1

1. * Timpul de resuscitare este de:

a. 6 minute

b. 2 minute

c. 4 minute

d. 10 minute

e. nu exisa limita

2. Semnele si simptomele precoce ale stopului cardio-respirator sunt:

a. Pierderea starii de constienta

b. Cianoza extremitatilor

c. Absenta pulsului la artera carotida, artera femurala

d. Midriaza fixa

e. Plafonarea privirii

3. Manevrele de basic life support au ca scop:

a. Ventilatia pacientului

b. Resuscitarea cerebrala

c. Reluarea activitatii cordului

d. Asigurarea libertatii cailor aeriene superioare

e. Asigurarea artificiala a circulatiei

4. Tripla manevra Safar de mentinere a libertatii cailor aeriene superioare consta in:

a. Hiperextensia capului

b. Evacuarea corpilor straini din cavitatea bucala

c. Sustinerea mandibului pe maxilarul superior

d. Subluxatia anterioara a mandibulei

e. Flexia anterioara a gatului

5. Semnele unui masaj cardiac extern eficient sunt:

a. Revenirea starii de constienta

b. Recolorarea extremitatilor

c. Reducerea midriazei

d. Aparitia fracturilor costale

e. Palpare puls sincron cu compresiile

6. Manevrele de advance life support presupun

a. Monitorizarea pacientului

b. Mentinerea manevrelor de basic life support cu echipament adecvat

c. Administrare medicamente (adrenalina, atropine)

d. Transportul de urgenta al pacientului intr-o sectie de terapie intensive

e. Defibrilare cord

7. In cazul in care un pacient prezinta o lipotimie, trebuie sa:

a. Pozitionam pacientul in decubit dorsal

b. Ridicam la verticala membrele pelvine ale pacientului

c. Mentinem pacientul in pozitie ortostatica

d. Administram pacientului un pahar de apa

e. Montam o perfuzie si sa administram colozi/cristaloizi

8. Manifestarile respiratorii ale reactiilor anafilactice severe include:

a. Dispnee

b. Tuse cu expectoratie purulenta

c. Edem pulmonar acut

d. Bronhospasm

e. Raguseala, senzatie de limba umflata

9. Manifestarile cardiovasculare ale reactiilor anafiactice severe includ:

2

a. Hipertensiune arteriala

b. Colaps vascular

c. Tromboembolia pulmonara

d. Tahicardie

e. Infarct miocardic acut

10. * Drogul de electie utilizat in socul anafilactic este:

a. Hemisuccinatul de hidrocortizon

b. Romerganul

c. Adrenalina

d. Calciu gluconic

e. Dexametazona

11. Tabloul clinic al socului hipovolemic (hemoragic) include:

a. Hipotensiune arteriala

b. Cianoza in pelerine

c. Tahicardie

d. Extremitati reci, marmorate

e. Oligurie

12. Principiile terapeutice in socul hipovolemic (hemoragic) include:

a. Administrarea de adrenalina

b. Abord venos, cel putin 2 cai venoase cu lumen mare

c. Controlul hemoragiei externe (daca este cazul) prin compresiune externa

d. Defibrilarea cordului

e. Terapia lichidiana

13. Tabloul clinic al insuficientei respiratorii acute cuprinde:

a. Dispnee de repaus cu ortopnee

b. Junghi thoracic

c. Cianoza

d. Frecventa respiratorie peste 30 resp/min sau sub 12 resp/min

e. Extremitati calde

14. Principii de tratament folosite in insuficienta respiratorie acuta:

a. Dezobstructia si mentinerea permeabilitatii cailor aeriene

b. Oxigenoterapia

c. Tomografia toracica

d. Asistarea sau suplinirea ventilatiei

e. Evacuarea revarsatelor pleurale

15. Care din urmatoarele afirmatii despre infarctul miocardic acut sunt adevarate:

a. Reprezinta o tulburare majora de ritm

b. Este o urgenta medicala

c. Reprezinta o necroza ischemica a miocardului

d. 50% dintre decesele asociate cu IMA survin in primele 2 ore de la debut

e. Este o afectiune ce nu necesita internare in spital

16. Caracteristicile durerii precordiale din infarct cuprind:

a. Mediosternala, constrictiva

b. Cedeaza usor la administrarea de algocalmin

c. Nu cedeaza la administrarea de nitroglicerina

d. Iradiaza in tot toracele, umarul stang, brate, baza gatului, mandibula uni/bilateral

e. Durata sub 5 minute

17. Masurile generae aplicate in cazul unui pacient cu IMA includ:

a. Spitalizare intr-o sectie de coronarieni

3

b. Repaus absolut la pat

c. Monitorizarea temperaturii

d. Monitorizarea EKG

e. oxigenoterapie

18. In „hypertensive emergencies” sunt incluse:

a. Encefalopatie hipertensiva

b. HTA severa asociata cu AVC, IMA, edem pulmonar acut, insuficienta renala acuta

c. Trombembolia pulmonara

d. Anevrism disecant de aorta

e. Eclampsia

19. Masurile generale de tratament in edemul pulmonar acut cuprind:

a. Pozitionarea semisezana a pacientului

b. Oxigenoterapia pe masca faciala 6-8 l/min

c. Resuscitare volemica agresiva

d. Asigurarea unei cai venoase sigure

e. Pozitionarea pacientului in decubit in decubit dorsal

20. Profilaxia trombozei venoase profunde si a trombembolismului pulmonar se poate face prin:

a. Repaus absolut la pat

b. Medicatie antitrombotica

c. Mobilizarea precoce a pacientului

d. Ciorapi antitrombotici

e. Sisteme de compresiune ritmica a membrelor pelvine

21. Masurile de prim ajutor a bolnavului comatos includ:

a. Asezarea pacientului in pozitie de siguranta-decubit lateral

b. Mobilizarea precoce a bolnavului

c. Aplicarea metodelor de basic life support – eliberarea cailor aeriene, montarea unei

canule orofaringiene, oxigenoterapie

d. Solicitarea de ajutor calificat

e. Administrarea de analgetice (ex. Algocalmin)

22. Primul ajutor in cazul unui pacient cu convulsii tonico-clonice consta in:

a. Protejarea pacientului de traumatisme, asezarea pe podea

b. Administrarea de adrenalina

c. Mentinerea libertatii cailor aeriene superioare (departator de gura, pipa Guedel)

d. Administrarea de fenobarbital i.m sau de diazepam i.v

e. Efectuarea de urgenta a unui EKG

23. Ritmurile intalnite in stopul cardiac sunt:

a. Fibrilatia ventriculara

b. Extrasistolia ventriculara

c. Tahicardia ventriculara fara puls

d. Asistolia

e. Disociatia electromecanica

24. Pasii interpretarii de urgenta a EKG sunt:

a. Exista activitate electrica?

b. Calculul frecventei

c. Ritm regulat sau neregulat?

d. Complexul QRS este noral sau largit?

e. Exista extrasistole atriale?

25. Administrarea sublinguala a medicamentelor duce la: a. Absorbtie rapida

4

b. Absorbtie lenta c. Inactivarea medicamentelor la nivel lingual d. Dependenta fizica si psihica e. Evitarea inactivarii la nivelul primului pasaj hepatica

26. Utilizarea unui anestezic general urmareste:

a. Abolirea constientei

b. Instalarea analgeziei

c. Relaxare musculara

d. Bronhodilatatie

e. Fluidificarea secretiilor bronsice

27. * Care din anestezicele de mai jos este anestezic general inhalatoriu gazos?

a. Morfina

b. Halotanul

c. Protoxidul de azot

d. Tiopentalu

e. Ketamina

28. * Care este anestezcul local care produce o usoara vasoconstrictie?

a. Lidocaina

b. Xilina

c. Cocaina

d. Marcaina

e. Adrenalina

29. *Medicamentele clasificate dupa toxicitate sunt:

a. Omogene si heterogene

b. Alopate si homeopate

c. Solide, lichide, moi, gaze

d. Anodine, separanda, venena

e. De uz inten si extern

30. Medicamentele din grupa hipnotice –sedative – tranchilizante au urmatoarele efecte:

a. Efect hipnotic in doze mari

b. Efect sedativ in doze mici

c. Efect anticonvulsivant

d. Efect bacteriostatic

e. Efect antiinflamator

31. *Care din medicamentele A.I.N.S apartin clasei pirazolonelor

a. Acidul niflumic

b. Aspirina

c. Piroxicamul

d. Metamizolul

e. Paracetamolul

32. *Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea

a. Este o fractiunea din doza care este hidrosolubila

b. Fractiunea din doza care este ionizata

c. Fractiunea din doza care se dizolva in momentul utilizarii

d. Fractiunea din doza administrata disponibila pentru actiune

e. Este fractiunea din doza care este liposolubila

33. *Obiectivul farmacovigilentei este:

a. Evaluarea parametrilor biologici

b. Stabilirea indicelui terapeutic

5

c. Monitorizarea reactiilor adverse

d. Studiul terapeutic intensiv pe animale de laborator

e. Precizarea actiunii medicamentelor

34. *Care din afirmatii este incorecta?

a. Locul principal de absorbtie la administrarea orala a medicamentelor este intestinul

b. Substantele absorbite sublingual evita primul pasaj hepatic

c. Particulele aerosolilor au dimensiuni foarte mici

d. Cea mai rapida absorbtie este administrarea intravenoasa

e. Solutiile uleioase injectate se absorb lent

35. Care din urmatoarele medicamente i-si datoresc efectul inhibarii sintezei prostaglandinelor

a. Penicilinele

b. Indometacinul

c. Diclofenacul

d. Aspirina

e. Xilina

36. Care din urmatoarele medicamente nu sunt active pe cale orala

a. Xilina

b. Moldaminul

c. Ampicilina

d. Oxacilina

e. Kanamcina

37. Care din urmatoarele substante au actiune trofica tisulara si stau la baza gamei de produse

Gerovital

a. Xilina

b. Procaina

c. Anestezina

d. Cocaina

e. Aspirina

38. * Care actiune farmacodinamica nu este specifica clasei de medicamente analezice,

antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene

a. Hiperemia gastrica

b. Actiunea antitermca

c. Actiunea analgezica

d. Actiunea antiagreganta plachetara

e. Actiune anabolizanta

39. *Care din medicamentele antiulceroase au actiune alcalinizanta sistemica

a. Bicarbonatul de sodiu

b. Ranitidina

c. Carbonatul de calciu

d. Famotidina

e. Sarurile de bismut

40. * Au efect inhibitor al pompei de protoni si ATP-azei

a. Acetazolamda

b. De-nol

c. Omeprazolul

d. Dicarbocalmul

e. Ulcerotratul

41. *Care dintre antibiotice actioneaza prin inhibarea sintezei peretelui celular

a. Penicilinele

6

b. Sulfamidele

c. Polimixinele

d. Tetraciclinele

e. Qinolonele

42. *Xilina se asociaza cu adrenalna pentru o actiune:

