totul despre delfini

Click here to load reader

Post on 27-May-2015

6.645 views

Category:

News & Politics

19 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 1. Fotografii http://www.dolphinwave.org Avansare la CLIC

2. 3. Delfinii detin o energie vindecatoare. Numeroase marturii relateaza transformarile aproape miraculoase ce au loc la contactul cu delfinii. Sunetele pe care le emit acestia, la fel si comportamentul lor, declanseaza o binefacatoare stare de calm si buna dispozitie la fiintele umane.Delfinii au o neasteptata putere tamaduitoare asupra copiilor cu handicap si a celor autisti. 4. 5. Verisori ai oamenilor? Originea delfinilor este destul de incerta, ceea ce accentueaza misterul acestor cetacee. Se presupune ca stramosii lor semanau cu... ursii sau cu niste lupi mari care traiau pe tarmul apelor. Viata in ocean fiind mai usoara si hrana mai abundenta, acele animale bizare ar fi alunecat spre fundul oceanului.S-au transformat apoi, pe parcursul timpului, pierzndu-si parul si alungindu-si corpul.Narile lor s-au deplasat catre crestetul capului, iar membrele au devenit aripioare inotatoare.Cteva dintre aceste noi cetacee au adoptat o alimentatie constituita numai din plancton, dentitia lor a disparut si asa au aparut balenele actuale. Alte cetacee nu s-au hranit dect cu peste si acestea s-au transformat, cu timpul, in delfini. 6. 7. Exista si o alta versiune in ce priveste aparitia delfinilor, foarte controversata si respinsa de oamenii de stiinta.Sir Alistar Hardy, autorul lucrariiAauatic Ape Theorypretinde ca primatele care traiau la malul marii si-au pierdut, la un moment dat, blana si au devenit maimute fara par. Unele dintre ele au ramas pe pamnt, iar altele s-au orientat catre ocean, alegnd sa traiasca in apele acestuia. Multi iubitori de delfini apreciaza aceasta teorie, considernd ca ea ar explica de ce oamenii si cetaceele comunica att de bine. 8. 9. Vorbesc delfinii cu oamenii? Iata povestea delfinuluiRampal :Intr-o dimineata frumoasa, un delfin mascul a ajuns in dreptul localitatii Whitianga din Noua Zeelanda. O mama-delfin si puiul ei inotau alaturi de el.Wade Doak si echipa sa au venit sa ii vada. Erau cu totii bine echipati: un soi de telefon electronic submersibil le permitea sa comunice in ambele sensuri, sa se auda intre ei si sa se faca auziti.Rampal, masculul, adora muzica lui Bach. Parea ca o asculta extaziat, taind valurile pe directia emitatoarelor amplasate sub fuzelajul catamaranului. Dar cel mai incntat era atunci cnd auzea vocile umane! 10. 11. Jane Doak, sotia lui Wade, vorbea intr-un tub plasat la suprafata apei si la telefonul electronic, iar Rampal incerca fara incetare sa imite sunetele auzite, emitnd unele similare, ca intr-un dialog alternativ. Diverse emisii de bule de aer nuantau aceasta conversatie.In timpul indelungatelor sedinte (care au durat mai multi ani), delfinul a ajuns la o concentrare exceptionala pentru un animal considerat a fi salbatic. El venea direct pe ambarcatiune, fara a mai scana sunetele emise de microfon, al carui rol il intelesese de mult si trecea grabnic la treaba.Frecventa si durata sedintelor, hotarte de Rampal, erau foarte regulate: de 2 ori pe zi, de fiecare data cte o ora. Aceasta se intmpla in mod sistematic.La ultimele sedinte, delfinul le-a oferit auditorilor sai un veritabil festival de sunete delfinesti, dulci si jucause. 12. 13. Urmele grafice inregistrate de aparat atestau o extraordinara complexitate a structurilor sonore emise. Adesea, emisiile erau de o maniera graduala, de la cele mai simple la cele mai complicate.Povestea lui Rampal dovedeste faptul ca delfinii liberi participa voluntar la examene realizate in plina mare. Nu este necesar asadar, ca ei sa fie ingraditi pentru a-i determina sa participe la tot felul de experimente daca acestea li se par interesante si nu le dauneaza.Dupa reactiile avute, Rampal parea sa fie la fel de uimit ca si echipajul catamaranului de comunicarea instalata intre el si membrii acestuia. Ascultnd vocile oamenilor, delfinul a perceput, desigur, sentimentele pe care le vehiculau ele si a facut tot ce i-a stat in putinta sa le dovedeasca celor de pe ambarcatiune ca si el poseda un limbaj. 14. 15. Delfinii sunt melomani Nu auzim dect o parte infima din sunetele emise de delfini, pentru ca acestia le emit pe o banda de frecventa de 10 ori mai larga dect a noastra. Evantaiul acustic al omului pe banda hertziana se desfasoara in intervalul 20-20.000 de hertzi, in timp ce acela al delfinilor intre 20 si 200.000 de hertzi. Oamenii aud micile lor strigate stridente si ascutite, dar delfinii nu percep aceste sunete dect in notele grave. Exista o gama intreaga de sunete pe care omul nu o poate percepe, dar pe care aparatele o detecteaza. Cu ajutorul acestora s-a putut descoperi diferenta intre perceptia acustica a delfinilor si cea umana.Un alt lucru surprinzator: cetaceele au un mod foarte special de a percepe lumea exterioara. Pentru ei, sunetul are un gust, o forma, o textura. Ei aud ceea ce vad.Muzica este cel mai bun mijloc de a comunica si a-i intelege pe delfini. Pentru acestia, o singura vocaliza poate reprezenta o serie de gesturi. 