I X . Sibiiu, Dmninecft, 4/17 Noemvrie 1901 Nr. 45

v ykd

Preţnl abonaaentulni: laB. “ / • • • • • • • • • ■ i coroane.

j?« o jtuaetetQ de an . . . . , . 2 coroane.Pentru România 10 lei anaal.

ĂbctiMtenteiega fac la „Tipografia11, soc. jva noţiuni, Sibiin.

INSF.RATKit primesc In biroul administraţii) n|el (strada

Poplăcii nr. 16).On şir garmond prima dat& 14 bani, a doua-oară 12 bani

a troia-oară 10 bani.

Respunş ia mesagiu.în rir. 48 al »Foii « am adus la cu­

noştinţa 2 cetitorilor mesagiul de tron, adecă vorbirea, prin care Mbnaroh'ul deschide dieta şi miniştrii îşi comunică planul lor de munoă. ;

Conform obiceiurilor constituţionale, dieta răspunde la acest mesagiu. Răs­punsul acesta se desbate mai ântâiu în şedinţele dietei,— - şi totdeauna Bo;faee vorbă multă,'căci C9i mai mulţi depu­taţi vreau să ârete dela început b â t in­teres poartă — ‘ din gură — alegători­lor, cari 'i-au învrednicit să-’i trimită la Budapesta.’1 Câte un proiect de răspuns poate face ori-care' din partide, se pri­meşte însă de regulă1 proiectul partidul lui guvernamental. • • s v - ; c ) ! ■]*

Proiectul de adresă al partidului liberal- guvernamental; ca răspuns la mesagiul- de tron;- e de cuprinsul tir-, m âtor: ’ '■ - ■ - - !tn-: Lâ început se vorbeşte despre che­

stiile ecdndntice,'amintite şi în mesagiu. Şi răspunsul constată; că stările pe te­renul economic, comercial şi industrial sunt cât se i poate de triate. dar’ dieta se alătură Ia cele fSgăduite do guvern- să împlinească, cari vor vindeca relele.

Cetitorii noştri ştiţi, pentru cine ee pregăteşte; îndreptarea: e vorba de epri- ginirea fabrioilor, cele mai multe în mâni Jidoveşti, şi a Săouilor, cărora să li-se dee pământuri întins®, pe cari; se înte- meeze .colonîi. De Români nu e vorbă.

1 Se amintesc apoi diferitele conven- ţiuni economice, cari trebud încheiate cu ;

Austria şi ou străinătatea, apoi convenţia finanoiară ou Croaţia. Răspunsul sporă, oă toate acestea se vor încheia conform ou dreptatea; Dintre toate convenţiu- nile, oele mai multe greutăţi le presantă pactul ou Austria, unde e un mare cu­rent* contra legăturii economice cu Un­garia, preoum e şi în Ungaria, mai ales djh partea industriaşilor.. Referitor la proieoţele pentru noul

număr de recruţi se zice, oă aici trebue avut în vedere starea materială a cetă: ţenilor, oare trebue cruţată »pâuă. la marginea posibilităţii*. .

»Cruţarea« aceasta se va faoe mai ales şi aşa, oă In timpul munoei celei mai înteţitoare a câmpului, o parte din soldaţi va fi conoediată, oa să poată da mână de ;ajutor celor rămaşi acasă, lip­siţi de -multe-ori de singurele braţe, cari îi pot ajuta. . *,

Tot în, adresă a fost vorba, de re­forme administrative, de schimbarea fe­lului, oum sunt distribuite dările directe, dări apasă proporţional' ".cţumult ,mai tare pe sărac deoâi pe bogat, schimbări în legile despre şcoale, apoi .reguldrea autonomiei biserioei romano-catolice, cu* oare îri iegătW ă se va regula şi a bisericei române unite. La toatb aceatea” răspunsul promite a dajtot spriginul seu guvernului, ca {reformele proiectate să poată fi duse la bun sfîrşit.

i: După-cum se poate vedă şi numai5 din înşirarea numelor dela reformele acestea, ele privesc tot lucruri de cea mai mare importanţă pentru popoarele' Ungariei. Dela buna îndeplinire '-a lor atîrnă bunăstarea materială şi culturală' a lor, dar' cum e obiceiul dietei noastre şi daoă va nimeri resolvarea cât de cât

potrivită a lor, bine vor aduc8 mai numai pentru unul din popoare,

Proiectul de răspuna al inesagiului mai constată la fine, că între dietă şi guvernul Maiestăţii Sale esistă în chestii principiale deplină înţelegere. Aceastao vedem şi noi, căci îndată-ce e vorba de interesele poporului maghiar, înceată ori-oe deosebire între liberali şi kossu- tliişti, cele 2 partide mai mari din dieta Ungariei, şi fiecare se întrece întru a iscodi cât mai multe bunătăţi pe seama lor.

Proiectul zice, că ceice-’l vor vota sunt convjnşi, că guvernul va merge şi de aci înajţite pe calea liberalismului şi ei îl vor . urma, ştiind oă numai aoeastă cale duce la terminarea operei de edi-, ficarc.a statului maghiar, adeoă »/a scopul principal, al tuturor,,nisuinţelor noastre naţipnale<. , , , :& :Ştim.prea bine, ce.e liberalismul în Ungaria, şi oe va să zică »opera de edificare a statului maghiar*! I.

‘ : S tră in ii despre n o i : Cu titlul fjRoUtnains et P roven $a tts“ zia­rul »Le journ-il des battes A Ipes‘' -pu­blică,în numerul seu dela 3 Noemvrie n., c , un şimportant articol despre Ro­mâniei Tema acestui articol, »apropo»6,'un discocnrs d' Ureche« este memo­riul trimis de- bătrânul şi entusiastul luptător',.naţional V. A. Urechiă, preşe­dintele Ligei culturale, »Uniunei- stu­denţilor latini* la Paris. Memoriul ace­sta, oare alunei a produs o deosebită şi favorabilă impresie în cercurile stu­denţeşti ă fraţilor nhstri la tin i, purta titlul'. ,>L'idee:i latine chez Ies Rou- mains«. v, :- ■; ---n.-.

FOITA.Doue rugăciuni vechi.

...1. ' .....................Cruce-’n cer, oruca-’n păment. Cruce-’n locul ce mă culc. t Maica Domnului cu milă,

^Dumnezeu e ou lumină,Ângerii mă străjueşte.Sfânta cruce mă păzeşte.

Mare eşti tu Doamne,Mari îţi sânt minunile tale. ' ;Păzeşte-mă şi mă apărăDe foo, de năpaste şi 4P moarte grabnioă.

II.’ Ângerul lui Dumnezeu,

Păzifbrril'trupului meu.- Dati trupul meu/ iub acoperemântul tău, ?Dati sufletul meu In mâna ta, ; rDin, zi (până-'n noapte, ' . , ' ; ,Pâri la oia/şţţl cel de. moarte..,,. > ,,- r : - ’h ,* fi, r h jCţMB. de

: Poesii poporal®.D in Marpod. '

Gulese.de Â. Bârsan.. Frunză verde aolipioioasă, ; :Pe uliţa oea tinoasă Este-o mândră negreoioasă.A venit mă-sa la noi M’a-’mbiat ou 0 boi, .Boii-’s buni şi toate-’ mi plac Dar’ ou neagra ce să fac,Boii ’i-oi mîna la lunoă Şi pe. neagră'să, se duoă, 'Boii ’i-oi mîna la vio >;Şti pe neagra-’n sărăcie.

Am avut o oărăruşă .. ,,Pân' la mândruţa la uşă,Duşţnanii m’o oblicit, rCărăruşa o ’ngrădit . , t s [ > :

. To£fCUţpwri şi ou nuiele ; t<Şi cu yre-o trei vorbe grele, ,

. Dar! Dumnezeu oa un sfânt A trimis ploaie cu vent,.

^Cărarea o desgrădit Eu pe mândra p ăm iubit. -

Pentru tine rujă-’nvoaUă Mă latră cânii ia poartă,

• Pentru tine rnjuliţă Mă“-latră cânil-’n portiţă.

MS mirsm’ Ce ’mie-’mi place, Gură de fată bărnaoe,Dar’ de fată albeneaţă M’am jurat oă mi-’i mi greaţă, Pus’am gând şi m’am jurat,

< Că nu iau fată din sat,Pus’am gând şi,am zis zău,Că nu iau din satul .meu.

■ * ,".1' V i - ţ,; ■. ) . V . ’Lelea harnioă de luoru

■ A t^rut noroo eu ouoii, G’a Qântat 4şro a şculaţ,. ;. C'o tpânoa muştele*’n p a t .;

Pag. 5 30 POA IA POPOR ULUI gfr. 45Sărbare n a ţion a lă slovacă

în B u da pesta . Reuniunea slovacă din Budapesta > Slovenski Spolok« — cum am amintit în numerul de Dumi­necă — a aranjat o serată în onoarea deputaţilor naţionalişti slovaci, în so­cietatea cărora se afla şi singurul de­putat naţionalist serb Pavlovioi Lyubi- mir. Serala a avut un colorit naţio­nalist slav, participând şi studenţii şerbi şi croaţi. La banchet membrul reuniunii, Balent, a ridicat un toast, accentuând, că presenţa studenţilor croaţi şi şerbi este o chizăşie a unirii fraţilor slavi, care are de scop respin­gerea atacurilor venite din partea ini­micilor Slavilor. Advocatul Kabina a îndemnat tinerimea slavă la luptă pen­tru egala în dreptăţire a n aţion a­lităţilor, fiindcă naţionalităţile sunt egale azi numai în aceea, că trebue se plătească dări mari şi alte sarcini. Dr. Wagner, membru, a toastat pentru Cehi, ear’ un student serb şi. unul croat au salutat pe Slovaci, eu cari luptă umer la umer pentru drepturile lor na­ţionale.

REGELE G R E C IE !, u plecat din Viena îm preună cu fiiu l sen, guvernorul Cretei, în a lţ ii oaspeţi a i M onarchulni nostru au eSU torit de-a dreptul la A ten a , prin Triest.

Visita regelu i grecesc şi a fiinlui seu a avut indiscutabil un scop politie, în spe­cia l ceea-ce priveşte s itu a ţia din Peninsula- B alcanică, şi p robab il şi p riv itor la chestia nniwftrii insulei Creta.

Alianţă slavă. Am anunţat la timpul seu, oă maiorul Leontovici, fost ataşat, militar în Bucureşti, a fost de­numit de ataşat militar al Rusiei pe lângă curţile din Sofia, Belgrad şl Oe- tinje. Ştirea aoeasta anunţată din Bu­cureşti este confirmată acum şi de o te­legramă din Petersburg. Denumirea ;lui Leontovici este o dovadă, oă într’adevăr la insistenţa şi intrevenirea Rusiei s'a creat o alianţă între oele trei mioi state1 ■lave din Baloani. Aoeastă presupunere este oonfirmată şi de ziarul *Svet<, care din incidentul visitei marelui duoe Ni- colaievici sorie, că Rusia nu se va ame- ■teca în aventuri nedemne de un stat puternic, dar’ nici nu va permite, ca Auetro-Ungaria se se întărească în Bal­cani. Rusia, Serbia, Bulgaria, Muntene- gru şi Franoia aliate tind o destulă ga­ranţie contra alianţei' austro-ungare, germane, române şi grece.

Visita lu i JVicolaievici. * Zia­rului berlinez f>Xtokalamnefg<erf?. ’i-se scrie din Petersburg, că în cercurile de acolo se atribue mare importanţă po­litică visitei marelui duce M ihail Ni- colaievici, ce a . făcut-o Monarohului nostru în Pesta. ; > -

Scopul visitei a fost se delăture neînţelegerile,- respective! reoeala, ce s'a ivit între Petersburg şin Viena de când eu căsătoria .regelui > Serbiei. Afară de aoeasta factorii bine informaţi sus­ţin, că marele duce a h.dus Monarohu­lui nostru u n com u n ica t 'foarte im p o r ta n tr e fe r i to r la -situ aţia din Petiin nula-Balcanică. < -

U niversităţi slave. Mişcarea pentru ridicarea de universităţi slave în Austria continuă.

In Fraga s’a ţinut o adunare de studenţi, la oare au luat parte vre-o 5 0 0 şi s'a decis se fie provocate toate cluburile slave a lucra pentru înfiin­ţarea unei universităţi slave în Briinn sau Olmutz şi a alteia în Laibach. In aceasta din urmă se se propună stu­diile in limba croată, slavonă şi sârbă.

„Slav. K oresponenst“ e in­formată din Laibach, că consiliul co­munal a luat posiţie pentru universi­tatea slovenă şi a ales o deputăţie, care se presente decisul consiliului prim-mi- nistrului Korber.

EFECTELE ENERGIEI CEHILOR. Ener­g ia clubului ce b parlam entar, care am e­ninţa cn oposiţie obstrucţionistă) a avut efectele dorite. P o liteh n icu l cerut d e Cehi Ia Briinn se înfiinţează şi „W ien er Zel» tung“ a pub licat d e ja num irea ce lor cinci p rofesori, necesari pentru ocuparea cate» drelor. Cu aceasta ’şi-a aflat cap£t şi c r isa Rezek, care a făcut atâta svon în tim pu l d in urm ă.

D in L u m e .Bulgaria,.

Sobrania bulgară a început discuţia răspunsului la mesagiul tronului. ’

Primul care a vorbit a fost Petcoff, şeful partidului stambulovist. D-sa a de­clarat, că are încredere în guvernul dlui Karaveloff şi oă va vota noul împrumut.

Dar'partea cea mai importantă din discursul dlui Petcoff este acea relativă la politica esternă. Bulgaria, a «pui d-sa, .trebue sS ducă o politică nu prea mult influenţată de Rusia, pentru-că in­teresele Bulgariei şi ale Rusiei nu sunt identice.

Ac\ias»iS declaraţie arată, oă apro­pierea dintre stambulovişti şi karavelo- vişti nu s’a făout fără oare-cari condi- ţiuni şi nu va rSmânâ fără vre-o in­fluenţă asupra politioei bulgare.

Se ştie, că aceea oe a deosebit mai ales partidul stambulovist de celelalte partide a fost întotdeauna politioa es­ternă. Stambuloff a fost duşman al ru- sifioării, el ă luptat pentru o Bulgarie independentă şi de sine stătătoare.

Acuma s'a făcut o apropiere între ; guvern şi partidul stambulovist. în po­

litica esternă — a indicat atitudinea dluir Petkoff — Bulgaria nu-’şi va iden­tifica atitudinea cu aceea a Rusiei.

