» pag. 11 [i plonjez `n fantastic“ fileimperiu cu totul [i cu totul atipic, dominat de un r\zboi...

$: » pag. 11 [i plonjez `n fantastic“ fileimperiu cu totul [i cu totul atipic, dominat de un r\zboi continuu. Un roman complex, Un roman complex, care te strânge `n chingile lui [i-]i$
ANUL XII » NR. 509 » 16 – 22 ianuarie 2016 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

INTERVIU CU MATEI VI{NIEC

„Cuvintele suntatomii din care este format\lumea mea“

C\t\lin Hopulele

Dac\ am tr\i `ntr-o lume com-pus\ doar din cuvinte, `n caream gravita `n jurul lor atra[ide-o for]\ a limbii, Matei Vi[ -niec s-ar sim]i ca acas\. Cunos-cutul dramaturg va veni `ntr-ocelebrare a acestei lumi a cu-vintelor pe 18 ianuarie la Ia[i,unde va asista la spectacolulCa baretul cuvintelor, `n regialui Ovidiu Laz\r, al c\rui sce-nariu a fost realizat dup\ volu-mul omo nim al dramaturgului.

» pag. 11

Citi]i interviul realizat de Eli B\dic\ `n » paginile 8-9

Scrisoare pentrumelomani

INTERVIU CU SCRIITOAREA LILIANA COROBCA

„~n fiecare roman pornesc cu o miz\ social\ puternic\[i plonjez `n fantastic“ Globurile

de Aur 2016 – O gal\ trist\,plin\ de umor

Iulia Blaga

Ricky Gervais a avut dreptate cânda spus pe scena celei de a 73-a edi -]ii a Globurilor de Aur c\ `n pro-gram nu exist\ rubrica In Memo-riam ca s\ nu ne deprime [i c\ `nlocul ei va vorbi pre[edintele Hol-lywood Foreign Press Association.

» pag. 3

Imperiul fetelor b\trâne este titlul noului volum semnat de Liliana Corobca, ap\rut la CarteaRomâneasc\ `n noiembrie 2015. Dac\ prima parte a c\r]ii se cite[te cu zâmbetul pe buze,prin cea de-a doua `naintezi mai greu, ca prin mâl, dai peste pagini fantastice, intri `ntr-unimperiu cu totul [i cu totul atipic, dominat de un r\zboi continuu. Un roman complex, care te strânge `n chingile lui [i-]i provoac\ multe `ntreb\ri.

Compozitori [icase memoriale –de la DinuLipatti la Gustav Mahler

Victor Eskenasy

„I-a venit rândul [i Casei Lipatti “,scria o prieten\ pe Facebook, vor -bind despre data nefast\ de 13 ia -nuarie, când casa familiei celebru-lui pianist a ajuns s\ fie scoas\ lalicita]ie dup\ o decizie de „execu -tare silit\“ a proprie tarilor pentrudatorii nepl\tite.

» pag. 6

Liliana Corobca, al\turi de traduc\torul Ernest Wichner,directorul Literaturhaus Berlin. Aceasta s-a aflat `n Austria `n perioada 12-17 noiembrie 2015, cu ocaziapublic\rii romanului s\u Kinderland `n traducere `n limba german\ la Editura Paul Zsolnay.

Interviu realizat de Iulia Blaga

Alfredo Castro [i Roberto Fa rías,doi dintre protagoni[tii acestuifilm `ntunecat, au fost prezen]i laBerlin `n 2015, unde am realizatinterviul de mai jos. Cu o carier\impresionant\, Alfredo Castro ajucat recent `n filmul care acâ[tigat Leul de Aur `n 2015, Des -de alla/ From Afar, debutul vene -zueleanului Lorenzo Vigas (ar\tatla noi la Festivalul Les films deCannes a Bucarest). Ro berto Fa -rías face teatru, film [i televi -ziune. Rolul lui Sandokan, b\rba -tul a c\rui via]\ a fost distrus\dup\ ce a fost abuzat de un preot`n copil\rie, pleac\ de la o pies\jucat\ de Farías `n Teatrul LaMemoria, condus de Alfredo Cas -tro. Piesa a fost regizat\ de PabloLarraín, care a dezvoltat de aiciideea unui film despre o cas\ se -cret\ dintr-un or\[el de coast\ ac\rui izolare e spart\ de morteasuspect\ a unuia dintre preo]i.

Actorii `[i ap\r\ personajele,chiar [i atunci când sunt din-tre cele mai odioase. Cum a]iempatizat cu personajele dum -neavoastr\?

Alfredo Castro: Personal, nu `n -cerc s\ aplic nici un fel de ju decat\moral\ personajelor mele. Nucred c\ asta cade `n sarcina meade actor. Am folosit toate re sur -sele necesare ca s\ modelez acestepersonaje [i s\ le aduc la via]\,dar empatia, antipatia sau sim -patia pentru ele nu sunt de natur\s\ m\ intereseze. Prefer, mai de -grab\, s\ m\ concentrez pe con -flictele prin care trec perso najele,pe care `ncerc s\ le duc la unpunct extrem pentru a le face s\ semanifeste `n mod vizibil, [i facasta `ntr-un mod foarte or ganic [inatural.

Roberto Farías: Eu o s\ r\s -pund foarte pe scurt: e ca-n via]\.Dac\ e[ti `ntrebat: „E greu s\ fiiomul care e[ti?“, nu [tii ce s\ r\s -punzi. Ca actor, mergi pur [i sim -plu `nainte [i-]i faci meseria f\r\s\ te gânde[ti prea mult.

Alfredo Castro: A[ mai vrea s\adaug ceva. Cu Pablo Larraín nudiscu]i niciodat\ personajele.Actorii intr\ la vestiar [i `mbrac\hainele personajelor, devin perso -najele. A[a cum spunea [i Ro -berto, sarcina mea e s\ creez oprezen]\ absolut\ a personajului.

De acord, dar se pare c\ e ne -voie [i de o anumit\ impli-care social\ `n acest gen defilme. M\ gândesc [i la cele-lalte filme ale lui Pablo Lar-raín,Tony Manero sau Postmortem. Nu e vorba de a spu -ne orice poveste. De[i per-sonajul central din Tony Ma -nero (2008) `l copia pe JohnTravolta din Saturday NightFever, critica la adresa regi -mu lui Pinochet era evident\.Post mortem (2010) `[i plasaac]iunea chiar `n timpul lovi-turii de stat a lui Pinochetdin 1973.

Roberto Farías: Da, `ntr-adev\r, enevoie [i de o implicare social\pentru astfel de filme. Compara]iacare `mi vine acum `n minte e ceacu un cuplu care cunoa[te o di -versitate de forme de iubire pem\sur\ ce trece prin via]\: iubirepasional\, superficial\ sau foarteprofund\, aceasta din urm\ fiind[i iubirea pe care o am fa]\ deacest film. Se `ntâmpl\ uneori cascenariul, oamenii cu care lu -crezi, regizorul s\ fie exact cetrebuie pentru a crea `mpreun\ ooper\ unitar\, cu un spirit comun.Pot spune, deci, c\ facerea unuifilm presupune un act de iubire [iun act de credin]\.

Alfredo Castro: {i eu sunt deacord cu ce a]i spus. El Club este,poate, cel mai politic film pe carePablo l-a f\cut pân\ acum, lamodul cel mai direct. E [i cel maicontemporan. Cred c\ un actortrebuie s\ aib\ o anumit\ impli -care politic\ pentru a participa laastfel de proiecte.

Roberto Farías, v-a fost greus\ sus]ine]i acel monolog dela `nceputul filmului `n careSandokan poveste[te cum afost abuzat de un preot `ncopil\rie?

Roberto Farías: Monologul e, defapt, un fragment al one-man-show-ului Acceso/ Acces, pe carePablo Larraín l-a regizat [i alc\rui protagonist am fost la tea -trul lui Alfredo Castro, La Memo -ria. Elemente din pies\ au fost peurm\ preluate de Pablo `n proiec -tul la care lucra `n acea vreme [icare a devenit ulterior El Club.Deci personajul Sandokan exista[i eram familiarizat cu el, darfire[te c\ mi-a fost greu pentru c\e un discurs narativ foarte dificil.Deja m\ aventurasem pe acel te -ritoriu `ntunecat, a[a c\ pur [isimplu am luat elemente pe caredeja le lucrasem [i le-am adus `nfilm. ~ns\ de fiecare dat\ când l-amspus, am fost afectat.

Ce reac]ii a provocat piesa `nsocietatea chilian\?

Roberto Farías: Cred c\ e impor -tant de [tiut c\ piesa de teatru eraconceput\ pe baza unor m\rturiiautentice. Sigur c\ au intervenit[i elemente de fic]iune, dar piesaavea asupra spectatorilor un im -pact mult mai puternic decât `lpoate avea filmul. La teatru oa -menii erau [oca]i, lua]i prin sur -prindere, confrunta]i cu ni[tesitua]ii nea[teptate [i, la un mo -ment dat, nu mai vedeau ni[te

personaje pe scen\, ci persoanereale. Nu mai erau `n stare s\disting\ `ntre personaj [i actor.Limbajul era [i el foarte puternicpentru c\ era un dialect argoticvorbit `n cartierele m\rgina[e.(Am muncit mult ca s\-l adapt\mpentru scen\.) La teatru, publiculreac]iona permanent, uneori râ dea[i aplauda, alteori se sim]ea in -confortabil. Nu se `ntâmpl\ des cao oper\ s\ te ia de guler [i s\ tescuture bine. De multe ori, când neuit\m la un film, [tim de foartedevreme cum se va sfâr[i, dar `ncazul acestei piese [i al acestui filmexist\ o tensiune primordial\ [ipermanent\ care transpare [i carer\mâne pân\ la sfâr[it, [i acesta espiritul piesei [i al fil mului.

Cum a reac]ionat Biserica lareprezentarea acestei piese?

Alfredo Castro: Biserica nu areac]ionat `n nici un fel. Oameniibisericii nici nu merg la teatru,a[a c\ au ignorat-o complet. Dealtfel, `n pies\, Biserica nu e re -prezentat\ de nici un personaj. Eaa intrat in schem\ doar cândPablo a decis s\ fac\ un film.

Roberto Farías: Piesa se refer\[i la diferen]ele mari dintre cla -sele sociale din societatea chilia -n\. Numele piesei este Acces, darea se refer\ la inexisten]a acestui

acces din societate. Inegalitateadintre clase e foarte profund\ `nChile, unde exist\ spitale pentruboga]i [i spitale pentru s\raci,educa]ie pentru boga]i [i educa]iepentru s\raci etc. Eu, la sfâr[itulpiesei, ajung s\-i insult pe spec -tatorii din p\tura `nalt\ [i s\ lespun c\ habar n-au cum e s\ fiis\rac [i s\ nu g\se[ti un doctorpentru copilul t\u muribund saupe cineva care s\ aib\ grij\ de el,c\ habar n-au cum e s\ tr\ie[ti oastfel de via]\. La final to]i auova]ionat `n picioare. Poate c\asta e un soi de eliberare, de is -p\[ire; poate c\ asta facem, `iprovoc\m pe oameni s\ se con -frunte cu realitatea crud\.

~n film exist\ un personajt\cut – satul. Singura luivoce e cea a lui Sandokan,alt fel nim\nui nu-i pas\.Poate c\ nou\, tuturor, ne ejen\ s\ discut\m despreacest su biect care mânje[teni[te reprezentan]i ai gra]ieidivine cu cel mai abject com-portament mundan. Poate c\satul suntem noi, iar noi nudoar c\ nu cerem s\ se fac\dreptate, dar nici nu vrem s\[tim adev\rul.

Alfredo Castro: A[a este. Nu maiavem ce ad\uga.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 509 » 16 – 22 ianuarie 2016

2 » interviu

Interviu cu Alfredo Castro [i Roberto Farías, protagoni[ti `n filmul El Club, de Pablo Larraín:

„Un actor trebuie s\ aib\ oanumit\ implicare politic\ pentrua participa la astfel de proiecte“Dou\ dintre filmele nominalizate `n acestan la Globurile de Aur trateaz\ un subiect]inut mult\ vreme sub pre[: cazurile depedofilie de care s-au f\cut vinova]i preo -]ii catolici. Spotlight, de Tom McCarthy(nominalizat la cea mai bun\ dram\,

scenariu, regie), se ocup\ de campania prin care cotidianul „The Boston Globe“ ascos la lumin\ `n 2001 peste 80 de cazuride preo]i pedofili din statul Massachu-setts. El Club, de Pablo Larraín (nominali -zat la film str\in, dup\ ce a câ[tigat Ursul

de Argint [i Jury Grand Prix la Festivalul de la Berlin), dezv\luie felul cum BisericaCatolic\ din Chile ascunde preo]ii pedofilisau care au p\c\tuit `n alte moduri `nlocuin]e secrete, salvându-i din fa]ajusti]iei.

Pablo Larraín,flancat deAlfredo Castro[i RobertoFarias la Berlin


actualitate « 3

Globurile de Aur 2016 – O gal\ trist\, plin\ de umor

Iulia Blaga

Presa str\in\ de la Hollywood nul-a nominalizat (har Domnului!)pe Johnny Depp pentru rolul dinAfaceri necurate/ Black Mass(anu lând nominalizarea pentruThe Tourist), dar tot a gafat dingreu. Gala din 11 ianuarie a fost lafel de haioas\ ca The Martian [i lafel de optimist\ ca The Revenant.Cele dou\ filme au fost desemnatecea mai bun\ comedie (hahaha!),respectiv cea mai bun\ dram\ aleanului 2015. Membrii HFPA s-aut\v\lit pe jos de râs [i când auv\zut dramedia Joy, regizat\ deDavid O. Russell, premiind-o peJennifer Lawrence la actri]\ rolprincipal comedie/musical [i ig-norând complet savurosul Spy,una dintre cele mai bune comediiale decadei, [i pe protagonistaacestuia, Melissa McCarthy. ~n

aceea[i categorie fusese nomina -lizat [i The Big Short, de AdamMcKay, recomandat cu mare difi-cultate drept comedie de tonul vagjuc\u[ cu care reconstituie WallStreet-ul din preajma izbucniriicrizei din 2008.

The Revenant, odiseea unuicolonist american care supravie -]uie[te `n s\lb\ticie doar pentru ar\zbuna moartea fiului (un fel deGravity al secolului al XIX-lea), apresupus o produc]ie dificil\ – fil-mare iarna, `n mun]i, `n frig – [i i-a dat lui Leonardo DiCaprio celmai fizic rol de pân\ acum. Totmai pu]in original de la Babel`ncoace, Alejandro Gonzalez Iñár-ritu e, `n schimb, tot mai prizat laHollywood, The Revenant pre-luând tonul poetic-bisericos al luiTerrence Malick din The Tree ofLife [i suprapunându-l cu pei sajegrandioase [i câteva scene remar-cabile (cum e lupta de la nce putulfilmului dintre coloni[ti [i indieni).Carol, de Todd Haynes, care pelâng\ The Revenant e ca sufleul pelâng\ musaca, a fost marele `n -vins al galei. Avea cele mai multenominaliz\ri – cinci, dar n-a luatnici un premiu. (Nu c\ mi-arp\rea r\u, dar e mult mai elegant[i mai luxuriant decât The Reve -nant). Noul film al lui QuentinTarantino, a[teptatul The HatefulEight, nu a fost premiat decât pen-tru coloana sonor\ a legendarului

Ennio Morricone (87 de ani). Aavut trei nomina liz\ri [i iar nu aavut loc de The Revenant (cu careseam\n\ de departe), Spotlight, deTom McCarthy (un bun, dar nustr\lucit film cu jurnali[ti, impor-tant pentru cazul real al preo]ilorcatolici pedofili din Massachus-setts pus n lumin\ de ancheta din„The Boston Globe“ la `nceputulanilor 2000), remarcabilul MadMax: Fury Road, de George Miller,Carol sau Room. Despre ultimul,regizat de Lenny Abrahamson,am auzit numai lucruri bune. Epovestea unei tinere sechestrate`mpreun\ cu copilul pe care `l arecu cel care a r\pit-o. Pentru rolul ma -mei, Brie Larson (26 de ani) a luatacum Globul de Aur, suflându-le

pre miul lui Cate Blanchett [iRooney Mara, dar [i Aliciei Vi -kan der, care [i ea era foarte bun\`n The Danish Girl ([i care fusesenominalizat\ [i la rol secundarfeminin, pentru Ex Machina).

La film str\in a câ[tigat pe me -rit [i cum era de a[teptat dramamaghiar\ Son of Saul, inedit\ re-vizitare a Holocaustului v\zutprin ochii unui membru Sonder -kommando de la Auschwitz. ~nacest film joac\ [i Levente Mol-nar, de la Teatrul Maghiar dinCluj-Napoca. Imediat dup\ cere-monie, Transilvania Film a anun -]at c\ aduce filmul [i la noi din 18martie 2016.

Mul]i ar fi meritat s\ câ[tige,dar n-au fost premii pentru to]i.La interpretare masculin\ dram\mi-ar fi pl\cut s\ ia Michael Fass-bender pentru Steve Jobs, dar [iEddie Redmayne pentru The Da -nish Girl. (Aici ar fi meritat [iMichael Caine s\ fie nominalizatpentru Youth.) La rol secundarmasculin a fost premiat SylvesterStallone pentru c\ l-a reg\sit pe„cel mai bun prieten imaginar“ als\u (cum a spus pe scen\), RockyBalboa, n Creed, dar performan]alui nu mi s-a p\rut mai bun\ cacea a lui Paul Dano din Love &Mercy. (La aceast\ categorie l-a[ fiv\zut nominalizat [i pe BobbyCannavale din Danny Collins.) Larol secundar feminin, ElizabethBanks ar fi putut [i ea s\ fie no -minalizat\ pentru Love & Mercy(Jane Fonda e foarte bun\ `nYouth, dar are un rol prea mic).