16. 17. Specialistii emit ipoteza ca delfinii stiu sa-si utilizeze anumite parti ale creierului care ar corespunde cu emisfera dreapta a creierului nostru. Aceea care, la oameni, nu functioneaza dect in proportie de 10% fata de 90% - in cazul emisferei stngi. Sa nu uitam ca partea dreapta a creierului este cea care ne permite sa traim muzica, iar delfinii reactioneaza mult la muzica.Ei o asculta cu tot corpul. Sursa :http://www.fitform.ro/revista / http:// ilaniel.multiply.com 18. 19. Delfinii antichitatii Numele de delfin provine din cuvntul grecesc delphis care semnifica spirit al marii.Fascinatia oamenilor fata de delfini exista inca din Antichitate, dupa cum o dovedesc numeroasele stele cartagineze (basoreliefuri). Pe unele dintre acestea, expuse la Muzeul din Tunis, se poate vedea un preot care poarta pe umeri un copil si doi delfini care inoata in jurul unei flori a vietii. Aceste animale sacre jucau, fara indoiala, un rol important in ritualurile funerare.In Creta preelenica, delfinii erau venerati precum zeii: Cretanii credeau ca mortii se retrag la capatul lumii, in insulele Fericirii, iar delfinii ii transporta pe spatele lor pna dincolo de mormnt.Cartaginezii aveau si ei un mare respect pentru delfini. In Templul Delfinilor exista un simbol bizar care ii reprezenta pe cei2 zei cartaginezi, Baal - zeul soarelui si Thanit zeita lunii.Baza acestui templu este acoperita complet cu un mozaic pe care sunt reprezentati delfini purtnd in spate oameni. 20. 21. Delfinii apar si in diferite situri arheologice cartagineze, egiptene si greco-romane.Legendele mitologice povestesc ca Apollo, fiul lui Zeus si al lui Leto, s-a nascut in insula Delos. Leto, obligata sa nasca pe insula pentru ca a fost alungata de geloasa Hera, si-a pregatit nasterea timp de 9 zile si 9 nopti.Artemis s-a nascut prima, curnd dupa ea a venit pe lume si Apollo. Nasterea lor a avut loc in mijlocul lacului sacru din Delos, la poalele unui palmier. Dupa nasterea celor 2 gemeni, insula a capatat numele de Delos cea stralucitoare, pentru ca asupra ei s-a abatut o ploaie de aur.Apollo, zeu solar, este initiatul care emana lumina spiritului. El este primul zeu care i-a invatat pe oameni arta medicinii. Apollo din Delphi era venerat pentru puterea sa vindecatoare. Insemnele sale erau dafinul si delfinul. 22. 23. Artemis, sora lui Apollo, zeita lunara, era invocata pentru stapnirea instinctelor si a pasiunilor. Ea era stapna animalelor salbatice si avea drept simboluri chiparosul si caprioara.Numele orasului Delphi nu provine de la cuvntul delfin cum s-ar putea crede, ci de la uter.Cu toate acestea, un imn al lui Homer relateaza ca Apollo a intrat in acest oras sub forma unui delfin...Delfinul simbolizeaza si transformarea si conversia: aflndu-se la bordul unui vas ce se indrepta catre Naxos, Dionysos a descoperit ca marinarii vroiau sa schimbe directia spre Asia, pentru a-l vinde acolo ca sclav. El a tintuit nava pe loc, determinndu-i pe marinari sa-si piarda capul si sa se arunce in mare unde s-au transformat in delfini. Legenda ar explica astfel tendinta delfinilor de a seapropia de oameni si de a-i salva. Sursa:http://www.fitform.ro/revista/ http:// ilaniel.multiply.com 24. 25. Alte vesti despre delfini Studiu. Delfinii i "prepar" hrana nainte s o mnnce S-a constatat c delfinii folosesc metode precise i elaborate pentru a cura cerneala sepiilor i a frgezi carnea calamarilor. O femel din specia delfinilor cu botul gros a fost observat n timp ce "cura" o sepie, prins n apele golfului Spencer din sudul Australiei. "Acesta este un indiciu care confirm nivelul de dezvoltare a creierului delfinilor", a declarat Mark Norman, membru al unei echipe de cercettori a muzeului Victoria din Melbourne, Australia. Tom Tregenza, de la Universitatea din Exeter, co-autor al studiului, susine c acest tip de comportament a fost deseori ntlnit n timpul cercetrilor, efectuate n perioada 2003 - 2007. n plus, afirmaiile cercettorilor sunt confirmate i de observaii fcute de scufundtorii din zon. "Acest tip de comportament alimentar este specific animalelor adaptate la un singur tip de prad i dovedete o flexibilitate comportamental impresionant pentru un animal ce nu face parte din categoria primatelor", este de prere Tregenza. 26. 27. Delfinii salvatori La nceputul lunii august a anului 1982, Nick Christides, n vrst de 11 ani, fcea surfing n apropiere de Insulele Cocos din Oceanul Indian. Deoarece era nceptor n acest sport, valurile l duser n larg. Timp de patru ore a plutit neputincios pe apa mrii n care miunau rechinii, fr s fie zrit de ambarcaiunile i avioanele care porniser n ctarea lui. Norocul a fcut ca Nick s-i gseasc un prieten: un delfin care i se altur, aprndu-l de rechinii care l pndeau. Delfinul a rmas tot timpul n preajma copilului, alungndu-i pe rechinii care i ddeau trcoale. n final, a fost observat dintr-un avion care pornise n