A. OPAIT

AEGYSSUS '76 - RAPORT PRELIMINAR

A ?ezo,ta pe Dealul Monumenbull'Uli, ,loda,l,itatea antica Aegyssus este suprapu,sa asta~i de pamul ,muleu'lui de arheolo.gie. Cerceta'~ile cu .oo racter de sondaj efectuote de noi in 'an';'; 1974-1975 au demonstrai\ 'necesitatea unor cerceta,ri ,S'is,tematice de amploofe. Pentru u~urorea lor, lintre9'ul pare a fost imparj'it inca din anul 1975 in ,carouri ou I~,tu rile de 10 m, 'aXG absci ­selor codificata cu litere de la A la Y iar cea a ordanatelor cu cilre de 10 1 10 25. Fiecare carou este su'bimp6rli·t in 'a,llte patru carauri ou la.uri,le de 5 m., codificate cu litere de la a la d. Caroia jul sapaturi.i este racordat de 10 releaua geodelka naYionaolO. (F,ig. 1).

Aegyssus are evolutio istorica specifieD ora~elor entice de pe linio Dunari'i de Jos. C"I ma'i vechi strat de cultma apaoryine epaoi,i Lat,me, el suprapu'nind stinoo. Sandajele 'arheologice onu au ajuns inca pina I" el, descopeni.r'li,le pentru ra.oeolsto perioad6 fiind f'o' f1~ui,te. MateJij'ollul1 cera m i.c­getic ~i grecesc pare so datele inceputul a~elarii in secolele IV-III i.e.n. Pina in sec, VII avem 0 continuitate de locu ire. Locui rea prefeudala docu­mentata prin descoperiri de locuinte - bordei ~i ceramica se incadreaz6. i prin monete, ,in Hmitele sec. X-Xl. Dupa stratul de 'cul tura prefeudOiI se ob:..J serva 0 ,ma,s:ivQ scurgere de pamint de 10 nOlid spre sud dupe caire o'pa·r urme de locuire feudala ~i moderna. Cam acestea erau informatiile oferite de sondajele din aOoii preceden\i.

Cer:ceta,ri-ie di,n primavolna ~i v'or:a acestu,j 'an au reu?it s,c educe unele preoi'Za.ri oronologoice,concomiten.t cu delveMrea unei sU'Prafele deslu,l de mari (coo. 210 m2) ·i'n zona ~Intramu,os.

Primele observatili se refera ·1" ~i'dul de Jncinta de I~ Aegyssus. Prin cercetorile de suprafata efectuote in aceasta primavera am putut identifieo in lini; mari sistemul de fortificatie, demantelorile masive provQcote de proprietalile particulare din vecinatate ingreunind mult cercetarea.

ZidUiI de -iln'di'ntCi este trO'srot pe o'U'l'1bo ,oeo mai in'olt6 de nivel, urmind forma neregul(!,ta kJ tere'nrului, av.ind 0 forma p~lig-onala ou latu"i,le ma'i

303 A. OPAl!

lungi in partea de S-E ~i S-V a a~ezarii. (Fig. 2) . S-au putut identifiea cco. 7 turnuri ,dintre oore doua sint door 'presupu,se, oon!igura~i" terenului preoum ~i du'ninele deslul ,de egale in I'ungime fiindu -ne singurele ,,,Iemente pentru omplosarea ipotetiea a ,lor. Portea .de N-E ~i E pare so nu aiba ur.me de fortificalie, cerceti;'rile de suprafala 'nedescoperind nioi un element canacter.j,st,ic, ripe adinca din acest {Ioc, preoUrm ~i lOpe caire pJ1obohil eX!is·ta aid in lontichitate putind sa ,facilaeze mult s'Ollidin:a aparatorilor.

Primul turn - A - il intilnim in partea de S-E 0 cetalii, din el nepas­trindu-se decit emr;lectonul, execubat in ciMi",ul Opus incer!um morliar",1 Hind din vo,r fo~rte abundent ~i (niSlip cu multo seoko in compozitie. la­lura de fmnt octuala are 0 lu.ngi.me de 000.4 m.

Urmatorul turn - B - se alia tot pe latura de S-E a cetalii 10 0 dis­tanla de 9ca. 40 'ffi. 0 sec~i,une (2/14 m) " rasata ,in 'Ooeasta primavara ~i oore ·urme:aza '0 ~i conNnUlOta anul viitor, a .celiZiut pe II'atullO de est ~i ceo de front a turnului , Acesta este masiv demantela! in epoca feudala din el nesurpninzind dedt fundati.a.

