Vert 06 Pear Col 03180 169 84

180 169 84Vert 06 Pear Col 03

AZOT -> Frunze

Urzica are mult azot-> frunze,

Potasiu -> flori si fructe

Tataneasa mai mult potasiu -> pentru flori si fructe, ceeea ce ne si intereseaza la legume.

Fertilizatori naturali

http://vegetalshapes.com/Romana/FertilizatoriNaturali.html

de M.Arjoca, vegetalshapes.com

Pentru a creste, a se dezvolta, a face flori sau fructe, plantele au nevoie in primul rand de azot, fosfor, potasiucare trebuie sa se gaseasca in cantitati corespunzatoare in sol. Pe langa aceastea mai exista si alte substante necesare lor: calciu, magneziu, fier, zinc, cupru etc. Existenta lor in sol contribuie la fertilitatea acestuia. Insa cum nimic nu e perfect, se poate intampla ca plantele tale

sa nu beneficieze de una sau de mai multe substante necesare. In comert exista fertilizatori chimici (azot, fosfor, potasiu: N-P-K), insa avantajele utilizarii unor fertilizatori naturali sunt:

protejezi solul, mediul, plantele si sanatatea ta; faci economie de bani, avand materiale la indemana; contribui la mentinerea unui sol sanatos; incurajezi formele de viata benefice in gradina; previi eroziunea solului; contribui la fertilizarea solului; reciclezi materiale; contribui la realizarea unui bun drenaj al apei; poti sa modifici pH-ul solului in sensul in care iti doresti (mai acid sau mai

alcalin); stimulezi dezvoltarea in mod natural a plantelor; plantele devin mai rezistente la boli si daunatori; plantele nu ajung sa depinda de doza regulata de fertilizator chimic ce o

aplici tu; furnizezi plantelor nu doar azot, fosfor si potasiu ci si alte substante

necesare lor.

Se pot folosi pe post de fertilizatori diverse materiale: balega de la anumite animale, iarba, trifoiul, lucerna, fasolea (ingrasamantul verde), zatul de cafea sau cafeaua lichida, malaiul, algele, cenusa, compostul etc. Din anumite plante se pot face fertilizatori lichizi.

Balega

Balega- de vaci, cai, gaini, iepuri, capre, porcusori de guinea, poate fi folosita foarte bine ca ingrasamant, fie aplicata pe sau incorporata in sol toamna, cand nu mai sunt plante in gradina, fie ca material de compost. Nu se aplica balega proaspata la plante intrucat aceasta le arde. Bogata in substante hranitoare, ea trebuie sa stea aproximativ 6 luni inainte de a o folosi.

Trebuie avut in minte ca ceea ce mananca animalele de la care folosesti gunoiul va fi integrat in solul gradinii si in plantele pe care le vei consuma tu. Deci ce mananca animalele este important. Exista opinii ca gainatul de porumbei este cancerigen. Nu se folosesc excremente de pisici, caini, porci, oameni pentru ca pot transmite patogeni periculosi la om.

Iata o reteta ce contine balega si care se poate folosi imediat, fara sa o mai lasi sa stea luni de zile.

Ceai de balega - in 10 litri (10 quarts) de apa se pune maxim 1 Kg (2.200 pounds) de balega de vaca. Se amesteca bine si din solutia rezultata se toarna in functie de marimea plantelor, pe sol in jurul fiecareia. Daca plantele sunt mai mici se toarna mai putin. De exemplu, la un ardei matur se toarna o cana

(aproximativ 250 ml – 250 quarts), la o rosie mai tanara se toarna maxim 500 ml (500 quarts), iar la una matura maxim 1 litru (1 quart). Este bine ca la inceput sa pui mai putin fiindca exista riscul sa arzi plantele. Nu se foloseste solutia la rasaduridin acelasi motiv.

Tataneasa

Ceai de tataneasa - tataneasa este foarte bogata in potasiu si in alte substante necesare plantelor (calciu, fier, azot, magneziu) si se poate folosi ca fertilizator in multe feluri ( mulch,compost, solutii etc.). Iata o reteta:

- Se culege o mana buna de plante, se pune intr-un vas (o galeata), se aseaza peste ele o greutate si se acopera cu apa. Vasul se acopera si se lasa sa stea 4-5 sapatamani, pana ce tataneasa putrezeste. (Procesul va degaja miros neplacut). Se strecoara si din aceasta solutie se dilueaza 1/3 de cana in 4 litri (1 gallon) de apa. Se stropesc frunzele sau se toarna in jurul plantelor.

Ceai de urzici - urzicile sunt bogate in substante hranitoare (calciu, fier, cupru,azot) si la fel ca si tataneasa se pot folosi ca fertilizator:

- se culege o mana buna de urzici, se pun intr-un vas (o galeata), se aseaza peste ele o greutate si se acopera cu apa. Se lasa sa stea 3-4 saptamani. (Se degaja miros) Inainte de a fi utilizat lichidul rezultat se dilueaza astfel: 1 parte lichid de urzici la 10 parti apa.

Ceai de alege - daca locuiesti aproape de mare poti sa beneficiezi de acest fertilizator bogat in substante hranitoare. Inainte de a le pune pe sol sau in compost, algele trebuie spalate de sare. Iata o reteta de ceai:

- Se aduna alge cat sa umple jumatate dintr-un vas, se spala de sare si se acopera cu apa. Se lasa sa stea aproximativ 3 luni. Inainte de utilizare se ia din solutia rezultata o jumatate de cana si se dilueaza in 10 litri (10 quarts) de apa. Daca nu este suficient de diluata poate arde plantele. Cu aceasta solutie se stropesc frunzele sau se uda pamantul.

Cenusa

Cenusa - contine foarte mult potasiu si carbonat de calciu. Se poate folosi ca fertilizator, insa numai cenusa care a rezultat din arderea lemnelor, a diverselor plante si materiale naturale. Nu se foloseste cenusa obtinuta din arderea unor produse toxice, a plasticurilor, carbunilor etc. Odata la 2-3 saptamani se imprastie cenusa intr-un strat foarte subtire, cativa milimetri (mai putin de 0.5 inch), pe suprafata solului si se sapa usor acolo unde e posibil. Nu se pune mai multa cenusa fiindca poate arde plantele. Cenusa (in cantitate mica) poate contribui si la reducerea aciditatii solului.

Reteta de pamant pentru tomate

vineri, 11 martie 2011 sfaturi pentru gradina 7 comentarii

http://vasi-gioni.blogspot.com/2011/03/reteta-de-pamant-pentru-tomate.html#

Intotdeauna am avut pasiune pentru rosii, (cred ca mai spus-o), unde vad ceva scris de rosii citesc

prima data, unde vad o poza cu rosii, dau click pe ea. Uite asa am ajuns sa descopar pe blogul

prietenei mele din Suedia, Charlotta o reteta de amestec de sol special pentru cultura rosiilor.

Amestecul este folosit si pentru cultura tomatelor in ghivece, dar eu am sa-l folosesc pentru baza de

cultivare in solar, deoarece nu am ghivece atat de mari pentru rosii.

