1nr. 6/2004

IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti:IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti:IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti:IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti:IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti:

Venind, prin bunãvoinþa Ordinului Franciscan, relicva SfântuluiAnton în Arhidieceza noastrã ca ºi în alte dieceze din þarã, îimulþumim lui Dumnezeu cã „l-am cunoscut” pe acest sfânt încãdin copilãrie. Îmi amintesc cum mi se aprindea imaginaþia cândauzeam despre minunile sãvârºite de el ºi cã Sfântul Anton teajutã la gãsirea lucrurilor pierdute. Pentru câte nu l-am rugat!Aº putea spune cã el este un sfânt, printre alþii, care m-a însoþit,mai întâi în copilãrie ºi în tinereþe, ajutându-mã cu exemplul lui

sã-mi întãresc vocaþia la preoþie, apoi, mai târziu, ca preot ºi ca episcop, nu mi-am micºorat niciodatãadmiraþia ºi rugãciunea încredinþatã lui. Ca preot am predicat de multe ori despre viaþa, minunile ºiputerea de mijlocire a Sfântului Anton ºi le-am recomandat multora sã recurgã la mijlocirea lui deosebitde puternicã. Vicar fiind la Craiova ºi la Catedrala Sfântul Iosif, am putut sã cunosc atâtea situaþii în careapãrea vizibilã intervenþia Sfântului Anton. Îmi rãmân pentru totdeauna fixate în memorie serile de marþicu devoþiunea cãtre Sfântul Minunilor, când copii, tineri ºi bãtrâni se adunau în bisericã pentru a-l ruga ºilãuda recitând litaniile de invocare a marelui Sfânt. Iar de 13 iunie, sãrbãtoarea Sfântului Anton, se sfinþeaucrinii, aºa cum se obiºnuieºte ºi acum în comunitãþile noastre. De asemenea, tot la 13 iunie se sfinþeau ºicopiii. Erau momente aparte, simþite ºi trãite cu credinþã de comunitãþile care se adunau la bisericã desãrbãtoarea Sfântului Anton. ªi azi se continuã aceastã tradiþie. Crini de sfinþit se gãsesc în fiecare an.Dar copii de sfinþit... Aceºtia sunt tot mai puþini chiar ºi-n parohiile catolice. Am putut de ani de zile sãobserv acest lucru care aduce asupra comunitãþilor noastre ºi asupra þãrii o tristeþe de care acum ºi-nviitor nu ºtiu cum vom scãpa. Dacã nu vorbim despre acest lucru înseamnã cã ne prefacem cã nuvedem. Nu vreau sã continui acum acest subiect. Îndemn familiile noastre sã mediteze aceastã temã.Îndemn preoþii noºtri ca în catehezele ºi predicile obiºnuite, la confesional ºi în convorbirile cu credincioºiisã nu ocoleascã acest subiect, adevãrat, foarte delicat, dar obligatoriu, imperios de adus în discuþie.Dacã nu vorbim noi credincioºii, preoþii, învãþãtorii ºi profesorii despre viitorul comunitãþilor noastre ºidespre viitorul þãrii, cine sã vorbeascã? Dacã tãcem noi, vor vorbi pietrele, dar va fi prea târziu.

ªi-l îndemn ºi-l rog în aceste zile pe sfântul Anton sã încurajeze familiile tinere sã aibã crini-copii încasa lor; sã fie atrase familiile noastre de miracolul vieþii ºi sã nu deschidã ele nimãnui genunile morþii.

Fii binevenit, Sfinte Antoane, în Arhidieceza noastrã ºi-n þara noastrã. Binecuvânteazã familiile noastrespre creºtere ºi dãinuire. Mijloceºte de la Dumnezeu mult har pentru familiile Bisericii ºi ale Þãrii.Binecuvânteazã-i cu mijlocirea ta pe toþi copiii ºi tinerii de azi ºi de mâine ºi fã din ei adevãraþi crini aivieþii. O, Mare Fãcãtor de Minuni, mijloceºte de la Domnul pentru noi toþi o viaþã seninã ºi încrezãtoareacum ºi-ntotdeauna.

Cu gândulCu gândulCu gândulCu gândulCu gândullalalalala

Sfântul AntonSfântul AntonSfântul AntonSfântul AntonSfântul Anton

nr. 6/2004 2

Sfântul Anton s-a nãscut în capitala Portugaliei, Lisabona,la 15 august 1195, într-o familie nobilã. Tatãl sãu se numeaMartin de Buglion, iar mama, Maria-Tereza Treveira. La boteza primit numele Ferdinando, adicã „cel ce luptã pentru pace”,dar ºi-a schimbat numele când a intrat în Ordinul Franciscan,spunându-ºi Anton. Îi plãcea rugãciunea ºi petrecea mult timpîn casa Domnului, închinându-se cu credinþã ºi slujindpreoþilor la altar.

Prima minunePrima minunePrima minunePrima minunePrima minuneOdatã, voind sã alunge o ispitã de neîncredere în

Dumnezeu, cu care diavolul îl necãjea, pe când se ruga laaltarul Maicii Domnului, a fãcut o cruce cu degetul pe scarade marmurã. Ispita a dispãrut, însã crucea a rãmas întipãritã,ca ºi cum ar fi fost pe o cearã moale. Cu aceastã minuneîncepe seria biruinþelor asupra diavolului.

La vârsta de 15 ani intrã în mãnãstirea canonicilor regulariai Sfântului Augustin, la Lisabona (pentru 2 ani) ºi mai apoila Coimbra. În scurt timp, a reuºit sã acumuleze o vastãculturã teologicã ºi, dupã nouã ani, a primit hirotonireapreoþeascã.

Furtuna misterioasãFurtuna misterioasãFurtuna misterioasãFurtuna misterioasãFurtuna misterioasãÎn anul 1920 se hotãrãºte sã pãrãseascã ordinul

augustinienilor pentru a deveni frate franciscan. Pleacã înMaroc pentru a predica Evanghelia, cu dorinþa de a devenimartir, dar la scurt timp se îmbolnãveºte. Se hotãrãºte sã seîntoarcã acasã în Portugalia, dar o furtunã misterioasãîndreaptã nava în care se afla spre þãrmurile Siciliei (Italia).

„Ciocan al ereticilor” „Ciocan al ereticilor” „Ciocan al ereticilor” „Ciocan al ereticilor” „Ciocan al ereticilor”Era în 1222, la o sfinþire de preoþi din Forli, unde, deoarece

nu avea cine sã predice, i s-a cerut lui sã facã acest lucru.Atunci s-a vãzut câtã putere de convingere avea în cuvânt.Minunile cu care însoþea adesea cuvântul mântuirii,zguduiau adânc sufletele ºi le duceau la îndreptareaadevãratã. Spre exemplu, când oraºul Rimini era înstãpânirea ereticilor valdensi ºi locuitorii nu voiau sã seîntoarcã pe calea cea bunã, Sfântul Anton, vãzându-i atâtde îndãrãtnici, a mers pe malul mãrii ºi a chemat peºtii sã-l asculte ºi aceºtia au venit. Pentru a convinge pe ereticulBonvillo cã în Sfânta Euharistie se aflã cu adevãrat Trupul ºiSângele lui Isus Cristos, Sfântul Anton a fãcut ca un asin sãlase la o parte nutreþul ºi sã cadã în genunchi în faþa SfinteiÎmpãrtãºanii. Ereticul ºi tovarãºii sãi s-au convertit.

Papa Grigore al IX-lea, auzindu-l predicând l-a numit:„Arca Testamentului”. Puterea cu care predica pentru a-iîntoarce pe cei pãcãtoºi la calea credinþei ºi a-i lumina pe ceirãtãciþi i-au întãrit faima de „ciocan al ereticilor”.

Oraºele ºi satele îl ascultau uimite ºi zguduite de minunilepe care le fãcea, dar oraºul în care avea sã stea mai mult afost Padova. Sfântului i-a plãcut acest oraº pentru cã a ascultatde cuvântul sãu ºi s-a întors la Dumnezeu, numãrul sufletelorcâºtigate fiind nespus de mare. Predica zilnic în Postul Marecredincioºilor din Padova ºi-i spovedea pe toþi cei care îi

cereau acest lucru. Sfântul Anton a strãbãtut toatã provincia,în lung ºi-n lat. Printre minunile pe care le-a fãcut în acesttimp se pomenesc urmãtoarele: a pus la loc piciorul pe careºi-l tãiase un tânãr din cãinþã cã-ºi lovise tatãl; a fãcut sãdisparã de pe hârtie pãcatele scrise de o femeie, pentru a-iarãta cã Dumnezeu i le iertase; iar într-o noapte, pe când eragãzduit în casa unui om, i s-a arãtat pruncul Isus.

Este cu neputinþã a povesti toate minunile sãvârºite deDumnezeu spre a proslãvi pe acest ales al sãu. Minunile luisunt atât de dese ºi de neîntrerupte, încât, puse împreunã,alcãtuiesc o minune care nu s-ar putea sfârºi.

În 1231, se retrage în conventul din Camposanpiero, lângãPadova, pentru a se îngriji de sãnãtate ºi pentru a se odihni.Aici ºi-a construit o chilie micã unde se retrãgea deseori înrugãciune ºi meditaþie. Cãtre sfârºitul primãverii, s-aîmbolnãvit grav. Fiind transportat la Padova, într-un car cuboi, a ajuns la Arcella. Aici, la periferia oraºului, „sora moarte”l-a luat la sine în ziua de 13 iunie, la vârsta de 36 de ani. Afost înmormântat la Padova, în bisericuþa Sancta Maria MaterDomini, locul de refugiu spiritual în perioada imensei saleactivitãþi apostolice.

La 30 mai 1232, faima minunilor obþinute prin mijlocireafratelui Anton l-a convins pe Papa Grigore al IX-lea sãaccelereze etapele procesului canonic ºi sã-l proclame sfânt.Iar în 1946, sfânta Bisericã l-a proclamat, pentru strãlucireadoctrinei sale, Doctor al Bisericii Universale.

Prezentare de PrPrezentare de PrPrezentare de PrPrezentare de PrPrezentare de Pr. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI

S f â n t u l A n t o n d e P a d o v aS f â n t u l A n t o n d e P a d o v aS f â n t u l A n t o n d e P a d o v aS f â n t u l A n t o n d e P a d o v aS f â n t u l A n t o n d e P a d o v a

3nr. 6/2004

S f â n t u l M i n u n i l o rS f â n t u l M i n u n i l o rS f â n t u l M i n u n i l o rS f â n t u l M i n u n i l o rS f â n t u l M i n u n i l o r

Sfinte Antoane, vino-mi în ajutor!Sfinte Antoane, vino-mi în ajutor!Sfinte Antoane, vino-mi în ajutor!Sfinte Antoane, vino-mi în ajutor!Sfinte Antoane, vino-mi în ajutor!De câte ori nu va fi fost rostitã aceastã invocaþie? Aflãtorul lucrurilor pierdute,

pãrintele sãracilor, apãrãtor al virtuþilor, scut al celor prigoniþi, împãciuitorul familiilorînvrãjbite, medicul bolnavilor, sunt doar câteva din numele cu care lumea îlcheamã în ajutor pe Sfântul Minunilor.

Ce trebuie sã faceþiCe trebuie sã faceþiCe trebuie sã faceþiCe trebuie sã faceþiCe trebuie sã faceþiSfântul Anton a murit pe 13 iunie 1231 ºi a fost înmormântat într-o marþi, zi în

care minunile sale s-au þinut lanþ, de atunci împãmântenindu-se în Bisericã tradiþiade a-l cinsti marþea. Se recomandã cinstirea Sfântului Anton în 13 marþiconsecutive, fãrã întrerupere, prin participarea la Sfânta Liturghie, prin Spovadã,Împãrtãºanie, pomanã, post ºi rugãciune. Toate acestea trebuie fãcute cu inimãcuratã. Sfântul Anton nu mijloceºte împlinirea cererilor egoiste, de rãzbunare, deîmbogãþire necinstitã ºi nu-i va asculta niciodatã pe cei care vor sã-ºi zideascãfericirea pe necazul altora.

„Cereþi ºi vi se va da,„Cereþi ºi vi se va da,„Cereþi ºi vi se va da,„Cereþi ºi vi se va da,„Cereþi ºi vi se va da,bateþi ºi vi se va deschide”bateþi ºi vi se va deschide”bateþi ºi vi se va deschide”bateþi ºi vi se va deschide”bateþi ºi vi se va deschide”

Aºa a fãcut ºi Mihai, un domn ajuns acum la pensie,care-ºi aminteºte de vremea când era copil, în timpul rãzboiului ºi al foametei.Era pe câmp, cu oile, ºi foamea îi rodea stomacul nehrãnit cu nici o merindã înziua aceea. „Sfinte Antoane, dã-mi sã mãnânc!”, i-a cerut copilul plângând ºi,dupã nici o jumãtate de ceas, o femeie care lucra pe un ogor învecinat a venitfãrã sã o fi chemat cineva ºi i-a dat copilului de mâncare, spunând: „Zibogdaproste ºi o rugãciune la Sfântul Anton pentru cã s-a milostivit de-am avutºi astãzi ce îmbuca”.

Cãmãºuþa sfinþitãCãmãºuþa sfinþitãCãmãºuþa sfinþitãCãmãºuþa sfinþitãCãmãºuþa sfinþitãAna ne povesteºte: „Sunt mama unei fete care, de la naºtere ºi pânã pe la

doi ani, n-a pãrãsit spitalul din cauza unei boli de ficat. Copilul nu lua în greutate,iar medicii nu ne dãdeau prea multe speranþe. Cu credinþã în ajutorul SfîntuluiAnton, soþul meu s-a dus la bisericã într-o zi de marþi, purtând cu el una dincãmãºuþele copilului. I-a cerut preotului sã o sfinþeascã ºi a invocat cu credinþãajutorul Sfântului Anton, spunând: ‘Medic al bolnavilor, ajutã-i copilului nostru sãse vindece!’ ºi rugãciunea i-a fost ascultatã. Azi, fetiþa bolnavã de odinioarã aajuns mamã, ºi-ºi creºte la rândul ei copiii, cu credinþa în ajutorul Domnului, prinmijlocirea Sfântului Anton”.

Geanta furatãGeanta furatãGeanta furatãGeanta furatãGeanta furatãGabrielei, o elevã de liceu, i-a fost furatã geanta în care avea actele ºi lucruri

de trebuinþã pentru ºcoalã. Tânãra obiºnuia sã-l cinsteascã pe Sfântul Antonparticipând marþea la Sfânta Liturghie ºi, cum era de aºteptat, ajutorul din parteacelui numit Aflãtor al lucrurilor pierdute ori furate nu a întârziat sã aparã. La câtevazile de la furtul genþii, primeºte un telefon de la o vânzãtoare dintr-un centru depâine care-i spune cã cineva a lãsat în magazin o geantã. Printre lucruri,vânzãtoarea i-a gãsit buletinul, în coperta cãruia tânãra pãstra o iconiþã cu SfântulAnton. Pe spatele imaginii, îºi scrisese cu câteva zile înainte, fãrã sã ºtie de ce,numãrul de telefon. Era o zi de marþi când ºi-a recuperat geanta furatã.

