ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA

Universitatea “Ovidius” ConstanţaFacultatea de Medicină

Anul III MG- Curs -

Ş.L. Dr. Răzvan Popescu

Definiţie Asepsia şi antisepsia sunt două metode

cu ajutorul cărora se luptă împotriva germenilor patogeni.

ASEPSIA este o metodă profilactică ce cuprinde totalitatea mijloacelor prin care se împiedică venirea în contact a microbilor cu plaga operatorie.

gr.: a = fără, sepsis = putrefacţie

Istoric 1878 – Louis Pasteur – prezintă la Academia

Franceză Teoria microbiană şi aplicaţiile ei în medicină şi chirurgie

Joseph Lister – “parintele asepsiei” – chirurg englez – foloseste pentru prima data fenolul ca antiseptic la dezinfectia ranilor si la curatarea instrumentelor chirurgicale.

Reduce mortalitatea operatorie de la 50 la 15%

Ignace Semmelweis – febra puerperala si recomanada spalarea mainilor cu hipoclorit de calciu

1891 – Halsted – introduce mănuşile de cauciuc

1897 – Mikulicz – introduce masca chirurgicală

STERILIZAREA = totalitatea măsurilor fizice şi/sau chimice care au drept obiectiv distrugerea tuturor formelor de viaţă microbiană patogenă, nepatogenă (vegetativă sau sporulată) şi viral

DEZINFECŢIA = ansamblul mijloacelor fizico-chimice care permit scăderea si inactivarea numărului germenilor obişnuiţi, dar nu şi a formelor sporulate sau virusurilor

Este o punte de legătură dintre asepsie şi antisepsie Poate fi: profilactica (previne izbucnirea sau

raspindirea bolilor) si curativa (la bolnavul spitalizat) Se realizează cu substanţe dezinfectante

CURĂŢAREA/DECONTAMINAREA SCOPURI:

Diminuarea populaţiei de microorganisme Previne uscarea produselor biologice Protecţia personalului Protecţia medicului împotriva contaminării

Imersia în detergent enzimatic/detergent-dezinfectant Curăţare mecanică Dezinfecţie – spectru larg – bactericid, fungicid, virulicid Clătire Uscare Împachetarea materialului

STERILIZARE

PROCEDEE FIZICE (CĂLDURĂ, RADIAŢII UV SAU IONIZANTE)

PROCEDEE CHIMICE (ETILEN OXID, IMERSIE ÎN SUBSTANŢE

GERMICIDE)

STERILIZAREA

Sterilizarea prin căldură Flambarea Fierberea Fierul de călcat – temperaturi de 200-

300°C Sterilizarea prin căldură uscată (aer cald)

– pupinel / etuvă Sterilizarea prin căldură umedă (abur sub

presiune) - autoclav

Sterilizarea cu aer cald Instrumente, porţelan Mai multe faze:

încălzire latenţă (omogenizare) sterilizare 160°C – 40 min. răcire

Sterilizarea prin căldură umedăAUTOCLAV

Creştera temperaturii de fierbere a apei odată cu creşterea presiunii

Cea mai utilizată metodă pentru materialul şi instrumentarul chirurgical

1 atm. – 120°C 2 atm. – 136°C 30 min. 3 atm. – 144°C

Pasteurizarea – aseptizarea unor lichide la temperaturi sub 100°C urmată de răcire bruscă

Sterilizarea prin metode fiziceRaze ultraviolete

Metodă de dezinfecţie Indicaţii: dezinfecţia

suprafeţelor netede şi aerulului din sălile de operaţie, pansament, laboratoare

Completează măsurile de curăţenie şi dezinfecţie chimică

Tuburi de UV cu putere 15-30 W

Lămpi mobile sau fixe Timp de 5-6 ore

Sterilizarea prin metode fiziceRadiaţii ionizante

Cea mai utilizată – radiaţia gamma Furnizate de elmentele radioactive Ce137,

Co60 Se folosesc pe scară industrială Materiale de unică folosinţă (seringi,

mănuşi, tuburi, sonde, proteze, valve) Avantaje:

penetrare bună prin plastic şi hârtie durată mare de sterilizare 3-5 ani

Sterilizarea prin metode fizice

Ultrasunete – acţionează prin distrugerea membranelor şi liza celulară – industria farmaceutică

Liofilizare – desicaţie în vid la temperatură de -194°C pentru sterilizarea antibioticelor, substantelor medicamentoase, serurilor şi vaccinurilor