Tot odata am aflat si despre influenta N si K din ingrasamintele organice asupra gustului rosiei.

Daca azotul face ca rosiile sa aiba un gust insipid , potasiu si fosforul fac ca rosiile sa aiba gust bun .

Proportia trebuie sa fie : potasiu de doua ori mai mult decat sodiu.

Sursele de potasiu, despre care am scris mai multe aici , sunt cenusa, coaja de banana si tataneasa.

Sursa de fosfor este faina de oase si am scris despre aici .

Reteta de amestec este urmatoarea:

poza din blogul Charlottei

- 7,5 cesti de cenusa de lemne

- 1 cana faina de oase

- 50 litri pamant

Sunt foarte incantata de reteta si de abia astept sa o pun in aplicare si sa vad rezultatul. Multumesc

Charlotta.

Gradinariti cu dragoste!

Name

Author description. Search this text in your template code and replace it.

 

7 comentarii:

Laila spunea...I, too, Saw the recipe and I will certainly use it when the time comes. I think it originates from our

swedish tomato guru Ake truedsson.

Have a nice weekend!

12 martie 2011, 10:53

Vasi spunea...I'm glad that you use this recipe too and means that we can compare the results.Super!

12 martie 2011, 18:43

Bogdan spunea...cu ce ar putea fi inlocuita faina de oase? ce alt ingrsamant natural mai are o cantitate mare de

fosfor? Multumesc

27 aprilie 2011, 16:41

Vasi spunea...Faina de oase poate fi inlocuita cu gainatul de pasari sau oase de peste, uscate si macinate.

Dar faina se gaseste la farmacia veterinara.

27 aprilie 2011, 21:42

myky spunea...stau de 4 ore in fata pc-ului si va citesc scrierile. ''gugalesc'' de 6 ani de zile, am un forum de plante

( e adevarat micut si la inceput), dar nu am vazut blog romanesc (despre gradina) mai complex si mai

bogat in informatie asa cum este acesta.

multumesc pt informatii!

mi-ar face mare placere daca ati participa la discutiile de pe forumul meu, sau cel putin sa-mi dati

voie sa impartasesc aceste informatii cu userii de acolo. un we minunat!

25 iunie 2011, 16:25

Vasi spunea...Draga Myky, este o frumosa apreciere pentru care iti multumesc! Iti promit ca am sa-mi fac timp sa

intru pe forumul tau, sigur am multe de invatat de la userii tai si de la tine. Pe curand!

25 iunie 2011, 20:25

myky spunea...multumesc, te astept cu mare placere!

Potasiu ( K ) - Banana cea mai bune sursa la indemana

duminică, 19 decembrie 2010 sfaturi pentru gradina 0 comentarii

http://vasi-gioni.blogspot.com/2010/12/potasiu-k-banana-cea-mai-bune-sursa-la.html#

Cand spunem potasiu, ne gandim la chime.Dar pana la urma ce nu e chimie?

Potasiu este un element care, in natura, se gaseste in apa de mare, in tesuturile vegetale si animale

si are un mare rol in metabolismul celulelor.

Se gaseste intr-o concentratie ridicata in celulele plantelor, mai cu seama in fructe. Numele de

potasiu vine de la termenul de 'potasa', substanta care provine din carbonizarea resturilor vegetale.

Alimentele cu un continut ridicat de potasiu sunt : bananele, cartofii, rosiile, sucul de portocale,

brocooli, caise, soia...

Potasiu ajuta plantele in lupta impotriva maladiilor, favorizeaza cresterea radacinilor,a bulbilor si a

tuberculilor si da gust fructelor si culoare florilor. Daca plantelor le lipseste potasiu , veti afla asta

privindu-le frunzele : ele prezinta necroze cafenii la varf, pe margini si intre nervuri. In plus vor fi si

mai sensibile la boli.

In agricultura, potasiu se foloseste ca ingrasamant sub forma granulara. Eu nu am folosit niciodata

in gradina .

Pamantul devine tern, fara viata, bulgaros...

In gradinariutul organic, sursa de potasiu se gaseste in banala coaja de banana, cenusa,

tataneasa....

Coaja de banana este cea mai importanta sursa dintre cele enumerate. Cum o folosim :

- Punem in blender cojile si putina apa cat sa le poata toca. Amestecam continutul cu pamant si

asfel obtinem un pamant bogat in potasiu. Sau punem la baza plantelor.

- Tocam marunt cojile si le ingropam in pamantul de la baza plantelor.

-Putem face un cocteil , in blender, din coji de banane,coji de oua uscate, apa de la spalatul

orezului sau apa simpla. Acest amestec se foloseste ca ingrasemant, dar fara a face excese, sau se

poate pune intr-un ghiveci plin cu pamant de gradina, se amesteca cu acesta,se lasa o saptamana si

se obtine un excelent amestec pentru plantarea unor floricare infloresc sau legume cu fructe. Face

minuni si la trandafiri, daca puneti amestecul la baza lor.

Cenusa din soba

Cenusa de soba ( dar cea de lemne ), este o alta sursa de potasiu.Se utilizeaza in amestecul de

compost sau imprastiata pe sol, in gradina, dar in strat de numai 2-3 mm, primavara, dupa care se

amesteca in sol.Nu se pune la baza plantelor in strat gros, deoarece este pericol de ardere.

Tataneasa, o alta sursa de potasiu, am descris-o intr-un articol anterior.

Urmeaza despre Azot (N).

Fosforul ( P ) - Oasele de peste - cea mai buna sursa

sâmbătă, 8 ianuarie 2011 sfaturi pentru gradina 1 comentarii

http://vasi-gioni.blogspot.com/2011/01/fosforul-p-oasele-de-peste-cea-mai-buna.html#

Ce rol joaca fosforul in gradina noastra?

Asigura buna dezvoltare a radacinilor si creste rezistenta la boli, facilitand si fecundarea. Daca intentionam sa obtinem

propriile seminte, acest element va avea un rol esential.

Din acest motiv, este potrivit pentru legume precum rosiile, vinetele, ardeii, pentru pomii fructiferi si pentru plantele cu

flori.

Carenta in fosfor provoaca o culoare purpurie pe dosul frunzelor, acestea devin rosii sau cu pete rosietice.

Inflorirea este, in acest caz, foarte redusa, iar maturirazea fructelor este mai lunga.

Surse de fosfor:

- oasele de peste au un continut de 25% fosfor: este un fertilizator ecologic, cu efect progresiv. Se foloseste toamna si

iarna. Se ingroapa in pamant, cam la 10 cm adancime, sau se usuca , se macina, se imprastie pe sol cca 40 gr pe metru

patrat si se incorporeaza in sol.

- gainatul de pasare, am mai scris despre modul de folosire.

- faina de oase- aceasta se gaseste in comert.

Gradinariti cu dragoste!

Name

Author description. Search this text in your template code and replace it.

 

1 comentarii: Anonim spunea...

Uff, hai c-am reusit! Da' acu sunt prea obosita sa mai scriu si altceva! ramane pe data viitoare!

