02_2009.doc · web view– targ profesional pentru specialistii si factorii de decizie din morarit,...

7
Sarea si sodiul; Alimente fara coloranti; Piata cerealelor; Politica ecologica de mediu; Ambalaje; Evenimente Cantitatea de sodiu ingerata zilnic de catre consumatori din produsele alimentare variaza de la o tara la alta. De asemenea cantitatea de sare (clorura de sodiu) ingerata zilnic variaza si datorita diversitatii culturale si a obiceiurilor de consum. Comisia Europeana lucreaza inca la stabilirea profilului nutritional - sistemul care va guverna ce produse si suplimente alimentare pot avea mentiuni de sanatate. Doza zilnica recomandata de sare (clorura de sodiu) Romania nu sunt stabilite inca oficial valorile pentru doza zilnica recomandata de sare Franta 8g (3200 mg sodiu) UK 6g (2400 mg sodiu) Germania 6 g (2400 mg sodiu) Danemarca 6 g (2400 mg sodiu) Suedia 5,6 g (2240 mg sodiu) Grecia 5g (2000 mg sodiu) Finlanda 3-5g (1200-2000 mg sodiu) www.gma.com In tarile industrializate doza medie zilnica de sodiu ingerat are o medie pentru un adult situata intre 9- 12 g sare pe zi care corespunde la 3600-4800 mg sodiu/zi. In USA aceasta este de 3436 mg (2933 mg/zi pentru femei cu varsta cuprinsa intre 20-60 de ani si 4178 mg/zi pentru barbati cu varsta cuprinsa intre 20-60 ani). Tendinta pe plan modial este aceea de a diminua pe cat posibil cantitatea de sare ingerata prin consumul produselor alimentare. Autoritatea pentru Siguranta Alimentara (FSA) din Marea Britanie a dat publicitatii o lista cu producatorii care au renuntat voluntar la folosirea colorantilor alimentari, precum si o lista cu produsele alimentare care au fost reformulate voluntar pentru a scoate acesti coloranti alimentari asociati cu aparitia sindromului de hiperactivitate si deficienta de concentrare (ADHD) la copii. E102 tartrazina, E104 galben de chinolina, E110 galben portocaliu, E122 azorubina, E124 rosu Ponceau 4R si E129 rosu Allura nu se vor mai gasi in multe produse de pe piata britanica. 1 SAREA SI SODIUL ALIMENTELE FARA COLORANTI

Upload: others

Post on 18-Feb-2020

6 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: 02_2009.doc · Web view– targ profesional pentru specialistii si factorii de decizie din morarit, panificatie, patiserie si cofetarie se doreste sa devina o punte de legatura reala

Sarea si sodiul; Alimente fara coloranti; Piata cerealelor; Politica ecologica de mediu; Ambalaje; Evenimente

Cantitatea de sodiu ingerata zilnic de catre consumatori din produsele alimentare variaza de la o tara la alta.

De asemenea cantitatea de sare (clorura de sodiu) ingerata zilnic variaza si datorita diversitatii culturale si a obiceiurilor de consum.

Comisia Europeana lucreaza inca la stabilirea profilului nutritional - sistemul care va guverna ce produse si suplimente alimentare pot avea mentiuni de sanatate.

Doza zilnica recomandata de sare (clorura de sodiu)

Romania nu sunt stabilite inca oficial valorile pentru doza zilnica recomandata de sare

Franta 8g (3200 mg sodiu)UK 6g (2400 mg sodiu)Germania 6 g (2400 mg sodiu) Danemarca 6 g (2400 mg sodiu)Suedia 5,6 g (2240 mg sodiu)Grecia 5g (2000 mg sodiu) Finlanda 3-5g (1200-2000 mg sodiu)

www.gma.com In tarile industrializate doza medie zilnica de

sodiu ingerat are o medie pentru un adult situata intre 9-12 g sare pe zi care corespunde la 3600-4800 mg sodiu/zi. In USA aceasta este de 3436 mg (2933 mg/zi pentru femei cu varsta cuprinsa intre 20-60 de ani si 4178 mg/zi pentru barbati cu varsta cuprinsa intre 20-60 ani).

Tendinta pe plan modial este aceea de a diminua pe cat posibil cantitatea de sare ingerata prin consumul produselor alimentare.

