1nr. 7/2004

IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti:IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti:IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti:IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti:IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti:

Îmi aduc aminte de lungul ºir de credincioºi care, nu demult, aºteptauore întregi sã ajungã la relicva Sfântului Anton adusã-n Catedrala noastrã.Unii mai discutau între ei, alþii înaintau în tãcere, nu puþini erau ceicare-ºi priveau ceasul, probabil întrebându-se cât va mai dura sã ajungãîn fine la relicva Sfântului. M-a impresionat lungimea ºirului de oameniîn aºteptare ºi mã gândeam cã fiecare aºteaptã un moment anume,

acela al rugãciunii intime, spusã-n preajma Sfântului ºi încredinþatã lui, spre a fi ascultatã de Dumnezeu.Dacã înainte erau discuþii, gesturi de nerãbdare, priviri împrejur, în momentul când fiecare se apropia derelicva Sfântului Anton, toþi erau transfiguraþi ºi concentraþi; sosea clima contactului, a rugãciunii secrete,a gândului încredinþat fãcãtorului de minuni.

Ca atunci, ºi acum mã gândesc cã avem nevoie neîntreruptã de asemenea momente de rugãciuneintensã, de trãiri interioare care depãºesc spaþiul ºi timpul; avem nevoie de rugãciune care sã restabileascãechilibrul speranþei, ne este foame ºi sete de intimitate cu Dumnezeu ºi cu sfinþii mijlocitori. Fãrã asemeneaclipe privilegiate de dialog cu cei din cer ne simþim neîmpliniþi. Oricât am vorbi cu cei din jur ºi le-amîncredinþa cele mai intime gânduri, preocupãri, speranþe ºi aºteptãri, dacã nu le întrecem pe acesteaprin rugãciune ºi încredinþare lui Dumnezeu, recurgând ºi la mijlocirea sfinþilor sãi, rãmânem pe margineadrumului tristeþii, a singurãtãþii, a nemulþumirii fãrã chip.

Avem nevoie fãrã încetare de clipe intime de rugãciune. Simt acest lucru din toatã fiinþa mea, ºi deaceea îl ºi mãrturisesc acum, mai ales cã ºtiu cã se apropie pentru mulþi timpul vacanþelor ºi al concediilor.

Îmi amintesc de spusa directorului spiritual din seminar: „sufletul nu are vacanþã”, Sfinþia Saîndemnându-ne sã nu neglijãm rugãciunea, meditaþia zilnicã, rozariul, lectura spiritualã etc. pe timpulde vacanþã. Peste comentariile copilãreºti pe care le fãceam pe atunci la insistenþele pãrintelui spiritual,îmi rãmâne convingerea mãrturisitã ºi mai sus, cã fãrã dialogul de rugãciune cu Dumnezeu ºi cu sfinþiisãi mijlocitori, suntem prea sãraci, prea însinguraþi, prea neîmpliniþi ºi nemulþumiþi.

De aceea, vã îndemn pe toþi, în vacanþã, în concediu sau nu, sã luaþi aminte la ceea ce ne face întregiîn conºtiinþa noastrã ºi-n statura noastrã de oameni credincioºi: la dialogul nostru zilnic cu Dumnezeu, larugãciunea de fiecare zi, la clipele de intimitate ale credinþei iubitoare ºi încrezãtoare. În fond, rugãciuneacompleteazã ºi împlineºte în mulþumire vacanþa, concediul ºi orice timp. Dacã ºtim sã gãsim clipe derugãciune în fiecare zi, înseamnã cã am înþeles ce înseamnã sã fim întregi în faþa lui Dumnezeu ºi-n faþaconºtiinþei proprii.

Astfel, rugãciunile fiecãruia dintre noi ne vor aduna pe toþi zilnic într-un ºir invizibil de oameni care „înaºteptare” îºi pregãtesc gândul pentru clipa mare a întâlnirii sufleteºti cu Cel Sfânt ºi Îndurãtor. Vor fi fostînainte vorbe, gesturi, preocupãri de o clipã, strãine mai mult sau mai puþin gândului intim de vorbire cuDumnezeu, dar toate dispar când îi spui Stãpânului timpului ºi al istoriei, cã tu eºti al lui ºi cã aºtepþi totulde la El. În fiecare zi. ªi iarãºi în fiecare zi! Sufletul nu are vacanþã.

La 29 iunie vor fi sfinþiþi trei preoþi noi pentru arhidiecezã. Îi cer cu încredere Domnului, prin mijlocirea SfinþilorApostoli Petru ºi Paul, ca ei sã fie exemple de rugãciune ºi încredinþare lui Dumnezeu; sã cheme poporulcredincios ºi sã-l conducã pe calea intimitãþii zilnice cu Dumnezeu, prin rugãciune, încredere ºi speranþã. Suntsigur cã ºtiu ºi ei: creºtem ca oameni dialogând cu oamenii, dar nu creºtem îndeajuns dacã nu vorbim ºi cuDumnezeu: prin rugãciune. Spunându-le noilor preoþi un bun venit în seceriºul Arhidiecezei, vã îndemn pe voitoþi: nu uitaþi cã avem neîntreruptã nevoie de rugãciune ca sã fim împliniþi, ca oameni botezaþi.

„Sufletul nu are vacanþ㔄Sufletul nu are vacanþ㔄Sufletul nu are vacanþ㔄Sufletul nu are vacanþ㔄Sufletul nu are vacanþã”avem nevoie de rugãciuneavem nevoie de rugãciuneavem nevoie de rugãciuneavem nevoie de rugãciuneavem nevoie de rugãciune

nr. 7/2004 2

Titlul acestor gânduri aºternute la început de vacanþã artrimite, desigur, spre o expoziþie de picturã sau, de ce nu,spre una de grãdinãrit ! Popasuri în expoziþii, muzee, parcuriºi grãdini sunt sugestii de timp liber, deci în egalã mãsurãrecomandabile pentru episoade ale vacanþei.

Pentru majoritatea familiilorPentru majoritatea familiilorPentru majoritatea familiilorPentru majoritatea familiilorPentru majoritatea familiilorvacanþa trece mai întâivacanþa trece mai întâivacanþa trece mai întâivacanþa trece mai întâivacanþa trece mai întâi

examenul financiarexamenul financiarexamenul financiarexamenul financiarexamenul financiarNu întotdeauna cea mai costisitoare

vacanþã este ºi cea mai fericitã ! Pot afirmaacest lucru chiar ºi “veteranii” într-alepetrecerilor. Cu alte cuvinte nu tot ce este maiscump materialmente pentru „mobilarea”spaþiului vacanþelor este ºi mai preþios, adicãfolositor . Nu pledãm pentru sãrãcie, pentruacea sãrãcie care împiedicã drepturileelementare, printre care ºi cel al odihnei. Cipentru o privire mai simplã, mai autenticã, maipersonalã, care descoperã valoarea unorlucruri simple ºi de multe ori uitate, precumtainica liniºte a pãdurii, cerul înstelat al nopþilorsenine de pe înãlþimile munþilor, proiectele devis cu familii de prieteni, la malul mãrii,drumurile de pelerinaj spre locuri încãrcate desemnificaþii spirituale…doar câteva reperedintr-un lung ºir de opþiuni pentru vacanþã.

Popas spiritual:Popas spiritual:Popas spiritual:Popas spiritual:Popas spiritual:miez de varã împreunãmiez de varã împreunãmiez de varã împreunãmiez de varã împreunãmiez de varã împreunãcu „familia“ carmelitanãcu „familia“ carmelitanãcu „familia“ carmelitanãcu „familia“ carmelitanãcu „familia“ carmelitanã

Cine preþuieºte urcuºul muntelui ºi bucuria inegalabilã apeisajului cu care îi este rãsplãtit efortul, dar ºi sentimentulde apropiere ºi solidaritate cu „echipa” de drum, nu poatesã nu perceapã semnele mai înalte – nu doar la propriu, ci ºiîn sens spiritual – ale acestei frumuseþi. Peisajul muntelui arãmas întipãrit pentru totdeauna ca „fundal” al Fericirilor (Mt5, In 6) împãrtãºite nouã de Isus : „Fericiþi cei sãraci cu spiritul,cãci a lor este Împãrãþia cerurilor. Fericiþi cei întristaþi, cãci eivor fi mângâiaþi. Fericiþi cei blânzi, cãci ei vor moºtenipãmântul…” Sau ca loc al transfigurãrii, al schimbãrii la faþã,al întâlnirii prin excelenþã cu „chipul” spiritual – pe înãlþimeaTaborului.

Dintre Munþii celebri ai Vechiului Testament am alesculmea Carmelului, pentru cã este legatã de sãrbãtori ºipersonaje ale lunii iulie: ziua de 16 ne îndreaptã privirea spreSfânta Fecioarã Maria de pe Muntele Carmel, iar pe data de20 a aceleiaºi luni, îl sãrbãtorim pe Sfântul Ilie.

Sã ne lãsãm însoþiþi în acest drum imaginar, de familiacarmelitanã, prezentã în toatã lumea. Ea este înruditã cuanahoreþii primelor veacuri de creºtinism, ce o contemplaupe Muntele Carmel pe Fecioara Maria, „prefiguratã” în norul

pe care, cum ne descrie Cartea a III-a a Regilor, profetul Iliel-a zãrit înãlþându-se în apele Mediteranei. Era norul aºteptatde profet, pentru ca sã învingã seceta ºi sã pecetluiascã astfelmãrturisirea dreptei credinþe, prin minunea sãvârºitã.

În 1195, Fraþii cruciaþi au construit în Þara Sfântã, pe munteleCarmel, un schit, lângã “Fântâna lui Ilie”. Dupã ce saraziniiau cucerit aceste locuri, cãlugãrii Carmelului s-au retras înEuropa (mai întâi în Sicilia ºi în Anglia). Pe la jumãtateasecolului al XIII-lea, Sfântul Simon Stock, ascet ºi predicatorpopular, a transformat carmelul în ordin cerºetor, prezent înoraºe, cu predica ºi cu devoþiunea scapularului – obiect din

pânzã sau o medalie – care simbolizeazã protecþia SfinteiFecioare , în situaþiile cele mai grele.

Ordinul a fost din nou reformat, în secolul al XVI-lea, înspirit contemplativ ºi severitate asceticã, în mãnãstirilecarmelitelor ºi carmeliþilor desculþi, întemeiate în SpaniaReformei catolice de Sfânta Tereza din Avila ºi de Sfântul Ioanal Crucii.

Au existat ºi alte rãspunsuri spirituale carmelitane ladiferitele “sfidãri” ale vremurilor: Sfânta Tereza a Pruncului Isus– devenitã doctor ecclesiae ºi patroanã a drumurilor de viaþãmisionare – revela, în secolul al XIX-lea, “Calea copilãrieispirituale”. În secolul urmãtor, Tereza Benedicta a Crucii (EdithStein, doctor în filozofie, evreicã devenitã creºtinã catolicã,carmelitã ucisã la Auschwitz) mãrturisea, prin statura personalãºi în opera sa, libertatea interioarã ca libertate autenticã.

Carmelul dãinuie în mijlocul lumii, ca un spaþiu fericit algrãdinii spirituale.

Îl avem deja ºi în România, în diferite locuri, dintre caremenþionãm comunitãþile de fraþi ºi de surori din Bucureºti ºicarmelul feminin de la Stânceni (Topliþa), a cãrui carismã esterugãciunea ecumenicã.

Suiºul muntelui – ecou al Carmelului, prin cuvinteleSfântului Ioan al Crucii, dãinuie, strãlucitor ºi neclintit simbolal perfecþiunii interioare.

Inspiratorul acestui simbol, muntele real, aºteaptã sã-lredescoperim ºi sã-l parcurgem, în permanenta lui noutateºi bogãþie de sensuri – adresã predilectã a vacanþelor familiei.

MARINA FARAMARINA FARAMARINA FARAMARINA FARAMARINA FARA

Arta peisajuluiArta peisajuluiArta peisajuluiArta peisajuluiArta peisajului

UN

IVER

SUL

FU

NIV

ERSU

L F

UN

IVER

SUL

FU

NIV

ERSU

L F

UN

IVER

SUL

F AM

ILIEI

AMILI

EIAM

ILIEI

AMILI

EIAM

ILIEI

3nr. 7/2004

În luna mai, treizeci de elevi de la Liceul Catolic Sfântul Iosif din Bucureºti au vizitat, pentru douã sãptãmâni, legendaraIrlandã, invitaþi fiind de Laurel Hill FCJ School din Limerick. Sora Mary Murphy, din congregaþia Slujitoarele Credincioase alelui Isus (F.C.J.), ne povesteºte cã cele douã licee catolice sunt înfrãþite de acum cinci ani, când a început corespondenþadintre elevii români ºi cei irlandezi. Proiectatã în urmã cu doi ani, vizita a fost posibilã anul acesta, graþie pãrinþilor elevilorirlandezi care au decis sã-i gãzduiascã pe liceenii români, asumându-ºi astfel cea mai mare parte a cheltuielilor. Cudrumul s-au descurcat pãrinþii români, iar de experienþa de neuitat s-au bucurat copiii lor, care au fost însoþiþi de cincidintre profesorii liceului catolic bucureºtean: Ana Maria Bejan, Pr. Leonard Ciobanu, Sr. Mary Murphy (F.C.J.), Flavia Cochiorºi Claudia Roban.

Despre ce au vãzut ºi învãþat, ºtiu sã spunã cel mai bine cei care au fost acolo, de aceea sã le dãm cuvântul câtorvadintre ei. (A.M.A.M.A.M.A.M.A.M.)

„Aceastã excursie a reprezentat pentru mine o experienþã incredibilã. A fost ceva inedit ºi minunat; am întâlnit acolooameni excepþionali care ne-au primit cu braþele deschise ºi care, din bunãtate ºi prietenie, ne-au acceptat în familiile lor.Cât despre ºcoala catolicã din Limerick, aº rezuma impresia în câteva cuvinte: ordine, disciplinã, uniformã, o clãdire imensãcu grãdinã ºi terenuri destinate orelor de sport, cu profesori care erau mai degrabã prieteni ai elevilor. Oamenii pe carei-am întâlnit acolo erau plini de încredere ºi speranþã ºi cu credinþã în Dumnezeu. De când m-am întors, închei fiecaresearã cu o rugãciune de mulþumire pentru cei care au fãcutposibilã aceastã minunatã excursie.” (DALMA FLOROIUDALMA FLOROIUDALMA FLOROIUDALMA FLOROIUDALMA FLOROIU, clasaa VIII-a).

„Irlanda m-a cucerit! Am învãþat multe din aceastãexperienþã care mi-a arãtat cum învaþã ºi cum îºi trãiesc viaþade zi cu zi elevii dintr-un liceu catolic irlandez. Am fost gãzduitde o familie minunatã, cu trei copii, ºi, în fiecare zi, am avutparte de câte o surprizã încântãtoare: oameni buni, primitoriºi generoºi, priveliºti de neuitat, prietenii, o grãmadã deinformaþii culturale noi ºi, mai ales, exerciþiul limbii engleze.

Ne-am întâlnit ºi cu primarul oraºului Limerick ºi cu locuitoriiacestui oraº care s-au arãtat foarte interesaþi de istoria ºi decultura românilor. Ei au avut, de altfel, ocazia sã cunoascãcâteva din obiceiurile noastre, sã guste sãrmãluþe, sã ne vadãîmbrãcaþi în costume tradiþionale româneºti, sã ne ascultemuzica popularã ºi sã ne vadã dansând Hora, Braºoveancaºi alte dansuri din bãtrâni. Au fost încântaþi, aºa cum ºi noieram fascinaþi de muzica ºi obiceiurile lor.

Dacã sosirea în Irlanda a fost plinã de emoþii, iar ºedereaîncântãtoare, plecarea a fost cea mai grea pentru mine. Celedouã sãptãmâni au fost un adevãrat dar, pentru care îimulþumesc lui Dumnezeu, pãrinþilor mei care m-au finanþat,profesorilor care au dus greul organizãrii ºi care au avut grijãde noi ºi, mai ales, familiei O’ Kelly care m-a gãzduit ºi carem-a tratat ca pe un fiu al lor.” (ANDREI MARCUANDREI MARCUANDREI MARCUANDREI MARCUANDREI MARCU, clasa a VII-a)

„Am avut ºansa sã vizitez o þarã plãcutã, cu priveliºtifrumoase, cu aer curat ºi cu ieºire la oceanul Atlantic. Am vizitatlocuri interesante ºi am cunoscut oameni deosebiþi. Lemulþumesc celor care au fãcut posibilã aceastã minunatãexcursie”. (RUXANDRA NIMARÃRUXANDRA NIMARÃRUXANDRA NIMARÃRUXANDRA NIMARÃRUXANDRA NIMARÃ)

Vizitã de studiu ºi...de neuitatVizitã de studiu ºi...de neuitatVizitã de studiu ºi...de neuitatVizitã de studiu ºi...de neuitatVizitã de studiu ºi...de neuitat

La revedere, dragã Sister MarLa revedere, dragã Sister MarLa revedere, dragã Sister MarLa revedere, dragã Sister MarLa revedere, dragã Sister MaryyyyyFragment dintrFragment dintrFragment dintrFragment dintrFragment dintr-un inter-un inter-un inter-un inter-un interviu cu Srviu cu Srviu cu Srviu cu Srviu cu Sr. Mar. Mar. Mar. Mar. Mary Murphyy Murphyy Murphyy Murphyy Murphy,,,,,

din congregaþia din congregaþia din congregaþia din congregaþia din congregaþia Slujitoarele credincioase ale lui IsusSlujitoarele credincioase ale lui IsusSlujitoarele credincioase ale lui IsusSlujitoarele credincioase ale lui IsusSlujitoarele credincioase ale lui Isus

Rep.: - Cum consideraþi timpul petrecut în România?Sr. Mary: - Am venit în

România în 1995 ºi de atuncipredau engleza la InstitutulTeologic Romano-Catolic SfântaTereza din Bucureºti. Cei nouã anipetrecuþi în România mi-au plãcutfoarte mult ºi chiar le spuneamprietenilor mei cã îmi va fi foartegreu sã plec din România, datfiind cã anul academic urmãtor îlvoi petrece în Anglia. Îmi vor lipsielevii ºi studenþii de aici, pe careîi gãsesc entuziaºti, cooperanþi ºi receptivi. A fost oexperienþã magicã sã lucrez cu ei.