Azot (N) - Cum se prepara maceratul de urzica pentru plante

miercuri, 4 mai 2011 Cum se ........ 6 comentarii

Urzica contine azot, fier si calciu. Am scris mai multe articole despre ea, dar niciodata nu este de ajuns.

Pentru solutia de urzica se foloseste urzica mare, cea care pisca. Se evita folosirea urzicilor inflorite,

pentru a nu germina semintele si a umple gradina de urzici :)

       Am adunat 1 kg de urzici proaspete si le-am pus la macerat intr-un vas cu 10

litri apa de ploaie.

urzica mare

apa de ploaie

Am acoperit urzicile cu o piatra ca sa nu se ridice deasupra apei.

Am pus un capac peste vas pentru a nu ploua sau cadea ceva in el si pentru ca, in timpul descompunerii, va emana un

miros mai neplacut :(

Se amesteca in fiecare zi si se tine la macerat 1 saptamana . Cand este gata se strecoara si se dilueaza cu apa, 1 litru de

macerat cu 9 litri de apa .

-Se pot stropii plantele direct pe frunze sau se pot uda la radacina.

-Se poate stropi gramada de compost pentru a grabi descompunerea gunoaielor.

-Se poate folosi ca insecticid, dar atunci nu se lasa la macerat decat 3 zile, dupa care se strecoara si se dilueaza 1/9 cu

apa si pulverizeaza pe plante in fiecare saptamana.

-Se utilizeaza cu precautie la mazare si fasole, pentru a nu face exces de azot ( ele au capacitatea de a acumula azotul din

sol in radacini) si atunci pericolul de a fi invadate de afide este mai mare..

-Se foloseste ca fertilizator natural pentru plantele care exceleaza prin frunze, nu prin flori sau fructe.

-Se poate face o fiertura special pentru transplantarea rasadurilor in solar sau gradina. Urzicile fierte se pun in gropile de

plantare si cu ceaiul se uda rasadul plantat. Ajuta la prinderea si acomodarea rasadului la noul loc. Aici se poate folosi si

urzica uscata ( pentru cei care nu au urzici in curte si cumpara de la plafar)

Mai vorbim.

Name

Author description. Search this text in your template code and replace it.

 

6 comentarii: DANI spunea...

Sa stropesc rosiile dupa ploi cu zeama de urzica?

Pina acum am dat o data cu zeama bordeleza preventiv, in urma cu o saptamina. De atita ploaie, deja s-a dus de pe

frunze !

4 mai 2011, 13:44

Vasi spunea...

Da, stropeste-le dar, daca ai coada calului (parul porcului), este mai buna impotriva manei.Are siliciucare intareste

planta impotriva bolilor.

4 mai 2011, 13:54

cristina spunea...

Ai perfecta dreptate ca niciodata nu este de ajuns sa scrii despre asta. Iti multumesc ca mi-ai adus mai aproape

informatia, ca in we chiar aveam de gand sa ma duc la cules de urzici si urma sa caut postarile despre asta.

4 mai 2011, 14:20

Vasi spunea...

Buna Cristina! Ce mai faci? Sa te uiti si de tataneasa cand pleci la cules, o sa ne trebuiasca si ea :)

Placerea e de partea mea!

4 mai 2011, 14:46

cristina spunea...

o sa ma uit si de tataneasa, dar asta inseamna sa aduc acasa toate buruienile din padure, sa le fac poze, sa le postez

pe blog si sa te intreb care e tataneasa! :)))

glumesc, stiu cum arata.

5 mai 2011, 09:27

Vasi spunea...

Tataneasa o stii, dar sa vedem vetricea stii cum arata? Eu anul acesta am aflat despre virtutiile ei.

Ingrasaminte la indemana oricui: partea 1/2

Scris de phlox pe 18.02.2012 in categoria Ecologie, Gradina de legume, Gradinarit (10 comentarii)

http://hobbygradina.ro/2012/02/18/ingrasaminte-indemana-oricui-partea-1-2/

Parafrazând  arhicunoscutul principiu al lui Antoine Lavoisier nu greşim cu nimic dacă îl punem la loc de cinste drept deviza a bunului gospodar: Nimic nu se pierde, totul se transformă…. în favoarea recoltei!

In orice gospodărie există deşeuri alimentare. Corect? De cele mai multe ori le zvârlim degrabă, cu dispreţ, la coşul de gunoi.

Ţţţţţ. Nu-i bine. La loc comanda! Cum, „la loc comanda”?! Doar nu vrei să le păstrăm??!! Şi cu mirosurile ce facem? Eu n-am grădină ca să le arunc la compost!

Dar, probabil că ai plante de apartament. Nu insist asupra cojilor de fructe sau legume, pe care, dealtminteri, nu e greu să le punem la uscat, pentru ca mai apoi să le adăpostim în pungi de hârtie până la prima folosinţă. Despre acest lucru am mai vorbit şi o să revin cu alt prilej. Eu am în vedere, acum, altele, şi anume: „zaţurile” de cafea şi ceai – unu; apoi   cojile de ou – doi; urmează foile de ceapă şi usturoi – trei; şi, piesa de rezistenţă,  cenuşa de lemn – patru .

Iarna-i lungă, treburi mai puţine, vreme de taifas – berechet! Şi când sezi la vorbe de clacă, tiiii ce mai merge o cafă sau un ceai aromat! Iar după ce oaspeţii au plecat pe la casele lor şi au rămas ceşti şi căni de spălat, nu te pripi. Zaţul de la cafele pune-l pe o tavă şi la uscat cu el. La fel şi cu frunzele de ceai, sau mai bine zis cu pliculeţele. După ce s-or fi uscat punem materia primă pentru plantele noastre în pungi de hârtie. Aşa n-au nicio şansă să mucegăiască în caz că nu s-au uscat prea bine de la început.

Bine, ne-ai pus să le uscăm. Acum ce facem cu ele?

Ceaiul

Simplu. Ceaiul, mai ales cel negru, dar la fel şi cel verde (ceaiurile de fructe la pliculeţe au ca bază ceaiul negru) sunt depozite de nutrienţi, mai ales de azot. Astfel, la momentul repicatului răsadurilor vom adăuga în lăcaşurile de plantare câte o linguriţă din minunăţia hrănitoare.  Ce plante mulţumite vom avea! Mai cu seamă roşiile şi castraveţii.

Apoi, dacă avem de pus  mazăre ori fasole şi în lăcaşul de plantare aruncăm câteva pliculeţe de ceai (folosite, fireşte)  vom asigura nu numai o umiditate constantă, dar şi bunătăţi pe întreg parcursul perioadei de vegetaţie. Materialul din care sunt confecţionate pliculeţele de ceai are această capacitate de stocare a umezelii.

Ca să ne hrănim răsadurile vom face astfel: luam un borcan de 3 litri,  punem în el un pahar de resturi („zaţ”) de ceai, acoperim cu apă fierbinte; lăsăm sa stea  4-5 zile amestecând din timp în timp, după care strecurăm şi-l folosim cu încredere.