Întâmplãrile povestite sunt doar câteva din nenumãratele mãrturii ale celorcare au aflat ajutor de la Sfântul Minunilor. Ne rugãm Sfântului Anton ca la acesteminuni de fiecare zi sã adauge împlinirea dorinþelor dumneavoastrã de sãnãtate,pace ºi bine.

ANCA MÃRTINAªANCA MÃRTINAªANCA MÃRTINAªANCA MÃRTINAªANCA MÃRTINAª

Relicva Relicva Relicva Relicva Relicva Sfântului AntonSfântului AntonSfântului AntonSfântului AntonSfântului Antonîn arhidieceza de Bucureºtiîn arhidieceza de Bucureºtiîn arhidieceza de Bucureºtiîn arhidieceza de Bucureºtiîn arhidieceza de Bucureºti

30 mai, 30 mai, 30 mai, 30 mai, 30 mai, RÂMNICU VÂLCEARÂMNICU VÂLCEARÂMNICU VÂLCEARÂMNICU VÂLCEARÂMNICU VÂLCEA..... Primitã peplatoul din faþa bisericii Sfântul Anton,veneratã în comunitãþile romano-catolicã ºigreco-catolicã în Sfinte Liturghii, purtatã înprocesiune la biserica ortodoxã, unde a fostcelebratã o vecernie. Seara au fostbinecuvântaþi copiii, apoi relicva a fostveneratã toatã noaptea.

31 31 31 31 31 mai-1 iuniemai-1 iuniemai-1 iuniemai-1 iuniemai-1 iunie, CRAIOV, CRAIOV, CRAIOV, CRAIOV, CRAIOVAAAAA. Douã zile dehar în Biserica ce este cunoscutã mai multcu numele Sfântului Anton decît cu cel deToþi Sfinþii al cãror hram îl poartã. Pe data de2 iunie, în drumul spre Bucureºti, a trecutprin Slatina ºi Piteºti.

2-5 2-5 2-5 2-5 2-5 iunieiunieiunieiunieiunie, BUCUREªTI, BUCUREªTI, BUCUREªTI, BUCUREªTI, BUCUREªTI. Relicva a fostaºteptatã cu trei zile de pregãtire spiritualãsub îndrumarea pãrintelui cãlugãrfranciscan Mihai Dãmoc, profesor laInstitutul Teologic Franciscan din Roman.

Miercuri, 2 iunie, la ora 16, va fiîntâmpinatã în faþa Catedralei Sfântul Iosifde ierarhi, preoþi ºi credincioºi. PorþileCatedralei vor rãmâne deschise zi ºi noapte,pe tot timpul prezenþei relicvei pânãsâmbãtã 5 iunie, ora 9,30.

5 -75 -75 -75 -75 -7 iunie iunie iunie iunie iunie, CONST, CONST, CONST, CONST, CONSTANÞAANÞAANÞAANÞAANÞA. Sâmbãtã, 5iunie, la ora 16.30, relicva va fi primitã laintrarea în oraº. La ora 18,00 - Liturghie înbazilica Sfântul Anton. Duminicã, 6 iunie: treiliturghii – la orele 8.00, 10.30 ºi 18.00. Apoio procesiune cu relicva, pe malul mãrii. Luni,7 iunie, dupã Liturghia de la ora 7.00, relicvaSfântului Anton va pãrãsi Constanþa.

7-8 7-8 7-8 7-8 7-8 iunieiunieiunieiunieiunie, BRÃILA, BRÃILA, BRÃILA, BRÃILA, BRÃILA. La ora 11.00, relicvava fi primitã pe platoul din faþa primãriei,apoi va fi condusã în procesiune la bisericaAdormirea Maicii Domnului, urmând traseulCalea Cãlãraºi - Hotel Traian – Calea Griviþei.La ora 18.00 va fi celebratã Sfânta Liturghie.Marþi, 8 iunie, la ora 8.00 vor fi sfinþiþi crinii,apoi relicva îºi va continua pelerinajul îndieceza de Iaºi.

nr. 6/2004 4

În urmã cu 50 deani, pe data de 17 mai1954, murea ca martirîn inchisoarea de laJilava, MonseniorulVladimir Ghika.Astãzi, cauza sa debeatificare se aflã laRoma. Comunitãþilede credincioºi pe carele-a slujit, în Româniaºi în Franþa, continuã,peste generaþii, sã-icelebreze memoriade sfinþenie.

Luni, 17 mai, oliturghie solemnã,precedatã de unconcert cameral ºiurmatã de o evocare

a vieþii ºi operei Monseniorului au reunit la biserica SacréCoeur din Bucureºti o numeroasã asistenþã.

Capela privatã a lazariºtilor ºi a Fiicelor Caritãþii SfântuluiVincenþiu de Paul (locul în care a slujit Monseniorul VladimirGhika, pânã la arestarea sa), a fost închisã de putereacomunistã ºi redeschisã dupã 1990, ca bisericã parohialã,pentru douã comunitãþi principale: românã ºi francezã.

Comemorarea din 17 mai a fost prezidatã de NunþiulApostolic, Jean-Claude Périsset, alãturide episcopul auxiliar de Bucureºti,Cornel Damian ºi de numeroºi preoþi.

“...este viu...ºi ne ajutã sã creºtemîn credinþã”.

Un oaspete deosebit , pãrinteleDaniel-Ange (aflat într-o vizitã înRomânia în periplu “carismatic”, caîntemeietor al miºcãrii “Jeunesselumière”), discipoli ai MonsenioruluiGhika, membri ai familiei sale, oficialitãþidiplomatice, printre care ambasadorul Franþei laBucureºti împreunã cu soþia sa, persoaneconsacrate, au venit în mijlocul comunitãþiibucureºtene, participând la bucuria rãspunsuluiminunat pe care Providenþa divinã l-a datcredinþei care a þinut vie flacãra mãrturieievangheliei în vremea persecuþiilor.

Pãrintele franciscan Petru Albert a citat o suitãde aforisme ale Monseniorului Ghika, cestrãlucesc cu o forþã de neînchipuit în zilelenoastre. ªi tot aforisme din “Gânduri pentru zilelece vin” au punctat montajul electronic realizat desora Francesca Pratillo din comunitatea Surorilor

Pauline împreunã cu omul de litere Andrei Brezianu, montajilustrat cu fotografii din colecþiile familiilor Seceleanu ºiCosmovici.

Personalitatea Monseniorului Ghika ºi momente esenþialedin viaþa sa, forþa acestei prezenþe spirituale de“apostolluminos al iubirii” ne aduc în gând, acum, la 50 de ani de lamoartea sa, un precept evanghelic ce a învins timpul: timpulputerii discreþionare a celor care, – spunea pãrintele Albert –dacã ar fi intuit cã cel pe care îl torturau se ruga pentru ei ºi îiprivea cu iubire, ar fi avut parte de cea mai intensã convertire.

Oana Seceleanu : “aºdori sã se vorbeascã multdespre ‘liturghia aproapelui’.

Într-adevãr, moºtenireaspiritualã a MonsenioruluiGhika ne îndreaptã spreacea culturã a convieþuiriicare se clãdeºte pereflexivitatea gestului, arãspunsului creºtin. Iubireaduºmanului implicã unsentiment de compasiune –în cel mai plin sens alcuvântului, deci lipsit deorice notã ipocritã sau“teoreticã”, “legalistã” ºi cuatât mai puþin de rese-mnare. Cum spunea încatehezele sale unul dintre discipolii Monseniorului Ghika,pãrintele Horia Cosmovici, “cel care te loveºte îþi cere, de fapt,ajutorul”.

Aceastã compasiune este una din “ferestrele” care sedeschid spre aprofundarea învãþãturilor Monseniorului Ghika,ce alcãtuiesc un sistem propriu. Rãmân în faþa noastrã,chemându-ne sã le înþelegem, sã le aprofundãm ºi sã lecelebrãm.

MARINA FARAMARINA FARAMARINA FARAMARINA FARAMARINA FARA

“Nu existã închisoare“Nu existã închisoare“Nu existã închisoare“Nu existã închisoare“Nu existã închisoarepentru cei care-L iubesc pe Dumnezeu”pentru cei care-L iubesc pe Dumnezeu”pentru cei care-L iubesc pe Dumnezeu”pentru cei care-L iubesc pe Dumnezeu”pentru cei care-L iubesc pe Dumnezeu”

(Monseniorul Vladimir Ghika)(Monseniorul Vladimir Ghika)(Monseniorul Vladimir Ghika)(Monseniorul Vladimir Ghika)(Monseniorul Vladimir Ghika)

5nr. 6/2004

Statura spiritualã a Monseniorului Ghika,într-un montaj cu imagini din viaþa sa, esteevocatã într-o realizare de excepþie: un CD întehnica Power Point, ai cãrui autori suntscriitorul Andrei Brezianu ºi sora paulinãFrancesca Pratillo.

Sperãm cã acest montaj, care a fostprezentat cu ocazia comemorãrii din seara de17 mai, la Biserica Sacré Coeur, va putea fiurmãrit de un public cât mai larg din parohiilenoastre ºi de pretutindeni.

InterInterInterInterInterviu cu domnul acad. viu cu domnul acad. viu cu domnul acad. viu cu domnul acad. viu cu domnul acad. RRRRRãzvanãzvanãzvanãzvanãzvan Theodorescu, Theodorescu, Theodorescu, Theodorescu, Theodorescu,Ministrul Culturii ºi CultelorMinistrul Culturii ºi CultelorMinistrul Culturii ºi CultelorMinistrul Culturii ºi CultelorMinistrul Culturii ºi Cultelor

- În 1902, la Roma, Vladimir Ghika trece la catolicism. Întrebat fiind de cea fãcut acest gest, Vladimir Ghika a rãspuns: “Pentru a deveni mai ortodox”.Credeþi cã V.Ghika a contribuit la îmbinarea celor douã culturi ºi religii, cea aOrientului ºi cea a Occidentului ?

- Rãspunsul viitorului Monsenior Vladimir Ghika a fost, în 1902, unulexemplar. Descendentul voievozilor ortodocºi mult influenþaþi de Occident afãcut un gest rar, cu conºtiinþa îmbinãrii a douã culturi fundamentale.

- Sunteþi încrezãtor în ceea ce priveºte reunificarea într-o singurã Bisericã,Biserica lui Dumnezeu ?

- Am sã vã ºochez poate. Creºtinul din mine ar dori o reunificare. Istoriculculturii vã rãspunde cã ea este imposibilã ºi vã trimite la o carte a sa ce va filansatã curând: „Douã Europe – un divorþ intelectual ?” […]

- Ce semnificaþie atribuiþi dezvelirii acestei statui închinatã lui VladimirGhika, despre care un editor francez spunea: “Fericiþi, voi românii, cã îl aveþipe Monseniorul Ghika” ?

- Exact semnificaþia europeanã ºi ecumenicã pe care o meritã.MAGDA MARINCOVICIMAGDA MARINCOVICIMAGDA MARINCOVICIMAGDA MARINCOVICIMAGDA MARINCOVICI

31 mai 2004, la intersecþia strãzilor Pangrati ºi Cpt. Demetriade, afost inaugurat monumentul dedicat Monseniorului Ghika. Statuia înbronz, reproducând lucrarea Cãrturarul a sculptorului Gheorghe Anghel,strãjuieºte piaþeta ce poartã acum numele Monseniorului Vladimir Ghika.Acesta este locul prin care a pãºit de nenumãrate ori îndreptându-sespre capela Sacré Coeur.

Un eveniment cu semnificaþieUn eveniment cu semnificaþieUn eveniment cu semnificaþieUn eveniment cu semnificaþieUn eveniment cu semnificaþieeuropeanã ºi ecumenicã:europeanã ºi ecumenicã:europeanã ºi ecumenicã:europeanã ºi ecumenicã:europeanã ºi ecumenicã:

Dezvelirea statuii închinateDezvelirea statuii închinateDezvelirea statuii închinateDezvelirea statuii închinateDezvelirea statuii închinateMons. Vladimir GhikaMons. Vladimir GhikaMons. Vladimir GhikaMons. Vladimir GhikaMons. Vladimir Ghika

nr. 6/2004 6

Este timpul sã ne îndreptãm atenþia spre ÎntâlnireaTineretului din Arhidieceza noastrã. Pentru mulþi tineri aceastãîntâlnire a fost ºi este un eveniment aºteptat cu o dorinþãînflãcãratã! Iatã, a sosit momentul sã vã comunicãm datelenecesare pentru ca tinerii din toate parohiile Arhidiecezeinoastre sã participe pregãtiþi sufleteºte ºi cu entuziasmulcaracteristic vârstei, la a III-a Întâlnire a Tineretului dinArhidieceza Romano-Catolicã de Bucureºti.

Prima Întâlnire Diecezanã a Tineretului s-a desfãºurat laCraiova (1998). Al doilea eveniment de neuitat a fost înBucureºti-Voluntari (Anul Jubiliar 2000).Întâlnirea din anul acesta va fi în POPEªTILEORDENI (lângã Bucureºti).

Tema Întâlnirii este inspiratã dinmesajul Sfântului Pãrinte pentru ZiuaMondialã a Tineretului 2004: „Vrem sã-lvedem pe Isus” (In 12,21).

Perioada Întâlnirii este cuprinsã între15 ºi 18 iulie 2004, iar locul mai exact dedesfãºurare a programului este Oratoriul„Sfântul Leonardo Murialdo” din PopeºtiLeordeni (strada Drumul Fermei, tel:021.492.06.90).

Vârsta tinerilor participanþi trebuie sãfie cuprinsã între 16-30 ani.

Pe parcursul Întâlnirii, cazareaparticipanþilor va fi în familiile, mãnãstirileºi ºcolile din Popeºti- Leordeni, iar în ceeace priveºte masa, ea va cuprinde micul dejun la locul cazãrii,prânzul ºi cina la locul desfãºurãrii programului.

Programul întâlnirii are urmãtoarele obiective:- cunoaºterea tinerilor din parohiile Arhidiecezei noastre:

discuþii în grupuri mici, scente (o parohie are la dispoziþie ºaseminute pentru o prezentare), cântece (fiecare parohie se poateprezenta cu un imn – creaþie pe baza temei), ateliere pe diferitesubiecte, voie bunã etc.;

- cunoaºterea profundã a lui Cristos: rugãciune, cateheze(cu aceastã ocazie tinerii care au participat la cursurile deformare pentru animatori vor intra „în funcþie”), Sfinte Liturghii,spovadã (preoþii sunt invitaþi sã stea la dispoziþia tinerilor),colocvii spirituale etc.;

- cunoaºterea unei realitãþi locale din Arhidieceza deBucureºti: Comunitatea catolicã din Popeºti Leordeni(întâlnirea cu tinerii din Popeºti Leordeni, contactul cu familiilede aici, observarea activitãþilor preoþilor ºi a persoanelorconsacrate din aceastã comunitate etc.).