Cur.tina 2 are lun,Jimea de cca. 35 m, 01 treilea turn - C - obser­vindu-,se bi.ne in ma,lul 'nip"i, ,Iatura de front a IU'i fi ;,nd prabu~,jta. (F,ig. 3). lungi~ea urmatoarei curtine nu 0 putem dedt aproximo, eo fiind intre 35-40 m, turnul - D - nefiind ~izibil, noi amplasindu-I in funclie de con­fi9uralia terenului care aici se indreapta spre sud . In aeest loc ponto este relativ lina, 10 aceasta contribuind probabil ~i turnul care desigur exista aiei.

Ur,mato'area ourtina probab:il co are ,lot ceo. 40 m, ,eel de 01 V-,Iea turn - E, fiindu-ne cunoscut prin partea laterala a lui care se mai vede inca. Acest turn este de os'emenea ompla,sat intr-un punct unde dUI[1ba de nivel6<> indreapta spre S-V.

Zidul de iincinhJ este greu de lunmCNli1 ,in cont<inuare, partea de S-V ~i V a cetatii f.ilj,nd o_fectota de exoavo,rhle masoive de pamint procbioa,te de locolnlidi.

Un si'ngur turn - F, poate fi identifieat in partea de V a cetalii, exca­varile lacalnidilor ajungind pina 10 fundaliile acestuia. Ultimul turn - G , este n'umali presupU's de nOli, el ~iindu-ne 'indioat de conformot-ia terenu,luli din collul de N-V 01 cetalii. Aici se pare co avea un turn semicircular, omplo5'oreo lU'i fii-nd neces.c-ra, deoarece din locest punct curba de nivel se indreapta spre nard.

Traseul loturei de nord 0 incintei se observe. bine, lipsa turnurilor pe OCOClsta latura ~i'ind expliicobila prjn 'r-ipa adinca Idin oc~a-sta parte <l ce­teti,i precum ~i prrn opo Dunarii care lin 'antichitate ajungea pine 10 boxo stinoii.

Pent,pu lacro~mea zidu,lui de ·stlinca, <rooa,sta a fost sapota in 1repte asigurindu-se astlel orizontalitatea a.iselor (Fig. 4).

Datarea zidului de incinta este dificil de faeut din cauza demnatela­rilor practicate din antichitate pina in zilele noostre.

Sandajul inceput in aceasta primavara 10 turnul B, otesta prin mar­tOl1ul int~ebUliln~ot • . eX!i ,sten~a a ;t.r;ei faze Icons·true-Nve. 0 prima faze f01lo­se~te un mortar alb cu nisip foarte fin ovind 0 mare rezistenla. A II-a faze intrebuinteaza un mortar de caramida pisata , caramida ce va deveni

Fig. 1 - Caroiojul reolizot in Parcul Monumentului.

,

LEGEND)\. : I~

~ I Turnuri ex;stente

J I T/7/ Turnuri presupuse - Troseu inc;ntO pare

Troseu incint6 ooliea.

-~

Fig, 2 - Trascu, fortUicofiei romono· bizontine.

Fig. 3 - Turnul C.

Fig. 4 - Sistemul de ocro~ore a incintei in partea de nord a cetotiL

Fig. 5 - Moneta de la Heracliu5, overs ~i revers.

Fig. 6. rip~ r de cercel,

F;g, 7,

AEGY55U5 76. RAPORT PRELIMINAR 309

foorte abundenta in fozo a 111-'0. Acest 'Ultim mQ'lotor pare 0 se intFin·j nUlmo'i in zona zidului de incinta, turnul putind Ii deialectat, un nivel C,U multa cenu~a trecind deo'supra laturei de Imnt a lu';-: Frogmentele oeram'ice de pe aoes.t nlivel il dateazQ .jln ,sec. VI em. Ajutotor in inoeroQllieo' de 'o'Ot6re pre­I.iminara a lar.Nlicalie:i de II" Aegyss·us ore'dem ca pot f,i ~i obserVil\iile reull'i­zate in anul 1974 10 t urnul A. Aici se observa cum lundalia acestuia per­loreaza ~i se opre~te pe nivelele romane timpurii, dupa ce terenul din laia tur·nului a lost into nit cu hirne ,de ,Iemn 1). Mort<Jlrul acest'Uli turn se deosebe~te de 01 celorlalte prin laptul co aces to coniine nisip cu multo scoica in compozilie. T urnurile celelalte C, E, F, au un mortar cu caram,da pisota.

Pe bozo acestor observalii preliminare presupunem ca datarea IOle­lor ·oonstruclive or 'Putea Ii : Ipri'ma loza - sl. sec. III 'e.n., 'a 11-'0 Ioza sec. IV e.n., Ioza '0 111-0 sec. VI em.

Sopaturile din zona intramuros din vara acestui an au urmarit pe lingo Iunele preoizari oronolog'ice ~i :decopefitof1e'o une'j suprofete m'oi mari pri-n deschi-dereo unor noi secto'ore condu,se de colegii V. H. Baumalnn ~i M. Adame~teanu .