a. Vasoconstrictoare

b. Mai putin toxica

c. Mai puternica si de durata

d. Mai slaba si mai analgezica

e. Lipsita de reactii adverse

43. Care din afirmatiile referitoare la xilina sunt corecte?

a. Xilina are o structura amidica

b. Xilina se asociaza cu adrenalina frecvent

c. Xilina este o substanta foarte stabila

d. Xilina este o substanta foarte instabila

e. Xilna are un efect antitermic local

44. Care din urmatoarele medicamene apartin grupei cefalosporinelor?

a. Ceftriaxona

b. Medocef

c. Doxiciclina

d. Gentamicina

e. Ampicilina

45. * Care din urmatoarele antibiotice intervin in replicarea ARN

a. Penicilinele

b. Cefalosporinele

c. Tetraciclinele

d. Qinolonele

e. Polimxinele

46. Care din medicamentele urmatoare sunt anestezice generale:

a. Ketamina

b. Propofol

c. Protoxidul de azot

d. Xilina

e. Procaina

47. Care din medicamentele urmatoare sunt anestezice locale:

a. Aspirina

b. Cocaina

c. Adrenalina

d. Protoxidul de azot

e. Xilina cu adrenalina

48. Medicamentele din clasa A.I.N.S produc urmatoarele reactii adverse:

a. Iritatie gastrica

b. Nefrita interstitiala

c. Retentie hidrosalina

d. Agranulcitoza

e. Alopecie

49. *Care actiune nu apartine clasei de medicamente A.I.N.S

a. Actiune analgezica

b. Actiune antipiretica

7

c. Actiune antiagreganta plachetara

d. Actiune ilarianta

e. Actiune antiinfamatoare

50. Asocierile de medicamente antibiotice au ca scop:

a. Largirea spectrului de actiune

b. Reducerea toxicitati

c. Reducerea reactiilor adverse

d. Prevenirea chimiorezistentei

e. Reducerea pretului

51. * Care a fost primul anestezic general descoperit de Pristley in 1722

a. Anestezina

b. Cocaina

c. Protoxidul de azot

d. Analgezina

e. Morfina

52. Factorii declansatori ai crizei de astm sunt:

a. Inflamatia

b. Bronhospasmul

c. Staza secretiilor bronsice

d. Iritatia gastrica

e. Obezitatea

53. Parametrii farmacocinetci sunt:

a. Aria de sub curba

b. Tipul de injumatatire

c. Biodisponbiliatea

d. Antibiograma

e. Absorbtia

54. * DCI-ul referitor la medcamente reprezinta:

a. Denumirea comerciala internatonala

b. Denumirea comuna internationala

c. Denumirea comprimatelor indigene

d. Denumirea comprimatelor industriale

e. Denumirea comprimatelor interne

55. Au structura beta-lactamica urmatoarele antibiotice

a. Penicilina V

b. Ampicilina

c. Oxacilina

d. Cloramfenicolul

e. Tetraciclina

56. Adminstrarea injectabla in conditi obisnuite de spital se poate efectua

a. Intramuscular

b. Intravenos

c. Intraarticular

d. Intracelular

e. Intranuclear

57. * Care este medicamentul antitusiv care se demetileaza in organism rezultand morfina?

a. Dextrometorfanul mitte

b. Dextrometorfanul forte

c. Codeina

8

d. Morfina

e. Calmotusin

58. * Medicamentele analgezice opioide produc frecvent ca efect secundar:

a. Astm

b. Constipatie

c. Obezitate

d. Diaree

e. Urticarie

59. Medicamentele solide fac parte din formele farmaceutice urmatoare:

a. Comprimate

b. Drajeuri

c. Pulberi

d. Colutorii

e. Erine

60. Medicamentele lichide fac parte din formele farmaceutice urmatoare:

a. Perfuzii

b. Injectii

c. Tincturi

d. Unguente

e. Supozitoare

61. *Administrarea medicamentelor in supozitoare urmareste:

a. Efecte adverse

b. Efecte indirecte

c. Efecte locale si sistemice

d. Efecte sinergice

e. Efecte mai puternice

62. * Medicamentele retard au actiune:

a. Scurta

b. Prelungita

c. Sinergica

d. Rapida

e. Periculoasa

63. Care sunt medicamentele indicate in afectinile reumatoide?

a. Indometacinul

b. Fenilbutazona

c. Aspirina

d. Diazepamul

e. Fenobarbitalul

64. * Care sunt medicamentele indicate in convulsii

a. Fenobarbitalul

b. Xilna

c. Ranitidina

d. Indometacinul

e. Penicilina

65. * Intreruperea inainte de termen a tratamentului medicamentos cu antibiotice duce la:

a. Crearea de germeni chimiorezistenti

b. Scurtarea tratamentelor ulterioare

c. Prelungirea tratamentului urmator

d. Criza de abstinenta

9

e. Crearea de germeni chimiosensibili

66. * Care din urmatoarele medicamente blocheaza receptorii H2 histaminergici?

a. Hidroxidul de aluminiu

b. De-nol

c. Ranitidina

d. Ulcerotratul

e. Bicarbonatul de sodiu

67. Substantele auxiliare din preparatele farmaceutice trebuie:

a. Sa reactioneze chimic cu substantele active

b. Sa formeze complecsi inerti farmacodinamic

c. Sa nu inactiveze substantele active

d. Sa le confere stabilitate

e. Sa aibe o actiune asemanatoare cu substanta activa

68. Paracenteza este contraindicata in cazul:

a. Trombocite sub 40.000/ml

b. Sideremie peste 200µg/dl

c. Glicemie peste 400 mg/dl

d. Bilirubina totala peste 10 mg/dl

e. TGO sub 20 UI/l

69. Punctia biopsie hepatica este contraindicata in cazul:

a. Insuficientei renale sub hemodializa

b. Amiloidozei

c. Hepatomegaliei de etiologie vasculara

d. Ascitei

e.

70. Dupa o punctie biopsie hepatica nu apare drept complicatie:

a. Hemobilia

b. Hematomul hepatic

c. Pneumtoraxul

d. Fibrilatia atriala

e. Hematuria

71. *O persoana normala poate pierde rapid fara sa apara semne sau simptome de anemie sau de

colaps cardio-vascular din volumul sanguin:

a. 20%

b. 30%

c. 35%

d. 10%

72. * Pregatirea pentru colonoscopie presupune in mod obligatoriu:

a. Administrarea de fortrans

b. Administrarea de bisacodil

c. Efectuarea de clisme evacuatorii

d. Regim hidrozaharat

73. * Dupa o biopsie practicata in crsul unei endoscopii digestive superioare pacientul trebuie sa

respecte post alimentar, avand permise doar consumul de lichide neacidulate reci timp de:

a. 5 ore

b. 24 ore

c. 3 ore

d. 0 ore

e. 7 ore

10

74. Din complicatiile cirozei hepatice nu face parte:

a. Ascita

b. Hemoragie variceala

c. Litiaza colecistica

d. Encefalopatie hepatica

e. Litiaza renala

75. Criteriile de definire a infectiei nosocomiale sunt:

a) infectia contactata in unitatile sanitare cu paturi,

b) se refera la orice boala infectioasa ce poate fi recunoscuta clinic si/sau microbiologic

c) presupune existenta unei dovezi epidemiologice a contactarii in timpul spitalizarii/actului

medical, care afecteaza fie bolnavul –datorita ingijirilor medicale primite, fie personalul

sanitar- datorita activitatii

d) este legata prin incubatie de perioada asistarii medicale in unitatea respectiva, indiferent

daca simptomele bolii apar sau nu apar pe perioada spitalizarii

e) toate cele de mai sus

56. Definitia infectiei nosocomiale se bazeaza pe urmatoarele tipuri de date, cu exceptia:

a) clinice

b) epidemiologice

c) subiective

d) de laborator

e) pe alte tipuri de teste de diagnostic

57. Cele mai frecvente tipuri de infecţii nosocomiale sunt.:

a) infecţiile plăgilor operate,

b) infecţiile tractului urinar,

c) infecţiile globului ocular,

d) infecţiile tractului respirator inferior,

e) infecţiile fanerelor

58. Precauţiunile universale sunt măsuri fundamentale şi standard care se referă la:

a) măsuri aplicate de personalul medico sanitar în practica medicala,

b) spălarea mâinilor,

c) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat şi complet,

d) transportul pacienţilor

e) igiena mediului

59. Asistenta medicală/moaşa responsabilă cu un salon are următoarele atribuţii:

a) menţinerea igienei, conform politicilor spitalului şi practicilor de îngrijire adecvate din

salon,

b) catalogarea epidemiologică a microorganismelor, unde este necesar

c) informarea cu promptitudine a medicului de gardă în legătură cu apariţia semnelor de

infecţie la unul dintre pacienţii aflaţi în îngrijirea sa,

d) iniţierea izolării pacientului şi comandarea obţinerii specimenelor de la toţi pacienţii care

prezintă semne ale unei boli transmisibile, atunci când medicul nu este momentan disponibil

e) limitarea expunerii pacientului la infecţii provenite de la vizitatori, personalul spitalului, alţi

pacienţi, sau echipamentul utilizat pentru diagnosticare

60. Supravegherea epidemiologică a infecţiilor nosocomiale este activitate:

a) sistematică şi/sau continuă de colectare a datelor

b) analiză, prelucrare şi interpretare a datelor

c) evaluarea costurilor asociate infecţiilor nosocomiale

d) monitorizarea consumului de medicamente

11

e) necesară pentru cunoaşterea frecvenţei infecţiilor nosocomiale şi identificarea factorilor de

risc

61. Regulile de bază în aplicarea precauţiunilor universale sunt:

a) consideraţi toţi pacienţii potenţial infectaţi

b) consideraţi că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV,

HCV

c) utilizarea echipamentului de protecţie este obţională

d) consideraţi că acele şi ale obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după

utilizare

e) măsuri aplicate de personalul medico sanitar în practica medicala

62. *Prevenirea infecţiilor nosocomiale este responsabilitatea:

a) directorului de îngrijiri

b) asistenţilor medicali

c) medicilor

d) managerului spitalului

e) tuturor

63. Manifestările de dependenţă ale pacientilor cu insuficienţă respiratorie acută sunt:

a) dispnee, cianoză, tahicardie, transpiraţii abundente

b) imposibilitatea de a vorbi

c) modificarea amplitudinii mişcărilor respiratorii, durere toracică

d) anxetate, confuzie, delir

e) polipnee, cu expiraţie prelungită

64. Manifestările de dependenţă ale pacientilor cu pneumonie pneumococică sunt, cu excepţia:

a) debut brusc cu frison şi febră („în platou”)

b) cianoză

c) Polipnee, tahicardie

d) Junghi toracic, tuse la început uscată, apoi cu expectoraţie (galen-rugine, vâscoasă)

e) Transpiraţii abundente

65. Semne şi simptome ale pacienţilor cu diabet zaharat

a) poliurie, 4-5 litri/24 ore; polidipsie, ingestia 2-5 litri lichide/24 ore; polifagie accentuată ,

indeosebi a tineri

b) scădere ponderală, astenie fizică şi intelectuală, crampe musculare

c) prurit genital şi infecţii genitale fără răspuns la tratamentele obişnuite

d) manifestările unor complicaţii în formele atipice (plăgi nevindecabile, furunculoză)

e) toate cele de mai sus

66. Semnele şi simptomele în hiertensiunea intracraniană sunt:

a) cefalee, vertij

b) vărsături spontane, explozive (în jet)

c) tulburări vizuale, edem papilar, inegalitate pupilară (midriază unilaterală)

d) tulburări vegetative (bradicardie, bradipnee)

e) crize epileptice

67. Testul Glasgow pentru comă presupune acordarea de note la următoarele date clinice:

a) examinarea reacţiei oculare la diferiţi stimuli (deschiderea ochilor – spontan la stimuli)