La program (la Sf. Liturghii, la cateheze etc.) vor participaArhiepiscopul Ioan ROBU ºi Episcopul auxiliar Cornel DAMIAN.În timpul desfãºurãrii programului, preoþii sunt rugaþi sãînsoþeascã pe cât posibil grupurile de tineri. În ceea ce priveºtecazarea preoþilor de la distanþe mai mari, aceºtia sunt rugaþi

sã ia legãtura cu preoþii din parohiileapropiate Popeºtiului.

Primirea participanþilor se vadesfãºura joi, 15 iulie 2004, ora 14.00-17.00 iar plecarea, duminicã 18 iulie2004, ora 13.00.

La întâlnire, tinerii participanþi vortrebui sã aibã cu ei urmãtoarele lucruri:sac de dormit (sau pãturã), izopren(saltea de burete), tacâmuri, ceva de puspe cap, trusã de igienã personalã, hainecorespunzãtoare pentru o astfel deîntâlnire.

La sosire tinerii vor primi: broºuraîntâlnirii, ecusonul, un tricou, un posterºi alte lucruri specifice Întâlnirii.

Cine doreºte mai multe informaþiidespre acest eveniment sau vrea sã-ºi

confirme prezenþa cu aceastã ocazie poate apela laurmãtoarele persoane de contact:

Iulian SUSANU (tel. 0721.389.927), Cristina PETRENCIC (tel.0726.368.100), Cecilia BLAJU (tel. 0745.428.050) sau prine-mail: tic@tic.ro, cdpt@tic.ro

Pentru ca Întâlnirea Diecezanã a Tineretului din anul 2004sã-ºi atingã obiectivele propuse, preoþii, persoaneleconsacrate, tinerii responsabili ºi animatorii sunt rugaþi sã seimplice cu mult curaj ºi iniþiative în pregãtirea ºi însufleþireaacestui eveniment important din viaþa Bisericii noastre locale.

PrPrPrPrPr. Daniel Bulai. Daniel Bulai. Daniel Bulai. Daniel Bulai. Daniel BulaiResponsabil Diecezan cu Pastoraþia TResponsabil Diecezan cu Pastoraþia TResponsabil Diecezan cu Pastoraþia TResponsabil Diecezan cu Pastoraþia TResponsabil Diecezan cu Pastoraþia Tineretuluiineretuluiineretuluiineretuluiineretului

Întâlnirea Diecezanã a TÎntâlnirea Diecezanã a TÎntâlnirea Diecezanã a TÎntâlnirea Diecezanã a TÎntâlnirea Diecezanã a Tineretului Catolicineretului Catolicineretului Catolicineretului Catolicineretului Catolic

Aºa cum anunþam în paginile din numãrul trecut al revistei,sâmbãtã, 29 mai 2004, la Biserica Sfânta Maria a Harurilor aavut loc veghea de Rusalii. Programul a început cu SfântaLiturghie, apoi ne-am rugat ºi am cântat împreunã, tocmaipentru a întâmpina cum se cuvine Coborârea Duhului Sfânt.

Aºadar, sã ne lãsãm în voia Duhului Sfânt pentru cã el neva învãþa totul!

Roxana RotaruRoxana RotaruRoxana RotaruRoxana RotaruRoxana Rotaru

„T„T„T„T„Trimite, Doamne,rimite, Doamne,rimite, Doamne,rimite, Doamne,rimite, Doamne,Duhul TãuDuhul TãuDuhul TãuDuhul TãuDuhul Tãu

ca sã reînnoiascãca sã reînnoiascãca sã reînnoiascãca sã reînnoiascãca sã reînnoiascãfaþa pãmântului”faþa pãmântului”faþa pãmântului”faþa pãmântului”faþa pãmântului”

Pentru al doilea an consecutiv, Centrul Diecezan cu PastoraþiaTineretului din Bucureºti, de data aceasta în colaborare cu AGRUBucureºti, a organizat în perioada 7-9 mai 2004, la Sinaia, a II-aediþie a Campionatului Inter-Diecezan de Fotbal.

Într-o atmosferã de sportivitate, adolescenþii ºi tineriiparticipanþi din Eparhia Oradea Mare, Arhidieceza de Alba-Iulia, Arhieparhia de Alba-Iulia ºi Fãgãraº ºi Arhidieceza deBucureºti au dus o luptã strânsã pentru câºtigarea trofeuluipus în joc, trofeu care acum este în vitrina echipei din Bucureºti.

Sperãm cã aceastâ competiþie va deveni o tradiþie, care sãse poatã desfãºura într-o ambianþã plãcutã ºi armonioasã înjurul Bisericii lui Cristos.

Claudiu RoznovszkyClaudiu RoznovszkyClaudiu RoznovszkyClaudiu RoznovszkyClaudiu RoznovszkySorin MantaSorin MantaSorin MantaSorin MantaSorin Manta

SUFL

ET T

ÂNÃR

SUFL

ET T

ÂNÃR

SUFL

ET T

ÂNÃR

SUFL

ET T

ÂNÃR

SUFL

ET T

ÂNÃR

Din nou la fotbal...Din nou la fotbal...Din nou la fotbal...Din nou la fotbal...Din nou la fotbal...

7nr. 6/2004

Tema pentru luna iunie, din cadrul Anului Pastoral, estededicatã celor necesare pentru celebrarea Sfintei Liturghii. Lanumãrul 289 din Liturghierul Roman, citim urmãtoarele:“Printre cele necesare celebrãrii Liturghiei, o cinste deosebitãse va acorda vaselor sacre ºi, printre acestea, potirului ºipatenei, în care se oferã, se consacrã ºi din care se primescvinul ºi pâinea”.

În liturgia creºtinã, potirulpotirulpotirulpotirulpotirul este simbol al suferinþelor ºipãtimirii Domnului nostru Isus Cristos ºi simbol al unitãþiicreºtine, întrucât cu toþii ne împãrtãºim din acelaºi potir albinecuvântãrii (cf 1 Cor 10,16). PatenaPatenaPatenaPatenaPatena, pe care se aºeazãpâinea (ostia) pentru consacrare, ne sugereazã ºi ea acelaºisimbolism al unitãþii, pentru cã “ne împãrtãºim cu toþii dinaceeaºi unicã pâine” (1 Cor 10,17).

Pâinea ºi vinulPâinea ºi vinulPâinea ºi vinulPâinea ºi vinulPâinea ºi vinulElementele esenþiale ale celebrãrii euharistice sunt pâinea

ºi vinul.În spiritualitatea biblicã, pâinea pâinea pâinea pâinea pâinea este darul lui Dumnezeu

de care depinde viaþa omului. Pe timpulcãlãtoriei prin pustiu, evreii au fost salvaþide la înfometare de mana coborâtã din cer.Isus însuºi se îngrijeºte de hrana mulþimii,care l-a urmat într-un loc pustiu ºi izolat,pentru a-L asculta, fãcând pentru eiminunea Înmulþirii pâinilor pentru a le potolifoamea (cf Mt 14,13-21). Chiar ºi pâinea pecare o cumpãrãm de la magazin pentruhrana noastrã zilnicã este tot un dar al luiDumnezeu, pentru cã El face sã rodeascãpãmîntul. În acest sens, trebuie neapãratsã recuperãm dimensiunea legãturii, aºzice chiar a dependenþei noastre deDumnezeu, prin «pâinea noastrã cea detoate zilele». Aceastã pâine, “rod alpãmântului ºi al muncii oamenilor”, i-ooferim lui Dumnezeu la Sfânta Liturghiepentru a deveni pentru noi «pâine a vieþii»(Ofertoriu).

VinulVinulVinulVinulVinul, cel de-al doilea element, a avut ºi are un rol esenþialîn viaþa de cult. Consumul vinului la masã dã nota desãrbãtoare ºi de moment deosebit de comuniune în viaþafamiliei sau a comunitãþii. Pentru a salva aceastã notã desãrbãtoare ºi de comuniune, Isus transformã apa în vin laNunta din Cana (cf In 2,1-12). La Sfânta Liturghie oferim vinulca “rod al viþei de vie ºi al muncii oamenilor” pentru a fitransformat, pentru noi, în «bãuturã spiritualã» (Ofertoriu).

Prin pâine ºi vinPrin pâine ºi vinPrin pâine ºi vinPrin pâine ºi vinPrin pâine ºi vinne este împãrtãºitã Iubireane este împãrtãºitã Iubireane este împãrtãºitã Iubireane este împãrtãºitã Iubireane este împãrtãºitã Iubirea

Întreaga Scripturã, atât Vechiul cât ºi Noul Testament,insistã asupra marelui adevãr cã Dumnezeu este iubire (Ier31,3; 1 In 4,8) ºi din iubire vine în întâmpinarea omului, cuinfinitã milostivire (cf Dt 7,7s.; Ier 31,3), iar aceastã iubiremilostivã culmineazã cu moartea rãscumpãrãtoare a Fiuluilui Dumnezeu: “Pentru cã atât de mult a iubit Dumnezeu

lumea, încât l-a dat pe Fiul sãu Unul Nãscut” (In 3,16). Isusdevine astfel «semnul», «manifestarea», «prezenþa în mijloculnostru» a iubirii lui Dumnezeu: “Iubindu-i pe ai sãi, i-a iubitpânã la sfârºit” (In 13,1); “Ne-a iubit ºi s-a dat pe sine pentrunoi” (Ef 5,2-3).

Celebrând Euharistia, celebrãm acest mister de iubire alui Dumnezeu, fãcut prezent în viaþa noastrã prin Cristos.Pâinea ºi vinul transformate în Trupul ºi Sângele lui Cristossunt «semnul, manifestarea, prezenþa cea nouã în mijloculnostru» a iubirii lui Dumnezeu care ni se comunicã. «Pâineavieþii» ºi «bãutura spiritualã» primite prin Împãrtãºanie suntînsãºi esenþa vieþii divine, care este iubirea ºi care ne estedãruitã spre a ne transforma.

Iubirea este autenticãIubirea este autenticãIubirea este autenticãIubirea este autenticãIubirea este autenticãatunci când e solidarãatunci când e solidarãatunci când e solidarãatunci când e solidarãatunci când e solidarã

Urmând exemplul lui Cristos, care s-a solidarizat cumulþimea înfometatã, noi, toþi, care participãm la Cina

Domnului, împãrtãºindu-ne din iubirea Lui,avem obligaþie faþã de cei sãraci ºiînfometaþi din aceastã lume. CelebrareaEuharistiei înseamnã împãrtãºirea pâinii:pâinea Sa ºi pâinea noastrã. De aceea,dacã vrem ca împãrtãºaniile noastre sã fieautentice ºi demne, nu putem sã nesustragem de la perspectiva împãrtãºiriipâinii cu aproapele nostru.

În felul acesta, facem efectivãparticiparea tuturor la bunurile pãmântului,a cãror destinaþie este comunã ºi nuîngãduie monopol din partea nimãnui.Criza economicã, la originea ei, este o crizãde iubire ºi de solidaritate; astfel pâineaînceteazã sã mai fie mijloc de comuniuneîntre oameni. Pâinea este semnul mãreþ alcomuniunii dintre oameni atunci când estehranã împãrþitã atât în momentele debucurie cât ºi în cele de durere. Pâinea

împãrtãºitã în solidaritate, îndeosebi cu cei mai sãraci, esteºi un gest de credinþã, expresie a adevãratei religii, aºa cumne învaþã Sfântul Iacob (cf Iac 2,14-26).

Nu ne stã în putere sã înmulþim pâinile ca Isus, dar putemsã o împãrþim cu ceilalþi pe aceea pe care o avem noi; putemsã înmulþim pâinile dragostei ºi ale omeniei. Foamea ºi sãrãciasunt multiforme. Solidaritatea cu cei care au trebuinþã de pâineazilnicã înseamnã sã ne strãduim sã o obþinem pentru toþi, ceeace ne indicã expresia «foamea de pâine», adicã: muncã, hranã,casã, familie, culturã, libertate, demnitate personalã ºi drepturileomului. ªi toate acestea, fãrã sã fie uitaþi sãracii societãþiimoderne: bãtrânii pãrãsiþi, bolnavii incurabili, copiii fãrã famile,femeile abandonate, delincvenþii, drogaþii, alcoolicii. Astãzi ºiacestea sunt fapte creºtine de milostenie faþã de sãracul cucare se identificã Isus. Acestora trebuie sã le împãrtãºim Iubireape care ºi noi am primit-o în dar în Euharistie, iar prin aceastãîmpãrtãºire, faþa lumii va arãta altfel.

PrPrPrPrPr. VENIAMI. VENIAMI. VENIAMI. VENIAMI. VENIAMIN AENêOAEIN AENêOAEIN AENêOAEIN AENêOAEIN AENêOAEI

Prin pâine ºi vin ne este împãrtãºitã IubireaPrin pâine ºi vin ne este împãrtãºitã IubireaPrin pâine ºi vin ne este împãrtãºitã IubireaPrin pâine ºi vin ne este împãrtãºitã IubireaPrin pâine ºi vin ne este împãrtãºitã Iubirea ANU

L PAN

UL P

ANU

L PAN

UL P

ANU

L PASTORAL LU

NÃ D

E LUN

ÃASTO

RAL LUN

à DE LU

NÃ

ASTORAL LU

NÃ D

E LUN

ÃASTO

RAL LUN

à DE LU

NÃ

ASTORAL LU

NÃ D

E LUN

Ã

nr. 6/2004 8

Ideea ca primul argument de discuþie sã fie Schemadespre liturgie a apãrut la a doua Adunare Generalã aConciliului, pe 16 octombrie 19612 . Motivaþia acestei deciziia fost faptul cã Schema era bine gânditã ºi scrisã,corespunzând dorinþelor exprimate în perioada depregãtire a Conciliului. ªi nu era ceva întâmplãtor: de ojumãtate de veac era prezentã în Biserica Catolicã o miºcarede reînnoire liturgicã, la al cãrei început a contribuit decisivdiscursul preotului Lambert Beaudoin, la Malines, în 1909.

Comisia ce a pregãtit Schema documentului eraalcãtuitã din specialiºti cunoscuþi, provenind din 19 þãri ºipatru continente. Rodul muncii lor nu reflecta doar opinii ºiexperienþe personale, ci chiar experienþa de rugãciune aBiserici i din ult imele cincidecenii. Cu toate acestea, celescrise în Schemã aveau sãîntâmpine anumite rezistenþe.Din istoria desfãºurãriiConciliului, se ºtie cã Schemaa trecut mai întâi pe la ComisiaCentralã. Aici au fost introdusemodificãri importante îndocument, mai ales laaspectele ce se refereau laîmpãrtãºania sub ambelespecii ºi la puterea episcopuluilocului de a decide referitor laanumite aspecte l i turgice(«adaptarea la culturalocului»3 ). Avizaþi de modi-ficãrile aduse, pãrinþii conciliariau determinat, prin interven-þiile lor, o reluare a ideilororiginale din Schemã ºi,implicit, o aprofundare a lor.