Probabil, oă ultimele evenimente au oonvins pe rusofilii din Bulgaria, oă Rusia urmăreşte numai 'interesele sale

■în Bulgaria. 'ir.s

Francia şi Ţuroia. u

Neîmplinind destul1 de iute Turoia pretensiunile Franciei, aoeasta a trimi* într’adevăr o parte din flota ei în apela turceşti, cuprinzând insula Mitilene. V8- zând Turcia, că nu e glumă, s’a decla- rat numai decât gata a împlini tot oe

* cere Franoia. uîn privinţa aceasta * Agenţia Havas»

publică următoarele: î > i>

într’o sorisoare emanată deo­dată ou iradeaua corespunzătoare a Sultanului deolară ministrul turoesc de esterne, că Poarta acoeptează şi preten­siunile mai noue aje Franciei. Prin ur­mare Poarta recunoaşte: 1. De legale şcoalele esistente franceze, cari se vor bucura şi de libertatea de vamă con­form convenţiunilor esistente. 2. Recu­noaşte spitalele şi edificiile biserioeşti franceze esistente, aoordându-le liber­tate de vamă şi de dare fonciară. 3. Se învoeşte, ca toate şcoalele, edificiile bise­riceşti şi spitalele demolate în cursul eve­nimentelor dintre anii 1874 şi 1876 în Asia-mică şi Constantinopol să fie rezi­dite resp. restaurate. 4 Se obligă a privi de recunoscute toaţe institutele franceze, ce se vor înfiinţa din nou sau se vor restaura, întru cât guvernul nu va obieoţiona nimic. în restimpul de6 luni după notificarea, primită. 5. Poarta sancţionează alegerea patriarchu- lui chaldeio unit.

îndată după primirea acestei ştiri, ministrul Deloasse a încunoştiinţat Poarta, oă Franoia reia relaţiunile diplomatice cu Turcia, dând totodată admiralului Oaillard ordinul se părăsească Mi­tilene, ceea-ce s’a şi întâmplat; :

Consilierul legaţiunii franceze, Bapst, a făcut alaltăieri ministrului turc de răsboiu prima visită ofioială. Ambasa­dorul Constans se va reîntoaroe în cu­rând la Constantinopol. r.ri

După-cum se anunţă, Papa a e«- primat ambasadorului francez de pe lângă Vatioan mulţumită sa pentru oste­neala depusă de Franoia în interesul recunoaşterii patriarohului chaldeio.

După aplanarea confliotului comu­nică »Pol. Corr.c, că marile puteri na s’ au mărginit să urmărească numai ou cea mai încordată; atenţiune deoursui aoţiunii franceze în apele turceşti, oi au aflat de bine a întră şi în ; schimb de idei în privinţa acestor evenimente.

In urma stagnării aproape com­plete a înmulţirii poporaţiunii în Fran­oia, contingentul de recruţi din anul acesta a fost cu 4634 mai mic, de cum era prevăzut. Ministrul francez de răs- boiu s’a văzut deoi silit sfi abstee dela formarea batalionului al patrulea la cele 145 regimente de infanterie. Se ştie, oă batalionul de infanterie al pa-

. trulea a fost votat de oamere până acum pentru 93 regimente, dar’ nioi până acum ri’a putut fi format, lipsind 115 com­panii.

A n g lia ş l T ra n svaa lu l.

Ministrul president englez Salisburjri a ţinut la un banchet o vorbire, în oareV «pune. oă Englezii n’au să se teamă,

oăci la urma urmelor tot ei au sâ birue.| Tot acolo a zis, oă. Anglia e ori-oând | gata sg dee Burilor autonomie, dar in- ; dependenţa nici-când. s ! vQ

Cu privire la. aoeastă vorbire . ■ a esprimat Kruger în modul ur- . m ător: Până-când nu vor obţină Burii

oompleta independenţă, nu poate fi vorba de finalisarea rSsboiului. Burii nu 80 încred de loo In autonomia, pe

( oare le-ar acorda-o Chamberlain «i o j aţîrnare cât' de mioft de Anglia, e sino-

nimă cu oompleta-lor-pustiire.

Nr. 45 FOAIA POPORULUI Pag. 531

Leyds şi Fischer sfint In Berlin unde ţin consfătuiri lungi ou filoburii de aoolo.

Consiliul administrativ ai tribuna­lului de arbitrii din Haga e oonvooat pe20 L a, oa sâ iee un conclus în privinţa propunerii Burilor, de-a hotărî în che­stia sudafrioană.

Ştiri merunte-Statele-Unito din America-de-nord au cum­

părat posesiunile daneze din India-vestioă cu 4 mii. dolari. •

Senatorul Lodge, om de încredere al lui Roosevelt, a ţinut în Boston o vorbire, în care ’ şi-a ridicat ouventul pentru politica de recipro­citate, pentru susţinerea dootrinei Monroe şi împedecarea cu ori-ce preţ a Europenilor de-a forma colonii în America.

Intre' ambasada engleză din Oonstantino- por şi guvernul turcesc s’a făcut o învoială pentru numirea unei comisiuni militare mixte, ea aă delimiteze -teritorul la graniţa dela Yemen.

Pe linia ferată Oaidalovsooie, care îm­preună liniile ferate din Siberia şi Manjuria, s’a început comunicaţia.

SCRISORI.Un răspuns.*)

Ighln, 31 Oct. 1901.La cele publicate în nrul 42 al aoe-

stei foi, ca să nu rămână cetitorii In rătăcire, îmi iau libertate a da urmă­toarele desluşiri:

Mai ântâiu constat, că nu eu sfint autorul articolului publicat în nr. 36. Ce priveşte însăşi chestiunea, e adevărat, că în anul 1892 s’a sistemisat salarul în- văţătoreso dela amintita şcoală în suma de 300 fl. solvindu-Be însă în proporţie egală de câte 150 fl. de fiecare confe­siune. în anul şcolar 1892/3 ’mi-s’a apla- eidat conform pactului făout. InsS în anul şcolar 1893/4 a refusat solvirea conform anului precedent, detrăgend 25 fi. din suma de 150 de fi., ca cade în competenţa gr.-or. şi nu ’mi-s’a aplaci- dat in acel an numai 125 fl. :

în urma acelei întâmplări, senatul şcolastio gr.-oat. in şedinţa dela 1 Deo.1893 a adus conclus, pe basa căruia a scos •pruncii gr.-or. din şcoală sub pre­textul că nu-’i vor mai primi în şcoală, daoă nu se 'vor ţine de pactul înoheiat în 1892. ' " . !:y:

Dl Floresou în loo b6 îmblânzească sufletele iritate, mai tare le-a aţîţat, aşa că cearta ar fi durat poate până astăzi, dacă eu n’aş fi domolit pe oei iritaţi, — renunţând mai bine la cei 25 fl., deoât sâ văd fragedele mlâdiţe umblând pe stradă fără nioi o instruoţiune, ori poate înfundaţi în vre-o şcoală străină, fără a fi instruaţi din sf. noastră religiune.

Daoă nu venia în ajutorul meu dl asesor cons. Nicolau Ivan, pe atunci protopresbiterul traotului Alba-Iulia, oa să mijlocească solvirea salarului în sen­sul pactului făcut în anul 1892 până în ziua de astăzi aş fi fost plătit din par­tea bis. gr.-or. numai ou 125 fl. D-sa oa

m) Fiind vorba de interesele unei şcoale române, care dimpreună'cu biserioa, este sin­gurul nostru refugiu naţional, dăm loo şi ace­stui riapuna, privind cu aceasta chestiunea pen­tru >Foaie« de înoheiată. R. *F. P*.

unul oe cunoaşte bine soartea dăscă­lească In una din şedinţele comitetului parochial gr.-or. cu ocasiunea publioării raţiunilor bisericeşti, a pus spre dei- batere aoeastă afacere, aduc6ndu-se cu majoritate absolută de voturi peste voia dlui N. Floresou condus, ca bis. gr.-or. sfi solveasoă întreagă competenţa de 150 fl. şi creşterea salarului conform legei din 1893 adecă cuinouinalul jumătate.

Epitpopii anteceiori ai dlui N. Flo­rescu po basa acelui condus ’mi-au sol­vit cinstit salarul preoum şi cuinoiuna- lul până au figurat ca atari. Prin ur­mare n’au făout abus oum afirmă d-sn.

• îndată-ce a ajuns d-sa ca epitrop a denegat solvirea celor 25 fl., pentru oari a fost citat de vre o trei-ori de îm­preună ou epitropul bis. gr.-oat. Ştefan Anghel, dar’ d-sa n’a stat faţă nici­odată.

Din acest inoident senatul şcolar gr.-oat. în şedinţa dela 1 Sept a. c. a deciB a se scoate prunoii gr.-or. din şcoală; dacă epitropul aoclei bis. nu voeşte a solvi întreagă competenţa, dar' la stăruinţa mea s’a ţinut o a doua şe­dinţă în 8 Sept. a. c., dar' n’am putut isbuti a faoe pace. In ziua Tăerii capu­lui sf Ioan s’a ţinut adunare do po­por, însă nici în aoeastă adunare nu s’au învoit, oi din contră mai mare iri- taţie s’ a făout zicănd: »Pe noi nu tre­bue sg ne poarte dl Floresou în căpă- f stru ca pe urs*. 2

Pentru-oa cetitorii preţuitului ziar jj »Foaia Poporului* să nu fie duşi în ră- i tărire faţă de cele afirmate de d-sa re- f feritor la persoana mea, dau următoa- j rele lămuriri: 1

La pasagiul .5 al aceluiaşi articol, 1 zioe d-sa: »Nu învăţătorul sub , pro­pria autoritate să ne scoată copiii din şooală*. Aceste rînduri sunt neadevăr şi minciună. însuşi curatorul bisericei gr.-cat. m’a provocat pe basa conclusu­lui adus în şedinţa dela 1 Sept. a. o. să dimit pe'toţi pruncii din şcoală. In 8 Sept. a. c. s’a ţinut a doua şedinţa tot în chestia aceasta. In ambele şedinţe am susţinut cu tărie ae nu facă atâta sfară pentru cei 25 fl. şi să nu lăsăm 150 fl. din mână pentru cei 25 fl., tot­odată să nu uite, că suntem Români de acelaşi sânge şi să nu lăsăm ca frage­dele odrasle să fie alungaţi din şcoala | mamă şi poate duşi în şcoalele cu duh | străin. N’am fost ascultat de nimenea, 1 ba ’mi-s’a spus în faţă, că ţin cu neu­niri. E drept, că dacă renunţam la cei 25 fl. oearta ar fi fost domolită, însă aoum număr la 26 ani de funoţiune şi in decurşi acestei lungi funcţiuni am fost provăzut ou un salar destul de nlab şi rău aplaoidat, însă am fost mulţumit şi cu acela şi (totodată luând în conside­rare şi starea în oare se afla şcoala şi biserioa, oare era destul de critică, dar’ aoum oând se află ambele biserici în o stare destul de bunidod, şi mai departe la stăruinţa proprie s’au făout două fun- daţiuni pentru învăţătorul dela amintita şcoală, una de 1000 fl. alta de 300 fi. şi dacă după atâta munoă îuoă tot Bă fiu rău remunerat ar fi un luoru trist'şi de compătimit.'

Cu toate aoestea copiii gr.-or. şi după deschiderea şcoalei o parte au asi­stat la toate prelegerile, pe oari ’i-am primit şi văzut ou drag.

Cei oompetenţi şi cunoscători de împrejurările de aici, ştiu cine a fost plătitorul celor-ce au dat alegătorilor papricaşul. Pe mine nu mă atinge.

Că am fost arSndaş de vamă, nu e adevărat, oăoi asta nu o poate dovedi ou nimic.

Oare cumnaţilor mei nu le-a fost permis să cerce aceea ce cearcă un Ji­dan? Pentru-oa ţăranul român să nu cerce a câştiga yi în alte întreprinderi bani, ci să lase tot po străin? Oare nu in- Beamnă asta a-’l ţină tot în întunerec ? Că în orele mele libere ajut pe cum­naţii mei, nu calo prin aoeasta legoa, ou atât mai vîrtos, că din două jumătăţi de zi libere numai una am folosit-o pentru afaoeri private, ear’ ceealaltă ara folo­sit-o pentru şcoala repetiţională.

Apoi pe soţia mea n’am lăsat-o să poarte grija şcoalei, pentru-că eu altă ooupaţiune n ’am, decât şcoale, care ’mi-a fost pusă la inimă, ca o moştenire ere- zită dela părinţi.

Că preotul gr.-cat., direotorul şcoa­lei şi protopopul traotual nu sfint mul­ţumiţi, e neadevăr, ceea-ce dovedesc mulţii tineri cari simplu şi pur numai ou cunoştinţele câştigate sub conduce­rea mea, au ajuns pe la institutele pe- dagogioe din Sibiiu şi Blaj. Dovadă au fost şi sfint esamenele prestate de elevii instruaţi de mine, cari de multe-ori au stors lacrămi din oohii publicului asi­stent, cari le pot dovedi prin documente autentice, ear’ din partea prea Vener. consistor archidiecesan, în mai multe rînduri ’mi-s’a adus mulţumită publică din oficiu, cari să află şi astăzi în ar- chivul parochial. Dovadă sunt oele multe producţiuni declamatorioe şi tea­trale predate de elevii mei, ou oari ’mi-am procurat aparatele şcolastice, ca să nu cheltuim din oassa biserioei.

Vor reveni in aoeastă chestie şi alţii spre a spune adevărul.

Ioan D om şa,învăţ.

Scandalul gendarmeresc din Balinţ.Referitor la nemaipomenitul scan­

dal, comis de gendarmi în comuna Ba- linţ, com. Caraş-Severin,»Drapelului* ’i-se scriu următoarele :

Românii gr.-or. din comuna Ba­linţ au ridicat anul acesta, din pro- priele lor puteri, o prea frumoasă şooală gr.-oir. confesională. Duminecă în2 Noemvrie st. n. s’a săvîrşit actul de sfinţire al şcoalei noue, prin dl protopop tractual Gerasim Serbu din Balinţ, asi­stat de d-nii preoţi Adam Groza din Co- stei şi A Carabaş din Balinţ. Poporul in haine de sărbătoare, în frunte ouoă- lăreţi, au eşit dimineaţa la gara din Balinţ, oa să întiinpine pe dl protopop, pe oare îl aşteptau oa să sosească ou trenul de cătră Lugoj. Din întâmplare dl protopop, care nu .era avisat despre Intimpinarea aoeasta, a sosit ou trăsura peste Babşa şi astfel manifestarea aoea­sta a poporului nu a avut resultă tul dorit. A sosit însă ou trenul dl protopretor B. Hirschl, pe oare ’l-au prins fiori de spaimă şi furie, văzând pe călăreţii ro­mâni ou steguleţe tricolore. Rentors poporul în oomună s’a inoeput liturgia In biserioa gr.-or., oare a premers ac­tului de sfinţire. După terminarea ser-,

Pag 532 FOAIA POPORULUI Hr. 45viciului divin, preoţii au eşit ou litia mergend spre şooala nouă pentru înde­plinirea actului de sfinţire.. Eşit popo­rul afară din. biserioă, a văzut 5 gen- darmi înarmaţi şi trimişi de dl proto- preţor, stând în mijlocul drumului în faţa biserioei. Fără nioi o vorbă popo­rul a mer* în şcoli, unde s’a început sfinţirea. In decursul sfinţirii, gendarmii au început investigaţia, chemând rînd pe rînd afară din şooală pe credincioşii, cari asistau la slujba de sfinţire, ba obrăonioia gendarmilor a mers până acolo, oă au întrat cm pălăria pe aap, ou puşoa în posiţia de-a împungă, în bi- serică şi pe uşa împărătească în altar, unde au provocat pe epitrop s8 le predee steguleţele tricolore. Au trebuit ou ru­şine ed ese afară, oăoi steguleţe nu au găsit!