b) examinarea răspunsului verbal

c) examinarea răspunsului motor la un stimul

d) toate de mai sus

e) nici unul din cele de mai sus

68. Etapele sterilizării chimice sunt:

a) dezinfecţia cel puţin de nivel mediu, urmată de curăţare

12

b) dezinfecţie de nivel scăzut

c) sterilizare chimică prin imersie

d) clătirea cu apă sterilă

e) dezinfecţie de nivel înalt urmată de curăţare

69. Etapele dezinfecţiei sunt:

a. dezinfecţie de nivel înalt urmată de curăţare

b. dezinfecţia de nivel scăzut, urmată de curăţare, sau curăţarea, în funcţie de suportul ce

urmează să fie tratat

c. dezinfecţia de nivel dorit, în funcţie de suportul ce urmează sa fie tratat

d. clătirea

e. dezinfecţia cel puţin de nivel mediu, urmată de curăţare

70. In cadrul respiratiei difuziunea gazelor este influentata de :

a. concentratia O2 in aerul expirat

b. diferenta de presiune a O2 in aerul alveolar si concentratia O2 din sange

c. numarul de hematii

d. permeabilitatea retelei periferice arteriale

e. starea peretelui alveolar

71. Factorii care influenteaza tensiunea arteriala sunt :

a. elasticitatea si calibrul vaselor

b. forta de contractie a inimii

c. presiunea atmosferica

d. debitul cardiac

e. viscozitatea sangelui

72. * Oligomenoreea reprezinta :

a. absenta menstruatiei

b. hemoragii menstruale neregulate

c. intervale lungi intre menstre

d. hemoragii menstruale in cantitate redusa

e. intervale scurte intre menstre

73. *In cancerul pulmonar expectoratia este :

a. ruginie

b. roz

c. neagra

d. galben-verzuie

e. rosie gelatinoasa

74. *Ataxia reprezinta :

a. contractii repetate, innvoluntare

b. lipsa sau diminuarea miscarilor normale

c. secuse repetate, involuntare

d. orice impiedica mobilizarea

e. tulburari de coordonare a miscarilor active voluntare

75. *Diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara, în perioada de stare a

bolii, dar cele mai mici nu scad sub 37oC caracterizeaza febra :

a. recurenta

b. continua

c. ondulanta

d. remitenta

e. intermitenta

76. *Papula este difinita ca :

13

a. pata congestivă datorata vasodilatatiei

b. leziune caracterizata printr-o ridicatura circumscrisa si solida la suprafata pielii

c. abces minuscul la suprafata tegumentului, localizat la radacina firului de par

d. ridicatura a epidermului, rotunda, de dimensiuni mici, plina cu lichid clar

e. leziune elementara secundara, datorita uscarii unei serozitati provenita

dintr-o ulceratie

77. In cazul unui lichid pleural inchistat punctia pleurala se executa :

a. cat mai aproape de nivelul lor superior

b. deasupra marginii superioare a coastei inferioare

c. in plina matitate

d. in spatial VII-VIII intercostal pe linia axilara posterioara

e. in spatial VI-VII intercostal pe linia axilara medie

78. Locul unde se executa paracenteza este :

a. pe linia ombilico-pubiana, la mijlocul ei

b. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene

c. la punctul de unire a 1/3 medii cu cea mijlocie a liniei ce uneste ombilicul cu spina

iliaca antero-superioara stanga

d. la punctul de unire 2/3 medie cu 1/3 externa pe linia ce uneste ombilicul cu spino-iliaca

antero-superioara dreapta

e. intraombilical

79. Accidente ale punctiei vezicii urinare sunt :

a. hemoragia

b. infectia

c. fistula

d. punctia negativă

e. astuparea acului

80. *In cadrul hemoleucogramei numarul normal de trombocite este :

a. 50.000 – 100.000 mm3

b. 100.000 – 150.000 mm3

c. 150.000 – 400.000 mm3

d. 200.000 – 400.000 mm3

e. 250.000 – 350.000 mm3

81. Sonde de compresiune esofagiana sunt :

a. Linton

b. Pezzer

c. Einhorn

d. Faucher

e. Blackemore

82. Efectele Trombostopului sunt crescute de :

a. paracetamol

b. carbune medicinal

c. aspirina

d. algocalmin

e. fenilbutazona

83. . Metoda Simonin de determinare a grupelor sanguine este o metoda :

a. indirecta

b. directa

c. inversa

14

d. biologica

e. directa majora

84. . Pericole potentiale ale transfuziei masive sunt :

a. modificari de pH in sens de acidoza

b. intoxicatia cu citrat

c. modificari ale coagularii si fibrinolizei

d. hipotermie

e. hiperpotasemie

85. *Cantitatea de urina eliminate in 24 h este in mod normal :

a. 500 ml

b. 1000 ml

c. 1500 ml

d. 2000 ml

e. 2500 ml

86. *Nevoia exagerata de a manca si absenta sentimentului de satietate se numeste :

a. anorexie

b. disfagie

c. bulimie

d. polifagie

e. apetit

87. *Pierderea de substanta rezultand dintr-un process patologic ce actioneaza asupra pielii se

numeste :

a. escoriatie

b. ulceratie

c. crusta

d. fisura

e. descuamatie

88. * Patrunderea unei cantitati mari de aer in plamani se numeste :

a. pnaumotorax

b. polipnee

c. hiperventilatie

d. hipoventilatie

e. dispnee Kusmaul

89. * Studiul dozelor prescrise in administrarea medicamentelor pentru tratarea bolilor se numeste :

a. farmacologie

b. terapeutică

c. posologie

d. fiziologie

e. morfologie

90. * Produsul care creste secretarea bilei de catre ficat se numeste :

a. coleretic

b. colagog

c. colecistokinetic

d. colecistita

e. coledoc

91. * Cum se numeşte microbul care produce puroi :

a. piretic

b. piuric

c. purulent

15

d. piogen

e. pirogen

92. * Timpul scurs de la recoltarea exudatului faringian pana la insamantare nu trebuie sa

depaseasca :

a. ½ h

b. 1 h

c. 2-3 h

d. 4-5 h

e. 5-6 h

93. 35 – 40 cal/kg/24 h reprezinta necesarul de calorii in :

a. repaus

b. activitate usoara

c. activitate medie

d. activitate intensa

e. activitate foarte intensa

94. Pierderea de apa prin transpiratie in 24 h este de :

a. 100-200ml

b. 350-500 ml

c. 500-1000 ml

d. 1000-1500 ml

e. 1500-2000 ml

95. * Starea septica se caracterizeaza prin:

a. Cefalee

b. Triada septicemiei: focar primar, focar secundar, sindrom clinic de infectie

generalizata

c. Varsaturi

d. Febra

e. Toate cele de mai sus

96. *La primirea unui pacient cu stare septica respectam urmatoarele

a. Purtam intotdeauna manusi chirurgicale

b. Nu repunem aparatoarea la ac dupa efectuarea puntiei venoase sau injectiei

c. Toate plagile trebuiesc pansate

d. Toate cele de mai sus

e. Nici una din cele de mai sus

97. Pancreasul este un organ:

a. Retroperitoneal

b. Glandular cu secretie mixta endocrina si exocrina

c. Intraperitoneal, glandular cu secretie mixta endocrina si exocrina

d. Retroperitoneal, glandular cu secretie exocrina

e. Intraperitoneal,, glandular cu secretie endocrina

98. * In pancreatitele acute grave, evolutia este frecvent catre:

a. Vindecare, cu un tratament correct si complet

b. Vindecare cu sechele

c. Complicatii cu potential letal

d. Disurie

e. Dismenoree

99. * La un pacient primit ca urgenta chirurgicala, administrarea de medicamente se va face:

a. Imediat

b. Dupa 30 minute

16

c. Dupa ce a fost examinat de medic si s-a indicat administrarea

d. Cand apartinatorii sau semen de agitatie

e. Dupa efectuarea tuturor investigatiilor

100. * Sondajul vezical si nazogastric se instituie atunci cand:

a. Pacientul varsa si este deshidratat

b. Dupa ce s-a administrat o perfuzie endovenoasa

c. La indicatia medicului

d. Dupa ce s-a stabilit diagnosticul

101. * Care este afirmatia falsa?

a. Sterilizarea este compusa din asepsie si antisepsie

b. Asepsia este o metoda profilactica

c. Asepsia este o metoda curative

d. Antisepsia este o metoda curative

102. * Cea mai folosita metoda de sterilizare prin caldura umeda intr-un spital este:

a. Flambarea

b. Radiatiile gamma

c. Autoclavul

d. Pupinelul

103. * Metoda de electie in diagnosticul hemoragiei digestive superioare este:

a. Tranzitul baritat

b. Scintigrafia

c. Endoscopia

d. Arteriografia

104. * Care din urmatoarele analize si explorari NU este necesara la prezentarea unui pacient cu

hemoperitonem?

a. Hemograma

b. Tranzitul baritat

c. Examentul CT abdominal

d. Punctia lavaj abdominal

105. * Care sunt semnele si simptomele clasice de diagnostic al ocluziei?

a. Durerea abdominala

b. Distensia abdominala

c. Varsaturile

d. Oprirea tranzitului pentru materii fecale si gaze

e. Toate cele de mai sus

106. Care din urmatoarele gesture sunt necesare la prezentarea unui pacient cu ocluzie

digestive?

a. Montarea unei sonde nazogastrice

b. Monitorizarea diurezei

c. Perfuzia endovenoasa

d. Toate cele de mai sus

107. * Una din urmatoarele leziuni nu reprezinta un traumatism inchis

a. Echimoza

b. Seromul

c. Hematomul

d. Plaga impuscata

108. Care din urmatoarele leziuni la un bolnav politrumatizat reprezinta prima urgenta?

a. fractura de radius 1/3 distala

17

b. arsuri de gr.II-III pe 20% din suprafata

c. plaga superficiala la nivelul scalpului

d. hematom intins coapsa dreapta

109. * Cum definiti semnul Blumberg?

a. Durere brusca la decompresia abdomenului

b. Durere ascutita la palparea transrectala a fundului de sac Douglas

c. Durere “in bara” intense

d. Durere si contractia musculaturii la palparea profunda

110. * In peritonita generalizata putem intalni:

a) Alterarea starii generale

b) Mucoase si tegumente uscare

c) Modificari ale parametrilor circulatori si respiratori

d) Toate cele de mai sus

111. * In sindromul ischemic tulburarile parestezice se intalnesc:

a. La 5 minute de la instalarea obstacolului

b. La 60 minute

c. La 4-6 ore

d. Nu apar

112. In urgentele vasculare urmatoarea atitudine NU este indicate:

a. Pozitionarea bolnavului in clinostatism

b. Oxigenoterapie

c. Mobilizarea in ortostatism

d. Montarea unei linii venoase

113. Tumorile benigne mamare au următoarele caracteristici:

a) Sunt mobile faţă de planurile profunde

b) Prezintă adenopatii satelite metastatice

c) Sunt formaţiuni tumorale bine delimitate

d) Invadează tegumentele

e) Sunt mobile pe planurile tegumentare

114. Caracteristice intervenţiilor chirurgicale pentru neoplasmul mamar sunt:

a. Decizia privind amploarea operaţiei este luată de chirurg în colaborare cu oncologul şi

histopatologul, cu acceptul obligatoriu al pacientei

b. Iniţial, în absenţa unui diagnostic cert, se practică sectorectomia cu examen histopatologic

extemporaneu

c. Dacă se confirmă malignitatea, se practică mastectomia cu evidare ganglionară axilară

d. În majoritatea cazurilor cu stadiul II se practică numai asocierea chimioterapie-

hormonoterapie

e. Tumora descoperită timpuriu şi tratată corespunzător duce la vindecare completă.