Gala `n sine a fost a[a [i a[a.Ricky Gervais a livrat cât de mul ter\ut\]i a putut `n contul ace leia[isume (s-a plâns el) pe care au

primit-o anul trecut Tina Fey [iAmy Poehler pe din dou\, a fostplin ochi de vedete de toate vâr -stele, iar spiciurile au fost unelemai bune, altele mai plate. DenzelWashington a urcat s\-[i ridicePremiul Cecil B. DeMille pentru`ntreaga carier\ `mpreun\ cuso]ia & copiii, dar f\r\ ochelari,a[a c\ n-a putut citi tot de pe foaie.Ridley Scott a profitat de premiulpentru The Martian ca s\ livrezeun discurs resentimentar laadresa lui Star Wars [i a vorbit cumult peste cele 30 de secunde per-mise, drept pentru care Iñárritun-a mai avut timp s\ mul]u meas -c\ nim\nui pentru cel mai impor-tant premiu al serii, iar genericulde final de la NBC le-a `nchis tu-turor gura. Jennifer Lawrence aspus c\ vrea s\ fie ngropat\ lâng\David O. Russell (regizorul luiJoy, Scenariu pentru happy-end/Silver Linings Playbook [i }eap\`n stil American/ American Hus-tle), Ryan Gosling a mimat foartebine c\ e gelos pe Brad Pitt, iarLeonardo DiCaprio („v\dit emo -]ionat“, a spus presa american\) adedicat premiul tuturor popu -la]iilor indigene din lume. Cea maielegant\ rochie mi s-a p\rut cearoz cu dantel\ [i franjuri de la Gi -venchy a lui Cate Blanchett („Dai-ly Mail“ a zis c\ din contr\), `ntimp ce Jane Fonda avea ni[te ne-fericite vol\na[e peste bust, iarDwayne Johnson era chelnerulperfect cu sacou vi[iniu de catifea[i revere de satin negru.

Drumul spre Oscarurile din 28februarie `ncepe a[adar s\ se con-tureze. DiCaprio are deja treiGloburi de Aur [i nici un Oscar.Foarte posibil s\ `l ia acum. Iñár-ritu a fost anul trecut pe cai maricu Birdman. Foarte posibil s\ iadin nou Oscarul pentru cel maibun film [i pentru regie. Prin com-para]ie, premiile BAFTA au fost`n acest an foarte departe de Glo -burile de Aur. ~n Marea BritaniePodul spionilor/ Bridge of Spies [iCarol au avut cele mai multe no -minaliz\ri, câte nou\. La Globu -rile de Aur, filmul lui StevenSpielberg a fost nominalizat doarpentru rol secundar masculin(Mark Rylance). Al\turi e listacomplet\ a premiilor – nu am maiapucat s\ vorbesc despre premiilepentru televiziune, cu Lady Gagafrunta[\ pe ramur\.

Ricky Gervais a avutdreptate când a spus pe scena celei de-a 73-aedi]ii a Globurilor de Aur c\ `n program nu exist\ rubrica InMemoriam ca s\ nu nedeprime [i c\ `n locul eiva vorbi pre[edinteleHollywood Foreign PressAssociation.

PALMARESFilm

Cel mai bun film – Dram\: The RevenantCel mai bun film – Comedie/Musical:

Mar]ianul/ The MartianRegizor: Alejandro Gonzalez Iñárritu

(The Revenant)Actor rol principal – Dram\: Leonardo

DiCaprio (The Revenant)Actri]\ rol principal – Dram\: Brie Larson

(Room)Actor rol principal – Comedie/Musical:

Matt Damon (The Martian)Actri]\ rol principal – Comedie/Musical:

Jennifer Lawrence (Joy)Actor rol secundar: Sylvester Stallone (Creed)Actri]\ rol secundar: Kate Winslet (Steve Jobs)Scenariu: Aaron Sorkin (Steve Jobs)Film de anima]ie: ~ntors pe dos/ Inside OutMelodie original\: Writing’s On the Wall

(Spectre)

Coloan\ sonor\: Ennio Morricone (The HatefulEight)

Film str\in: Son of Saul (Ungaria)

Televiziune

Cel mai bun serial dram\: Mr. RobotCel mai bun serial de comedie sau musical:

Mozart in the JungleCel mai bun film TV sau miniserie: Wolf HallActri]\ `ntr-un mini-serial sau film TV: Lady

Gaga (American Horror Story: Hotel)Actor `ntr-un mini-serial sau film TV: Oscar

Isaac (Show Me a Hero)Actri]\ dram\: Taraji P. Henson (Empire)Actor dram\: Jon Hamm (Mad Men)Actri]\, comedie sau musical: Rachel Bloom

(Crazy Ex-Girlfriend)Actor, comedie sau musical: Gael García

Bernal (Mozart in the Jungle)Actri]\ rol secundar `ntr-un mini-serial sau

film TV: Maura Tierney (The Affair)Actor rol secundar `ntr-un mini-serial sau

film TV: Christian Slater (Mr. Robot)

Este prima zi a anului 2016. M\aflu `n gar\, la Assisi, dac\ mai[ti]i de unde a plecat `n lume celcare avea s\ devin\ Sfântul Fran-cisc, un om foarte cumsecade, ca-re [i-a dedicat via]a ajutor\riis\racilor. Lumea nu ducea lips\de s\raci nici la `nceputul secolu-lui al XIII-lea, era mare nevoie deasemenea c\lug\ri. Am de a[tep-tat un tren spre Perugia. Dou\ ore`n gar\ la Assisi, deci.

M\ gândesc la Nenea Iancu alnostru, la Caragiale cârciumar pe

peronul g\rii din Buz\u, acum unsecol [i jum\tate. M\ mai gândescla alt\ cârcium\ de-a lui Nenea,care purta acest minunat nume:„Bene bibenti“. Bene bibenti, b\ib\iatule!

{i tot gândindu-m\ a[a, `nceps\ privesc mu[terii: un cuplu bi-zar, ca de circ. Ia uit\-te la ei!Trag cu urechea la ce discut\b\rbatul minion, sub]ire, vag pi-lit, cu femeia obez\ [i foarte volu-bil\, care l-ar putea lua la sub -]iori, s\ fug\ a[a cu el prin lume,asta dac\ ar mai putea s\ fug\.Femeia cu pricina are o obezitatepre-morbid\. M\ felicit pentrudecizia de a nv\]a limba rus\, nuneap\rat cântând, pot s\ ì ascult`n voie. Domnul se gudur\ pelâng\ doamna, ca un cani[. Seanun]\ o noapte fierbinte `nadâncul Umbriei. Sunt foarte fru-mo[i `n ciud\]enia lor. ~i las,

totu[i, `n romantismul lor de[\n -]at, slav.

Mai avem: ni[te asiatici devo-ra]i de telefoanele personale [ib\rbatul cu chelia cea mai excen-tric\ din galaxie. Are concomitentc\rare pe mijloc [i o calvi]ie de-vastatoare, care a lovit n\prasnicchiar `n c\rarea cu pricina. N-ammai v\zut a[a ceva.

Mai avem: o cet\]eanc\ a prefe-rat ro[ul pentru a-[i colora podoa-ba capilar\. Mo]\ie cu capul datpe spate. Din nara dreapt\ un firi-cel de p\r caut\ lumina, decis, caun cavaler Jedi. Al\turi, b\rbatulei prive[te suspicios `n dreapta [i`n stânga. Are ochii mici, `nfun-da]i `n capul plin de gr\sime. Bar-manul, `ns\, e un b\rbat bine, ca-re aduce pu]in cu un actor de laHollywood, nu mai [tiu care. Ma-nipuleaz\ paharele ca un Bogart,atât c\ nu bea din ele prea des.

Acesta este contextul `n caredecid c\ ar fi mai prudent, poatechiar mai `n]elept, s\ m\ dedaulecturii. Scot din ghiozdan o carte.Cartea este ~ntâmpl\ri [i persona-je, o colec]ie de texte scurte, darbune. Autorul c\r]ii este FlorinL\z\rescu, singurul scriitor talen-tat de pe pagina pe care tocmai ociti]i – asta dac\ mai citi]i ziarulpe hârtie, ca oamenii. A[adar, ve-cinul.

Acum, se cade ca vecinii, fie ei[i de pagin\ la gazet\, s\ se mai sa-lute, textual, din când `n când, s\-[i dea bine]e, dar o laudatio de -[\n]at\ parc\ nu se cuvine, eru[ine. Nu conteaz\! ~n cele ce ur-meaz\ o s\ ì dau f\r\ rezervedomnului L\z\rescu ceea ce me-rit\.

M\ m\rturisesc: eram `n gar\la Assisi, a[teptam personalul dePerugia, [i m-am `ncântat f\r\

jen\ de `ntâmpl\rile [i personaje-le domnului L\z\rescu, am râsaflând `ntrebarea, extrem de mol-doveneasc\, `n `n]elesul de dinco-lo de Prut: „Da’ tu singur cinee[ti?“. Am râs citind despre acelurs be]iv pus pe scandal, m-am`nduio[at aflând de naveta tat\luiautorului, cum m-am `nduio[at [ila acea poveste despre poetul carea plecat din America `napoi spreIa[i, fiindc\ `n zona `n care locuiase reg\sea o falie care amenin]a s\desprind\ partea aceea de conti-nent [i, fire[te, poetul nu inten]io-na s\ se duc\ dracului pe ocean.

Am râs zgomotos, balcanic, in-diferent la rigorile civiliza]iei eu-ropene, pân\ s-au uitat urât la mi-ne [i cuplul ciudat de ru[i, [ib\rbatul cu cea mai dubioas\ che-lie din galaxie; pân\ [i asiaticii `[i`ntrerupseser\ voluptatea cu carese predau tehnologiei de ultim\or\. Ce era s\ le zic? Sta]i, dom’le,c\ uite, a[a, a[a, `l citesc pe aldeL\z\rescu [i... Nu.

M-am oprit, frumos, din râs,am b\gat cartea `n ghiozdan [i m-am mutat pe peron. Personalulde Perugia a sosit f\r\ `ntârziere.

4 » opinii


1.

Dup\ multe bâjbâieli, am pornitcu gândul s\-mi cump\r unapartament [i, pân\ la urm\, amajuns s\-mi iau o c\su]\ (luat, vor-ba vine, o voi pl\ti `n urm\torii 30de ani). Are curte [i, cum am re-marcat chiar `nainte de a m\ mu-ta, m-am c\p\tuit la pachet [i cu ocârti]\ care scoate mu[uroaie`ntr-o veselie. M-am gândit c\poate o s\ hiberneze de la 1 decem-brie, odat\ cu venirea oficial\ aiernii, c\ o s\ amân [i o s\ rezolvproblema mai la prim\var\. Darnu. Cârti]a sap\ ca nebuna, curteamea arat\ ca un câmp de lupt\ pedos, ca [i cum s-ar purta un r\zboisubteran n care bombele „cad“ de

jos `n sus, de pe cealalt\ lume.~ntr-o zi am [i v\zut-o la lucru,

`n timp ce fumam pe prispa casei.Am urm\rit-o mult\ vreme `n li-ni[te, fascinat, de parc\ a[ fi scrisun studiu despre formarea mu[u -roaielor, apoi am apucat un hâr-le], am mers pe vârfuri pân\ lâng\minivulcanul noroios cu erup]iein relanti [i am fript vreo câteva`mpuns\turi `n ]\rân\ ([tiu de labunica tehnica asta de stârpire acârti]ei, numai c\ ea folosea cu efi-cien]\ o furc\). No roc c\ n-amucis-o. M-ar fi mustrat r\u con[ti-in]a. Nu voiam decât s\-i transmitun mesaj: valea din curtea mea!

La serviciu, au trecut ni[teb\ie]i de la deratizare. {i l-am

`ntrebat sec pe unu’:— Dom’le, am o cârti]\ acas\ n

curte. Cum scap de ea?— Ia-]i un câine, mi-a r\spuns

la fel de sec. Cârti]ele se tem decâini [i fug la vecini.

Cu alte cuvinte, s\ arunc pisicamoart\. Au `nceput dubiile. Câi -nele m\ ap\r\, m\ iube[te necon-di]ionat. Teoretic. Cârti]a, pe lân -g\ faptul c\ ì sunt indiferent, `miprovoac\ cel pu]in daune morale,anxietate, dac\ nu cumva o s\-mim\nânce de la r\d\cin\ iarba, flo-rile [i copacii pe care ì voi plantala prim\var\. Pe de alt\ parte, câr-ti]a nu trebuie vaccinat\, sp\lat\,plimbat\, hr\nit\, nu las\ p\r [irahat prin cas\, nu mu[c\ de curodraslele vecinilor. Poate fi oare-cum animalul meu de companie.M\ mai gândesc, dar totu[i credc\ am s-o p\strez. Mai ales c\ Teo,colega mea de birou, a [i botezat-o:Miruna. Mi se pare un nume po -trivit.

2.

Cântam la chitar\ n cas\. Aici potzdr\ng\ni cât vreau, pot asculta

muzic\ pân\ la „are you nuts“ [inu deranjez pe nimeni. Veciniimei sunt departe, atât de departe`ncât m-am temut s\ nu-mi fiefric\ la un moment dat, s\ nu amsenza]ia c\ cineva din `ntuneric –„vreun nebun“, vorba lu’ tata –m\ urm\re[te o vreme de-afar\,apoi sare la mine cu o drujb\, di-rect prin perete, prin u[\ ori pringeam. Dar nu, m\ simt perfectsafe. M\ rog, e deja acas\ pe bune.

{i cum cântam eu a[a, concen-trat, la chitar\, exersând ni[tetehnici zbârnâitoare de flamenco,mi se pare c\ v\d cu coada ochiu-lui reflexia mâinii mele `n sticlade la u[\. Dar mâna era mai mic\.Apoi, din bezn\, apare o fa]\ cugura c\scat\ [i se lipe[te de sticl\,se holbeaz\ la mine. O fa]\ decopil. Cam ca-n filmele de groaz\.Pentru o secund\ am `nlemnit cuchitara `n mân\, preg\tindu-m\s\ o transform `n par. Totu[i, amavut curaj [i am aprins luminaafar\. Dincolo de u[\ era un copilrupt de frig, cu fesul tras pesteochi, bâlbâind chestii. ~i spun s\vorbeasc\ mai rar.

— A… am ve… venit s\ s\ `n…`ncarc te… tele… telefonu’.

— Care telefon?Scoate [i `mi arat\ un mobil

din care ie[eau dou\ sârme. ~l iau`n cas\, `l a[ez pe un scaun [i afluinforma]ii: st\ la o cas\ mai `nco-lo, la el e t\iat curentul c\ nu l-apl\tit taic\-su.

Bag firele alea `n priz\. Nu pars\ mearg\.

— Cum te cheam\?— Tu… Tu… Tucu.— }i-e foame?— N…nu, c... am am mâ... mân-

cat.— Mai ai fra]i?— Ci… ci… ci…Scoate o mân\ din buzunar

[i-mi arat\ cinci degete.— M\i, Tucu, nu cred c\ se

`ncarc\. Las\-l vreo dou\ ore aici,du-te acas\ [i vii pe urm\ s\ ve-dem ce [i cum.

O [terge `n bezn\.Dup\ dou\ ore – erau [i ni[te

prieteni la mine, pe care i-a spe -riat – , Tucu a ap\rut la u[\ ca uncolind\tor r\t\cit, l-am luat `ncas\ [i i-am dat telefonul. Am avutdreptate. Nu se putea `nc\rca.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Miruna [i Tucu

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Despre o carte adomnului L\z\rescu (cel de mai jos), citit\`nc\ de la 1 ianuarie 2016,`n bufetul unei g\ri deprovincie, tocmai `n Italia federal\.

Vecinul

Dac\ Justi]ia `[i va spune proba-bil cuvântul `n cazul Dragnea `ncâteva s\pt\mâni, iar PSD va [ti`n scurt timp ce are de f\cut, tra-seul lui Ponta e greu de prev\zut`n perioada care urmeaz\.

Nici PNL nu e ferit de pericole.Sondajele f\cute la finele anuluitrecut ar\tau c\ liberalii `nc\ maiau un mic avans `n fa]a PSD, `ns\diferen]a se mic[oreaz\ de la olun\ la alta. O evolu]ie ciudat\,cât\ vreme PSD ar fi trebuit s\ seerodeze la guvernare, `n timp ce

Ponta, oricâte promisiuni a arun-cat `n stânga [i `n dreapta, a fostcontestat de bun\ parte din electo-rat. Nu s-a `ntâmplat a[a, iar dife-ren]a de 10 puncte `ntre PNL [iPSD, `nregistrat\ la `nceputul lui2015 dup\ victoria lui Iohannis, adisp\rut. Mai mult, nici plecareaPSD de la Palatul Victoria, `ncondi]ii nu tocmai favorabile, nui-a afectat pe social-democra]i, ca-re intr\ `n 2016 cu speran]a c\ sepot clasa pe primul loc la alegerileparlamentare de peste zece luni.

Revenind la PNL, partidul con-dus de Alina Gorghiu [i VasileBla ga are [i el dou\ mari proble-me. Prima este legat\ de lipsaunei teme de atac pentru anulelectoral 2016. Problema corup]ieinu poate fi fluturat\ cu succes,pentru c\ PNL colc\ie de oamenicu probleme penale. Parlamen-tari, fo[ti mini[tri, [efi de consiliijude]ene, primari sau [efi de filia-le au dat cu subsemnatul la DNA,iar utilizarea temei anticorup]ie ncampanie n-ar fi eficient\. Ba dim-potriv\, ar fi contraproductiv\.

PNL putea ie[i `n eviden]\ pe otem\ ce vizeaz\ zona economic\,dar [i aici PSD a fost mai iute depicior, reducerea TVA [i noul CodFiscal l\sând f\r\ glas un partid ca-re putea dicta tonul. ~n acest mo-ment, PNL nu trece drept ap\ r\ -torul antreprenorilor, a[a cum ar fifost normal, liberalii având ie[iriezitante [i contradictorii pe multesubiecte ce privesc economia.

Liberalii se hr\nesc `nc\ dinpopularitatea lui Klaus Iohannis,`ns\ [i pre[edintele pare s\ fi

intrat bini[or pe o pant\ des cen -den t\, astfel c\ e de a[teptat ca lo-comotiva de la Cotroceni s\ numai aib\ suficient\ for]\ pentru atrage un partid care nu [tie `nco-tro merge. ~n plus, actualei condu-ceri `i lipsesc prospe]imea, darmai ales proiectul care s\ `nsufle -]eas c\ partidul.