Documentul care a fostaprobat în final de cãtreConciliu reflecta o concepþie viedespre Bisericã, o comunitateadunatã în jurul Cuvântului ºial Trupului lui Cristos de pealtar4 .

Comunitatea celebreazã venirea, prezenþa ºi a douavenire a Salvatorului lumii – Regele istoriei: aceasta eraidentitatea cea mai profundã a Bisericii ºi epifania eispiritualã cea mai semnificativã. Întreg poporul luiDumnezeu (inclusiv laicii, nu doar episcopul/preotul)celebreazã în mod activ ºi responsabil.

Toate documentele conciliare ce vor urma vor facereferinþã la Sacrosanctum Concilium, Constituþia despreLiturgia Bisericii, aprobatã la 4 decembrie 19635 . Deveniseclar cã o adevãratã reformã liturgicã (ºi nu doar...) nu eranumai o chestiune de rituri ºi norme, ci de culturã ºi doctrinã.

Constituþia se compune dintr-o scurtã introducere(proemium), ºapte capitole, o parte finalã. Douã aspectesunt în mod special evidenþiate:

- liturgia continuã realizarea misterului lui Cristos: viaþa,

moartea ºi învierea sa (ceea ce noi numim «misterul pascal»)sunt prezente ºi dãtãtoare de viaþã ºi azi în Bisericã, înprincipal prin celebrarea lor de cãtre comunitatea celorbotezaþi – Trupul lui Cristos6 ;

- liturgia este izvorul principal de educaþie a poporuluilui Dumnezeu: acele preocupãri conciliare constante pentruadaptarea la cultura localã, folosirea limbii poporului încelebrarea misterelor sacre, ascultarea Cuvântului înpropria limbã, necesitatea explicãrii acestuia... Nu erausimple «teme de discuþie», ci necesitãþi pastorale urgenteale Bisericii ce devenise mai conºtientã de universalitateaei7 .

Pentru prima datã la un Concliu Ecumenic, un documentse ocupa de liturgia Bisericii,atât sub aspectul doctrinal, câtºi sub cel pastoral. Dacã pe deo parte, liturgia este culmeaacþiunii Bisericii, pe de altãparte de aici, din izvorull i turgic, Biserica îºi trageîntreaga sa forþã.

Plecând de la acest primdocument al sãu, Conciliulavea sã gãseascã o puteredeosebitã de a orientacelelalte documente spre oreînnoitã teologie ºi speranþãa Bisericii.

PrPrPrPrPr. . . . . CORNELIU BEREACORNELIU BEREACORNELIU BEREACORNELIU BEREACORNELIU BEREAMisionarii VMisionarii VMisionarii VMisionarii VMisionarii Verbiþierbiþierbiþierbiþierbiþi

1. Amintesc faptul cã primelecuvinte ale documentelorimportante ale Bisericii devin«titlul» respectivului document.Se þine cont întotdeauna deversiunea originalã, în cazul defaþã, în limba latinã.

2. Prima Adunare a avut locpe data de 13 octombrie 1962.

3. De subliniat cã în perioadaConciliului Vatican II, precum ºi în documentele emanate deacesta, nu a fost folosit termenul «înculturare», termen ce s-aimpus teologic dupã anii 1970. Raportul însã, între vestireaEvangheliei – bogãþia culturalã a unui popor, nu a fost delocneglijat ºi a fost exprimat prin diferiþi termeni, cel mai cunoscutfiind cel de «adaptare».

4. Din «Cronistoria del Vaticano II», in Concilio EcumenicoVaticano II, Bologna 19952, XXIII-XXVI, putem culege câtevadate de interes general: discuþiile în Aula conciliarã au începutpe 23 octombrie ºi s-au încheiat pe 14 noiembrie 1962; au fostcitite în Aulã 325 de intervenþii; 325 de alte intervenþii au fostînmânate în scris spre examinare Comisiei conciliare.

5. Voturi favorabile: 2147; voturi contrare: 4.6. Cfr. SC, 7-8.7. Cfr. SC, 33.

Sacrosanctum ConciliumSacrosanctum ConciliumSacrosanctum ConciliumSacrosanctum ConciliumSacrosanctum Concilium11111

9nr. 6/2004

„Prin credinþã s-a supus Abraham, când a fost chematsã plece spre þinutul pe care avea sã-l ia drept moºtenire ºi aplecat neºtiind încotro merge!”

(((((Evr Evr Evr Evr Evr 11,8)11,8)11,8)11,8)11,8)

Autorul scrisorii cãtre Evrei este, înainte de toate, un buncunoscãtor al vechilor Scripturi, actualizându-le evenimentuluicel nou ºi fundamental pentru credinþa noastrã, Isus Cristos.Într-adevãr, din nepreþuita comoarã, care alcãtuieºte ºirulnesfârºit de oameni ºi fapte minunate ale Vechiului Testament,Abraham este de departe personalitatea care vorbeºte ºiastãzi cititorului dornic sã cunoascã istoria oamenilor dedemult. În paginile Sfintei Scripturi putem afla tãrie ºi sprijinsufletesc, dupã exemplul acestor giganþi ai credinþei. În plus,Biblia ne dã prilejul sã cunoaºtem ºi sã înþelegem mai profundrolul mântuitor ºi unic pe care l-a avut Isus din Nazaret înistoria mântuirii lumii ºi a noastrã. Abraham este, în acestsens, un exemplu care, în ciuda tuturor contradicþiilor vieþii,ºi-a urmat neabãtut chemarea. Vã îndemn din inimã sã citiþicapitolele 12 pânã la 25 din cartea Genezei, unde ne esteprezentatã viaþa sa.

Avram, cãci aºa îl numeºte Biblia, este primul personajistoric a cãrui viaþã ne este relatatã amãnunþit. Numele sãuprovine din limba ebraicã ºi înseamnã cã „este mare ca ºi tatãlsãu”, însã cuvântul Abraham este mai plin de semnificaþiepentru viaþa sa viitoare, el însemnând „tatãl unui popornumeros”. (Gen 11,26; 17,5). Dumnezeu decide din propria-iiniþiativã schimbarea numelui: ”nu te vei mai numi Avram, cãcite fac tatãl multor popoare” (Gen 17,5). Schimbarea numeluiavea loc la cei din vechime în împrejurãri speciale. De obicei,numele se schimba atunci când începea o nouã misiune deviaþã. De asemenea, schimbarea numelui mai presupuneaîncã ceva foarte important. Cel ce dãdea numele nou, cunoºteadeja însãºi esenþa misiunii pe care o avea de îndeplinit de acumîncolo. Prin urmare, între cel ce dãdea numele, în cazul nostru,Dumnezeu, ºi cel care îl primea, Abraham, se statornicea orelaþie intimã ºi nouã. Biblia îl numeºte în paginile sale peAbraham, simplu, „evreul”. El însã este originar din oraºul Urdin Caldeea, oraº situat la gurile Tigrului ºi Eufratului. El pleacãpentru cã în inima sa simte chemarea lui Dumnezeu. Face oprimã oprire în oraºul Haran din Mesopotamia, iar de acolomerge mai departe coborând în Palestina ºi oprindu-se maiîntâi în partea centralã, în oraºele Sichem ºi Bethel. Apoi îºicontinuã cãlãtoaria plecând mai departe spre sudul Palestineiîn oraºele Hebron ºi Beerºeba.

Biblia ne prezintã mai multe date importante: originea(Gen 11,31), chemarea (Gen 12,1-3) ºi alte aspecte din viaþa saparticularã (Gen 12,10-20; 20,7-11). În ceea ce priveºte origineasa, Biblia este destul de sãracã: spune doar cã Abraham „aieºit din Ur, din Caldeea ca sã meargã în Canaan”. Mult maiamãnunþit ne vorbeºte despre chemarea sa, Dumnezeucerându-i pur ºi simplu sã rupã cu familia ºi rudele ºi sã pleceîntr-o direcþie necunoscutã:

„Ieºi din þara ta, din rudenia ta ºi din casa tatãlui tãu, ºivino în þara pe care þi-o voi arãta.”

Acest text biblic a fost foarte des interpretat de exegeþi, însens teologic, moral, istoric, psihologic sau spiritual.Dumnezeu începe o nouã etapã din viaþa patriarhuluiAbraham. El îl binecuvânteazã înainte de toate, aºa cum estecazul deseori în Biblie. Dumnezeu nu este numai unul carecere, El oferã mult ºi rãsplãteºte credinþa lui Abrahampromiþându-i „cã va face din el un neam mare” ºi, prin urmare,în el „vor fi binecuvântate toate familiile pãmântului” (Gen 11,3).În sfârºit, tot de viaþa particularã a lui Abraham þin ºi dateprecum frumuseþea persoanei ºi rudelor sale, abilitatea saieºitã din comun ºi faptul cã era ocrotit de Dumnezeu. În carteaGenezei 20,1-18 ne este prezentatã discuþia purtatã cu regeleAbimelec, prilej cu care Biblia subliniazã ºi alte calitãþi pe careAbraham le poseda din plin. De fapt, în aceste rânduri, seface referinþã la conºtiinþa oamenilor: aceºtia acceptauminciuna, viaþa bãrbatului preþuia mult mai mult decâtonoarea femeii. Pentru ca regele Abimelec sã scape depedeapsa lui Dumnezeu, el îi dãruieºte „oi ºi boi, robi ºi roabe”ºi, în plus, îi dãruieºte lui Abraham o mie de arginþi, ca „odovadã de cinste faþã de toþi cei ce sunt cu el, aºa cã înainteatuturor el va fi fãrã vinã” (Gen 20,14.16).

Patriarhul Abraham a fost un om al bunei înþelegeri. Els-a împãcat cu toþi, nu a fost certãreþ, nu a cãutat sã profitede pe urma altora. A fost un om drept, cinstit ºi temãtor deDumnezeu. A avut încredere numai în Domnul ºi nu a fostniciodatã dat uitãrii sau dezamãgit. Dumnezeu însuºi a fãcutcu Abraham un legãmânt sfânt: „Iatã, eu însumi faclegãmântul meu cu tine: vei fi pãrintele unui popor mare!”(Gen 17,4). Dumnezeu i-a rãsplãtit fidelitatea fãcându-i opromisiune plinã de curaj, pe care nu ºi-o va retrage niciodatã,cãci Dumnezeu este întotdeauna credincios fãgãduinþelorsale.

Ne întoarcem la cuvintele de început luate din scrisoareacãtre Evrei, atât de mângâietoare pentru noi astãzi. „Credinþaeste adeverirea celor sperate ºi dovada lucrurilor nevãzute.Datoritã credinþei cei din vechime au avut o bunã mãrturie!”(Evr 11.1-2). Într-adevãr, cuvântul care meritã o atenþie specialãeste adeverire sau temei, acea încredere de nezdruncinat pecare Abraham a avut-o întotdeauna faþã de Dumnezeu, carel-a chemat la credinþã. Omul credinþei, asemenea luiAbraham, este mereu în cãutare, ºtiind cã aceastã cãutareva avea un sfârºit fericit.

Mons. Mons. Mons. Mons. Mons. VLADIMIRVLADIMIRVLADIMIRVLADIMIRVLADIMIR PETERCÃ PETERCÃ PETERCÃ PETERCÃ PETERCÃRectorul Institutului Catolic Rectorul Institutului Catolic Rectorul Institutului Catolic Rectorul Institutului Catolic Rectorul Institutului Catolic Sfânta TSfânta TSfânta TSfânta TSfânta Terezaerezaerezaerezaereza

Patriarhul Abraham vorbeºte peste veacuriPatriarhul Abraham vorbeºte peste veacuriPatriarhul Abraham vorbeºte peste veacuriPatriarhul Abraham vorbeºte peste veacuriPatriarhul Abraham vorbeºte peste veacuri

OA

MEN

I AI CRED

INÞEI

OA

MEN

I AI CRED

INÞEI

OA

MEN

I AI CRED

INÞEI

OA

MEN

I AI CRED

INÞEI

OA

MEN

I AI CRED

INÞEI

nr. 6/2004 10

BisericaBisericaBisericaBisericaBisericaSacré CoeurSacré CoeurSacré CoeurSacré CoeurSacré Coeur : : : : :

unitate în diversitateunitate în diversitateunitate în diversitateunitate în diversitateunitate în diversitateScurt istoricScurt istoricScurt istoricScurt istoricScurt istoric

În primãvara anului 1906, MonseniorulVladimir Ghika, prin sora Elisabeta Pucci, chematãde el de la Salonic, a pus bazele aºezãmântuluiInstitutului Superior de Caritate Sfântul Vincenþiude Paul, din Bucureºti, pe terenul donat de MariaPâcleanu (fosta soþie a Ministrului C. Arion). În anul1930, alãturi de acest institut, congregaþia FiiceleCaritãþii construieºte biserica parohiei romano-catolice Sacré Coeur, alipitã de marginea esticãa institutului, cu altarul orientat spre nord.

La 12 noiembrie 1948, în clãdirea SanatoriuluiSfântul Vincenþiu de Paul, s-a înfiinþat Institutul deendocrinologie Profesor C.I. Parhon, carefuncþioneazã ºi astãzi. În 1948, surorile vincentineau fost obligate sã-ºi întrerupã activitatea ºi sãpãrãseascã þara, asemenea celorlaltecongregaþii religioase. La data de 1 octombrie1948, surorile au vândut întreaga proprietatestatului francez.

Prin decretul de naþionalizare nr.302, publicatîn Monitorul Oficial nr. 256, din 3 noiembrie 1948,au fost trecute în proprietatea statului român toateclãdirile, împreunã cu terenul aferent, în afarã debisericã ºi casa parohialã, care au rãmasproprietãþi franceze. În bisericã, preoþii au maiactivat ocazional pânã la începutul anului 1957,când guvernul comunist a închis biserica, iarpreoþii au fost arestaþi ºi duºi la închisoare.

În mai 1991, la cererea ArhiepiscopieiRomano-Catolice de Bucureºti ºi a credincioºilordin cartier, adresatã Ambasadei Franþei, bisericaa fost redeschisã, Sfintele Liturghii celebrându-senumai duminica, în limba românã ºi limbafrancezã. La 1 decembrie 1991, a fost înfiinþatãparohia Sacré Coeur, iar casa parohialã a fostprimitã în vara anului 1992. La 9 iulie 1996, s-aîncheiat o convenþie între Arhiepiscopie ºiAmbasada Franþei, prin care s-au stabilitcondiþiile de utilizare ºi de întreþinere a bisericiiºi casei parohiale.

În prezent, în parohie activeazã: congregaþiaSurorile Muncitoare ale lui Isus; SurorileCredincioase ale lui Isus (F.C.J), Surorile Pauline ºiSurorile Carmelite, compania Fiicelor Caritãþii aleSfântului Vincenþiu de Paul (doar douã suroripensionare); asociaþia Caritas, asociaþia SfântuluiVincenþiu de Paul – conferinþa Sfântul IosifMuncitorul.

Hramul Bisericii este Solemnitatea PreasfinteiInimi a lui Isus.