Rep: - Care sunt diferenþele dintre ºcolile catolice dinMarea Britanie ºi cele de aici?

Sr. Mary: - Prima ºcoalã catolicã a fost inauguratã laLondra în 1830, în Marea Britanie existând o tradiþie a ºcolilorcatolice, chiar dacã, procentual, catolicii numãrã doar 10%din populaþie. În aceste ºcoli, 95% ºi chiar 100% dintreprofesori ºi elevi sunt catolici, în timp ce în România doar60% dintre profesorii ºi elevii ºcolilor catolice sunt deconfesiune catolicã. O altã deosebire ar fi cã în ºcolilecatolice din România se fac doar rugãciuni zilnice, iar încele britanice existã adunãri religioase zilnice, în care sepune accentul pe educarea sentimentelor de dreptate ºigrijã faþã de pãstrarea frumuseþilor naturii.

Rep.: - Sunteþi un profesor iubit de studenþi. Care estesecretul reuºitei dumneavoastrã?

Sr. Mary: - Nu-i nici o tainã la mijloc. Îmi place sã predau,îi iubesc pe studenþii mei ºi le vreau binele. Încerc sã-miîndeplinesc menirea de dascãl cât mai bine cu putinþã ºicred cu adevãrat în respectul reciproc dintre profesor ºistudent.

Rep. ADRIANA MACSUTRep. ADRIANA MACSUTRep. ADRIANA MACSUTRep. ADRIANA MACSUTRep. ADRIANA MACSUT

nr. 7/2004 4

TARCIZIU ªERBANTARCIZIU ªERBANTARCIZIU ªERBANTARCIZIU ªERBANTARCIZIU ªERBAN, 15 ani de preoþie, 15 ani de preoþie, 15 ani de preoþie, 15 ani de preoþie, 15 ani de preoþie

Omul de la frontierele dumnezeiriiOmul de la frontierele dumnezeiriiOmul de la frontierele dumnezeiriiOmul de la frontierele dumnezeiriiOmul de la frontierele dumnezeiriiEpoca de tranziþie în care ne aflãm, aduce cu sine o serie

de modificãri la nivel social, modificãri care se constituie în noiparadigme de viaþã : o mobilitate crescândã a populaþiei, fieîn cãutare de locuri de muncã, fie în cãutarea de noi orizonturide cunoaºtere ori de petrecere a vacanþelor; utilizarea pe oscarã lãrgitã a mijloacelor de comunicare (telefon mobil,internet etc.), noi modalitãþi de difuzare a ideilor (dezbaterilede fond sunt înlocuite tot mai mult cu clipuri publicitare) etc.

Astfel de mutaþii nu pot sã nu cearã preotului de a-ºi regândidiscursul ori atitudinile. Biserica a anicipat ºi a angajat, în acestsens, o reflecþie profundã cu ocazia Conciliului al II-lea dinVatican, a diferitelor sinoade ale episcopilor ori a sinoadelordiecezane. Preotul se vede acum solicitat sã vesteascãEvanghelia încercând sã vorbeascã “în limbile” noilorparadigme despre faptele minunate ale lui Dumnezeu (FapteFapteFapteFapteFapte2,11). 2,11). 2,11). 2,11). 2,11). El îºi pãstreazã, însã, identitatea câtã vreme va rãmâneprin rugãciunea sa, prin meditaþia ºi reflecþia sa inspiratã deCuvântul lui Dumnezeu, prin celebrarea constantã asacramentelor, omul de la frontierele dumnezeirii. Prin Cristos,cu Cristos ºi în Cristos, el va putea revela în Biserica ºi în lumeade astãzi un sens spre cãlãuzire ºi o binecuvânare sprerodnicie, ºi va prezenta spre rãscumpãrare durerile ºi nevoileomului, mereu încercat de vicisitudinile timpului. Hirotonireapreoþilor pentru arhidieceza noastrã, hirotonire care are loc înaceste zile, este un prilej de adevãratã bucurie pentru fiecaredintre noi. Îi mulþumim lui Dumnezeu pentru cã ni-i oferã ºi îiîntâmpinãm pe noii preoþi cu aceste simþãminte de recunoºtinþãpentru dãruirea lor ºi cu aºteptarea unei slujiri autentice.

Fie ca angajamentul lor sã le fie prilej de împlinire umanãºi preoþeascã, iar pentru poporul lui Dumnezeu, mijlocire cãtrePãrintele îndurãrilor.

IOSIF IMBRIIOSIF IMBRIIOSIF IMBRIIOSIF IMBRIIOSIF IMBRIªªªªªCÃCÃCÃCÃCÃ, 18 ani de preoþie, 18 ani de preoþie, 18 ani de preoþie, 18 ani de preoþie, 18 ani de preoþie

TTTTTrei gânduri despre preoþierei gânduri despre preoþierei gânduri despre preoþierei gânduri despre preoþierei gânduri despre preoþiePreotul este un om pe care Isus Cristos îl cheamã sã-L

urmeze în drumul spre Ierusalim. Trãieºte mergând ºi simþindcu Biserica, despre care Sfântul Augustin spune cã „îºi continuãperegrinarea între prigoana lumii ºi mângâierile lui Dumnezeu”.Se roagã, lucreazã ºi aºteaptã „ceruri noi ºi un pãmânt nou”,cum spune Sfântul Petru.

Dumnezeu a revãrsat în inima preotului iubirea. Ea îi ceretotul, rãmânând ascunsã, îl face liber ºi-l pregãteºte pentrujertfã. Aceastã iubire îl purificã, îi dã forþã ºi curaj sã dea mãrturiebunã despre Rãscumpãrãtorul sãu. Cu pasiunea Apostolului,preotul spune: „Trãiesc, dar nu mai trãiesc eu, ci Cristos trãieºteîn mine”.

Preotul, pãstorul comunitãþii, face parte din numãrul celorpe care îi priveºte în mod direct întrebarea lui Isus: „Dar voi,cine ziceþi cã sunt eu?” În jurul rãspunsului pe care-l dã, princuvânt ºi faptã, se deruleazã existenþa sa de preot. Existenþãcare, alimentatã de harul lui Dumnezeu, poate aduce lumii deazi viaþã, bucurie ºi speranþã.

ALOIS ARCANAALOIS ARCANAALOIS ARCANAALOIS ARCANAALOIS ARCANA, 18 ani de preoþie, 18 ani de preoþie, 18 ani de preoþie, 18 ani de preoþie, 18 ani de preoþieNoi, preoþii, suntem rãsfãþaþii Domnului. Ceea ce jertfim este

infim în comparaþie cu ceea ce primim de la Dumnezeu.

În solemnitatea Sfinþilor Apostoli Petru ºi Paul, din 29 iunie, la Iaºi au fost hirotoniþi douãzeci ºi unu deÎn solemnitatea Sfinþilor Apostoli Petru ºi Paul, din 29 iunie, la Iaºi au fost hirotoniþi douãzeci ºi unu deÎn solemnitatea Sfinþilor Apostoli Petru ºi Paul, din 29 iunie, la Iaºi au fost hirotoniþi douãzeci ºi unu deÎn solemnitatea Sfinþilor Apostoli Petru ºi Paul, din 29 iunie, la Iaºi au fost hirotoniþi douãzeci ºi unu deÎn solemnitatea Sfinþilor Apostoli Petru ºi Paul, din 29 iunie, la Iaºi au fost hirotoniþi douãzeci ºi unu detineri. ªaisprezece dintre ei vor lucra în Dieceza de Iaºi, unul în cadrul ordinului Carmelitan, unul în rândultineri. ªaisprezece dintre ei vor lucra în Dieceza de Iaºi, unul în cadrul ordinului Carmelitan, unul în rândultineri. ªaisprezece dintre ei vor lucra în Dieceza de Iaºi, unul în cadrul ordinului Carmelitan, unul în rândultineri. ªaisprezece dintre ei vor lucra în Dieceza de Iaºi, unul în cadrul ordinului Carmelitan, unul în rândultineri. ªaisprezece dintre ei vor lucra în Dieceza de Iaºi, unul în cadrul ordinului Carmelitan, unul în rândulFraþilor minori Capucini ºi trei în Arhidieceza de Bucureºti. Iatã cum vãd viaþa de preot colegii lor mai mari.Fraþilor minori Capucini ºi trei în Arhidieceza de Bucureºti. Iatã cum vãd viaþa de preot colegii lor mai mari.Fraþilor minori Capucini ºi trei în Arhidieceza de Bucureºti. Iatã cum vãd viaþa de preot colegii lor mai mari.Fraþilor minori Capucini ºi trei în Arhidieceza de Bucureºti. Iatã cum vãd viaþa de preot colegii lor mai mari.Fraþilor minori Capucini ºi trei în Arhidieceza de Bucureºti. Iatã cum vãd viaþa de preot colegii lor mai mari.

Preoþia vãzutã cu ochii lui...Preoþia vãzutã cu ochii lui...Preoþia vãzutã cu ochii lui...Preoþia vãzutã cu ochii lui...Preoþia vãzutã cu ochii lui...DOMINIC CAROL HÎRJADOMINIC CAROL HÎRJADOMINIC CAROL HÎRJADOMINIC CAROL HÎRJADOMINIC CAROL HÎRJA

15 ani de preoþie15 ani de preoþie15 ani de preoþie15 ani de preoþie15 ani de preoþieSpunând aceste cuvinte, m-au

inundat o mulþime de amintiri. Mi-auapãrut în faþa inimii seminarul,catedrala mãreaþã, dar în acelaºitimp caldã ºi mângâietoare,imaginea Episcopului care m-ahirotonit, imaginea pãrinþilor care demulte ori mã chemau la rugãciune,imaginea preoþilor care, slujindu-l peDumnezeu, mi-au sãdit în suflet dragostea faþã de cele sfinte,dorinþa de a lucra pentru ca tot mai mulþi oameni sã fie maisfinþi, ºi, mai ales, bucuria de a-l sluji pe Dumnezeu. Imaginice se împletesc cu lacrimi, zâmbete, dificultãþi ºi speranþe. Suntpreot, dar aceasta numai datoritã lui Dumnezeu. Lui îi datoreztoate ºi ºtiu cã numai cu ajutorul Lui sunt ceea ce sunt. Si maiºtiu cã, prin preoþi, Domnul continuã sã-i caute pe oameni,sã-i îngrijeascã, sã le dea luminã prin cuvintele Bibliei, sã-ispovedeascã ºi sã vinã la ei, prin mâinile preotului, la SfântaÎmpãrtãºanie.

Da, preotule, oamenii au nevoie de tine!

MIHAI MÃRTINAMIHAI MÃRTINAMIHAI MÃRTINAMIHAI MÃRTINAMIHAI MÃRTINAªªªªª, 11 ani de preoþie, 11 ani de preoþie, 11 ani de preoþie, 11 ani de preoþie, 11 ani de preoþie

Sunt fericit cã sunt preot!Sunt fericit cã sunt preot!Sunt fericit cã sunt preot!Sunt fericit cã sunt preot!Sunt fericit cã sunt preot!În cei 11 ani de preoþie pe care-i împlinesc astãzi, 29 iunie,

nu a existat nici un moment în care sã-mi parã rãu pentruDA-ul spus. Privind retrospectiv ºi gândindu-mã la experienþelede preot de pânã acum, experienþe plãcute sau mai puþinplãcute, spun cu aceeaºi convingere: sunt fericit cã sunt preot!

La începutul preoþiei mele mi-am ales ca devizã cuvintele:„M-ai iubit, m-ai chemat ºi ai fãcut sã devin preotul tãu! Nu-miva ajunge viaþa pentru a-þi mulþumi ºi a te face cunoscut lumiiîntregi!” Tot timpul m-am strãduit sã respect acest motto ºi suntsigur cã acesta este motivul fericirii mele. Dumnezeu îºi alegeslujitorii fãrã sã se uite la meritele lor. Dar, odatã aleºi, aceºtiatrebuie sã rãspundã ºi sã corespundã misiunii primite, trebuiesã-ºi urmeze modelul, pe Cristos, Marele Preot.

Tuturor preoþilor, dar în mod deosebit “bobocilor” care careau fost hirotoniþi, le doresc sã fie fideli chemãrii lor ºi sã luptepentru a-l face cunoscut pe Cristos lumii întregi!

MARTIN CABALAª, 29 MARTIN CABALAª, 29 MARTIN CABALAª, 29 MARTIN CABALAª, 29 MARTIN CABALAª, 29 de ani de preoþiede ani de preoþiede ani de preoþiede ani de preoþiede ani de preoþie

Ce este preoþia?Ce este preoþia?Ce este preoþia?Ce este preoþia?Ce este preoþia?Aceastã întrebare era în timpul seminarului o temã de

reflecþie, azi a devenit realitate, la anul împlinind 30 de ani depreoþie. Pentru mine este importantã preoþia ca atitudine ºi,în acest sens, caut sã mã adaptez fiecãrei persoane în parte,sã dau rãspunsuri în funcþie de realitatea concretã. Preoþiaeste dinamicã ºi, paradoxal, existã un model unic de preotcare trebuie sã se adapteze diversitãþii.

5nr. 7/2004

Recunoaºterea superioritãþii contemplãrii între toateactivitãþile umane se însoþeºte de o imagine care îlsingularizeazã pe om prin capacitatea de a alege.

În condiþiile în care el este o fiinþã activã, înzestratpentru a desfãºura activitãþi practice aducãtoare deavantaje mai mari sau mai mici, exterioare activitãþii însine, omul poate alege în unele cazuri contemplarea„care singurã este .. pentru ea însãºi”, pentru cã nupoate produce nimic în afara actului pur al contemplãrii.Cu toate acestea, contemplarea singurã asigurã omuluiposibilitatea fericirii desãvârºite.

„Activitatea intelectului, care este o activitatecontemplativã, se distinge prin seriozitate, nu vizeazãnici un scop în afarã de ea însãºi, implicând o plãceredesãvârºitã care îi este proprie”... ºi „dacãindependenþa, rãgazul, continuitatea (atât cât permitenatura umanã) ºi toate celelalte trãsãturi ce i se atribuieomului cu desãvârºire fericit caracterizeazã aceastãactivitate, rezultã cã ea constituie fericirea perfectã aomului, cu condiþia sã dureze atât încât viaþa întreagãsã poatã fi consideratã desãvârºitã (pentru cã nimicdin ceea ce aparþine fericirii nu poate fi imperfect)”(Aristotel, Etica nicomahicã, Editura IRI, Bucureºti, 1998,p. 220).

De aici încolo, argumentele Stagiritului descriu operspectivã impresionantã pentru demnitatea de carear putea sã se bucure oamenii conºtientizândelementul divin, originar, în fiecare om.

Înþelegând deplin modestia condiþiei noastre,filosoful atrage atenþia: „Dar poate cã o astfel de viaþã(contemplativã n.n.) ar depãºi condiþia umanã, cãci nuca om va putea omul sã trãiascã astfel, ci în mãsura încare este prezent în el elementul divin. ªi cu cât acestelement divin este superior compusului uman, cu atâtactivitatea sa va fi superioarã celei conform cu altevirtuþi” ºi, cu toate acestea, „... nu trebuie sã-i urmãmpe cei ce îndeamnã omul, pentru cã este un om, sã-ºimãrgineascã gândirea la lucruri omeneºti ºi, pentru cãeste muritor, la lucruri trecãtoare. Omul trebuie,dimpotrivã, în mãsura în care-i stã în putinþã, sã seimortalizeze pe sine, fãcând totul pentru a trãi înconformitate cu elementul cel mai elevat din el”.

Rãspunsul explicit la întrebarea oricãruia dintre noi:„Cum aº putea sã fiu fericit?”, este deci acesta: „ceeace este propriu fiecãrei fiinþe este prin naturã pentru ealucrul cel mai înalt ºi cel mai plãcut. Pentru om, acestlucru este viaþa în conformitate cu intelectul, dacã esteadevãrat cã intelectul este, în gradul cel mai înalt, omulînsuºi. Acest mod de viaþã este deci ºi cel mai fericit”.(Aristotel, Etica nicomahicã, Editura IRI, Bucureºti, 1998,p. 221).

Rãmâne sã învãþãm din nou aceastã soluþie deviaþã, sã ne regãsim în exerciþii spirituale, sã neantrenãm nobleþea contemplând.

ELENA BECAELENA BECAELENA BECAELENA BECAELENA BECA

Contemplaþia,Contemplaþia,Contemplaþia,Contemplaþia,Contemplaþia,o „soluþie” uitatã (o „soluþie” uitatã (o „soluþie” uitatã (o „soluþie” uitatã (o „soluþie” uitatã (IIIIIIIIII)))))

Dragã redacþie,Timpul de pregãtire al fetiþei mele pentru sacramentul

Spovezii ºi al Împãrtãºaniei ºi celebrarea Primei SfinteÎmpãrtãºanii de la Biserica Adormirea Maicii Domnului mi-auredat curajul ºi speranþa de a mã apropia ºi eu de cele sfinte.Da, Domnul lucreazã mereu în viaþa noastrã, iar SfântaÎmpãrtãºanie ne ajutã sã fim, la orice vârstã, copii ai luiDumnezeu.