Al doilea pericol pentru PNL nanul electoral 2016 e legat de `n -gr\m\deala tot mai evident\ dinzona dreptei. Dac\ PSD defileaz\de unul singur pe stânga (UNPRtocmai a primit lovitura de gra]ietoamna trecut\, iar PSRO-ul luiGeoan\ nici nu se mai vede), pedreapta lucrurile sunt mai com-plicate.

Ultimul sondaj pe Bucure[ti,f\cut ce-i drept de Marius Pieleanu,un apropiat al PSD, ar trebui s\-ipun\ `n alert\ pe liderii liberali. La`ntrebarea „Cu cine a]i vota la loca-le?“, tabloul pe Capital\ arat\ cama[a: PSD 32%, PNL 28%, ALDE 7%,MP 7%, `n timp ce, aten]ie, 14%dintre bucure[teni spun c\ ar votaindependen]i. Posibil s\ fie vorbade Uniunea Salva]i Bucure[tiul alui Nicu[or Dan, forma]iune ce, cu-rios, n-a fost prin s\ `n `ntrebareacelor de la Avangarde.

Când vine vorba despre candi-da]ii la Prim\ria Capitalei, lucrurile

stau [i mai prost pentru liberali:Cristian Bu[oi apare abia pe po -zi]ia a patra, dup\ Gabriela Firea(PSD), Traian B\sescu (MP) [i Ni-cu[or Dan.

C\ a `nceput deja opera]iuneamanipul\rii prin sondaje e foarteposibil, `ns\ PNL are o problem\mare de tot, `n condi]iile f\râ mi -]\rii voturilor. Nu discut\m aicide sl\biciunile ar\tate deja deBu[oi. ~ns\ liberalii cad `n propriacapcan\, dup\ ce tot ei au f\cutblatul cu PSD când s-a votat legeacu alegerea primarului `ntr-unsingur tur. O decizie care `i va cos-ta scump pe liberali `n multe lo-curi din ]ar\. PNL ar putea aveasurprize inclusiv `n propriile fie-furi, acolo unde candida]i inde-penden]i sau diverse partide loca-le ar putea face cu ochiul aleg\tori-lor de dreapta. ~n aceste condi]ii,PNL se poate a[tepta la `nfrângerinea[teptate, cele 40 de procente de-ja contabilizate n traist\ putând firupte `n trei (23-10-7). Iar cu 23,1%,candidatul PSD câ[tig\ prim\ria.

Va fi anul surprizelor, `ns\ celmai afectat din tot jocul \sta in-cert va fi PNL-ul. ~n lipsa unui me-saj conving\tor, PNL va avea desuferit mai ales `n marile ora[e,acolo unde, teoretic, ar fi trebuits\ câ[tige (aproape) pe linie.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Doar c\ azi nici autorit\]ile [i nicim\car presa nu mai de]in contro-lul asupra informa]iei [i asupradisemin\rii ei. Ve[tile despre ne-merniciile de la gara din Köln s-aur\spândit mai `ntâi prin re]elelesociale. ~ntr-o prim\ faz\ s-a aflatc\ au existat vreo sut\ de victimecare au depus plângere oficial\ lapoli]ie. Apoi num\rul lor a cres-cut la dou\, la trei sute... [i dup\aceea, mult dup\ aceea, au reac -]ionat [i presa, [i autorit\]ile. Cu

scuza stupid\ c\ n-au [tiut, c\ nu[i-au dat seama.

~ntre timp, plângerile `nregis-trate oficial au dep\[it cifra decinci sute. S-a aflat c\ n Hamburgs-a `ntâmplat ceva asem\n\tor,doar c\ la o scar\ – hai s\ zicem –mai mic\: doar vreo sut\ de plân-geri ale femeilor agresate. Cele ca-re n-au depus plângere nu se punla socoteal\. S-au raportat cazurisimilare de h\r]uire [i agresiunesexual\ [i `n alte ora[e germane

mari, [i `n Helsinki, [i `n Zürich,[i n alte locuri din Europa. O tele-viziune (una singur\!) [i-a cerutscuze publicului pentru c\ a omiss\ pomeneasc\ de valul de in -frac]iuni [i abuzuri sexuale dinKöln. Poli]ia s-a `ncurcat `n expli-ca]ii neconving\toare. Dar esen]aproblemei a r\mas.

Fiindc\, din toate informa]iileexistente pân\ acum, agresorii aufost, `n cople[itoarea lor majorita-te, tineri arabi [i/sau nord-afri-cani, emigran]i sau solicitan]i deazil. Ceea ce pune lucrurile `ntr-ocu totul alt\ perspectiv\: cea acenzur\rii informa]iilor de dragulcorectitudinii politice.

Oare scuzele [i explica]iile tar-dive s\ reprezinte singura dife-ren]\ `ntre cenzura `n regimuriletotalitare [i cenzura democratic\din Occident? Fiindc\ [i `n na-zism, [i `n comunism [i, iat\, [i `ndemocra]ie cenzura `[i g\se[temereu o justificare. {i, la fel ca `norice regim totalitar, cenzura d\na[tere unor reac]ii adverse, une -ori dispropor]ionate [i nu o dat\periculoase.

Cum arat\, de exemplu, lucrurile

acum, dup\ `ncercarea de mu[a -malizare ratat\ – [i negat\? P\i, nprimul rând cet\]enii europeni auargumente s\ cread\ c\ autori t\ -]ile [i presa le ascund adev\ratadimensiune a agresiunilor comisede imigran]ii arabi [i nord-afri-cani ([i musulmani!) asupra gaz-delor lor. Mecanismul ce `ncercacontrolul [i restric]ionarea infor-ma]iilor negative legate de imi -gran]ii musulmani, justificat printeama de reac]iile xenofobe [i ra -siste, a declan[at exact acele reac -]ii pe care voia s\ le `mpiedice.Mai mult, a accentuat ne`ncrede-rea `n autorit\]i [i `n pres\, f\ -când publicul mult mai vulnera-bil la zvonistic\, la informa]iiledubioase care circul\, al\turi decele legitime, pe re]elele sociale [ipe site-urile personale. Practic,portavocile oficiale ale regimuri-lor democratice occidentale s-au

`mpu[cat singure `n picioare. ~ncontrapondere, de acum `naintevocile na]ionali[tilor radicali [icele ale extremi[tilor o s\ se aud\tot mai tare [i o s\ par\ tot maicredibile.

Cine a pierdut aici? Exact pilo-nii democra]iei occidentale – [i,odat\ cu ei, [i emigran]ii pe care,chipurile, i-au ap\rat. M\ a[tept lao ascensiune [i mai rapid\ a for -]elor de extrem\ dreapt\, la agre-siuni `mpotriva imigran]ilor maituciurii – „Vinovat, nevinovat,lua]i-i la rând!“, cum striga solda-tul Švejk `ntr-o b\taie `ntre mili-tari – [i, eventual, ca o contra-reac]ie fireasc\, la agresiuni [iatentate ale islami[tilor radicali.{i a[a mai departe, pân\ la dezas-trul final. Ceea ce arat\ c\ pân\ laurm\ cenzura, fie ea [i (presupus)bine-inten]ionat\, nu face bine lademocra]ie.

~n ultimele s\pt\mâni, agresiunile la care au fostsupuse sute de femei din Köln `n noaptea de AnulNou au ocupat prima pagin\ a multor ziare dinGermania [i din Europa. Doar c\ era cât pe ce s\ nu o ocupe. Era cât pe ce s\ fie trecute sub t\ceresau, eventual, men]ionate fugar, ca ni[te incidenteizolate, cum se petrec `n orice ora[ mare `ntr-oasemenea noapte. Atât autorit\]ile, cât [i presa –altfel atât de dornic\ de senza]ional – s-au str\duit din r\sputeri s\ nu vad\ `n ele un fenomen`ngrijor\tor, de[i tocmai asta erau. T\cerea e de aur. Chiar dac\ nu se potrive[te `ntru totul cu democra]ia.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

{i democra]ia are cenzura ei

~n comentariul de s\pt\mâna trecut\ vorbeam dedou\ pericole care pândesc PSD `n viitorul apropiat:un verdict defavorabil al Justi]iei `n cazul Dragnea [io posibil\ desp\r]ire a lui Ponta de social-democra]i,caz `n care PSD ar pierde bun\ parte din zestre.

Adversarul nr.1 al PNL:alegerea primarilor dintr-un tur


6 » muzic\

Compozitori [i casememoriale – de la DinuLipatti la Gustav Mahler

Nu spun nimic nou. ~ntâmplareaface ca `nsu[i actualul ministru alCulturii, dl. Vlad Alexandrescu, s\se fi exprimat `n acela[i sens, pecând era ambasador `n Luxem-burg, `ntr-o postare pe portalul„The Chronicle“. La 4 octombrie2009, `ntr-un articol intitulat „DinuLipatti“, Vlad Alexandrescu f\ceaobserva]ia c\ „Românii nu au vo-ca]ia memoriei. […] Dinu Lipatti,cel mai mare pianist român, acel`nger al pianului, se bucur\ de re-cunoa[ tere `n România? […] Nu`ntreba]i dac\ `nregistr\rile lui seg\sesc la magazinul «Muzica»! Saudac\ Televiziunea Român\ a rea -lizat vreun film documentar desprepianistul disp\rut la 33 de ani. Dar,pe bulevardul Lasc\r Catargiu,casa familiei Lipatti poart\ oare oplac\ memorial\? Ultima dat\ cândam trecut pe acolo, casa era de vân-zare… Cum l-am celebrat pe acela,disp\rut dintre noi prea devreme,care a `ntrupat sim]ul perfec]iunii?Discu]ia este vast\, c\ci implic\ odezbatere asupra valorilor româ -ne[ti [i a felului `n care sunt cele-brate la noi“.

Dl. Vlad Alexandrescu se `n[ela

`n detalii. ~nregistr\ri ale lui Lipatti`mpreun\ cu Enescu au fost dincând `n când la vânzare `n magazi -nul „Muzica“, regizoarea FloricaGheorghescu a f\cut la vremea eiun excelent documentar despre Li-patti pentru televiziune, al c\ruitext l-a [i publicat n volum, chiar n2009, mpreun\ cu Olga Grigorescu,meritoasa redactoare a Radioului.O plac\ pe care scrie c\ Dinu Lipattia locuit `n casa de pe Lasc\r Ca -targiu exist\ [i ea…

Dar, ne`ndoielnic, `n esen]\, dl.Vlad Alexandrescu are dreptate [i,a[a cum o spunea `n finalul ace lu -ia[i articol, „un muzeu, o cas\ me-morial\“ nu exist\ la Bucure[ti!Ocazia, [ansa de a le crea ar puteaexista acum, dar, i citez `ntrebareadubitativ\: „Pe aceste nisipuri mi[ -c\toare se poate oare construi ceva?“.

***

Invoc din nou ntâmplarea pentru aspune c\ recent am primit din Ce-hia un volum publicat trilingv:~nceputul c\l\toriei. Gustav Mah-ler [i Jihlava `n sursele scrise. Deformat mare, cu circa 275 de pagini,el a fost publicat `n comun de Arhi-vele regiunii Moravia [i de Arhivade Stat a Districtului Jihlava, locali-tatea unde celebrul supus al Impe-riului austro-ungar [i-a petrecutprimii 15 ani de via]\. La Jihlava,compozitorul [i-a `nceput carieraartistic\ dând primul s\u concertpublic, ca pianist, la 13 octombrie1870. Cele 72 de documente de ar -hiv\ reproduse se refer\ `n princi-pal la activitatea sa [colar\, la bur-sele cerute n calitate de tân\r artist[i includ câteva scrisori private.

Ce mi-a atras aten]ia a fost `ns\capitolul despre felul n care cehii lpre]uiesc pe Gustav Mahler `n ora -[ul morav. ~n 1924, o strad\ a primitnumele lui, ca s\-l piard\ sub regimnazist `n 1939. Abia `n 1991, o alt\strad\ a fost redenumit\ GustavMahler. Familia lui Mahler a tr\it`n dou\ cl\diri din Jihlava [i am-bele au supravie]uit, cu modific\ri,timpurilor. Administrat\ `ntâi deora[, apoi de o companie privat\,una dintre ele a devenit cas\ memo-rial\, g\zduind, `ncepând din 2006,expozi]ii despre Mahler. Reintrat\sub autoritatea municipalit\]ii `n2008 [i renovat\, casa Mahler a fosttransformat\ `n Muzeu, cu o ex-pozi]ie despre familie la parterul ei,cu o alta despre „G. Mahler [i Jih-lava“ la primul etaj [i cu o a treia de-dicat\ Almei Mahler un etaj maisus. O sal\ pentru evenimente au-dio-vizuale, un centru de cercetarecu o bibliotec\ de specialitate [i bi-rouri pentru Societatea Casa Gus-tav Mahler ocup\ al treilea etaj.

Vechiul Teatru Municipal `ncare a debutat Mahler a fost demo-lat n 1989, pentru a face loc unei s\limoderne de spectacole, `n interio-rul c\reia a fost construit un memo-rial n anul 2000. Unui hotel i s-a datnumele compozitorului, iar `ninima parcului ora[ului a fost dez-velit un bust de bronz al acestuia, ntimp ce p\r]i ale zonei verzi au fostamenajate [i numite pentru a amin -ti de rela]ia particular\ a lui Mahlercu natura. Pietre de mormânt spe-ciale au fost puse pentru a marca lo-cul de veci al p\rin]ilor [i al lui Er-nest, unul dintre fra]ii s\i…

Dinu Lipatti se bucur\ de a[aceva la Bucure[ti, oare?

„I-a venit rândul [i Casei Li-patti…“, scria o prieten\ peFacebook, vorbind despredata nefast\ de 13 ianuariecând casa familiei celebruluipianist a ajuns s\ fie scoas\la licita]ie dup\ o decizie de„executare silit\“ a proprie -tarilor pentru datoriinepl\tite. Vânzarea, aflu totde pe Facebook, a fost „amâ-nat\ provizoriu“ de un tribu-nal bucure[tean, proprie -tarul casei, un „rechin imo-biliar“, cum `l nu me[ te pre-sa, marcând un punct, separe, `n conflictul s\u cuBanca Piraeus. La un alt nivelde discu]ie, tentativa devânzare a `nc\ unei cl\diri depe lista monumentelor isto -rice, cu perspectiva de a fil\sat\ `n paragin\ pentru aface loc, poate, unui bloc alvreunui nou zgârie urd\ mi -lionar, semnaleaz\ `n modsimbolic [i cât de incapabilisuntem s\ ne pl\ tim datorii -le fa]\ de marii `nainta[i [is\ ne onor\m viitorul peplan cultural.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

~ntr-o convorbire cu Liiceanu &comp., glumind abstract, Noica se`ntreba ce s-ar fi `ntâmplat `n lume,dac\ `n urm\ cu vreo dou\ secoleCongresul tinerelor State Unite aleAmericii ar fi votat ca limba lor ofi-cial\ s\ fie nu engleza, ci germana,dat fiind c\ mul]i dintre coloni[tivorbeau nativ nem]e[te. Este c\ is-toria ar fi ar\tat pu]in altfel? Cumanume? Iat\ o trebu[oar\ pe care opas\m `n antrepriz\ meseria[ilorcapabili s\ confec]ioneze o c\r\mi -d\ textual\, ca la vreo 800 de pagini,bestseller mondial [i pretext idealpentru vreun film epocal cu gloriede-un sezon.

Fic]iunea post-factual\ e cevaatât de banal `n showbiz-ul contem-poran, marca Hollywood, `ncât numir\ pe nimeni dac\ vreun regizorperseverent va aborda subiectul po-menit (sau o fi [i f\cut-o deja!). For]ade convingere a mijloacelor filmicefiind a[a cum o [tim, a crede c\ vreoconspira]ie poate extermina Ameri-ca ([i planeta, desigur!), dac\ nu in-tervine miraculos proprietarul deenglez\, e cel mai mic r\u stârnit defleacul men]ionat. Nu sunt convinsc\ un film ce reproduce, mai multsau mai pu]in exact, evenimente dinvia]a unui om celebru, fie pictor ce-lest, fie rocker damnat, e mai lipsitde vin\ decât o biografie „demistifi-catoare“ pentru percep]ia gre[it\ pecare publicul [i-o face despre seis-mografele condi]iei umane, numitearti[ti. A scrie, de exemplu, c\ Emi-nescu era un b\rbat pilos e mai gravdecât a-l prezenta sub machiajulunui actor care [i d\ ochii peste capla vederea Veronic\i Micle, ntruchi -pat\ de-o actri]\ distribuit\ `n roldoar fiindc\ era amanta regizorului?

Am l\sat gândul s\ se joace pe

clapele telecomenzii virtuale ce con-troleaz\ ecranul smartTV-ului dincreierul meu, la finalul vizion\riicelor dou\ blu-ray-uri intitulateRammstein – In Amerika(2015, Uni-versal). E o apari]ie `ndelung a[tep-tat\ de fanii trupei [i e onorat\ ntr-unfel aproape des\vâr[it. Primul disceste rezervat concertului memora-bil din 11 decembrie 2010, de la Ma-dison Square Garden, punct final pen-tru turneul de promovare al LP-uluiLiebe ist für Alle Da (2009). Al doileacon]ine un documentar f\cut ca lacarte, cu interviuri ale membrilorgrupului, imagini de arhiv\, rari -t\]i, curiozit\]i [i extrase din massmedia, secven]e din alte concertesau din sesiunile de `nregistr\ri.Nu-i pot g\si sl\biciuni. Dac\ e deexprimat vreun regret, acesta vinedin cantitatea redus\ a „documente-lor“ exfoliate. ~ns\, la o cinstit\ eva-luare, n-am ce pretinde `n plus, datfiind formatul fizic pe care sunt puse`n circula]ie. {i, cum func]ioneaz\afacerea rockeristic\, e de a[teptatca alte [i alte materiale inedite s\ fieeditate [i trimise pe pia]\ de-acum`ncolo, renumele trupei asigurândvânz\ri confortabile.