Autoritatea pentru Siguranta Alimentara (FSA) din Marea Britanie a dat publicitatii o lista cu producatorii care au renuntat voluntar la folosirea colorantilor alimentari, precum si o lista cu produsele alimentare care

au fost reformulate voluntar pentru a scoate acesti coloranti alimentari asociati cu aparitia sindromului de hiperactivitate si deficienta de concentrare (ADHD) la copii. E102 tartrazina, E104 galben de chinolina, E110 galben portocaliu, E122 azorubina, E124 rosu Ponceau 4R si E129 rosu Allura nu se vor mai gasi in multe produse de pe piata britanica.

La sfarsitul anului 2009, conform deciziei Parlamentului European, produsele care vor mai contine acesti coloranti vor trebui sa aiba mentionat pe eticheta: "Pot produce efecte adverse activitatii si atentiei copiilor".

Tartrazina are cele mai multe efecte adverse dintre colorantii incriminati de studiul Southampton si este folosita in cele mai multe produse. Simptomele se traduc prin astm, rinita, urticarie, ADHD, tumori tiroidiene, stari de confuzie, inhibarea metabolismului zincului si interferenta cu enzimele digestive. Galbenul de chinolina duce la aparitia alergiilor, astmului, dermatitelor si a sindromului ADHD. Galbenul portocaliu este incriminat pentru congestie nazala, alergii, astm, bronhoconstrictie, disfunctii ale perceptiei gustului, spasme vasculare, distrugeri cromozomiale, dureri gastrice, blocarea enzimelor digestive. Rosu Ponceau 4R si rosu Allura sunt cancerigene si provoaca sindromul ADHD.

Decizia publicarii listei a fost luata pentru a-i mobiliza si pe ceilalti producatori sa renunte la aditivii alimentari periculosi. Printre cei care au inlocuit colo-rantii chimici de sinteza cu substante mai putin nocive se numara Heinz, Assian Asset Group, Vimto Soft Drinks, Tecso, Green Bay si lantul de restaurante fast-food McDonald’s.

Cateva exemple de produse fara colorantii alimentari amintiti mai sus sunt: produsele Worldfoods, Cookfood, Green Bay products, Lea & Perrins products,

1

SAREA SI SODIUL

ALIMENTELE FARA COLORANTI

Page 2: 02_2009.doc · Web view– targ profesional pentru specialistii si factorii de decizie din morarit, panificatie, patiserie si cofetarie se doreste sa devina o punte de legatura reala

bauturile Panda si Sunkist, produsele Heinz. www.foodproductiondaily.com

Masura de interventie pe piata cerealelor esteactiva pana la 31 mai 2009.

In cadrul acestui mecanism de preluare a cerealelor la interventie, potrivit regulamentelor europene, toti detinatorii de stocuri de cereale le pot vinde organismului de interventie al statului membru, respectiv Agentiei de Plati in cazul Romaniei, la un pret de interventie de 101,31 euro/tona.

Cerealele pentru care se pot aplica masuri de interventie sunt graul comun, graul dur, orzul, sorgul si porumbul, care indeplinesc conditiile cantitative si calitative specificate in regulamentul R (CE) nr. 687/2008 al Comisiei Europene din 18 iulie 2008.Orice detinator al unei cantitati de cel putin 80 tone de cereale, respectiv 10 tone de grau dur, poate depune o oferta la centrele judeţene APIA. Cerealele trebuie sa indeplineasca conditii referitoare la nivelul maxim admis de substante contaminante. Pentru vanzarea porumbului la un preţ de interventie, ofertantul trebuie sa faca dovada ca a constituit o garantie de 15 euro pe tona.

Depozitarea cerealelor preluate la interventie se face in depozite agreate de APIA din cadrul celor autorizate de MAPDR prin DADR judeţene si cu obligatia depozitarilor de a pastra nealterate cantitatile si calitatile cerealelor, in baza unor contracte de depozitare incheiate de acestia cu APIA. www.madr.ro

Romania si fondurile SAPARD

Conform Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), care gestioneaza fondurile SAPARD, Comisia Europeana a recomandat in august 2007 corectii financiare de 21,44 milioane €, in urma constatarii unor nereguli la verificarea platilor efectuate prin programul SAPARD in anii 2004-2005.