115. Următoarele afirmaţii privind plăgile penetrante toracice sunt corecte:

a. Străbat tegumentul pînă la muşchii pectorali

b. Străbat toate straturile până la pleura parietală

c. Străbat pleura parietală

d. Integritatea tegumentului poate fi păstrată

e. Pot afecta viscerele intratoracice

116. Pneumotoraxul este caracterizat clinic prin :

a. Dispnee

b. Emfizem subcutanat la palpare

c. Timpanism la percuţie

d. Bradipnee

18

e. Abolirea murmurului vezicular la ascultaţie

117. *.Clasificarea traumatismelor abdominale închise (contuzii) şi deschise (plăgi) se face în

funcţie de:

a. Natura agentului vulnerant

b. Lezarea integrităţii tegumentare

c. Lezarea integrităţii muşchilor pectorali

d. Lezarea viscerelor intraperitoneale

e. Lezarea viscerelor retroperitoneale

118. Perforaţiile posttraumatice gastrice determină apariţia de :

a. Dureri epigastrice intense

b. Apărare musculară

c. Icter

d. Peritonită

e. Hematom retroperitoneal

119. În cazul leziunilor traumatice rectale, se asociază frecvent leziuni de:

a. Vezică urinară

b. Prostată

c. Colon transvers

d. Rinichi

e. Uretră

120. Printre cauzele peritonitelor acute difuze secundare se numără:

a. Ulcerul gastric perforat

b. Ulcerul duodenal în puseu acut

c. Colica renoureterală

d. Ruptura de splină

e. Apendicita acută perforată

121. Simptomatologia peritonitelor acute difuze cuprinde:

a. Durerea abdominală

b. Icterul

c. Contractura musculară

d. Abdomen suplu, fără apărare musculară

e. Starea generală nealterată

122. Tabloul clinico-paraclinic al ocluziilor intestinale este caracterizat de următoarele

a. Vărsături fecaloide

b. Absenţa tranzitului pentru fecale şi prezenţa sa pentru gaze

c. Prezenţa nivelelor hidroaerice pe radiografia abdominală simplă

d. Distensie abdominală

e. Prezenţa pneumoperitoneului pe radiografia abdominală simplă

123. Următoarele afirmaţii privind tratamentul ocluziilor intestinale sunt corecte:

a. Reechilibrarea hidro-electrolitică este facultativă

b. În ocluziile funcţionale tratamentul chirurgical este contraindicat

c. Montarea unei sonde de aspiraţie nazo-gastrică este obligatorie

d. În ocluziile prin ştrangulare operaţia poate fi amânată

e. În ocluziile funcţionale clismele pot declanşa peristaltismul

124. Caracterele specifice herniilor necomplicate sunt:

a. Durerea la efort fizic

b. Ireductibilitatea

c. Expansiunea la tuse

d. Impulsiunea la tuse

19

e. Reductibilitatea

125. Organele herniate pot să fie:

a. Epiploon

b. Colon

c. Pancreasul

d. Duoden

e. Intestin subţire

126. Evisceraţiile sunt caracterizate de următoarele afirmaţii:

a. Nu necesită tratament chirurgical dacă există posibilitatea unei contenţii externe

adecvate

b. Sunt însoţite foarte rar de leziuni viscerale

c. Prezintă o mortalitate mare, de peste 20 %

d. De obicei sunt însoţite de stări de şoc

e. Cazurile selecţionate pot fi tratate ambulator

127. Următoarele afirmaţii privind alimentaţia postoperatorie sunt corecte :

a. laptele se poate administra din primele zile

b. regimul alimentar va fi prescris ţinând cont de organul operat

c. după hemoragiile gastro-duodenale se prescire un regim alimentar sever

d. lichidele dulci se pot administra din prima zi

e. după intervenţiile pe stomac nu se dau alimente stimulante ale secreţiei gastrice

128. Complicaţiile digestive postoperatorii cel mai des întâlnite sunt :

a. Vărsăturile

b. Icterul

c. Melena

d. Hematemeza

e. Balonarea

129. Printre beneficiile aspiraţiei prin sondă nazo-gastrică se numără :

a. Evacuarea stomacului

b. Evidenţierea eventualelor hemoragii gastrice

c. Eliminarea vomei datorate distensiei gastrice

d. Diminuarea pierderilor de lichide

e. Contribuie la diminuarea senzaţiei de balonare

130. La îngrijirea pacienţilor cu anus contra naturii sunt valabile următoarele :

a. Există adesea tendinţa la depresie la aceşti bolnavi

b. Pansamentul de deasupra anusului, aplicat înaintea instalării pungilor rezervoare, se

schimbă cel mult o dată pe zi

c. După cicatrizarea zonei ano-tegumentare se pot face spălături colonice

d. Tegumentele din jurul anusului trebuie protejate cu unguente absorbante şi

epitelizante

e. Toaleta locală se face cu apă călduţă după aplicarea unguentului

131. Sughiţul postoperator :

a. Este întotdeauna un sindrom nesemnificativ

b. Poate duce la epuizarea pacientului

c. Poate fi tratat cu Clordelazin

d. Trebuie raportat imediat medicului deoarece poate fi expresia unei peritonite

e. Poate fi tratat novocaină

132. Următoarele afirmaţii privind evisceraţiile postoperatorii sunt corecte :

a. Pot surveni la pacienţi subnutriţi în urma unor eforturi

20

a. Pacientul semnalează o durere vie cu senzaţia de ruptură

b. Evisceraţia poate fi tratată conservator, în unele cazuri nefiind necesară intervenţia

chirurgicală

c. Îmbibarea pansamentului cu o secreţie sero-sangvinolentă poate fi expresia unei

evisceraţii.

d. La cea mai mică suspiciune de evisceraţie se anunţă de urgenţă medical

133. Printre cauzele de IRA obstructivă se numără :

a. Deshidratarea

b. Glomerulonefrita

c. Litiaza ureterală bilaterală

d. Tumori de vecinătate care comprimă ambele uretere

e. Pielonefrita

134. Simptomatologia retenţiei acute de urină cuprinde :

a. Durere lombară violentă

b. Senzaţia imperioasă de micţiune şi imposibilitatea de a urina

c. Durere în hipogastru

d. Senzatie de plenitudine în hipogastru

e. Glob vezical palpabil în hipogastru

135. Conduita de urgenţă în retenţia acută de urină include :

a. Efectuarea unei radiografii abdominale pe gol

b. Administrarea de ampicilină

c. Sondaj evacuator al vezicii urinare

d. În cazul eşecului sondării se efectuează puncţia evacuatoare a vezicii urinare

e. Efectuarea unei computertomografii

136. *.Fracturile spiroide sunt produse prin următorul mecanism:

a. flexiune

b. torsiune

c. tracţiune

d. compresiune

e. smulgere

137. Semnele clinice ale fracturii cu deplasare includ :

a. Impotenţa funcţională

b. Durerea violentă

c. Mobilitatea anormală a segmentului anatomic

d. Durere moderată

e. Funcţionalitatea normală

138. Semnele clinice ale unei fracturi fără deplasare sunt :

a. Funcţionalitate normală

b. Durere

c. Istoric de traumatism recent

d. Întreruperea vizibilă a continuităţii unui os

e. Scurtarea segmentului anatomic

139. Semnele clinice locale de entorsă includ:

a. Edemul

b. Varicele secundare

c. Echimoza

d. Durerea intensă în momentul traumatismului

e. Tromboflebita superficială

140. Funcţiile vitale (temperatură, puls, TA, respiraţii, diureză) se măsoară:

21

a. Când intervine o schimbare în starea pacientului

b. După prânz

c. La internare

d. După o procedură invazivă

e. Înainte de administrarea medicamentelor antihipertensive

141. Pulsul se poate masura la:

a. Artera pedioasă

b. Vena femurală

c. Artera radială

d. Artera femurală

e. Artera carotidă

142. Mobilizarea mecanica a secreţiilor pulmonare se face prin:

a. Drenaj postural

b. Oxigenare

c. Insuflaţie

d. Tapotaj

e. Aspiratie

143. Oxigenoterapia este indicat in:

a. Inapetenţă

b. Scăderea oxigenului alveolar cu hipoxemie

c. Diaree

d. Deshidratare

e. Scădere a hemoglobinei (anemie)

144. Regimul diabeticului poate conţine următoarele alimente:

a. Cartofi şi alte legume indiferent de cantitate

b. Miere indiferent de cantitate

c. Pâine indiferent de cantitate

d. Fructe cu conţinut scăzut de glucide

e. Compot neîndulcit

145. *. Regimul hipocaloric este indicat:

a. Imediat după gastroscopie

b. În gastrita acută

c. În hepatita acută

d. În denutriţie

e. În obezitate

146. Alimentaţia artificială se poate realiza:

a. Subcutanat

b. Intravenos

c. Intramuscular

d. Prin gastrostomă

e. Prin sonda intranazală

147. Hidratarea bolnavului se poate face:

a. Cu ser fiziologic

b. Cu oxygen

c. Cu masă trombocitară

d. Cu Manitol

e. Oral

148. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a. Diureza se măsoară din urina colectată dimineaţa

22

b. Diureza se măsoară din urina colectată dimineaţa pe nemâncate

c. Diureza se măsoară din urina colectată în 24 ore

d. Urocultura se realizeaza din urina colectată dimineaţa, din jetul mijlociu

e. Sedimentul Addis hamburger se realizeaza din urina colectată dimineaţa într-un interval

de 3 ore

149. Stabilirea volumului diurezei este important pentru:

a. Stabilirea raţiei calorice

b. Stabilirea bilaţului hidric

c. Evaluarea funcţională a aparatului renal

d. Determinarea sedimentului urinar

e. Evaluarea funcţională a aparatului digestiv

150. Precizaţi care dintre propoziţii sunt corecte:

a. Bilanţul hidric presupune diferenţa dintre apa ingerată şi cantitatea de urină eliminată

b. Trebuie să se ţină seama de temperatura bolnavului

c. Trebuie să se ţină seama de frecvenţa respiraţiei bolnavului

d. Este influenţat de numărul scaunelor

e. Bilanţul hidric trebuie să ţină seama de frecventa cardiaca

151. Factorii declansatori ai crizei de astm bronsic sunt:

a. Poluanţii mediului atmospheric

b. Infecţiile căilor aeriene

c. Efortul fizic

d. Consumul de băuturi alcoolice

e. Factori profesionali

152. *. Care este cel mai precis mijloc de diagnostic al ulcerului duodenal?