Eu ºi fetiþa mea am fost botezate în altã confesiune, darn-am reuºit parcã niciodatã sã mã apropii atât de mult deDumnezeu, aºa cum s-a întâmplat la Prima SfântãÎmpãrtãºanie.

Eu, de exemplu, nu mã confesasem de zece ani, iar acum,deºi cu teamã ºi emoþie, am reuºit sã-mi deschid sufletul,spovedindu-mã ºi împãrtãºindu-mã. Acum, Isus m-a umplutdin nou cu viaþa divinã ºi sper, cu ajutorul lui Dumnezeu, sã fiemereu aºa.

Rãtãcitã am fost, dar El m-a gãsit, m-a curãþat de pãcate ºim-a fãcut copil al Lui. Este atât de bine sã ºtii cã El te iubeºte, teaºteaptã ºi nu te refuzã niciodatã. Nu-l lãsa sã te aºtepte!

Cautã-l!Am fãcut aceastã mãrturisire sincerã pentru cã am simþit

nevoia sã o spun la cât mai mulþi.MIHAELA BURDEAMIHAELA BURDEAMIHAELA BURDEAMIHAELA BURDEAMIHAELA BURDEA

Scrisori între(deschise)Scrisori între(deschise)Scrisori între(deschise)Scrisori între(deschise)Scrisori între(deschise)

Stimatã doamnãBurdea,

Ne bucurãm taremult pentru

victoriadumneavoastrã înplan spiritual ºi vãmulþumim cã v-aþi

deschis sufletulcititorilor revistei

noastre care,sperãm, vã vor

asculta îndemnul.(A.M.A.M.A.M.A.M.A.M.)

Dolmen (Irlanda)Dolmen (Irlanda)Dolmen (Irlanda)Dolmen (Irlanda)Dolmen (Irlanda)

nr. 7/2004 6

Între 22 – 25 iulie 2004, Comunitatea Emanuel din cadrulÎntre 22 – 25 iulie 2004, Comunitatea Emanuel din cadrulÎntre 22 – 25 iulie 2004, Comunitatea Emanuel din cadrulÎntre 22 – 25 iulie 2004, Comunitatea Emanuel din cadrulÎntre 22 – 25 iulie 2004, Comunitatea Emanuel din cadrulBisericii Romano-Catolice te invitã laBisericii Romano-Catolice te invitã laBisericii Romano-Catolice te invitã laBisericii Romano-Catolice te invitã laBisericii Romano-Catolice te invitã la forumul de la Pustnicu,forumul de la Pustnicu,forumul de la Pustnicu,forumul de la Pustnicu,forumul de la Pustnicu,la doar 14 km de Bucureºti. Este o ocazie de a trãi experienþala doar 14 km de Bucureºti. Este o ocazie de a trãi experienþala doar 14 km de Bucureºti. Este o ocazie de a trãi experienþala doar 14 km de Bucureºti. Este o ocazie de a trãi experienþala doar 14 km de Bucureºti. Este o ocazie de a trãi experienþafraternitãþii, a bucuriei, a entuziasmului de a fi discipoli ai luifraternitãþii, a bucuriei, a entuziasmului de a fi discipoli ai luifraternitãþii, a bucuriei, a entuziasmului de a fi discipoli ai luifraternitãþii, a bucuriei, a entuziasmului de a fi discipoli ai luifraternitãþii, a bucuriei, a entuziasmului de a fi discipoli ai luiCristos. VCristos. VCristos. VCristos. VCristos. Vei avea astfel posibilitatea de a-þi aprofunda credinþaei avea astfel posibilitatea de a-þi aprofunda credinþaei avea astfel posibilitatea de a-þi aprofunda credinþaei avea astfel posibilitatea de a-þi aprofunda credinþaei avea astfel posibilitatea de a-þi aprofunda credinþaºi de a privi frontal problemele pe care le implicã viaþa înºi de a privi frontal problemele pe care le implicã viaþa înºi de a privi frontal problemele pe care le implicã viaþa înºi de a privi frontal problemele pe care le implicã viaþa înºi de a privi frontal problemele pe care le implicã viaþa însocietatea de azi.societatea de azi.societatea de azi.societatea de azi.societatea de azi.

Prin învãþãturile care îþi vor fi propuse, veidescoperi ce are El de spus în vieþile noastre ºicum ne îndeamnã sã le trãim; El se intereseazãde tine, de viaþa ta. Vei putea alege apoi sãparticipi la unul din grupurile (ateliere) care vordetalia un aspect sau altul al învãþãturilor, înfuncþie de interesul tãu.

În cazul în care simþi nevoia de a cere iertarelui Dumnezeu, un preot (catolic sau ortodox) îþiva sta la dispoziþie pentru spovadã sau doarpentru o discuþie.

Alãturi de tine vor fi tineri din toatã þara,aparþinând tuturor stãrilor de viaþã, care te vorajuta sã înþelegi, ºi pe care, la rândul tãu, îi veiputea face sã înþeleagã cã în Bisericã suntem caîntr-o familie în care trebuie sã ne susþinem ºi sã ne ajutãmunii pe alþii.

Tocmai datoritã acestei exigenþe pe care o implicãapartenenþa la Bisericã, dacã þi se va pãrea cã, ajuns la faþalocului, te simþi dezorientat ºi nu ºtii ce sã alegi, mici echipe tevor asculta ºi te vor îndruma.

ªi pentru cã suntem tineri, ne caracterizeazã veselia ºi neplace sã ne pãstrãm zâmbetul pe buze, existã ºi Fun Forumul.Diferiþi tineri vor prezenta scenete, pantomime sau cântece,care vor îmbina hazliul cu seriosul, prezentându-l pe

Pustnicu 2004Pustnicu 2004Pustnicu 2004Pustnicu 2004Pustnicu 2004

Forumul pentru tineri ºi tinere familiiForumul pentru tineri ºi tinere familiiForumul pentru tineri ºi tinere familiiForumul pentru tineri ºi tinere familiiForumul pentru tineri ºi tinere familii„Iatã, Eu stau la uºa ta ºi bat“ (Ap.3,20)„Iatã, Eu stau la uºa ta ºi bat“ (Ap.3,20)„Iatã, Eu stau la uºa ta ºi bat“ (Ap.3,20)„Iatã, Eu stau la uºa ta ºi bat“ (Ap.3,20)„Iatã, Eu stau la uºa ta ºi bat“ (Ap.3,20)

Dumnezeu într-o nouã luminã, mai apropiat ca niciodatã desufletul nostru.

O zi la Pustnicu :- Rugãciune ºi cântece de laudã;- Învãþãturi ºi mãrturii ale experienþelor personale;- Fun Forum;- Sfânta Liturghie cu participarea mai multor preoþi, urmatã

de rugãciune personalã;- Ateliere pe diferite teme unde vei gãsi

rãspunsuri la întrebãrile tale;- Veghi de searã cu mãrturii personale;- Oricând, ocazii de a vorbi cu un preot.Tineri ca ºi tine dau mãrturie despre modul

în care Dumnezeu a acþionat :„A fost prima oarã când l-am întâlnit cu

adevãrat pe Isus ºi am învãþat cã Dumnezeu esteIubire ºi Milostivire. Azi ISUS E VIU în viaþa mea.“(Florin Soare, 35 de ani)

„Dumnezeu vã poate face fericiþi. Veþidescoperi ce înseamnã sã fii copil al luiDumnezeu ºi sã trãieºti în dragostea lui infinitã.“(Pr. Daniel Marþiu, 33 de ani)

„…am invãþat cã nu trebuie doar sã primesc, ci ºi sãdãruiesc.“ (Ana-Maria Filip, 19 ani)

Persoanele pe care le poþi contacta dacã vrei sã participi :Andreea Mãnescu – tel: (021) 324 15 77 ; e-mail :

adrian_iosif@yahoo.frKarla Balla – tel: (021) 627 55 93/ 0722242812 ; e-mail :

karla_izabella@yahoo.comGrãbeºte-te, locurile sunt limitate! Te aºteptãm!

PrPrPrPrPr. IOSIF TIBA. IOSIF TIBA. IOSIF TIBA. IOSIF TIBA. IOSIF TIBA

Elevii ªcolii Sfântul Iacob dinCâmpulung-Muscel, dupã ce au parcursrând pe rând, grãdiniþa, ciclul primar ºicel gimnazial au susþinut zilele acestea,împreunã cu toþii ceilalþi elevi TestulNaþional. Fiind prima promoþie a cicluluigimnazial al ºcolii noastre, emoþiile s-auîmpãrþit în egalã mãsurã asupra copiilor,pãrinþilor ºi profesorilor.

Cu sufletul la gurã, toþi am aºteptatsã vedem, ce vor face copiii noºtri.Deoarece conform devizei ºcolii (,, ªcoalaSfântul Iacob este o familie iubitoare,dedicatã educaþiei prin credinþa creºtinã,ajutându-ne pe fiecare dintre noi sã nedescoperim drumul în viaþã,,) formãm oadevãratã familie ºi rezultatul fiecãruiase rãsfrânge asupra tuturor.

Statistica se prezintã în felul urmãtor:

16 elevi între 9,00 – 9,90 ; 16 elevi între8,00 - 8,99 ; elevi între 7,00 – 7,99 ºi 4elevi între 6,00 – 6,99. Din cei 49 copii aiºcolii doar unul nu a promovat.

Mediile de la testare adunate cumediile de la cei patru ani de gimnaziui-au clasat pe elevi astfel : 28 elevi între9,00 - 9,93 ; 9 elevi între 8,00– 8,99, iar 11 între 7.00 – 7,99.Având în vedere cã ºcoalanoastrã nu a fãcut niciodatã oselecþie intelectualã, rezultatelereflectã grija pe care corpulprofesoral a avut-o pentrufiecare copil al familiei ºcolare.

Adresãm felicitãri tuturorcelor care formeazã familiaºcolarã (copii, pãrinþi, profesori)pentru munca depusã ºi într-un

mod cu totul deosebit, mulþumirilenoastre se îndreaptã cãtre Surorilor deCaritate ale Sfântului Apostol Paul înfrunte cu Sr. Murphy Kathleen, ManagerGeneral al ºcolii ºi le dorim tuturorsuccese pe mai departe.

PrPrPrPrPr. PETRU PÃULEÞ. PETRU PÃULEÞ. PETRU PÃULEÞ. PETRU PÃULEÞ. PETRU PÃULEÞ

Prima promoþie la gimnaziu – primele rezultatePrima promoþie la gimnaziu – primele rezultatePrima promoþie la gimnaziu – primele rezultatePrima promoþie la gimnaziu – primele rezultatePrima promoþie la gimnaziu – primele rezultate

CORE

SPO

ND

ENÞE

CORE

SPO

ND

ENÞE

CORE

SPO

ND

ENÞE

CORE

SPO

ND

ENÞE

CORE

SPO

ND

ENÞE

7nr. 7/2004

Grija pentru vestimentaþiazilnicã izvorãºte atât dinpropriul gust pentru îmbrã-cãminte, cât ºi din exigenþelemodei, mereu schimbãtoare,dar care se impune ºi dicteazãaproape cu tiranie «bunulgust», pentru fiecare. Dacã estesau nu de bun gust ceea ce nepropun Casele de Modã,rãmâne la aprecierea fiecãruia,în funcþie de capacitatea de aface o evaluare criticã ºi de alua o decizie liberã în aîmbrãþiºa sau nu modacurentã.

Cât priveºte vestimentaþia folositã în liturgie, - tema noastrãpentru luna iulie în cadrul tematicilor dedicate Anului Pastoral,- ea nu se conformeazã schimbãrilor dictate de intereseleeconomice ale caselor de modã, ºi nu putem vorbi, câtuºi depuþin, de o paradã a modei în plan liturgic. Este adevãrat cã,rãsfoind cataloagele publicitare ale producãtorilor de veºmintesacre, ar putea sã se nascã ideea unei parade a modei ºi înacest domeniu al vestimentaþiei folosite în liturgie, însã realitateaeste cu totul alta. Regulile pe care le observã aceºti producãtoride veºminte sunt bine precizate de normele liturgice: simplitateaºi decenþa sunt notele constante, care caracterizeazãvestimentaþia sacrã.

Diversitatea veºmintelorDiversitatea veºmintelorDiversitatea veºmintelorDiversitatea veºmintelorDiversitatea veºmintelorLa numãrul 297 din Liturghierul Roman citim: “În Bisericã,

Trupul lui Cristos, nu toate mãdularele au aceeaºi menire.Aceastã diversitate a slujirilor în cadrul cultului sacru semanifestã în exterior prin diversitatea veºmintelor sacre, caretrebuie sã constituie un semn al rolului propriu fiecãrui slujitor.În acelaºi timp, veºmintele sacre trebuie sã contribuie lafrumuseþea acþiunii sacre”. Aºadar, douã principii:1) diversitatea veºmintelor, motivatã de rolul ºi misiuneaslujitorilor care participã la celebrare (preot, diacon, ministanþi,fiecare cu veºmintele specifice); 2) nota unitarã a veºmintelor,adicã, ele trebuie “sã contribuie la frumuseþea acþiunii sacre”.

Veºmântul comun tuturor slujitorilor este alba, stabilescaceleaºi norme. Ea aminteºte de haina albã “spãlatã însângele Mielului”; cu ea sunt înveºmântaþi “cei rãscumpãraþi”,care “acum participã la Ospãþul Mielului” (cf. Ap 7,14-17); maiaminteºte de haina de nuntã cu care trebuie sã fie îmbrãcaþicei invitaþi la ospãþ, dupã cum reiese din parabola «Invitaþilorla nuntã» (cf. Mt 22,1-14). Cãmaºa albã aminteºte, apoi, dehaina cu care a fost îmbãcat Isus de cãtre Irod, când era lajudecatã în casa acestuia, iar din punct de vedere simbolic,sugereazã starea de curãþie, purificare spiritualã, cu caretrebuie sã ne prezentãm la celebrarea Sfintei Liturghii ºi laprimirea Sfintei Împãrtãºanii. Linia modernã de astãzi, careface ca alba sã se încheie pe gât ºi sã cadã bine pe lângãcorp, fac ca amictulamictulamictulamictulamictul, acea bucatã de pânzã, care acoperãgâtul ºi umerii, purtat sub albã (care aminteºte de “nãframaVeronicãi”) ºi cingolulcingolulcingolulcingolulcingolul, folosit drept cingãtoare (care aminteºte

de funiile cu care a fost legat Isus în grãdina Mãslinilor), sãnu mai fie astãzi utilizate.

StolaStolaStolaStolaStola, însemnul celor trei trepte ierarhice, este piesaspecificã diaconului, preotului ºi episcopului. Episcopul ºipreotul o poartã cu cele douã capete paralele atârnând înfaþã, în timp ce diaconul o poartã pe umãrul stâng îndiagonalã ºi legatã sub braþul drept. Dacã, iniþial, stola eraun ºtergar purtat în jurul gâtului, care apãra iarna de frig ºivara era folosit pentru îndepãrtarea transpiraþiei, cu timpul,de la aceastã întrebuinþare pur practicã, ea desemneazã doarputerea preoþeascã, are înfãþiºarea unei bande lungi ºiaminteºte de lanþurile ce le-a purtat Isus dupã ce a fostcondamnat la moarte.

S t i l º i cu loareSt i l º i cu loareSt i l º i cu loareSt i l º i cu loareSt i l º i cu loareCroiala albei, a stolei ºi a dalmaticii sau planetei vorbesc

despre stilul veºmintelor liturgice. Pânã la reforma liturgicãrealizatã de Conciliul al II-lea din Vatican, cu unele excepþii,stilul veºmintelor sacre a fost cel roman. Planeta sau casula(cãsuþã) avea forma rotundã ºi acoperea trupul în întregime.Cu timpul, pentru a fi mai practicã, aceastã hainã s-a despicatîn dreptul mâinilor ºi s-a mai scurtat. În a doua jumãtate asecolului trecut, din iniþiativa cãlugãrilor benedictini germani ºienglezi, s-a impus treptat planeta goticã, mai apropiatã caformã de cea iniþialã ºi care aminteºte de veºmântul de purpurãcu care soldaþii romani l-au înveºmântat pe Isus înainte dea-l prezenta în faþa lui Pilat.

Culoarea planetei vorbeºte de timpul liturgic în care neaflãm sau de evenimentul pe care îl celebrãm. Luând-o înordine cronologicã, la începerea Anului liturgic, prima culoarefolositã în celebrãrile liturgice este violetulvioletulvioletulvioletulvioletul. Ea exprimãseriozitatea, dispunerea la convertire ºi este culoareaAdventului, a Postului Mare ºi a celebrãrilor funebre, înlocuindastãzi negrulnegrulnegrulnegrulnegrul, care se folosea în trecut. Culoarea albãalbãalbãalbãalbãsimbolizeazã puritatea, perfecþiunea, frumuseþea interioarã ºieste culoarea Timpului Crãciunului, a Timpului Pascal ºi asãrbãtorilor dedicate lui Cristos, Sf. Fecioarã ºi ale sfinþilor carenu sunt martiri. VVVVVerdeleerdeleerdeleerdeleerdele este culoarea Timpului de peste An ºisimbolizeazã prospeþimea, tinereþea ºi speranþa. RoºulRoºulRoºulRoºulRoºul esteculoarea sângelui ºi a focului. Este folosit în solemnitãþilePãtimirii Domnului, la sãrbãtorile martirilor ºi la Rusalii, amintindde Duhul Sfânt coborât asupra Apostolilor sub formã de limbide foc.