Puterea Jidovilor.Spărîaţi de puterea Jidovilor, cari

creşte zilnio în ţările creştine ale Eu­ropei, s’au format în oele mai multe state sooietăţi mari, cari luptă din toate puterile contra stricării grozave a aVe- rilor creştine, dar* mai ales a' moravu­rilor creştine. Astfel de societăţi sunt în România, Austria, Francia,' Germania, numai în Ungaria noastră, care ame­ninţă să devină în curend o a doua Pa­lestina, e puţină mişcare contra lor, cel puţin pe faţă. în ascuns ferbe şi la noi, chiar şi între Maghiari, numai cât dată fiind puterea cea mare a Jidovilor pe toate terenele, luptă nu cutează să iese la suprafaţă. Cum-oă şi guvernul nostru,' destul de jidovit, a trebuit b8 sa mişte în faţa primejdiei evreeşti, ştiu cetitorii noştri din oele sorise de noi despre co­misarul regesc Egan, oare a fost însăr­cinat se oerceteze căuşele, cari au adus pe Rutenii din Maramurăş aproape de perire. Ele au fost uşor aflata: cămă­tăria şi rachiul evreeso. Se ştie înse şi aceea oă în aproape toate gazetele ungu­reşti ( z i : jidoveşti) s’a ridicat un vifor ! contra Iui Egan şi acesta a inurit nu de mult, descărcându-se din, nebăgare de seamă (?) puşoa în el. ; »

Mai aprigă e lupta contra Jidovi­lor şi a celor j idoviţi în Austria, unde este şi în reichsrath (dieta austriacă) un partid puternic, condus de vestitul; pri* : mar al Vienei, Dr. Carol Lueger,' oare > luptă cu mult. succes în direcţiunea aceasta. . :

Şi în Germania Be face mult pentru oombaterea influenţei jidoveşti; îndeo­sebi societatea »Deutsoher Volksbund* răspândeşte cărţi în sute de mii de esemplare, prin cari luminează pe cre­ştini. Dintr’o astfel de carte aducem şi lâ cunoştinţa cetitorilor; noştri câteva estrase, oari arată pe deplin purtarea Evreilor. ~ : -r-av- ;:;--

Până la revoluţia cea mare fran­ceză, Jidovii nu aveau toate drepturile ' cetăţeneşti în statele europene. Causa, oă ei au fost îndepărtaţi deia ele, a fost mai ales firea lor. Risipiţi de peste 1800 de ani printre popoarele creştine^oi au păstrat totdeauna ura, care *i-a stăpânit şi până erau în Palestina coft-’ tra oelor de alt neam, căutând" pretu­tindeni, oa să lucre cât mai puţin şi să câştige cât mâi mult1 de pe pielea cre­

ştinului. Că până în ziua de astăzi fao tot aşa, putem oonstata fieoare zilnio, dacă ne dăm seama, oă Jidovii, cari muncească ca plugari, meseriaşi sau alte lucrări grele, sunt corbi albi. Pretutin- denea se ooupă ou negoţul, cârcîmăritul, arenzile, oei ou şcoalele mai multe se fao jurnalişti şi pretutindenea munca cea grea pentru ei o săvîrşeso creştinii. Felul aoesta de împărţire a muncii e cu atât mai primejdios, oă Jidovii se în­mulţesc şi la noi şi în celelalte ţări tot mai tare, parte prin o sporire naturală, parte prin imigrare.

în Galiţia, Polonia, Litvânia, Podo- lia, Ucraina şi o altă parte mare a Ru­siei bîjbăe de Jidani. în provinciile ru­seşti nu se bucură nici aoum de toate drepturile cetăţeneşti, văzând înse , ce raiu e pentru ei Germania., Austria şi îndeosebi Ungaria au plecat ca odini­oară Tătarii înspre aceste ţări. Inmul- ţindu-ee şi îmbogăţindu-se, au început sg umple şcoalele, dar’ nu acelea, cari ’i-ar sili la o muncă, serioasă, oi acelea, cari îi ajută .să ajungă Ia posiţii bine plătite şi împreunate, cu o muncă: mai puţin grea. în Germania, Austria şi Un-, garia se îmbulzeso la medicină şi la drep­turi, la noi şi la tehnică, aşa oă suntem cutropiţi, de mediei şi ingineri: Jidani. In Berlin din 851 advocaţi şflnt 526 Jidani! , .

Aoeia dintre Jidovi, oari nu pot face ispravă cu studiul, ge pun, adecă rămân la comeroiu. Comerciul cel mare e aproape întreg în mânile Jidovilor. Intre 6800 neguţători de vinuri în Ger­mania sunt 4800 din neamul lui Israil. Aproape toate băncile sunt jidoveşti, tot aşa comerciul de esport, oare-’i face să fie totdeauna contra ridicării vămii pe bucate. Aceasta o simţesc şi ţăranii, fără se-’şi poată da seamă. Văd şi ei, că la tîrgurile de săptămână mai tot Jidanii adună bucatele şi încă pe un preţ nu prea mare. Causa e, că adu­nând grâul din câteva feri în magazi­nele lor, să-’i poată uroa: preţul, cum vreau.

La ţeară e cunoscută munca lor.Cu rachiul şi cămătăria silesc o mulţime de ţărani şă iee lumea în oap, căci mai oă nu treo zile, In cari să. nu se bată la dobă moşioara unui ţăran oăzut în ghiarela lor. Şi nu numai pro­prietarii mici păţesc aşa, ci chiar şi cei mari. In Germania sunt o mulţime de foşti baroni şi nobili, ale cărorm oşîi au ajuns în mâni jidoveşti. Dar’ la noi! Câţi grofi şi baroni soăpăţaţi trebue să hrăneasoă statul, pentru-că marile lor moşii au ajuns proprietatea, Koha-ilor, Sohlesingey ilor eto. Deşi în timpul mâi nou au cuprins Jidovii multe moşii, pă­mântul a rămas pentru ei tot numai marfă, pa care o vând îndată-ce li-se presentă. ooasiunea de a face un câştig bun prin vânzarea, lui. Tot aşa fac la oraşele mari, unde cumpără oase, locuri, ca apoi să poată lua dela sărăcime chirii mari. V ’ "

In felul acesta caută să adune în buzunarele lor bunătăţile materiale ale popoarelor muncitoare. Să vedem acum,, oum lucră pe terenul spiritual. , q

| ^ (V*: urma). \<;îi

Daruri de Crăeiun pentru săraeii noştri.

»Mila dată săracilor te curăţă de păcate, îţi câştigă îndurare şi

: ' i vieaţă veclnică*.Inscripţia pe icoana

Maicei Domnului, din localul> Reuniunii sodalilor români din Sibiiu*. >

Mulţumită inimilor pline de îndu­rare, subscrisului comitet posibil ’i-a fost a îmbrăca şi a milul cu alimente în aju­nul Naşterii Domnului nostru Isus Chri­stos din anul 1899 şi 1900, sute de copîi săraci, văduve şi oameni lipsiţi. ;

La distribuirea darurilor, ce n'a fost lipsită de soene mişoâtoare, am tre­buit se facem dureroasa esperienţă. oă cu mult prea puţin am adunat, decât să fim în posiţiune să ajutăm şi numai în parte pe toţi aceia; oari ou drept cuvânt

i ar fi trebuit să fie miluiţi. rDin aoest motiv am luat hotărîre a

continua şi pe viitor împărţirea de da­ruri şi a pune de spe aoum la cale colec­tarea de bani şi de vestminte.

Cu o cale ne luăm voe a vesti pe toţi oamenii noştri cu durere pentru să­raci, că stimabila doamnă Minerva Dr. Brote, a binevoit a primi şi de astă-dată în mod generos jprotectoratul la sărbă- rile de distribuire; ear’ un comitet de dame, ajutate de membrii corului reu­niunii noastre s’a angajat a oonscrie să­racii noştri şi a colecta bani, vestminte, alimente, ce se se împartă ca daruri de Crăoiun între aceştia.

; -i v împărţirea darurilor şi pentru anul de faţă o vom faoe în mod de tot săr- bătoresoîn presenţa tuturor acelora, cari : ■durere au-pentru cei lipsiţi. s

Ne permitem a apela şi pe aoeastă oale la inimile generoase rugându-le, ca din prisosul lor se contribue ou cât de puţin la alinarea suferinţelor săracilor noştri. iiri'v, r- .

Lacrămile vărsate de săraoii noştri „vor servi de csa ma înaltă recompensă pentru toţi aceia, cari posibilă ne vor faoe acestă manifestare a simţului şi da- torinţei creştineşti. < *i 8,M?iiuir.12 Noemvrie n. 1901., s

.Comitetul«Reuniunii sodalilor ro ­mâni din Sibiiuc.

V. Tordă$iani€, I . Apolman. president. notar.

DELA ,,REUNIUNEA; ROMÂNI DE AGRICULTURA DIN COM. SIBIIU14. | j , încunoştiinţare.

(Maşina de semenat şi grapa de fenaţe).în legătură oti publioaţiunile noa­

stre de mai înainte, prin cari am pus in vedere, că economilor , noştri din co ­munele, unde până aoum nu s’a folosit maşina de semănat, le predăm în mod

spre folosire maşina noastră di semenat, ne luăm voe a vesti prin acea­sta pe cei, pe cari Ii ? priveşte, că: pe lângă maşina amintită la punem la dis- posiţie tot în mod gratuit şi grapa noa- stra de fenaţe. «

Doritorii s se adreseze în aoest scop subscrisului comitet. .

' Sibiiu, 6 Noemvrie ri.;1901.’K Comitetul central al «Reuniunii române ; de agricultură din comitatul Sibiiu*. Xtetrietriu C4>nişa,

preşedinte. ” u *” •Vie tot' Tordăşianu.

.vH v. ’ V «ecretar.

Nr. 45 FOAIA POPORULUI Pe*. 631

Adunarea generală a reuniunii Învăţătorilor din archidiecesa gr.-cat.; *

In 4 şi 5 Ootomvrie a. o., au ţinut învăţătorii din archidiecesa gr.-oat. adu­narea lor .generală în Blaj. Presenţi au lo s t 40învăţători şi 6 învăţătoare, din 13. despărţăminte. Mai bine au fost repreBen- tate despârţămintele Alba-Iulia, Bia şi Blaj. La propunerea dlui insp. şcol. Bardoşi s’a alea o comisiune, care să invite pe Escelenţa Sa dl metropolit la şedinţă, ceea-ce s’a şi întâmplat. La cuvăntul de salut al presidentului, Es­celenţa Sa răspunde prin cuvinte pă­rinteşti, îndemnând membri reuniunii la activitate şi la bună înţelegere ou ceia- lalţi factori bisericeşti şi şcolastioi. Tot­odată, dărueşte fondului reuniunii 100 coroane. V

Urmează prin dl Petru Ungurean predarea lecţiei practice >Deavoltarea nrului 3* în cl. I. a şcoalei de aplicaţie după treptele formale.' Lecţii ‘ a foBt ascultată cu viu interes.

Din raportul oaBsarului ‘s'a văzut, că averea reuniunii e de 3928 coroane 83 bani. ’ -

După amiazi au asistat membrii la a doua lecţiune practică, 'ţinută. în clasaI. tot de dl P. Ungurean, fiind şi acea-' sta apreciată după cuviinţă.' '

' Comisiunea esmieă pentru censu- rarea raportului general constată; că co­mitetul central în decursul anului a dos- voltat o activitate laudabilă. Cu pri­vire la operatele incurse la concursul cu tema * Cum să se propună geografia în cl. I ii. a şcoalei'poporale nedespăr­ţite* şi > Rolul intuiţiuhii în învăţămen- tul primar* se propune premiarea ope­ratului ou motto «învăţământul geogra­fic să fie intuitiv şi dela aproape la de-

1 parte* cu 20 cor. şi a operatului •Origi­nea şi fundamentul a ori-ce cunoştinţă e intuiţiunea* cu 10 cor. Deschizendu-se: plicurile, se constată oa autorul ambelor operate dl Elie Câmpean din Agârbiciu.

în privinţa esoperării dela direc­ţiunea căilor ferate de bilete cu preţuri scăzute pentru membrii participanţi la adunăriln generale şi lâ ale despărţă- - mintelor, în privinţa scutirii de porto postai pentru corespondenţa în afacerile

, P e t r u a l I > in c â l.—•; Episod eroic din resbaiul independenţii. —

•Suntem Români, sS fim R om âni*! . . .— Ia mai lasă ' copilu-’n pace şi

nu-’l mai săruta, măi Petre; prea te-ai întrecut eu firea.

— Şi taci din gură nevastă ! daoă nu-'l voiu săruta acuma, cât îl am în bra­ţele mele, căoi — adaose Petru cu amă­răciune — cine ştie mâne unde oiu fi eu şi unde-o fi el.

Par^că-’i trecu Vetii un fer "ars prin inimă şi,-cât ai clipi din ochi se rosto­goli pe pat şi apoi ţine-te plâns. Pa- să-'mi-te 'i-s’aiarătat ei că nu-'s a bine 1 vorbele lui Petru al Dincăi. ‘ •

Şi aşa era. Ruşii abia trecuse Du­nărea şi mar mai să facă o baie rece, căci Turcii îi pusese pe drumul cel bun.

Se vorbia şi prin Ruoăr precum ‘ că va fi răsboiu nevoe mare şi de aceea pe semne, Veta prinse a plânge ou foo oind Petru Ii pomeni de mâne. « •

reuniunii şi în privinţa încuviinţării de diurne şi spese de Călătorie' pentru membrii reuniunii şi ou ocaBiunea adu­nărilor despărtămintelor se deoide a se însărcina biroul central, ca să întrevină la locurile competente., Dl I. Bardoşi propune. în numele comisiunii esmise pentru cehsurarea ra­portului comitetului redaoţional şi a raţiunilor »Foil şcolaetioe», ’ ca »Foâia şcol.« să apară şi mal departe, comitetul redacţional să roage pe ven. Consiatoare gr.-oat. oa să o recomande, eventual săo impună şcoalelor noastre confesionale, îndatorând ouratoratele biserioeşti sau senatele şcolnstioe, ou b8 solveasoă abo­namentul din averea bisericei sau a şcoalei, să se reoeroe toate reuniunile învăţătoreşti române să Bpriginească fdaia şi scriitorii Bă-’ i dee spriginul lor spiritual. Din* 1 Ianuarie 1902 »F. şc.« Bă se ' trimită numai acelor abonenţi, cari vor so lv i' antioipativ bel puţin */»• din abonament, ear' taxele restante să se'înoasseze eventual şi prin proces. Toate aceste propuneri au fost primite;

Oa temă de discutat pentru adu­narea generală din 1902 se propune şi

. primeşte următoarea: Cari ar fi mij­loacele de lipsă, prin cari cunoştinţele de scris şi cetit câştigate în şcoala pri­mară B'ar pută conserva, respective augmenta ? •

Alegerea temelor pedagogice şi statorirea premiilor şi condiţiunilor de

; concurs pentru adunarea proximă, se concrede biroului centrai.