a. Examenul baritat

b. Endoscopia digestivă superioară

c. Ecografia abdominală

d. Determinarea secreţiei acide gastrice

e. Testul ureazei pentru evidentierea Helicobacter pylori

153. *. Cauza cea mai frecventă a unei hemoragii digestive superioare este:

a. Esofagita erozivă din boala de reflux gastro-esofagian

b. Hemobilie

c. Varicele esofagiene rupte din ciroza hepatică

d. Ulcerul duodenal

e. Sindromul Mallory-Weiss

154. *. Controlul optim al hipertensiunii arteriale are ca obiective:

a. Valorile TA sistolice sub 140 şi diastolice peste 85 mmHg

b. Valorile TA sistolice peste 140 şi diastolice sub 85 mmHg

c. Valorile TA sistolice sub 120 şi diastolice sub 85 mmHg

d. Valorile TA sistolice sub 150 şi diastolice sub 95 mmHg

e. Valorile TA sistolice sub 160 şi diastolice sub 85 mmHg

155. Precizaţi care afirmaţie este adevărată:

a. Dezinfecţia tegumentelor se efectuează înainte de puncţia venoasă

b. Dezinfecţia tegumentelor se efectuează în timpul puncţiei venoase

c. Dezinfecţia tegumentelor se efectuează după puncţia venoasă

d. Garoul se aplică înainte de puncţia venoasă

e. Garoul se aplică după puncţia venoasă

156. Hemocultura se recoltează corect:

a. Postprandial

23

b. Înainte de administrarea antibioticelor

c. De regulă à jeune (pe nemâncate)

d. De regulă în plin frison sau episod febril

e. După masa de dimineaţă

157. *. Insulina se păstrează:

a. În dulapuri închise cu cheie

b. În dulapuri uscate

c. În farmacie

d. În frigider

e. În locuri ferite de lumină sau căldură

158. *. Numărul normal de respiraţii pe minut în repaus este:

a. 30-40

b. 16-20

c. 20-30

d. 6-10

e. peste 30

159. Semnele vitale includ măsurarea:

a. Temperaturii

b. Rata respiraţiei

c. Puls

d. TA

e. Greutatea

160. Criza de astm bronşic este definită de:

a. Accese de dispnee bradipneică expiratorie

b. Wheezing

c. Tuse spastică sau cu expectoraţie aderentă, perlată

d. Carcterul reversibil al episodului de dispnee

e. Aspect radiologic de condensare pulmonară

161. *.În bronşita cronică principalul simptom este:

a. Tusea şi expectoraţia

b. Durerea precordială

c. Durerea toracică

d. Frisonul

e. Astenia

162. *. Care din următoarele afirmaţii privind insuficienţa respiratorie acută este falsă:

a. Se tratează cu sedative

b. Este o urgenţă medicală

c. Necesită oximetria sau măsurarea gazelor sangvine

d. Impune internarea în secţii de terapie intensivă

e. Este o stare clinică fără risc vital

163. *.Tratamentul crizei de angină pectorală începe cu:

a. Administrarea de Nitroglicerină sublingual

b. Efectuarea testului de effort

c. Efectuarea coronarografiei

d. Administrarea de antibiotice

e. Administrarea de Miofilin

164. *. În hipertensiunea arterială regimul alimentar prescris este:

a. Hiposodat

b. Bogat în grăsimi animale

24

c. Cu un număr mare de calorii

d. Cu un număr mare de glucide

e. Hipersodat

165. *. Producerea unei canitati mai mari de 100ml spută pe zi sugerează

a. Bronşita cronică

b. BPOC

c. Bronsiectazie

d. Astm bronşic

e. Cancer pulmonar

166. *. Cea mai frecventă cauza respiratorie a durerii toracice este:

a. Cea de cauza pleuritică

b. Embolia pulmonară

c. Pneumotoraxul

d. Cancerul pulmonar

e. TBC pulmonar

167. Hemoptizia sugerează:

a. Bronşiectazie

b. Neoplasm pulmonar

c. TBC pumonar avansat

d. Bronhopneumonie

e. Astm bronşic

168. Dispneea instalată progresiv apare în:

a. Pleureziile masive

b. Pneumoniile masive

c. Aspirarea de corpi străini în căile respiratorii

d. Tromboembolismul pulmonar repetitiv

e. Pneumotoraxul spontan

169. Cauzele edemelor simetrice ale mebrelor inferioare pot fi:

a. Staza

b. Sindroame de compresiune intraabdominale

c. Limfedemul

d. Hipoproteinemiile

e. Tromboflebita de gambă

170. Testele microbiologice ale sputei sunt utile în:

a. Suprainfecţiile bacteriene

b. TBC (coloratie Ziehl-Nielsen)

c. Infecţii virale

d. Pleurezii

e. Pleurite

171. In afectiunile aparatului respirator semnele de insuficienţă repiratorie acută care pot fi:

a. Cianoza

b. Alterarea statusului mental şi a gradului de vigilenţă

c. Dispneea de repaus

d. Utilizarea musculaturii accesorii în timpul respiraţiei

e. Transpiratii profuze

172. Tratamentul nefarmacologic al TA (prin măsuri igieno-dietetice) este indicat:

a. La toţi pacienţii hipertensivi

b. La cei cu istoric familial de hipertensiune

c. Cei cu hipertensiune de graniţă

25

d. Doar la hipertensivi

e. Doar la cei cu hipertensiune de graniţă

173. Durerea în infarctul acut de miocard:

a. Este dominantă, brutală, foarte intensă, cu senzaţie de greutate, constricţie, zdrobire,

anxietate

b. Apare spontan cu localizare retrosternală

c. De lungă durată (30 min. - câteva ore)

d. Iradiaza în sus pe stânga (în membrele superioare: umăr, braţ, antebraţ, pumn, gât,

mandibulă)

e. Cedeaza la administrarea Nitroglicerinei

174. Durerea din angina pectorală:

a. Apare la effort

b. Cedează la repaus

c. Cedează rapid la nitroglicerină

d. Este constrictivă

e. Cedează la efort

175. Melena este definită de :

a. Emisia de scaune cu sânge proaspăt

b. Vărsături cu sânge proaspăt

c. Emisia de scaune negre moi, lucioase ca păcura, fetide

d. Apare în pierderi acute a cel puţin 60-80 ml de sânge din tractul digestiv superior

e. Persistă 3-4 zile după încetarea hemoragiei

176. Tuberculoza:

a. Este o boala non infecto-contagioasă

b. Are răspândire în principal aeriană

c. Este determinată de Mycobecterium Tuberculosis

d. Afectează cu predilecţie plămânul

e. Se poate localiza şi în alte ţesuturi şi organe

177. *. În edemul pumonar acut sputa este:

a. Rozată, hemoptoică

b. Mucopurulentă

c. Seromucoasă

d. Galben verziuie

e. Ruginie

178. Patrulaterul anesteziei cuprinde:

a. Hipnoza

b. Analgezia

c. Relaxarea

d. protecţia vegetativă

e. somnul

179. Intubaţia traheală are scopul:

a. separă calea respiratorie de cea digestivă

b. permite folosirea anestezicelor în doze mari (toxice)

c. scade efortul respirator

d. pe sonda de aspiraţie se pot aspira secreţii bronhice, sânge

e. resuscitarea cardio-respiratorie este mai eficientă

180. *.Saturaţia de O2 din sânge în condiţii fiziologice, măsurată prin metode nesângerânde este:

a. 90 - 96 %

b. 96 - 98 %

26

c. 96 – 100 %

d. 86 - 90 %

e. 80 - 86 %

181. *.Probele biologice care dau indicii asupra infarctului miocardic sunt:

a. CPK, LDH, GOT

b. glicemia, CPK, HLG

c. ureea, creatinină, LDH, GPT

d. HLG, GOT, RA

e. glicemia, LDH, GPT

182. Obiectivele tratamentului intoxicaţiilor sunt:

a. prevenirea toxicului

b. eliminarea toxicului

c. tratament de susţinere a funcţiilor vitale

d. administrarea antidotului

e. spălarea toxicului

183. *.Insuficienta renala acuta in stadiu oliguric este când:

a. diureza este cuprinsă între 400 – 600 ml/24 ore

b. diureza este cuprinsă între 300 – 800 ml/24 ore

c. diureza < 400 ml/24 ore

d. diureza > 400 ml/24 ore

e. diureza 0

184. *. Necesarul hidric a unui adult pe 24 ore este:

a. 40 - 60 ml/kg/24 ore

b. 20 - 80 ml/kg/24 ore

c. 30 - 40 ml/kg/24 ore

d. 80 - 100 ml/kg/24 ore

e. 60 - 80 ml/kg/24 ore

185. *.În resuscitarea cardio – vasculare frecvenţa compresiunilor toracice este:

a. 20 - 40 compresiuni/min, iar distanţa de compresiune 1 - 2 cm

b. 40 – 60 compresiuni/min, iar distanţa de compresiune 2 - 4 cm

c. 60 – 80 compresiuni/min, iar distanţa de compresiune 3 - 5 cm

d. 10 – 20 compresiuni/min, iar distanţa de compresiune 2 - 3 cm

e. nu se fac compresiuni deoarece există risc de rupturi a coastelor

186. *.În tratamentul politraumatismului barbituricul se administrează:

a. în primele minute ale tratamentului

b. după ce starea critică a trecut

c. pe tot parcursul internării bolnavului pentru a-l seda

d. nu se administrează barbiturice

e. se administrează numai dacă T.A. depăşeşte 100 mmHg

187. *. Hidrocuţia este:

a. aspiraţia de lichid în plămâni

b. stop cardio-respirator prin laringo-spasm cu inundaţia de apă secundar în plămân

c. aspiraţia de apă de mare în plămân

d. creşterea electrolitemiei

e. hiperhidratarea

188. *. La bolnavul critic internat de urgenţă se montează:

a. o singură cale venoasă

b. două căi venoase cu debit mic

c. o singură cale venoasă centrală

27

d. două căi venoase cu debit mare

e. o cale venoasă centrală şi una periferică

189. * În cazul transfuziei de sânge incompatibil, prima măsură de urgenţă este:

a. administrarea de medicamente antihistaminice

b. terapia şocului

c. întreruperea transfuziei

d. să anunţe medical

e. administrarea de cortizon

190. *. Antidotul în întoxicaţia cu alcool metilic este:

a. vitamina C, în doze mari

b. alcool etilic

c. atropine

d. Antihistaminice

e. bicarbonatul de sodiu

191. *.Cea mai eficientă transfuzie sanguină este administrând:

a. sânge integral

b. masă eritrocitară

c. congelat de eritrocite

d. plasmă congelată

e. crioprecipitat

192. În tratamentul edemului Quinke, se administrează:

a. Antihistaminice

b. Corticoizi

c. Adrenalina

d. Cardiotonice

e. diuretice

193. *.Medicamentul de elecţie administrat în stopul cardiac este:

a. Dopamine

b. Efedrina

c. calciu lactic

d. adrenalina

e. verapamilul

194. Hiperhidratarea se manifestă prin:

a. delir, halucinaţii, convulsii

b. hipotensiune arterială

c. hemoragie cerebrală

d. crampe musculare

e. icter

195. *.În formele severe de muşcătură de viperă, serul imun antiviperin se administrează în cantitate

de:

a. 5 – 10 fiole

b. 15 – 20 fiole

c. 10 – 15 fiole

d. 3 – 5 fiole

e. 5 – 15 fiole

196. Semnele clinice ale şocului sunt:

a. extremităţi cianotice

b. modificări ale pulsului, TA, PVC

c. tulburări repiratorii

28

d. tulburări de cunoştinţă

e. oligurie, anurie

197. În cadrul comelor, măsurile rapide în faza prespital sunt:

a. eliberarea căilor respiratorii

b. montarea pipei Quedel

c. terapie cu O2, pe sonda nazală

d. poziţia Noble pe targă

e. administrarea de tonicardiac

198. Gimnastica terapeutică în timpul sarcinii şi lehuziei urmăreşte:

a. dezvoltarea armonioasă a produsului de concepţie

b. întărirea tonusului muscular abdominal şi general

c. prevenirea relaxării musculaturii abdominale

d. restabilirea fiziologică a tubului digestiv şi vezicii urinare

e. îmbunătăţeşte circulaţia abdominală.