Despre concertul propriu-zis, nuprea e nimic de spus. Un spectacolcolosal, dinamic, `nfl\c\rat la pro-priu ([ti]i doar c\ efectele pirotehni-ce sunt specialitatea casei!), cu salaplin\ (record la rapiditatea cu cares-au epuizat onlinebiletele), cu spec-tatori n extaz, de[i foarte pu]ini pri-cepeau limba german\, `n care Lin-demann cânt\ implacabil ca untanc. (Aici e locul s\ subliniez nc\ odat\ c\, spre dezam\girea celor carecred contrariul, `n muzica rock tex-tele nu au mare importan]\, publi-cul le rumeg\ la fel ca pe-o gum\, vo-cea fiind un instrument `ntre cele-lalte, c\ruia numai personalitateasolistului i d\ relief statuar.) Tra-seul trupei, de la anonimii est-ger-mani crescu]i sub secerea cenzuriicomuniste, cu ochii a]inti]i pesteZid la fra]ii liberi, [i mai departe,peste Atlantic, este pilduitor pentrudestinul unei genera]ii.

Dialogul nem]ilor cu America se`nv\p\iaz\ când autorit\]ile (pom-pierii din Chicago!) interzic uneleconcerte, motivând c\ e pericol deincendiu. Un exemplu concret c\SUA nu-s ]ara tuturor posibilit\ ]i -lor, iar legea este lege [i pentruarti[ti...

Nem]ii incendiaz\America

C\t\lin {tef\nescu e cunoscut `n`ntreaga ]ar\ datorit\ emisiunii deteleviziune „Garantat 100 %“. Ca ori-ce moderator de succes, are, printrealte calit\]i, [i o doz\ de histionism,iar pasiunea, mai pu]in [tiut\ de ma-rele public, pentru teatru are rela]iecu literatura [i jurnalismul. Cu doardoi ani n urm\, stimulat de Alexan-dru Dabija, scrisese P\i..., despre cevorbim noi aici, domnule?, o drama-tizare dezvoltat\ fic]ional dup\ Mo-rome]ii lui Marin Preda, cu doi mariactori care i-au dat str\lucire inter-pretativ\, Marcel Iure[ [i GeorgeMih\i]\. Odat\ ce i-a sim ]it gustul, c-a[a-i cu arta scenic\, d\ depen-den]\, {tef\nescu a recidivat. O zicechiar el, `n prezen t\rile de pres\, c\Vanilla Skype e un proiect `ntreprieteni care au fructificat expe-rien]ele comune de la Ideo Ideis.

Nu m-am mai sim]it de mult\vreme atât de bine la teatru cum m-am sim]it la Vanilla Skype. Fi-del\ algoritmului critic, `l rugasempe autor s\-mi trimit\ textul `nain-te, dar, [tiind el ce [tia, mi-a zis s\v\d mai `ntâi spectacolul [i vine [itextul dup-aia. A avut dreptate!Dac\ l-a[ fi parcurs `n prealabil, a[fi pierdut momentele de surpriz\pe care le ofer\ montarea. C\ci, da,C\t\lin {tef\nescu a scris [i textul[i s-a ocupat [i de punerea sa n sce -n\. {i una [i cealalt\, f\cute foartebine. ~n genetica spi]elor aris to cra -te, unde includ acum [i artele, dato-rit\ cercului relativ nchis, se ajun-ge `n timp la o inevitabil\ devitali-zare. Grija fa]\ de metode, tehnici,reguli deprinse `n [coala de specia-litate [i reflexele, ritualul profesiu-nii i conduc pe creatori pe un drumdeasupra c\ruia adesea scrie foartecite] „teatru“. Dar când altcineva,din zone de expertiz\ conexe, simtec\ are ceva de exprimat [i o face `nperimetrul scenic, ingenuitatea, li-bertatea fa]\ de canon aduc o pros-pe]ime surprinz\toare, revitali-zant\. Precum C\t\lin {tef\ nescu,cu acest proiect prin care nu in -ten]ioneaz\ s\ arate cât\ carte orimeserie [tie, ci pur [i simplu cemult drag are pentru scen\, arti[ti[i public.

Cum ziceam, cei nou\ implica]i`n spectacol au o istorie comun\ dela Ideo. Sunt arti[ti din genera]ii di-ferite, deja cu nume, care au accep-tat provocarea lui C\t\lin {tef\nes-cu [i i s-au al\turat n aceast\ joac\fecund\. Nici unul nu [i-a propuss\ r\stoarne mun]ii estetici, pur [isimplu au vrut s\ lucreze `m preu -n\. Pe o poveste. De fapt pe mai mul-te, doar ce altceva poate face teatruls\ fie mai frumos decât o povestebine scris\ [i bine spus\? VanillaSkype e o suit\ de scene de duet, `ncare elementul de leg\tur\ e un tera-peut (Marcel Iure[). Aflat la speciali-zare temporar\ peste ocean `n sche-ma therapy, [i ]ine sesiunile de psi-hoterapie pe... skype. P\i ce schematherapy mai bun\ decât s\ le vor-be[ti deschis amicilor – a[a te sim]ica spectator – despre tine, ceilal]i,despre lumea mare, „un loc f\r\ li-mite, cu câmpuri [i p\duri vaste, de-asupra c\rora norii, uneori, sunt `ndificultate. Nu [tiu cum s\ fac\ s\dea drumul la ploaie“.

{i ca mod de produc]ie, specta-colul e foarte diferit de multe altele,majoritatea, pe care le-am v\ zut.Premisa cre\rii lui am semnalat-o,dar ar mai fi ceva: toate rolurilesunt scrise special pentru actoriicare le joac\. Le vin m\nu [\! Me-deea Marinescu e o femeie cu mul-te frici, de care e pe cale s\ scape.Marius Manole e un actor, [i-n sce-nariu, agasat de reac]ia unora caresimt nevoia ca imediat dup\ repre-zenta]ie s\ vin\ la cabine [i s\-ispun\: „M\i, n-a fost r\u, dar... ai fiputut s\ mai lucrezi la ni[te lu-cruri...“. Gicu]\ (Mircea Postelni-cu) [i Banderas (Vladimir Purdel)sunt „muncitori `n pauza etern\“,care privesc lumea prin lentila de-formant\ a tabloidelor, `ncercânds-o deslu[easc\. Andi Vasluianu,fost b\iat de cartier acum a[ezat lacasa lui, are nostalgia solu]ion\riiproblemelor printr-un „pumn `ngur\“, care „rezolv\ lucrurile mai

practic [i mai sigur decât... ani `n -tregi de conferin]e...“. Un detectiv(Alexandru Ion) trece de câteva oriprin peisaj [i-l condimenteaz\ cumister de film de cinematec\. VladZamfirescu e un alt pacient, carenu crede `n „chestiile astea“, care s-a s\turat de pref\c\toria generali-zat\, n-o mai suport\ [i se `nfuriecând vede m\[tile de falsitate. Po-ve[tile sunt `ncadrate perfect sime-tric, se intersecteaz\, cu inten]ia dea indica ]es\tura complicat\ a exis-ten]ei [i de a activa curiozitatea pri-vitorului.

Personajele din Vanilla Skypesunt oameni pe lâng\ care trecemzilnic, colegii no[tri de la birou,c\l\torii din mijloacele de trans-port n comun ori din automobileleoprite la semafor, lucr\torii carepun borduri sau bag\ cabluri `np\mânt, de pild\. Irascibili, bla -za]i, `nsp\imânta]i, nemul ]umi]i,del\ s\ tori, viseaz\ la ce nu potavea [i povestesc despre fr\mân -t\rile lor n schema de terapie prinrâs pe care ne-o propune echipa [iC\t\lin {tef\nescu. Cu `ntâmpl\rifascinante, autentic omene[ti, pli-ne de sev\ narativ\, cu umorde[tept, netrucat, cu o voluptate aepicului demn de o {eherezad\ [icu o [tiin]\ organic\ a dialogurilor[i spunerii lor. Sub anvelopa co-mic\, vorbe[te despre lucruri se-rioase, gen idiotizarea publicului,Fuego, Me ssi, Policarp Watanabe.Povestea acestuia din urm\, spus\de Vlad Zamfirescu, e colosal\. Eceva legat de trecutul nostru isto-ric, de Cuza, Kog\lniceanu, maso-nerie, Bruce Lee, atinge trei conti-nente. Nu, nu sunt dintre aceia care v\ recomand\ un film sau ocarte bune [i, `n entuziasmul f\r\limite, v\ dezv\luie [i finalul. Dac\dori]i s\ afla]i povestea lui Poli-carp Watanabe, merge]i la VanillaSkype. Eu vreau neap\rat s\-lrev\d!


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Efectul terapeutic alpove[tii: Vanilla SkypePrima prezentare la public a Vanillei Skype a fost la Ideo Ideis, care a `mplinit, `n2015, 10 edi]ii, apoi spectacolul a intrat `n repertoriul Teatrului Act din Capital\.La Alexandria, la Festivalul Na]ional de Teatru Tân\r, s-au cimentat `n timp [ileg\turile dintre realizatorii ale c\ror nume apar pe afi[. Manifestarea, dedicat\junilor care iubesc necondi]ionat arta teatrului, a generat multe rezultate bune`n deceniul de existen]\, unul dintre exemple fiind [i aceast\ crea]ie.

8 » interviu


INTERVIU CU SCRIITOAREA LILIANA COROBCA

„~n fiecare roman pornesc cu o miz\ social\ puternic\ [i plonjez `n fantastic“

Interviu realizat de Eli B\dic\

Ai vorbit `n diverse intervi-uri, `n repetate rânduri, suc-cint, despre Imperiul fetelorb\trâne. Ai lucrat la acest vo -lum din 2005, cu intermi -ten]e. De ce ai a[teptat atâtde mult pân\ la `ncheierealui? Ce nu func]iona? {i cestadii intermediare a avut?

Poate c\ nu am avut mult timp cu-rajul s\ termin aceast\ carte, aufost [i proiecte mai preten]ioasec\rora le-am acordat prioritate.Nu [tiu dac\ nu func]iona ceva ne-ap\rat, dar era cartea de care credc\ nu mi-am dorit s\ m\ despart.La un moment dat, am vrut s\ am[i ceva de rezerv\, ceva pentru zilenegre, romanul meu de sertar.Mai erau acolo pagini prea sinceredespre singur\tate, iar eu nu sunt(prea) exhibi]ionist\. Scriu maimult ca s\ m\ `mbrac, nu ca s\ m\dezbrac. Pân\ la urm\, poate c\am publicat cartea [i dintr-o su-persti]ie: ca s\ scap de pielea fer-mecat\ a singur\t\]ii mele... {i ampredat-o editurii imediat ce (amhot\rât c\) am terminat-o. Trei sta-dii a avut: prima dat\ s-a numitRafira Sic (un sfert era format dincitate despre fete b\trâne [i mani-pulare), al doilea stadiu, cel mailung, s-a numit (deja) Imperiul fe-telor b\trâne, l-am propus la Aka-demie Schloss Solitude, acolo amavut [i lecturi bilingve din roma-nul neterminat, care s-au bucuratde succes (a fost primul text tradusde Ernest Wichner); nu g\seam`ns\ finalul potrivit. {i ultimul sta-diu, când am introdus partea a do-ua a c\r]ii, agresiv\, crud\, a fostscurt [i intens [i a durat cam unan. Am scris ultima parte cu frene-zie c\, `n sfâr[it, m\ eliberez.

„De ani de zile `mi spuneamc\ nu pot publica a[a cevapân\ când nu m\ m\rit“,dezv\luiai `n textul din pre -zentarea c\r]ii. ~]i era team\c\ vei fi identificat\ cu Rafi-ra? Chiar a[a, de ce crezi c\oamenii `ncearc\ tot timpuls\ g\seasc\ fragmente dinrea litate `n fic]iune?

Cred c\ este un semn al degra d\ -rii sim]ului critic, când cititorii`n cearc\ tot timpul, a[a cum ob-servi, s\ compare autorul cu per-sonajele sale. R\mân mereu sur-prins\ de acest aspect: am petrecutani de zile studiind teorii ale ro-manului [i ale personajului [i oatare identificare este printre celemai simpliste, o credeam de multdep\[it\. Uite c\ nu este! Frag-mentele strict autobiografice nusunt `ns\ mai numeroase `n acestroman decât `n cele precedente.M\riti[ul era mai degrab\ un pre-text pentru a nu publica, o fals\

scuz\. Cititorul nu gre[e[te, reali-tatea exist\ foarte mult `n fic]iu-ne. Cititorul vrea `ns\ din ce `n cemai mult, nu-i ajunge o poveste pecare o imaginezi tu, tol\nit\ lene[`ntr-un fotoliu moale, vrea sânge-le t\u, curgând printre pagini,vrea suferin]a ta real\ [i intens\,ca s\ r\spund\ la fel de intens. Oa-menii se tem s\ nu fie min]i]i, setem c\ cineva râde de ei, de senti-mentele lor, de admira]ia lor [ivor ca autorii s\ nu tri[eze. Maiales când e vorba de autori tineri,care sunt la primele c\r]i. Cât de -spre teama de identificare, RafiraSic este cea mai acceptabil\ dintretoate personajele mele `ntru iden-tificare. Da, am intrat `n pielea ei,am sim]it-o [i am tr\it-o intens.Cu plenitudine, nu cu team\. Scrii -torul este, prin defini]ie, ast\zi, ofiin]\ curajoas\ (dac\ nu ai curaj,nici nu cred c\ te mai apuci descris). Iar un roman dedicat fete-lor b\trâne cum ar putea fi definitdac\ nu ca un act de curaj? Mi-am

asumat un risc, romanul fiindunul experimental, ciudat, am`ntins [i de data aceasta ni[te limi-te. M\ v\d scriind romane minu-nate, fascinante, primite cu aplau-ze de critici [i de cititori, strivi]ide admira]ie [i umili]i de atâta ri-sip\ de talent... Scene previzibile,clare [i `nchise, drumuri r\t\ci-toare. Fructul prea copt se stric\repede. Iar eu am `nc\ senza]ia c\nici nu am debutat cu adev\rat.

Subtitlul c\r]ii, roman senti-mental, poate induce `n eroa -re cititorii. De ce ai ]inut laacest subtitlu?

Mi-am imaginat c\ cele mai atrasede aceast\ tematic\ [i de acest ti -tlu vor fi femeile. Mi-am imaginatfemei sentimentale, sensibile, in-teligente. Mi-am imaginat `nc\ -peri luminoase, paturi pufoase,dantele luxuriante, cititoare vis\ -toare, gra]ioase [i, uneori, asem\ -n\toare personajelor mele. ~ntr-un

fel, `n sensul larg, toate romanelesunt sentimentale. Mi-am imagi-nat pl\cerea, surpriza, zâmbetul,cochet\ria cititoarelor mele. Sub-titlul este unul juc\u[. Lectura numai este acum, n zilele noastre, cea fost `n regimul comunist, depild\. Devine un lux, o pl\cere, unrafinament. Cititorii fideli [i `nfo-ca]i de alt\ dat\ ajung tot mai rari,mai exotici. Dispare (a disp\rut)lectura ca fenomen `n mas\. Ne`ntoarcem u[or, u[urel, spre seco-le domoale, spre timpuri `n caredoamnele respectabile citeau ro-mane sentimentale [i se delectau.Iar câteva fragmente sunt chiarsentimentale de-a binelea, nu crezi?Am vrut s\ fiu credibil\ cu perso-najele mele, care sufer\, multe, deun sentimentalism abun dent [iduios. Uite, nu [tiam: „Curent pre-romantic `n literatura rus\ ap\ -rut la sfâr[itul sec. XVIII ca oreac]ie `mpotriva clasicismului“(dexonline.ro/definitie/sentimen-talism). F\cusem referire la litera-tura francez\, nu [i la cea rus\,de[i poate ar fi fost cazul.

~n ciuda faptului c\ subiectuleste foarte trist [i de un rea -lism tulbur\tor, prima partea c\r]ii este plin\ de umor [ide mult\ (auto)ironie. Perso -nal, recunosc c\ m-a `ncântataceast\ prim\ parte, a[ fivrut s\ nu se termine. N-ar fifost posibil\ o carte doar cuRafira [i aventurile fetelordin c\min?

~n 2007, când am terminat primavariant\, anume a[a a fost. Via]ade c\min. Dar, si vis pacem parabellum (adic\ dac\ vrei pace, pre -g\te[te-te de r\zboi), iar via]a dec\min, pa[nic\ [i fericit\, nu poa-te dura la nesfâr[it, a fost doar oetap\. Imperiul este mai ambi]ios

Dup\ Gaudeamus [i FILB am `nceput s\citesc Imperiul fetelor b\trâne, noul volumsemnat de Liliana Corobca, ap\rut la CarteaRomâneasc\ `n noiembrie 2015. Dac\ primaparte a c\r]ii se cite[te cu zâmbetul pebuze ([i, ocazional, cu momente de râscopios) – `n ciuda triste]ii ap\s\toare [i a

numeroaselor fragmente prozopoetice,sunt acolo `ntâmpl\ri ale fetelor de lac\minele studen]e[ti absolut savuroase –,prin cea de-a doua parte `naintezi mai greu,ca prin mâl, dai peste pagini fantastice, intri`ntr-un imperiu cu totul [i cu totul atipic,dominat de un r\zboi continuu. Imperiul

fetelor b\trâne este un roman complex carete strânge `n chingile lui [i-]i provoac\multe `ntreb\ri. O mare parte dintre`ntreb\rile care mi-au r\mas `n minte dup\ce am `nchis cartea se reg\sesc, a[adar, `ninterviul de mai jos, interviu pe care v\ invits\-l citi]i `n tihn\.

interviu « 9


[i nu se mul]ume[te s\ distrezepublicul [i s\-l binedispun\. Amavut, la un moment dat, o sensibi-litate pentru r\zboaiele din apro-piere. Am visat tancuri uria[e tre-când pe drumul din satul meu. Le]in minte [i acum. Am vrut s\ ex-prim aceast\ cruzime a noastr\ [iindiferen]a fa]\ de durerea mare avecinilor, fa]\ de tragediile care se`ntâmpl\ lâng\ noi. Liste cu sol-da]i n\scu]i `n anii ’90, mor]i pefront. Am devenit opaci la nenoro-ciri. {i atunci singur\tatea sute-lor de fete dintr-un c\min nu mi-afost de ajuns. Scenele de dragostefoarte crud\ sunt efectul cruzimiidin jur. Agresivitatea este o oglin -d\. Pe urm\, c\r]i cu aventurile fe-telor din c\min s-au mai scris. Dardespre un asemenea minunat im-periu nu a scris `nc\ nimeni.