S tare de spir i tS tare de spir i tS tare de spir i tS tare de spir i tS tare de spir i tCele patru culori liturgice, luate împreunã, ne sugereazã

care trebuie sã fie starea noastrã de spirit în momentul în careparticipãm la celebrãrile liturgice. Astfel, trebuie sã avem: oinimã cãitã ºi smeritã (cf. Ps 50,19 – violetulvioletulvioletulvioletulvioletul), o inimã curatã(Fericiþi cei cu inima curatã… [Mt 5,8] – albulalbulalbulalbulalbul), o inimã plinã desperanþã (…gata oricând sã daþi rãspuns oricui vã cere contde speranþa voastrã [1 Pt 3,15] – verdeleverdeleverdeleverdeleverdele), o inimã dispusã în aîmpãrtãºi cu Cristos jertfa (Acum mã bucur în suferinþele melepentru voi ºi împlinesc ceea ce lipseºte suferinþelor lui Cristos[Col 1,24] – roºulroºulroºulroºulroºul).

PrPrPrPrPr. VENIAMIN AENêOAEI. VENIAMIN AENêOAEI. VENIAMIN AENêOAEI. VENIAMIN AENêOAEI. VENIAMIN AENêOAEI

Parada modei în liturgie, sau nu?Parada modei în liturgie, sau nu?Parada modei în liturgie, sau nu?Parada modei în liturgie, sau nu?Parada modei în liturgie, sau nu? ANU

L PAN

UL P

ANU

L PAN

UL P

ANU

L PASTORAL LU

NÃ D

E LUN

ÃASTO

RAL LUN

à DE LU

NÃ

ASTORAL LU

NÃ D

E LUN

ÃASTO

RAL LUN

à DE LU

NÃ

ASTORAL LU

NÃ D

E LUN

Ã

nr. 7/2004 8

SUFL

ET T

ÂNÃR

SUFL

ET T

ÂNÃR

SUFL

ET T

ÂNÃR

SUFL

ET T

ÂNÃR

SUFL

ET T

ÂNÃR

În timp ce ne pregãtim cu toate forþele pentru ca Întâlnireatineretului din anul acesta sã-ºi atingã toate obiectivelepropuse, sã nu uitãm cã tema generalã este CÃUTAREA…

„Dragi tineri, vã invit ºi pe voi sã îi imitaþi pe acei “greci”care i s-au adresat lui Filip, împinºi de dorinþa de a-l “vedeape Isus”. Cãutarea voastrã sã nu fie motivatã doar de ocuriozitate intelectualã, care este oricum o valoare, ci sã fiestimulatã mai ales de o exigenþã interioarã de a afla rãspunsla întrebarea asupra sensului vieþii voastre. Asemeneatânãrului bogat din evanghelie, cãutaþi-l ºi voi pe Isus pentrua-i pune întrebarea: “Ce trebuie sã fac ca sã moºtenesc viaþaveºnicã?” (McMcMcMcMc 10,17)”. 10,17)”. 10,17)”. 10,17)”. 10,17)”.

PAPPAPPAPPAPPAPA IOAN PAUL AL II-LEAA IOAN PAUL AL II-LEAA IOAN PAUL AL II-LEAA IOAN PAUL AL II-LEAA IOAN PAUL AL II-LEA

Se apropieSe apropieSe apropieSe apropieSe apropie

ÎNTÂLNIREA DIECEZANÃ A TINERILORÎNTÂLNIREA DIECEZANÃ A TINERILORÎNTÂLNIREA DIECEZANÃ A TINERILORÎNTÂLNIREA DIECEZANÃ A TINERILORÎNTÂLNIREA DIECEZANÃ A TINERILORPopeºti Leordeni, 15-18 iulie 2004Popeºti Leordeni, 15-18 iulie 2004Popeºti Leordeni, 15-18 iulie 2004Popeºti Leordeni, 15-18 iulie 2004Popeºti Leordeni, 15-18 iulie 2004

„Te-am cãutat, Doamne, în cãrþi!Te-am cãutat în muzica cea mai frumoasã!Te-am cãutat în picturile lãsate ca moºtenire de înaintaºi!

Te-am cãutat în ochii nevinovaþi ai unui copil!Te-am cãutat într-o conversaþie cu un bãtrân!Te-am cãutat în gingãºia mamei mele!

Te-am cãutat într-un prieten sincer!Te-am cãutat într-un cerºetor sãrac!Te-am cãutat în preajma unui bogat!

Te-am cãutat la întâlnirile cu tineri!Te-am cãutat la Bucureºti, la Cluj ºi la Timiºoara!Te-am cãutat la Paris, la Roma ºi la Toronto!

Te-am cãutat în rãsãritul de pe întinsul mãrii!Te-am cãutat pe vârful munþilor!Te-am cãutat în izvorul limpede!

Te-am cãutat în sufletul amabil al unui doctor!Te-am cãutat pe faþa celor cu responsabilitate!Te-am cãutat când eram implicat în activitãþi pastorale!

Dragi tineri ai Arhidiecezei,În fiecare an, în Duminica Floriilor, când sãrbãtorim ºi

Ziua Mondialã a Tineretului, în timpul procesiunii pe care ofacem pe strãzile Bucureºtiului, admir numãrul mare de tinericare sunt de faþã ºi privesc, prin ei, cu încredere la viitorulBisericii noastre locale. Anul acesta am dorit sã fiþi împreunãtrei zile într-o parohie a Arhidiecezei unde sã vã cunoaºteþimai bine, unde sã cântaþi ºi sã vã rugaþi, unde sã vã întâlnescºi sã stãm de vorbã. Vã invit, atât în timpul acestei întâlniri,cât ºi dupã aceea, în familiile ºi parohiile voastre, la ºcoalãsau la locul de muncã, sã-L cãutaþi cu sinceritate pe Isus ºisã vã lãsaþi inima „cuceritã” de El.

Arhiepiscop Arhiepiscop Arhiepiscop Arhiepiscop Arhiepiscop IOAN ROBUIOAN ROBUIOAN ROBUIOAN ROBUIOAN ROBU

Te-am cãutat peste tot în jurul meu!Dar ºtiu, Tu erai înainte de toate în mine!Priveai ºi vegheai cu mine!

Sunt atâtea flori lângã mine!Sunt atâþia care-mi doresc numai binele!Sunt atâþia care-mi dau un sfat, o povaþã ºi un exemplu!

Sunt atâþia care se roagã pentru mine!Sunt atâþia care mã privesc ºi mã vegheazã!Sunt atâþia care se sacrificã pentru mine!

Tot ce-mi trebuie este aproape de mine!Eu consider cã totul este normal!Doamne, Tu eºti în mine ºi cu mine în orice secundã!

Tu îþi construieºti zilnic locul în inima mea!Tu te ascunzi în frãmântãrile mele ca sã te adãposteºti bine!Tu þii la scânteia sfântã pusã în mine ºi ceri sã fac voinþa ta.

Tu mã cunoºti, mã luminezi ºi-mi cãlãuzeºti paºii.Prin Cuvântul Tãu ºi prin Sacramente tu creºti în mine!Ce minune! Tu, Doamne, îmi vrei numai binele!”

PrPrPrPrPr. . . . . DANIELDANIELDANIELDANIELDANIEL BULAI BULAI BULAI BULAI BULAI (din cartea DINCOLO DE BÃTÃILE INIMII)

Douãzeci de tineri ai parohiei Adormirea Maicii Domnuluiau vizitat parohia Sfântul Anton de Padova din Viena, cu ocaziahramului acesteia. Aceastã vizitã a deschis parteneriatul dintrecele douã parohii care s-au înfrãþit în primãvara anului trecut,cu binecuvântarea Arhiepiscopului Ioan Robu. La Viena, grupulde români condus de preotul Dominic Hârja a fost aºteptat depreotul paroh Franz Herz ºi de capelanul Vasile Ciobanu.

Au fost zile excepþionale, de neuitat. S-a vizitat zona centralãa oraºului, Schönbrun-ul, Prater ºi nu au lipsit agapele frãþeºtiºi întrecerile sportive.

PPPPPAAAAATRICIA MAREªTRICIA MAREªTRICIA MAREªTRICIA MAREªTRICIA MAREª

Din Drumul TDin Drumul TDin Drumul TDin Drumul TDin Drumul Taberei la Schönbrunaberei la Schönbrunaberei la Schönbrunaberei la Schönbrunaberei la Schönbrun

9nr. 7/2004

PAG

INA

MICU

LUI PRIN

ÞPA

GIN

A M

ICULU

I PRINÞ

PAG

INA

MICU

LUI PRIN

ÞPA

GIN

A M

ICULU

I PRINÞ

PAG

INA

MICU

LUI PRIN

ÞCopile dragã,Mã gândesc la vacanþa ta. Poate vei merge la mare, la

munte, la bunici sau poate cã vei rãmâne acasã. Mi-ar plãceasã cred cã vei ºti sã-þi petreci vacanþa altfel decât în faþatelevizorului sau a computerului. Sunt atâtea lucruri minunatepe care le poþi face cu puþinã fantezie! Uite, am aflat de curândcã pietrele de care te împiedici uneori pe stradã ºi care-þi parfãrã nici un folos ºi fãrã pic de valoare pot deveni jucãriiminunate ºi obiecte decorative care ar impresiona pe oricinele-ar primi cadou. Pictate, pietrele pot deveni cãsuþe, maºini,insecte, fructe, prãjituri, ursuleþi, flori, peºti ºi o grãmadã dealte minunãþii.

Ce trebuie sã faci?Mai întâi, îþi alegi o piatrã a cãrei formã sãcorespundã cu ceea ce vrei tu sã creezi. De exemplu,pentru o cãsuþã, vei alege o piatrã triunghiularã, caresã aibã baza ºi partea frontalã plate.Cureþi bine piatra, de preferat spãlând-o, ºi o laºi sãse usuce puþin.Desenezi pe piatrã, cu creionul, ceea ce vrei sãreprezinþi.Pictezi piatra în funcþie de desen, folosind culorivariate ºi pensule de diferite mãrimi, dupã trebuinþã.

Sã-þi mai spun un secret, pe care l-am aflat ºi eu de cevatimp încoace: când lucrezi în echipã este mult mai interesantºi mai distractiv decât atunci când faci ceva de unul singur.Cã vorba aceea, mai multe creiere la un loc reuºescîntotdeauna mai mult decât unul singur. Aºa cã antrenea-zã-i ºi pe fraþii, pãrinþii ºi prietenii tãi în joc.

ªi nu uita! Pietrele n-au fost create pentru a lovi cu ele, cipentru a fi întrebuinþate cu folos ºi, de ce nu, pentru aînfrumuseþa lumea ºi a fi înfrumuseþate.

ANCA MÃRTINAªANCA MÃRTINAªANCA MÃRTINAªANCA MÃRTINAªANCA MÃRTINAª

PPPPPiiiiieeeeetttttrrrrreeeee jjjjjuuuuucccccãããããrrrrriiiiiiiiii

Ima

gin

i d

in:

Dip

ing

ere

su

i sa

ssi

pe

rIm

ag

ini

din

: D

ipin

ge

re s

ui

sass

i p

er

Ima

gin

i d

in:

Dip

ing

ere

su

i sa

ssi

pe

rIm

ag

ini

din

: D

ipin

ge

re s

ui

sass

i p

er

Ima

gin

i d

in:

Dip

ing

ere

su

i sa

ssi

pe

ri

ba

mb

ini

(i

ba

mb

ini

(i

ba

mb

ini

(i

ba

mb

ini

(i

ba

mb

ini

( A p

icta

pie

tre

pen

tru

co

pii

A p

icta

pie

tre

pen

tru

co

pii

A p

icta

pie

tre

pen

tru

co

pii

A p

icta

pie

tre

pen

tru

co

pii

A p

icta

pie

tre

pen

tru

co

pii )

,),),), ),d

e L

IN W

ELLF

OR

D,

Ed.

Fab

bri

, 2

00

3d

e L

IN W

ELLF

OR

D,

Ed.

Fab

bri

, 2

00

3d

e L

IN W

ELLF

OR

D,

Ed.

Fab

bri

, 2

00

3d

e L

IN W

ELLF

OR

D,

Ed.

Fab

bri

, 2

00

3d

e L

IN W

ELLF

OR

D,

Ed.

Fab

bri

, 2

00

3

nr. 7/2004 10

Parohia Parohia Parohia Parohia Parohia Sfântul Apostol IacobSfântul Apostol IacobSfântul Apostol IacobSfântul Apostol IacobSfântul Apostol Iacob – – – – –Câmpulung MuscelCâmpulung MuscelCâmpulung MuscelCâmpulung MuscelCâmpulung Muscel

Scurt istoricScurt istoricScurt istoricScurt istoricScurt istoricBiserica romano-catolicã din Câmpulung este cunoscutã ºi sub numele

de Bãrãþia Câmpulungului, deoarece, prin secolul al XVII-lea, au trãit aicicãlugãri din Ordinul minoriþilor baraþi (în limba maghiarã cuvântul barátînseamnã frate).

Unii cercetãtori afirmã cã biserica Sfântul Iacob este clãditã în secolul alXVII-lea, dar arhitectura bisericii dovedeºte cã este cu mult mai veche: „formaei actualã, lipsitã de proporþii”, aratã cã avem de-a face cu „o parte dintr-o maiveche bisericã, conceputã pe un plan mai vast”, dupã cum spune EmilLãzãrescu. Alte douã argumente aduse tot de Lãzãrescu, ºi care atestã existenþabisericii înainte de 1300, sunt: o inscripþie de pe un mormânt care se gãseºte laintrare, în partea stângã a bisericii, inscripþie pe care se pot citi în limba latinãurmãtoarele cuvinte: „aici odihneºte în pace nobilul domn Ioan P... pãzitorulacestei biserici sãseºti, care a încetat din viaþã în 1373” ºi lespedea de piatrãde pe mormântul comitelui (adicã mai marele saºilor), Laurencius de LongoCampo. Aceastã piatrã, azi tocitã ºi aºezatã ca treaptã la altarul bisericii SfântulIacob, are inscripþionate urmãtoarele cuvinte în latineºte: „aici s-a îngropatcomitele Laurenþiu de Câmpulung, de pioasã pomenire Anul Domnului 1300”.Concluzia lui Emil Lãzãrescu este cã biserica Sfântul Iacob din Câmpulung esteo clãdire din secolul al XIII-lea, dupã cum confirmã ºi arhitectura ei.

Petru Bogdan Baksici, episcop de Galipoli ºi apoi de Sofia, a fost laCâmpulung întâia oarã în 29/30 august 1640 ºi a revenit în 24/25 februarie1653. În darea sa de seamã cãtre Curia Cardinalilor de la Roma scria,referindu-se la catolicii din Câmpulung, cã: „aºezaþi din vechime, sunt de neamsãsesc, dar nu mai ºtiu limba sãseascã, ci pe cea româneascã (...)”. Dupã ceau fost pradã „ereziei lui Luther”, credincioºii din Câmpulung au fost readuºi, înanul 1639, la catolicism, de cãtre misionarii minoriþi, sprijiniþi de cãtre domnulþãrii, Matei Basarab. „Acum toþi sunt catolici ºi buni creºtini”, spunea episcopulBaksici.

Actuala clopotniþã a fost clãditã de cãtre Nicolaus Wolf în 1730 ºi se pare cãa fost arsã de turci în secolul al XVIII-lea. Nicolae Iorga scria cã la intrareaclopotniþei era zugrãvit Sfântul Nicolae, în odãjdii de episcop catolic, avândînsã o inscripþie în slavonã. Pe vremea comunismului, Sfatul Popular a silitparohia sã vãruiascã aceastã clopotniþã.

Actualul paroh este pãrintele Petru Pãuleþ, pe care l-am putea numi, înopinia unei colege, atlet al caritãþii.

Istoric încã nescrisIstoric încã nescrisIstoric încã nescrisIstoric încã nescrisIstoric încã nescrisDoamna Olga Pavoni este italiancã ºi locuieºte, din 1918, la parterul casei

parohiale, când pãrintele Marcalli l-a adus pe tatãl sãu Luigi, împreunã cutoatã familia, ca sã-l ajute la restaurarea ºi îngrijirea bisericii care fusesetransformatã, de cãtre turci, în magazie de alimente. Dupã spusele doamneiPavoni, în acele timpuri, biserica era plinã de italieni ºi nemþi care veniserã sãlucreze la fabrica de hârtie. „Când s-a desfiinþat fabrica, mulþi au plecat, acumnoi, catolicii, ne-am înmulþit ºi biserica a devenit neîncãpãtoare”, spuneinterlocutoarea noastrã. „Este mai credincioasã lumea de astãzi?”, o întreb eu.„În parte”, îmi rãspunde, amintindu-ºi: „când trecea pãrintele Cervencu cu SfântaOstie, trebuia sã îngenunchezi. Acum nu mai existã aºa ceva. Eram mai cufricã de Dumnezeu. Era credinþã mai multã”.

O altã credincioasã din Câmpulung, doamna Medy (Ana Butuc) a venit înoraº în anul 1946, pe vremea preotului polonez Koslowski, îºi aminteºte cã eradupã rãzboi ºi începuserã sã vinã primele ajutoare din America. „Credincioºiierau puþini ºi bãtrâni. Mulþi emigraserã din Italia. Nu exista marþi în care sã numergem la sfântul Anton, iar duminica, absolut obligatoriu. Nu se mergea,pãrinte, fãrã batic. Ce frumos se cânta! Dar e bine ºi acum, pãrinte. Primescmulte ajutoare ºi pãrintele Pãuleþ ne pune pe toþi din casã la socotealã, chiardacã numai eu sunt catolicã”.