11nr. 6/2004

DIN

VIAÞA PD

IN VIAÞA P

DIN

VIAÞA PD

IN VIAÞA P

DIN

VIAÞA PAROH

IEIARO

HIEI

AROH

IEIARO

HIEI

AROH

IEI

OOOOO comunitate multinaþionalã comunitate multinaþionalã comunitate multinaþionalã comunitate multinaþionalã comunitate multinaþionalãCând spunem biserica Sacré Coeur, ne gândim imediat la biserica de unde începe

procesiunea în Duminica Floriilor. Puþini ºtiu, însã, cã aici trãieºte o comunitate multinaþionalã.Numai citind programul sfintelor liturghii poþi sã-þi dai seama cã, într-adevãr, i se potriveºtedenumirea de comunitate multinaþionalã. Sfintele Liturghii se celebreazã în limbile: românã,francezã, englezã, arabã ºi latinã. Înainte de 1948, biserica Sacré Coeur a funcþionat ca ocapelã privatã pentru cãlugãrii lazariºti ºi pentru cãlugãriþele Fiicele Caritãþii, dupã cum nespune doamna Oana Seceleanu, membrã a comunitãþii franceze.

Ca parohie, se poate vorbi de Sacré Coeur începând cu 1decembrie 1991, când pãrintele Ioan Ciobanu a fost numit paroh,în acea perioadã celebrându-se Sfânta Liturghie numai duminica,în limba românã ºi francezã. La scurt timp, ºi comunitatea englezãºi-a exprimat dorinþa de a avea liturghia în limba maternã tot laSacré Coeur. Doi ani mai târziu, în 1993, creºtinii arabi din Bucureºtiau ales acelaºi locaº pentru serviciile liturgice. Domnul Nael Tawfinq,

din comunitatea arabã, ne-a spus: „ajungând în România, nu credeam cã pot gãsi o astfelde comunitate ºi, descoperind-o, mi-am anunþat imediat prietenii”. S-a bucurat cã pãrintelele-a acordat un spaþiu pentru celebrarea Sfintei Liturghii, un loc unde îºi pot afirma identitateareligioasã, dar ºi pe cea etnicã. Celelalte comunitãþi din parohie i-au primit bine, ba chiarcomunitatea creºtinã arabã a stârnit curiozitatea pentru cã mulþi nu ºtiau cã într-o þarãmusulmanã (ca Irakul) sunt ºi creºtini. Domnul Pavel Babiciu ne spune cã a apreciat destulde mult aceastã iniþiativã, de a se celebra Sfânta Liturghie în cinci limbi, Biserica Sacré Coeurdevenind astfel un punct de întâlnire pentru diverse comunitãþi. „Dupã sosirea pãrinteluiLuc, - adaugã reprezentantul comunitãþii române - am vãzut o emulaþie ºi o dezvoltare acomunitãþii franceze”. De asemenea, liturghia în limba arabã i se pare interesantãinterlocutorului meu, datã fiind „atmosferã caldã, datoratã cântecelor de baºtinã”.

În timpul discuþiilor, am remarcat în cei intervievaþio modestie care face cinste oricãrui creºtin. Cândpãrþile au fost întrebate care comunitate este maiapropiatã idealurilor creºtine, nici una nu a vorbitdespre sine, ci despre celelalte: „Francezii sunt deschiºi”. „Arabii sunt mai credincioºi, maiconºtiincioºi: nu lipsesc, aleargã sã nu întârzie”, spune doamna Alexandrina Iorgulescu.„Comunitatea româneascã este cea mai apropiatã de idealurile creºtineºti. Duminica, eucaut sã ajung sã prind mãcar binecuvântarea de la slujba româneascã”, a þinut sãmãrturiseascã doamna Oana Seceleanu, membrã a comunitãþii franceze. Sora Germainene-a vorbit despre biserica Sacré Coeur ca despre o „comunitate internaþionalã”, pentru cãaici se întâlnesc persoane de pe patru continente, ceea ce înseamnã cã este foarte bogatã,datoritã relaþiei dintre diferite culturi. „Este important sã poþi sã te rogi în limba proprie, darmai importantã este comuniunea care se realizeazã la Sfânta Liturghie”, ne-a spus încontinuare sora Germaine.

Vorbind despre tema noastrã, pãrintele Ciobanu ne spunea cã enoriaºii Sfinþiei Saletrãiesc precum o singurã comunitate ºi lucrul acesta se vede nu numai la bisericã, ci ºiatunci când se întâlnesc la cumpãrãturi sau la întrunirile organizate de parohie, cum ar fi,de exemplu, tombolele sau agapele. În timp ce pãrintele Ciobanu descria situaþia în care segãsea biserica la numirea sa ca paroh, folosea urmãtoarele cuvinte: „aceastã bisericã afost abandonatã, închisã, profanatã”. Profanatã! Cum? De cãtre cine? Cuvântul „profanare”îþi încreþeºte pielea numai auzindu-l. Da, biserica Sacré Coeur, a fost profanatã în ziua de 20iunie 1993, când Sfântul Sacrament a fost luat, hainele liturgice aruncate pe jos ºi nici astãzinu se ºtie cine a sãvârºit acest sacrilegiu ºi act de vandalism. Este unul dintre cele douãevenimente triste, cum le numeºte pãrintele, care au marcat acest nou început al activitãþiipastorale de la biserica Sacré Coeur. Celãlalt moment trist s-a petrecut dupã înmormântarealui Corneliu Coposu (noiembrie 1995), când o mânã criminalã i-a incendiat maºina. De atunci,un grup de 40 de voluntari pensionari, care se schimbã din trei în trei ore, fac de pazã ºi seroagã pentru a nu-l lãsa singur pe Isus nici un moment. Mulþi dintre cei care trec pragulacestei biserici gãsesc o atmosferã caldã, familialã, prielnicã rugãciunii.

Unitate în diversitate. Acest principiu se verificã ºi în comunitatea multinaþionalã dinparohia Sacré Coeur, unde credincioºi de diferite naþionalitãþi trãiesc în comuniune fãrã a-ºipierde specificul naþional, ci, dimpotrivã, îmbogãþindu-se ºi înfrumuseþându-se spiritual.

PrPrPrPrPr. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI

Sacré CoeurSacré CoeurSacré CoeurSacré CoeurSacré Coeur,,,,,puntepuntepuntepuntepunte

între creºtiniîntre creºtiniîntre creºtiniîntre creºtiniîntre creºtini

Cine-i mai aproapeCine-i mai aproapeCine-i mai aproapeCine-i mai aproapeCine-i mai aproapede idealul creºtin?de idealul creºtin?de idealul creºtin?de idealul creºtin?de idealul creºtin?

nr. 6/2004 12

Sfânta TSfânta TSfânta TSfânta TSfânta Treimereimereimereimereimemodel de iubiremodel de iubiremodel de iubiremodel de iubiremodel de iubirepentru familiepentru familiepentru familiepentru familiepentru familie

„Cãsãtoria este un sacramentcare, ca ºi preoþia, se reînnoieºteîn fiecare zi. Este o stare prin carebãrbatul ºi femeia pot ajunge lasfinþenie” (monseniorul Ghika)

Sfânta Treime este mister deiubire, taina iubirii desãvârºite ºi,poate cã aceastã simplã definiþieredã cel mai bine motivul pentrucare ea este o sãrbãtoare afamiliei.

Unitatea în diversitate este o„promisiune” ºi o permanentã„provocare” pentru viaþa defamilie. „Icoana” desãvârºitã aacestui drum de viaþã este

imaginea Sfintei Treimi.Iubirea dintre soþi nu se închide „în doi”, ci este permanent deschisã

spre al treilea, copilul, care la rândul sãu o întãreºte ºi îi dã stabilitate.Este o iubire care nu se epuizeazã, pentru cã icoana ei din cer îi

învaþã pe soþi cã desãvârºirea poate fi atinsã recunoscând mai întâipropriile limite, umane, în faþa misterului .

Iubirea dintre soþi este ºi ea o tainã, un mister. Contemplându-ºi ºiapãrându-ºi acest mister care îi uneºte, soþii construiesc o cale de viaþãunicã ºi exemplarã.

Din cãsnicii unice ºi exemplare s-a construit o civilizaþie nepieritoare,sprijinitã pe credinþã ºi încredere, speranþã ºi dãruire, iubire ºigenerozitate. Cu alte cuvinte,familii sfinte, modele tonicepentru vremuri de confuzie ºidificultate.

Asemeni misterului ce-ieste icoanã, iubirea cedãinuie în familie este opermanentã celebrare, ogeneroasã construcþie, unschimb de daruri, capa-citate de jertfã greu deînþeles altfel decât prinbucuria iubirii.

Când cuvintele sunt preamulte ºi uneori sensurileprea complicate pentru a dasfaturi de care au nevoiefamili i le spre a depãºisituaþii de crizã, ajunge ungest care îndreaptã privireaspre o icoanã : icoana deiubire ºi armonie cereascãa Sfintei Treimi.

MARINA FARAMARINA FARAMARINA FARAMARINA FARAMARINA FARA

Ce învãþãmCe învãþãmCe învãþãmCe învãþãmCe învãþãmde la copiii noºtride la copiii noºtride la copiii noºtride la copiii noºtride la copiii noºtri„...ceea ce învãþãm de la proprii copii este viaþa

trãitã pentru altul. Adicã jertfelnicia, spiritul derenunþare la sine. De câte ori nu a trebuit ºi nutrebuie sã ne întrerupem dintr-o activitate a noastrã,de adulþi, „serioasã”, ca sã le ducem o canã cu apã,sã le oferim o bomboanã sau sã vedem de ce plâng ?De câte ori nu a trebuit sã renunþãm la propriiledorinþe spre a ne acomoda la dorinþele ºi capriciilelor ? Iatã lucruri pe care nici azi nu le facem uºor.Însã, când ne gândim mai bine, înþelegem de cemântuirea pãrinþilor e în mâinile copiilor lor: pentrucã, slujindu-i pe ei, învãþãm sã-i slujim pe alþii.

În lumea de azi, nimic nu ne încurajeazã sãfacem aºa ceva. Totul – reclame, emisiunile TV ºiradiofonice, ziarele, revistele etc. – ne îndeamnã sãtrãim doar pentru propriul confort ºi propriaplãcere. De aceea, milioane de femei îºi ucidpruncul în pântece: pentru cã nu vor sã trãiascãpentru alþii, ci doar pentru sine.”

Mãrturia aceasta, din partea unui tatã a cincicopii, ºi alte opinii le puteþi citi în ultimul numãr alrevistei „Familia creºtinã”, publicatã de ProFamilia.rode ProFamilia.rode ProFamilia.rode ProFamilia.rode ProFamilia.ro

Spicuim din acelaºi articol, semnat, evident, dedoi pãrinþi, Oana ºi Radu Capan:

„...suntem convinºi cã aþi sesizat ce puþin letrebuie copiilor sã fie fericiþi ! O micã jucãrie, unminut de atenþie din partea noastrã, oîncurajare...lucruri aparent banale ºi care totuºi îibucurã atât de mult. Am constatat chiar cã, de fapt,lucrurile cele mai ieftine sunt ºi cele mai eficiente:nu am gãsit nici o jucãrie, oricât de complexã ºi descumpã, care sã provoace mai mare bucurie decâtatunci când le spunem: „Haideþi sã ieºim toatãfamilia la o plimbare”. Cât de greu este, în schimb,pentru noi, sã fim mulþumiþi, bucuroºi, fericiþi! Maiºtim noi sã ne bucurãm de gesturile mici?”

Matei, de la rugãciune direct în vis...Matei, de la rugãciune direct în vis...Matei, de la rugãciune direct în vis...Matei, de la rugãciune direct în vis...Matei, de la rugãciune direct în vis...

UN

IVER

SUL

FU

NIV

ERSU

L F

UN

IVER

SUL

FU

NIV

ERSU

L F

UN

IVER

SUL

F AM

ILIEI

AMILI

EIAM

ILIEI

AMILI

EIAM

ILIEI

13nr. 6/2004

Mai tare decât cuvântulMai tare decât cuvântulMai tare decât cuvântulMai tare decât cuvântulMai tare decât cuvântulCultura zilelor noastre este dominatã de vizual, în ultimii

ani impunându-se chiar o opoziþie radicalã între imagine ºicuvânt. Imaginea este mai puternicã decât cuvântul, deoareceacþiunea ochilor, care percep realitatea în armonie cu celelaltesimþuri, ne introduce într-o extensie, omul reuºind sã vadãmai multe lucruri dintr-o singurã privire. Înschimb, cuvântul nu prezintã exactrealitatea perceputã, dar se pronunþã înlegãturã cu aceasta. Nu este acelaºi lucrusã citeºti într-un ziar despre rãzboi cu aprivi lupta armatã în direct, transmisã latelevizor.

ImaginileImaginileImaginileImaginileImaginiledin mintea omuluidin mintea omuluidin mintea omuluidin mintea omuluidin mintea omului

Odatã intrate în psihicul nostru,imaginile nu mai ies ºi nu se mai ºtergniciodatã, acest fenomen fiind valabil atâtpentru imaginile frumoase, cât ºi pentrucele urâte. ªi nu numai cã rãmân, dar potchiar sã ducã la efecte nedorite, care potajunge pânã la tulburãri decomportament. Nu întâmplãtor, mulþidintre agresori ºi criminali acþioneazãinspiraþi din scenariile unor filme violente pe care le-auvizionat. ªi nu întâmplãtor, copiii de vârstã ºcolarã au începutsã aibã coºmaruri legate de rãzboi, potrivit unor recentecercetãri legate de efectele psihologice ale rãzboiului din Irakasupra copiilor.

Cum sã-i protejãm pe copii?Cum sã-i protejãm pe copii?Cum sã-i protejãm pe copii?Cum sã-i protejãm pe copii?Cum sã-i protejãm pe copii?Aceasta este întrebarea legitimã care, cu siguranþã,

preocupã pe mulþi pãrinþi care dau vina, în general, pejurnaliºtii „iresponsabili” pentru violenþa de la televizor. Dacãstãm bine sã ne gândim, un jurnalist de televiziune nu poateabdica de la ilustrarea cu imagini a ceea ce povesteºte princuvinte. Dacã în reportaj se vorbeºte despre morþi ºi rãniþi,

reporterul trebuie sã ilustreze ceea ce spune cu imaginipotrivite, însã nu ar trebui sã insiste asupra unor imaginiterifiante. Din pãcate, de multe ori, ziariºtii aleg astfel deimagini nu atât pentru a ilustra adevãrul, cât pentru a învingeconcurenþa ºi a deveni lideri pe piaþa mass-media. În acestcaz, este clarã lipsa de profesionalism, de aceea se impune

respectarea unor norme ºi instituirea unorcomisii de control.