„Râsul nu este `ntâmpl\tor`n c\r]ile mele, mai ales aco-lo unde subiectul este tragicsau dramatic“, afirmi `ntr-undialog cu Stelian }urlea din2014. Ce rol joac\ umorul `nImperiul fetelor b\trâne? Lu\mmai `n serios lucrurile prinrâs?

Râsul este vindec\tor. Dar nu l fo-losesc ca pe o figur\ de stil. A[a`mi iese, spontan [i f\r\ eforturi,pân\ una alta; prin râs `ncerc s\supravie]uiesc eu `ns\mi `n moddecent scenelor extreme pe care leimaginez sau doar le descriu. Râ-sul este chiar s\n\tate pur\ [idac\ reu[esc s\ `l provoc cuiva `nc\r]ile mele sunt fericit\. {i nu m\refer la buna dispozi]ie doar, c\ a[putea publica ni[te bancuri; am omiz\, de obicei, [i nu fac din umorun scop `n sine. Umorul atenu -eaz\ tragismul, pe de o parte, [i, pede alta, ridendo castigat mores, râ-zând `nfrânezi moravurile... Ehe.

Dup\ publicarea romanuluiKinderland, `ntr-un interviude acum doi ani, ap\rut peBookaholic.ro, `mi spuneaic\ „Pân\ la urm\, fata aceea,Rafira, care n-a cunoscutnici odat\ b\rbatul, ajunge s\fie foarte fericit\ [i eu n-amdestule argumente ca s-oaduc la acea stare“. Cum aigândit, a[adar, structura ro-manului?

Am uitat ce-am mai zis. FericireaRafirei m-a preocupat din ce `n cemai pu]in.

Via]a `ntr-un c\min studen -]esc, evolu]ia unei fete singure,apoi descrierea Imperiului au fostprimele obiective. Dar singur\ta-tea s-a dovedit a fi atât de poetic\,`ncât aproape c\ a sufocat inten]iamea primar\ de a oferi o enciclo-pedie a „fetei b\trâne“. Singur\ta-te ziua, singur\tate noaptea,

„diminea]a ninge iar\“. Este re-frenul obsesiv al c\r]ii. A[a cevan-am mai p\]it [i nu mai [tiam ces\ fac ca s\ opresc furtuna poe-tic\. Ce structur\, când prin casamea pluteau pe sus, pe jos, foi(scriu pe foi, nu la calculator) care`ncepeau, invariabil, cu „Singu r\ -tatea mea...“! Atunci `ncepu r\zbo-iul. ~mpotriva r\zboiului `ns\ num-am `mpotrivit, am l\sat cruzi-mea [i nedrept\]ile lui s\ m\ cople[easc\ [i au ie[it paginileacelea din capitolul al doilea, cani-balice, fioroase, ademenitor-uci -g\ toare. A fost modul meu abs-tract de a-mi exprima nelini[tea,cu poezia pândind pe la spate.

Cele dou\ p\r]i ale c\r]ii mi-au p\rut antagonice, `ntr-un fel. De ce ai considerat c\es te nevoie [i de a doua par -te, cea fantastic\, anecdotic\,u[or parabolic\?

Sunt complementare, `n cele dinurm\, de[i cele mai multe frag-mente pot exista separat, au inde-penden]a lor, pot fi citite ca poeme`n proz\. Ai v\zut coperta c\r]ii?Femeia cu chip blând este con-struit\ din arme [i din diverse ele-mente ale unor pu[ti, obuze etc.;este realizat\ de profesorul [i gra-ficianul ie[ean Ilie Krasovschi, ca-re a `n]eles din câteva cuvinteideea mea. Am `ncercat s\ repre-zint amenin]area care plute[te `naer. Diferen]a dintre prima parte[i a doua o pot asem\na cu muzicaunui fluier la care cân]i tu [i mu-zica unui fluier la care cânt\ vân-tul, `n timp ce tu ]ii fluierul `nmân\ [i ascul]i. Ca s\ nu fie totalantagonice [i rupte una de alta,am l\sat mici motive s\ se perindepe ici-colo [i s\ uneasc\ p\r]ile.Dar asta nu este esen]ial.

Ni[te personaje marginale –atât `n via]\, cât [i `n fic]iuni –,adesea malefice, fetele b\ -trâne sunt protagoniste, cuRafira Sic `n frunte, `n noult\u roman. Cât ai locuit cuele te-ai molipsit de ironialor? Ce alte personaje mar-ginale ai `n vizor pentru ur -m\toarele tale c\r]i?

Eu nu le-am v\zut nici malefice,nici suficient de ironice. Am lo-cuit nu doar cu ele, ci [i `n ele. {im-oi fi molipsit de multe, nu doarde ironie; sper s\ m\ `ndep\rtezcât mai repede, f\r\ sechele dra-matice. Dac\ stau s\ socot, cred c\am locuit peste 12 ani prin c\minestuden]e[ti, via]a la/de c\min `midevenise un modus vivendi. ~nc\mai st\team `ntr-un c\min cândterminasem prima variant\ ac\r]ii. M-a afectat [i la propriu, [ila figurat. Partea a doua a fost co-mis\ la casa mea [i vezi diferen]a!

M-a interesat s\ prind [i ce e maideparte, nu doar cât e lungul nasu-lui (cu toate c\ e destul de lung).Pofta de ireal, de parabole existaundeva, latent, [i a[tepta s\ r\buf-neasc\. Dar am avut deseori, subfusta fantasticului, [i ceva deose-bit de concret [i de real `n vedere.~n compara]ie cu Divinitatea, to]isuntem marginali. {i este cam ul-tima mea preocupare când m\apuc de un nou roman. Da, proba-bil c\ tot marginale vor fi [i perso-najele viitoare, vom vedea.

Putem face o paralel\ `ntreritualurile magice din Kin der -land – justificate (mai ales)prin prisma universului co -pil\riei – [i cele din Impe riulfetelor b\trâne?

Nu prea fac paralele `ntre c\r]ilemele. Dar au acela[i autor [i or fisem\nând pe undeva. Cred c\ artrebui s\ treac\ mai mult timp cas\ le uit `ntâi. Ambele, la care tereferi, sunt foarte prezente `nvia]a mea, una abia a ap\rut, a do-ua tocmai s-a tradus. Pot spune c\`n fiecare roman pornesc cu omiz\ social\ puternic\ [i plonjezneap\rat, m\car un pic, `n fantas-tic. Nu pot f\r\ asta.

~n toate c\r]ile tale de fic -]iune de pân\ acum se poatevorbi, `ntr-o anumit\ m\su -r\, despre singur\tate. LaImperiul fetelor b\trâne g\ sim`ns\ cea mai adânc\ singu -r\tate („Singur\tatea meaeste absolut\ [i f\r\ jum\t\]ide m\sur\“, p. 172). De undevine preocuparea pentruaceast\ tem\? O vei explora`n continuare, printre firelefic]iunii tale?

Singur\tatea este o stare, nu opreocupare (cel pu]in `n cazulmeu). ~n cazul fetelor mele, amvrut s\ devin\ ceea ce te nt\re[te,dac\ nu te-a putut `nfrânge. ~miiubesc singur\tatea [i am l\sat-os\ zburde ni]el mai mult n ultimacarte. O voi struni cât se poate `ncontinuare, ca s\ nu fiu cumva au-torul unui singur cântec.

Odat\ cu romanul Kinder-land – lansat `n mai 2013, laBookfest –, c\r]ilor tale defic]iune li se poate aplicaeticheta de „bestseller“ – Im-periul fetelor b\trâne s-a aflat,iat\, pe primul loc `n topulcelor mai vândute c\r]i de laEditura Cartea Româ neasc\din cadrul Târgului Gaudea-mus. Cum se traduce acestlucru `n cifre? Te afec teaz\`n vreun fel, ca scriitoare,eticheta cu pricina?

Nu (m-)am `ntrebat niciodat\„cum se traduce acest lucru `n

cifre“ [i nu o voi face. M-am bucu-rat când a ap\rut edi]ia nou\ a ro-manului Kinderland, `nseamn\c\ cea veche s-a epuizat. M-amgândit c\ cine a avut o dat\ un„bestseller“, `i ajunge, poate s\scrie [i mai pu]in „seller“-abil. {im-am mirat foarte când n-a fosta[a. M-a bucurat foarte mult pemoment, dar nu mi-am pierdutcump\tul, având `n vedere c\ nu-mi pl\tesc creditul la banc\din vânz\rile de c\r]i.

~n octombrie 2015 ai partici-pat, pentru prima dat\, laedi]ia restrâns\ a Festivalu-lui Interna]ional de Lite -ratur\ [i Traducere de la Ia[i(FILIT). Cu ce impresii air\mas `n ceea ce prive[teFILIT [i ce crezi c\ ar trebui`mbun\t\]it pe viitor (maiales c\, anterior, ai fost invi-tat\ la multe festivaluri in-terna]ionale din str\in\ta te)?

M-a impresionat publicul foartemult. {i mi-a[ fi dorit s\ rela]ionezmai mult cu al]i invita]i. Am co-municat foarte pu]in cu ceilal]iscriitori, de[i mi-am dorit. Nu tre-buie s\ fie toate festivalurile la fel[i cred c\ cel mai important e caacesta, de la Ia[i, s\ continue, s\devin\ o tradi]ie, s\ aib\ surse fi-nanciare suficiente, pentru a invi-ta cât mai mul]i scriitori. Atuncilucrurile vor merge de la sine dince `n ce mai bine.

Pentru c\ tocmai ai avut, `ndecembrie, un turneu de pro-movare a romanului Kinder-land `n Germania, cum a fostprimit\ cartea acolo? Ce le-astârnit interesul cititorilorgermani?

Primesc [i acum cronici, note delectur\, `nregistr\ri de emisiuniradio cu impresii [i comentarii,toate pozitive, despre cartea mea.Publicul german a fost interesatde Moldova, `n primul rând, la câ-teva lecturi, organizatorii au pus

harta Moldovei `n fa]a noastr\,apoi sunt interesa]i de fenomenulmigra]iei, de experien]ele melepersonale `n leg\tur\ cu subiectulabordat, de aspecte care nu au in-trat `n carte, m-au `ntrebat undeam `nv\]at limba german\. Sesiu-nea de `ntreb\ri era uneori mailung\ decât prezentarea [i lecturaunor fragmente. A fost o experi en]\frumoas\ [i am avut emo ]ii: un tur-neu presupune mult\ cheltuial\ `ncazul unui autor str\in, a fostsus]inut financiar de ICR Viena [iBerlin, tot felul de institu]ii cultu-rale, muzee, biblioteci, libr\rii aufost implicate, `n afar\ de editur\,desigur. {i am fost fericit\ când nudoar c\ am avut public, dar amavut [i vânz\ri. La ultima lectur\ s-a vândut tot, nu [tiu câte c\r]i aufost, vreo 50 poate, dar am v\zut li-brarul satisf\cut anun]ând edituras\ mai trimit\ ni[te exemplare, c\el nu mai are. Apoi, `n decembrie,la trei luni de la apari]ia c\r]ii, amprimit prin po[t\ un exemplar dintirajul al doilea.

2014 a fost anul `n care ai pu -blicat trei volume [tiin ]ificeample: Controlul c\r]ii. Cen-zura literaturii `n regimulcomunist din România (Car -tea Româneasc\) [i Institu]iacenzurii comuniste `n Româ-nia (1949-1977) `n dou\ volu -me. Cum au fost ele primite?Ce proiecte [tiin]ifice mai aipe viitor?

Bini[or, au fost câteva cronici, unvolum a avut dou\ nominaliz\riprestigioase, altul a luat chiar [i unpremiu, `mpreun\ cu o medalie dela Banca Na]ional\. M\ bucur c\le-am v\zut publicate. Având n ve-dere pozi]ia mea `n domeniul cen-zurii (nimic nu dispare, totul setransform\), e chiar foarte mult.Recunosc, nu sunt prea accesibilepublicului larg. Mai am proiecte,dar am [i un program de opt ore pezi (de munc\) [i e cam greu s\ scriunumai duminica, e obositor.

Care sunt diferen]ele majore`n documentare pentru a scriec\r]i precum cele amintitemai sus [i cele de fic ]iune (deexemplu, partea a doua dinImperiul fetelor b\ trâne)?

Documentarea ca proces este camaceea[i: te informezi `ntr-un do-meniu dat. Numai c\ eu cândscriu romane evit (am evitat pân\acum) s\ m\ informez. Documen-tarea pentru roman se face indi-rect, f\r\ s\ ]ii neap\rat, tot felulde motive [i teme intr\ [i seopresc undeva ntre piept [i burt\,stau acolo [i a[teapt\. Apoi seadun\ toate spre un subiect [i serotesc `n jurul lui, ca `n jurul soa-relui etc.


10 » carte

Codru] Constantinescu

Anul 1453 a fost important [i poatefi considerat un punct de cotitur\(chiar dac\ n epoc\, mai mult ca si-gur, nimeni nu l-a perceput astfel),pentru c\ marcheaz\ cucerireaConstantinopolului de c\tre turciiotomani ([i finalul glorios al Impe-riului Roman de R\s\rit), apari]iatiparului inventat de Gutenberg [i,nu `n ultimul rând, sfâr[itul R\zbo-iului de o Sut\ de Ani `ntre englezi[i francezi, prin recucerirea ora -[ului Bordeaux [i expulzarea engle-zilor de pe Continent (cu excep]iamicului port Calais). Europa a fost`n trecut, mult mai mult decât acum(50 de state), un puzzle geo-politicextrem de complex, care se forma [irearanja `n func]ie de nenum\rateinterese [i variabile, fie c\ acesteaerau de natur\ politic\-dinastic\sau religioas\. Practic, toate puteri-le din secolele studiate de Simmsdin 1453 `ncoace au fost [i aliate, [idu[mane `n anumite perioade.

~n]elegerea istoriei Europei esteesen]ial\ pentru a `n]elege, `ntr-obun\ m\sur\, [i istoria lumii, iarevolu]iile europene au reverberat`n ntreaga lume. Este drept, n une-le col]uri presiunea european\ afost mult mai intens\ decât `n alte-le. Una a fost evolu]ia Americilor,care au fost cucerite [i colonizate deeuropeni de la nord la sud, [i alta afost `n imensul continent asiatic,unde ]\ri precum China, Persia,Siam, nu mai vorbim de Japonia,au reu[it s\ reduc\ presiunea euro-pean\ chiar dac\ `nl\turarea eicomplet\ nu a fost posibil\. Japoniachiar a imitat Europa `n multe pri-vin]e, devenind o mare putere dup\model european. Ambele r\zboaiemondiale au izbucnit ini]ial `n Eu-ropa, extinzându-se apoi la scar\mondial\. Aceasta s-a datorat puterii

pe care a avut-o Europa (acum se re-zum\ doar la putere economic\, ceapolitico-militar\ pare a fi apus\ de-finitiv, mai ales pentru c\ Europa,`n trecutul nu atât de `ndep\rtat,pare a nu-[i mai dori alt\ domina]iemondial\ decât cea soft, fiind multmai preocupat\ de sistemele socia-le). Brendan Simms ofer\ o viziunefoarte echilibrat\ [i asupra fenome-nului colonialist european [i, maiales, celui legat de flagelul sclaviei.Paradoxul este c\ puterile europenes-au folosit, `ntr-adev\r, de aceast\practic\ deja existent\ `n Africa(statele incipiente africane f\ceaude secole nego] cu sclavii ob]i nu]i nurma r\zboaielor, vânzându-i ne-gustorilor arabi, foarte activi) pen-tru a popula coloniile din America,dar, `n acela[i timp, Marea Brita-nie, cea mai mare putere mondial\,[i apoi celelalte state europene caredominau scena interna]ional\ audus [i o lupt\ nver [unat\ n secolulal XIX-lea pentru a stârpi acest fla-gel. Rezisten]a cea mai mare au`ntâmpinat-o `n statele sudice aleUniunii Americane.

O alt\ remarc\: la `nceputul se-colului XX, parc\ toate marile puteri(pân\ [i Marea Britanie sau StateleUnite – ce s\ mai vorbim de Germa-nia, sau Austro-Ungaria, sau Rusia,zdrobit\ de japonezi `n 1904-1905) sesim]eau amenin]ate, `ncol]ite,`ncercuite, iar o curs\ paranoic\ a`narm\rii le p\rea contemporani-lor absolut fireasc\. Este de naturaeviden]ei, mai ales din perspectivaregimurilor revizioniste actuale(Rusia [i RP Chinez\), c\ regimulpolitic intern poate fi o frân\ foarteputernic\ [i eficace pentru a limitapornirile r\zboinice. Un sistem de-mocratic are anticorpii necesaripentru a preveni transpunerea pa-ranoiei unui lider n politica de stat,tocmai pentru c\ permite continua

contestare a liderilor politici [i a ce-ea ce fac ei. Istoria european\ a fost`n bun\ m\sur\ una mondial\ nunumai pentru c\ europenii s-au duspeste tot, dar [i pentru c\ a[a-nu-mi]ii „coloniali“ au venit `n Euro-pa. De altfel, atentatele care au zgu-duit Europa Occidental\ `n ultimultimp, mai ales cele din Fran]a, suntperpetuate tocmai de urma[ii au-tohtonilor coloniza]i de europeni,dar care, din diverse motive (nu nu-mai cele economice), unii dintre bu-nicii actualei genera]ii de magre-bieni revolta]i [i „radicaliza]i“ fa-natiza]i au servit fie `n adminis -tra]ia colonial\, fie `n trupele colo-niale, r\mânerea lor `n noile stateindependente fiind dificil\, chiarprimejdioas\. ~n Primul R\zboiMondial, `n rândul trupelor france-ze ar fi luptat [i o jum\tate de mi-lion de trupe coloniale (Fran]aavând un imperiu colonial `n caretr\iau 50 de milioane de oameni).„Marea Britanie a avut [i mai multsucces când [i-a jucat cartea impe-rial\. Circa 400.000 de oameni auluptat `n Corpul Expedi]ionar Ca-nadian, mai ales pe frontul de vest.Al]i sute de mii au provenit dinAus tralia [i Noua Zeeland\; prim-ministrul australian s-a angajat s\sprijine ]ara-mama pân\ la ultimulom [i la ultimul shiling. Mai bine de70.000 de sud-africani albi, majorita-tea vorbitori de englez\, [i circa40.000 de negri au fost deta[a]i `nEuropa.“ (pag. 230) Un milion de in-dieni, de asemenea, au luptat departea Metropolei. Un sfert din mu-ni]iile necesare britanicilor era pro-dus `n Canada.