Sterilizarea prin metode chimiceVapori de formaldehidă

La temperaturi joase şi presiune subatmosferică

Temperatura de 65°C – 30 min. Temperatura de 80°C – 10 min. Uz industrial sau staţie centrală de

sterilizare

Presiune ↓

Sterilizarea prin metode chimiceVapori de oxid de etilen

Gaz incolor, inflamabil şi explozibil – acţiune bactericidă puternică

Obiecte sanitare din material plastic, termosensibile

Temperatură de 55°C – presiune subatm. – 60 min. (durata procesului – 2-5 ore) Penetrare bună prin plastic, hârtie,

cauciuc, Sterilizare: catetere, sonde, seringi,

materiale de sutură, etc

Sterilizarea prin submersie în substanţe germicide

Pentru materiale ce nu rezistă la temperaturi crescute, uşor deteriorabile

Glutaraldehida (Cidex, Glutex, Korsolex) acţiune bactericidă, fungicidă, virulicidă,

tuberculicidă Sterilizare instrumentar de laparoscopie şi

endoscopie Valabilitate 28 de zile – timp 1 oră de submersie

Acid peracetic 2% Timp de 10 min. Valabilitate 2 zile (48 de ore)

Mijloace şi metode de control ale sterilizării

Controlul sterilizării este obligatoriu şi se face în primul rând prin controlul parametrilor de funcţionare a aparatelor de sterilizare

Se bazează pe caracteristicile fizico-chimice ale unor substanţe

Substanţe care îşi modifică culoarea sau starea de agregare (antipirină – 114°C, acid benzoic – 120°C)

Tuburile de control Brown îşi schimbă culoarea în funcţie de temperatură

Tub Brown tip I – 126°C – autoclav Tub Brown tip III – 160°C – pupinel

Controlul bacteriologic al sterilizării la autoclav cu indicator de tip “Stearotest 120” – conţine tulpini de Bacillus stearothermophyllus – culoare limpede violet

Pregătire câmpului operator

Câmpul operator este zona tegumentară sau mucoasă unde se va practica intervenţia chirurgicală

Zona de securitate ≥ 20 cm în jurul viitoarei incizii

I-a etapă: În preziua operaţiei – spălare apă + săpun În ziua operaţiei – raderea în zona de incizie

A II-a etapă: Badijorea câmpului cu soluţie iodată, alcool iodat, soluţie

de betadină Câmpuri sterile de unică folosinţă Aplicarea de folii adezive

Spălarea mâinilor şi dezinfecţia pielii

Dezinfecţia igienică a mâinilor Spălare + soluţii antiseptice (30 sec.-1 min.) Manorapid, Sterilium

Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor Spălare repetată cu soluţii antiseptice Săpun de betadină – 3-5 min.

Protejare cu mănuşi chirurgicale sterile

ANTISEPSIA Gr. anti = împotriva, sepsis = putrefacţie Def. = metodă chirurgicală curativă prin

care se urmăreşte distrugerea germenilor prezenţi pe tegumente, mucoase, plăgi, prin intermediul antisepticelor şi dezinfectantelor.

Antiseptice = substanţe care distrug microbii, dar nu sunt toxice pentru organism

Dezinfectante = bactericide mai puternice, care pot fi iritante pentru organism, utilizate mai ales pentru obiecte, suprafeţe, mediu extern.

ANTISEPSIA Acţiunea antisepticelor este condiţionată de o

serie de factori:Concentraţie, durata de acţiune,

temperatură, pH, vâscozitatea mediului unde acţionează

Din punct de vedere al acţiunii biologice pot fi: Citofilactice – respectă integritatea celulară Citotoxice/citocaustice – au acţiune celulară nocivă

Joseph Lister – A utilizat acidul carbolic (1867)

ANTISEPTICE Un bun antiseptic trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii: Spectru larg (bacterii, fungi, viruşi, protozoare) Să aibă acţiune bactericidă Să acţioneze rapid Să nu fie iritant şi toxic pentru ţesuturi Să fie stabil în timp Să fie solubil în apă sau soluţii organice Să nu fie coroziv Să-şi conserve activitatea chiar în prezenţa

lichidelor organismului (sânge, plasmă)

Substanţe pe bază de alcool

Alcoolul etilic, pentru dezinfecţia tegumentelor, cu concentraţie optimă de 70%

Are acţiune bactericidă, datorită puterii osmotice de pătrundere în straturile profunde ale epidermului

Nu omoară sporii Este bine tolerat de tegumente Nu se introduce în plagă – precipită proteinele Alcoolul izopropilic – concentraţie de 50%