! 3 Stipendii pentru meseriaşi. ;ir,r, în scopul conferirii „stipendiilor şi

ajutoarelor, ce se votează pe anul 1902 j din . fundaţiunea Andronic.

I. Pentru învăţăcei de ori-ce ine- serie. . • :r ■ :'t

II. Pentru sodali deveniţi de atari = în decursul anului 1901. ;

III. Pentru sodalii cari au lucrat fără întrerupere meseria lor, au dat do-' vezi despre desteritatea1 lor pentru de a pute deveni măiestri, prin aceasta se eşcrie ooncurs pe lângă următoarele con-

I diţiuni:

Şi pe când el se încercă din toate puterile să-'şi mângăe nevasta, eată, că moş Căciulă veni ca din partea celor de sus să-’l cheme la primărie.

Cum auzi .aşa, Veta sări' în sus, se înlănţui cu braţele de gâtul lui şt în­cepu să strige;

— Nu te duce, Petre, nu te duce!...Giaba căută moşul, şi cu vorbe bune

şi cu mai rele, b’ o facă să înţeleagă, — cu muierea nu eşi la căpătâiu şi pace . ...‘

Dacă; văzu şi văzu Petru că nu-’i de înţeles,. numai oă: ’i dete brânci Vetii, eşi cu unohiaşul afară şij trase zăvorul : :i .-N'::

La oe-am mai spune câ la primă­rii ’i-a’a poruncit lui Petru să fie. gatft până-’n două oiasuri.. »c'o să meargă departe ia:luptă*.? u b.!.,; ,

Şi 'eâtă-’l pe voinicul nostru venind •pre cană, dar’ de astă-dată nu mai era omul de-adineaori. Tot trăgea el nă- dsjdo, doarr nu-’i va veni rîndul.: 1 I

Tofi petenţii la sjntoare şi stipendi au să producă în general:

1. Carte de botez.2. Atestat dela comună despre ave­

rea proprie ori a păr.nţilor.' ■ 3. Atestat familiar dela parochul

locului despre familia părinţilor concu­rentului, ori fiind (el căsătorit despre familia sa, avănd a se indica în acest atestat câţi prunci minoreni sfmtftîn fa milie, câţi cercetează şcoala şi câţi mai sunt la meserii. '

Concurenţii pot fi numai Români ortodox!, născuţi în archidiecesa Tran­silvaniei. '

In special mai au să d oved ea B oă : Inveţăceii.

a) că au împlinit al 12-lea an al etăţii;1

b) că au cercetat şcoala poporală ori altă şooală superioară;'

c) că au încheiat contract cu mă­iestrul şi oă contractul ieste înregistrat la autoritatea industrială (pretură şi ma­gistrat);

d) a d ever in ţă dela m ăiestru deBpre sporu l c e - 'l arată în m eserie şi d esp re d ilig in ţa şi purtarea m orală.. i Contractul trebue aclus la cerere

în original sau în copie autenticată.

X / / . Sodalii. -V:.;.a) că au terminat anii de învăţăcel

în anul 1901, ceea-ce vor dovedi prin atestatul autorităţii industriale (art.. de lege. XVII. din 1884, § 67); r . . -

• -;b) că au purtare bună şi fao spor ; mulţumitor, ceea-ce vor dovedi cu car­

tea-de. lucru, ! ori cu adeverinţă dela ' măiestru; • • •

c) cei-ce vor dovedi că sunt mem­bri ai unei reuniuni de meseriaşi şi că cu­nosc mai multe limbi, vor ave prefe­rinţă; r:-. 'oo k;-:-.III. Sodalii; cari sunt îh condiţiuni de- ,l. ' adeverii măiestri.

a ); să aibă certificatul de măiestru;b) să fi lucrat cel puţin 6 ani fără

întrerupere oa calfă, ceeâ-ce vor dovedi eu cartea de lucru, eventual cu edeve-

î rinţă dela măiestri, la cari au lucrat; ~ ; * c) in cerere să se arete: anume lo­

cul unde voeso să se aşeze ca măiestri/ ce fel de mijloace mai au pentru de a începe meseria pe socoteala lor ?

G ăsi-pe Ionică făcând darabană din ceaunul de mămăligă, ear’ pe Veta

, piârigend.’- Ar fi vrut el, sărmanul, să nu ’i o

spue dintr’odată, dar’ socoti că tot mai bine-’i în faţă şi cu îndrăBneală.

( — Scoală; Veto ! ce o fi dacă . . .: voiu sta departe de tine... o lună ...' ! două . . . trei...

Numai'că ţipâ Vota odată şi căzu ca şi moartă. Petru lângă ea drept ca un brad din pădure, se uită ţîntă^în pflmănt. într’un târziu, după-ce-’şi şterseo lacrămă cu mâneoa cămeşii de boran- gic,‘ luă cofa de pe vatră şi o stropi câtva ca să se scoale.

‘ — Măi Petre, ascultă de mine, în- cdpîi ea văetându-se; asounde-te, ba- gă ta în jpkmănt, şi nu te duce, că e rău Petre,;e rău... Simţ eu oă n’o să te mai; întorci. ; r r

Un fulger de mănie sclipi în ochii" lui Petru; se sprigin! bine de scaun, apoi punându-'i mâna pe umăr, ii zise dom ol:

P«g. 532 FOAIA POPORULUI

d) să dovedeaaoă ou atestat dela oficiul parochial, oă cercetează biserica noastră şi e creştin bun şi moral.

Dela - toţi. concurenţii, se recere, oa cererile scrise ou mâna lor proprie adre­sate consistorului. archidieoesan gr.-or. in Sibiiu, sâ le înainteze până la 31 De­cemvrie, 1901 st. v. • , t

Acei concurenţi cu oare-care studii gimnasiale, cari Be vor aplioa oa învă- ţăcei la soulptură în lemn, bărdăşit şi la zîdărit sau vor fi aplicaţi deja ca în­văţăcei ori sodali la aoeste meserii şi oei din urmă vor sâ se perfeoţioneze în meseria lor, ori în ateliere mai mari, în oari să poată câştiga praxa recerută, vor fi consideraţi ou ajutoare mai mă- rişoare., ■

scăpăm cât se poate mai curând de acele materii (materii tartrice colorante, oxy- dante eto.) oare-’ i.produc ,şi-’i păstrează tulbureala şi ,care, materii pot provoca fermentaţiuni secundare ; foarte pericu-r loase pentru vin. ,M

Toţi, cei-oe cunosc importanţa ceo are faptul de a da publicului un vin limpede, ştiu, că ne putem scăpa de acele materii prin cleire şi filtrare.

, Cleitul, până în present cel puţin, pare chiar, a fi preferat filtraiuiui, deşi prin oleit se introduc în vin substanţe străine capabile de a-’i face rSu.

Numărul substanţelor întrebuinţate aetăzi la oleit este foarte mara. Noi yom enumera astăzi pe acele ce se bu­cură de mai multă favoare din partea

Cererile neinstruate în regulă şi oele înaintate după termin nu se vor lua în considerare..

Sibiiu, din, şedinţa plenară a con­sistorului archidieoesan, ţinută la'l/14,0o- tomvrie 1901.,,' ,, Ioan Meţianu,

archiepiscop.

PAETiA EE0 I0 M1CÂ.Limpezirea vinurilor.

/Limpezeala unul vin este unui din factorii principali, oare-’i dă Paloarea comercială. în adevăr vinul tulbure faceo impresiune urîtă la vedere şi pro­duce o impreeiune rea şi vătămătoare gustându-’l... Din aceasta causă vie­rul, sau comerciantul de vinuri, între­buinţează toate mijloacele permise de legi şi regulamente, pentru a pune în consumaţiune ,un ?vin limpede şi stră-; lucitor. : r.;i

Gând vinul are o composiţiune potrivită şi este sănătos, această limpe- zeală se câştigă în cele mah multe ca­şuri pritocind vinul des. Când însă vinul din,d‘îafite împrejurări (boale pricinuite de bureţi, ploi dese eto.) nu are o composiţiune cu toiul normală, atunci pritocirile singure nu numai că nu dau vinului limpezeala cerută, dar’ încă pot produce un, efect cu totul contrariu. ,

în asemenea caşuri trebue limpe­zit vinul în mod măiestrit, pentru ca să-T

vierului. .; In fruntea, acestor materii punem

albumina; albuşului de >ou, pe j ctţre o putem întrebuinţa ori de câte ori putem găsî ouă proaspete, şi ef tine. în albuşul ouălor se găseşte[12.5% albumină..,După dl Shutzemberger albuşul unui ou con­ţine la sută: apă 8 2 .8 8 ,albumină şi membrane 1646 şi săruri minerale f 0.66.

Trebue să avem, grije* ca ia cleit să nu întrebuinţăm absolut de’ loc găl- binuş de, ou, căci acesta' , conţine aub-' tanţe care prin descompunere dau na­

ştere Ia gazurii-gu mirositoare şi la ma­terii putreecibile, oare dau vinului gustul de putrezit şi un miros de ouă clocite.

Trebue !de âsemenea s@ grijim a nu întrebuinţa decât ouă 5 cu totul proa­spete, căci chiar albuşul ouălor stă-' tute poate să dea vinului gustul seu în­tocmai oa gălbinuşul.

Numărul ouălor de întrebuinţat este de 2—3 la hectolitru de vin. La albu­şuri mai adaogăm pentru 2—3 ouă 10... sau cel mult 15 grame de sar^care are de scop de a înlesUi disolvarea albu- minei şi de a precipita toate materiile * solide oare ar înota în vin.: ; ■

După Dr. P. Carles din Bordeaux, nu trebue^ depăşită dosa de 10 grame sare de bucătărie pentru un hectolitru, de vin. Aceasta cantitate introduce în vin 0.10 cloruri de sodiu la litru, care împreună cu olorurele naturale din vin nu trec psste 0.20 la litru.

< Pentru a prepara cleiul de albuş se sparge fiecare ou separat deasupra

... .■ — Veto ! . . .V r e i să mg faci fricos ? mă înveţi sfi fug de luptă? Dacă nu m’oiu duce eu şi altul şi altul, nu vezi tu oă ni-s’a dus moşia ? Că ne-a cotro­pit-o Turcul ori Muscalul ? N’auzeai ieri pe popa Nicolae ? , , , ; V , . , ,

, Nu mai cuteză să,. vorbească yi se mulţumi ou plânsul. Şi îi era şi ei ruşine de ce zisese mai nainte. r t ; >

. — Ia. ascultă Veto ! dă-’m i. cea ra­niţă din ouiu, vlră în ea o azimă, că mă duo. — Şi haide msi iute, ce Dumnezeu?,!

N’apucă Veta sfi isprăvească de rînduit hainele bărbatu-seu şi trimbiţa s’auzi.■ ş ,-Şi când eşi Petru pe uşe,— după-

ce căutase să-’şi facă nevasta, mai bărr bată —, Veta nu mai ştia unde se află.. Par’oă se învîrtea pământul cu ea.

Da se puse sfi îmbrace pe Ionioă, da s’apucâ de dereticat prin odae, da ee ! nu făcu ea numai fi numai să-’i ese din cap gândurile cele negre., . ^

Dar’ de u n d e !... , _ .

> Petru al Dincăi făcea minuni de vi­tejie peste Dunăre. , .iţr.r>.

în fieoare seară se lăuda c’o ucis nu ştiu câţi »de’i cu fes«. r \ , a,

Totuşi nu cu Turcii avea el de tras aşa mare năcaz, cât ou Bulgarii.

Şi ce ai cu ei măi Petre ? îl întrebă ; odată Nae din Dudeşti, — ce, nu-’s tot

creştinii? L:' - -•:<*? fu * s v A'-'"' r ^

tt, Da dacă-’s de o cruce cu noi —’ n ’ar mai fi fost să fie — ce sâ le fao ? Sflnt

ciudaţi măi Nae. Nu ’ţi-ar da ei un ou,o găină;.: să te vadă dându-’ţi sfîrşitul. Tu nu văzuşi mai alaltăieri, cum se s fă -:

: dea căpitanul nostru du ei? Era să-’ i împuşte pe toţi grămadă... Nuprioepaau bivolarii că trebue sâ dee douâzeci-şi- cinci de cai pentru tunurile din vale. Şi doar’ ne luptăm şi pentru e i ! * a

...Când fu de luat Griviţa, Petru?; se puse înaintea tuturor. Vrea el sg-’şiarete vitejia în ziua de 30 August..........

. E i!... nu ştia sărmanul, că în aită zi mare, mare; de tot,. avea sS-’şi lase .

unei farfurii curate, în -oare lăsăm sg se scurgă numai albuşul curat, dupâ> ce ne am asigurat mai ântâiu că oul net miroasă.

Se adaogă apoi un pahar de apă, şi cantitatea necesară de sare de bucă­tărie disolvată în apă,' apoi bS bate bine pu o furculiţă până când se pre­face albuşul în spumă.

Ouâlor aduse îh starea aceasta li-se adaogă 1—2 litri de vin şi apoi se' bat din nou până-ce să amestecă vinul pa deplin cu albuşul. Acest amestec îl turnăm apoi în vasul de limpezit, ame- Bteoând bine tot vinul cu materia tur­nată îri vas. Pentru a putea bine ame- steca vinul cu amestecul de albuş e de recomandat ca butoiul să nu fie tocmai plin.

Farfuria, în , care am bătut ouăle^ trebuie spălată cu puţină apă sau vin,

; turnând aceasta în vin înainte de a-’î amesteca.

r;. Daoă vasul e mie, amestecul şă poate faCe, astupând vrana şi rostogolind bu­toiul. Dacă vasul e mare, atunci se scoate via pe la partea de jos şi şe introduce cu pompa pe la partea deV sus, până când a trecut cel puţin % din vin

; prin pom pă.. ; , ,r Vinul în această stare se: lasă eă se

odihnească câteva ’ zile (12—15, după anotimp), pentru-ca albumina sâ aibă timpul necesar pentru a se închega sub influenţa, alcoolului şi a taninului, şi: a se. aşeza la fund. Când vinul y e lim-, pede se trage în alt vas.

Dacă operaţiunea nu a reuşit, ea trebue reîncepută, însâ înaintet rebue să tragem vinul de pe drojdia formată cu

ţ prima operaţiune., ?în străinătate se găseşte în comer­

ciu praf de . albuş de ou, oare de ase­menea poate fi întrebuinţat când nu gă­sim ;Ouâtjproaspete. El dă resultate

; foarte bune. Cantitatea de întrebuin­ţat este de 10 grame praf 1 a hectolitru de vin. s,........

Albuşul; de ou trebue să notăm oă e considerat ca cea^mai bună materie de limpezit pentru vinurile negre. .