Este foarte bine să folosim resturile de la ceai atunci când plantăm sau transplantăm florile de apartament. Folosind „zaţul” de ceai drept strat drenant nu facem decât să asigurăm rădăcinilor, care la un moment dat vor ajunge la acest strat, hrană numai bună de asimilat, deoarece în ăst răstimp, ele au reuşit să se descompună suficient pentru aşa scop nobil. La fel putem proceda şi cu plantele pe care le vom planta pe balcon.În grădină, gladiolele vor întâmpina cu urale de bucurie resturile de ceai (dar şi zaţul de cafea) Procedam cam aşa: toamna, după ce alegem locul potrivit, podiumul, pe care vor defila frumoasele gladiole, aşternem un strat de circa 10 cm grosime de „zaţ” de ceai (fără teamă se poate amesteca şi cu zaţ de cafea) , adăugând nişte cenuşă, acoperim cu pământul dizlocat în acest scop. Zăpada pe aceste suprafeţe, la timpul intrării în primăvară, va fi mult mai multa vigilentă în a se topi, pentru că dedesupt se lucrează intens la centrala termică. Aşa că, vom putea caza gladiolele mult mai devreme decât o făceam în mod obişnuit. După ce le-am cazat putem, fără teamă, să mai aplicăm un strat , de astă dată de doar 5 cm grosime (din nou, putem folosi combinaţia cu zaţul de cafea) în calitate de strat de mulci. Astfel, pe tot parcursul înfloririi frumoaselor nu vom avea grija buruienilor curioase. Cei care au aplicat această metodă ne împărtăşesc doar lucruri bune: tulpinile sunt ferme, sănătoase, rezistente, înalte, cepele, la vreme de dezghiocare, sunt curate şi primenite; mândre ne vor prezenta 2 , 3 şi chiar 4 generaţii de schimb.  Tare mă bate gândul cel bun să încerc acelaşi lucru şi cu bulbii de crin, lalele, dalii. Haideţi să încercăm! Eu mă pun pe treabă.

Mai este ceva. Dacă vrem să accelerăm compostarea dar şi dacă vrem să-i îmbunătăţim structura este suficient să turnăm peste compostul în formare câteva pahare de ceai concentrat. Ceaiul stimulează descompunerea materiei de compostat, atrage bacteriile care au în grijă generarea de acizi, şi, astfel, ne alegem cu un compost bogat în acizi.

Nu vă speriaţi! Acest lucru nu înseamna că este un compost acid!!

Zaţul de cafea

Zaţul este foarte potrivit ca „mulcitor”, un excelent îngrăşământ natural şi ecologic.

Prostii, draga mea! Cum poţi recomanda zaţul ca îngrăşământ pentru toate culturile?! Hai, ca afânător mai treacă-meargă.  Poate şi drept hrană pentru plantele şi culturile care se simt bine într-un sol acid . Dar şi la  restul de plante merge?! Cred că ai încurcat borcanele, draga mea.

Cam aşa suna reproşul unei cunoştinţe ale mele, pricepută, altminteri, în treburile ogrădeşti. De aceea, lăsând la o parte orgoliul rănit, dar, nesângerând, încep să-i explic ce am învăţat eu de la cei cu multă temeinicie la învăţătură.

E drept că s-a împământenit ideea că zaţul de cafea este acid şi că poate fi utilizat doar pentru plantele, respectiv, culturile acidofile, printre care se numără hortensiile (hydrangea), ferigile, afinul, merişorul, rhododendronul, camelia, etc., sau in cazul solurilor cu un pH foarte ridicat. Cu toate acestea, s-a demonstrat că zaţul este practic neutru. Cum aşa? Asta pentru că cea mai mare parte a acidităţii cafelei este eliminată prin fierbere. Ca afirmaţia să fie şi mai convingătoare vă voi spune că acest experiment are trecută în raportul de specialitate, drept concluzie, următoarea afirmaţie:

“Cafeaua prăjită are un nivel mediu de aciditate, dar, totodată, s-a constatat că acest acid este solubil în apă şi, practic, este eliminat în procesul de fierbere. Astfel, zaţul devine din punct de vedere al acidităţii – neutru, din calculul efectuat, rezultând o valoare a pH-ului de 6,9, deşi cafeaua are o aciditate notabilă ”

Aşa că, folosiţi cu încredere zaţul de cafea. Eu una am aplecat urechea la şoaptele pline de înţelepciune ale specialiştilor şi nu mi-a părut rău. Este o minunată hrană organică pentru plantele şi culturile noastre, iar modul său delicat de a afâna solul este de admirat.

Cum îl folosim? În mai multe feluri.

Eu şi prietenele mele, care au „riscat” să adopte acest vajnic îngrăşământ, îl folosim şi când însămânţăm morcovul. Rădăcina este curată, sănătoasă, fără acele găurici negre, dulce şi savuroasă.

Apoi, zaţul îl putem împrăştia de jur-împrejurul plantelor avute în vedere. Pur şi simplu presăraţi şi apoi udaţi. Astfel, azotul va fi eliberat, lent, la rădăcinile pofticioase. De presărat trebuie presărat  mai răruţ, cum s-ar zice, nu e necesar să punem zaţ „la greu” în jurul plantelor, deoarece riscăm ca în loc să le facem un bine, să le  opărim, sau şi mai rău, să permitem formarea crustei, care le va sufoca, nepermiţând apei şi aerului să treacă spre rădăcinile lor.  Mai mult chiar. Dacă nu suntem atenţi ne putem trezi şi cu niscaiva mucegaiuri, pentru că zaţul, în cantitate mare şi neaerisit recurge la acest mod neprotocolar de protest.

Cei care nu vor să se complice cu presăratul atent, pot alege să încorporeze zaţul împrejurul plantelor, direct în pământ. Cu grijă, atent să nu rănim rădăcinile, cu ajutorul unei săpăliguţe, facem un şănţuleţ (nu mai adânc de 3cm) în preajma  plantei, şi punem zaţul în strat subţire, apoi oleacă de compost şi acoperim cu pământul îndepărtat. Gata. Planta va fi hrănită şi nu va exista pericolul opăririi sau a mucegăirii. Toată lumea este mulţumită!

Trandafirii se vor număra printre plantele care vă vor mulţumi în stilul lor caracteristic. Flori mari, înflorire abundentă, frunziş  lucios, gras şi mulţumit. Vreţi să aveţi nişte camelii fericite? Oferiţi-le zaţ. Invitaţi la o porţie de zaţ rododendronii, hortensiile, ferigile, coniferele.

Ei, dacă doriţi ca afinii, merişorii, răchiţelele, coacăzii, agrişii să se întreacă în roade savuroase, strângeţi zaţul de la taifasurile cafelite şi cadorisiţi-le.

De ce este atât de apreciat? Să vă spun: zaţul, drept gustare, este asezonat cu azot în procent de 2%. În calitate de  păturică ocrotitoare este demn de respect, practic, pe picior de egalitate  cu iarba cosită.