199. Aparatele de unde scurte se folosesc în următoarele afecţiuni:

a. atroze

b. insomnii

c. entorse

d. spondiloze

e. tulburări de circulaţie periferică

200. *.Pansamentul local în arsuri, îl efectuează:

a. numai medicul specialist

b. numai asistenta medicală

c. medicul specialist împreună cu asistenta medicală, în condiţii de asepsie

d. medicul îmbrăcat steril, iar asistenta medicală pregăteşte materialele sanitare

e. mumai medicii specialişti fără a participa asistenta medicală

201. În faţa bolnavului muribund, asistenta medicală are sarcina:

a. nu va părăsi nici o clipă bolnavul

b. părăseşte bolnavul, dacă el doreşte să rămână singur

c. poate părăsi bolnavul, dacă este inconştient şi se află deasupra resurselor terapeutice

d. poate părăsi bolnavul dacă este monitorizat electronic

e. poate părăsi bolnavul cu intermitenţă, când parametrii vitali se menţin la limită

202. Semnele sigure ale decesului sunt:

a. petele cadaverice

b. rigiditatea

c. oprirea respiraţiei

d. oprirea circulaţiei

e. midriaza

203. *. Scopul internării bolnavulor în secţiile terapie intensivă este:

a. restabilirea funcţiilor vitale ale organismului

b. stabilirea corectă a diagnosticului

c. completarea tratamentului efectuat pe alte secţii

d. monitorizarea permanentă a bolnavului

e. efectuarea tratamentului cu mare rapiditate

204. *. Razele infraroşii sunt:

a. radiaţii electromagnetice

b. radiaţii produse de lămpile de cuarţ

c. radiaţii luminoase vizibile

d. radiaţii luminoase invizibile

29

e. radiaţii solare

205. Bolile tubului digestiv sunt provocate de:

a. factori alimentari

b. factori infecţioşi

c. factori nervoşi

d. virusuri

e. traumatisme

206. Mobilizarea bolnavilor care au suferit intervenţii laparoscopice se face:

a. după câteva ore

b. după 6 – 8 ore

c. după 24 ore

d. numai când consideră medical

e. numai după ce bolnavul şi-a reluat tranzitul gazos

207. *. Baia bolnavului cardiac nu trebuie să depăşească:

a. 30 – 40 minute

b. 15 – 20 minute

c. 20 – 30 minute

d. cât se simnte bine bolnavul

e. 30 minute la temperatura de 260 C

208. *. Pentru examenul bacteriologic şi însămânţarea sputei recoltarea coretă se face

a. la laborator

b. la patul bolnavului

c. oriunde se găseşte bolnavul

d. numai în sala de pansamente

e. în camere special amenajate

209. *. La bolnavul cu afecţiuni pulmonare asistenta medicală va urmări în permanenţă următorii

parametrii:

a. respiraţia, circulaţia, temperatura, tranzitul intestinal

b. circulaţia, respiraţia, starea psihică, diureza, apetitul

c. temperatura, TA, starea psihică, probele biologice, transpiraţia

d. respiraţia, circulaţia, culoarea tegumentelor, transpiraţia, temperatura, starea psihică

e. circulaţia, poziţia bolnavului, temperatura, somnul

210. *. În hemoragia digestivă pauza alimentară este:

a. până se opreşte hemoragia

b. 3- 4 ore, apoi se pot administra lichide reci

c. nu se opreşte alimentaţia

d. se administrează tot timpul lichide reci

e. se opreşte alimentaţia primele 3 zile de la declanşarea hemoragiei

211. La apariţia unei complicaţii în postoperator asistenta medicală va lua următoarele măsuri

a. va efectua rapid tratamentul de urgenţă pentru cuparea complicaţiilor

b. asistenta medicală va anunţa rapid medical

c. asistenta medicală nu va părăsi bolnavul, va încerca să îi susţină funcţiile vitale, iar altă

asistentă medicală va anunţa rapid medical

d. nu are voie să facă tratament de urgenţă numai la indicaţia medicului

e. va realiza complicaţia dacă are cunoştinţe despre ea

212. Contraindicaţiile împachetărilor sunt:

a. bolnavii diabetici

b. bolnavii critici

c. bolnavii renali

30

d. bolnavii cardiaci

e. bolnavii pulmonari

213. Stadiul IV în clasificarea TNM a cancerului mamar include următoarele variante :

a. T2N1M0

b. T2N2M1

c. T3N2M0

d. T1N2M0

e. T4N1M1

214. Semnele clinice posibil revelatoare ale unui cancer mamar includ următoarele :

a. Ginecomastia

b. Semnul „cojii de portocală”

c. Scurgeri mamelonare sanguinolente

d. Adenopatii axilare

e. Tumori

215. Hemotoraxul este caracterizat de:

a. Hipersonoritate la percuţie

b. Combinarea sindromului respirator cu cel hemoragic

c. Creşterea tensiunii arteriale

d. Abolirea murmurului vezicular la ascultaţie

e. Semnele anemiei acute

216. *. Cel mai important examen paraclinic în leziunile traheobronşice este:

a. Bronhoscopia

b. Radiografia simplă

c. Esofagoscopia

d. Echografia

e. Scintigrafia

217. *.Organul cel mai frecvent lezat în traumatismele abdominale este:

a. Ficatul

b. Splina

c. Colonul

d. Rinichiul

e. Pancreasul

218. Investigaţiile paraclinice utile în diagnosticarea leziunilor hepatice posttraumatice cuprind:

a. Bariul pasaj

b. Echografia

c. Computertomografia

d. Gastroscopia

e. Scintigrafia

219. Următoarele afirmaţii privind examinările paraclinice în peritonite sunt corecte :

a. Echografia pune în evidenţă colecţiile lichidiene peritoneale

b. Radiografia abdominală simplă evidenţiază prezenţa pneumoperitoneului în perforaţiile

ulcerelor gastrice şi duodenale

c. Puncţia peritoneală este utilă pentru precizarea diagnosticului în cazuri dubioase

d. Leucocitele , de regulă, nu sunt crescute.

e. Computertomografia poate fi utilă în cazuri deosebite.

220. Următoarele afirmaţii privind tratamentul peritonitelor secundare sunt corecte :

a. Tratamentul chirurgical este obligatoriu

b. Reechilibrarea hidroelectrolitică este facultativă

c. Aspiraţia nazo-gastrică are o importanţă redusă

31

d. Antibioterapia se aplică doar în cazuri selecţionate

e. Operaţia trebuie efectuată în urgenţă

221. Principiile tratamentului chirurgical în peritonitele acute difuze includ următoarele :

a. Îndepărtarea focarului infecţios

b. Drenajul peritoneal este util, dar nu este obligatoriu

c. Îndepărtarea detritusurilor şi a puroiului

d. Prelevarea de puroi pentru examen bacteriologic şi antibiogramă

e. Lavaj abundent al cavităţii peritoneale cu ser fiziologic

222. *. Ocluziile înalte sunt cauzate de obstrucţii la nivelul:

a. Colonului transvers

b. Cecului

c. Sigmoidului

d. Jejunului

e. Rectului

223. Ocluziile prin obstrucţie sunt cauzate de:

a. Strangularea externă prin bridă

b. Pancreatita acută

c. Calcul biliar impactant

d. Ghem de ascarizi

e. Strangularea la nivelul orificiului herniar

224. Ocluziile prin ştrangulare includ :

a. Volvulusul intestinului subţire

b. Cancerul colonic

c. Invaginaţia intestinală

d. Volvulusul de sigmoid

e. Ileusul paralitic

225. Caracteristice herniilor strangulate sunt:

a. Ireductibilitatea

b. Expansiunea la tuse urmată de reducerea herniei

c. Durerea în repaus

d. Posibilitatea opririi tranzitului intestinal

e. Durerea numai la efort fizic

226. Eventraţiile protruzionează subcutanat prin zone de slabă rezistenţă a peretelui musculo

aponevrotic de cauză:

a. Traumatică

b. Operatorie

c. Datorată unor afecţiuni sistemice debilitante

d. Congenitală

e. Datorată vârstei înaintate cu scădere a masei musculo-

aponevrotice

227. Metodele fizice de sterilizare includ :

a. Incinerarea.

b. Sterilizarea în aparatul Poupinel

c. Autoclavarea

d. Formolizarea

e. Sterilizarea cu oxid de etilen

228. În cazul operaţiilor de urgenţă imediată sunt valabile următoarele afirmaţii :

a. Intervenţia se execută cît mai repede cu putinţă.

b. Menstruaţia contraindică operaţia

32

c. Dacă pacientul a mâncat stomacul se goleşte prin spălătură gastrică

d. Prezenţa afecţiunilor intercurente contraindică operaţia

e. În caz de abdomen acut administrarea purgativelor şi laxativelor este contraindicată

229. Îmbăierea preoperatorie a pacientului trebuie să respecte următoarele reguli :

a. Se face cu o zi înaintea intervenţiei

b. Duşul complet este obligatoriu indiferent de starea bolnavului

c. Dacă starea bolnavulu contraindică baia completă, se spală local pacientul la pat

d. Se face de regulă în ziua operaţiei

e. Se acordă o atenţie deosebită ombilicului, mai ales în pregătirea operaţiilor pe abdomen

230. Pregătirea salonului şi a patului pacientului care intră în perioada postoperatorie implică

următoarele :

a. Amplasarea pacientului într-un salon cu multe paturi

b. Temperatura de minimum 24 grade Celsius

c. Pat cu lenjerie încălzită

d. Lumină puternică

e. Sursele de încălzire a lenjeriei se îndepărtează din pat la sosirea bolnavului.

231. Supravegeherea pansamentului se face :

a. La 24 de ore după operaţie

b. De mai multe ori pe zi

c. Imediat ce bolnavul este adus în salon

d. Examinînd şi regiunile învecinate şi subiacente pentru a depista tulburările de circulaţie ale

membrelor ce pot surveni datorită pansamentelor prea strânse

e. La 48 de ore postoperator

232. Următoarele afirmaţii privind mobilizarea postoperatorie a pacientului sunt corecte :

a. Trebuie făcută cât mai curând, cu acceptul medicului currant

b. Pacienţii operaţi în anestezie locală pot merge pe picioare însoţiţi din sala de operaţie la salon,

dacă nu le este frică sau nu prezintă tulburări de echilibru

c. Mobilizarea precoce nu are un efect clar de prevenire a trombozelor venoase ale membrelor

inferioare

d. Dacă ridicarea pacientului este contraindicată se realizează mobilizarea în pat a acestuia

e. Mobilizarea bolnavului îmbunătăţeşte peristaltismul intestinal

233. Semnele de certitudine (siguranţă) ale unei fracturi sunt reprezentate de :

a. crepitaţia osoasă

b. impotenţa funcţională

c. durerea

d. examenul radiographic

e. netransmiterea mişcărilor

234. *.Tetraplegia reprezintă o complicaţie neurologică ce poate surveni după o fractură a coloanei

vertebrale cu localizare :

a. Toracală

b. Lombară

c. Cervicală

d. Sacrată

e. coccigiană

235. *.Entorsele produse prin mecanism de inversiune sunt caracteristice :