* Pentru vinurile albe să întrebuin­ţează de preferinţă cleiul de morun sau ichtiooolul. Aceasta substanţă conţine în mijlocie 85—95% gelatină curată, n’ara ,

din urme pe câmp.s Căci, tocmai când Turcii sloboziau

şrapnele ca ploaia, oând Muscalii întâr­ziase ca de obiceiu,u când Curcanii no- stri cădeau cu ura în gură, Niţă, un flăcău din satul lui venit ou el odată la luptă se împletecî de o sabie păgânăr

; Petre îşi aduse aminte lacrămile măsii când fu la despărţire, o văzu p lân-, gându-’şi băiatul, singurul ei sprigin, şi

|mâna nu mai putu lovi.Ca o nălucă ’i-se înfăţişă înainta

: bordeiul bătrânei, moartea lui Niţă, jelea ; şi golul familiei, şi atunci zărind pe unui s gata să calce mortul în picioare îl ri­dică de; jo i şi ca fulgerul se repezi în-

; nainte cu el în spinare pe urma .lui Valter Mărăcineanu. Trecu un şanţ, do- borî un gard, spintecă un Turc, când

; o aşchie de. obuz, sfîrăind prin aer a moarte îl trîntl în şa n ţ ... . ^

Când se trezi a doua zi, mai aves doar’ un picior. Dar’ pe piept îi atîrnâ

■ falnica cruce a treoerii punării. . . Ţărsâ

Hr. 45 FOAIA POPORULUI S33nici miroi nici gust, Calitatea ia ie cu- noaştemai cu seamă pe albeaţa lui. In «omerciu «6 gă»eşte Informă de foi */, transparente. Ichtiocolul «au cleiul -de peşte presintă un neajuns, pe care însg îl putem înlătura. Când vinul este ■ărao în tanin şi alcool, cleiul rgmâne In dieoluţiune îngroşindu-'l în loc de a-’l lipezi. Trebue prin urmare sg cu­noaştem cantitatea de tanin conţinută de vin înainte de a întrebuinţa cleiul şi a determina cantitatea de tanin ce tre­bue sfi-’i mai adaugem vinului daoă e sărac.

Pentru a simplifica operaţiunea se poate tanisa ori-ce vin ce urmează sg fie cleit, adăogendu-’i 4—8 gr. tanin la hectolitru, cara adaus ig va faoe cel puţin cu o zi înaintea cleitului.

Cantitatea de cleiu do întrebuinţat pentru vinurile albe este de 2 —3 gr. la heotolitru ; pentru vinurile negre de4—6 gr. ' '

Cleiul de peşte trebue mai ântâiu topit; operaţiune ce trebue .făcută cu îngrijire fiindcă cleiul se topeşte greu. Pentru 8ce*t scop mai ântâiu rupem cleiul în bucăţi mici sau îl tăiem mă­runt cil un cuţit. Astfel în bucăţi sâ spală bine ou, apă reoe oa sg se ia praful, apoi sg pune în apă sg stea în­tr’un vas de pământ, până se umflă, adecă o zi. In acest interval este bine ca din timp în timp sg mai punem oâte puţină apă, ca cleiul sg stea înmuiat.

După 12—24 ore, dleiul este pre­făcut în un fel de r8ci. Atunci sg adaogă puţină apă oăldioioă, şi sg fră­mântă bine cu mâna, astfel oa sg se zdrobească bine toate bucăţelele care nu se înmuiaseră singure destul de bine. îl punem în o pânzâ curată storcend bine astfel ca toată apa sg fie separată

Cleiul astfel preparat, este bătut v r ’un sfert1 de oră ou puţin vin, şi apoi turnat în vasul ou vin de limpezit.;

Un alt procedeu recomandat pen­tru prepararea cleiului constă în a pune bucăţelele de cleiu în apă acidu­lată ou acid tartric...............

Bucăţelele de cleiu sg pun; într’un vas curat unde punem 5 litri de apă

-caldă şi 100 gr. de acid tartrio. După12 ore, mai adaogăm 5 litri de apă «ar* din timp în timp amestecăm totul

laorămi de voinic, oând Doamna Elisa- beta, dulcea lor mamă de suferinţe veni gg-’l vadă. încercă sg se ridice într’o mână doar’ ’i-o putg săruta mâna; dar puterile îl lăsară, , şi căzu , pe perină amorţit. .. ,r; (Va urma). ;

r:,j z.::*'■»' “ '■ 'V, ■

Socoteală evreească. .. r, ,

Beutură de tot felul ?/., ‘ jţj0 are *n prăvălie ‘ . 6' 1 ‘

• Şi mai are şi pe Rifoa, • *‘ Balabustă durdulie.^ ^ ţ '

^ îţib ţine socoteala 1 1 c :3 Toată ziua la tejghea; '

r Rifca drăgălaş slujeşte' ‘ * ’■ V- c" s,i p 0 ondine oă sg b ea ,' • ’ *r

Şi câştigul merge bine,*1 •‘ Deşi marfa-’i pSoătoasă; ; 1

Prost e vinul şl rachiul,'* ’ ■ însg Rifoa e frumoasă.

cu o lingură de lemn. După 24 ,ore cleiul fiind bine umflat, ’i-se adaogă pu« ţin vin şi apoi din timp în timp punem vin, până se formează un hectolitru.

Când cleiul este astfel preparat nu avem decât sfi-’l trecem prin o pânza curată. Cantitatea de cleiu de între­buinţat la un heotolitru de vin variază după cantitatea de cleiu uscat ce om întrebuinţat la prepararea soluţiunei.

Pentru a amesteca cleiul preparat cu vinul de limpezit, procedăm în­tocmai ca cu albuşiul de ou.

Acestea Bflnt cele mai importante materii întrebuinţate Ia olmrea vinurilor* Mai silnt însg o mulţime de altele cum este sângele, scrobeala etc. dar' mai pu­ţin importante. v. r.

Boalele lipicioase la animale.(Urmare şi fine).

Boala de gură, şi de picioare,adecă febra aftoasă este o boală mo­lipsitoare, care loveşte mai des boii, va­cile şi viţeii dela care o prind apoi oile şi porcii. Boala aceasta rare ori aduce moartea la vitele mari dar’ foarte des ucide viţeii mici.

Boala se cunoaşte când începe sâ ese în girigei şi pe nişte băşicuţe, cari plesnesc şi în locul lor rămân nişte bube diri care une ori curge şi câte puţin sânge. Vitei bolnave îi curg balele necurmat şi din causa durerii nu mai mănâncă şi nu mai rumegă.

; Când se întâmplă să ese şi prin­tre unghii băşicate de care ’i-a eşit în gură şi dacă se fac şi acolo ; bube, atunci vita abia mai umblă schiopătânp Dacă nu se îngrijeşte bine, adese-ori îi cad şi unghiile şi atunci şade jos«.

Vacile cu lapte nu mai dau lapte nici de jumetate decât dedeau şi este mai apătos. E primejdios pentru copii' ca se bea lapte dela vaci bolnave, căci se pot îmbolnăvi şi ei de durere de gură. Cea mai bună pază este ca în timpul cât vaca boleşte se nu , o mulgem şi nici viţelul să nu sugă. , T ,

, Această boală şe vindecă ,uşor, dacă spălăm vita în gură cu doctorii, date de medicul veterinar. Vitele bol­nave trebuesc despărţite de celelalte şj

— Iţio ! Uite muşteriul’!, Nu vezi Iţio ? M’a ciupit?

r: Un rachiu, mâi adă unul. j ‘— Iţio alta n’a auzit.. ’ Şi când Rifca ear! se plânge / De un altul o’o sărută,

Iţio face socoteala Beuturii desfăcută.

r.. , Dar’ când e vorba de platăMuşterlu-’ i supărat. |— Socoteala prea e m are! Jupâne, m’ai încărcat!

... j —• Eu «g-’ncaro! Zgunusepoate!, [ . Dumneata-chiar: socoteşte .< v . „.Vin ! . . . Rachiu ! ...ş i sărutarea! . . :

— Cum-, şi asta se plăteşte ?,-;— Dar’ ce crezi ? Iţio îi zioe! Rifoa nu este a mea ?

;; i*- Nu mănâncă? NU se-’mbraoă? ţ Eunucheltuesc ou ea? - !Ci (»ApSr. Na|.«). Cttpltaii. k m . P a r a c ia n . '

nici la păşune să nu să dee îm­preună.

în timpul cât vitele sânt bol­nave şi nu pot mânca făn să le dec tărlţe muiate în apă ferbint şi hi lipsă

| ’li se dee mălaiu. Durerea de gurăI căutată în pripă se poate vindeca ) în 15 zile, dacă însă se tâinueste

boala atunci poate dura şi 10 săptă­mâni.

VftifSHtnl o ilor sau bu h atn l.Oile bolnave au nişte bubuliţe mici pe

S burtă şi mai cu seamă pe lângă ţîţe.> De pe burtă se întinde pe vinelei picioarelor în jos şi în sus pe coaste.

Une-ori bubuliţele ies pe bot, pe urechi şi chiar pe pleoapele ochilor.

Aceste bubuliţe ţin numai câte o, săptămână şi apoi se vindecă. Când însă e murdărie în staulele oilor nu nu­mai că nu se vindecă, dar’ coc şi fac puroaie ţinând câte o lună de zile.

Prin părţile . unde bubuliţele coc, lâna cade şi rămâne icl-şi-colea câte un stuf. Dacă oile sânt slabe, lâna cade şi mai uşor. Numai la oile rîioase mai cade astfel lâna. Când vărsatul e uşor, se vindecă în 7— 10 zile fără se moară decât cele slabe şi guvate; une­ori ţine şi o lună şi atunci mor,multe dintre cele bolnave.

Versatul e boală grea, dar1 fiindcă oile se îmbolnăvesc una câte una, aşa că boala durează prea mult, veterinarii le îmbolnăvesc pe toate îndată ce s'a ivit boala la una. îmbolnăvirea se face altoind oile sănătoase cu zeama stoarsă din bubuliţele dela oile bolnave^ care nu sfint pline de puroiu.

Staulele unde stau oile bolnave tre­bue să fie ţinute curat şi se se facă spălători..-îndată-ce se iveşte boala, oile nu se pot duce în altă comună şi nici vinde pentru străinătate până se stînge boala. : Când se iveşte boala,trebue să0 facem cunoscută primăriei, ca se vină medicul veterinar.

Cârceagnl oi lor şi udul cu sânge al boilor. Cârceagul oilor este mai periculos decât vărsatul, căci omoară mai mult de jumătate din oi. > Cârceagul la01 este aceeeaşi boală cu pişarea cu sânge la boi.

Adăpatul în ape stătătoare şi m o­cirle ; murdare poate se aducă aceste boale. , Indată-ce vedem că vitele s’au

: îmbolnăvit, trebue > schimbate într’alt grajd , şi adăpate, cu apă curată. * A poi este bine •să facem declaraţie la primă-,, rie, ca să vină medicul veterinar, care

: le dă chinină la toate vitele. : . ..Col era şi anghina paserilor sfint

cele mai periculoase! boale la pasări, fiindcă puţine scapă din cele-ce se b o l - . nâvesc; Aceste < boale sfint foarte mo­lipsitoare ; încuibându-se ,,mat uşor prin apă-şi mâncare.. :> ■ ; i'o : •

! “ Găinile de holeră mor repede. Cur­canii prind boala mai uşoi* ca găinile şi mor chiar mai uşor.

Găinile ‘ atinse de anghină, Iutnez le creole - adesea câ au ţifnă.. . ,

, Gând băgăm , de seamă că ţ> pa­săre jiu vrea să mănânce şi stă par’c i ar fi plouată, dacă-’i pică din cioc păte,o picătură de apă,, şi dacă are găinaţul' subţire şi puturos şă punem repede s£

ffeţ 534

se cureţe coteţul, s6 se spele cu leşie ferbinte şi apoi cu apă fenicată ' 5 % ; paserile bolnave le punem deoparte şi pe cele moarte le< îngropăm^ ca s6 scă­păm de holeră, căci altfel le curăţă pe toate. :K.i -: . - h •

»Gălindarul Poporului'*;. r;Voci de presă. ; ....,

Asupra »Călindarului Poporului* pe 1902 ziarele noastre se pronunţă foarte favorabil. Dăm azi două păreri din două ziare: . . ’ , -

'■ 1 '„F a m iila ".In >FamiIia« din |Orade‘ un anonim

Dodar făcend istoricul de 16 ani al Călindarului rh oare se constată, eă »OăIindarul'Poporului» a1 progresat mereu, referitor la noul Călindar — aî 17-lea — scrie urm ătoarele:

în «stan, earăşi a fost primul * şi 'mi-se pare că , tot pnmul vâ rfimânea şi după calitate. /

Are şi în eetan 13 iiustraţiuni, din­tre cari relevez portretele; Dr. r Teodor Mihali, advocat în Dej, Fiorian cav.1 de Porcius, general Candiano-Popesou, apoi pe Orispv Kriiger, Mac-Kihley, şi fn fine costume naţionale, zidiri monumentale §i biserici.

Cuprinsul literar e pe cât de bogat, P« atât de variat şi naţionalist în toateţ. încape cu »Celo 10 porunci ale R o­mânului* şi sfîrşeşte cu»Cele 10 porunci ale economului de vite«. 1 -= ; •

Printra ăoaite' daoaloguri găsirii ▼re o W piagini de Coşbuo şi o drăgălaşă idilă de Maria Cunţariu, i Apoi: împă­răteasa înţeleaptă, poveste de Dum. Stăn- eascu. »Ungurii din Ujfalău<, de I. Gândea vă fi dei sigur cu plăcere cetită | de Românaşii nostri. »Gariunia», ca 1 urmează, e o alegorie destul de străvezie 1 cu fendenţe politice. în aceeaşi direcţiune 1 bate şi Ootavian, în poesia sa '»Domnului' seine rugăm*. Rar se cetesc versuri aga de frariioase şf aşa: de darzăn ro- mâneşf'. eare ş?ie carte*, de- Y.A. Uxehîâ — autor predilect al iCălift- daruîui* e frumoasă, dar' ar© prea multa moldovenisme, neînţelese la noii*

r *Răvaşuf nostru» e făcut Uniforma s esâ vecbfV bine împărţit, dar' mai vast j ea ori-eând; cuprinde 37pag. Oa »rev.iş. I se pare prea lung.

- Interesanţi sunt articolii instructivi economici: «Băncile noastre şi împru­muturile sătenilor., de V. C. Osvâdă, arti­col din care toţi putem învăţa.

Mâi interesant dintre toate; "mi se pare articolul : »Bucătăria ţăranului*, de Ana Florea, învăţătoare. Este speciali ­tatea călindarului din estan. In1 acest •valoros artrol cetitoarele află îndru­mări foarle bune cum să fearbă câte-o mâncare mai bunfl, mai nutritoare şi cu • puţină cheltuială. Nici în foile poporale, nici în cărţi nu s’a insistat la noi în ■ această direcţiune. Şi Doamne de tre- : t> inţă e.C hes.tiuneaculinei ţăranului e o chestiune de vieaţă şi vitalitate. , I

Fie ca harnica învăţătoare să fie imitată de colegele sale, ear' ţărancele române să înveţe din scrisele lor.