Credeţi că se poate lăuda doar cu azotul? Greşit. Mai avem de adăugat magneziul şi potasiul, atât de apreciate de protejaţii noştri. Şi nu am terminat de înşirat elementele folositoare, mai este fosforul, răspunzător pentru înflorire şi rodire, calciul şi fierul, în cantităţi numai bune pentru o treabă reuşită.

Vă supără dăunătorii? Dacă artileria grea este pregătită cu muniţie de zaţ putem fi liniştiţi. Se pare că nici conaşii nematozi, nici coanele coropişniţe nu „servesc cafele”. Credeţi că furnicile sau melcii apreciază zaţul? Nici vorbă. Probabil au probleme cu hipertensiunea, pentru că fug mâncând pământul când se întâmplă să dea de el.

Pisicile sau căţeii şi-au făcut un prost obicei să considere grădina teritoriul nevoilor zilnice? Nu vă impacientaţi! Tocăm nişte coji de citrice, amestecăm cu zaţul hrănitor şi împrăştiem acest amestec picant   la baza plantelor si culturilor. Animăluţele, strâmbând din trufe, îşi vor alege alt loc, mai potrivit scopurilor lor.

Am reuşit să vă conving să nu aruncaţi bunătate de deşeu?

Să ştiţi că îl putem folosi şi în alte scopuri, dar pe acestea vi le voi destăinui cu altă ocazie. Cât de curând.

Staţi pe-aproape!

Share10

XSe pare ca ești interesat de grădinarit, așa că îți recomand să te abonezi prin RSS saumail pentru a primi automat ultimele articole de aici, pe această temă. Ce este RSS?

S-ar putea să te mai intereseze:

1. Ingrasaminte la indemana oricui: partea 2/22. Îngrășăminte pentru plante3. Compost din iarba cosita

10 comments to Ingrasaminte la indemana oricui: partea 1/2 Natalia Tat

February 18, 2012 at 8:31 pm · Raspunde

Super articol!Multumim mult pentru informatii!

doriFebruary 19, 2012 at 9:32 am · Raspunde

Convingator,documentat si ..cu mestesug! multumim din suflet!

DanaFebruary 19, 2012 at 6:42 pm · Raspunde

Astept cu nerabdare si partea a doua dar mai intai, spune-mi te rog, ca sa fixez informatia, e vorba despre zatul de cafea fara zahar, nu-i asa?

o phloxFebruary 19, 2012 at 9:31 pm · Raspunde

@Dana:Da, e de preferat fara zahar. Zaharul fermenteaza, atrage furnicile….dar nu e niciun bai, zatul , chiar strans de la cafelele indulcite il putem spala, daca-l punem intr-o strecuratoare deasa sau intr-un sacotei din panza   Eu asa fac, atunci cand am zat “indulcit”cu drag

DorinaFebruary 19, 2012 at 9:00 pm · Raspunde

Mulţumim frumosEu chiar am început să strâng de ceva timp zaţul rămas după cafeluţa zilnică. Ştiam că e bun la plante, dar nu eram pe deplin informată cum şi în ce fel. Deja strâng o a doua cutie, de aceea pentru alimente. Am interzis tuturor din casă aruncatul zaţului Aştept cu nerăbdare partea a doua a articolului.Numai bine.

vasiFebruary 20, 2012 at 1:53 pm · Raspunde

Chiar daca stiam si folosesc in gradina demult zatul de cafea, niciodata nu ma satur sa citesc despre astfel de informatii.Imi place chestia cu plicurile de ceai, pe care de azi am inceput sa le opresc si de la servici si sa fac depozit pentru fasole si mazare.Eu am o tava in cuptorul de la soba(cu usa deschisa) si mereu pun in ea zatul din filtru, il usuc si dau cu el in cutie de depozit.Anul acesta l-am mai golit asa umed in straturile lasagna pe care le-am inceput din toamna si pe care le alimentez mereu cu resturi.Superb articolul si astept continuarea. Numai bine!

thamaraFebruary 20, 2012 at 9:21 pm · Raspunde

numai ceai verde sau negru ? eu am o mulțime de ceaiuri expirate, de toate soiurile și felurile. acelea nu sunt bune ? și trebuie neapărat făcut ceai lichid din plantele pentru ceaiuri, sau pot fi presărate plantele uscate și așa ? există posibilitaea ca anumite plante să facă rău celor pe care le tratăm cu ceai sau cu plantele uscate, în sine ?phlox, ești o minunată.

phloxFebruary 20, 2012 at 10:57 pm · Raspunde

Plecaciuni-plecaciuni cu multamiri. Urmarea va veni mai mult ca sigur.Tam, multumesc pentru alintatura   .Da, si eu pastrez ceaiurile expirate, din plante, iar primavara fac din ele fierturi cu care stropesc pomii si arbustii fructiferi   Ce ramane – la composteala!cu mult drag

danFebruary 21, 2012 at 3:01 pm · Raspunde

aveti grija cu cenusa, pentru ca are efecte benefice pe termen scurt, dar pe termen lung va stricati gradina, documentati-va mai mult despre efectul cenusei asupra pamantului

o phloxFebruary 21, 2012 at 3:38 pm · Raspunde

@dan:Dan, stii tu ceva, dar nu e vorba de termen lung ci de cantitate (sa nu depaseasca 15 kg/100m2)si mai este vorba de la ce anume provine cenusa respectiva. Cenusa este un ingrasamant NATURAL, benefic, care contine mai toate elementele (mai putin azotul) necesare unei dezvoltari normale si armonioase a, aproape, tuturor culturilor. Stiu ce vorbesc, deoarece gradina mea creste, pe acest minunat partener, de multi ani. Este drept, ca trebuie avut grija in anumite situatii, dar despre acest aspect si despre ce trebuie stiut vis-a-vis de cenusa, in materialul urmator cu drag

Ingrasaminte la indemana oricui: partea 2/2

Scris de huni pe 21.02.2012 in categoria Ecologie, Flori, Gradina de legume, Gradinarit (5 comentarii)

http://hobbygradina.ro/2012/02/21/ingrasaminte-indemana-oricui-partea-2-2/#more-7058

Coaja de ou

Oul. Vă puteţi imagina câte atribute pozitive într-un singur plod? Ia să ne gândim: „cine a fost primul – oul sau găina”, sau „Oul lui Columb”, sau „te porţi cu el ca si cu un ou”, „merge ca pe ouă”, sau “ca să faci omletă, trebuie să spargi nişte ouă” cu varianta” – “nu poţi face omleta fără să spargi ouăle”, mă rog, înţelegeţi voi cum vine treaba.

Uite aşa realizezi cât de important în viaţa omului, şi nu numai a lui, a devenit OUL. Şi ca să continuu în aceeaşi notă vă voi povesti cum şade treaba şi cu ceea ce rămâne după el. De fapt ce vreau eu să subliniez este că şi cojile sunt la fel de importante. Ce credeţi că vom face cu ele? Nu, nu le aruncăm la gunoi! O să le găsim loc prielnic în gospodăria noastră. Dar, mai întâi, hai să facem un calcul mic: Coaja de la un ou cântăreşte cam 10 gr.; să zicem că familia noastră este alcătuită din 3 membri, iar fiecare membru mănâncă într-o săptămână 3 ouă, atunci, într-un an putem strânge nici mai mult nici mai puţin de 4 – 5 kg de coji de ou. O comoară, ce mai! Ce facem cu ele? Le uscăm, le mărunţim şi le păstrăm în pungi de hârtie până când nevoia o va cere.