a. genunchiului

b. cotului

c. umărului

d. pumnului

33

e. gleznei

236. Pneumonia acută bacteriană debutează cel mai frecvent prin :

a. Frison solemn

b. Junghi thoracic

c. Febră 39-40°

d. Icter

e. Poliurie

237. Factorii de agresiune implicaţi în declanşarea ulcerului gastroduodenal sunt :

a. Hipersecreţia de acid clorhidric

b. Consum de aspirina

c. Infecţia cu Helicobacter Pylori

d. Secretia de mucus gastric

e. Consumul de lapte

238. Simptomele cele mai frecvente care apar în ulcerul gastroduodenal sunt:

a. Facies roşu, vultuos

b. Durere epigastrică post prandial tardiv si nocturn

c. Durere epigastrică calmată de ingestia de alimente

d. Pirozis – senzaţia de arsură retrosternală –

e. Durere lombară dreaptă

239. Cauzele frecvente ale hemoptiziei pot fi :

a. Tuberculoza pulmonară

b. Cancerul bronhopulmonar

c. Traumatism toraco-pulmonar

d. Fractură membru superior

e. Ocluzia intestinală

240. *.În bronşita cronică principalul simptom este:

a. Tusea şi expectoraţia

b. Durerea precordială

c. Durerea toracică

d. Frisonul

e. Astenia

241. Atitudinea de urmat în faţa unui bolnav cu hemoptizie este :

a. Sedarea, deoarece hemoptizia nu este o urgenţă

b. Administrarea de lichide reci în cantităţi mici şi repetate

c. Pungă cu gheaţă pe regiunea presternală

d. Combatera tusei

e. Administrarea de morfină sau alte depresive centrale

242. Atitudinea de urgenta în faţa unui bolnav internat cu durere anginoasă este:

a. Repus la pat

b. Administrarea de nitroglicerină

c. Administrarea de perfuzie cu ser fiziologic

d. EKG

e. Externare

243. Durerea în infarctul acut de miocard:

a. Este dominantă, brutală, foarte intensă, cu senzatie de greutate, constricţie, zdrobire, anxietate

b. Apare spontan cu localizare retrosternală

c. De lungă durată (30 min. - câteva ore).

d. Iradiază în sus pe stânga (în membrele superioare: umar, brat, antebrat, pumn, gât,

mandibulă).

34

e. Cedează la administrarea Nitroglicerinei.

244. Conduita de urgenţă în faţa unui bolnav cu edem pulmonar acut cuprinde:

a. Poziţia bolnavului va fi cu trunchiul ridicat

b. Transport de urgenţă la spital

c. La nevoie aplicarea garourilor la rădăcina a 3 membre fără comprimarea arterelor

d. Administrarea de expectorante

e. Administrarea de antemetice

245. Atitudinea în edemul pulmonar acut hipertensiv cuprind:

a. Abord venos

b. Administrare de oxygen

c. Administrarea de furosemid intravenos la indicatia medicului

d. Monitorizare TA

e. Incarcare volemică

246. Atitudinea de urgenta in edemul pulmonar acut cardiogen cuprinde:

a. Monitorizare TA, EKG

b. Emisie de sânge la toţi pacienţii

c. Administrarea de nitroglicerină

d. Oxigenoterapie

e. Intubare şi ventilaţie asistată la toţi pacienţii

247. În criza severa de astm bronşic:

a. Tegumentul este cianotic, acoperit de transpiraţii reci

b. Pacientul va fi obligatoriu pus în clinostatism

c. Apare dispnee marcată expiratorie

d. Apare wheezing

e. Este contraindicată internarea bolnavului la spital

248. Mediacţia în criza medie de astm bronşic:

a. Nu este necesară medicaţie

b. Se administreaza glucoză 10% în perfuzie rapidă

c. Se administrează miofilin i.v la indicatia medicului

d. Se administrează oxigen

e. Se administrează simpaticomimetice inhalatorii

249. Criza hipertensivă se poate manifesta prin :

a. Polifagie

b. Cefalee

c. Precordialgii

d. Tulburări de vedere

e. Dureri epigastrice

250. În criza hipertensivă :

a. Bolnavul prezintă cefalee

b. Bolnavul prezintă vertije

c. Nu este necesară scaderea TA

d. Valorile TA sunt mult crescute

e. Bolnavul prezintă icter

251. În pancreatita acută bolnavul prezintă:

a. Durere abdominală în bară

b. Durerea localizată în etajul abdominal superior

c. Durerea este continuă, de intensitate mare

d. Durerea se instalează lent, în câteva zile

e. Durerea nu influenţează activitatea bolnavului

35

252. Despre infecţiile acute ale tractului urinar următoarele afirmaţii sunt adevărate :

a. Cistita acuta reprezintă infecţia vezicii urinare

b. Bacteriuria este semnificativă

c. Pielonefrita reprezintă inflamaţia acuta a tractului urinar înalt

d. Nu afectează decât bărbaţii

e. Sunt extrem de rare

253. Despre cistita acuta următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. Apare polifagia

b. Apare disuria (arsuri sau discomfort la urinare)

c. Apare icter

d. Apare polakiurie

e. Apare discomfort suprapubian

254. Pacientul cu pielonefrită acută prezintă :

a. Hepatomegalie

b. Febră, frisoane repetate

c. Dureri lombare

d. Polakiurie, nicturie

e. Tulburări de vedere

255. Un pacient cu pancreatită acută cu formă severă, în stare de şoc, prezintă :

a. Tensiune arterială scăzută, puls mic şi rapid

b. Paloare, transpiraţii, extremităţi reci

c. Tahipnee, anxietate

d. Stare generală nealterată

e. Tensiune arteriala crescuta

256. Poziţia bolnavului în pat este determinată de:

a. Gravitatea bolii

b. Indicaţia pe care o stabileşte medicul

c. Complicaţiile bolii

d. Nevoia de a-şi uşura unele funcţii ale organismului.

e. Tratamentul pe care îl efectuează

257. Factorii care pot determina scadera tensiunii arteriale sunt:

a. Execsul de diuretice

b. Antibioticele

c. Deshidratarea

d. Varsaturi incoercibile

e. Diareea

258. Tulburările starii de conştienţă ale bolnavilor, se pot manifesta sub formă de:

a. Delir

b. Obnubilare

c. Somnolenţă

d. Anxietate

e. Comă

259. Examenele de laborator pot investiga următoarele probe biologice:

a. Sânge

b. Puroi

c. Lichid cefalorahidian

d. Păr

e. Unghii

260. Examenele de laborator pot investiga următoarele probe biologice:

36

a. Exudat pleural

b. Lichid de ascită

c. Urină

d. Plasmă

e. Păr

261. La recoltarea analizelor de laborator, asistenta medicală, are următoarele obligaţii:

a. Recoltează toate produsele normale şi patologice

b. Pregăteşte instrumentele pentru recoltare şi etichetează recipientele

c. Completeză buletinele de cerere, pentru examinări

d. Efectuează o parte din analize, dacă cunoaşte tehnica

e. Nu transportă produsele recoltate la laborator

262. *. Tubajul gastric cu scop terapeutic se face :

a. După ce s-a introdus sonda gastrică

b. După ce s-a extras conţinutul gastric

c. După ce s-a extras conţinutul gastric şi s-a făcut spălătura gastrică

d. După ce s-a verificat conţinutul gastric

e. Nu se practică

263. Spălăturile duodenale se fac cu:

a. Apă distilată

b. Ser fiziologic

c. Lapte

d. Apă minerală

e. Ser fiziologic + bicarbonat de sodiu

264. În examinările radiologice, care din următoarele deziderate cad exclusiv în atribuţia asistentei

medicale?

a. Examinările radiologice să fie corect pregătite

b. Să fie executate cu o înaltă tehnicitate

c. Să fie corect interpretate

d. Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului

e. Rezultatele să fie scrise corect

265. Care din regulile pentru administrarea corectă a medicamentelor sunt greşite:

a. Asistenta medicală, trebuie să cunoască incompatibilitatea medicamentoasă

b. Asistenta trebuie să urmărească efectele adverse ale medicamentelor administrate

c. Asistentei medicale i se indică de către medic dozele uzuale, dozele terapeutice, dozele

maxime şi limita inferioară a dozelor toxice

d. Medicul indică asistentei doza exactă

e. Asistenta nu trebuie să verifice cantitatea medicamentului administrat

266. Înaintea administrării unui medicament, asistenta medicală trebuie să verifice:

a. Înscrisul de pe medicament

b. Cantitatea de medicament

c. Culoarea medicamentului

d. Mirosul medicamentului

e. Integritatea ambalajului

267. Injecţiile intramusculare se efectuează în regiunile:

a. Regiunea supra-externă a muşchilor fesieri

b. Muşchii interni ai coapselor

c. Muşchii posteriori ai coapselor

d. Muşchii anteriori ai coapsei

e. Muşchiul deltoid

37

268. Transportul corect al unui accidentat se face:

a. Numai de persoane calificate

b. Accidentatul se imobilizează în aparat gipsat

c. Se supraveghează permanent funcţiile vitale

d. Nu se transportă bolnavul cu mijloace improvizate

e. În timpul transportului se verifică permeabilizarea căilor respiratorii superioare

269. În pierderile mari şi rapide de sânge se produc:

a. Tulburări de circulaţie

b. Tulburări de nutriţie

c. Tulburări de respiraţie

d. Tulburări ale diurezei

e. Tulburări de vedere

270. *. În hemoragia digestivă pauza alimentară este:

a. până se opreşte hemoragia

b. 3- 4 ore, apoi se pot administra lichide reci

c. nu se opreşte alimentaţia

d. se administrează tot timpul lichide reci

e. se opreşte alimentaţia primele 3 zile de la declanşarea hemoragiei

271. Monitorizarea aparatului cardio-vascular se face prin supravegherea:

a. Tensiunii arteriale

b. Traseului EKG

c. Viteza de sedimentare a hematiilor

d. Coloraţia tegumentelor

e. Pulsul

272. Monitorizarea aparatului renal constă în supravegherea:

a. Ritmul respirator

b. Cantitatea de lichide administrate

c. Diureza

d. Edemele

e. Pulsul

273. Conduita de urgenţă în şocul traumatic presupune :

a. Stabilirea existenţei pulsului la arterele mari

b. Stabilirea existenţei şi eficienţei mişcărilor respiratorii

c. Evaluarea leziunilor

d. Efectuarea hemostazei dacă este cazul

e. Bolnavul se poate mobiliza indiferent de gravitatea leziunilor

274. Transfuzia sanguină :

a. Reprezintă introducerea de sânge, în sistemul circulator al bolnavului

b. Este necesară la pacienţii cu anemie gravă

c. Se efectuează doar la indicaţia medicului

d. Perfuzia cu soluţii electrolitice

e. Administrarea intravenoasă a albuminei

275. În transfuzia de sânge incompatibilă se iau următoarele măsuri:

a. Se întrerupe transfuzia de sânge

b. Se administrează antihistaminice şi corticoizi

c. În cazuri extreme se face plasmafereză

d. Se administrează nitroglicerină

e. Se administrează oxigen pe mască

276. Alimentaţia bolnavului urmăreşte:

38

a. Acoperă cheltuielile energetice şi de bază ale organismului

b. Asigură aportul de vitamine şi săruri minerale

c. Înlocuieşte unele medicamente din tratamentul bolnavului

d. Favorizează prin aportul de elemente procesul de vindecare

e. Asigurarea confortului psihic al bolnavului

277. Tehnica respiraţiei artificiale (HELP) cuprinde :

a. Hiperextensia capului

b. Eliberarea căilor respiratorii

c. Luxarea (proiectarea) mandibulei înainte

d. Pensarea nasului

e. Masajul cardiac extern

278. Igenizarea bolnavului internat se face:

a. La patul bolnavului, segmentar, dacă afecţiunea este gravă

b. Se mobilizează bolnavul, cu mare atenţie

c. Numai la indicaţia medicului

d. Nu se efectuează igienizare la pat

e. Ori de câte ori este necesar

279. Primele măsuri în cazul unui bolnav critic sunt:

a. Abordul venos

b. Asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii superioare

c. Monitorizarea tensiunii arteriale şi a pulsului

d. Efectuarea radiografiei abdominale

e. Mobilizarea şi igienizarea bolnavului

280. Şocul are următoarele cauze :