Ear' stimaţii cetitori şi cetitoare ai*Famîliei« noastre vor înţelege acum de ce 'raj-e prieten miă: »CâIindarul P o -; porului», şi de oe cred eu, că toţi inte­ligenţii nostri* cari propagă astfel de «ărţi, săvîrşesc un adevărat apostolat

cultural şi naţional în mijlocul poporu­lui românesc. : E. Deda.

; : «U nirea».» finirea « s c r i e : »Călindarul Po­

p o r u l u i Cu premii fulgi de neauă a venit la‘ noi lăţitul călindar, oare apare acum în anul al XVII. bogat şi variat că totdeauna/ are mai multe iiustraţiuni frumoase, scoase mai ales din lumea românească. 1 ‘‘

F O A I A POPORULUI

Ştiri ecoponiice, corner îndustr.jurjd.Esportul de peşte din România.

DUpă ştirile primite la ministerul de do­menii, esportul peştelui din bălţile Do- brogei a luat un mare avent. i

Săptămâna trecută s’a esportat în Austria , peşte : proaspăt în oantitate .de peste 300.000 chilograme. ’ '

în yedeirea acestui mare avejnt""ăl esportului de *peşte, direcţiunea ge­nerală a C F. R ’ a construit mai multă vagoane cisterne pentru transportarea peştelui prin Austrii», Ger-mania şi Anglia.

încassarea dărilor., Ministrul de finanţe a dat o ordinaţiune, prin care opreşte vînzarea mobilelor şi a unelte­lor din casă pentru restanţa de dare. ,

Ţigarete none. Ministrul de finanţe a pua în comerciu următoarele speciali­tăţi ds ţ!garete egiptene: »Lotus«, 100 buc._ 7 cor., 25 buc. 1 cor. 76 bani. Spe­cialităţile »Elite«, »PourlesşPrraces«, «Fi- garo«, »Ramses« şi »Horus« se pot că­păta şi în pachete de 25 bucăţi.

, . Boale de vito s'au constatat în Mi- , chehaza şi Sân-Mărtin (com Solnoc-Do- ; bâos) şi Armeni (Alba-infer.) la . cai

(rîia ).

O mină nouă. Locuitorii din Greo- vaţ, M. G urea şi A. Gindu au aflat îh comun a Agadici (comit. Caraş-Severin) o mină ;de aur. Mineraiele mai conţin şî argint," plumb şi a ramă în cantităţi mari. ‘: '--

Responsabilitatea advocatului. Dacă _ la esoperarea unui împrumut, pre­cum şi la redigiarea obligaţiunii şi la ri­dicarea Împrumutului votat, ă intervenit ca plenîpotenţiat al împrumutătorului, un advocat, atunoi. acesta, faţă de insti­tutul de bani, este responsabil pentru aceea că cel ce a cerut împrumutul este identio cu proprietarul imobilului oferit ca hipotecă. • • :

Comaeaţia în B rad (Sibiiu). Tri­bunalul din Sibiiu provoacă pe cei in­teresaţi, ca toate reolamăţiunile etc. să le înainteze până la 31 Maiu 1902.

Coleanl v iilo r la Sighişoara, Re- ghinul-săseso şi Richişdorf a dat resul- tate mulţumitoare. Viile cele, noue. şi cele stropite cu acid carbonic sulfuric au dat o recoltă bogată.

Nr.Jg,

Filoxera. în viile dela Reghinul- săsesc a constatat inspectorul de Tini- cultură filoxera.

Cum [se In ferăm vitele. ,Din muit& p ărţi au sosit plângeri la ministrul de agrioultură, că prin înferarea vitelor pe pulpe^se strică chiar partea cea mai bună a pielii, prin ceea-oe soade valoa­rea ei.. Ministrul a dat o ordinaţiune^ pirin care riecomandă eoonomi'or, oă dacă nu pot se lase înferatul, să-’l facă ori pei cornul ori pe falcă viteî. La trasul pielei încă se. fao de multe-ori greşeli», lucrându-să cu negrije şi tăindu-se în piele, ceea-ce eară faoe, de pielea nu are preţul, ce ’i-s’ ar cuveni. .

Cari purcei, se-\i. ţinem? Pentnt crescut nu sunt toţi puroeii bunL Unii *unt leneşi, cari sug numai siliţi; aceştia pot să fie bolnăvicioşi. Alţii se tem de orice ven tule ţ şt ploai e, a şa că nici ace- stia nu se vor face puternici. Sânt apoL alţ’i fricorşi, cari încă nu se.'vor îngrăşa

Yp“ tiuă dară numai astfel; de purcei, cari sunt mâncăcioşi, prin ceea-ce dovedesc oă mistue bine. Vom alege apoi de aceia, cari nu se tem de schimbările temperaturii, căci aceştia dovedesc, că sunt sănătoşi şi puternici. Purcei neli­niştiţi încă nu vom ţină, căci aceştia nu se îngraşă uşor, aşa; că o parte mare din nutreţ le-o dăm înzădar.

>iUn. semn sigur de -tătare la vaci \ ® vina, care merge dela rădfc'na coadei

înspre oaseleî din afară ale lighianului., Când, e vîna aoeasta încă tare ş i . în­tinsă,, fătatul nu e aproape, când e moale, se poate întâmpla în restimp de 24 ore, când a dispărut de tot e semn, că în câteva ore are .să urmeze. Pipăind:

adese ori această vină, putem dară cu- 5 noaşţe apropierea fătatului. ;

Ş D o u em ilioa n e ban ifa lsL Direc­ţiunea băncii naţionale greceşti din Atena a primit zilele acestea o scri­soare anonimă din Berlin, unde se zice că funcţionează sistematic o bandă in­ternaţională de falsificători de bani. Consorţiul acesta a fabricat deja banc­note greceşti în valoare de peBte două

■ milioane de drahme şi timbre greceşti în valoare de vre-o două sute de mii

: de drahme. Banca a predat chestiunea poliţiei din Berlin, care a şi aflat »oui-

: bul< la o fabrică de ilustraţii. Şeful ban­dei este un Grec, Dakiati, care e însă

-supus german. S’au aflat la el scrisoii, pe baza cărora s’au făcut mai multe arestări în Atena şi Paris.

*Din m u n citor m ilionar în tr ’un

< an. . In Mexico de present se vorbeşte» foarte mult despre un muncitor cu nu­mele Pedro Alvarado, oare descoperind., o^mină ‘bogată, rin timp. de un an a . ajuns milionar. Cam înainte, deaceasta . ou un an Alvarado loouia în Parral, un

^oraş în statul Chihuahna, şi purta şi el,, oa alţi muncitori, opinci, ear’ astăzi are pe lună un venit de pests 800,000 franci.

- r- * 5 F O A I A P O P O R U L U I fug. 537

CRONICĂ.Nou advooat. Dl Dr. Ootavian

Vas faoe ounosout, oă ’şi-a deschiB can­celaria advooaţială în Făgăraş.

*Un act laudabil. Dl Teod Booa

«omeşanul sorie în »Trib. Pop.«, că preotul Vasile Bălan, din Boroş-Ineu. în înţelegere cu soţia sa, s’au asigurat la societatea »Standard< pe suma de 4 0 0 0 cor.' în favorul bisericei gr.-or., române din Boroş-Ineu, cu condiţia, oa după moartea lor eă se faoă din suma de asigurare o fundaţiune conform te­stamentului ce vor lăsa.

*Dela „Asooiaţianea" aradană. Joi

seara s’a ţinut prima şedinţă literară a cercului măiestrilor români t din Arad, sub conducerea secretarului >Asooia- Iju n jk dl S. Seoula. Secretarul »Asooia- ţiunii» vorbeşte, celor întruniţi despre scopul acestor fel de şedinţe, Booţâad la iveală importanţa lor pantru desvolta­rea sentimentului naţional, cultivarea so­lidarităţii, ridicarea nivelului cultural şi moral. S’a cetit apoi o legendă de dl V. A. Urechiă, şi s ’a comentat.

De ale administraţiei ungureşti. In 31 Oct. n. s’ a făcut alegere de notar în cercul Ormenişului-de Câmpie. Timp de două luni îi trebui dlui fisolgăbirău "Veszpremi Antal, ca să se gândească asupra lucrului, oă din 8 concurenţi: 4 Români, 2 Jidovi şi 2 Maghiari, pe oari să-’i pună în candidaţie. Şi resultatul?

-A candidat 2 Jidovi şi 2 Maghiari şi R o­mâni nici-unul, deşi mai bine de 90% ale locuitorilor din cele trei comune :

Ormeniş, Silivaşiu şi Craifalău, sunt IRomâni. ; ...

Să nu se presupună, oă pe Românii ^concurenţi nu ’ i-a aflat oualifioaţi pen­tru acel post, de oare-ce unul dintre ei « absolvent de gimnnsiu şi maturisant, oare în timpul voluntariatului la miliţie îşi câştigă rangul de sublocotenent, servi lângă un notar vre-o doi ani şi de pre­sent — ca censurât — e scriitor denu­mit la solgăbirăiatul din Teaoa. Al 2-lea

«servi vre-o 10—12 ani, ceialalţi încă sunt censuraţi ca şi cei candidaţi. .

Românii, cari formează majoritatea absolută în comitetele comunale, au ales prin aolamaţiune pe un Maghiar, fost scriitor lângă notarul mort, pentru-' ca astfel să împedeoe planul domnilor câştigaţi de oătră unul din Jidovi; ear’

«de altă parte temându-se, oă vor păţi oa Românii din cercul notarial al Sân- petrului, unde neoandidând .acest fisol­găbirău nioi un Român, Românii s’au retras protestând, ear’ domnii aleseră un Evreu străin, rămânând ou reoursul ne­luat in seamă nicăiri. — Aşa se faoe dreptate la noi,, dar’ pentru, aoeea tot se află slabi oari ţin cu străinul la ale­geri oomitatense şi dietale.

U rm ările pâgânismului. tn Fran­cia, unde guvernul e jidovit, a’a votat ♦o lege, care a silit pe mulţi călugări şi «călugăriţe, oari trăiau făcând acte de binefaoere faţă de deaproapele, să pă- Tăaeasoă ţeara. După o statistică a bi­roului oentral francez au dispărut sau ailnt pe oale de-a dispare următoarele institute-de binefaoere: 85 institute pen-t tru.mame sărace, 87 asile pentru, mor- boşi, cari nu pot fi vindecaţi^ între oari »un sanatoriu pentru leproşi, 172 asile pentru muncitori, 229 asile pentru bă­trâni, 398 spitale şi apoteoe, unde se

*dau medioamentele gratuit, 398 ateliere,35lâ| asile do copîi, 570 instituţiuni pen­tru bolnavi, £91 orfelinate şi 1428 de bi-

jrouri pentru ajutorare.•

■ Chirotoniri. Vineri, In ziua sfân­tului Dumitru au fost chlrotoniţi întru diaconi şi Duminecă în 10 a au fost ordinaţi oa preoţi, clericii absoluţi; Gre- goriu Manuilâ, numit oapelan în Toha- nul-vechiu, în vioariat; — luliu Băieş, adm. parooh la Huduo, distr. Reghin. Ioan Stanoiu, în Viştea-inf. vioariat; Toefil Popovici, în Vorumloc, districtul Mediaş.

•Lefuri grase. Lordul Salisbury

primeşte 125 000 cor. leafă oa prim-mi- nistru, fiiul seu, lordul Crawborne ia oa sub-secretar do stat la esterne 37.500 oor. pe an. Nepotul seu Arthur Balfour, seoretar de stat la ministerul de finanţe 125000 cor.; ear’ celalalt nepot al seu, Gărald Balfour, şef de Beoţio la ministe­rul de comerciu 50.000 cor. Ginerele seu lordul Selborne primeşte 102.500 afară de loouinţă, ear’ un alt nepot prin alianţă, ca Bub-Beorntar de stat la luoră- rile publice ia 62000 oor. Cu alta cu­vinte neamul lui Salisbury costă po An­glia : 502.000 oor. pe an.

*Earăşi gendarmii. Fraţii Perian

din Steierdorf, patru la număr s’au dus zilele aoeste la Oraviţa, având o afa­cere la judeoătoria oerouală. După-oe ’şi-au iiprăvit lucrul au întrat în o cârcimă, unde au înscenat o bătaie, sdrobind mobiliarul localului. In curând au sosit la faţa looului gendarmii, pe cari fraţii ’i-au atacat, aşa că împenaţii au fost siliţi să facă vis de armo. Unul din fraţi a fost rănit de moarte, ear’ ceialalţi au fost duşi în închisoare.

Astfel li-se scrie caşul ziarelor din Pesta. Oare nu va fi şi aici la mijloc vre-o »bravurăc gendarmereasoă.

•M em bru în Becţia şcolară. Ioan

F. Negruţ, profesor de preparandie în Blaj, a fost numit membru ordinar în secţia şcolară dela »Asooiaţiune«, în locul rămas vacant prin trecerea mem­brului Dr. Vasile Hossu la secţia eco­nomică. ’

Despărţământul „Alba-Iulia" «Reuniunii înv. români gr.-cat. din archi­diecesa gr.-cat.de Albi-Iulia şi Făgăraş* îşi va ţine în sensul § lui 21 al statu­telor, adunarea generală de . toamnă Sâmbătă în 23 Noemvrie st. n. a. o., în şcoala gr.-cat. din Galda-inferioară, la care sunt invitaţie toţi membrii funda­tori, ordinari şi ajutători ai despărţă­mântului, preoum şi toţi spriginitori în­văţământului.

Serum contra tifusului. Char- messau, profesor jîn. Paris, fost elev al lui Pasteur, a descoperit serul contra ti- fusului. o ;

•D in statistica lunei Septemvrie.

S’au născut 64 767 copîi vii şi 1187 morţi. In etate sub 7 ani au murit 18003, peste 7 ani 16019, sporul natural al po- poraţiunii e deci de 30 745. Socotite oele 9 luni ale acestui an, sporul a fost ou 7507 suflete mai mic oa în timpul cores­punzător al anului trecut. Mai puţine naşteri au fost în Ardeal. In 39 oo- mune au fost mai multe oâsuri de moarte deoât de naştere, în 3 comune n ’a fost nici o naştere, dar’ au fost 6—9 caşuri de moarte.

' Căsătorii s’au înoheiat 8419, cele mai multe în comitatul Torontalului. |

In Septemvrie s’au estradat 5583 paşapoarte. Cele mai multe s’ au dat în comitatele Braşov (675), Sibiiu (472), Zemplin (432), Ciuo (412),'Târnava-mare (310), Făgăraş (147), Trei-soaune (137), Torontal (128). Cele mai multe paşa­poarte s’au dat pentru România (1994), cealaltă Europa (1774), America (1625).In Croaţia - şi Slavonia s’au dat 3334 pa- sapoarte, dintre oari 1485 pentru America,': 685 pentru Bosnia şi Hertegovina ei 208 pentru România,

Iubileu de 50 de ani. In ztut. de sf. Dumitru s’a Bărbat In Pecloa iu- bileul de 50 de ani de serviciu învă- ţătoreso al veteranului dascăl român Ioan Ardelean. Cu această «ărbare a fost întrunită şi adunarea învăţătorilor. Sărbarea a reuşit în mod strălucit; har­nicul purtător al luminei In mijlocul po­porului în curgere de o jumătate de veac s’ a văzut înounjurat cu iubire şi devo­tament nu numai de foştii Bei elevi, ci şi do representanţi ai bisericei, pe care iubilantul a slugit-o ou credinţă, şi un număros publio român din toate stratu­rile societăţii. Ca representanţi ai P. S. Sale dlui Episcop dieceaan şi a Ven. Consistor, au luat parte. C. Sa Roman Ciorogariu şi dl V. Goldiş.