11nr. 7/2004

DIN

VIAÞA PD

IN VIAÞA P

DIN

VIAÞA PD

IN VIAÞA P

DIN

VIAÞA PAROH

IEIARO

HIEI

AROH

IEIARO

HIEI

AROH

IEI

Înainte de a intra în Postul Mare, am participat la un atelier cutematicã socialã. Eram prezenþi cinci preoþi ºi câþiva laici. Dupã ce

le-am descris activitatea pe care o desfãºor în parohie ºi în mass-media catolice, unul dintre laicim-a întrebat: „ªi..., pe plan social, ce lucraþi?” Întrebarea, în sine, nu era rea, dar tonul, cãci ºtim„tonul face muzica”, m-a contrariat. „Adicã ce, ceea ce fac eu, nu este tot un bun social?”, mã întrebam.Dar, dupã un timp de reflecþie, i-am dat dreptate. Trebuie ºi putem sã facem mai mult pe plan social.Parohia Câmpulung, având la cârma ei pe pãrintele Petru Pãuleþ, este un exemplu pentru noi, preoþii,deoarece ne aratã cât de bine se îmbinã munca pastoralã cu cea socialã, fiind în acelaºi timp ºi unexemplu pentru credincioºi. Pãrintele nu lucreazã singur, are o echipã de oameni entuziaºti în jurulsãu.

Emilia Tudosie, membrã a asociaþiei Sfântului Vincenþiu de Paul (SVP) ºi directoare adepartamentului gimnazial al ºcolii Sfântul Iacob, îºi aminteºte cum cineva îi spunea cã mareletalent al pãrintelui Pãuleþ este acela cã „reuºeºte sã umple biserica de lume”. Doamna Tudosie îºiaminteºte: „Pãrintele a venit la Câmpulung în anul 1986. Nu am fost lângã dânsul de la început, ºtiudoar cã, pe vremea aceea, parohia noastrã era foarte sãracã ºi pãrintele a fãcut chiar ºi goblenuri,împreunã cu alþi enoriaºi, ca sã obþinã fonduri pentru bisericã. Într-adevãr, dupã 1989, viaþa parohieia devenit alta, pentru cã, în general, lumea s-a apropiat mai mult de bisericã, datoritã libertãþiireligioase. Dupã 1992, ºi mai ales dupã 1994, parohia noastrã a fost foarte activã din punct devedere social. S-au înfiinþat multe asociaþii ale cãror finalitãþi se întrepãtrund”. Despre aceste asociaþiivrem sã vorbim în cele ce urmeazã.

Asociaþia Asociaþia Asociaþia Asociaþia Asociaþia Sfântului Vincenþiu de Paul - conferinþa Sfântul Iacob Sfântului Vincenþiu de Paul - conferinþa Sfântul Iacob Sfântului Vincenþiu de Paul - conferinþa Sfântul Iacob Sfântului Vincenþiu de Paul - conferinþa Sfântul Iacob Sfântului Vincenþiu de Paul - conferinþa Sfântul Iacob (((((SVPSVPSVPSVPSVP). ). ). ). ). Este formatã dintr-un grupde laici voluntari, care ajutã spiritual ºi material pe cei aflaþi în dificultate. Din rândul acestor voluntariam stat de vorbã cu Silvia Miloºan care ne-a spus cã, de la sosirea ei în parohia catolicã dinCâmpulung, adicã din anul 1991, parohia se aflã într-un continuu progres, existând acum: grãdiniþã,ºcoalã ºi casã de reculegere. Marioara Moroe, membrã a aceleiaºi asociaþii, mãrturiseºte cã aînceput sã se implice odatã cu înfiinþarea SVP ºi de atunci a participat la toate evenimentele importantedin parohie.

Rodica Babeu (SVP), profesoarã la ºcoala Sfântul Iacob, ne împãrtãºeºte cã, intrând în comunitateadin Câmpulung, a rãmas impresionatã ºi a admirat respectul pentru om ºi deschiderea cãtrepersoanele aflate în dificultate pe care le-a gãsit în Biserica Catolicã. „Ortodocºii sunt primiþi ca ºicelelalte persoane - declarã ea - de aceea mã implic în toate activitãþile ºi sunt impresionatã demodelul pãrintelui Pãuleþ ºi de modelul bisericii, care este un exemplu pentru acest oraº”.

O altã mãrturie vine de la sora Jackie Smith (din congregaþia Surorile de Caritate ale Sfântului Paulºi membrã a SVP, sositã la Câmpulung în urmã cu cinci ani, care îºi aminteºte cã a rãmas impresionatãde trei lucruri: cãldura din interiorul acestei mici comunitãþi, în care toatã lumea se cunoaºte; corul,deoarece a auzit cântece pe patru voci, ºi predica pãrintelui, care este mereu plinã de energie. „Laînceput nu înþelegeam nimic, dar mi-a plãcut vivacitatea cu care predica”, spune ea râzând.

La Câmpulung activeazã ºi Asociaþia Asociaþia Asociaþia Asociaþia Asociaþia Inimã deschisãInimã deschisãInimã deschisãInimã deschisãInimã deschisã care îºi are sediul în casa Surorilor deCaritate ale Sfântului Paul, (venite din Birmingham, Anglia, ºi stabilite din 1994 în aceastã comunitateavând în frunte pe sora Agnes), surori care lucreazã la ºcoala Sfântul Iacob ºi în proiectul Coºul depâine. Acesta din urmã oferã supã ºi pâine pentru ºapte sute de sãraci ºi pâine pentru o sutã cinzecide persoane, în fiecare luni, miercuri ºi vineri.

ªcoala Sfântul Iacob îºi deschide în fiecare an porþile copiilor, indiferent dacã sunt catolici sauortodocºi, contribuind astfel la apropierea dintre cele douã Biserici surori ºi promovând unitatea.Anul acesta emoþiile sunt foarte mari pentru cã prima generaþie terminã clasa a opta ºi sunt aºteptateroadele. În preajma acestui eveniment am vorbit cu sora Murphy Kathleen care ne-a mãrturisit cã laplecarea acestor copii din ºcoalã va simþi un gol în inimã. Sora îºi aminteºte cã la început a fost greu,pentru cã limba românã este dificilã ºi mai ales pentru cã legea se schimbã foarte des, dar atât eacât ºi celelalte surori au venit cu inima deschisã ºi cu o dorinþã puternicã de colaborare. Privind înurmã, parcã nici nu au existat aceste necazuri: „fiecare zi este o nouã zi”, încheie ea.

ªi Asociaþia Asociaþia Asociaþia Asociaþia Asociaþia Caritas-MuscelCaritas-MuscelCaritas-MuscelCaritas-MuscelCaritas-Muscel, prin proiectul Împreunã, urmãreºte integrarea socialã a tinerilor dinCentrele de Plasament ºi prevenirea abandonului copiilor. Existã, de asemenea, un adãpost denoapte pentru bãrbaþi, (urmând ca în curând sã se deschidã unul ºi pentru femei), un centru dealfabetizare pentru copiii care au abandonat ºcoala ºi un alt centru - O razã de speranþã - formatdintr-un centru de zi pentru copii ºi din apartamente sociale pentru mamele singure.

În concluzie, „dacã vrei într-adevãr sã faci lucruri importante, trebuie sã le încredinþezi Domnului,pentru cã restul vine de la sine. Cu cât este mai mare credinþa, cu atât sunt mai mari faptele”. Acestaeste crezul pãrintelui Petru Pãuleþ, declarat cetãþean de onoare al oraºului Câmpulung. Pentru omulsãrac, cãruia acest preot i-a îmbunãtãþit viaþa, pãrintele Pãuleþ este personificarea samariteanuluimilostiv.

PrPrPrPrPr. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI

Atlet al caritãþiiAtlet al caritãþiiAtlet al caritãþiiAtlet al caritãþiiAtlet al caritãþii

nr. 7/2004 12

Dragi Colegi,Cu siguranþã cã v-a ajuns la ureche amploarea pe care a

luat-o flagelul “traficul de fiinþe umane”. În faþa acestui fenomen,nimeni ºi, cu atât mai puþin Biserica, nu poate rãmâne indiferent.Sunt fiii ºi fiicele lui Dumnezeu, sunt fraþii ºi surorile noastre.Aºa cum se aratã într-un îndrumar pastoral elaborat dePatriarhia românã, “traficul de persoane este un pãcat grav,care atenteazã la integritatea chipului lui Dumnezeu în om.Traficantul priveazã victima de darul divin al libertãþii deciziei, îilezeazã demnitatea de persoanã, îi striveºte puterea de araþiona ºi îi siluieºte voinþa, batjocorindu-i sentimentele. El îluzurpã pe însuºi Dumnezeu Creatorul din sufletele oamenilorpe care îi vinde” (Prevenirea ºi combaterea traficului de fiinþePrevenirea ºi combaterea traficului de fiinþePrevenirea ºi combaterea traficului de fiinþePrevenirea ºi combaterea traficului de fiinþePrevenirea ºi combaterea traficului de fiinþeumaneumaneumaneumaneumane. . . . . Îndrumãtor pastoralÎndrumãtor pastoralÎndrumãtor pastoralÎndrumãtor pastoralÎndrumãtor pastoral – Patriarhia Românã – Patriarhia Românã – Patriarhia Românã – Patriarhia Românã – Patriarhia Românã).).).).).

Sfânta Scripturã vorbeºte despre pedepsirea gravã a furtuluide persoane: “De se va afla cã cineva a furat pe vreunul dinfraþii sãi, din fiii lui Israel ºi, fãcându-l rob, l-a vândut, sã fieomorât tâlharul acela ºi sã stârpeºti rãul” (Deut 24,7). Iaroamenii se rugau pentru ca fiii lor sã nu cadã pradã rãpitorilor:“ªi tot Israelul a strigat cãtre Dumnezeu ca sã nu lase pradã pecopiii lor uciderii ºi pe femeile lor rãpirii. ªi marele preot Ioachim,împreunã cu toþi preoþii, aduceau arderea de tot de fiecare zi ºistrigau cãtre Domnul. ªi Domnul a auzit glasul lor” (Iudita 4, 11-15).

Pe de altã parte, în istoria femeii adultere faþã în faþã cujudecãtorii ºi lapidatorii ei, Cristos a dat o lecþie comunitãþiiumane, în general, cu privire la tendinþa de a judeca ºistigmatiza pe ceilalþi. Rolul comunitãþii în care se întorc victi meletraficului de persoane nu este de a judeca, ci de a sprijini ºivindeca, urmând sfatul lui Cristos dat femeii pe care aîndemnat-o: “ De acum sã nu mai pãcãtuieºti”(In 8,3-11).

La nivel naþional ºi internaþional, Bisericile au luat atitudine,subliniind necesitatea unor acþiuni de prevenire ºi combaterea traficului de persoane la nivel de bazã, în parohie, în cartier,precum nevoia de asistenþã a persoanelor care i-au cãzutvictimã ºi, spãºite, se întorc în sânul familiei naturale ºi al celeispirituale. In acest sens, existã programe derulate de organizaþiiºi instituþii care acþioneazã pe plan internaþional, naþional ºicomunitar, cum ar fi Organizaþia Internaþionalã pentru Migraþie(OIM), Confederaþia Caritas România, biroul Caritas Bucureºtiîn colaborare cu Caritas Ambrosiana - Milano, PatriarhiaOrtodoxa Românã, organizaþia ecumenicã AIDRom etc.

În comunitãþile parohiale, trebuie acþionat împotrivatraficantului prin prevenirea potenþialelor victime. În bisericã, la

predicã ºi la catehezã, în ºcoli ºi ori de câte ori avem ocazia,trebuie sã vorbim despre acest flagel al sclaviei moderne. Sãdeschidem ochii familiilor, pentru a fi atente cu copiii lor, sã-ieduce, sã supravegheze comportamentul lor, sã nu-i lase învoia sorþii, sã le vorbeascã despre pericolele care-i pasc la totpasul; sã nu se lase influenþaþi de nimeni ºi de nimic: nici de unorgoliu ameþitor ºi amãgitor cum cã fiica lor pleacã în Spania,în Italia sau în altã parte; nici de ispita banilor.

Sã deschidem ochii tinerelor ºi tinerilor, pentru a fi atenþi cucine ºi despre ce discutã ºi pentru a nu se lãsa duºi în eroare:promisiunea unui loc de muncã în strãinãtate a însemnatpentru multe persoane vânzarea lor, sechestrarea ºi forþareade a se prostitua, de a sãvârºi fapte imorale, prin uzul forþei,prin ameninþãri, molestare, teroare psihicã sau prin altemijloace coercitive.

În acest scop, Caritasul Diecezan de Bucureºti a trimis tuturorparohilor o scrisoare cu îndrumãri practice pentru cei caredoresc sã plece la lucru în strãinãtate. Totodatã, recomandãmpe aceastã cale tuturor credincioºilor care doresc sã meargãla lucru peste graniþã ca, înainte de a face acest pas, sã seconsulte cu parohul ºi sã-ºi ia toate mãsurile de precauþie,asigurându-se cã firma cu care pleacã are acte legale deînfiinþare, cã ºtiu adresa la care vor merge ºi ce vor avea defãcut acolo. Sã nu se încreadã în cunoºtinþe ºi în promisiuni ºi,mai ales, sã nu dea din mânã paºaportul.

Consider cã transmiterea acestui mesaj este o datorie anoastrã ca preoþi ºi medici sufleteºti. Dacã doriþi sã cunoaºteþimai multe despre acest flagel ºi aveþi nevoie de materiale,adresaþi-vã biroului Caritas din Arhidieceza noastrã.

Vã doresc mult succes în apostolat ºi multã sãnãtate.Cu dragoste frãþeascã

PrPrPrPrPr. ALEXANDRU COBZARU,. ALEXANDRU COBZARU,. ALEXANDRU COBZARU,. ALEXANDRU COBZARU,. ALEXANDRU COBZARU, d d d d director irector irector irector irector CaritasCaritasCaritasCaritasCaritas

Flagelul traficului de fiinþe umaneFlagelul traficului de fiinþe umaneFlagelul traficului de fiinþe umaneFlagelul traficului de fiinþe umaneFlagelul traficului de fiinþe umane

Am bucuria sã vã aduc la cunoºtinþã cã în parohia Sfânta Tereza dinBucureºti a luat fiinþã grupul Sfânta Fecioarã – Regina familieigrupul Sfânta Fecioarã – Regina familieigrupul Sfânta Fecioarã – Regina familieigrupul Sfânta Fecioarã – Regina familieigrupul Sfânta Fecioarã – Regina familiei, grup ce sedoreºte a fi suport pentru femeile din parohie. Sub patronajul spiritual al SfinteiFecioare, încercãm sã creãm evenimente care sã ofere un spaþiu fizic ºi afectivtuturor femeilor care doresc sã se exprime în calitatea pe care o au desusþinãtoare a familiei ºi, nu în ultimul rând, în calitate de persoane umanecare aspirã sã-ºi trãiascã cu demnitate identitatea dupã modelul pe careSfânta Maria nu conteneºte sã ni-l ofere în mod gratuit. Fie ca Sfânta Fecioarãsã ne dea harul sã spunem întotdeauna „Fiat” !

Asistent social Asistent social Asistent social Asistent social Asistent social RITRITRITRITRITA TUDORA TUDORA TUDORA TUDORA TUDOR

Împreunã cu Sfânta Maria pe drumul vieþii de familieÎmpreunã cu Sfânta Maria pe drumul vieþii de familieÎmpreunã cu Sfânta Maria pe drumul vieþii de familieÎmpreunã cu Sfânta Maria pe drumul vieþii de familieÎmpreunã cu Sfânta Maria pe drumul vieþii de familie

SOCI

ALSO

CIAL

SOCI

ALSO

CIAL

SOCI

AL

13nr. 7/2004

Suntem încã sub impactul lãsat asupra noastrã de Marelefãcãtor de minuni, venit în pelerinaj ºi la Constanþa în perioada5-7 iunie. La eveniment, anunþat prin mijloacele mass-medialocale, a participat o mare mulþime de oameni care au þinutsã întâmpine sosirea relicvei chiar de la intrarea în oraº. Înpiaþa Ovidiu aºteptau alþi credincioºi care au primit, într-oatmosferã de reculegere, binecuvântarea pentru ei, familiilelor ºi pentru întregul oraº.

Constãnþenii cu credinþã, care au cunoscut ajutorulSfântului Anton ºi care îi invocã continuu mijlocirea, au stattimp de douã zile ºi douã nopþi în preajma bazilicii ce poartãnumele sfântului a cãrui relicvã a gãzduit-o, participând laSfinte Liturghii ºi rugãciuni.

Duminicã seara s-a fãcut o procesiune cu relicva SfântuluiAnton, pe malul mãrii, la care a participat ºi ArhiepiscopuluiTomisului, ÎPS Teodosie, care, descoperindu-ºi capul, a sãrutatcu evlavie relicva Sfântului Anton, binecuvântând marea ºipe toþi cei prezenþi. În procesiunea spre bazilicã, pe strãzileapropiate, credincioºii au primit binecuvântarea cu relicva,iar în timpul nopþii credincioºii au stat la coadã pentru a ajungeîn faþa statuii cu relicva, pentru a-ºi spune pãsul ºi a-i vorbidirect Sfântului Anton.

Cu recunoºtinþã pentru prezenþa la Constanþa a relicveiSfântului Anton îl rugãm pe Sfântul Minunilor: „Nu ne uita, fiicu noi, cu copiii, cu tinerii, cu familiile, cu noi toþi, ca împreunãsã avem pacea pe care ne-o inspirã exemplul tãu. Sã avembelºug în cele spirituale ºi materiale ºi astfel sã ne pregãtimsã ajungem alãturi de Dumnezeu pentru întreaga veºnicie”.

De Joia Verde, tot la Constanþa, cu cântãri euharistice, înreculegere ºi ordine deplinã, copii, tineri, mulþime decredincioºi, cãlugãri, cãlugãriþe ºi preoþi, l-au înconjurau peIsus ºi l-au purtau cu evlavie în procesiune.