Fireşte că am în vedere utilizarea sa în scopuri ecologice, ca ajutor important în gradină, dar şi în ocrotirea plantelor de apartament. Un adept al vieţii ecologice şi duşman al folosirii chimiei în propria grădină va susţine, fără tăgadă, utilitatea Măriei Sale – Coaja de Ou.

Coaja de ou se pune în slujba creşterii fertilităţii şi îmbunătăţirii structurii solului Ea poate juca rolul bunei doici nu numai pentru plantele din gradină, ci şi pentru pupilii noştri din apartament. Pentru protejaţii din apartament putem pregăti pur şi simplu o supă (am în vedere infuzie, fireşte), adică să turnăm apă peste cojile mărunţite şi să lăsăm câteva ore, sau câteva zile, ca apoi să folosim infuzia la udatul lor ; în acelaşi scop le putem utiliza mărunţite şi încorporate cu grijă în substrat. Procedăm la fel şi pentru suratele lor grădinărese.

Este bine de ştiut, totuşi, că mare parte dintre plantele de apartament nu suporta prea bine, sau, unele deloc, calciul. Aici am în vedere azaleele, gloxiniile, saintpaulia, streptocarpusii etc. Excesul de calciu poate duce la îmbolnăvirea (cloroza) lor. De aceea se recomanda udarea acestora, şi în general a tuturor plantelor de apartament, cu apă fiartă şi răcită sau cu apă stătută, în nici un caz cu apă de la robinet.

Coaja de ou are prin cămările sale o multitudine de bunătăţuri. Una dintre ele – carbonatul de calciu, care ţine loc de îngrăşământ cu conţinut de calciu. Deoarece structura aparte a cristalelor din coaja de ou este diferită faţă de cea a varului sau a cretei, şi sunt bine asimilate de către sol, plantele apreciază mai mult aceasta hrană, fiind mult mai „digerabilă” decât suratele ei „calcaroase”. Astfel, coaja de ou îşi câştigă locul de seamă în bucătăria grădinilor, fie ele de legume, de flori sau livezi.

Pentru a grăbi acţiunea benefică a cojii de ou, mai întâi de toate trebuie s-o pisăm. Este bine de ştiut, totuşi, că in sol coaja de ou se descompune destul de lent, aşa că, vom avea grijă să nu o înglobăm „cu toptanul”, ci cu măsură. Dacă nu vom avea cumpătare în utilizarea ei, acest lucru va influenţa negativ creşterea şi dezvoltarea răsadurilor de tomate, vinete, ardei, de altfel, a oricăror răsaduri, din simplul motiv că acest „ingredient” se aplică plantelor mature. Cu alte cuvinte, este un meniu pentru adulţi şi nu pentru copii.

Cu toate acestea, pentru că în coaja de ou se îngrămădesc nu numai calciul ci şi o seamă de alte microelemente, foarte necesare plantelor, ne vom îngriji să administrăm acelor culturi care au mare nevoie de ele. Şi aici avem în vedere pe madam Conopida, care va aprecia nespus de mult acest regim preferenţial. Aşa că, la plantarea ei vom pune în brazdă, sau lăcaş, (amestecând-o cu ceva cenuşă şi foi de ceapă) şi o lingură – hai doua – de coji de ou bine pisate. Dacă le mai şi opărim olecuţă, treaba este perfectă. Coaja de ou face o treabă bună şi în calitate de strat de drenaj pe fundul recipientului folosit pentru răsaduri.Dacă presărăm coji de ou pisate de jur-împrejurul răsadurilor de callistephus (ochiul boului) ele vor fi protejate împotriva căderii plăntuţelor.

Ca să alungăm oaspeţii nepoftiţi, tot de coaja de ou mărunţită ne folosim. Coaja de ou încorporată în brazde va ţine la respect pe hulpava coropişniţă. Dacă presărăm o mână de coajă de ou pe lângă varză melcii şi limacşii, boscorodind vorbe de ocară, o vor ocoli.

O metodă de a păcăli fluturele alb al verzei, dar şi de a decora grădina este următoarea: din loc în loc înfigem crenguţe mlădioase cu câte o pălărie din jumătate de coajă de ou. Vor fi aievea unor fluturi jucăuşi, iar lepidopterele vărzoase vor considera că locul este deja ocupat şi-l vor ocoli.

Ce ziceţi? Aşa-i că nu sunt de prisos?

INGRASAMINTE – Calciu – Coaja de ou

Calciu ( Ca ) - Coaja de ou - cea mai buna sursa

miercuri, 29 decembrie 2010 sfaturi pentru gradina 0 comentarii

Calciul face parte din substantele nutritive secundare, necesare plantelor sa creasca.

Coaja de ou contine 95% carbonat de calciu. Ea este cel mai la indemana sursa, fiind si cea mai

ieftina.

Cojile de ou le putem folosi in gradina, calciu fiind foarte important in dezvoltarea plantelor si in

descurajarea daunatorilor. Cum le putem utiliza :

- cojile de ou sfaramate se pot pune in gramada de compost

- cojile de ou se usuca, se macina cat mai bine si se incorporeaza in sol, la baza plantelor.

-cojile de ou pisate pot fi amestecate in amestecul de pamant utilizat la insamantare.

-coaja de ou poate fi utilizata la baza vaselor pentru a fi la indemana radacina plantelor.

-la rosii, se foloseste o portie de coji uscate in groapa de plantare.Se poate preveni putregaiul

florilor.

-coji de oua zdrobite, se pot pune in cerc, in jurul unor plante mai tinere, la baza, pentru a descuraja

melcii sau viermii sarma, acestia fiind incomodati de marginile ascutite ale cojilor.

-pe timpul iernii, eu pastrez toate cojile, le usuc pe soba pentru primavara, cand am sa le folosesc

din belsug.

-se mai poate folosi apa in care au fiert ouale, se raceste si se uda orice planta .

-poate corecta orice teren, al carui sol este acid, incorporand cojile uscate si pisate in sol, pe teren

intins se foloseste varul.

Gradinariti cu dragoste!