•

N eorolog. Subsemnaţii ou inima sdrobită de durere aducem la ounoştinţa tuturor rudoniilor, prietenilor şi cunos­cuţilor, oă prea buna noastră soţie, soră, mătuşe şi cumnată Justina Coama n. Suba, oassara >Reuniunoi femeilor ro­mâne gr.-cat. şi gr.-or. din Roşia* după un morb greu şi îndelungat fiind îm­părtăşită cu sj. T a in e ’ şi-a dat nobilul suflet în mânile Creatorului la 3 Nov. orele 11% a. m. in al 63 lea an ai vieţii şi în aU£8-lea an al fericitei sale căsătorii, înmormântarea s’a făcut în 5 1. a Să-’i fie ţărîna uşoară, şi memoria binecuvân-

I 'tată! George Cosma, ca soţ. Ana Suba, oa soră; văd. Roza Suba n. VuzdugaD, văd Stofan Moritz, Iuliana Gruber,

i Eoatorina Cosnn in. Gruber, Ioan Cosma, paroch gr.-or., Niooiae Cosma, cumnaţi şi cumnate, preoum şi număroşi nepoţi şi nepoate. ' ,-v

Tim pul. Pe oând prin Ardeal e în cele mai multe locuri un timp fru­

mos, în nordul Ungariei şi prin unele părţi ale Maramurăşului a nins din greu, aşa oă pe alocurea s’â întrerupt ţi co- municaţiunea.

De-ale nazaricuşilor. I. Tâtiv plugar din Bakoszak, jefuise în anul1894 pe un veoin al lui de 140 florini, fără ca se poată fi descoperit Intr’aoeea s’a făcut nazarieuş şi cum aceştia vreau să se arete, la început cal puţin, mai creştini oa alţii, s’a dus la vecinul lai să-’i răsplătească banii furaţi. Veoinul ’l-a dat insă în judecată. Curtea <cu ju­raţi ’ l-a achitat. *

Sfinţirea unei biserici rom âneşti , în Lem berg. In timpurile vechi prin Galiţia până în Moravia erau multe sate loouite de Români, cari toţi s’au topit in restimpul veacurilor în marea Ru­tenilor şi a Cehilor. Urme dela ei au mai rămas numai în unele cuvinte şi nume. Cea mai tare urmă e şi biserica română din Lemberg. In 14 O ct v. s’a săvîrşit acolo sfinţirea nouei biserici ortodoxe române, ou hramul ef. Gheorghe, zidită în locul veohei biserici, oare fiind ameninţată a se risipi, s’a dărîmai din ordinul autorităţilor.

Zidirea acestei noue biserioi* s’ a început la 22 Septemvrie 1857 şi a’a făcut cu spesele fondului religionar or­todox din Cernăuţi. Biserica e de toată frumseţa, de peatră şi cărămidă, în stil : bizantin. In ourtea acelei biserici, a’a zidit şi o prea frumoasă casă .pentru v parochie.

La această sărbare a luat parte şi conaulul României din Cernăuţi, dl A. Cogălnioeanu, preoum şi cunoscutul profesor din Iaşi, dl T. Burada, «are a oălătorit prin toate ţările, în oari a putui să dee de urmă de Român.

Preoţii bisericei, pentru mai mare ' onoare şi dragoste oe âu arătat dlui Burada, au găait de ouviintă, ea d-«a să cetească Apostolul, oând urma a ae în- ' cunj ura biserica oa sfintele moaşte M ; Burada cu inima plină da buourie, k primit aoeaata, yi a cetit atunoi A p o ­stolul in româneşte.

Fig. 538 FOAIA POPORULUI Nt. 45

Sfinţirea biserioei din Sigau. în BNoemvrie c. s’a sfinţit noua biserioă din mica oomună Sigau aparţinătoare tractului şi dieoesei gr.-cat. a Gherlei. Această comună abia numără 52 de fa­milii, darr prin buna chiverniseală a fo­ntului preot ’şi-a ridicat o frumoasă şi solidă biserioă. La actul sfinţirii a luat parte mult popor.

La orele 8 se înoepe utrenia, după care protopopul Gherlei, Alex. Lemeny; ca delegat episcopesc, în cuvinte duioase ia rămas bun dela vechea biserhă, ace­stei ii urmează sfinţirea apei, stropirea nonei biserici, după . care se îndeplineşte «f. iitargie de cătră delegatul episco­pesc şi 12 preoţi, cântând corul şcolari­lor condus de Vas. Pop, învăţător. Preo­tul Ioan Sonea a ţinut predica ooasio- nalfl, frumoasă şi foarte instructivă, după eare s’a predat cultului public.

Cu 13 ani înainte, când preotul David Deac — de present în Pîglesia— a ocupat parochia Giohişul-de-sus cu lilia Sigau, acî nu era avere decât 479 fL în obligaţii şi locurile donate de Ma­ria Darie, dar' prin conştienţioasa ma­nipulare şi prin zelul fostului preot, în primăvara anului trecut s’a început zi­direa bisericei, care a costat 3600 oor. fără a se repartisa ceva pe popor. Po­porul din Sigau datoreşte marea mulţu­mită fostului seu preot, cum şi curato­rului Alexandru Iancu, care a lucrat foarte mult pentru ajungerea nobilului scop.

* ■

Sfinţire de şcoală şi festivităţi Sa Şomeuta. Credincioşii români gr.-cat. din Şomeuta-mare învită la festivităţile |i petrecerea, ce se va aranja din pri­legiul sfinţirii nou edificatei şcoale ro­mâne gr.-cat în 9/21 Noemvrie 1901 (Ia sărbătoarea Arch Michail şi Gavriiî) în aala eea mare a şcoalei. Pentru comi­tetul aranjator: protopopul Ioan Serbu jj şi advocatul Nic. Nilvan, presidenţi; ad­vocatul Vasiliu Dragoşiu, controlor gen. Petrecerea sub dirigenţa dlui Dr. Vic­tor Nilvan* preş. comit, aranj. Concer- Sul sub dirigenţa dlui Eiia Pop, cond. corului. Representaţia teatrală sub di­rigenţa dlui Vasile C. Osvadă. Preţul de întrare: 2 coroane de persoană. Ve­nitul curat este destinat pentru fondu­rile: şcoalei- române şi «Reuniunii ro­mâne de cântări din Şomeuta - mare*. Suprasolviri se primesc cu mulţumită.

în atenţiunea concubinilor. Petru Budulican din Feneşul-săseBO a trăit 23 de ani In concubinat cu Nastasia Tăuţan tot de asolo. In nelegiuirea aceasta li-s’a născut trei feciori, cari toţi trăesc. Zilele acestea soţia acestuia, Nastasia, fu greu bolnavă şi chemă preotul sg o îm­părtăşească cu Şf- Sacramente ale mu­ribunzilor. Gu această ocasiune mor- boasa femeie a declarat, că ar ave do­rire «§ sa cunune, din causă că soţul ei au va pută erezî nimica după moartea ei şi oa copiii eă nu fie nelegiuiţi. Preo­tul a întocmit toate formalităţile reoe- rute la acest act şi ’i-a şi cununat p© Petru eu Nastasia pe când aceasta era pe patul morţii. Cununia s'a întâmplat în 4 1. c. d a., dar1 biata mireasă n'a trăit cu soţul ei cununată decât până în dimineaţa zilei de 5 î. o. la 5 ore, când ’şi-a dat sufletul. Oameni! feriţi vă de concubinat! Chimu.

Convocare. Membrii desp. Sibiiu aparţinfitor «Reuniunii învăţât. gr.-cat din archidiecpsa gr-cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş* prccum şi toţi doritorii de îna­intarea şi prosperarea culturală a po­por uîni român, sunt rugaţi a participa îa adunarea de toamnă ce ,se va ţină Buminecă, 24 Noemvrie st n. a. c. în şcoala română din Şeioa-mare. Orlat 3a 1 Noemvrie 1901. Leon Maior, Dres'.

D. Simteon, notar.

A leg erile - d in Croaţia . Cam­pania electorală din Croaţia s’ a termi­nat. Au fost aleşi 75 de deputaţi na­ţionali (guvernamentali), 11 oposiţionăli- ooaliaţi şi 2 din partidul de drept. Gu­vernamentalii au câştigat 15 mandate şi au perdut unul. Fracţiunea Stross- mayer a suferit o mare înfrângere. Causa acestei înfrângeri a fost nu nu­mai terorismul şi presiunea întrebuin­ţată în mod neobicinuit în oontra par­tidului atrossmayer, duşman neîmpăcat al Maghiarilor, ci şi faptul, oă în Croa­ţia majoritatea alegătorilor o formează aşa zicend funcţionarii, cari toţi sunt în oare-care atîrnare faţă de cei dela putere. -

Petrecere. Reuniunea română de cântări din Sălişte învită la concertul ce-’l va aranja Duminecă, în 4/17 Nov. a. o. în sala festivă a şcoalei din loc. începutul la 7Va ore seara. Preţul de intrare: Membrii gratuit. Pentru ne­membri: a) Loc numerisat, rîndurile I.,II. şi III. 2 cor.; b) loo numerisat cele­lalte rînduri 1 cor.; e) loo de stat 60 bani; d) galeria 40 bani.

*Fum atul pe stradele Cristianei

(Norvegia) va fi de aici înainte, oprit tuturor persoanelor, cari n’au ajuns încă etatea de 15 ani. Sergenţi de stradă au dreptul să iae dela ori-ce mucos prins cu ţigareta, tutunul şi ori-ce reeuisit de fumat. Pilda aceasta a Cri­stianei merită să fie urmată pretutindeni, căci pentru oamenii, cari n'au trecut nici batăr peste etatea de 20 ani e adevărată crimă sanitară îngăduinţa de-a fuma.*

Poc. In Zarand (aproape de Chi- şineu) a fost un foo, care a prefăout în cenuşe 6 oase şi mai multe nemestii. La opt familii le-au ars tot

Dela curtea cu ju raţi din Braşov. Dumineca trecută a fost condamnat Ta- flan, oare a ucis pe Cl. Boieriu, la 7 ani temniţă şi 5 ani perderea drepturilor civile Când se ajungă la temniţă, in tor- eendu-se dela tribunal, a lovit pe unul dintre haiduci în piept şi a luat-o la fugă. Ajutat de întanerec, a scăpat în pădurile din jurul Braşovului. Până azi n ’a putut fi prins

Tot în sesiunea aceasta a fost con­damnat Ungurul Kovâ s, oare a ucis pe Ştefan Duca şi a rănit pe Alfred Knopp, încât acesta abia a putut scăpa, la 5 ani temniţă şi perderea drepturilor civile pe 3 ani. închisoarea preventivă de 5 luni ’i-a fosi aof otită în cei 6 ani. Proou- rorul a răspins dintre juraţi pe toţi cei-ce au fost Saşi. *

Mama şi fata arsă. Fiica Maria a d-nei Popovici din Ianosda (Bihor) voia să pună petrol în lampă. Ţinând luminarea prea aproape, s’a aprins gazul, s’a aprins şi ea şi alergând în odaia de durmit, unde se aflau celelalte trei surori ale ei şi mamă-sa, s’au aprins puţurile. Cele 3 fetiţe au scăpat cu vieaţa, dar mama şi Maria au murit în urma ranelor primite.

*„Geografia com itatului Braşov,

precedată de elementele introductive în geografia universală, pentru şcoalele poporale anul III. de şcoală, de Ioan Dariu, cu mai multe figuri intercalate In text împreună cu mapa comitatului Braşov* este titlul oărţii apărute zilele acestea în editura librăriei Ciureu în Braşov. .. V ’ ' »- •

Deşi materialul cuprins în acest manual este redus la striotul necesar oe se poate lua în olasa III. din geografie, cuprinde o mulţime de date neapărat de lipsă despre fieoare comună. Preţul 40 bani. - . *

Bepresentaţiune teatrală rom ân §în Sibiiu. Preoum aflăm, «Reuniunea sodalilor români din Sibiiu < a stabilit terminul de Vineri, 6 /Decemvrie n. c. pentru representarea dramei «Sâmbăta morţilor«. Direcţiunea teatrului germana cedat cu prevenire sala teatrului oră­şenesc pentru aenistă zi diletanţilor no­ştri.' '■ *

M am a şi trei copii arşi. Din Caran­sebeş se B orie : Pe când luora ajutorul de primar din Poiana, I. Ursulescu prin curte şi femeea lui torcea în oasă, ală­turea cu cei trei copii mioi ai lor, s’a aprins din cause necunoscute până-aoum inul şi până să alerge bărbatul şi ve­cinii într’ajutor,. mama şi copiii au pri­mit rane mortale.

Alegerea de preot. In 10 1. o. n., a fost ales de preot în Cunţa tinărul. teolog absolut Ştefan Morariu.

Un ucigaş achitat La curtea cu juraţi a fost achitat (deolarat nevinovat); cârcîmarul I. Horvăth-Toth, care ’şi-a ucis nevasta, când a prins-o în necre­dinţă.

. •:> * :

M iri bătrâni. In Timişoara s’a anunţat căsătoria lui Avram Muntean,, în etate de 64 ani, şi a; văduvei Floarea, născ. German, de 71 ani. Mama mirelui, voinică încă, e numai de 101 ani, dar’ se crede, că o «Lugojană« va juca şi ea.

■ +De ale em igrărilor. Din Gher-

tiamoş (Bănat) au plecat la Amerioa 42; familii compuse din 105 persoane. Emi­granţii sunt Şvabi, şi încă de cei patrioţi, cari au întemeiat în Seghedin un con- viot, în care sg se poată face copiii lor Maghiari. Acum eată-le fericirea.

U niversitate italiană în Triest. Ministrul austriao de oulte şi instrucţie, Hartl, a deolarat, că în doi-trei ani gu­vernul va deschide o universitate ita­liană. Astfel dorinţa Italienilor din Au­stria se va împlini.

Alegere de protopop. La alegerea de protopresbiter gr.-or. al tractului Alba-Iuliei, ţinută Marţi în 5 Nov. o.,, a fost ales dl Ioan Teculesou, paroch. în Râşnov, căpătând 48 voturi din 56 ; ce­lelalte 8 voturi au fost date pentru can­didatul Avram Păcurariu din Lancrăm-

Preoţii şi satele rom . în secL X VIII. Dl N. Iorga, distinsul profesor de istorie la universitatea din Bucureşti, va înoepe ou nr. dela 15 Nov. al »Nouei Revistă Română* publioarea importan­telor sale articole: Preoţii şi satele ro-: mâneşti din Ardeal în secolul XVIII, după corespondenţa acum aflată a epis­copului neunit Dionisie Novacoviciu. Din incidentul acesta amintim, că abo­namentul la »N. Revistă Română* pe şese luni ediţie de lux e 12 cor., ediţie ordinară 7 coroane.