Una dintre concluziile istoricu-lui britanic care se desprind dinmateria c\r]ii este aceea c\ Europaa fost mereu un cazan sub presiuni,`ntr-o continu\ fierbere politico-mi-litar\, dar [i social\ sau cultural\

(am putea spune, cu mult nainte de1453). Practic, fiecare echilibru eu-ropean a fost atacat [i contestat, iaraceast\ realitate istoric\ ne-ar ajutas\ n]elegem mai bine actualul revi-zionism rusesc (chiar f\r\ ghilime-le având `n vedere c\ Putin a retra-sat frontiere cum nu a f\cut-o nimenidup\ 1989, nu numai `n Crimeea, ci[i prin Caucaz) care seam\n\ izbi-tor de mult cu cel german de dup\1918-1919, când Germania impe-rial\ pierduse 13% din teritoriu [i10% din popula]ie. Uniunea Sovie-tic\ cu care Putin identific\ atât deexact actuala Rusie a pierdut multmai mult dup\ 1991, anul dezin-tegr\rii [i eliber\rii popoarelor so-vietice. Brendan Simms `[i conti-nu\ expunerea pân\ aproape deprezent [i, parc\ adoptând un tipicpunct de vedere britanic, se `ntre-ab\ `n final „Va deveni UniuneaEuropean\ un actor interna]ional

mai coeziv, `ndeosebi `n sfera mili-tar\? Armata [i marina ei vor servidrept [coala Uniunii? Sau vor ocolieuropenii aceste provoc\ri, se vor`nchide `n ei `n[i[i [i chiar se vordesp\r]i? ~n acest caz, istoria va ve-dea `n Uniunea European\ o fars\pueril\ [i costisitoare pe care conti-nentul a f\cut-o n nebunia sa, mar-când mai curând sfâr[itul decât`nceputul unui proiect de mare pu-tere“ (pag. 387).Având n vedere cri-za refugia]ilor, am putea fi nclina]imai degrab\ s\ r\spundem negativ,`ns\ asemeni multor altor anali[ti[i politicieni eurosceptici, dac\ nuchiar eurofobi, spunem c\ ceea cenu-i putem repro[a acestui conti-nent este tocmai fantastica puterede a re na[ te din propria cenu[\, dea rena[te precum pas\rea Phoenix[i de a g\si r\spunsurile adecvateunor probleme aparent indisolubi-le. Puterea de a crede `n noi.

Europa: o veche istorie`n continu\ mi[careSintezele istoricilor anglo-saxoni (britanici [i americani) pe care Editura Poliromle public\ cititorilor români `n cadrul Colec]iei „Historia“ reprezint\ adev\ratestandarde `nalte oferite istoriografiei române[ti, care a avut [i are `n continuareatât de mult de recuperat dup\ o jum\tate de secol de involu]ie [i, `n marem\sur\, prostitu]ie politic\, dac\ nu chiar falsificare grosolan\, la care regimurilecomuniste sunt atât de performante. Vorba aia, orwellian\, nimic nu-i mainesigur `n comunism decât trecutul! Volumul Europa. Lupta pentru suprema]iede la 1453 pân\ `n prezent (Editura Polirom, 2015, traducere de Lucia Popovici),de Brendan Simms, profesor la Universitatea Cambridge, este o `ncercare izbutit\de retrasare a evolu]iei unui continent mic, dar foarte voinic, care, de fapt, a fostmotorul progresului universal timp de mai multe secole.


interviu « 11

INTERVIU CU MATEI VI{NIEC

„Cuvintele sunt atomii din care este format\ lumea mea. Le imaginezca pe ni[te fiin]e vii `ntr-o cetate“

Interviu realizat de C\t\lin Hopulele

Spunea]i `ntr-un interviu din2008 c\ teatrul poate provocarevolta, mai ales `ntr-o dicta -tur\. Cum judeca]i oameniicare mai calc\ ast\zi `n s\lilede teatru? Mai pot fi incita]ila fel de jocul actorilor sau edoar o defulare de câteva oredin cotidian?

Eu cred c\ oamenii `n ziua deast\zi caut\ teatrul ca un loc de re-fugiu `ntrucât sunt intoxica]i detelevizor, de alte ecrane (mici [imari) care ne invadeaz\ via]a,pre cum [i de delirul general almediilor de informare care privi-legiaz\ `n general un spectacol deproast\ calitate. {i chiar dac\ tea-trul nu mai este un loc de rezis-ten]\ politic\ (a[a cum a fost cazul`n România [i n alte ]\ri ale lumiicomuniste), el este un loc care re-zist\ `mpotriva noilor forme desp\lare pe creier.

Privind c\r]ile care se vândast\zi, consumul de carte dinRomânia [i trendul (nu nea -p\rat localizat pe România)de consumerism, mai este li -te ratura „bun\ la toate“ cumspunea]i `ntr-un interviu c\era `n perioada comunismu-lui?

Nu, romanul [i literatura `n gene-ral nu-[i mai asum\ ast\zi, cumera cazul `n anii când am `nceputs\ scriu eu, misiunile [tiin]elorsociale (ale sociologiei, ale psiho-logiei, ale istoriei, ale filozofiei). Afost o vreme când anumite reven-dic\ri istorice nu se puteau facedecât printre linii, `n romane…Acum istoricii pot spune tot ce do-resc, repune `n cauz\ cum doresc

anumite pagini ale istoriei na]io-nale [i universale. Dar literaturar\mâne instrumentul cel mai finde detectare a umanit\]ii `n om, apulsiunilor sale ascunse, a contra-dic]iilor sale [i a multiplelor salefa]ete. Nici o alt\ disciplin\ nupoate fora mai adânc `n fiin]aomu lui decât literatura.

Crede]i c\ dac\ v-a]i fi n\s -cut ast\zi, f\r\ greut\]ile pecare le impunea comunismul[i a limit\rilor impuse atuncide cenzura `n exprimareaartistic\, v-a]i mai fi `ndrep-tat c\tre dramaturgie?

Da, [i a[ fi ajuns poate [i mai de-parte pentru c\ a[ fi debutat, poa-te, la timp, adic\ la 20 de ani [i nula 30…{i mai ales ast\zi n-a[ fi avutpoate nevoie s\ scriu `n alt\ limb\ca s\-mi fac un loc, n sfâr[it cultu-ra român\ poate trimite `n str\i -n\tate autori care se afirm\ nor-mal, ntâi n România, nainte deafi citi]i [i pe alte meridiane. Acestjoc al scenariului posibil dac\ ne-amfi n\scut `n alt\ epoc\ are `ns\ li-mitele sale. Eu sunt eu, Matei Vi[ -niec, numai pentru c\ am cunos-cut comunismul [i apoi libertatea,numai pentru c\ am scris `n dou\limbi, numai pentru c\ am navigat`ntre dou\ culturi, numai pentruc\ frustr\rile din vremea comu-nismului m-au obligat s\ abordezteme care sunt ale mele, `nc\rcatede poezie, luciditate, reflec]ie, de-nun]are, `ndoial\, speran]\ [i pu -]in\ triste]e…

Dup\ atâ]ia ani petrecu]i `ncapitala Fran]ei, v\ mai as-cunde aceasta secrete? V\mai surprinde? Cum arat\„Parisul lui Matei“ pe care

au `ncercat s\-l surprind\colegii de la TVR?

Filmul pe care l-am realizat cu An-dreea {tiliuc [i cu Relu Tab\r\ es-te un exemplu de parcurs atipic,altfel spus afectiv, prin sfera meaparizian\ intim\, acolo unde nup\trund turi[tii, dar unde pot in-vita acum marele public. Pot s\ v\spun c\ acest film documentar`mi este foarte drag pentru c\ l-amf\cut `n stil impresionist, f\r\ sce-nariu, din fug\, improvizând, euvorbind tot timpul [i Relu filmândtot timpul (sub ochiul ager [i inte-ligent al coordonatoarei noastrede happening Andreea). Ea este`ns\ cea care a construit pân\ laurm\ o poveste din toat\ materiaabundent\ filmat\ de Relu Tab\r\[i comentat\ de mine. Experien]aa fost sublim\ [i cred c\ vom re -`ncepe [i pe alte teme. Dar revin la`ntrebarea dumneavoastr\: da,Parisul are `nc\ secrete [i le des-cop\r noi fa]ete `n fiecare zi. Pari-sul este un ora[ deschis sau subtil,generos, dar nu ]i se deschide

dintr-odat\, familiar, dar plin desurprize.

S-a recules integral capitaladup\ evenimentele teroristedin ultimii ani? Dincolo deautorit\]i, se resimte o schim -bare a comportamentului lanivelul francezului de rând?

Parisul a re`nceput s\ tr\iasc\,dar `n luna decembrie [i la `nce-put de ianuarie s-au cump\ratmai pu]ine c\r]i [i s\lile de specta-cole n-au mai fost a[a de pline. Po-lemicile `n jurul fenomenului te-rorist continu\, un gust amar plu-te[te `n jurul multor monumenteunde prezen]a poli]i[tilor [i a mi-litarilor este mai vizibil\ decâtoricând. Ceva din romantismul [iexuberan]a de pân\ acum s-a maiatenuat, dar parizienii nu se vorl\sa strivi]i. Arta lor de a tr\i estedu[manul num\rul unu al inte-grismului, [i tocmai de aceea pari-zienii [i francezii `n general nuvor renun]a la ea.

Ce vor reg\si ie[enii dinteatrul poetic al secoluluitre cut `n piesa Cabaretul cu-vintelor?

Vor descoperi c\ poezia nu moare[i c\ nici nu are vârst\.

Cum arat\ „republica cuvin-telor“ pe care a]i gândit-odumneavoastr\ `n viziunearegizorului Ovidiu Laz\r?

Cuvintele sunt atomii din care este format\ lumea mea, cea n ca-re respir de când am descoperit ce`nseamn\ literatura. Scriind deaproape 50 de ani cuvinte, am`nceput nu doar s\ le iubesc, dar [is\ le imaginez ca pe ni[te fiin]e vii`ntr-o cetate, `ntr-un fel de repu-blic\ utopic\. Pentru mine, cuvin-tele au temperament [i personali-tate, pot fi perfide sau dictatoriale…~n orice caz, sunt locuit de cuvintela fel cum pe[tii locuiesc un ocean.Cuvintele circul\ liber prin cor-pul meu, prin sângele meu, princreierul meu, dar [i prin viselemele Tr\ind cu ele secund\ de se-cund\, le-am l\sat s\ m\ sculpte-ze, s\ m\ modeleze, s\ m\ ini]ieze`n misterele lor, n ceremoniile lorsecrete…Cuvintele au taine pe ca-re le spun doar când se simt ele bi-ne, confortabile, iubite… Cuvinte-le s-au [i amuzat uneori cu mine,ba m-au [i pedepsit. ~n ultimii 27de ani am tr\it din jurnalism, decidin cuvinte scrise zi de zi, dar caremor dup\ 24 de ore…Acesta a fostdestinul meu: s\ scriu n fiecare zicuvinte care tr\iesc timp de ani [iani de zile (am piese scrise acum40 de ani [i care se joac\ nc\) [i nacela[i timp s\ scriu cuvinte carese sting, dispar, se ofilesc dup\ 24de ore. E ca [i cum cuvintele mi-arfi spus: Ah, dac\ ne iube[ti, va tre-bui s\ ne pl\te[ti acest tribut, pen-tru fiecare cuvânt care r\mâne vatrebui s\ scrii o sut\ care vordisp\rea `n neant.

Dac\ am tr\i `ntr-o lume compus\ doar dincuvinte, `n care am gravita `n jurul lor atra[ide-o for]\ a limbii, Matei Vi[niec s-ar sim]ica acas\. S-ar `nveli cu ele, s-ar `mp\turi `ntoate sensurile acestora [i ar tr\i fericit `nlumea-n care ele nu dispar `n 24 de ore.Cunoscutul dramaturg va veni `ntr-ocelebrare a acestei lumi a cuvintelor pe

18 ianuarie la Ia[i, unde va asista laspectacolul Cabaretul cuvintelor, `n regia luiOvidiu Laz\r, al c\rui scenariu a fost realizatdup\ volumul omonim al dramaturgului.Apoi, pe 19 ianuarie, acesta va deschide u[apublicului din Ia[i c\tre cele mai micic\m\ru]e ale sufletului s\u a[ezat la Paris, `nfilmul Parisul lui Matei, care va fi proiectat

de la ora 18.00 `n Aula Magna a Universit\]ii„Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i, urmând apois\ discute cu spectatorii. Premerg\toracestor evenimente, scriitorul [i drama tur -gul român a acordat un interviu „Suplimen -tului de cultur\“, m\rturisindu-[i dragosteafa]\ de literatur\ [i de caracterul efemer,dar `n acela[i timp peren, al cuvintelor.

– Fragment –

Când am ajuns `n Bauli, mijea deziu\. Anicetus le-a ordonat mari-narilor s\ `ncercuiasc\ locuin]aAgrippinei. Am spart u[a de la in-trare [i i-am pus pe fug\ sclavii ca-re ne opuneau rezisten]\. Câ]ivaau `ncercat s\ p\zeasc\ u[a dor-mitorului ne`n]elegând ce se `n -tâmpl\. Dup\ ce au `ncasat câteva

lovituri, au luat-o la goan\. Ca s\fiu foarte sincer, eram atât de spe-ria]i [i z\p\ci]i, c\ ne-am r\nit cupropriile arme. M-am ales [i eu cuo ran\ destul de dureroas\ `ntredegetul mare [i ar\t\tor, `ns\ `nclipele acelea tensionate nici n-amobservat-o.

~n dormitor ardea o lumin\slab\. Agrippina st\tea `n pat, cuum\rul oblojit cu comprese calde.Servitoarea care o ngrijea a rupt-ola fug\, iar Agrippina a `ntins mâ-na dup\ ea [i a strigat-o `n zadar:

— M\ p\r\se[ti [i tu?Anicetus a `nchis u[a `n urma

noastr\, c\ci nu era cazul s\ existespectatori. Agrippina ni s-a adre-sat cu o voce lipsit\ de vlag\:

— Dac\ a]i venit s\ m\ `ntre-ba]i de s\n\tate, spune]i-i fiuluimeu c\ m\ simt pu]in mai bine.

~ns\ când ne-a z\rit armele, vo-cea ei a devenit mult mai ferm\ [ia exclamat amenin]\tor:

— Dac\ a]i venit s\ m\ ucide]i,nu pot s\ cred c\ ave]i ordin de lafiul meu. El n-ar `ncuviin]a nicio-dat\ matricidul.

Anicetus, Herculeius [i Obari-tus au `nconjurat patul cu mi[c\ri`ntrucâtva stinghere, ne[tiind cums\ `nceap\, c\ci Agrippina p\reateribil de impun\toare chiar [ia[a, r\nit\, n pat. St\team cu spa-tele lipit de u[\, asigurându-m\ c\r\mâne `nchis\. ~n sfâr[it, Hercu-leius a lovit-o pe Agrippina `n cap,`ns\ a f\cut-o cu atâta stâng\cie,`ncât aceasta nici m\car nu [i-apierdut cuno[tin]a. Planul era s\

o aduc\ `n stare de incon[tien]\,iar apoi s\-i taie venele, ca varian-ta sinuciderii s\ fie cât de cât plau-zibil\.

Agrippina `[i pierduse oricesperan]\, a[a c\ [i-a dezvelit par-tea de jos a corpului, [i-a desf\cutpicioarele [i a ]ipat c\tre Anicetus:

— Haide, str\punge pânteculcare l-a adus pe lume pe Nero!

Centurionul a luat-o n serios, ascos sabia [i i-a ndeplinit dorin]a.Apoi s-au n\pustit cu to]ii asupraei `njunghiind-o [i lovind-o cu se-te. I-au provocat numeroase r\ni,iar `n cele din urm\ Agrippina [i-a dat duhul cu un horc\it.

Dup\ ce ne-am asigurat c\ eramoart\, am luat cu to]ii câte oamintire din camera ei, iar Anice-tus le-a poruncit sclavilor s\ speletrupul [i s\-l preg\teasc\ pentrurugul funerar. Am luat o mic\ sta-tuet\ din aur a Fortunei aflat\lâng\ pat, `n speran]a c\ era ceape care `mp\ratul Gaius, la vre-mea lui, o purta tot timpul cu el.Mai târziu s-a dovedit c\ nu eraaceea[i. Am fost foarte dezam\git.

Un mesager a pornit `n galopc\tre `mp\rat s\-l anun]e c\ ma-ma lui se sinucisese. Nero a venitde `ndat\ `n Bauli, c\ci trimisesedeja Senatului, cu ajutorul lui Se-neca, un mesaj prin care `i infor-ma pe senatori despre tentativa deomor asupra lui, iar acum voia s\se asigure personal c\ Agrippinamurise `ntr-adev\r.

Nero a ajuns atât de repede, c\servitorii `nc\ sp\lau [i ungeaucorpul complet gol al Agrippinei.S-a apropiat de mama lui, a atinsr\nile de pe trupul ei cu degetele[i a spus:

— Privi]i cât de frumoas\ e ma-ma mea, chiar [i moart\.

~n gr\din\ au fost adunate lem -nele pentru rug. ~ntins pe canapeaua

din camera de zi, trupul Agrippi-nei a fost a[ezat f\r\ alt\ ceremo-nie pe rug. Când fumul a `nceputs\ se `nal]e spre nori, am b\gat deseam\ ce frumoas\ era acea dimi-nea]\ n Bauli. Marea era de un al-bastru sclipitor, p\s\rile cântau [ito]i copacii `nfloriser\, sc\ldândgr\dina `ntr-o bog\]ie de culori.Numai drumurile erau pustii. Lu-mea era speriat\ [i se ascunsese`n case, c\ci nimeni nu [tia sigurce se `ntâmplase cu adev\rat.