28 comments to Ingrasaminte la indemana oricui: partea 2/2 cristina

February 22, 2012 at 9:26 am · Raspunde

nu sunt deloc de prisos! eu le pisez si le mai pun si in maincarea cainelui cateodata …

o phloxFebruary 22, 2012 at 3:23 pm · Raspunde

@cristina:Cristina, esti printre fericitii, care stiu exact ce trebuie facut cu “deseurile” din bucatarie 

MirelaFebruary 24, 2012 at 8:24 am · Raspunde

Buna dimineata Phlox ,Trimit rosiile repicate , imi spuneai ca trebuie sa le hranesc , este momentul acum sau

mai stau ? Si cu ce ar fi mai potrivit sa o fac? Tratamentele cu coada calului si foi de ceapa se repeta ? Si nu sunt sigura cat de des se uda acum. In balcon temperatura este mai scazuta, aprox 10 C, dar lumina este mai puternica , crezi ca ar trebui sa le scot pe balcon? Deocamdata mai aprind veiozele.

phloxFebruary 24, 2012 at 9:46 am · Raspunde

@Mirela:Mirela, ai rasaduri faine! Ai facut bine ca nu ai umplut recipientele, pentru ca ele ar fi trebuit , la repicare, sa fie ingropate pana la cotiledonici (primele frunzulite, adica acelea cu care se nasc, prima fustita, cum ar veni)asa ca mai poti adauga, peste putin timp, ceva substrat. Dupa repicare, pentru ca ai avut grija sa le uzi bine, banuiesc, udatul si hranirea nu se fac minumum 4-5 zile (hranirea chiar dupa 10-12 zile). Daca, pe balcon, temperatura de 10 grade este peste noapte, atunci, da, le poti lasa acolo, dar ATENTIE, totul se face TREPTAT. Incepi prin a deschide larg usa balconului pentru 20-30 minute (treptat sa ajungi la a deschide de trei ori pe zi), ca ele sa se obisnuiasca si cu aerul racoros. Trebuie avut grija sa NU fie CURENT; dupa cateva zile de aerisire sistematica prima zi le scoti 10 minute, maine mai cresti timpul cu cateva minute si tot asa, pana cand le poti lasa “a la longue”. De exemplu, balconul meu este pe N, asa ca mi-am confectionat “paravane” acoperite cu staniol galben sau simplu, din cel menajer, si din tavite de la cofetarie (cele aurii, le stii)pe care le instalez in spatele plantutelor, ca lumina sa vina in sistem dolby surround     Amanuntele de care ai nevoie le poti gasi si in materialul acesta: “Repicarea răsadurilor: ghidul complet, nu numai pentru începători” de pe hobby sa ai spor!

MirelaFebruary 28, 2012 at 8:41 am

Buna dimineata Phlox,Am facut rost de niste zeama concentrata de gainat , pot sa pun la rosii in faza aceasta ? Sunt in ziua 28 de la plantare.Mirela

doriFebruary 23, 2012 at 9:00 am · Raspunde

Bune aceste articole,scrise tare bine,cu dragoste si pricepere multa,ne molipsim toti de gradinarit bio,si noi care odata saraceam pamantul ,il vaduveam de toate aceste bunatati in numele ….curateniei.Multumiri pentru truditorii sitului…va citim cu interes… cu drag va zic ,S-AVETI SPOR!

ba_lauraFebruary 29, 2012 at 3:53 pm · Raspunde

Mirela, rasadurile tale sunt faine si sanatoase. De ce vrei sa le faci culturiste la inceput de martie? Inca nu e lumina destula, daca le tot indopi si vitaminizezi fortat o sa te trezesti cu niste lungane fara vlaga. Da-le un pic de ragaz, sa creasca in ritmul lor, oricum nu cred ca vrei sa le “insurubezi” deja in strat.

phloxFebruary 29, 2012 at 4:14 pm · Raspunde

Mirela, Laura are dreptate. Cu suc de gainaciune le vei hrani doar in prima faza dupa ce le-ai plantat la locul definitiv (dar deabia dupa fo 10 zile, nu mai devreme). Dupa ce va lega flori vei inceta cu gainatul si vei continua cu supele de verdeturi/borbotine, supa de compost si apa de cenusa, zer, ceaiuri de urzici+coada cal, foi de ceapa etc. acum daca musai vrei sa l;e dai ceva bun, fa-le cate un ceai de urzica si coada calului, sau caqte un pic de infuzie de foi de ceapa. Ai ramase de la pom niste ace de brad? Mulceste pamantul in jurul lor. Dar, sa stii, cu cat sunt mai hranite, cu atat se vor lungi, si n-ai nevoie , inca , de asa ceva. Rabdare, duduca, rabdare cu drag

o MirelaMarch 1, 2012 at 8:13 am · Raspunde

Buna dimineata ,VA multumesc pentru sfaturi ,asa voi face!! ceai de coada calului am pus de cateva ori la rosii . Am plantat si vinete, ardei, gogosar, tarhon, dovleac si vad ca au inceput sa iasa toate, mai putin vinetele. Pot sa pun ceai si la toate acestea ?VA urez o primavara frumoasa !!

o MirelaMarch 14, 2012 at 1:27 pm · Raspunde

Phlox, spune-mi te rog acum ce mai fac? Tulpina este albastruie si ele cresc in fiecare zi cu repeziciune. Pana ajung eu sa le plantez in gradina mai este ceva timp . Am fost la gradina si inca este zapada . Sunt in ziua 48 de la plantare. Am pus infuzie de coada calului , am pus si zeama de foi de ceapa , poate ca ar trebui sa le pun pe balcondefinitiv.MAi am o alta serie de rasaduri care asteapta sa le pun in locul insorit,   )

phloxMarch 14, 2012 at 9:10 pm · Raspunde

@Mirela:Mirela, sunt cateva posibilitati: 1 – reduci udatul, caldura si hrana. 2 – ideea cu mutatul definitiv pe balcon e buna, conditia fiind, ca peste noapte, sa nu scada temp sub 8-10 grade. Poti sa adaugi niste pamant, vad ca fustita (cotiledonatele) este (sunt) departe de substrat, deci mai poti adauga pamant, turba, sau chiar nisip. 3 – poti repica plantutele in recipiente mai mari (facute din ziare, am invatat de pe un site rusesc, dar am vazut si la Vasi, pe blogul ei,)afundandu-le pana sub primele frunze adevarate. Perisorii de pe tulpina, culoare ei, sunt semnele “maturizarii” suficiente pentru o atfel de operatie. 4 – poti pune niste ramurele, lastari, de kalanchoia printre rasaduri. Se zice ca ar ostoi din crestere tinerele rebele   sau 5 – poti face suma punctelor 1-4:) Sunt tare frumoase fetele tale! Ma uit si nu ma mai satur spor!

MirelaMarch 15, 2012 at 9:11 am · Raspunde

Multumesc mult Phlox! Suma 1-4 sa fie atunci …

irinaFebruary 29, 2012 at 6:35 pm · Raspunde

buna seara! am vazut rasadurile mirelei si m-a apucat amocul. bravo, ai rasaduri minunate. eu le-am semanat abia pe 23 februarie si pana acum inafara de praz (daca radeti, ma supar! nu stiu dc se face rasad la praz, ca pana anul asta nu am avut in gradina) n-a iesit nimic, nimicut… lansez o intrebare in eter la cei mai din nord est? le-am semanat tarziu?

o armeriaFebruary 29, 2012 at 7:55 pm · Raspunde

se face rasad la praz 

Daca le plantezi in spatiu protejat este in regula, daca sunt pentru plantarea in camp, este devreme.

irinaFebruary 29, 2012 at 9:00 pm · Raspunde

aham! erau pentru plantarea in gradina… si zici ca pot sa pun seminte in gradina direct?

o armeriaFebruary 29, 2012 at 9:45 pm · Raspunde

@irina:   ei, nici chiar asa…unde am zis eu ca semintele (vorbim de rosii, ardei de orice fel, vinete, altele )se pot pune direct in gradina?