S-au putut surprinde doua mari edilicii, unul fiind susceptibil de a Ii un ediliciu termal. Reconstituirea planului acestor edilicii este dilicil de realizot din cauza demantelarilor masive. Ediliciul "terma/" luncj>ioneaza din plin in sec. IV, avind probabil ~i 0 laza mai timpurie. Este distrus intof-un moment 0,1 sec. V e.n . ~pnima jumii.tote 01 sec. V) ovind dupa oit 5e pare 0 reintrebuin,are 10 incep. sec. VI e.n. Foza timpurie se carracteri­zeoza ~i eo pl1intr .... un mmtar din vOir au n:isip de ca-ri-enJ, a 11-'0 faza Q,re ciiriimida pisata, liar a 111-0 laza ciiriimida pisata cibunda . Datarea tipu­<ilor de mortar pare a .~i aoe8lO~i cu oea de 110 zidul de ilndintii.2)

fncepind au mijloDu,1 sec. VI in aoeasta w na 'apar .iduri legate cu po mint, vechile z,j,duri 'Iega,te au mortarr se comp!eteazQ pnin cQlromJiz.; ~i pietre legate cu pamlnt.

Intr-Lln moment ce tnebui·e 'i~at 1'0 mijlooul sec. VI e.n. apare "Iiituri de ceromica romano-bizontina ~i ceramica slave de tip "Prega". Eo se datore~te desigur prezenlei de foederati slavi in aceastii lartilicalie de gl1onito"o impeni1u'lu'i .

.sfir~itu l cetati,i oredem ca s-a p,odus intr-u;null din momentele ,dificile a-Ie ,imperi1ulruli din oursul sec. VII e.n. Descoperirea une:i monete de 'IrQ He­raclius anii 613-614 surlrapata pe a moneta Phocas, gasita pe un nivel galben-.cenu~'i'u lingii un z,idu;le\ din pi'o.rii II'egota cu pamint, , i:ind 0 do­vada 'Pr,etio'Osa to cont,inu,ta~i 'i de Vliota 110 Aegysls'Uls -?i j1n ou'rsu,1 pJnime:j ju­mata~ia sec. VII e.n.3 (Fig . 5). Aceasta daiJare pare a Ii sU's~i,nuta ~i de ceramica de lux romano-bizantina incadrata de Hayes intre inceputul ~i

, Aceste observotii au fost pTezentote pe 1org ' 10 ses'iunea Muzeului de orheologie Constan~o - oct:. 1974.'

2 0 prezentore detoliota (] edifioi.ilor sperom sa putem face in anii vmori dupa degojareo lor in intregime. .

3 Identificareo apot\!ine co!.egu'lU:i E. Oberlander-Tirnoveanu e·u care oeazie Ii odu­cem ~ i pe oceosta cole mul~umil1i1e noostre.

310 A. OPAIT

mlijlooull sec. VII e.n .4) ~i care (] apamt in darimatura de pe ultimul nivel . din secjiunea extramuros de la turnul B. (PI. I).

[

Me>rita (l f·i .emno.lata ~i descopeni",.,a lunei vallv.e de tipa'r de cercel, in caroul VII al aceleia~i sec)iuni. Cercelul este incadrat cronologic intre .f. sec. VI ~i sec. VII-VIII 5) (fig. 6).

Descope'niroo acestor elemente ,de datare relra~iva si absoluta, demon­slreaza . i,mid deooamdarol, 'ca Aegyssus a,re 0 existenla' destul de indelun -gata. Circulalia monetei de bronz, importul ceramicii de lux, turnorea unor bij.urt€'l1i1i, atesta, c~edem nei, oon.1JinU'O'riea ,uneH V1i'eyi !economice lintense la granilel'e ,imp.eniului in sec. VII e.n.

Rezultatele sapaturilor de pina acum se pot recapitula astfel : Incepind co simplu appidum in sec. IV-III i.e.n .. Aegyssus se dez­

volta (rapid Im'ali -a'les s'U'b stapinilrea rfiOmana, deS'ooper;i'roo 'recenta 10 unuoi depozit di'n care S-IOU soos pina .(Jcum 110 de amfore ellen1istice ~i romone de sec. I e.n., " ilind edHiioatoare. Fonbifiaat in a II -a j um. la sec. III e.on. Ae­gyssus va cuno(l~te 0 vi'ala des·luII ,de intlanitO'alre ~i de indellU'ngata pina in sec. VII e.n.