a. Tulburările de tranzit

b. Politraumatisme

c. Hemoragii masive

d. Deshidratări acute

e. Intoxicaţii

281. Semnele clinice care indică prezenţa şocului sunt următoarele :

a. Facies palid cu transpiraţii reci

b. Tahicardie

c. Hipotensiune arterială

d. Respiraţie normală

e. Constipaţia

282. Diagnosticul clinic al stopului cardio-respirator se constată prin:

a. Dispariţia pulsului, la artera carotidă şi femurală

b. Oprirea respiraţiei

c. Absenţa zgomotelor cardiace

d. Pierderea stării de conştienţă

e. Anurie

283. Tehnica masajului cardiac extern presupune :

a. Aplicarea palmelor suprapuse la nivelul 1/3 inferioară a sternului

b. Fiecare compresiune va fi bruscă şi scurtă

c. Presiunea exercitată asupra sternului va fi verticală, spre coloana vertebrală

d. Braţele se ţin întinse

e. Fiecare compresiune va fi urmată de o insuflare de aer

284. *. Oprirea resuscitării cardiorespiratorii se face după:

a. 3 minute

39

b. 20-30 minute

c. 30-60 minute

d. 2 ore

e. 15 minute

285. *.Pregătirea locală a bolnavului, de către asistenta medicală, în vederea intervenţiei chirurgicale

cuprinde:

a. spălarea regiunii cu apă şi săpun

b. dezinfecţia locală cu substanţe dezinfectante

c. spălarea cu apă şi săpun, plus epilarea locală

d. spălarea mecanică, epilarea, dezinfectarea şi acoperirea cu câmp steril a regiunii

e. spălarea cu apă şi săpun, epilarea şi acoperirea cu câmp steril

286. Plăgile muşcate pot fi:

a. Zgârieturi

b. Înţepături

c. plăgi deschise

d. striviri de ţesuturi

e. hemoragii

287. Factorii declanşanţi ai degerăturilor sunt:

a. Frigul

b. îmbrăcămintea neadecvată

c. tratamente cu unele medicamente

d. imunosupresia

e. oboseala

288. Prin mucoasa rectală se absorb:

a. Anestezicele

b. Digitalicele

c. Antiinflamatoarele

d. pansamentele gastrice

e. substanţele de contrast

289. *.În bronşita cronică principalul simptom este:

a. Tusea şi expectoraţia

b. Durerea precordială

c. Durerea toracică

d. Frisonul

e. Astenia

290. *. Astmul bronşic alergic se caracterizează prin faptul că:

a. Există o predispoziţie familială, în condiţiile unor factori nocivi din mediu

b. Debutul crizei inaugurale după vârsta de 50 de ani

c. Caracterul ireversibil al bronhospasmului

d. Tratamentul curativ al dispneei este medicaţia sedativă

e. Nu debutează în copilărie

291. *. Debutul pneumoniei pneumococice este marcat de:

a. Frison solemn urmat de junghi toracic şi febră

b. Pleurezie

c. Wheezing-ul respirator

d. Hemoptizia

e. Dispneea paroxistică expiratorie

292. *.Care din următoarele afirmaţii privind pneumoniile virale este adevărată:

40

a. Absenţa semnelor clinice pulmonare, cel mult murmur înăsprit, cu discordanţă clinico-

radiologică

b. Afectare pulmonară este difuză: iniţial lobulară, apoi cuprinde bronşii, bronhiole

c. Apare frecvent la adulţii tineri sănătoşi

d. Este de etiologie bacteriană

e. Are indicaţie absolută de antibioterapie

293. *. Tuberculoza pulmonară a adultului sau ftizia este cel mai frecvent :

a. Determinată de reactivarea focarelor nodulare din apexul pulmonar, de unde se răspândeşte pe

cale bronşică în condiţiile scăderii imunităţi

b. Produsă pe cale digestivă

c. Produsă prin diseminare hematogenă

d. O boală a copilăriei

e. Produsă prin receptarea unei noi infecţii TBC

294. *. C cea mai frecventă cauză de pleurezie serofibrinoasă (cu caracter exudativ inflamator) este:

a. Pleurezia TBC

b. Astmul bronşic

c. Pneumonii virale

d. Afecţiuni concomitente ale peritoneului

e. BPOC

295. *. Care din următoarele afirmaţii privind insuficienţa respiratorie acută este falsă:

a. Se tratează cu sedative

b. Este o urgenţă medicală

c. Necesită oximetria sau măsurarea gazelor sangvine

d. Impune internarea în secţii de terapie intensivă

e. Este o stare clinică cu risc vital

296. *. Tratamentul crizei de angină pectorală începe cu:

a. Administrarea de Nitroglicerină sublingual

b. Efectuarea testului de effort

c. Efectuarea coronarografiei

d. Administrarea de antibiotice

e. Administrarea de Miofilin

297. Semnele cardinale în pneumonia pneumococică sau francă lobară sunt:

a. Debutul brutal cu frison solemn : frison unic, care dureză 30-40 de minute

b. Febra înaltă, peste 390, în platou

c. Junghi toracic brusc instalat, intens, localizat de regulă submmar, accentuat de repiraţie sau de

tuse

d. Pleurezie in toate cazurile

e. Herpesul nasolabial

298. Tabloul paraclinic în pneumoniile bactreriene arată :

a. Hiperleucocitoză

b. VSH, fibrinogenul, PCR crescute

c. Uneori hemoculturi pozitive (dacă sunt recoltate înainte de introducerea antibioticelor)

d. Hiperglipemie

e. VSH, fibrinogenul si PCR cu valori normale normale

299. Pneumonia cu Stafilococul aureu :

a. Este frecventă

b. Apare în prin după infectii virale (mai frecventă în epidemiile de gripă)

c. Este frecventă în infarctele septice din septicemii prin diseminare hematogenă

d. Este gravă

41

e. Are tendinţa la formare de veritabile abcese

300. Simptomele principale ale BPOC la debut sunt:

a. Tusea cronică la pacienţii de regulă mari fumători

b. Dispnee la efort

c. Insuficienţă respiratorie

d. Cianoză

e. Edeme declive şi simptome de cord pulmonar

301. Criza de astm bronşic este definită de:

a. Accese de dispnee expiratorie

b. Wheezing

c. Tuse spastică sau cu expectoraţie aderentă, perlată

d. Carcterul reversibil al episodului de dispnee

e. Aspect radiologic de condensare pulmonară

302. Criza de astm bronşic este precipitată de:

a. Infecţii

b. Alergeni

c. Efort

d. Creşteri ale TA

e. Corticoizi

a,b,c

303. Tuberculoza:

a. Este o boala autoimuna

b. Are răspândire în principal aeriană

c. Este determinată de Mycobecterium Tuberculosis

d. Afectează cu predilecţie plămânul

e. Se poate localiza şi în alte ţesuturi şi organe

304. Transmiterea TBC se poate face prin :

a. Contact direct, prelungit cu bolnavul (intra familial)

b. Pe cale aeriană, prin picăturile lui Pflugge

c. Prin consum de lapte sau preparate din lapte contaminate, insuficient prelucrate termic

(Mycobacterium Bovis)

d. Prin obiecte contaminate cu secreţii (spută), provenite de de la bolnavi cu leziuni deschise

(rar).

e. Prin preparate de sânge contaminate

305. Criza hipertensivă:

a. Apare prin creşterea TA

b. Se însoţeşte de cefalee în cască

c. Este o urgenţă chirurgicală

d. Impune măsuri de urgenţă

e. Poate precipita criza anginoasă

306. Tratamentul nefarmacologic al TA (prin măsuri igieno-dietetice) este indicat:

a. La toţi pacienţii hipertensivi,

b. La cei cu istoric familial de hipertensiune

c. Cei cu hipertensiune de graniţă

d. Doar la hipertensivi

e. Doar la cei cu hipertensiune de graniţă

307. Ortopneea sau dispneea paroxistica nocturna:

a. Impune bolnavului să stea culcat

b. Trezeşte bolnavul din somn cu sete de aer

42

c. Apare în timpul efortului

d. Este semn de insuficienţă cardiacă stângă

e. Apare în criza de astm bronşic

308. Traseul EKG înregistrează şi arată:

a. Activitatea electrică a cordului

b. Tulburările ischemice din cardiopatia ischemică sau infarct

c. Tulburări de ritm

d. Tulburări de conducere

e. Sufluri cardiace

309. Durerea din infarctul de miocard:

a. Este dominanta, brutala, foarte intensa, cu senzatie de greutate, constrictie, zdrobire, anxietate

b. Apare spontan cu localizare retrosternala.

c. De lunga durata (30 min. - câteva ore).

d. Iradiaza în sus pe stânga (în membrele superioare: umar, brat, antebrat, pumn, gât,

mandibula).

e. Nu cedeaza la administrarea Nitroglicerinei.

310. Simptomele în infecţiile urinare joase:

a. Polakiurie –urinare frecventă

b. Disurie –urinare dureroasă

c. Febră

d. Dureri lombare

e. Urina tulbure – cu miros neplăcut

311. În faza poliurică a insuficienţei renale acute diureza creşte progresiv

a. Urini hipostenurice (densitate scăzută)

b. Reducerea progresivă a retenţiei azotate,

c. Posibila apariţie a tulburărilor hidroelectrolitice: hipopotasemie!

d. Posibilă apariţie a hiperpotasemiei

e. Poliurie

312. Complicaţiile imediate ale sondajului vezical la bărbat sunt:

a. Lezarea traumatică a mucoasei uretrale

b. Crearea unei căi false prin forţarea sondei

c. Astuparea sondei în cursul evacuării vezicii

d. a, b,c

e. nici una din variantele de mai sus

313. Contraindicaţiile spălăturii gastrice sunt:

a. Intoxicaţiile alimentare sau cu substanţe toxice

b. Intoxicaţiile cu substanţe caustice

c. Hepatite cronice; varice esofagiene

d. Pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă sau pe stomac

e. Ulcer gastric în perioada dureroasă

314. Incidentele şi accidentele injecţiilor intramusclare sunt:

a. Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale

b. Paralizia prin lezarea nervului sciatic

c. Flebalgia produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe irtante

d. Hematom prin lezarea unui vas

e. Embolie, prin inectarea accidentală într-un vas a soluţiilor uleioase

315. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a. În timpul tratamentului cu anticoagulante se evită injecţiile intramusculare, intravenoase, alte

traumatisme

43

b. Bula din seringile preumplute nu se elimină înante de injectare

c. Fiecare amestec insulinic se administrează cu seringă separată

d. La pacienţii normoponderali, pentru injectarea subcutanată a insulinei la nivel abdominal, nu

este necesară formarea pliului cutanat

e. Nu se administrează chimioterapice intravenous, în venele braţului, de partea sânului pentru

care s-a practicat mastectomie urmată sau nu de roentgenoterapie