Mons. ªTEFMons. ªTEFMons. ªTEFMons. ªTEFMons. ªTEFAN GHENÞAAN GHENÞAAN GHENÞAAN GHENÞAAN GHENÞA

CORESPO

ND

ENÞE

CORESPO

ND

ENÞE

CORESPO

ND

ENÞE

CORESPO

ND

ENÞE

CORESPO

ND

ENÞE

Începând cu data de 9 iunie 2004, comunitatea romano-catolicã dinMãtãsari, judeþul Gorj, a încetat sã mai celebreze Sfânta Liturghie într-unapartament care, în timpul sãptãmânii, devenea ºi cantinã pentru cei150 de copii sãraci, hrãniþi cu ajutorul cãlugãriþelor din Congregaþia SurorileCaritãþii Sfântului Paul. S-a scris astfel, pe 9 iunie a.c., o nouã paginã dinistoria Arhidiecezei de Bucureºti: consacrarea primei biserici romano-catolice din Mãtãsari, care îl are ca patron pe Fericitul Ieremia Valahul.

Comunitatea catolicã din localitatea gorjeanã este filiala parohiei Motruºi numãrã 110 de suflete. Este o comunitate tânãrã, plinã de speranþã,majoritatea fiind copii ºi tineri. Chiar dacã pãrinþii lor sunt plecaþi la lucruîn strãinãtate, viitorul comunitãþii din Motru este asigurat, pentru cã „pãrinþiise vor întoarce” spunea convingãtor pãrintele paroh Francisc Petruþ careeste sufletul acestei comunitãþi.

„Aceasta este casa lui Dumnezeu ºi poarta cerului.” Cu aceste cuvinte,scrise pe frontispiciul bisericii, ºi-a întâmpinat comunitatea din Mãtãsariepiscopul consacrator ºi oaspeþii. Printre invitaþi ne numãram ºi noi,

reporterii Actualitãþii Creºtine.Deºi ne-am trezit cu noapteaîn cap ca sã ajungem laSfânta Liturghie, care începeala orele 11.30, era cât pe cesã nu ajungem la timp, pentrucã am ales drumul cel maibun, dar nu ºi cel mai scurt.Episcopul consacrator a fostMonseniorul Cornel Damian,episcop auxiliar de Bucureºti,însoþit de 18 preoþi care au fostmartori, împreunã cucredincioºii, la mareleeveniment al deschiderii „uneinoi porþi spre Cer”.

O nouã poartã spre CerO nouã poartã spre CerO nouã poartã spre CerO nouã poartã spre CerO nouã poartã spre Cer

Un nou altar al jertfei euharisticeUn nou altar al jertfei euharisticeUn nou altar al jertfei euharisticeUn nou altar al jertfei euharisticeUn nou altar al jertfei euharistice

Sfântul Anton a poposit în DobrogeaSfântul Anton a poposit în DobrogeaSfântul Anton a poposit în DobrogeaSfântul Anton a poposit în DobrogeaSfântul Anton a poposit în Dobrogea

În aceiaºi zi, 9 iunie, la Târgu Jiu, în cadrul uneicelebrãri euharistice solemne, MonseniorulCornel Damian, episcop auxiliar de Bucureºti, aconsacrat noul altar din marmurã albã al bisericiiSfântul Ioan de Capestrano, recent renovate.Lucrãrile de extindere ale bisericii romano-catolicedin Târgu Jiu au început în iulie 2000, pentru cãnumãrul credincioºilor care participã la SfinteleLiturghii a crescut, în prezent lãcaºul de cult avândo capelã lateralã, o sacristie ºi douã sãli decatehezã. Îl felicitãm pe pãrintele Petru Husariupentru frumoasa realizare.

A.C.A.C.A.C.A.C.A.C.

nr. 7/2004 14

Coincidenþa plinã de tâlc a douã comemorãri – 50 de anide la moartea Monseniorului Vladimir Ghika, în închisoareade la Jilava ºi 100 de ani de la naºterea sculptorului GheorgheAnghel, a marcat inaugurarea monumentului MonsenioruluiGhika în piaþa care de acum înainte îi poartã numele, dinfaþa bisericii Sacré Coeur.

Statuia în bronz, operã a sculptorului Gheorghe Anghel,a fost dezvelitã ºi binecuvântatã de arhiepiscopul de Bucureºti,Ioan Robu, în mijlocul unei asistenþenumeroase: personalitãþi ecleziastice –Nunþiul Apostolic, Jean-Claude Périsset,episcopul auxiliar, Cornel Damian, rectorulInstitutului Sfânta Tereza, Vladimir Petercã,oficialitãþi civile ºi diplomatice, ambasadorulFranþei la Bucureºti, oameni de culturã,printre care scriitorii Barbu Brezianu, AnaBlandiana, Romulus Rusan, enoriaºi aibisericii Sacré Coeur ºi ai altor parohiibucureºtene, catolici, greco-catolici,ortodocºi, cãlugãri ºi cãlugãriþe.

Parohul bisericii ºi postulatorul cauzei debeatificare a Monseniorului Ghika, pr. IoanCiobanu, a mulþumit tuturor celor care aufãcut posibile inaugurarea monumentului ºiapariþia în limba românã a cãrþii “MemoriaTãcerilor”, cea mai completã biografie aMonseniorului Ghika. Al doilea moment alcelebrãrii: mulþumir i aduse Ministerului Cul tur i i ,Ambasadorului Franþei, autoritãþilor municipale, echipeide arhitecþi ºi constructori. Programul a cuprins ºi unmoment poetic semnat de ambasadorul Ion Brad ºiintitulat “Prinþul leproºilor”, precum ºi un imn dedicatMonseniorului Vladimir Ghika, compus de pr. EugenBudãu ºi interpretat de corul parohiei.

“Cãrturarul”: inaugurarea statuii realizate de acest artistal “esenþelor”, personalitate de mare rectitudine moralã,Gheorghe Anghel, este o celebrare a verticalitãþii, dar, înacelaºi timp, bucuria de a avea un monument care ne ajutãsã ne potrivim pasul, sã ne bucurãm de spiritualitatea care

îmbogãþeºte viaþa civicã a unui oraº - un oraº cu prea puþinemonumente – cum spunea în intervenþia sa, ambasadorulDan Hãulicã, preºedinte de onoare al Asociaþiei Internaþionalea Criticilor de Artã.

În aceeaºi searã a fost lansatã versiunea în limba românãa cãrþii “Memoria tãcerilor”, cea mai prestigioasã biografie aMonseniorului Ghika. Autoarea, Elisabeth de Miribel, ea însãºio personalitate a lumii diplomatice ºi literare, secretarã a

generalului De Gaulle, a scris aceastã carteîn 1987, dupã ce peste memoriaMonseniorului Ghika se aºternuse o relativãtãcere. Pledoarie a ideii de libertate, cititã ºimai ales trãitã în “cheia” spiritualã aMonseniorului Ghika: libertatea de a alegepreferinþele lui Dumnezeu, ºi, pe de altãparte, o meditaþie asupra sensului eºeculuiºi al suferinþei, au fost douã linii de analizãa cãrþii, împãrtãºitã de un discipol alMonseniorului Ghika, scriitorul AndreiBrezianu. Concluzia sa, concentratã într-ungând al Monseniorului: “Toatã putereatrecutului izvorãºte din aceea cã a fostprezent ºi a voit sã fie viitor”, a fost cu atâtmai impresionantã cu cât în asistenþã purtauecoul acestor înþelesuri chiar discipoli aiMonseniorului, personalitãþi care l-aucunoscut, rude ale sale, descendenþi ai

discipolilor sãi, printre care: Oana Seceleanu, ConstantinBãlãceanu-Stolnici, Barbu Brezianu, Yves Cernea, VioricaGâscã, Emanuel Cosmovici. Sensurile martiriului sãu -apostolatul concentrat în “liturghia aproapelui” ºi “teologianevoilor”, opera sa literarã - sunt de o actualitate miraculoasãºi aºteaptã sã fie “consumate” de noi, cei de azi, în primulrând de aceste generaþii actuale, chemate sã reconstruiascãsocietatea distrusã de anii totalitarismului comunist.

De aceea, privim spre “marele vagabond apostolic alsecolului XX”, cum îl numea Pius al XI-lea , ca spre marelesfânt aducãtor de speranþã ºi de refacere umanã.

MARINA FMARINA FMARINA FMARINA FMARINA FARAARAARAARAARA

Monumentul Monseniorului GhikaMonumentul Monseniorului GhikaMonumentul Monseniorului GhikaMonumentul Monseniorului GhikaMonumentul Monseniorului Ghika

De curând, parohia Bucureºtii Noi agãzduit un eveniment artistic de excepþie:expoziþia pictorului Teodor Rãducandedicatã Mamei. Iatã un interesant“ecou”, intitulat :

PRIVIREAPRIVIREAPRIVIREAPRIVIREAPRIVIREAPrivim mereu împrejur ºi ne

minunãm.Cãutãm mereu sã descoperim

frumuseþea ºi sã ne bucurãm de ea.Încercãm sã fixãm prin linie ºi culoare

miracolul care ne înconjoarã.Artistul Teodor Rãducan ne prezintã

chipuri de oameni privind cu tandreþe. Pelângã talentul ºi cultura sa, neimpresioneazã la Teodor Rãducan

modestia cu care îºi disimuleazãmeritele artistice excepþionale, premiileintrnaþionale, calitatea de membru alunor Academii de Arte din Italia ºiprofesor de acuarelã la Roma.

Privind realitatea, artistul înþelegesemnificaþia ei, sensul ei simbolic care ositueazã în lumea sacrului.

Teodor Rãducan are vocaþiacolegialitãþii ºi a prieteniei. De fiecare datãcautã sã adune laolaltã mai mulþi artiºticare sunt în consonanþã cu el, conºtientde ecoul unui grup artistic legat prinaspiraþii.

Acum, el a reuºit sã ne adune dinnou, pe cei care credem în frumuseþearealului, în miracolul figurii umane

înnobilate prin muncã ºi credinþã.Dincolo de aceste exponate se aflã

un sentiment ºi o nobilã semnificaþie.ION TRUICÃION TRUICÃION TRUICÃION TRUICÃION TRUICÃ

TEO

DO

R R

AD

UC

AN

TEO

DO

R R

AD

UC

AN

TEO

DO

R R

AD

UC

AN

TEO

DO

R R

AD

UC

AN

TEO

DO

R R

AD

UC

AN

-

-

-

-

- F

ere

ast

raFe

rea

stra

Fere

ast

raFe

rea

stra

Fere

ast

ra

15nr. 7/2004

Virgil Nemoianu –Virgil Nemoianu –Virgil Nemoianu –Virgil Nemoianu –Virgil Nemoianu –„Înþelepciunea calmã“„Înþelepciunea calmã“„Înþelepciunea calmã“„Înþelepciunea calmã“„Înþelepciunea calmã“

(Di@loguri în cyberspace cu Robert Lazu)Ed. Sapientia, Iaºi, 2002; 141 p.

Cu greu se putea gãsi un titlu mai inspirat pentru micuþacarte rezultatã din alãturarea dialogurilor purtate de VirgilNemoianu – profesor la Catholic University of America dinWashington DC, cu tânãrul Robert Lazu. Cele nouã dialoguriau continuitate ºi sunt gândite unitar, dezvãluind laturi maipuþin cunoscute (dar deloc surprinzãtoare) ale personalitãþiibine cunoscutului profesor american de origine românã.Chestiuni tabu pentru unii intelectuali (post)moderni suntabordate cu calm ºi seninãtate: evoluþia spiritualã, convingerilepersonale, asumarea credinþei creºtine, influenþa concepþieiumanist-creºtine în studiul comparativ al literaturii. Peparcursul discuþiei sunt evocate personalitãþi culturaleautohtone sau universale: membrii Cercului literar de la Sibiu,Cardinalul Hans Urs von Balthazar, numeroºi teologiimportanþi din Apus ºi din Rãsãrit, Mircea Eliade, J. R. R.Tolkien ºi, deloc în ultimul rând, Ioan Paul al II-lea, pe careprofesorul Nemoianu îl aminteºte cu nedisimulatã simpatie,subliniind rolul sãu excepþional în istoria contemporanã aBisericii.

Am selectat douã dintre cuvintele profesorului pentru ailustra înþelepciunea calmã. Opiniile specialistului în literaturãcomparatã sunt obiective, tranºante ºi în rãspãr cu nefericiteletendinþe actuale: „[C]red cã interpretãrile politice ale unor texteliterare sau teoretice ar trebui sã fie lãsate pe seama marxiºtilor,ca sã nu spunem a anchetatorilor de securitate. Exerciþii deacest fel mã indispun, mã agaseazã ºi-mi provoacã alergii“.Rezumat într-o frazã, mesajul adresat de V. Nemoianucredincioºilor (post)moderni este acesta: „Contactul nostru (cafiinþe limitate în timp, în spaþiu, în raþiune) cu Numinosul seexercitã mai presus de orice prin percepþia ºi prin emoþia ºiprin articularea mentalã (cognitivã) a strãlucirii estetice. FãrãFrumos, Binele nu existã, fãrã Frumos, Adevãrul nu poate ficomplet“.

Alexandru Cistelecan –Alexandru Cistelecan –Alexandru Cistelecan –Alexandru Cistelecan –Alexandru Cistelecan –„11 dialoguri (aproape teologice)“„11 dialoguri (aproape teologice)“„11 dialoguri (aproape teologice)“„11 dialoguri (aproape teologice)“„11 dialoguri (aproape teologice)“

Ed. Galaxia Gutenberg, 2003; 160 p.

Cele 11 dialoguri selectate de Alexandru Cistelecan încartea sa au fost publicate iniþial în revista Vatra (care aparela Târgu Mureº). Autorul mãrturiseºte cã ele sunt urmareaunor „întâlniri memorabile“ ºi cã se simte „impresionat pânãla intimidare în faþa unor oameni care-ºi duc viaþa sub semnulprezenþei continue a lui Dumnezeu, fãrã sã facã dindevoþiunea lor o retoricã“. Puse laolaltã, aceste interviurise completeazã reciproc, alcãtuind o imagine reconfortantã,spectaculoasã ºi profund ecumenicã a credinþei ºi trãiriicreºtine în lumea contemporanã. Au intrat în dialog curedactorul-ºef adjunct al revistei Vatra: Gian Paolo Salvini– directorul revistei La Civiltà Cattolica; Pr. Peter-HansKolvenbach – Generalul Ordinului iezuit; Richard Èemuš –profesor de spiritualitate a Orientului creºtin la InstitutulPontifical Oriental din Roma ºi rector al Institutului„Russicum“; Michelina Tenace – profesor de teologiedogmaticã la Universitatea Gregorianã ºi la InstitutulPontifical Oriental; Pr. Tomáš Špidlík – profesor de teologieorientalã ºi de spiritualitate la Institutul Pontifical Orientalºi la Universitatea Gregorianã; Pr. Marko Ivan Rupnik –teolog ºi pictor, profesor de spiritualitate orientalã laInstitutul Pontifical Oriental ºi la Universitatea Gregorianã;Jakov Jukiæ – redactor-ºef adjunct al revistei Biserica înlume, profesor de istoria religiilor la Institutul teologic ºicatehetic din Split; Olivier Gillet – doctor în filosofie ºi litere(istorie) cu teza „Biserica ortodoxã ºi statul comunist român(1948-1989)“, cercetãtor la Institutul de Studiu al Religiilorºi al Laicitãþii de pe lângã Universitatea Liberã din Bruxelles;ÎPSS Nicolae Corneanu – Mitropolitul Ortodox al Banatului;ÎPSS Lucian Mureºan – Mitropolitul Bisericii Române UniteGreco-Catolice; Mons. Cosmo Francesco Ruppi –Arhiepiscop de Lecce.

Arta dialoguluiArta dialoguluiArta dialoguluiArta dialoguluiArta dialogului

Pagina realizata de ANA-MARIA BOTNARUPagina realizata de ANA-MARIA BOTNARUPagina realizata de ANA-MARIA BOTNARUPagina realizata de ANA-MARIA BOTNARUPagina realizata de ANA-MARIA BOTNARU

LECTU

RILEC

TURI

LECTU

RILEC

TURI

LECTU

RI

nr. 7/2004 16

Drumul de credinþã al fiecãruia dintre noi este marcat deevenimente deosebite care ajutã credinþa sã se maturizezeºi sã se desãvârºeascã; acestea sunt sacramentele care vinsã facã rodnicã sãmânþa sãditã în sufletul omului la Botez.Mirul este sacramentul prin care cel botezat devine membrudeplin al poporului lui Dumnezeu, trebuind sã trãiascãaceastã nouã stare prin participarea activã la misiunea întregiiBiserici.

19 iunie 2004. Orele 10,30. În biserica romano-catolicãSfinþii Apostoli Petru ºi Paul din cartierul Bãneasa a fostconferit sacramentul Miruluiunui numãr de 40 de copii ºitineri. ªi pentru cã primireasacramentului maturitãþiicreºtine este un evenimentunic în viaþã, candidaþii auluat în serios pregãtireapremergãtoare ºi timp de cinciluni au participat la orele decatehezã dedicate acestuimoment.

Au mai fost ºi în anii anterioricopii ºi tineri din parohie care auprimit Mirul, însã situaþia eraalta. Pregãtirea o fãceau cupãrintele paroh, dar în ziuaevenimentului trebuiau sãmeargã în altã comunitate, de obicei la Catedrala Sfântul Iosif,pentru cã în Bãneasa nu era bisericã. Anul acesta bucuriacandidaþilor a fost deplinã: au putut sã primeascãsacramentul Mirului la ei acasã.