Bona mea, televizorulBona mea, televizorulBona mea, televizorulBona mea, televizorulBona mea, televizorulDacã cei mici au coºmaruri cu rãzboi,

nu este numai vina telejurnalelor ºi,implicit, a jurnaliºtilor. De multe ori, pãrinþiiîi încredinþeazã pe copii televizorului, maiales desenelor animate, crezând, poate,cã sunt cele de pe vremea lor: Mihaela,Heidi, Sandy Bell. Câþi dintre pãrinþi aurãbdarea ºi curiozitatea sã priveascãîmpreunã cu copiii lor desenele animatede astãzi? Samurai X, Spider-Man,Batman, Pokemon sunt reprezentãri alerãzboiului, ale luptei dintre bine ºi rãu, darcu violenþã, arme sofisticate, limbi de foc,monºtri. Oare câþi dintre pãrinþi au fãcutinventarul jucãriilor rãzboinice – tancuri,puºti, mitraliere, rachete – pe care le-au

cumpãrat copiilor lor?

AntidotulAntidotulAntidotulAntidotulAntidotulPsihologii spun cã urâtul imaginilor nu poate fi ºters din

mintea omului, dar recomandã ca antidot imaginile frumoase:cu cât mai multe imagini frumoase, cu atât mai puþine efecteale celor urâte.

Copiii trãiesc de mici în„compania” rãzboiului,ostilitatea fiind prezentã înimaginarul lor de foartetimpuriu. Televiziunea are,cu siguranþã, o mare partedin vinã, dar televizorul nuse deschide singur ºi copiiipot fi educaþi sã se uite latelevizor cu mãsurã ºi maiales cu simþ critic.

Existã mereu posibi-litatea de a alege între a lãsape mâna copilului tãutelecomanda ºi a-i citi opoveste, a-i sugera olecturã, a-l duce la unmuzeu, într-un parc, a-iarãta partea frumoasã avieþii, a-l convinge cã lumeanu poate fi cuprinsã într-ocutie cu ecran colorat.

ANCA MÃRTINAªANCA MÃRTINAªANCA MÃRTINAªANCA MÃRTINAªANCA MÃRTINAª

Nu trageþi în televizor!Nu trageþi în televizor!Nu trageþi în televizor!Nu trageþi în televizor!Nu trageþi în televizor! ÎND

RUM

AR MED

IATIC

nr. 6/2004 14

Inside the Vatican este orevistã lunarã de prestigiu, care,dupã cum aratã ºi numele,reflectã evenimentele petrecuteîn Cetatea Vaticanului –reportaje, ºtiri, comentariirealizate de cunoscuþi jurnaliºti,precum Delia Gallagher, RobertMoynihan, ºi imortalizate defotografi specializaþi ai acestuispaþiu – Grzegorz Galazka, unuldintre cei mai apreciaþi – cucolaborarea unor analiºti airealitãþilor teologice, sociale, politice, culturale.

În primul numãr al acestui an al revistei, un capitol esterezervat celor mai importante personalitãþi catolice ale anului2003, „Zece oameni ai anului”: Mel Gibson, Alfonso LópezTrujillo, Rosalina Tuyuc (militantã pentru pacificarea Guatemalei,þarã sfâºiatã de un lung rãzboi civil) , Sister Dolores Hart (care apãrãsit o strãlucitã carierã de actriþã la Hollywood pentru adeveni cãlugãriþã benedictinã), Andrea Riccardi, Michel Sabbah(patriarhul latin al Ierusalimului), Hilarion Alfejev (episcoportodox rus, teolog ºi militant al ecumenismului pentru o Europãa valorilor creºtine), Raymond Burke (tânãr episcop american,înfruntând cu mare curaj ºi înþelepciune cauzele dificile), J.R.R.Tolkien (scriitorul ºi medievistul britanic mort în 1973, dar deosebitde „prezent” prin succesul enorm al ecranizãrii romanelor saledin trilogia „Stãpânul inelelor”), Misionarele Caritãþii (surorileMaicii Tereza, beatificatã în octombrie 2003).

Aceastã scurtã prezentare dezvãluie o serie de criteriipentru alegerea de „modele”. Cine spune cã astãzi valoriletradiþionale sunt anoste ºi plictisitoare, nerelevante pentruastfel de criterii ?

Dintre personalitãþile alese de Inside the Vatican ,propunem, la rândul nostru, o selecþie bazatã pe legãtura pecare – sub o formã sau alta – aceºti „oameni ai anului” o aucu spaþiul românesc.

„Filmul anului”, „Patima lui Cristos”,realizat de „omul anului”, Mel GibsonMel GibsonMel GibsonMel GibsonMel Gibson, o areca principalã protagonistã pe MaiaMorgenstern, în rolul Sfintei Fecioare Maria,actriþa româncã fiind ºi o excelentãpromotoare în dezbaterile mediatice avalorii acestui film.

Andrea RiccardiAndrea RiccardiAndrea RiccardiAndrea RiccardiAndrea Riccardi, liderul comunitãþiiSant’Egidio, este ºi el un prieten al României.În afarã de amintirea unui eveniment care adeschis calea pentru vizita Papei în România– este vorba despre întâlnirea de la Bucureºti,„OAMENI ªI RELIGII”, din septembrie 1998 -prestigiosul profesor de istorie ºi cercetãtoral istoriei recente a fost prezent de curând,printre noi, la lansarea ediþiei în limba românã a cãrþii salededicate martirilor secolului XX.

Cardinalul AlfonsoAlfonsoAlfonsoAlfonsoAlfonsoLópez TLópez TLópez TLópez TLópez Trujillorujillorujillorujillorujillo, preºedinteleConsiliului Pontifical pentruFamilie, a vizitat de maimulte ori Bucureºtiul,sprijinind iniþiative înapãrarea familiei ºi a vieþii.Inside the Vatican îl alege„om al anului 2003” peacest cardinal columbian,„neclintit ca o stâncã”împotriva injustiþiilor ºi asãrãciei, a politicilor caredefavorizeazã copiii ºiinstituþia familieipretutindeni. Anul 2003 aconsemnat momentesemnificative în aceastã neobositã prezenþã a cardinalului,dintre care putem menþiona. Întâlnirea internaþionalã afamiliilor, la Manila, în ianuarie, unde a fost reprezentantulSfântului Pãrinte. Tot în 2003 a apãrut Lexiconul termenilorcontroversaþi din sfera vieþii de familie ºi a problemelor etice,lucrare amplã, de referinþã, coordonatã de Cardinalul Trujillo.Sunt menþionate, de asemenea, dezbaterile vii, polemice, îndiferite foruri, desigur ºi mediatice, care au fãcut posibil ca,prin intervenþiile cardinalului, probleme legate deresponsabilitatea vieþii de familie sã iasã din sfera indiferenþeiºi a cliºeelor, ºi, mai ales, sã prindã relief o realitate asupracãreia insistã mult Papa Ioan Paul al II-lea: curajul de a apãracultura vieþii.

Desigur, trebuiesã le amintim ºi peM i s i o n a r e l eM i s i o n a r e l eM i s i o n a r e l eM i s i o n a r e l eM i s i o n a r e l eCaritãþiiCaritãþiiCaritãþiiCaritãþiiCaritãþii, care îºidesfãºoarã acti-vitatea în Româniaîncã din 1990. Înte-meietoarea lor,Maica Tereza deCalcutta, a fost demai multe ori pre-zentã în comuni-tãþile noastre.

ªi poate nimic nu este mai sugestiv, pentru a încheia acestgrupaj de „modele” umane pentru actualitatea pe care otrãim, decât un gând al Maicii Tereza: Caritatea începe astãzi.Astãzi cineva suferã, astãzi cineva stã în stradã, astãzi cinevae flãmând. Ce avem de fãcut trebuie fãcut astãzi, cãci ziuade ieri s-a dus, iar cea de mâine nu a venit încã. Nu avemdecât ziua de azi pentru a-l face pe Isus cunoscut, pentrua-l iubi, sluji, hrãni, îmbrãca ºi adãposti. Nu aºtepta ziua demâine. Mâine nu-i vom mai avea dacã nu le dãm de mâncareastãzi.

Caritatea: un criteriu pentru a alege modele, astãzi.MARINA FARAMARINA FARAMARINA FARAMARINA FARAMARINA FARA

Alegând modeleAlegând modeleAlegând modeleAlegând modeleAlegând modele

15nr. 6/2004

„Memoria martirilor nueste o carte a eroilor, ciistoria atâtor existenþecreºtine trãite întru credinþãºi curmate de violenþã.“(Andrea Riccardi).

La 11 mai a.c., în aulaPalatului Patriarhal, a avutloc lansarea cãrþii SECOLULSECOLULSECOLULSECOLULSECOLULMARTIRIULUI (CREªTINII ÎNMARTIRIULUI (CREªTINII ÎNMARTIRIULUI (CREªTINII ÎNMARTIRIULUI (CREªTINII ÎNMARTIRIULUI (CREªTINII ÎNVEACUL XX) VEACUL XX) VEACUL XX) VEACUL XX) VEACUL XX) semnatã deprof. Andrea RiccardiAndrea RiccardiAndrea RiccardiAndrea RiccardiAndrea Riccardi,fondator al ComunitãþiiSant’Egidio. Cuvântul desalut a fost rostit dePatriarhul Teoctist, care asubliniat importanþa cãrþii ºia omagiat personalitateaautorului. Rolul demoderator i-a revenit acad.Rãzvan Theodorescu – Ministrul Culturii ºi Cultelor.

Lucrarea a fost prezentatã publicului prin patru intervenþiierudite ce s-au completatreciproc: ÎPS DanielCiobotea – Mitropolit alMoldovei ºi Bucovinei; prof.Florin Constantiniu –membru corespondent alAcademiei Române; unmesaj din partea ÎPSGeorge Guþiu – Arhiepiscopgreco-catolic ce a statvreme de 16 ani înînchisorile comuniste; prof.Andrea Riccardi – autorulcãrþii.

Un ierarh ortodox ºi unulgreco-catolic, un reputatistoric, specialist în perioada contemporanã ºi un umanistde talie internaþionalã au vorbit despre secolul al XX-lea ºiprea numeroºii sãi martiri rãspândiþi pe toate paralelele ºimeridianele globului, subliniind cã acest fenomen nu trebuielegat exclusiv de primele veacuri ale Bisericii ºi nici de culoareaunui anumit regim politic, creºtinii fiind persecutaþi cu egalãferocitate de regimurile de stânga ºi de cele de dreapta.

Despre „Secolul martiriului“, autorul mãrturiseºte cã „estecartea regãsitã a suferinþei multor oameni. De fapt, istoriculnu creeazã niciodatã, el regãseºte. În pragul anului 2000,am început sã studiez mãrturiile despre martiriul secoluluiXX. Cunoºteam numeroasele istorii de suferinþã. Apoicunoºteam istoria creºtinismului din secolul XX. Dar aceastaa fost o experienþã nouã ºi cutremurãtoare – sã cobor încatacombele secolului XX: a fost experienþa unei cãrþi regãsite.

LANSARE DE CARTE - LANSARE DE CARTE - LANSARE DE CARTE - LANSARE DE CARTE - LANSARE DE CARTE - Andrea RiccardiAndrea RiccardiAndrea RiccardiAndrea RiccardiAndrea Riccardi

„Secolul martiriului (Creºtinii în veacul XX)“ „Secolul martiriului (Creºtinii în veacul XX)“ „Secolul martiriului (Creºtinii în veacul XX)“ „Secolul martiriului (Creºtinii în veacul XX)“ „Secolul martiriului (Creºtinii în veacul XX)“Cartea mea nu reprezintão cercetare eruditã, ci ofrescã – precum ceaoferitã de icoanã – care sãfie contemplatã. De-alungul acestei investigaþiiam fost însoþit desentimentul de stupoarefaþã de un chip necu-noscut al creºtinismuluisecolului XX. […] Ima-ginea de ansamblu esteimpresionantã: secolul XXa redevenit un anotimp almartirilor“ (subl. mea, A.-M.B.).

Publicarea în limba românã a lucrãrii prof. Riccardireprezintã un moment excepþional din mai multe puncte devedere: editorial, cultural, academic ºi, deloc în ultimul rând,ecumenic ºi spiritual.

ANA-MARIA BOTNARUANA-MARIA BOTNARUANA-MARIA BOTNARUANA-MARIA BOTNARUANA-MARIA BOTNARU

Salutãm apariþia celuide-al treilea numãr al revisteiPro memoria, programat sãaparã în preajma unuieveniment important: 120 deani de la consacrareacatedralei Sfântul Iosif dinBucureºti...

Sunt articole, studii ºimãrturii cu tematici diverse…care vor trezi, cu siguranþã,interesul cititorilor. Ne placesã credem cã acestecontribuþii ºtiinþifice sunt ocãrãmidã la construcþia culturalã pe care o aºteptãm cutoþii, sinteza catolicismului în Arhidieceza de Bucureºti.

ÎPS Ioan Robu – ÎPS Ioan Robu – ÎPS Ioan Robu – ÎPS Ioan Robu – ÎPS Ioan Robu – Cuvânt înainteCuvânt înainteCuvânt înainteCuvânt înainteCuvânt înainte

nr. 6/2004 16

G a b r i e l - VG a b r i e l - VG a b r i e l - VG a b r i e l - VG a b r i e l - V a s i l ea s i l ea s i l ea s i l ea s i l eCimpoieºuCimpoieºuCimpoieºuCimpoieºuCimpoieºu este preot, are28 de ani ºi s-a nãscut laBãluºeºti (Neamþ), într-ofamilie cu zece copii. Pe 20mai 2004, a primit dinpartea episcopului de Iaºi,Petru Gherghel, mandatulde misionar pentru Coastade Fildeº.

Pregãtit pentru aceastãmisiune la CentrulMisionar din Gorizia (Italia),românul misionar GabrielCimpoieºu îl va ajuta pecolegul sãu, preotul AdrianStoica, aflat de doi ani înCoasta de Fildeº, mai exact

în dieceza de Bouké. Misiunea cuprinde aproximativ 90 desate, fiind un teritoriu de primã evanghelizare.

Rãzboiul civil nu-l sperieRãzboiul civil nu-l sperieRãzboiul civil nu-l sperieRãzboiul civil nu-l sperieRãzboiul civil nu-l speriepe Gabriel Cimpoieºupe Gabriel Cimpoieºupe Gabriel Cimpoieºupe Gabriel Cimpoieºupe Gabriel Cimpoieºu

Oraºul Bouké este unul din teatrele confruntãrilor dintrerebelii care controleazã partea de nord a þãrii ºi forþele armateale controversatului preºedinte Laurent Gbagbo, Coasta deFildeº fiind, din 2002, scena unui sângeros rãzboi civil.Temerile misionarului român sunt minime ºi privesc malaria,dar ºi rãzboiul civil. Dupã cum ne-a mãrturisit, el pleacã însãla drum luându-l drept cãlãuzã pe Duhul Sfânt: „Nu mergacolo cu gândul de a schimba lumea, vreau sã cunosc drumulparcurs de misiune ºi sã mã las condus de Duhul Sfânt”,spune pãrintele Cimpoieºu, care este „conºtient de privilegiulde a fi creºtin ºi de obligaþiile spirituale pe care le implicãaceastã demnitate”.