Astfel Romania ar putea returna Comisiei Europene pana la 13,96 milioane € din sumele incasate prin programul SAPARD

Acest lucru a fost subiectul unui proces de conciliere intre Romania si Comisie, iar în luna octombrie 2008, s-a ajuns la o propunere de corectii financiare de 13,96 milioane €. Comisia Europeana analizeaza raportul organismului de conciliere si va lua o decizie finala privind corectiile financiare.

In acest moment se asteapta decizia finala a Comisiei, dat fiind faptul ca, in prealabil, trebuie consultat Comitetul Fondurilor Agricole.

Totusi APDRP precizeaza ca sunt sanse minime ca Romania sa nu returneze din fondurile primite.

www.apdrp.roPreviziunile Consiliului International al

Cerealelor (IGC) privind recolta de grau pentru anul 2009

Potrivit - IGC productia globala de grau pentru anul 2009 este estimata la 650 milioane tone, cu aproape 40 milioane tone mai putin fata de recolta record din anul agricol 2008 care a fost de 686,5 milioane tone. Recolta estimata pentru 2009/2010 ar fi cea de a 2-a recolta record.

Suprafata globala a culturii graului pentru anul agricol 2009/2010 se estimeaza sa scada cu 1% fata de anul agricol 2008/2009 de la 224,1 milioane hectare la 221,8 milioane hectare.

Suprafata cultivata in statele membre ale UE este estimata sa scada usor de la 26,3 milioane hectare la 26,2 milioane hectare. Se asteapta ca productia totala de grau sa scada cu 6% fata de anul trecut de la 151,3 milioane tone la 141,6 milioane tone, ca rezultat al scaderii randamentelor medii.

Cei 5 exportatori cheie mondiali ( UE, SUA, Australia, Argentina si Canada) se estimeaza sa produca 262 milioane tone, inregistrand o scadere de 5% fata de recolta 2008 de 276 milioane tone.

IGC previzioneaza o scadere a productiei mondiale de grau de 37 milioane tone pentru sezonul urmator, care ar putea sa afecteze foarte tare nivelul stocurilor de grau. www.igc.org.uk

S-au scumpit cerealele

Pretul cerealelor a crescut in ianuarie fata de pretul mediu din anul precedent si va mai creste in februarie.

Potrivit afirmatiilor presedintelui Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli (LAPAR), pretul cerealelor este în prezent intr-un trend crescator normal, specific fiecarui an, inregistrând o crestere de circa 20% pana acum, iar pana la inceputul lunii martie se va majora cu inca 10%. Cresterea preturilor se datoreaza scaderii stocurilor de cereale si, în principal, a cerealelor de calitate.

Pretul graului a crescut de la 0,4 lei la sfarsitul anului trecut la 0,5 lei si chiar 0,54 lei în prezent, pretul porumbului a crescut de la 0,35 lei la 0,42-0,44 lei pe kilogram in vestul tarii, in rest stocurile fiind insuficiente, iar kilogramul de orz s-a scumpit de la circa 0,35 lei la 0,44 lei.www.lapar.ro

Bursa Romana de Marfuri

Ofertele de cumparare pentru 20.000 tone grau si 10.000 tone porumb prin sistem bursier in ringul Bursei Romane de Marfuri reprezinta o solutie rapida si eficienta pentru piata cerealelor.

Bursa Romana de Marfuri (BRM) vine in intampinarea cerintelor participantilor la piata cerealelor si le asigura un sistem de tranzactionare eficient si rapid in ringul bursier.

Solutiile de tranzactionare bursiera propuse de BRM, pentru ca piata cerealelor sa functioneze in conditii de transparenta si eficienta pentru toti participantii din aceasta piata se materializeaza in urmatoarele avantaje:

2

PIATA CEREALELOR

Page 3: 02_2009.doc · Web view– targ profesional pentru specialistii si factorii de decizie din morarit, panificatie, patiserie si cofetarie se doreste sa devina o punte de legatura reala

obtinerea unui pret corect exprimat de raportul cerere-oferta in conditiile unui numar mare de participanti in Ringul cerealelor, operativitate in efectuarea tranzactiilor, garantarea executarii in bune conditii a contractelor, stabilirea unei cotatii de referinta la nivelul pietei romanesti, tranzactionarea pe o piata bine organizata.

www.brm.ro

In data de 29 ianuarie a avut loc un seminar de diseminare privind „Protectia mediului si politica energetica pentru IMM-uri:provocari si oportunitati”Seminarul a fost organizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania avand participarea unor reprezentanti din Ministerul Mediului.