În predica sa, Episcopul Auxiliar de Bucureºti, MonseniorulCornel Damian, a vorbit despre semnificaþia Mirului, fãcândo paralelã între evenimentul de acum doi ani ºi conferireaacestui sacrament: „Acum doi ani, prin consacrare, prininvocarea Duhului Sfânt, aceastã bisericã a devenit loculprezenþei lui Dumnezeu. La fel, Duhul Sfânt se dãruieºte pentrua face din voi loc al prezenþei divine, martori ai Evangheliei luiCristos în societatea de astãzi. Gestul prin care se întâmplãacest lucru este unul simplu, o simplã ungere însoþitã de o

Pe 20 iunie 2004, în cadrul Liturghiei de la ora9.00, parohul bisericii Adormirea Maicii Domnului,din cartierul Drumul Taberei, a binecuvântat pe cei

aproape o sutã de copii ºi pe moderatorii lor, cu ocazia deschiderii programuluiVarã împreunã. Timp de aproape douã sãptãmâni, copiii vor viziona, zi de zi, actdupã act, piesa de teatru Povestea lui Momo, vor medita texte din Sfânta Scripturã,se vor ruga, vor cânta, vor petrece zilnic patru ore împreunã aprofundând tema:Trãiþi-vã timpul împreunã cu adevãraþii prieteni care vã învaþã de bine.

Atât la Liturghie, cât ºi de-a lungul zilelor de desfãºurare, pr. Dominic Hârjaºi-a exprimat bucuria pentru tinerii moderatori care îºi jertfesc din timpul lor ºi cumult entuziasm se ocupã de formarea acestor copii. Dupã cum spunea ºi pãrintele,în puþine parohii mai gãseºti astfel de tineri generoºi care sã conducã, timp dedouã sãptãmâni, o astfel de activitate deloc uºoarã.

SONIA BACRUBANSONIA BACRUBANSONIA BACRUBANSONIA BACRUBANSONIA BACRUBAN

rugãciune, dar semnificaþia este profundã. Rodul acestui gestvã va ajuta sã nu vã fie niciodatã ruºine sau teamã sã spuneþi:eu cred în Cristos!”.

Emoþii, dorinþa de schimbare în mai bine, hotãrârea uneimãrturisiri mature a credinþei – acestea sunt doar câteva dintrãirile celor care abia au primit pecetea Duhului Sfânt. Câþivadintre ei au mãrturisit starea lor de spirit:

„Primirea Sfântului Mir este pentru mine un moment derenaºtere spiritualã ºi îmi aduce mare bucurie în suflet. Esteo mare bucurie pentru toþi cei din parohie. Sunt mulþumitã cã

ne-am pregãtit cum se cuvinepentru ca Duhul Sfânt sã reverseasupra noastrã darurile sale!”(Ana Maria, 18 ani).

„Sãrbãtoarea Mirului este cuadevãrat o mare bucurie,pentru cã Duhul Sfânt neînzestreazã cu darurile Sale. ªipentru cã este o ceremonieatât de frumoasã, astãzieste ºi sãrbãtoarea întregiicomunitãþi!” (Alexandra, 12 ani)

„Astãzi Duhul Sfânt acoborât în sufletele noastre,oferindu-ne cele ºapte daruriale sale. Toþi se bucurã alãturide noi ºi pentru noi. Vom fi cu

toþii mai bogaþi în credinþã ºi în iubire. Vom fi mai curaþi ºi maiaproape de Dumnezeu. Trebuie sã folosim aceste minunatedaruri în viaþa ºi în activitãþile noastre pentru a arãta lumiichipul adevãratului creºtin” ( Radu, 14 ani ).

„Sfântul Mir este pentru mine sacramentul prin careDumnezeu îmi face cadou darurile de care eu am nevoie înviaþã. Acest sacrament îl primim o singurã datã, dar este activtoatã viaþa. Ce cadou minunat! Toþi din familia mea au trãitalãturi de mine, cu entuziasm, plini de fericire, fiecare pas ºifiecare noutate pe care eu le-o povesteam dupã orele depregãtire. A fost sãrbãtoare ºi bucurie pentru toþi”(Smãrãndiþa, 11 ani).

CRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICAN

„….Sã nu vã fie teamã sau ruºine sã spuneþi:„….Sã nu vã fie teamã sau ruºine sã spuneþi:„….Sã nu vã fie teamã sau ruºine sã spuneþi:„….Sã nu vã fie teamã sau ruºine sã spuneþi:„….Sã nu vã fie teamã sau ruºine sã spuneþi:eu cred în Cristos!…”eu cred în Cristos!…”eu cred în Cristos!…”eu cred în Cristos!…”eu cred în Cristos!…”

VVVVVarã împreunãarã împreunãarã împreunãarã împreunãarã împreunã

UN

IVER

SUL

CRED

INÞE

IU

NIV

ERSU

L CR

EDIN

ÞEI

UN

IVER

SUL

CRED

INÞE

IU

NIV

ERSU

L CR

EDIN

ÞEI

UN

IVER

SUL

CRED

INÞE

I

17nr. 7/2004

OA

MEN

I AI CRED

INÞEI

OA

MEN

I AI CRED

INÞEI

OA

MEN

I AI CRED

INÞEI

OA

MEN

I AI CRED

INÞEI

OA

MEN

I AI CRED

INÞEI

„Abraham, atunci când a fost pus la încercare,„Abraham, atunci când a fost pus la încercare,„Abraham, atunci când a fost pus la încercare,„Abraham, atunci când a fost pus la încercare,„Abraham, atunci când a fost pus la încercare,datoritã credinþei l-a oferit pe Isaac, deºi oferea uniculdatoritã credinþei l-a oferit pe Isaac, deºi oferea uniculdatoritã credinþei l-a oferit pe Isaac, deºi oferea uniculdatoritã credinþei l-a oferit pe Isaac, deºi oferea uniculdatoritã credinþei l-a oferit pe Isaac, deºi oferea uniculsãu fiu, el, care primise fãgãduinþele ºi cãruia i s-asãu fiu, el, care primise fãgãduinþele ºi cãruia i s-asãu fiu, el, care primise fãgãduinþele ºi cãruia i s-asãu fiu, el, care primise fãgãduinþele ºi cãruia i s-asãu fiu, el, care primise fãgãduinþele ºi cãruia i s-aspus: spus: spus: spus: spus: «Prin Isaac vei avea moºtenitori cu numele tãu!»«Prin Isaac vei avea moºtenitori cu numele tãu!»«Prin Isaac vei avea moºtenitori cu numele tãu!»«Prin Isaac vei avea moºtenitori cu numele tãu!»«Prin Isaac vei avea moºtenitori cu numele tãu!»

(((((Evr Evr Evr Evr Evr 11,17-18).11,17-18).11,17-18).11,17-18).11,17-18).

Întreg Vechiul Testament este brãzdat de la un capãt lacelãlalt de jertfele plãcut mirositoare, care se ridicauneîncetat spre cer. De la dreptul Abel, cel care a adus luiDumnezeu ”o jertfã de mare preþ”, pânã la bãtrânul Zaharia,care slujea Domnului înTemplul lui Dumnezeu ºi careavea sã devinã tatãl luiIoan Botezãtorul, a adusîncontinuu jertfe, adicã arderede tot, de pe altarul sfânt dela Ierusalim. Biblia nevorbeºte despre sacrificiul luiAbraham, atunci când a voitsã-l jertfeascã pe fiul sãuIsaac. Tradiþia evreiascã nevorbeºte mai degrabã despreascultarea lui Abraham. Esteun lucru extraordinar sãvedem cum Abraham ºtie sãrenunþe la unicul sãu fiu,Isaac, în care îºi pusese toatesperanþele sale. Cuvântul luiDumnezeu însã este maiputernic ºi mai plin de viaþã:”Ia pe fiul tãu, pe singurul tãufiu, acela pe care îl iubeºtimult, pe Isaac, ºi du-te înþinutul Moria ºi adu-l acolojertfã, ardere de tot, pe unuldin munþii pe care þi-l voi arataEu!” Dumnezeu cere de laAbraham un gest de totalãascultare, sã jertfeascã pesingurul sãu fiu. Acest lucruînsemna un gest de încredere fãrã margini în Dumnezeu.Pe de altã parte, este prima oarã când Dumnezeu cereexpres jertfirea unui copil. Ea contrazice însãºi chemareala viaþã din partea lui Dumnezeu. Astfel de sacrificii umanese aduceau numai la sanctuarele cananee, religia luiAbraham, religia în Dumnezeul eliberator ºi atotputernic,interzicea categoric sacrificiile umane. La Ierusalim, în valeaHinnon-ului, sau valea Gehenei, erau arºi copii în cinsteazeului Moloch. Biblia a condamnat întotdeauna astfel depractici, pe care le considera înjositoare. Ideeafundamentalã, care stã la baza aceastei scene, era obiceiullegat de primii nãscuþi la israeliþi, în sensul cã ei nu erauniciodatã sacrificaþi, ci rãscumpãraþi de la Domnul. Textulnostru biblic este ºi un atac indirect faþã de aceastã practicãinumanã. În plus, textul constituie ºi o lecþie spiritualãdeosebitã, exemplul de ascultare ºi credinþã al lui Abraham

se aflã aici la apogeul sãu. Mai târziu, Sfinþii Pãrinþii vor vedeaîn sacrificiul lui Isaac patima lui Isus, Fiul unic al luiDumnezeu.

Sã citim cu luare aminte textul biblic, pentru cã el conþinetoatã încordarea posibilã unei asemenea încercãri la careAbraham fusese supus. „S-a sculat Abraham în zorii zilei ºi apus samarul pe asinul sãu ºi a luat ºi doi robi ºi pe Isaac, fiulsãu, a spart lemne pentru arderea de tot ºi a pornit ºi a venitla locul pe care i l-a arãtat Dumnezeu. Iar a treia zi, Abrahamridicându-ºi ochii, a vãzut locul de departe. A spus Abraham

cãtre oamenii sãi: Rãmâneþiaici lângã asin, iar eu ºi copilulmeu vom merge pânã acolo ºine vom închina, apoi ne vomîntrece înapoi la voi! A luatAbraham lemnele pentru jertfãºi le-a pus în cârcã fiului sãu ºia luat în mâna sa focul ºi cuþitulºi au pornit amândoiîmpreunã. Atunci Isaac adeschis gura cãtre Abraham,tatãl sãu, ºi a zis: Tatã! Iar el irãspuns: Da, fiul meu! Apoi aspus Isaac: Vãd focul ºilemnele, dar unde este oaiapentru jertfã. A rãspunsAbraham: Copilul meu,Dumnezeu va avea grijã deoaia pentru jertfã! ªi au mersînainte amândoi.

A ajuns la locul pe care il-a arãtat Dumnezeu; Abrahama clãdit un jertfelnic ºi a aºezatlemnele. Apoi a legat pe Isaac,fiul sãu, l-a pus pe jertfelnic,deasupra lemnelor. ApoiAbraham ºi-a întins mâna ºi aapucat cuþitul ca sã înjunghie pefiul sãu. Atunci îngerulDomnului a strigat cãtre el din

cer ºi i-a zis: Abrahame! Abrahame! El a rãspuns:Iatã-mã! ªi a grãit: Nu întinde mâna ta asupra copilului ºi nu-iface nici un rãu! Cãci acum ºtiu cã te temi de Dumnezeu ºin-ai cruþat, pentru mine, pe fiul tãu, pe singurul tãu fiu!

Atunci Abraham, ridicându-ºi ochii cãtre cer s-a uitat ºiiatã în spatele sãu un berbec, care se prinsese cu coarneleîntr-o leasã de mãrãcini. S-a dus Abraham ºi a luat berbeculºi l-a adus ardere de tot, în locul fiului sãu!” (Gen 22,2-13).

Nu ºtim ce sã admirãm mai mult, vioiciunea povestirii, încare elementele de bucurie se încolãcesc cu cele de aºteptareºi încordare sau calmul lui Abraham în faþa unei hotãrâriimportante de viaþã. Aceastã relatare biblicã este importantãºi pentru faptul cã tradiþia evreiascã localizeazã muntele Moriaîn locul unde se va ridica mult mai târziu Templul de laIerusalim.

Mons. Mons. Mons. Mons. Mons. VLADIMIR VLADIMIR VLADIMIR VLADIMIR VLADIMIR PETERCÃ PETERCÃ PETERCÃ PETERCÃ PETERCÃRectorul Institutului Catolic Rectorul Institutului Catolic Rectorul Institutului Catolic Rectorul Institutului Catolic Rectorul Institutului Catolic Sfânta TSfânta TSfânta TSfânta TSfânta Terezaerezaerezaerezaereza

Un altarUn altarUn altarUn altarUn altar, plãcut lui Dumnezeu ºi azi, plãcut lui Dumnezeu ºi azi, plãcut lui Dumnezeu ºi azi, plãcut lui Dumnezeu ºi azi, plãcut lui Dumnezeu ºi azi(((((GenGenGenGenGen 22,1-19) 22,1-19) 22,1-19) 22,1-19) 22,1-19)

Sacrificiul lui Isaac,Galeria Palatina,

(Palatul Pitti), Florenþa

nr. 7/2004 18

ªTIRIªTIRIªTIRIªTIRIªTIRI Pagini realizate de EUSEBIU PÎRÞACPagini realizate de EUSEBIU PÎRÞACPagini realizate de EUSEBIU PÎRÞACPagini realizate de EUSEBIU PÎRÞACPagini realizate de EUSEBIU PÎRÞAC

Bine aþi venit în mijlocul nostruBine aþi venit în mijlocul nostruBine aþi venit în mijlocul nostruBine aþi venit în mijlocul nostruBine aþi venit în mijlocul nostruSâmbãtã, 26 iunie, comunitatea salezienilor

din Constanþa a trãit un moment deosebitîmpreunã cu credincioºi catolici din parohie. Laorele 10.30, în biserica parohialã a avut lochirotonirea tânãrului Alois Farcaº, originar dinjudeþul Neamþ, localitatea Teþcani, de cãtreArhiepiscopul de Bucureºti, dr. Ioan Robu.Tânãrul Alois va activa în comunitateasalezienilor constãnþeni. În aceeaºi zi la amiazã,la centrul salezian, Arhiepiscopul Ioan Robu,însoþit de preoþi, credincioºi ºi autoritãþi locale abinecuvântat douã noi clãdiri sociale: casa

Mama Margareta, dupã numele mamei lui don Bosco (casã care esteun centru de zi pentru primirea copiilor, unde primesc o masã caldã ºi aula dispoziþia lor un cabinet medical ºi unul psihologic) ºi o altã clãdirecompusã din sala de festivitãþi ºi un atelier de croitorie, unde vor lucratineri defavorizaþi. Centrul don Bosco din Constanþa mai cuprinde: douãmodule familiale pentru fete ºi bãieþi cu câte patru locuri fiecare, oratoriuldestinat recreãrii ºi jocului copiilor, douã laboratoare de informaticã dotatecu echipament performant ºi capela unde se celebreazã în fiecare searãla orele 18.00 Sfânta Liturghie.

CONSTCONSTCONSTCONSTCONSTANÞA NEWSANÞA NEWSANÞA NEWSANÞA NEWSANÞA NEWSSã zburãm mai susSã zburãm mai susSã zburãm mai susSã zburãm mai susSã zburãm mai susAvând ca punct de pornire

acest motto, surorile congregaþieiSfântul Iosif din Cuneo, careactiveazã în Constanþa, împreunãcu un grup de 14 animatori, auorganizat anul acesta pentru aopta oarã consecutiv campusulvara împreunã pentru un grup de100 de copii din parohia Oituz(Constanþa). Timp de douãsãptãmâni, 15 iunie – 2 iulie, copiii au petrecuttimpul împreunã cu animatori care au organizatpentru ei diferite activitãþi formative: ateliere depicturã, dans, teatru, sport, lucru manual;excursii prin împrejurimi, vizionare de filmeeducative, etc. Toate aceste momente s-auîncheiat zilnic cu Sfânta Liturghie celebratã înbiserica parohialã în fiecare searã la orele 20.00de cãtre pãrintele paroh Petru Mihãicã, la careau participat ºi pãrinþii copiilor. A consemnat PrA consemnat PrA consemnat PrA consemnat PrA consemnat Pr. . . . . GILBERT SEBASTIAN IAGILBERT SEBASTIAN IAGILBERT SEBASTIAN IAGILBERT SEBASTIAN IAGILBERT SEBASTIAN IAVORSCHIVORSCHIVORSCHIVORSCHIVORSCHI

PloaiePloaiePloaiePloaiePloaie

de harde harde harde harde har

La GiurgiuLa GiurgiuLa GiurgiuLa GiurgiuLa GiurgiuSâmbãtã 12

iunie, Comunitatearomano-catolicãdin Giurgiu a trãitun eveniment

important în viaþa de credinþã aoricãrei comunitãþi: conferireaSacramentului Confirmaþiunii. Lasãrbãtoare au venit preoþi ºicredincioºi din celelalte parohii aleArhidiecezei de Bucureºti, iarEpiscopul Auxiliar de Bucureºti, CornelDamian, a prezidat celebrarea ºi aconferit Sacramentul Confirmaþiuniicelor 17 tineri.