Se pot folosi şi pentru dezinfecţia suprafeţelor

Substanţe pe bază de iod

Spectru larg de acţiune bactericidă şi virulicidă şi fungicidă

Iodul se utilizează sub formă de soluţii apoase, hidroalcoolice sau iodofori

Folosite pentru dezinfecţia tegumentelor Dezavantaje: pot avea efect iritant pentru

tegumente, efect alergic Soluţiile vechi pot genera eriteme prin

formarea acidului iodhidric Nu se aplică pe plăgi – precipită albuminele Tinctura de iod

Substanţe pe bază de iod

Iodoforii – combinaţii cu detergenţii – soluţii de iod tensioactiv neionic, stabile în timp, mai puţin iritante, cu putere mare de penetrare

Reunesc activitatea detergentă (datorită substanţei tensioactive) şi puterea germicidă (datorită iodului)

BETADINA - Soluţie de povidone-iodine conc. 7,5 -10% - dezinfecţia chirurgicală a mâinilor, dezinfecţia tegumentelor pentru diverse manevre chirurgicale, pregătirea câmpului operator, etc.

Substanţe ce degajă oxigen

Efect dezinfectant şi antiseptic apa oxigenată - soluţie apoasă ce conţine 3% peroxid de

hidrogen, care prin descompunere dă naştere la oxigen atomic.

Are acţiune bactericidă prin oxigenul pe care îl degajă dar şi acţiune de curăţire mecanică datorită efervescenţei, ce antrenează resturi de ţesuturi şi corpi străini; are de asemenea şi acţiune uşor hemostatică. Se utilizează pentru dezinfecţia plăgilor, în special a celor delabrante, cu potenţial gangrenos.

Acţiune rapidă

acidul boric - pulbere sau soluţie, pentru plăgi infectate cu piocianic; în plus, are acţiune de “curatare” asupra plăgilor, prin macerarea sfacelurilor, ţesuturilor necrozate şi crustelor, facilitând astfel eliminarea lor şi dezvoltarea ţesutului de granulaţie prin care se realizează vindecarea.

Substanţe pe bază de clor

clorul activ pus în libertate din aceste substanţe îşi exercită capacitatea bactericidă, dar nu acţionează pe forme sporulate şi nici pe viruşi.

Cloraminele sunt compuşi organici ai clorului, care în contact cu apa formează acidul hipocloros.

Cloramina B cea mai utilizată, solubilă în apă, degajă lent clorul, are acţiune bactericidă, fiind activă pe bacilii gram negativi şi pe bacilul Koch.

Se pot folosi în soluţii de diferite concentraţii: 0,2-1% irigare continuă de plăgi, 1-2% pentru dezinfecţia mucoaselor sau tegumentelor, 5% pentru dezinfecţia veselei şi pardoselilor.

Hipocloritul de sodiu – sol. Dakin – în plăgile anfranctuoase cu sfaceluri

Derivaţi ai metalelor grele(mercur, argint)

fenosept (borat fenilmercuric în soluţie apoasă 2‰, rar folosit pentru dezinfecţia mâinilor, a plăgilor şi a instrumentarului)

nitrat de argint (cristale folosite la cauterizarea de ţesuturi, soluţie folosită pentru instilaţii vezicale în urologie); în contact cu ţesuturile precipită albuminele formând o crustă ce grăbeşte epitelizarea.

Coloranţii organici azoici

Rivanolul efect antiseptic, se aplică sub formă de soluţie 1% pe tegumente sau plăgi

Permanganatul de potasiu cristale de culoare violetă, se aplică sub formă de soluţie 2-4% - culoare roz, utilizat mai ales la nivelul mucoaselor

Metoseptul – culoare verde, antiseptic de suprafaţă

Albastru de metilen Violet de genţiana sol. 1% Iodoform pulbere galbenă cu miros

caracteristic

DETERGENŢII Substanţele detergente posedă înalte calităţi

bactericide şi bacteriostatice. Deţin şi calităţi de spălare, curăţare mecanică, dând

o spumă abundentă. Se dizolvă în apă, sunt inodori şi netoxici pentru om

în concentraţii uzuale pentru practica dezinfecţiei. Ca mecanism de acţiune detergenţii emulsionează

grăsimile, dezorganizează membrana celulară, denaturează proteinele esenţiale celulei bacteriene.

Cei mai utilizaţi detergenţi sunt: Bromocetul, Tego, Deconex, Aniosym, Surfanios, Steranios, Hexanios.