Prin politica europeana se doreste sa se opreasca poluarea ecologica si sa se previna influentele daunatoare asupra mediului.

Se presupune ca in special IMM-urile beneficiaza de politica ecologica de mediu a UE, intrucat investind in procese si instrumente ecologice vor avea rezultate pe termen mediu si lung: apar noi posibilitati de dezvoltare prin accesul pe noi piete si la noi produse, astfel reducandu-se costurile.

Aspectele de bază ale activitatii IMM-urilor sunt:-dezvoltarea si utilizarea produselor si a serviciilor ecologice relevante; -introducerea proceselor de lucru ecologice relevante;-valorificarea potentialului de economisire rezultat prin prelucrarea ecologica.

Pot scadea beneficiile economice ale IMM-urile datorita neintegrarii aspectelor de mediu in activitatile lor economice, respectiv a unui management mai bun al mediului si al eco-inovatiilor.

Comisia Europeana intelege presiunea la care sunt supuse companiile mici si de aceea actioneaza in sprijinul acestora prin intermediul a diferite programe de finantare.

Există o gama larga de surse de finantare europene disponibile pentru a ajuta companiile sa se conformeze legislatiei de mediu. Comisia Europeana administreaza unele surse de finantare direct, dar cel mai adesea acestea sunt gestionate de autoritatile nationale si locale.

Accesarea surselor de finantare se poate face prin:• Instrument on-line pentru finantarea IMM-urilor • Programul LIFE+ • Politica Regionala: Fondurile Structurale si de Coeziune • FEDR • JEREMIE • Programul cadru pentru Competitivitate si Inovatie (CIP)Informatiile suplimentare se gasesc pe site-ul www.smeprojects.ro si www.cnipmmr.ro

Punga oxodegrabila vs.

punga hidrobiodegradabila

Standardul international ASTM D 6954-04 se refera la tehnologia oxodegradabila, iar SR EN 12342 la tehnologia hidro-biodegradabila.

Punga oxodegradabila nu este facuta din hartie sau panza, ci tot din plastic, insa aceasta se degradeaza mai usor, deoarece pe langa polietilena pe care o contine in proportie de 98% mai are si 2% aditivi oxobiodegrabili Acesti aditivi sunt fin dispersati in matricea polimerica a pungilor si transforma polietilena inerta la biodegradare, intr-un produs care este biodegradabil. Plasticul nu se degradeaza 100% in prezenta oxigenului, ramanand in mediu sub forma de praf care va fi ingerat ulterior.

Nici un produs din polietilena aditivata cu oxodegradabil nu a demonstrat pana acum ca poate corespunde standardului cu privire la cerintele de biodegradare si compostabilitate, stabilite la nivel european.

In ceea ce priveste hidro-biodegradabilitatea, materialele bioplastice produse sunt pe baza de amidon, biodegradarea se desfasoara in absenta oxigenului, iar microparticulele sunt transformate in biomasa de catre microorganisme anaerobe, fenomenul fiind cunoscut si sub denumirea de compostabilitate.

Producatorii si importatorii romani de pungidoresc ca ecotaxa sa se calculeze pe kilogram si nu pe bucata, valoarea ei sa fie diferita in functie de gramajul pungilor, iar Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile „sa desemneze un organism independent fata de clienti sau alte parti interesate care sa realizeze in Romania analize de biodegradabilitate”.

La ora actuala comerciantii pungilor oxodegradabile nu platesc nici o taxa de mediu.

www.green-report.ro

Bioplasticurile

Plasticurile sunt fabricate cu precadere din petrol. Asa numitele “petroplasticuri” nu sunt regenerabile, persista in atmosfera si producerea lor cauzeaza eliberari masive de gaze (CO2). O alternativa consta in producerea bioplasticurilor benefice pentru mediu din resurse regenerabile.

Piata300.000 t de bioplasticuri sunt degradate anual la

nivel global reprezentand doar 0,1-0,2% din piata bioplasticurilor de 260 milioane tone. Expertii previzioneaza o crestere de 6 ori a industriei pana in 2011.