În Drumul TÎn Drumul TÎn Drumul TÎn Drumul TÎn Drumul TabereiabereiabereiabereiabereiDeºi ploioasã, ziua de 6 iunie a fost deosebit

de frumoasã pentru 23 de copii din parohiaAdormirea Maicii Domnului, care l-au primitpentru prima datã pe Isus Euharisticul. Timp deaproape un an, duminicã de duminicã, copiiis-au pregãtit pentru acest eveniment, ajutaþi fiindde sora Gabriela ºi Izabela. În acea duminicã, laora 9.00, biserica din cartierul Drumul Taberei adevenit neîncãpãtoare, rãsunând în cântece de bucurie ale corului de copii, însoþit dechitariºti. În predicã, pãrintele paroh Dominic Hârja a reamintit importanþa sacramentuluiSpovezii ºi Împãrtãºaniei în viaþa de zi cu zi. Pe un ton trist, pãrintele a prezentat tabloulsocietãþii actuale, în care numãrul copiilor s-a înjumãtãþit, iar mare parte din familiinu-ºi încurajeazã copiii sã meargã la Bisericã. Dar mare a fost bucuria celor 23 de copiicare au rãspuns îndemnului lui Isus: „Lãsaþi pe copii sã vinã la mine”.

IRINA BIDONIRINA BIDONIRINA BIDONIRINA BIDONIRINA BIDON

La începutul lunii mai, s-a deschis sezonul estival pe litoralul Mãrii Negre. Încurând, paºii multora dintre dumneavoastrã se vor îndrepta cãtre litoralul nostru,de la Nãvodari pânã la Vama Veche, pentru o bine meritatã ºi odihnitoare vacanþã.

Vã amintim programul sfintelor liturghii în zilele de duminicã ºi în cursulsãptãmânii, pentru a putea participa la celebrãrile euharistice ºi în timpul vacanþei.

CONSTCONSTCONSTCONSTCONSTANÞAANÞAANÞAANÞAANÞA : Parohia Sfântul Antonde Padova, str. Nicolae Titulescu, nr. 11,- 900.735; Tel/fax :0241.614549

- de luni pânã sâmbãtã : dimineaþa,la ora 8.00 ºi dupã-amiaza, la ora 18.00

- duminica ºi sãrbãtori: dimineaþa,la ora 9.00, 10.30 ºi 12.00 ºi dupã-amiaza la ora 18.00.

La mare ºi la bisericãLa mare ºi la bisericãLa mare ºi la bisericãLa mare ºi la bisericãLa mare ºi la bisericã

TECHIRGHIOLTECHIRGHIOLTECHIRGHIOLTECHIRGHIOLTECHIRGHIOL: în fiecare duminicãdupã-amiazã la ora 14.30. Capela va fideschisã începând cu prima duminicãdin iulie, pânã a treia duminicã dinseptembrie.

NÃNÃNÃNÃNÃVODARIVODARIVODARIVODARIVODARIParohia Fericitul Ieremia Valahul, str.

Constanþa, nr. 23; Tel:0241.762607Biserica este situatã la 4 km. de

tabãra de copii Nãvodari, aproape decentrul oraºului.

- de luni pânã sâmbãtã : ora 18.00- duminica ºi sãrbãtori : dimineaþa,

ora 10.30 ºi dupã-amiaza la ora 18.00. MANGALIAMANGALIAMANGALIAMANGALIAMANGALIA::::: Parohia Sfântul

Andrei, str. Libertãþii, nr 2, Tel/fax:0241.759377

- de luni pânã sâmbãtã: ora 18.00 - duminica ºi sãrbãtori: dimineaþa,

ora 10.30 ºi dupã-amiaza, ora 18.00.

19nr. 7/2004

Centrul de Comunicaþii Sociale al Arhiepiscopiei Romano-Catolicede Bucureºti

Pr. Francisc Ungureanu, Pr. Liviu Bãlãºcuþi,Anca Mãrtinaº, Cristina ªoican, Eusebiu Pîrþac

Redactor coordonator Actualitatea Creºtinã: Marina Fara

Serviciu fotografic ºi realizare coperþi: Adriana Rãcãºan

Consultant: Veronica Zybaczynski

Tehnoredactare: Mircea Rãºchitor

Corectori: Roberta Nãstase, Pr. Cazimir Budãu

Redacþia ºi administraþia:str. G-ral Berthelot 19, 010164, Bucureºti, Sectorul 1, Tel. 021/313 34 65

E-mail:actualitateacrestina@arcb.ro, www.arcb.ro

Tipar:Tipografia Everest 2001 S.R.L. Bucureºti, Tel./fax: 021/255 11 18

Dir. Tehnic: Dan Abraham

Abonamente: 120 000 lei/6 luni, 240 000 lei/1 anla Librãria Sfântul Iosif: str. G-ral Berthelot 19, 010164 Bucureºti,

Sectorul 1, pentru Petres Tereza

ISSN 1221-7700

Experienþe noiExperienþe noiExperienþe noiExperienþe noiExperienþe noiÎn perioada 30 mai - 29 iunie 200430 mai - 29 iunie 200430 mai - 29 iunie 200430 mai - 29 iunie 200430 mai - 29 iunie 2004, ºapte eleve ºi un

profesor îndrumãtor de la ªcoala Sanitarã Sfântul Iosifdin Craiova participã la un stagiu de practicã la ClinicaUniversitarã din Graz-Austria. Aceastã experienþã esterezultatul obþinerii unuiproiect de finanþaredepus în luna februariea anului trecut, la CentrulNaþional Leonardo DaVinci din Bucureºti.

În perioada 21 iunie21 iunie21 iunie21 iunie21 iunie– 16 iulie 2004– 16 iulie 2004– 16 iulie 2004– 16 iulie 2004– 16 iulie 2004, alte 15eleve de la ªcoala Sanitarã Sfântul Iosif din Craiova vorface practicã în trei spitale din Germania: Spitalul SfântaAna, din Hadamar; spitalul Sfântul Vincenþiu din Limburgºi în spitalul Evangelischen und Johanniter din Dierdorf.Acest stagiu este rodul colaborãrii dintre spitale ºiComitetul de întrajutorare K.F.M. Limburg , MiºcareaMuncitorilor Creºtini din Italia, Asociaþia San Nicolaus,parohia Toþi Sfinþii ºi ªcoala sanitarã din Craiova.

Centrul de Comunicaþii SocialeCentrul de Comunicaþii SocialeCentrul de Comunicaþii SocialeCentrul de Comunicaþii SocialeCentrul de Comunicaþii Socialeal Arhiepiscopiei Romano-catolice de Bucureºtial Arhiepiscopiei Romano-catolice de Bucureºtial Arhiepiscopiei Romano-catolice de Bucureºtial Arhiepiscopiei Romano-catolice de Bucureºtial Arhiepiscopiei Romano-catolice de Bucureºti

mulþumeºte donatorilor:mulþumeºte donatorilor:mulþumeºte donatorilor:mulþumeºte donatorilor:mulþumeºte donatorilor:Domnului Antonio Constanzo, reprezentantul comitetului

de întrajutorare K.F.M. Limburg ºi al Miºcãrii Creºtine aMuncitorilor din Italia; Surorilor Doctrinei Creºtine, SurorilorFranciscane Misionare de Assisi, Pãrintelui Anton Roca ºiParohiilor: Sfântul Iosif, Cioplea, Bãrãþia, Sacré-Coeur, SfântaElena, Popeºti-Leordeni, Râmnicu Vâlcea, Târgoviºte,Câmpulung Muscel, Curtea de Argeº, Târgu Jiu pentru colecteledonate cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicaþiilor Sociale.

Procesiunea de TProcesiunea de TProcesiunea de TProcesiunea de TProcesiunea de Trupul ºi Sângele Domnuluirupul ºi Sângele Domnuluirupul ºi Sângele Domnuluirupul ºi Sângele Domnuluirupul ºi Sângele DomnuluiDuminicã, 13 iunie 2004, pe bulevardele Bucureºtiului s-a desfãºurat

un eveniment de credinþã pentru toþi bucureºtenii, Procesiunea de Trupulºi Sângele Domnului. O mulþime de credincioºi au umplut spaþiul din faþaBisericii italiene, cu mai bine de o orã înainte de începerea procesiunii. Laora 16.00, împreunã cu Arhiepiscopul Ioan Robu ºi Episcopul Auxiliar CornelDamian, cei prezenþi au pornit, cu Preasfântul Sacrament, spre CatedralaSfântul Iosif. Procesiunea a fost un moment important nu numai pentru ceicare au participat direct, dar ºi pentru cei care, fie din balcoane, fie dinºirurile de maºini staþionate, au luat parte câteva momente la aceastãcelebrare. Fiecare ºi-a adus adoraþia sa, deºi cei mai mulþi, printr-un semn,

atât de des vãzut la trecãtorii din Bucureºti, al crucii. In catedralã, celebrarea Sfântei Liturghii, a fost prezidatã de ArhiepiscopulIoan Robu, la care a concelebrat Episcopul Auxiliar, Cornel Damian ºi un mare numãr de preoþi ºi credincioºi.(B.N.B.N.B.N.B.N.B.N.)

Religia ºi Cultura dupã ModernitateReligia ºi Cultura dupã ModernitateReligia ºi Cultura dupã ModernitateReligia ºi Cultura dupã ModernitateReligia ºi Cultura dupã ModernitateÎn perioada 9-10 iunie 2004, la Sinaia, s-a desfãºurat conferinþa internaþionalã Religia ºi Cultura dupã

Modernitate. Evenimentul a fost organizat de cãtre Institutul Teologic Romano - Catolic Sfânta Tereza din Bucureºtiºi Council for Research in Values and Philosophi din Washington. La conferinþã au participat: Arhiepiscop Dr.Ioan Robu, Pr. rector Vladimir Petercã, George F. McLean, Pr. Vili Dancã, Hu Yeping, Alexander Baumgarten,Alexandru Surdu, Hristina Ambareva, Robert Lazu, Anton Carpinschi, Bogdana Todorova, Cafer Yaran, SanduFrunzã, Olga Andreeva, Mihaela Frunzã, Eugene Sensenig-Dabbous, Magdalena Dumitra. Câteva din temeledezbãtute au fost: Revelaþie ºi Revelaþii; Augustin ºi Descartes în Lumina Divinã; Cult, Culturã ºi Memorie; ValoriCulturale în Tanziþie; Religia ºi Filosofia în timpurile noastre; Pluralismul religios ºi multiculturalitate.

Un gând de vacanþãUn gând de vacanþãUn gând de vacanþãUn gând de vacanþãUn gând de vacanþãÎn timp ce mulþi tineri sunt în examene, pentru alþii

a început perioada de vacanþã de varã, un timp dedicatturismului ºi pelerinajelor, vacanþelor ºi odihnei. Dragitineri, cu gândul ºi la cei dintre voi care încã sunteþi înexamene, sper cã cei care aþi intrat în vacanþã veþifolosi ocaziile oferite de varã pentru a vã desãvârºiformarea umanã ºi spiritualã. Sper cã voi, dragibolnavi, nu veþi duce lipsã de mângâierea ºi de sprijinulfamiliilor voastre. Iar pe voi, tineri cãsãtoriþi, vã îndemnca în aceste luni de varã sã aprofundaþi misiuneavoastrã în Bisericã ºi în societate. (Citat din cuvântuladresat pelerinilor în ziua de 23 iulie).

Papa Papa Papa Papa Papa IOAN PAUL IOAN PAUL IOAN PAUL IOAN PAUL IOAN PAUL al II-leaal II-leaal II-leaal II-leaal II-lea

nr. 7/2004 20

SFÂ

NTU

L LU

NII

SFÂ

NTU

L LU

NII

SFÂ

NTU

L LU

NII

SFÂ

NTU

L LU

NII

SFÂ

NTU

L LU

NII

Iacob cel Mare este fiul lui Zebedeu ºi al Salomeii, fratelemai mare al evanghelistului Ioan. Cei doi fraþi se aflau pe malullacului Genezaret, când Isus „i-a chemat”. Rãspunsul lor a fostprompt: „Iar ei, lãsând barca ºi pe tatãl lor, l-au urmat” pe Isus.Din acest amãnunt se vede caracterul lor energic ºi înfocat,motiv pentru care Isus i-a numit pe cei doi fraþi „fiii tunetului”.Comportarea lor de mai târziu avea sãconfirme aceastã caracterizare, cel puþin îndouã ipostaze: prima datã cu prilejul purtãriineprietenoase a samaritenilor: „Doamne, auspus într-un glas Iacob ºi Ioan, nu e cazul sãcerem de la Dumnezeu foc din cer care sã-idistrugã?”. „Fiul Omului nu a venit sã ucidãsufletele, dar sã le mântuiascã”, a rãspunscu blândeþe Isus. Mai târziu, în timpul celeidin urmã cãlãtorii spre Ierusalim, amândoifraþii ºi-au exprimat dorinþa de a sta unul ladreapta ºi unul la stânga lui Isus în Împãrãþiasa. Acest episod din Evanghelia dupã Marcueste povestit în mod diferit de Matei, undemama lor este aceea care cere Mântuitoruluiacest lucru.

În amândouã împrejurãrile au datdovadã de faptul cã nu înþeleseserã spiritulde iubire ºi umilinþã al Învãþãtorului, dars-au arãtat hotãrâþi când s-a pus problemade a se avânta în luptã. La întrebarea lui Isus:„Puteþi voi sã beþi paharul meu?”, Iacob esteprimul care rãspunde: „Putem!”. Tot el esteprimul dintre apostoli care moare ca martir.Era în anul 42, când Irod Agrippa „a începutsã prigoneascã pe unii membri ai bisericii; afãcut sã fie ucis cu sabia Iacob, fratele luiIoan, ºi, vãzând cã acest lucru este pe placuliudeilor, a dat ordin sã fie arestat ºi Petru”.

Tradiþia neotestamentarã îl considerã pesfântul Iacob ca fãcând parte din cerculrestrâns al discipolilor lui Cristos pentru cãface parte din grupul celor trei apostoli careau asistat la schimbarea la faþã aMântuitorului ºi care au fost chemaþi sãvegheze în grãdina Ghetsemani înainte dea fi prins Cristos.

În Istoria Bisericii a lui Eusebiu din Cesareea (secolul IV) sepovesteºte cã Iacob, înainte de a muri, a convertit un soldatcare fãcea parte din plutonul ce îl însoþea la locul execuþiei ºicã acesta a fost decapitat împreunã cu el.

Ce spune tradiþia?Ce spune tradiþia?Ce spune tradiþia?Ce spune tradiþia?Ce spune tradiþia?Fãrã a furniza probe decisive, tradiþia susþine cã sfântul

Iacob ar fi înmormântat la Compostela, în Spania. Existã ºi olegendã în aceastã privinþã. Se spune cã barca în care a fostaºezat corpul lui Iacob a fost împinsã de îngeri pânã în Spania.Aici a fost înmormântat într-un loc necunoscut ºi aºa a rãmassecole de-a rândul, pânã când însuºi Sfântul Iacob i-a

descoperit lui Carol cel Mare locul înmormântãrii sale, înSantiago. Un alt argument pe care îl aduce tradiþia în sprijinulacestei afirmaþii este rãspândirea cultului Sfântului Iacob înSpania ºi în þinuturile de culturã spaniolã sau numeroaselebiserici, monumente ºi localitãþi dedicate lui sau care îi poartãnumele, cum ar fi Santiago (Sfântul Iacob), ºi mai cu seamã

vestitul loc de pelerinajdin nord-vestul Spaniei,Compostela. Pelerinajele de laSantiago de Compostela s-audezvoltat cel mai mult în EvulMediu. Iar mai târziu Spania vafi numitã „þara Sfântului Iacob”.Iacob este consideratprotectorul Spaniei mai ales înlupta cu maurii.

Sfântul IacobSfântul IacobSfântul IacobSfântul IacobSfântul Iacobîn artãîn artãîn artãîn artãîn artã

Primele tablouri îl prezintãpe sfântul Iacob ca pe un omîntre douã vârste, cu barbã deculoare închisã; ele se gãsescîn mozaicurile capeleiarhiepiscopale din Santiago ºiîn Bazilica S. Vitale (Ravenna,secolul al VI-lea). Alãturi dePetru, Iacob este singurulapostol care pãstreazã uncostum specific. În artaoccidentalã, începând cusecolul al XII-lea, Iacob apareîmbrãcat ca un pelerin, cupãlãrie cu boruri mari, baston,desagã ºi ploscã sau cochilie,în locuri precum: Santiago deCompostela (poate cea maicelebrã statuie), Portico de laGloria din catedralã, în jurulanului 1188; statuia atrium dindomul din Paderborn, în jurulanului 1250). Alte locuri unde

apar reprezentãri ale sale sunt drumurile strãbãtute depelerini spre Santiago (exemplu în acest sens, statuia în lemna lui T. Riemenschneider, din 1509, Heidelberg; pictura luiTiziano, din jurul anilor 1550, S. Leone în Venezia, pictura luiP.P. Rubens, din prima jumãtate a secolului al XVII-lea, de laMadrid). În Evul Mediu târziu, odatã cu cruciadele ºi în spiritullor, au mai apãrut trei modalitãþi de reprezentare a sfântuluiIacob: 1) Decapitarea Sfântului Iacob de cãtre soldaþii lui IrodAgripa; 2) Sfântul Iacob cãlare pe un cal alb punând pe fugãhoardele maurilor; 3) Protector al pelerinilor ºi ajutorul lorgrabnic.

Prezentare de PrPrezentare de PrPrezentare de PrPrezentare de PrPrezentare de Pr. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI

25 iulie - 25 iulie - 25 iulie - 25 iulie - 25 iulie - SSSSSFÂNTULFÂNTULFÂNTULFÂNTULFÂNTUL A A A A APOSTOLPOSTOLPOSTOLPOSTOLPOSTOL I I I I IACOBACOBACOBACOBACOB

„Fiul tunetului”„Fiul tunetului”„Fiul tunetului”„Fiul tunetului”„Fiul tunetului”

Sant

iago

de

Com

post

ela

Sant

iago

de

Com

post

ela

Sant

iago

de

Com

post

ela

Sant

iago

de

Com

post

ela

Sant

iago

de

Com

post

ela