Rugul `nc\ ardea când o arma -t\ `ntreag\ de tribuni [i centu-rioni [i-a f\cut apari]ia `ntr-un galop nebunesc. Când a auzit ro-potul copitelor [i a v\zut c\ mari-narii s-au retras din calea cailor,Nero a privit disperat `n jur, c\u -tând o cale de sc\pare. ~ns\ c\l\ -re]ii au s\rit imediat din [a [i s-aurepezit la el ca s\-i strâng\ mâna[i s\-[i exprime `ntr-un glas bucu-ria c\ reu[ise s\ z\d\rniceasc\planul criminal al mamei sale.

Cavalerii fuseser\ trimi[i deprefectul Burrus ca s\ arate popo-rului speriat cum st\teau lucruri-le. Burrus `ns\ nu se `nf\]i[ase, fi-ind mult prea ru[inat de tot ce sepetrecuse. R\m\[i]ele Agrippinei

au fost adunate `n grab\ din ce-nu[\ [i `ngropate `n gr\din\, apoip\mântul a fost b\t\torit [i nete-zit. Nero nu i-a ng\duit mamei luinici un fel de monument funerar,nici m\car o movil\, ca nu cumvamormântul ei s\ ajung\ loc de pe-lerinaj politic.

Ne-am f\cut curaj [i ne-am dusla templul din Bauli s\ depunem oofrand\ de mul]umire pentru sal-varea miraculoas\ a lui Nero. ~ntemplu `ns\ Nero a `nceput s\aud\ sunete de trâmbi]\ [i ni[te]ipete puternice. Spunea c\ i se`ntunecase totul dinaintea ochi-lor, de[i soarele str\lucea cu pute-re pe cer.

Am ciulit cu to]ii urechile [i`ntr-adev\r parc\ se auzea un bo-cet, r\sunând din ce `n ce mai clarde undeva de deasupra dealurilor.Am `nceput s\ socotim [i amajuns la concluzia c\ `mp\ratulClaudius sigur gre[ise [i s\rb\to-rise noul secol `nainte de vreme.Aceast\ voce neomeneasc\, tân-guitoare p\rea din alt\ lume [ianun]a probabil venirea unei noiere. A[a ceva nu auzi decât o dat\`n via]\. Nu putea fi decât o pre-vestire.


12 » avanpremier\

Mika Waltari – Romanul

CARTEA

Publicat `n anul 1964, Romanul este ultima din seria marilor opereistorice ale lui Mika Waltari, ncheind trilogia din care mai fac par-te Egipteanul [i Etruscul. Cartea zugr\ve[te destinul lui MinutusLausus Manilianus, fiul lui Marcus Mezentius din romanul Secre-tul mp\r\]iei. Ajuns la vârsta maturit\]ii, Minutus [i scrie memo-riile pentru folosul fiului s\u, reconstituind astfel universul Romeiantice din perioada `mp\ra]ilor Claudius [i Nero. Minutus `[i `nce-pe c\l\toria la vârsta de cincisprezece ani [i str\bate Imperiul Ro-man din ora[ul natal, Antiohia, pân\ `n Roma, Britania, Corint [iIerusalim, trecând prin numeroase aventuri. Minutus alearg\ dup\faim\, avere [i statut social, `ns\ ajunge s\ pl\teasc\ pentru l\co-mia lui. Pe lâng\ personajele faimoase din istoria Romei, povesteaaduce n prim-plan [i nceputurile cre[tinismului, urm\rind soartaapostolilor Petru [i Pavel, dar [i persecu]iile `mpotriva adep]ilornoii „supersti]ii“.

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ unfragment din Romanul, de Mika Waltari, traducere dinlimba finlandez\ [i note de Andreea Ni]\ [i Pólika Szász,care va ap\rea `n curând `n colec]ia „Biblioteca Polirom.Seria de autor Mika Waltari“, la Editura Polirom.

AUTORUL

Fiu de preot, n\scut `n anul1908, absolvent al ColegiuluiNormal din Helsinki `n 1926,Mika Waltari se bucur\ de unimens succes la apari]ia pri -mului s\u roman, de factur\expresionist\, Marea iluzie, n1928. Tân\rul scriitor se afl\`n aten]ia criticilor, care fie `lcontest\, fie `l laud\, compa -rându-l cu Paul Morand, Hem-ingway sau Scott Fitzgerald.Dup\ teologie, studiaz\ filo-zofia [i estetica la Universi-tatea din Helsinki pân\ `n1929. Redactor la „Revista Fin-landei“, reporter la radio,cronicar literar, Mika Waltarise impune rapid ca romancier[i dramaturg. Autor extremde prolific, scrie romane psi-hologice, istorice [i poli]iste,nuvele [i povestiri, literatur\pentru copii, piese de teatru [iscenarii de film. Romanul Fe-meia [i str\inul, publicat `n1937, este tradus `n [aispre -zece limbi. Dar notorietateainterna]ional\ i-o aduce Egip -teanul (1945), impresionant\recreare a Egiptului din se -colul al XIV-lea .Hr., tradus npeste treizeci de ]\ri, care-lpropulseaz\ printre cei maiciti]i autori din lume. ~n 1955apare Etruscul, un incitant ro-man de aventuri [i, totodat\, oadev\rat\ enciclopedie ro-man]at\ a civiliza]iei medite -raneene din secolul al V-lea`.Hr. ~n 1957 devine membru alAcademiei Finlandeze, iar `n1970 prime[te titlul de doctorhonoris causa al Universit\]iidin Turku. Mika Waltari amurit `n 1979, la Helsinki.

Cei cu mo[i cr\ciuni mai genero[iau primit de s\rb\tori inclusivsprijinul tehnic necesar: br\ ]\rilede fitness, care de la delicatelenoastre `ncheieturi ne monitori -zeaz\ pa[ii, sc\rile urcate, pulsul[i somnul. Br\]\rile au fost om-niprezente `n magazine [i reco-mandate drept cadoul perfect. Amv\zut zeci de reclame cu trupuritonifiate, cu boabe de transpira]ies\n\toase pe frun]i f\r\ riduri [icu glezne suple puse `n eviden]\de pantofi de sport trendy care ur-cau sc\ri. Am ascultat zeci de slo-ganuri despre cum trebuie s\ fiimai bun, nu decât ceilal]i, ci decâttine `nsu]i. Cum trebuie s\ aiobiective [i s\ le `ndepline[ti.

Cum nu te define[te ceea ce vrei,ci valorile pentru care e[ti dispuss\ suferi.

M-am entuziasmat foarte mult[i mi-am dorit [i eu br\]ara mea,care s\ m\ ajute s\ fiu mai bun\.M-am mul]umit cu un progr\melgratuit de telefon. Acum [tiu c\am f\cut de diminea]\ exact 1.436de pa[i, c\ pulsul meu e 85, c\ dincele 5.25 de ore de somn am dormitadânc doar jum\tate. Este minu -nat ce aflu despre mine. Ar fi o sin-gur\ problem\: uneori ascult preamult de telefonul meu. ~mi d\„medalii“ când am mers suficien]ikilometri pe jos. Când nu `mi`ndeplinesc „obiectivul“ de pa[i,m\ simt vinovat\ de parc\ tocmaim-a[ fi uitat la o telenovel\.Când inima `mi bate cu 10b\t\i mai sus sau mai jos decâtgraficul Aso cia]iei Americanea S\n\t\]ii, m\ ngrijorez c\ a[fi bolnav\. Când nu dorm sufi-cient noaptea, pe lâng\ obo -seal\ [i cafea, se adaug\ [i per-manenta anxietate c\ mi-am ne -glijat somnul.

Din fericire pentru mine, nusunt singura. Din p\cate pentrunoi, suntem mul]i. Toate gadge-turile care ne ajut\ s\ ne monito -riz\m mai bine s\n\tatea au caefect advers o u[oar\ ipohondrie.Oamenii au acces la date pe care

`nainte doar doctorii le pu teaufurniza [i interpreta.

Accesoriile cu senzori foartebuni indic\ pân\ [i nivelul desalinitate a transpira]iei saunivelul oxigenului din sânge. Peecranele accesoriilor se formeaz\un al doilea eu, cuantificat precis,`n cifre [i diagrame de tendin]e.Cel de-al doilea eu apare chiarlâng\ iconi]a de Facebook, iar as-ta ne face s\ `l monitoriz\m `n de -aproape [i, nu de pu]ine ori, cu`ngrijoare. Eurile formate din ci -fre sunt comparabile cu alte euri,

ale prietenilor, sau sunt numaibune de postat `n mediile de so-cializare. Dac\, pe de o parte, dis-pozitivele pot fi folosite pentru ane `mbu n\t\]i via]a [i s\n\tatea,pe de alt\ parte pot `ncuraja o ob-sesie ne s\n\toas\ fa]\ de s\n\ tate.

Poate suna ciudat când se spu -ne c\ poate fi un lucru r\u s\ fiipreocupat de s\n\tate, dar e sufi-cient s\ privim tendin]ele duse laextrem din domeniul culi nar.

S\n\tatea a ajuns un fel de re-ligie. Exist\ oameni atât de

`n ver[una]i s\ m\ -nânce s\n\tos, `ncât

nu se mai ating deni mic cu E-uri,

conservan]i,O M G - u r i ,zah\r, sare,g r \ s i m i ,gluten, car-bohidra]i,m â n c a r e

procesat\ sau care nu este bio.Lista alimentelor care ndeplinesctoate aceste cerin]e ajunge unde-va la num\rul de zece elemente,respectate cu o habotnicie la fel demare ca cele zece porunci. Despredulciuri se vorbe[te `n termen de„p\cat“. Consumul de [unc\ saucârna]i, de exemplu, este consi -derat echivalent cu sl\biciunea decaracter [i lipsa de voin]\. Dim-potriv\, mâncatul „corect“, „pur“este afi[at ca o virtute moral\,`mpreun\ cu fotografiile ce `nf\ -]i[eaz\ delicioase cocktailuri de]elin\ cu semin]e de in [i ap\ decocos.

Obsesia pentru s\n\tate a pri -mit [i un diagnostic oficial – senume[te „ortorexie“, este conside -rat\ o dependen]\ [i se trateaz\ `nclinici specializate `ncepând dinanul 1997. Cei care se autosuspec -teaz\ de ortorexie [i pot aplica sin-guri un test de 30 de `ntreb\ri pen-tru a se diagnostica. B\nuiala meaeste totu[i c\, pe undeva spresfâr[itul lunii, majoritatea dintrenoi vom fi n afara oric\rui pericol.

— A[ vrea s\ v\ `ntreb, stimatedomnule Ion Mure[an, de ce sun -te]i atât de bun. Este un dat sau ce-va construit aceast\ cumsec\deniea dumneavoastr\? — Drag\ domnule Daniel Cristea-Enache, nu vi se pare c\ exage ra]i,hiperboliza]i, umfla]i, augmenta]icu scopul de a-mi atrofia, mic[ora,diminua, `mpu]ina, descre[te, pon-dera, miniaturiza, minimaliza ima -ginea `n ochii cititorului? Cred c\`mi aplica]i un procedeu stilistic,de fapt, dar acum nu am timp s\caut `n memorie urma [i numelelui. Cert este c\ vorbi]i cu dou\ limbideodat\. Cu o limb\ spune]i exactceea ce spune]i, cu alta spune]i exact ceea ce nu spune]i. Când vor-bi]i limpede, o face]i pentru oa-menii care nu `n]eleg. Când vorbi]ine`n]eles, o face]i pentru cei care`n]eleg. A[a c\ cei care nu `n]eleg,

vor `n]elege ceea ce a]i spus pe`n]eles, cei care `n]eleg vor `n]e legeceea ce nu a]i spus pe `n]eles.Oricum, a]i reu[it s\ m\ scoate]idin bârlog. Dovad\ c\ primul lucrupe care l-am f\cut a fost s\ `ncurclucrurile mai tare decât erau `n -curcate. Semn c\ m-a]i enervat dinnou.

S\ o lu\m metodic. Mai ntâi am`ntrebat-o pe Doamna mea da c\ eadev\rat ce spune]i dumnea voas -tr\ n leg\tur\ cu bun\ tatea mea. Acitit [i mi-a r\spuns, f\r\ ezitare, c\e adev\rat: sunt destul de bun. Azâmbit [i a ad\ugat c\ pe când eram mai tân\r eram [i mai bun.Nu [tiu dac\ a r\spuns serios.Poate ar trebui s\ ntreb [i alte per-soane.

O explica]ie, plauzibil\, ar fi aceeac\ sunt bun (la suflet) din cauzalenei. Sunt bun din comoditate. Un

om comod evit\ pe cât posibil ver-bul a face. De exemplu a face r\u.Bun\tatea este o inven]ie mai im-portant\ decât roata. {i apoi, un ar-gument `n favoa rea mea ar fi [iacela c\ sunt egoist. Un om r\u nupoate fi un bun egoist. Nu are timp,c\ci e preocupat excesiv de admin-istrarea defectelor celorlal]i oa-meni. Eu, fiind un bun egoist, pre-fer s\ m\ bucur pe mine [i deceilal]i.

(Fac o mic\ pauz\, c\ci a venitso]ia mea s\ vad\ ce am scris de-spre ea. A citit [i mi-a spus c\ aminsinuat `n spusele ei o mic\ doz\de frivolitate. {i c\ ea a vrut s\spun\ c\ nu mai sunt la fel de bunca atunci când eram mai tân\r pen-tru c\ acum, când beau, vor bescuneori urât cu poe]ii tineri. Eu nu]in minte a[a ceva. Poate am fostpârât. Mi-a spus s\ [terg pasajul cuea. I-am promis c\ o s\ [terg. A ple-cat. A plecat `n ora[. Nu mai [terg.)

O alt\ explica]ie, peste care o s\trec mai repede, ar fi aceea c\ amfost crescut `n spirit religios. ~nclasele primare nu era duminic\ ncare s\ nu fiu trimis la biseric\.Preotul b\trân, cel care m-a bote -zat, trecuse pn\ la urm\ de la greco-

catolicism la ortodoxism, ca s\salveze [colarizarea copiilor s\i. Decâte ori era vreo ceremo nie des\rb\tori, dar [i la unele `nmor-mânt\ri, m\ chema [i m\ desemnas\ fiu unul dintre cei doi „~nge -ra[i“. Eram `mbr\cat cu o mic\mantie alb\ cu un gulera[ lat decatifea verde. Ni se d\dea s\ ]inemcâte o lumânare `n mân\ [i s\mergem `n urma preotului sau s\st\m `n biseric\ lâng\ „U[a `m -p\r\teasc\“, de-o parte [i de alta.La `nmormânt\ri st\team la capulsicriului. Cred c\ a r\mas ceva `ncapul meu din vremea când eram„~ngera[“. „~ngera[ii“ erau, cred,ceea ce la catolici poar t\ numele de„ministran]I“. Popa Deva, a[a `lchema, se `nc\p\]âna, discret, s\mai p\streze ceva din ritualulvechi, pe care `l oficiase o via]\`ntreag\ [i pe care fusese obligat s\-l p\r\seasc\.

~n sfâr[it, eu iubesc Poezia. {icred, dimpreun\ cu T.S. Eliot, `nfunc]ia ei social\. F\r\ s\ intru `nam\nunte, repet ceea ce am spus defoarte multe ori: un poet e impor-tant indiferent de (ca la rachete!)raza de ac]iune. {i un poet care ecunoscut doar pe scara blocului `n

care locuie[te, pe strada lui, peuli]a lui e important. C\ci, la felcum un organism bolnav produceanticorpi, cum o infec]ie `ntr-uncorp activeaz\ `n sânge un gen de„celule sanitar“ care `nconjur\ fo-carul de r\u [i-l neutralizeaz\, la fel[i o societate bolnav\ secret\ poe]i.Eu v\d poezia sub specie geogra -fic\. Fiecare poet e o ]ar\ cu reliefdiferit de altele. Din punctul acestade vedere, România e `mp\r]it\ `nsute de „regiuni autonome“. Sigur,ca peste tot `n lume, exist\ ]\rimari [i mici. Exist\, mul]u mescDomnului, [i imperii luminate, exist\ [i tiranii, [i st\tule]e vasale.Dar toate ar merita vizitate. C\ci nfiecare g\se[ti ceva bun, cred eu.Nu ]i-ar ajunge o via]\ de cititor cas\ te bucuri. Alex{tef\nescu, ntr-unelan ordonator, unionist [i tiranic,a `ncercat s\ mai [tearg\ de pehart\ statele poetice foarte mici. S-a s\turat. Acum zice c\ [i va mo-biliza divizia de tancuri metodolo -gice [i o s\ treac\ la vizitarea capi-talelor mari. Eu nu am astfel dedot\ri suflete[ti. De aceea lumeaspune c\ sunt, horibile dictu, „cum-secade“.


opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

Clubul S\n\to[ilor AnonimiDe veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Poetul cumsecade

La mul]i ani! Sper c\toat\ lumea `nc\ st\ binecu rezolu]iile pentru2016 care sunt, pentru 1din 3 cititori (nu tu/ nutu/ da, tu), urm\toarele:s\ sl\beasc\; s\ renun]ela zah\r; s\ fac\ maimult\ mi[care. Anul celnou este `nc\ la vârsta debebelu[, deci tot statisticvorbind, majoritatea ne]inem `nc\ de promisiuni.

O consecin]\ inevitabil\ a decesu-lui unui mare artist, care a avutimpact asupra atâtor genera ]ii, `natât de multe feluri. Aproa pe os\rb\toare planetar\, `n ciudadorin]elor lui Bowie [i a familieicare ar fi vrut ca aceast\ plecares\ fie ceva mai discret\.

„Exist\ via]\ pe Marte? Da, [itocmai a aterizat aici!“, spuneaDavid Bowie, referindu-se la in-ternet, pe care `l considera „o for -m\ de via]\ extraterestr\“.

Adev\ratul extraterestru a fost`ns\ Bowie [i asta vreme de câte-va decenii. ~n zilele ce au urmatanun]ului dispari]iei sale, nu aexis tat col], oricât de ne`nsemnat,al biografiei sale care s\ nu fi fostrelevat, amintit, disecat, analizat,`n cantitatea imens\ de articolepostate pe internet. Dac\ cinevanu [tia nimic despre el, acum arela `ndemân\ material documen-tar pentru un doctorat `n Bowie.