Momentul ,j'nceperii epooi,i preleuda,le nu poate Ii ,inca rpreoizat. Ob­seJ"Vla~iHe stratJi.grafice por sa oteste insa 0 ,intlrerupere de SOUIrta du nata. Epooa feuda'ia ~i moderna e prezenta prin desoaperiri ceramlice looale ~i arienlale sporadice, oentrul de greutate mutindu-se probabil pe dta colina a TUlloei.

RESUME

La II'Ocalite antique Aegyssus est situee dans 10 partie N-E de la vi He de Tukeo, sur [' actuel le Colline du Monument.

l'emplacement d'Aegyssus a Tulcea est confirme por les informations carthogra­phiques (Itinerarium Antonini) et litteraires (Ovid ius, Ep'istulae ex Ponto, IV. 7, 53).

Aegyssus a I'evolution historique speoifique des viJIes antiques de ligne du Bas­Danube. La plus antienne couche de culture appartient a I'epoque Latene; les sonda­ges archeologiques n'y sont pas encore parvenus, les decouvertes de cette peri ode etont fortuites. le materiel ceramique et grec situe Ie debut de I'etoblissement cux IV_lie silkles avo n.e. Probablement a 10 fin du III sieele, au au debut du IVe l'tHoblissement est forti­fie; un systeme de fortifica~ion onb~rieur n',o pas encore ete i'dentifie. les ,recherches de surface ant iden~ifi e environ 7 tours. les courtines etant environ 35 m. La fortifica­tion a, en general, 10 configtJrotion du terroin . Un sandage effectue en Qvr,il 1976 0

mis en evidence I'existence de 3 phases constructives: 10 premiere a du mortier blanc tres dur, 10 deuxieme contenant des briques pilees ; 10 trQlis'iI~me en contient d'avantage. Le parament de 10 seconde phase est construit en blocs de calcaire parellelipipediques, equarisses.

Dans 10 zone nntramuros on '0 trouve que'lques pieces d'un edifice thermo I. La reconstitution du pion de cet edifice est Irendue diff·ioile par les succesifs demontelle­ments des murailles, des I'ontiquite jusqu'a epoque moderne. L'edifice 0 ete utilise au IVe steele de n.e., ayant probabl'ement une phase ontef'lieure. et fut detruit au Ve

41. W. Hayes - Late Roman Pottery, London, 1972, p. 343, f ig. 71. 5 M. P:et.res'cu-Dimbov,i1a ~i D. Maliin; Noi cercetCtri arheo/ogice 10 Stoiconi

{judo Galali}, in serv, 25, 1974, 1, p. 93.

AEGYSSUS '76. RAPORT PRELIMINAR 311

siecle. Apres sa destruction oppara issent des mu~illes en pierres et argile, qui confe­rent a 10 zone un autre urbanisme. A un moment qu'an peut fixer au mil'ieu du Vie siecle de n.e. apparait, a cote de 10 ceromique romano-byza nti ne, 10 ceramique slave du type "Prague". Certa inement, elle doit sa presence OUX foederoti slaves de cette fortifi ca tion de frontiere de l'Empire. On eroit que 10 fin de 10 cite se so it produite a I'un des moments diffici les de "Empire, au Vllcme sied e de n.e. La decouverte d'une monnaie de Heraclius (<Innees 613-614), surfrapee sur une monnaie Pho:cos, 10 cerami­que de Iluxe 'romaine-byzantine, encadree par Hayes dons 10 premiere moitie du Vlleme siede de n.e., ains'i qu'une valve de moule d'un boucle d'oreille en outre dote au Vlleme s. de n.e., on prouvent uneconside'roble vie econom'ique dons cette fortification romaine de 10 ligne du Bas- Danube jusqu'o la fin du Vlleme s;ecle de n.e.

L'habitation prefeodole. documentee par des decouvertes de huttes mi-souterrai nes oux parois de galets, et de 10 ceramique se date, a I'aide des monnaies, aux X-XI sie­des, m'ais probablement el le com mence {Jv-ont Ie Xe siecles, la stratigraphie archeolo-' gique ne nous permettant un Itrop grand hiatus. Au dessus de cette couche prefeodale on voit un massif ecoulement de terre, du nord vers Ie sud, au dessus du quel appa­raissent des -1Jro'ces d'hab'itation feodale appartenont oux XIV-XVII sieci es.

P(]r 10 consolidation des muroilles existentes et [0 reconstruction de celles qui ant ete demontelees on reolisera une zone museale en plein air.

EXPLICATION DES FIGURES

Fig. 1 - le corroyoge feolise dans' le Pare du Monument. Fig. 2 - Le trace de 10 fortification romain e-byza ntine. Fig. 3 - La tour C. Fig. 4 - t~o systeme d'aceroehoge de l'llndnte dans 10 po'rtie Nord de la cite,

Fig. 5 - La monnoie d'Heraclius, avers et revers. Fig. 6 - Maule de boucle d'oreille.