: ■■ ■ ;■ -

Em igranţi respinşi din America*. Ziarul francez «Petit Bleu. publică o telegramă din New-York, în oare «te. spune, că mulţi emigranţi sosiţi acolo au fost respinşi, între cari şi 80 de Ro­mâni din Ungaria.

: «O căsnicie», comede îri 3 aote deG. V. Ursaohy, să va representă — după- . oum ni-se scrie —1 de oătră o trupă de diletanţi în Selişte, Duminecătn 11/24 l.c.

In această piesă, premiată de »di- reoţiunea generală a teatrelor din Bu­cureşti* se combate în mod foarte piş* oător şi cu > vizirul deschis*, creşterea gre- * şită, neraţională şi ou totul superficială,, ce se dă, în unele familii, fetelor, viitoa­relor soţii şi mame. ’

Nr. 4§ POAI A POPORULUI Ps«. 539Ştiri din piaţă. Mediaş. Grâu,

hl. 10—11, BSoară 7—7.50, orz 7.50—8, ovâs 5— 5.50, cucuruz 7—7.50, oartofi -2.50-3, cor., ou8 4 buo. 20 bani

Sibiiu, piaţa de bani: galbinul cump. 11.25, 20 lei (hârtia) 9.48, 20 lei (argint) 9.30, lira turoeasoă 21.40, napo­leonul 1898; rubla (hârtie) 2.53, rubla (argint) 2.38 cor.

Budapesta, bursa: 50 ohlgr. grâu '8.67—8.74, e8oară ' 7.38—7.41, cuouruz 5.54, orz 7.48 -750.

Stipendii la „Asociaţinne".— Concura. —

Dela »A«ooiaţiunea pentru litera­tura română şi cultura poporului ro­mân* ou începutul anului şoolar 1901—902 ■unt de conferit următoarele stipendii:

1. Un stipendiu Ioan Roman de 120 cor., destinat pontru studenţi români de gimnasiu ori şooală reală.

2. Un stipendiu de 80 cor., din♦ Fundaţiunea studiosului de clasa aV a gimnasială Emiliu < Dionisiu Ba- siota Dembul din Abrud*, destinat pentru studenţi români de gimnasiu ori şcoală reală, originari din Munţii- Apuseni ai Transilvaniei sau din distric­tul Năsâudului; vor fi preferiţi oei în­rudiţi cu familia Basiota, fără consi­derare jla ţinutul, de unde sflnt ori­

ginari.3. Un stipendiu de 100 cor., din

•Fondul Avram lancu*, destinat pen­tru studenţi români de gimnasiu, şooală reală «au comercială.

4. Un stipendiu de 120 cor., din -*Fundaţiunea Ioan Gallianu*, destinat ţpentru studenţi români de gimnaBiu; vor fi preferiţi, ceteris paribus, rude­niile fondatorului din familiile >Popu« şi >Antonu*.

5. Un stipendiu de 80, cor. din »Fundaţiunea Dr. Ioan Moga şi soţia Ana năse. Bologa«, destinat pentru fe­tiţe de naţionalitate română din Ardeal, cari freousntează vre-o şooală româ­nească, în prima linie şooala oivilă de

:fete a >Asooiaţiunii< sau şooală elemen­tară de fete a »Reuniunii femeilor ro­mâne din Sibiiu*; vor fi preferite, oe- teris paribus, fetiţele, cari vor putâ do­cumenta, că sflnt înrudite cu familia Dr.; Ioan Moga sau ou familia Bologa.

Cererile pentru aoeste stipendii au sâ se înainteze oomitetului central al »Aaociaţiunii* în Sibiiu (strada : Mori nr. 8) până la 30 Noemvrie a. a, provfi- asute ou următoarele dooumente: ;

a) Atestat de botez; ;b) testimoniu fşcolar de pe seme­

strul din urmă al anului şool. 1900—1901;c) atestat de paupertate;d) eventualul dooument' de în­

rudire.. Cererile Intrate după£termin nu se

vor considera.Sibiiu, din yediinţa oomitetului oen-

tral al- >Asooiaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român«, ţi- aiută la 27 Ootomvrie 1901.

lonif St. Şuluţiu. t>r. Beu,V.; .......... . Moi. II.

D i n p u b l i c . * )Mulţumită publică.

Pentru acoperirea cu şindilă a st mănăstiri gr.-or. şi a «upraedificatelor ei din Ciolova, Valea-Oălugără, a ooleo- tat dl luliu Meza din Retişor 72 cor. 22 bani, anume dela I. Meza 4 cor., N. Pa- vlovioi 20 cor., I. Maleta 10 cor., P. Ro­man 5 co r , I. Neagoe 3 cor., T. Balagie, A. Voina, G. Dornoa, M. Logea, Marta Draga toţi câte 2 cor., Sara La<Jorovici şi Maria N. cu câte 1 cor. 20 bani, I. Greoneanţu, A. Rădulea, Luoa Gambria, Sofia Serman, Aurelia Nioa, Panta Bo- •iao, S.Donecea, Liuba Nioolaevioi, Sara Ladoviceo, Trăila Frangea, Iaoob Voina, Alexa Drăgoi, şi losif Drăgoi ou oâte1 cor., Magdalioa Ţieran 82 bani, Eva Lerman 60 bani, Ruja Păourariu 60 bani, Elena Juroa, Nasta Voina, Sofia Petra, Sofia Popovioi, Petru Doneola, losif Pan şi S. Drăgoi ou câte 40 bani, I. Iovan, Iuliana Voina, P. Vina, şi Reveoa Voina cu oâte 20 bani.

Din comuna Raohitova prin dl Adam Manoiu, 26 cor. 42 bani şi anume dela A. Manoiu, M. Stan, M. Bălan şi N. Drăgălina ou câte 2 cor., T. Stan, preot, V. Luncă, G. Idic, I. Fişoea, Maria Fişoea şi Floarea Ciorai eu câto 1 cor., Maria Blaji şi Ana Fişoea ou câte 80 bani, Opra Stan, Costa Ciulin, A. Tă-

*) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta redaotlunea nu e responsabilă.

maşi şi Honda Ciorai ou câte 60 bani, Maria Miolea, V. Manciu, A. Fişoea, G. Blaj, A. Fişoea, P. Simu, Irina Petcu, Era Fişcea, Florentina Simu şi M. Idie cu oâte 40 bani, Maria Fişoea, T. Sima şi P. Csirăi cu oâte 30 bani, M. Idie, A. Bălan, A. Ciulin, I. Păpaşola, I. Io­van, T. Stan, Ruja Stan, Costa Ber- fjana, S. Ciulin, A. Ciulin, A. Luncă, Ro- moniţa Ciorai, Ruja Idie, I. Maneiu, V. Ciorai şi I. Simu ou oâte 20 bani, Miila Fişeoa 12 bani.

Din comuna Oraviţa-română, tot prin Adam Manoiu aa’u colectat dela d-nU măieitri şindrari şi anume: dela G. Ste- rian 300 şindile (valoare 3 oor.); apoi dela A. Steria, I Şarm eşi N. Gaşpăr, I. Cărăbaşi G. Cârăboşi, L. StariaD, I. Că- răbaşi oâte 200 şindile în valoare de câte 2 cor., total 17 cor., ear’ dela toate comunele suma totală de 113 ooroane 64 bani.

M. G. H agln . A dam H m m Ih.

POSTA REDACŢIEI ŞI ADHffllSTRAŢIEI.Dlui A Lunca, Retifor. Adresaţi-vă cc.

o rugare cătră fieicul comitatena.Dlui V. Ooia, Turda. Anunţuri de lo ­

godnă netipărite nu putem publica.Dlui Petru Oanea, Vaşovia Adreseaxă-tt

la librăria W . Krafft, Sibiiu.Dlui V. Ciortea, Muerău. La «Librăria

archidiecesană*, Sibiiu.

Pestru redacţie fi editură responsabil: V i c t o r L a s ă r . Proprietar: Pentru »Tipoprafia«, societate pa

acţiuni: losif Marschall.

Pb£. 540 FOAIA POPORULUI Nr. 45

u" ST” 600.000 cor.

j> o t c â ş t i g a z400.000 cor: 200.000 cor.

2 â 100.000 » 1 â 90.000 » 1 â 80.000 '»1 â 70.000 V 2 â 60.000 ». 1 ; â 40.000 »5 â 30.000. 1. â 25.000 •» 7 â 20.000 »3 â 15.000 .» 31 â 10.000 » 67 â 5.000 »

La

etc. etc. La olaltă 77 8—3

50 000 câştiguri ==: 13,160.000Cel mai mare câştig eventual

U bî m i l i o n d e c o r o a n e .

cor.

WmsmaamatammBU m sm BBrrr

Cassa de bancă Lukâcs Vilmos,cea mai veche şi mai recomandabilă colectară principală

Budapesta, Vi, Eurdd-utcza nr. 10,trimit? losuri de I-a olasă ou preţurile originale.

Unul întreg O jumătate Un pătrar O optimeâ 1 2 cor. â 6 cor. â 2 cor. â l c o r . S O b .

trimiţând banii înainte sau pe lângă ram bum-I P W W T ■' W ««> ■ > < " «' >- ■ - W » - T

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ciimperaţi-ve Călindar I€el mai bun, mai frrtmos şi mai ieftin călindar românesc

.*__-ţ. f ___________

p ® 1 9 0 2a apărut şi se află de vânzare cu preţul cfe 4 © bani (20 cr.) şi porto © bani (3 cr.)

Se poate procura dela librăria „Tipo­grafiei", societate pe acţii în Sibiiu, strada Poplăcii nr. 1,5 şi la alte librării

din ţearâ.

ic ■ Soiînyeţăcei >

se primesc în lucrătoarea de ci*> 1 m ărie şi păpucărie a Iui §

Teodor Moldovan, |n Sibiiu, strada Guşteriţii nr. 85. I

&

K

Js.

Franzbranntweîn-uîlui 52 16—6.2

BRAZAY,cel mai râspândit

şf mai ueescepţioBabil mijloc de cnră In caşiSe espedează etala fabrica lui

Culoatnu Brâzay,B>d»|N»tB, IV ., M n ie a m -k 6 ra ( nr. 28.

Franzbranntwein-ul e uri mijloc de nepreţuit pentru indivizi de Cdnstituţie stabâ precum şi pentru cei înaintaţi în etate, ajutându-leiute la întărirea corpului.

W T Feriţi-yă darimitaţiuni. ~ţp| F iţi cu atenţiune Ia m arca d e apărare.

Ss capiumori-ee apotecă jlîn eelefattaprăvălii.

Zestre pentru copii.Şi părinţii cei mai săraci pot asigura cu toată încre­derea copii lor. tu desluşiri mai detailate serveşte

, prompt Representantul primei reuniuni pentrn înzestrareă de fetiţe şi asigurare de băieţi în

• Sibiiu. Wolfgasse nr. fi. * c,

? Se raută r c p r cs e n la n (i din cercuri raai bune ale societăţii în toate comunele din Transilvania. Domni căsătoriţi, cari vreau se-’şi asigure un frumos venit *' lateral pe lângă puţină muncă, sfi se adreseze cu ofertele * lor sub Direcţiune nr, 11a. administraţia acestei foi.

78 2—2

M A R E L E1 1. • , j ? 0Ilk V l om,ra n au frecut «n vedere continentul european, şi a căutat sS înfiinţeze o lahrira de obiecte de argint vgzend produsele contra unei resplate foarte mici a muncii. Sunt auto­mat a ml ce aceasta la îndeplinire. Aşadar’ trimit ori-cui în schimbul numai â fl. 6.6ft următoâ- rele obiecte:

6 bucăţi din cele mai fine cuţite de m&nS., engleze/ ’6 bncSţi furculiţe de argint, patent american, dintr’o bucstă.6 bucăţi linguri de masă, de argint, patent american.

,12 bucăţi linguriţe de argint, patent american. ■■■'■ : f ; ' j • v '; 1 bucată lingură de supă, de argint, patent american. ,• ; : :, 1 bucată lingură de lapte de argint, patent american.

2 bucăţi păhăruţe de oue, de argint, patent american. ’ ! ■6 bucăţi farfurioara Victoria, englezeşti.- ; nf . . f 74 4 -1 02 bucăţi sfeşnice de masă cu mare efect. ’ ; . . ‘1 bucată strecurătoare de ciaiu. - :. s f : . ; ; s? ■>: . s1 bucată zăhămiţă foarte fină. • ! .. .- . i. , : , . ; ;

42 bucâţi împreună pentru numai fl.660. , , ’ .. ..

■£' i e J ^ î r e 4ţ2deUflăti6.60.,nai * “ “ 40 * sftnt df' ^. P»ţentul argint american, este un metal alb care păstrează coloarea arjrinfnlui

peste 25 de am pentru care se garantfează. Ca dovada cea mai bună este ca acest inseratr „ 1111 e s t e o Î n ş e l& t o r i e / 'W

mi 'tMM.r.Vn5 °^llS * Jed* ,b.anii îuapoi ori-cui 6U ’i-ar convent marfă,’ astfel ca nimeni s6 oferit cu un ^ J*06” » #ceMtă “ dmirabilă îgaraitnr4 care convine a fi

elegant cadou de Ciâciisii si jA eu1-1îoii,precum şi ori-ce casă cu menagin măi bun. De vânzare numai la

- A . H I R S C H B E R G /gentnra generală a uniunii fabricelor de obiecte de argint american patent

Viena, II., R em brandstrasse 18, II. Telefon nr. 1147.pt.fri ‘ e contra trimiţend banH înaintei c uPraf de curăţit pentru aceste obiectei 12 cr.»i*'V;1 !Sflnt veritabile numai obiectele purtând aci alăturata mărcii metal higienieă.

Estrageri din scrisori de mulţumire: v: 4 |

niturî* Pri“ ‘ f0Wte millţUmit ?i T6 p r i m i t e îneă o gar- ! :Am fost foarte m u l ţ i i de eleganta garnitură S n ? s T Fotopresbite,

Otto Bartnsk, . ». . . , . . căP>»n «egal şi Imperial ţi reg. 27 de Inf. din Laibach

18 1 ei F v -îtot m!t,u rttg^^imiteţi-’nji încă o ganitură de» • . IM osm .. , ; Escelenţa sa Baroneasa B&ntty

rog s8-mi tnmiţi şi mie o astfel de garnitură şi 5 cutii prafLfceiitnPcurăţit.^i-l) v s"'r‘ S .^f=Pr* Vktors Coicerin, < *

meffc P ^ tlR în Iiăpuşul-ung.,'Transilvania.mnpmm

twttin tiparreipa«Mbil IeaU Ktmii.n,