La fel de atent analizat esteBlackstar, ultimul album al cari-erei sale, pe care Bowie a dorit s\`l lanseze chiar de ziua sa de

na[tere, 8 ianuarie, cu dou\ zile`nainte de dispari]ia sa.

Ce este Blackstar? Ce `nseam -n\? Este felul `n care Bowie, carese [tia bolnav de mai bine de unan, a ales s\ `[i ia r\mas-bun?

„Moartea lui nu a fost diferit\de via]a sa – a fost o oper\ de art\.A f\cut Blackstar pentru noi, caun dar de desp\r]ire. {tiam demai bine de un an c\ a[a va fi“, ascris pe pagina sa de FacebookTony Visconti, produc\torul [iprietenul lui Bowie.

Fanii au completat restul, cudiverse teorii.

n Blackstar este inspirat de uncântec din 1960 al lui Elvis Presley(Bowie era un mare fan), un cân-tec ce trebuia s\ apar\ pe coloanasonor\ a unui film [i care con]i -nea versurile:

„Every man has a black starA black star over his shoulderAnd when a man sees his black

starHe knows his time, his time

has come“.

n Blackstar este o referire lamoarte prin intermediul uneialuzii cosmologice, stelele moartefiind cunoscute sub denumirea dePitice Negre.

n „Lumânarea solitar\“ la carese face referire `n refrenul piesei„Blackstar“ [i care apare n video-clip este o referire la practicioculte, c\ci David Bowie a fost, `nanii ’70, foarte inspirat de scrierileocultistului Aleister Crowley.

n Blackstar este o aluzie la as-censiunea ISIS (afirma]ie negat\de `nsu[i Bowie).

nBlackstar este o aluzie la can-cerul care l-a `nfrânt pe Bowie, oboal\ ascuns\ cu mare discre]iede membrii familiei.

O discre]ie care s-a extins [iasupra celor foarte apropia]i, pre-cum Brian Eno, care a primit unultim mesaj de la Bowie cu o s\p -t\mân\ `nainte de dispari]ie, „un

mesaj amuzant ca de obicei, su -pra realist, plin de jocuri de cuvin -te [i aluzii“. „Realizez acum c\ eraun mesaj de r\mas-bun“, a de-clarat Eno.

Interesant este am\nuntul c\acest ultim mesaj pentru un prie -ten de-o via]\ era semnat „Dawn“,„zori“ `n limba englez\, ceea ce arputea sugera c\ David Bowievedea `n dispari]a sa `nceputul aceva nou [i nu un sfâr[it.


14 » interna]ional

Este posibil ca internetul s\ cânt\reasc\ mult maimult, sub greutatea cantit\]ii incomen sura bile dearticole, poze, filme [i fi[iere audio postate dup\anun]ul dispari]iei lui David Bowie.

Goodbye, Spaceman!

Suplimentul lui Jup Alan Rickman: de la a fi bun la a fi r\uCelebrul actor britanic a decedat`n aceast\ s\pt\mân\ la vârsta de69 de ani, stârnind un val de oma -gii din partea colegilor [i publicu-lui, o dovad\ de afec]iune pentruun artist cunoscut mai ales pentrurolurile negative.

Pentru mul]i, este imposibil s\se gândeasc\ la altcineva care s\joace rolurile teroristului din DieHard, al [erifului din Nottingham`n Robin Hood sau, mai ales, alprofesorului Snape, enigmaticul[i tenebrosul personaj din sagaHarry Potter.

Rickman a absolvit cursurileRoyal Academy of Dramatic Art [ia f\cut primii pa[i `n meserie pescen\, iar apoi la cinema. S-alansat cu adev\rat cu rolul nega-tiv din Die Hard.

„Pare absurd c\ Rickman a pu -tut juca atâta vreme aproape f\r\s\ fie b\gat `n seam\ `n Anglia [i

s\ descopere succesul abia dup\ce a ap\rut, contra lui Bruce Willis,`ntr-un zgârâie-nori `n fl\c\ri.Dup\ trei ani, când a primit unBAFTA pentru un alt rol negativ,cel al {erifului din Nottingham, afost ca [i cum Anglia [i-a cerutscuze“, scrie „The Telegraph“.

Alan Rickman a devenit apoiunul dintre cei mai iubi]i actoridin Marea Britanie, ajungând s\fie cunoscut ca star planetar din2001, gra]ie rolului profesoruluiSeverus Snape din saga HarryPotter, rol pe care l-a interpretatperfect vreme de zece ani.

~n perioada `n care Guzmán, eva-dat, se ascundea de autorit\]i,Penn s-a `ntâlnit cu el `mpreun\cu actri]a de telenovele Kate delCastillo pentru a vorbi despre unfilm biografic inspirat de acestbaron al drogurilor.

~ntreaga poveste a fost spus\imediat dup\ arestarea luiGuzmán ntr-un articol consistentpublicat de revista „Rolling Sto ne“.Vineri `ns\, procurorul general alMexicului, Arely Gómez, a decla -rat c\ tocmai mesajele schimbate`ntre produc\tori, actori [i ElChapo au permis capturarea aces-tuia din urm\. Autorit\]ile n-auprecizat dac\ Sean Penn ar fi co-laborat sau dac\ a fost urm\ritf\r\ s\ [tie de c\tre poli]i[ti.

Toat\ aceast\ poveste nu facedecât s\ sublinieze o anume fasci-na]ie reciproc\ `ntre gangsteri [iactori: unii se intereseaz\ `ndea -proape de via]a periculoas\ [i in-citant\ a mafio]ilor, ceilal]i se in-tereseaz\ `ndeaproape de filme.

Un articol din „Slate“ amin -te[te c\ fascina]ia Hollywood-uluipentru gangsteri este veche [i se`ntinde de la filme precum Scar-face, din Era Prohibi]iei, pân\ `n

zilele noastre, trecând prin Na[ul(1973) sau Incoruptibilii (1987).Hollywood-ul tinde s\ vad\ `nmafio]i oameni care au pornit dela nimic pentru a construi un im-periu, personaje tipice pentru oschem\ clasic\ (ascensiune [ipr\bu[ire), prezentate de cele maimulte ori foarte glamour.

„Cinemaul a ajuns s\ cread\ `nacest mit pe care el nsu[i l-a creat,

prezentând gangsterii drept per-sonaje glamour `n loc s\ arate c\sunt doar ni[te escroci [i ni[tetic\lo[i“, scrie Tim Adler `n car -tea Hollywood and the Mob.

Pe de alt\ parte, mul]i actori aufost [i sunt tenta]i s\ frecventezeaceste persoane dubioase, poatefascina]i de acest stil de via]\ cepare periculos [i macho. „Slate“aminte[te c\ Alain Delon, de

exemplu, care pentru o vreme afost curtat s\ joace `n Na[ul, a de-clarat recent c\ a visat `ntotdeau-na s\ fie un gangster. F\r\ a-l uitape Frank Sinatra ale c\rui leg\ -turi cu Cosa Nostra [i Lucky Lu-ciano sunt notorii.

De partea cealalt\, mafio]iisunt foarte `ncânta]i de imagineape care le-o creeaz\ cinematogra-ful. De exemplu, „El Chapo“ pare

a fi un fan al telenovelei La ReinaDel Sur `n care joac\ Kate DelCastillio, a c\rei ac]iune se pe-trece `n lumea cartelurilor. ~n1932, Capone [i-a trimis oameniis\ se asigure c\ filmul Scarfacen-o s\-l prezinte ca pe „un gangs -ter de mucava“.

„Credem c\ cinemaul observ\mafia, dar de fapt lucrurile stau pedos: mafia urm\re[te filmele“,scrie, `n „The Guardian“, jurna -listul Roberto Saviano, autorul luiGomorra.

„{efii [i complicii lor au nevoiede filme care s\ le arate eroismul,victoriile lor asupra autorit\]ii.Organiza]iile criminale din Mexic[i pân\ `n Italia s-au preocupat decinema, atât pentru a-[i vedeaspuse pove[tile, cât [i pentru a seinspira.“

Adler explic\ `n cartea sa fap-tul c\ gangsterii italo-americaniabia dup\ apari]ia Na[ului au`nceput s\ foloseasc\ `ntre ei ter-menul de „na[“, inventat de scrii -torul Mario Puzo, [i s\ scoat\ dindebara obiceiuri arhaice, cum arfi cel de a s\ruta inelul Don-ului.Un Don sicilian, de exemplu, acerut ca muzica din Na[ul s\ fiecântat\ la `nmormântarea sa.

„Cinematograful [i crima orga-nizat\ ofer\ oamenilor ce au ne -voie“, scrie Tom Adler. „Unul vin-de evadare prin imagini fru-moase, ceilal]i uitare prin drog,sex [i jocuri de noroc.“


interna]ional « 15

Mafia + cinema: love story

Pagini realizate de Drago[ CojocaruResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Andra Petrariu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru: Olti]a C`ntec

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\:

Ion Barbu

Actualitate: R. Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Sean Penn a reu[it s\ seimplice pân\ peste cap,pare-se, `n povesteacaptur\rii narco -traficantului Joaquín „El Chapo“ Guzmán.

Filmul Daneza, cu Eddie Red-mayne `n rolul artistului tran-sexual Lili Elbe, a fost interzis `nemirat.

Decizia a venit `n urma acu -zelor de „depravare“ ce au fostaduse filmului `n social media lo-cal\. De aceea, filmul lui Tom

Holland a rulat numai patru zile`n cinematografele din Quatar.

Site-ul Doha News relateaz\c\, `n ]ar\, Daneza a provocat ocontrovers\ aprins\, mul]i locui -tori fiind de acord cu decizia au-torit\]ilor.

Nu e prima oar\ când `nQuatar un film este interzis dup\protestele spectatorilor. S-a `n -tâmplat la fel cu Noe de DarrenAronofsky, cu Exodul lui RidleyScott, iar Lupul de pe Wall Streeta fost amputat cu 50 de minute`nainte de a rula `n cinema to -grafe.

„Depravata“ Danez\enerveaz\ Quatar-ul

Pu]ini sunt cei care se descurc\ `nvia]\ f\când taman ceea ce le place.Din p\cate, ajungem s\ facem cevafiindc\ la momentul respectiv astaera oferta pe pia]a muncii. De

multe ori nici nu ne place slujba,dar casieri]a de la banc\, `n timpcene num\r\ banii de rat\, nu ne`ntreab\ dac\ suntem ferici]i, fi-indc\ nici ea nu este. Iat\ de ce,atunci când ni se ofer\ [ansa de aaduna ceva parale utilizându-netalentul artistic, trebuie s\ ne ]i -nem cu din]ii de ea pân\ r\mânemf\r\ dantur\.

Pentru norvegieni, o asemenea[ans\ se nume[te „The Voice“,

adic\ au adus [i ei franciza de televiziune pe care o avem [i noi.Doar c\ show-ul norvegian este unpic mai riguros realizat, f\r\ balca -nisme. Adic\ nu prea o s\ nt=lne[ titelespectator nordic abia a[teptânds\ vad\ vreun pseudoscandal `ntremembrii juriului. Nu, t\ti cule, la eie mai simplu, vor s\ aud\ vocibune.

Juriul este armonios alc\tuit [id\ dovad\ de obiectivitate. A, s\ nuuit! Fetelor, [ti]i cine face parte dinjuriu? Magne Furuholmen din tru-pa A-ha! Nu, nu e \la frumosul carecânt\ cu vocea `ntâi, e cel care lefrige cu clapa [i cu vocea secun-dar\, dar tot membru A-ha secheam\, nu?

B\i, cum st\teau jura]ii cu spa -tele la scen\, la un moment dat seaud ni[te pa[i u[ori [i de[i, ca de

copil. {i dup\ o scurt\ dregere avocii, f\r\ instrumental, `n toat\sala aia imens\ din Oslo se re v\rs\un glas cristalin: A b\tut la u[ataaaaaa cinevaaaa [i n-a r\spunsnimeneaaaa. ~n t\cerea negreinooooop]i st\ un om [i…

{i bang! Magne Furuholmenapas\ pe buton [i se `ntoarce sprescen\, fascinat [i contrariat. Nu`n]elegea o boab\ din limba româ -n\, dar i pl\cuse cântecul per total.

— Uaau, ce feti]\ talentat\! Cumte cheam\?

— Inga.— Ce cântec este \sta?— E de la noi de la adunare. Tata

este român.— Bravo, Inga, cinste lui! Dar de

ce te-ai oprit?— ~mi cer scuze, e din cauza

emo]iilor, am uitat versurile.

— Este `n regul\, li se `ntâmpl\[i altora mai mari decât tine. Dars\ [tii c\ `ntreaga Norvegie se uit\la tine chiar acum. ~nsu[i regeleHarald este posibil s\ se uite la tele-vizor `n acest moment. Inga, vrems\ auzim continuarea cântecului!

— Doar dac\ m\ ajut\ tata.— Este [i t\ticul t\u n culise? S\

intre! Aplauze, oameni buni!Sunte]i tat\l Ing\i, da? Felicit\ri!

— Mul]umesc [i scuze pentru fa-ta mea, se mai blocheaz\ uneori de laemo]ii. Hai, Inga, spune st\ un om [i?

{i o palm\ zdrav\n\ se lipi deobrazul fetei, deblocându-i memo-ria.

— {i plângeeeee, fa]a lui e nu-mai r\\\\\\ni, pieptu-i numaisângeeeee!

{i toat\ sala s-a ridicat n picioa -re, aplaudând frenetic.


16 » fast food

Se pare c\, `n realitate, iubirea lorn-ar fi fost atât de puternic\ [i c\,pe când Lili murea la spital (dup\transplantul de uter), Gerda eradeja cu noul so] `n alt\ ]ar\, nuplâns\ lâng\ pat. Se spune [i c\Gerda ar fi fost lesbian\, lucru pecare filmul `l ignor\. Cu toate as-tea, The Danish Girl cucere[teprin aerul de melodram\ un picdemodat\ [i pictural\, cu costumesuperbe `ntotdeauna asortate de-corului [i luminii nostalgice, darmai ales prin interpret\rile prota-goni[tilor, Eddie Redmayne [i Ali-cia Vikander. Redmayne e maibun ca niciodat\, personajul lui e

ca o ran\ deschis\, cultivând unzâmbet cochet [i nesigur, care seofile[te instantaneu `ntr-o gri-mas\ trist\ (niciodat\ grotesc\).Vikander i completeaz\ sensibili-tatea printr-o `ndr\zneal\ `n]e -leap t\. Ea pare s\ simt\ mereu `navans, de fapt amândoi `[i inves-tesc personajele cu o cantitate imen -s\ de emo]ie care, surprinz\tor,nu pare ridicol\. Cu toat\ dificul-tatea unui asemenea subiect ntr-oproduc]ie mainstream (de[i laproiec]ia de pres\ am auzit [i chi-coteli ironice), Tom Hooper – caree antrenat din The King’s Speech/Discursul regelui s\ fac\ slalomprintre prejudec\]ile [i marotelespectatorilor –, g\se[te tonul idealpentru un love story trist, ca majo-ritatea love story-urilor.

~n ciuda titlului...

...Joy nu are nimic de-a face cu ve-selia, de[i a fost nominalizat laGlobul de Aur pentru cel mai bunfilm de comedie sau musical, iarprotagonista lui, Jennifer Law-rence, a primit Globul de Aur pen-tru cea mai bun\ actri]\ `ntr-o co-medie sau musical. E un successstory (inspirat par]ial din realita-te) despre o tân\r\ divor]at\ cudoi copii care `n anii ’90 inven-teaz\ Mopul Minune (MiracleMop) [i ajunge milionar\. MopulMinune?! Joy ar fi putut fi un ex-traordinar film despre nimic, unelogiu ironic adus futilului, la felcum un alt film al lui David O.Russell, American Hustle/ }eap\`n stil american, ar fi putut fi unfoarte bun film inten]ionat g\u nos

[i g\l\gios despre g\uno[enie. Darambele se iau `n serios, a[a c\ me-sajul pic\ undeva `ntre luntri,adic\ nic\ieri. Filmele mai vechiale lui David O. Russell sunt maibune, Flirting with Disaster/ Co-chetând cu dezastrul (1996) depild\, care era o comedie savu-roas\ f\cut\ f\r\ preten]ia de aajunge la vreun premiu. Dar de laThe Fighter `ncoace, David O.

Russell joac\, cum se spune `n fot-bal, pentru puncte, iar filmele luisunt tot mai prefabricate [i maiinsipide.

Chiar [i a[a, David O. Russellatrage mul]i actori cunoscu]i `nfilmele sale, pentru c\ le d\ roluriconsistente. Asta nu face ca filmuls\ fie [i bun. Joy e „ceva care mer-ge undeva“, un film lipsit de co-loan\ vertebral\, iar Globul de

Aur pentru Jennifer Lawrence afost efectiv un cadou pentru ea.Sau, mai degrab\, pentru produ -c\torul Harvey Weinstein.

Daneza/ The Danish Girl, de TomHooper. Cu: Eddie Redmayne, AliciaVikander, Matthias Schoenaerts, BenWishaw

Joy, de David O. Russell. Cu: JenniferLawrence, Robert De Niro, Edgar Ra -mirez, Bradley Cooper, Isabella Rossellini

Film

Iulia BlagaDaneza [i „mopeza“The Danish Girl, stângacitradus Daneza, e o min -ciunic\ frumoas\ desprecare s-ar vrea s\ credemc\ nu e minciunic\. Scuzalui ar fi c\, adaptând ro-manul omonim al luiDavid Ebershoff care afic]ionalizat adev\rul, apreluat [i firul ro[u alacestuia – iubirea extra-ordinar\ a pictori]ei Ger-da Wegener pentru so]ulei, pictorul Einer Wegener,iubire care o face s\-lsus]in\ `n odiseea trans-form\rii lui `n femeie (LiliElbe), odisee terminat\prost `n 1931, când Lilimoare dup\ opera]ia deschimbare de sex.

509

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Vocea Norvegiei

» pag. 11 [i plonjez `n fantastic“ fileimperiu cu totul [i cu totul atipic, dominat de un r\zboi...

Documents