Portretul misionaruluiPortretul misionaruluiPortretul misionaruluiPortretul misionaruluiPortretul misionaruluiDespre trãsãturile morale ºi de caracter ale misionarului,

Gabriel Cimpoieºu crede cã este important sã fie „o persoanãliberã de toate siguranþele pãmânteºti, pentru a-i rãmâne ounicã siguranþã: Isus Cristos; misionarul trebuie sã fieconºtient de darurile primite ºi sã le punã cu generozitate ladispoziþia celorlalþi ºi, mai ales, sã fie disponibil la inspiraþiileDuhului Sfânt”.

Ca un fluviu care . . .Ca un fluviu care . . .Ca un fluviu care . . .Ca un fluviu care . . .Ca un fluviu care . . .Pãrintele Cimpoieºu ne-a vizitat la redacþie cu o

sãptãmânã înaintea plecãrii în Coasta de Fildeº. Era însoþitde Mons. Giuseppe Baldas de la Centrul Misionar din Gorizia,care a descris misionarismul folosind imaginea unui fluviucare, pânã sã ajungã sã se verse în mare, traverseazã omulþime de þinuturi ºi þãri, dând viaþã pe unde trece. Tot astfelºi Biserica, atâta timp cât nu se va închide în sine, ci va ducelumii vestea cea bunã, va fi fluviu al vieþii de credinþã pentruneamurile care nu au cunoscut încã vestea cea bunã.

ANCA MÃRTINAªANCA MÃRTINAªANCA MÃRTINAªANCA MÃRTINAªANCA MÃRTINAª

În bãtaia foculuiÎn bãtaia foculuiÎn bãtaia foculuiÎn bãtaia foculuiÎn bãtaia focului Duhului SfântDuhului SfântDuhului SfântDuhului SfântDuhului Sfânt

Aºezare geograficã:Aºezare geograficã:Aºezare geograficã:Aºezare geograficã:Aºezare geograficã:Coasta de Fildeº este un statdin Africa occidentalã, scãldatin Golful Guineii de Sud(Oceanul Atlantic). La Vest, seînvecineazã cu Liberia siGuineea; la Nord, cu Mali siBurkina Faso; la Est, cu Ghana.Coasta de Fildeº a fost teritoriufrancez între 1842 ºi 1960, când þara ºi-a câºtigatindependenþa.Capitala: Capitala: Capitala: Capitala: Capitala: Yamoussoukro (din 1983);Denumirea oficialã: Denumirea oficialã: Denumirea oficialã: Denumirea oficialã: Denumirea oficialã: Republica Coasta de Fildeº;Populaþie: Populaþie: Populaþie: Populaþie: Populaþie: 15,8 milioane de locuitori (1999);Limba oficialã: Limba oficialã: Limba oficialã: Limba oficialã: Limba oficialã: franceza;Limba secundarã: Limba secundarã: Limba secundarã: Limba secundarã: Limba secundarã: se vorbesc în jur de 70 de limbi,

printre care: dioula, senufo, haussa, etc.Sistem politic: Sistem politic: Sistem politic: Sistem politic: Sistem politic: republicã;ReligiiReligiiReligiiReligiiReligii: 60% religii tradiþionale; 25% musulmani;

15% creºtini.

Cum aþi vrea sã fim?Cum aþi vrea sã fim?Cum aþi vrea sã fim?Cum aþi vrea sã fim?Cum aþi vrea sã fim?Dragã redacþie,Am 71 de ani. De la vârstã fragedã am fost crescutã cu

frica de Dumnezeu. Influenþa pãrinþilor, a preotului dinlocalitate, a Gimnaziului Catolic din Petroºani (undeprofesoare mi-au fost cãlugãriþe), mi-au lãsat o amprentãde neºters. Dar au urmat alþi ani de ºcoalã în condiþiisocio-politice diferite, la care s-au adãugat 33 de ani înînvãþãmânt, în aceleaºi condiþii. În tot acest timp amfrecventat Biserica în mod sporadic, iar în 2001, împreunãcu soþul meu care era ortodox, ne-am apropiat ºi mai multde Dumnezeu cu ajutorul pãrintelui paroh Ionel Pojum dela parohia Sfânta Cruce. Din nefericire, în anul urmãtor soþulmeu a decedat, ºi, când am avut cea mai mare nevoie de omângâiere ºi de sprijin sufletesc, pãrintele Pojum m-a ajutatsã trec peste acest impas, arãtându-mi adevãrata cale spreDumnezeu. De atunci, Biserica a devenit pentru mine locde refugiu în întristare, dar ºi loc de mulþumire pentrumomentele de bucurie.

Recent, am citit la avizierul parohial o întrebare referitoarela preoþi: Cum aþi vrea sã fim? Mi-am dat seama cã mã potconsidera fericitã cã am gãsit, în persoana pãrintelui IonelPojum, preotul potrivit trebuinþelor mele sufleteºti. Chiar ºiîn predicile dumnealui gãsesc rãspuns la unele nelãmuriri,de parcã mi s-ar adresa mie.

Oricât aº cãuta modalitãþi de a-i mulþumi, singura calerãmâne rugãciunea la Dumnezeu, cãruia îi cer sã-i deasãnãtate ºi putere de muncã.

IRMA MANOLIUIRMA MANOLIUIRMA MANOLIUIRMA MANOLIUIRMA MANOLIU

Stimatã doamnã Manoliu,Recunoºtinþa este o floare rarã ºi cuvântul „mulþumesc”

lipseºte din vocabularul multora, de aceea ne bucurãm cândoamenii ºtiu sã-l rosteascã cu simplitate ºi sinceritate. (A. M.)(A. M.)(A. M.)(A. M.)(A. M.)

17nr. 6/2004

Comunicat de presã Comunicat de presã Comunicat de presã Comunicat de presã Comunicat de presãÎn zilele de 24 - 26 mai 2004, la palatul episcopal din Satu

Mare s-a desfãºurat sesiunea de primãvarã a ConferinþeiEpiscopale Române cu participarea episcopilor greco-catoliciºi romano-catolici. A luat parte, ca invitat, E.S. Jean-ClaudePérisset, Nunþiu Apostolic în România.

Ordinea de zi a cuprins puncte referitoare la: participarea la Adunarea generalã a Sinodului

episcopilor din anul 2005 ºi la simpozionul Africa - Europadin anul 2004;

situaþia comisiilor Conferinþei Episcopale; prezentarea sistemului de lucru a Confederaþiei Caritas

România, organizaþie pe care Conferinþa Episcopilor o sprijinã,voind ca prin activitatea sa sã mãreascã sensibilitateaoamenilor de bunãvoinþã faþã de valorile solidaritãþii,generozitãþii ºi caritãþii evanghelice, în special faþã de cei maidefavorizaþi;

mesajul cãtre Conferinþa Episcopilor din Româniaal laicilor catolici din România;

învãþãmântul catolic: programe ºi organizare; întâlnirea tinerilor la Köln - 2005; prezentarea textului Redemptionis sacramentum

în varianta româneascã; aniversar: 120 de ani de la înfiinþarea Diecezei de Iaºi; formulele sacramentelor în limba românã; Sinodul diecezan Iaºi - celebrarea solemnã în

decembrie 2004; Renovabis Aktion ºi emigraþia; alcãtuirea unui comunicat referitor la anul elec-

toral din acest an; relaþiile dintre Biserica Greco-Catolicã din România ºi

Biserica Ortodoxã Românã; vizita în România a card. Walter Kasper; probleme privitoare la fenomenul migraþiei; alte probleme de ordin intern.

În conformitate cu statutul Conferinþei Episcopilor a fostales noul preºedinte pentru urmãtorii trei ani în persoana E.S.Lucian Mureºan, Mitropolit de Alba-Iulia ºi Fãgãraº. Noulvicepreºedinte este E.S. Ioan Robu, Arhiepiscop ºi Mitropolitde Bucureºti. Pentru Consiliul Permanent au mai fost aleºiE.S. Jeno Schönberger, episcop de Satu Mare ºi E.S. VirgilBercea, episcop greco-catolic de Oradea.

În ziua de 24 mai toþi episcopii, membrii ConferinþeiEpiscopilor din România, au concelebrat sfânta Liturghie înCatedrala romano-catolicã, rugându-se pentru Biserica localãºi pentru Episcopia de Satu-Mare, care sãrbãtoreºte în acestan jubileul de 200 de ani de la întemeiere. Dupã sfântaLiturghie, prezidatã de cãtre E.S. Jean-Claude Périsset, NunþiuApostolic în România, episcopii i-au ascultat pe reprezentanþiigrupurilor ºi miºcãrilor laice, care au vorbit despre activitatealor în cadrul Episcopiei de Satu-Mare.

Ultima ºedinþã s-a desfãºurat separat pe secþiuni, latinãºi greco-catolicã.

S-a stabilit ca urmãtoarea sesiune a Conferinþei Episcopalesã aibã loc la Bucureºti în zilele de 18-20 octombrie 2004.

PrPrPrPrPr. . . . . CAZIMIR BUDÃUCAZIMIR BUDÃUCAZIMIR BUDÃUCAZIMIR BUDÃUCAZIMIR BUDÃU, , , , , SSSSSecretar generalecretar generalecretar generalecretar generalecretar general

Cãtre toþi credincioºii catoliciCãtre toþi credincioºii catoliciCãtre toþi credincioºii catoliciCãtre toþi credincioºii catoliciCãtre toþi credincioºii catolicidin Româniadin Româniadin Româniadin Româniadin România

Apropiindu-se alegerile locale (de primari, consiliericomunali ºi orãºeneºti), am gãsit de cuviinþã ca, în bazaînvãþãturii noastre creºtine ºi a documentelor bisericeºtiale Conciliului Vatican II, sã vã declarãm urmãtoarele:

1. Toþi credincioºii cu drept de vot au obligaþia moralãsã se prezintã în faþa urnelor, pentru a se achita de aceastãdatorie. Nu ne este indiferent cine va avea exerciþiul puteriiîn urmãtorii patru ani, ºi de aceea nu putem neglija acestdrept ºi aceastã datorie.

2. Este de la sine înþeles cã nu poate ConferinþaEpiscopilor sã vã spunã cu cine sã votaþi, indicându-vãeventual partidul sau numele unor candidaþi. Credincioºiitrebuie, în conºtiinþã, sã-i voteze pe aceia care cautã ºiapãrã binele comun, respectând drepturile noastrecreºtineºti, cetãþeneºti ºi naþionale, nu numai în vorbe, ciºi în fapte.

3. Îndemnãm pe toþi preoþii, pe toþi conducãtoriiinstituþiilor ºi organizaþiilor bisericeºti sã-i susþinã ºi sã-iînsoþeascã pe credincioºi cu sfatul ºi rugãciunea lor, ca, înspiritul catolicitãþii ºi inspiraþi de harul lui Dumnezeu, sãcontribuim împreunã, prin votul nostru, la edificarearesponsabilã a viitorului þãrii.

Cu binecuvântarea noastrã, episcopii catolici dinRomânia

LUCIAN MUREªANLUCIAN MUREªANLUCIAN MUREªANLUCIAN MUREªANLUCIAN MUREªAN,,,,,AAAAArhiepiscop rhiepiscop rhiepiscop rhiepiscop rhiepiscop MMMMMitropolit de Alba-Iulia ºi Fãgãraº,itropolit de Alba-Iulia ºi Fãgãraº,itropolit de Alba-Iulia ºi Fãgãraº,itropolit de Alba-Iulia ºi Fãgãraº,itropolit de Alba-Iulia ºi Fãgãraº,

PPPPPreºedintereºedintereºedintereºedintereºedinteIOAN ROBUIOAN ROBUIOAN ROBUIOAN ROBUIOAN ROBU, , , , , AAAAArhiepiscop rhiepiscop rhiepiscop rhiepiscop rhiepiscop MMMMMitropolit de Bucureºti,itropolit de Bucureºti,itropolit de Bucureºti,itropolit de Bucureºti,itropolit de Bucureºti,

VVVVVicepreºedinteicepreºedinteicepreºedinteicepreºedinteicepreºedinte

Conferinþa Episcopilor din RomâniaConferinþa Episcopilor din RomâniaConferinþa Episcopilor din RomâniaConferinþa Episcopilor din RomâniaConferinþa Episcopilor din România

Gânditorul,cultura Hamangia,

mileniul IV-II, î.C.

nr. 6/2004 18

ªTIRIªTIRIªTIRIªTIRIªTIRI Pagini realizate de EUSEBIU PÎRÞACPagini realizate de EUSEBIU PÎRÞACPagini realizate de EUSEBIU PÎRÞACPagini realizate de EUSEBIU PÎRÞACPagini realizate de EUSEBIU PÎRÞAC

Duminicã, 23 mai,în ajunul sãrbãtoriipatroanei capeleicomunitãþii salezienedin Constanþa, a avut locSfânta Liturghie, urmatãde o procesiunecu statuia Sfintei FecioareMaria ºi consfinþireacredincioºilor la inimaPreacuratei.

Sâmbãtã, 29 mai , la oratoriul comunitãþiisalezienilor din Constanþa, preoþii salezieniîn colaborare cu preoþii vicari din Constanþa,

au organizat veghea de Rusalii pentru tinerii din parohiile catolicedin Dobrogea. Desfãºuratã sub titlul Martori curajoºi ai iubirii,tinerii s-au întâlnit sâmbãtã dupã-amiazã la oratoriu ºis-au rugat împreunã, dând mãrturii de credinþã ºi adorându-l peIsus prezent în Preasfântul Sacrament.

Mass-media, un risc ºi o bogãþieMass-media, un risc ºi o bogãþieMass-media, un risc ºi o bogãþieMass-media, un risc ºi o bogãþieMass-media, un risc ºi o bogãþieSâmbãtã, 22 mai, de sãrbãtoarea sfintei Rita de

Cascia, în sala mare de catehezã a parohiei dinConstanþa, un numãr de aproximativ 40 de persoane auparticipat la dezbaterea organizatã de pãrintele vicarGilbert Sebastian Iavorschi, cu ocazia Zilei Mondiale aComunicaþiilor Sociale, ajunsã la a 38-a aniversare.Dezbaterea a început la ora 16.oo, cu vizionarea unuifilm, ºi a continuat cu discuþii pe marginea documentuluipontifical Mass-media în familie :un risc ºi o bogãþie. Lasfârºitul dezbaterii, Monseniorul ªtefan Ghenþa a subliniatresponsabilitatea pe care o au familiile în formareaspiritului critic ºi vigilent al copiilor în utilizarea televizorului.

Sfântul Anton de Padova,Sfântul Anton de Padova,Sfântul Anton de Padova,Sfântul Anton de Padova,Sfântul Anton de Padova,oaspetele oraºului Constanþaoaspetele oraºului Constanþaoaspetele oraºului Constanþaoaspetele oraºului Constanþaoaspetele oraºului Constanþa

Sâmbãtã, 5 iunie, relicva Sfântului Anton va ajungeºi în oraºul Constanþa, poposind la noi pânã pe datade luni, 7 iunie. Pãrintele paroh ªtefan Ghenþa, încolaborare cu preoþii vicari, a fãcut deja demersurilenecesare pentru anunþarea autoritãþilor locale, amass-mediei locale ºi pentru mobilizareacredincioºilor catolici din decanatul de Dobrogea învederea participãrii la acest eveniment deosebit.