Normal ca trebuie sa faci rasaduri … sau sa le cumperi.Dar, pana la urma, ce ai semanat?

o luminita21April 3, 2012 at 1:45 pm · Raspunde

irinaFebruary 29, 2012 at 9:00 pm · Raspundeaham! erau pentru plantarea in gradina… si zici ca pot sa pun seminte in gradina direct?Buna Irina,sa sti k io am pus la intamplare samanta in gradina (de praz)si a iesit super bine.Trebuie apoi rasadite la loc final.Si sa vezi…au ramas pe locul acela cateva fire pe care le-a prins zapada,iar acum anul acesta sunt verzi si frumoase firele(precum ceapa verde)

irinaMarch 1, 2012 at 6:22 am · Raspunde

vai de mine, am crezut ca te refereai doar la praz…stiu ca ardeiul, vanata si rosia se planteaza in rasadnite, dar am citit pe undeva ca vinetei de ex ii tb 60-65 de zile sa se dezvolte pana o plantezi in gradina. si eu in alti ani, in jur de 1 mai cumparam rasaduri. si am facut un calcul sumar, si ma mai incurca si fatul ca luna era in crestere   si le-am semanat…. asta e. cumpar si anul asta rasaduri. si eu care doar de praz ma indoiam ….. multumesc pentu sfaturi. sa aveti spor in tot si in toate!

irinaMarch 1, 2012 at 6:28 am · Raspunde

a! ca sa vezi cum am uitat… sa aveti o primavara minunata!

o armeriaMarch 1, 2012 at 11:08 am · Raspunde

@irina: O primavara frumoasa tuturor!Irina, ce suprafata are gradina ta si ce cultivi in ea? Oricum ai semanat prazul prea devreme 

VYSMarch 1, 2012 at 12:01 pm · Raspunde

Am incercat sa va contactez prin intermediul formularului si acesta nu a functionat. Daca doriti, va propun unschimb de linkuri, adresa paginii web pe care o detin este http://www.vysblog.ro. Multumesc.

o huniMarch 6, 2012 at 10:07 am · Raspunde

Buna Viorel!

De regula nu fac schim de link, dar blogul tau imi place foarte mult, felicitari! Te-am adaugat in blogroll.

irinaMarch 1, 2012 at 6:16 pm · Raspunde

“marea” mea gradina are 300 de mp. desi poate nu e f mare am avut de toate in ea : mazare, fasole oloaga, ceapa alba si rosie, usturoi, patrujel, pastarnac, morcov ( radacinoasele cam anemice – acu de pe la voi am inteles si de ce…), rosiiii o multime (cherry si inima de bou), ardei gras, kapia si gogosari, castraveti, dovlecei, 2 pepeni, vinete pana corbului si black beauty cred, cartofi, capsuni, fragi, telina, cimbru, rozmarin, busuioc, salvie, gulii, zmeura, afine negre si agrise.cam atat. pana acum, timp de 3 ani am cumparat rasaduri din piata, de la matcasi (din galati) si anul acesta am incercat si eu marea cu degetul. am pus seminte de ardei, kapia, gogosari, vinete, telina si… asa cum am mai spus praz. pe 8 martie pun si rosiile. ce-o fi o fi…am uitat sa mentionez ca din 2008 gradina mea nu a vazut decat ingrasamant natural. poate dc foloseam ingrasaminte chimice recolta era mai bogata, dar eu sunt multumita cu ce am obtinut. pentru noi 4 a fost suficient. tot de pe la voi am citit despre agricultura pe pat inaltat si anul acesta voi experimenta. incep cu 2 paturi si apoi mai vedem. sa aveti spor in tot si in toate!

delicaMarch 7, 2012 at 8:39 am · Raspunde

dragilor,

bine v-am regasit! mi-am facut si eu in sfarsit rasadnita. pana anul trecut toata casa mi-era plina cu paharele cu rasaduri. anul asta insa am facut efortul sa facem o rasadnita calda, dupa modelul descris aici, in comentariile anterioare. am pus 5 soiuri de rosii, gulii, praz, busuioc, 2 tipuri de salata, etc. sunt f incantata de ceea ce a iesit si cum sunt in concediu cateva zile am pregatit si niste brazde pentru ridichi si alte 2 tipuri de salata si spanac, in gradina, urmeaza doar sa fac straturi. numa’bine!

AndreiMarch 12, 2012 at 11:03 am · Raspunde

Pot face o combinatie de frunza de ceapa(chiar si foi de ceapa),cenusa,coaja de ou pisat si zat de cafea pe care sa le pun in locasul in care plantez rosia?Nu se intampla nimic rau daca le combin pe toate?

Cafeaua trebuie neaparat fiarta?Nu o pot pune nefiarta dar in cantitate mai mica?Sau o pot fierbe intr-o cantitate mai mica de apa numai sa iasa aciditatea din ea?

o phloxMarch 14, 2012 at 9:22 pm · Raspunde

@Andrei:In principiu nu are ce sa fie rau. Acum, eu am un principiu dupa care ma iau mereu: “mai binele este dusmanul binelui” Cenusa nu o poti folosi laolalta cu un ingrasamant “azotos”, cum este zatul de cafea. Se anuleaza reciproc. Poti face asa: folosesti coaja de ou pisata drept strat drenant (la radacini va ajunge exact ceea ce ne dorim, calciul)in lacas poti pune niste zat de cafea (poti folosi si cafea nefiarta, cruda, dat fiind ca rosiei ii place un pic mai acru substratul) si FOI de ceapa si NUMAI foi, nu stiu ce intelegi prin frunza de ceapa. O sa te rog sa-mi spui, exact, ce consideri tu frunza. Eu am in vedere foaia uscata, maronie sau caramizie, in functie de ceapa, alba sau rosie.Cenusa o poti presara pe substrat. In felul acesta, lucrurile nu se incurca, iar rasadul primeste cate putin din fiecare. sa ai spor!

AndreiMarch 15, 2012 at 8:58 pm · Raspunde

am vrut sa spun foi de ceapa sau coaja de ceapa

dumitruApril 10, 2012 at 7:16 pm · Raspunde

ce inventivi suntem noi romini eu sunt in spania si am si eu o mica parcela de gradina si sfaturile voastre miau fost de mare folos am pus rosi,salata,castraveti fasole si ceapa bine aici clima te ajuta pentru ca de zapada mai mult simtim lipsa sa nu zic cai ducem dorul problema mare e cu apa dee udat daca nu ai apa curenta cari la apa de iti vine rau dar merita cind mininci o salata cu gustul de acasa.Sa aveti recolte bogate,sa fiti sanatosi si ploie cita tebe ca sa nu carati apa cu galeata.SA AVETI SI UN PASTE FERICIT CU MULTE BUCURI