Europa foloseste aproximativ 53 milioane tone de plasticuri pe an din care 60-100.000 tone sunt bioplasticuri. Bioplasticurile care au la baza amidon domina piata europeana in procent de 80%. Acetatul de celuloza (derivat din lemn, bumbac, canepa folosit ca film pentru ambalarea produselor alimentare si a bunurilor de

3AMBALAJE

POLITICA ECOLOGICA DE MEDIU

Page 4: 02_2009.doc · Web view– targ profesional pentru specialistii si factorii de decizie din morarit, panificatie, patiserie si cofetarie se doreste sa devina o punte de legatura reala

consum) impreuna cu alti polimeri pentru bioplasticuri reprezinta 20% din totalul pietei.

In Marea Britanie 5 milioane tone de plasticuri sunt utilizate anual din care 15000 tone sunt bioplasticuri. Productia de bioplasticuri in Marea Britanie are la baza acetatul de celuloza provenit din lemn sau materiale intermediare (rezine) si produse importate din Asia, Europa si America de Nord.www.hgca.com

Ambalajele si sanatatea

Conform cercetatorilor de la Universitatea din California, chimicalele perflourinate (PFC) care se găsesc în ambalajele de alimente şi în covoare ar putea afecta fertilitatea femeilor. Această substanţă chimică se foloseşte în diferite industrii, deoarece este rezistentă la temperaturi înalte.

Cercetatorii au ajuns la acesta concluzie in urma analizarii mostrelor de sange prelevate de la 1240 de femei, care prezentau probleme de fertilitate.

Nivelurile depistate de PFC in sange au variat intre 6,4 nanograme/ml sange si 106,4 nanograme/ml sange.

Un nivelul crescut de PFC interferează cu hormonii feminini si provoaca dereglări ale ciclului menstrual. Conducatorul cercetarilor, Jorn Olsen, sustine ca „de asemenea, este posibil ca această substanţă chimică să pună în pericol şi dezvoltarea fătului în uter”

Totusi cercetatorii britanici afirma ca mai trebuie realizate studii pentru a stabili cu certitudine legatura dintre cantitatea de PFC din sange si infertilitate.

www.bbc.co.uk

Expozitia EXPOPAN va avea loc in perioada 22-23 martie 2009 la Sovata, evenimentul fiind precedat in 21 martie de o conferinta de specialitate ce va trata teme de actualitate din sector

Prima editie a EXPOPAN – targ profesional pentru specialistii si factorii de decizie din morarit, panificatie, patiserie si cofetarie se doreste sa devina o punte de legatura reala intre piata furnizorilor de utilaje si materii prime si cea a producatorilor si procesatorilor de produse de panificatie, patiserie si cofetarie.

EXPOPAN va fi o radiografie a solutiilor profesionale de pe piata, propunandu-si sa treaca peste mediul competitiv intern din sector oferind un mediu in care toti cei implicati conlucreaza pentru bunul mers al industriei de panificatie.

Aria tematica a expozitiei va acoperi intreaga gama de produse si servicii destinata bunei desfasurari a activitatilor de productie, procesare, transport, depozitare, comert si distributie a produselor de panificatie, patiserie si cofetarie (dotari si utilaje, linii de productie, accesorii, materii prime si auxiliare, consultanta si solutii financiare).

Printre sustinatorii evenimentului se numara  ROMPAN, Asociatia Industriei de Panificatie din Ungaria si alte entitati, firme si personalitati marcante ale sectorului intern si international de profil.

Informatii suplimentare: www.brutarul.ro***

Sarbatoarea de Sfantul Valentin ( 14 Februarie ) si cea de Dragobete ( 24 Februarie ) sunt dedicate celui mai pur sentiment din lume:IUBIREA.

Indiferent care este ziua pentru care optam sa o sarbatorim, sa ne gandim ca ambele au o semnificatie unica.

Si cum DRAGOSTEA TRECE PRIN STOMAC acesta este un prilej pentru a imbogati paleta de produse specifice sectorului de panificatie, fie ca este vorba de briosele AMOR, fursecuri si prajituri sub forma de inimioare, fie de torturi cu mesaje „LOVE STORY” acoperite cu frisca multa.

Sa aveti parte de multa iubire!Colectivul de redactie

Virgil PavelDaniela VoicaLivia StrencDiana Vlad

4

EVENIMENTE

Publicatie distribuita gratuit membrilor ROMPAN