CONSTCONSTCONSTCONSTCONSTANÞA NEWSANÞA NEWSANÞA NEWSANÞA NEWSANÞA NEWS

Ziua tinerilorZiua tinerilorZiua tinerilorZiua tinerilorZiua tinerilordin Dobrogeadin Dobrogeadin Dobrogeadin Dobrogeadin Dobrogea

A consemnat PrA consemnat PrA consemnat PrA consemnat PrA consemnat Pr. . . . . GILBERT SEBASTIAN IAGILBERT SEBASTIAN IAGILBERT SEBASTIAN IAGILBERT SEBASTIAN IAGILBERT SEBASTIAN IAVORSCHIVORSCHIVORSCHIVORSCHIVORSCHI

Maria, ajutorul creºtinilorMaria, ajutorul creºtinilorMaria, ajutorul creºtinilorMaria, ajutorul creºtinilorMaria, ajutorul creºtinilor

În Catedrala În Catedrala În Catedrala În Catedrala În Catedrala Sfântul IosifSfântul IosifSfântul IosifSfântul IosifSfântul IosifDuminicã, 23 mai 2004, în Catedrala Sfântul Iosif, în

timpul unei celebrãri solemne oficiatã de pãrintele parohEugen Bortoº, nouã copii din parohia Sfântul Francisc,din cartierul Militari, ºi unsprezece copii ai parohiei SfântulIosif au primit Prima Sfântã Împãrtãºanie.

În parohia În parohia În parohia În parohia În parohia Sfânta TSfânta TSfânta TSfânta TSfânta TerezaerezaerezaerezaerezaSâmbãtã, 15 mai, credincioºii din parohia Sfânta Tereza, au trãit

un moment important pentru viaþa lor de credinþã. Cincizeci ºi doi decopii ºi tineri au primit, din mâinile Episcopului Cornel Damian,Sacramentul Mirului, într-o atmosferã de adevãratã sãrbãtoare. Prinacest sacrament, dupã cum spunea preasfinþitul în predicã, este

confirmatã lucrarea Duhului Sfânt în Bisericã, aceºti tineri fiind pregãtiþi sã dea mãrturiedespre Învierea lui Cristos, în care cred. A fost o celebrare a „primiþiilor”, dupã expresiapãrintelui paroh Iosif Imbriºcã, dat fiind cã aceastã celebrare a fost prima Liturghie celebratãde Episcopul Auxiliar de Bucureºti în aceastã parohie. Nu în ultimul rând, primiþie a fost ºipentru faptul cã, pentru Episcopul Cornel, a fost prima celebrare a SacramentuluiConfirmaþiunii. Nu poate fi trecutã cu vederea animaþia entuziastã procuratã prin cântãrile corului numeros ºi foarte tânãr,care au concurat la bucuria celor 18 preoþi ºi a tuturor credincioºilor care au umplut biserica pânã la refuz. (A.C)

PloaiePloaiePloaiePloaiePloaie

de harde harde harde harde har

La MedgidiaLa MedgidiaLa MedgidiaLa MedgidiaLa MedgidiaAtmosferã de

mare sãrbãtoare încomunitatea catolicãdin Medgidia, în aceasplendidã dimineaþãde 16 mai 2004, cânddouãzeci ºi opt decandidaþi au primitSacramentul Mirului,conferit de Preasfinþitul

Cornel Damian, Episcop Auxiliar de Bucureºti.„Sunteþi temple vii ale lui Dumnezeu, în care locuieºte Spiritul

Sãu” ne-a spus Mons. Cornel, care ne-a îndemnat sã cerem încontinuare Duhului Adevãrului, pentru a împlini cu mult curajmisiunea ce ne-a fost încredinþatã.

IULIANA BENGHIAIULIANA BENGHIAIULIANA BENGHIAIULIANA BENGHIAIULIANA BENGHIA

19nr. 6/2004

Centrul de Comunicaþii Sociale al Arhiepiscopiei Romano-Catolicede Bucureºti

Pr. Francisc Ungureanu, Pr. Liviu Bãlãºcuþi,Anca Mãrtinaº, Cristina ªoican, Eusebiu Pîrþac

Redactor coordonator Actualitatea Creºtinã: Marina Fara

Serviciu fotografic: Adriana Rãcãºan

Consultant: Veronica Zybaczynski

Tehnoredactare: Mircea Rãºchitor

Corectori: Roberta Nãstase, Pr. Cazimir Budãu

Redacþia ºi administraþia:str. G-ral Berthelot 19, 010164, Bucureºti, Sectorul 1, Tel. 01/313 34 65

E-mail:actualitateacrestina@arcb.ro, www.arcb.ro

Tipar:Tipografia Everest 2001 S.R.L. Bucureºti, Tel./fax: 255 11 18

Dir. Tehnic: Dan Abraham

Abonamente: 120 000 lei/6 luni, 240 000 lei/1 anla Librãria Sfântul Iosif: str. G-ral Berthelot 19, 010164 Bucureºti,

Sectorul 1, pentru Petres Tereza

ISSN 1221-7700

Duplex Pulkau – BucureºtiDuplex Pulkau – BucureºtiDuplex Pulkau – BucureºtiDuplex Pulkau – BucureºtiDuplex Pulkau – BucureºtiSãrbãtoarea se celebreazã în a doua duminicã din luna mai

sau în ziua de 13 mai, zi în care Maica Domnului a apãrutcopilaºilor de la Fatima, Portugalia. Comunitatea parohiei Bãrãþia,Sfânta Maria a Harurilor, a celebrat o Sfântã Liturghie specialã înacelaºi timp cu credincioºii din parohia Pulkau, Austria, adunaþiîn biserica Sfânta Fecioarã Maria a Izvorului. Preoþii parohi ai celordouã comunitãþi, preot Alois Ilieº ºi preot Ieronim Ciceu, realizeazãaceastã legãturã de mai mulþi ani, celebrând evenimentul laaceeaºi orã, în comuniune de rugãciune, scoþând în evidenþãimportanþa mamelor în formarea unei societãþi sãnãtoase.

In MemoriamIn MemoriamIn MemoriamIn MemoriamIn MemoriamLuni, 17 mai 2004, a murit pãrintele greco-catolic Eusebiu Fãtu,

fost director spiritual al Institutului Teologic Greco-CatolicAlexandru Rusu din Baia Mare. Oficiul înmormântãrii a fostcelebrat miercuri, 19 mai, în biserica Sfânta Cruce din acelaºi oraº,de cãtre ÎPS Lucian Mureºan, Mitropolitul Bisericii Greco-Catolice,PS Ioan ªiºeºtean, Episcopul Maramureºului, ºi PS AlexandruMesian, Episcopul Lugojului, având alãturi cincizeci ºi cinci depreoþi din Eparhia Maramureºului ºi numeroºi credincioºi careau dorit sã-i aducã un ultim omagiu.

Documentul a fost semnat înziua de 18 mai 2004, la Vatican,de cãtre Secretarul de Stat,

Cardinalul Angelo Sodano ºi Prim ministrul Portugaliei, José ManuelDurão Barroso. Papa Ioan Paul al II-lea a primit cu bucurie semnareaacestui nou concordat, sperând ca acesta sã promoveze o tot maimare înþelegere reciprocã. Noul concordat reglementeazã problemeimportante, precum cãsãtoria, serviciile religioase ºi patrimoniulBisericii, Statul portughez garantând Bisericii exercitarea publicã ºi liberãa activitãþilor sale cu privire la cult, învãþãmânt ºi slujire, precum ºijurisdicþia în probleme eclesiale. În plus, documentul recunoaºte pentruprima datã personalitatea juridicã a Conferinþei Episcopale Portugheze.

Papa ºi-a sãrbãtoritPapa ºi-a sãrbãtoritPapa ºi-a sãrbãtoritPapa ºi-a sãrbãtoritPapa ºi-a sãrbãtoritziua de naºtere prin muncãziua de naºtere prin muncãziua de naºtere prin muncãziua de naºtere prin muncãziua de naºtere prin muncã

Papa Ioan Paul al II-lea ºi-asãrbãtorit cea de a 84-a aniversare cuo zi plinã de activitãþi, lansând nouasa carte Ridicaþi-vã! Sã mergem!, înlimbile: spaniolã, italianã, polonezã, germanã,francezã ºi, în curând, în englezã ºi portughezã.Cartea este o cheie pentru a înþelege multe dintreideile ºi iniþiativele pontificatului sãu ºi reaminteºtede anii 1958-1978, în care actualul papã era episcopde Cracovia.

Oratoriul Oratoriul Oratoriul Oratoriul Oratoriul Leonardo MurialdoLeonardo MurialdoLeonardo MurialdoLeonardo MurialdoLeonardo MurialdoSâmbãtã, 22 mai 2004, la Popeºti-Leordeni, a fost sfinþit

Oratoriul Leonardo Murialdo, sediul Congregaþiei SfântulIosif (Iosefinii lui Murialdo). La ceremonia oficiatã deArhiepiscopul Ioan Robu ºi Nunþiul Apostolic Jean-ClaudePérisset, împreunã cu numeroºi clerici, au fost prezenþinumeroºi credincioºi, oficialitãþi locale ºi AmbasadorulItaliei la Bucureºti. Noul oratoriu se vrea „o oazã deeducaþie ºi formare creºtinã, precum ºi un loc al joculuicreºtin”.

Un nou ConcordatUn nou ConcordatUn nou ConcordatUn nou ConcordatUn nou Concordatîntre Vîntre Vîntre Vîntre Vîntre Vatican ºi Portugaliaatican ºi Portugaliaatican ºi Portugaliaatican ºi Portugaliaatican ºi Portugalia

Sâmbãta, 29 iunie, comunitatea din Popeºti-Leordeni a îmbrãcat din nou haine de sãrbãtoare.ªaizeci ºi ºase de copii ºi tineri au primit SacramentulMirului din mâinile Arhiepiscopului Ioan Robu ºiEpiscopului Cornel Damian. La aceastã celebrare auparticipat numeroºi preoþi din arhidiecezã, credincioºicare au umplut Biserica ºi platoul din faþa acesteia,iar micul cor a încântat prin cântecele sale.

La Popeºti-LeordeniLa Popeºti-LeordeniLa Popeºti-LeordeniLa Popeºti-LeordeniLa Popeºti-Leordeni

nr. 6/2004 20

A fost odatã, taredemult, un pui de gãinãcare visa sã zboare precumvulturii. ªi cât era ziulica demare nu fãcea altcevadecât sã se gândeascã lapãsãrile care planaumaiestuos ºi elegant peîntinsul cerului.

Fiind curajos din fire ºitenace, puiul încercã sãzboare. Se urcã pe vârful unuimunte, închise ochii ºi seaventurã plin de încredere înaer.

Dar, o…nu! Rezultatul nu eracel aºteptat, însã puiul nostruceva, ceva reuºi totuºi: sã-ºi rupão aripã, sã-ºi spargã capul, ca sãnu mai vorbim de trauma psihicãpe care o suferã cei ce nu reuºescsã-ºi împlineascã un vis.

“Nici lumea n-a fostfãcutã într-o singurã zi”,îºi spuse cu înþelepciuneorãtania, “trebuie sã amrãbdare!”. ªi se puse pegândit, zi ºi noapte, maiales noaptea, care, seºtie, e “sfetnic bun”.

Naviga chiar ºi pe Internet, încercând sã descopere dacãexistau profesori sau ºcoli de zbor. Dupã îndelungi cãutãri,gãsi o faimoasã ºcoalã de zbor care se afla într-un oraº dinîndepãrtata Italie, acolo “unde duc toate drumurile lumii”,adicã la Roma.

Neºtiind sã zboare, bietulpui luã avionul pentru aajunge în oraºul eternuluisãu vis. “Costã, costã, darmeritã”, îºi spuse miculvisãtor, fascinat de zborul cu“pasãrea de fier”.

PAG

INA

MIC

ULU

I PRI

NÞ

PAG

INA

MIC

ULU

I PRI

NÞ

PAG

INA

MIC

ULU

I PRI

NÞ

PAG

INA

MIC

ULU

I PRI

NÞ

PAG

INA

MIC

ULU

I PRI

NÞ De ziua ta, copile dragã, îþi oferim în dar o poveste despre un pui curajos care a învãþat sã

zboare, ºi nu oricum, ci asemeni vulturilor. Tu ai scris vreo poveste? Dacã da, atunci trimite-o peadresa redacþiei noastre, pentru a o face cunoscutã ºi altor copii. Începând cu acest numãr, aipagina ta în Actualitatea Creºtinã. Numai ºi numai a ta!

PPPPPuuuuuiiiii sssssaaaaauuuuu vvvvvuuuuullllltttttuuuuurrrrr????? Abia ajuns la ºcoalã,

puiul începu lecþiile dezbor cu vulturii, într-olimbã care nu era a lui.“Ei, sã zbori într-o limbãstrãinã nu-i chiar aºauºor!”, îºi spuse el, “aºacum nu este uºor sã zbori în spatele unui microfon sau înfaþa unei camere de luat vederi ºi, cu atât mai mult, sã scriiºtiri ºi cronici de zbor”.

Deºi ameþit de atâta ºtiinþãdespre cele cinci mijloace decomunicare în masã: Televiziune,Radio, Ziare, Internet ºi Cinema,puiul descoperi încetul cu încetulcã exerciþiile sunt baza, cã vorbaaceea “tot practica-i maiimportantã decât gramatica”. Se

încuraja singur zicându-ºi: “câtã vreme sunt mulþumitsufleteºte, ce mai conteazã?!”.

Dupã doi ani deeforturi, zburãtoarea decurte îºi terminã studiile,primind chiar ºi diplomãde “pui zburãtor”. Pedeplin mulþumit, se pusepe zburat spre þara lui deorigine, dar nu fãrã eliceade siguranþã ºi aripile cumotor, primite în dar de la maeºtrii vulturi.

Sfârºitul acestei poveºti nu-l ºtiu, habar n-am dacã puiulde gãinã a reuºit sau nu sã devinã vultur, dar voi veþi afla singuriºi îmi veþi spune. Chiar aºa, mi-am amintit sã te întreb. Tu ceeºti, un vultur sau un pui?

TTTTText : ANCAext : ANCAext : ANCAext : ANCAext : ANCAMÃRTINAªMÃRTINAªMÃRTINAªMÃRTINAªMÃRTINAª

Desene : ILARIADesene : ILARIADesene : ILARIADesene : ILARIADesene : ILARIAROSSOMANNOROSSOMANNOROSSOMANNOROSSOMANNOROSSOMANNO

De 1 iunieDe 1 iunieDe 1 iunieDe 1 iunieDe 1 iunieLa Multi

Ani!,