de carte „cel mai important ca -...

$: de carte „Cel mai important ca - suplimentuldecultura.rosuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_565_low-res.pdfZiua `n care For]a este cu noi Drago[ Cojocaru Un alt an, o alt\ zi$
Ziua `n careFor]a este cu noi

Drago[ Cojocaru

Un alt an, o alt\ zi `n care se ser-beaz\ Star Wars Day, dar, de dataaceasta, aniversarea este special\:au trecut 40 de ani de când GeorgeLucas [i-a impus viziunea asupra`ntregii planete.

» pag. 14

ANUL XIII » NR. 565 » 6 – 12 mai 2017 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

Bandi]ii lui Ernu

Serghei Ehrlich

Cartea Bandi]ii este, dup\Sectan]ii, a doua parte dinMi ca trilogie a marginalilor.De aceast\ dat\, Vasile Ernupu ne accentul pe antropolo-gia lumii interlope din peri oadasovietic\.

» pag. 6-7

Citi]i interviul realizat de Iulia Blaga `n » paginile 8-9

Datul `n spectacol

VALERIU ANDRIU}|, DE LA MUNGIU LA LOZNI}A, DAR TOT ~N COMPETI}IA DE LA CANNES:

„Cel mai important caactor e s\ fii mereu

preg\tit pentru `ntâlniriextraordinare“

Cronic\ de carte

Singurii români din Selec]ia Oficial\ a Festivalului de la Cannes `n acest an sunt – pe lâng\ Cristian Mungiu,care prezideaz\ juriul Cinéfondation [i scurtmetraj –, actorul Valeriu Andriu]\ [i directorul de imagine OlegMutu, care au colaborat la filmul lui Serghei Lozni]a, A Gentle Creature, aflat `n cursa pentru Palme d’or.Valeriu Andriu]\ poveste[te pentru SDC cum a lucrat cu cineastul ucrainean [i cât de mari sunt [ansele de aparticipa la produc]ii cât mai variate pentru un actor n\scut `n Basarabia, care a studiat la Tbilisi [i Bucure[ti[i care vorbe[te mai multe limbi str\ine.

Austeritateamoral\

Marius Mihe]

Avem noi ce avem cu adev\rul: lprefer\m tapat `n fel [i chip, poate-poate dep\[e[te senza]ia noastr\ deneverosimil. Matei Vi[niec tr\ie[teagresiunea media conectat prinprofesie la realit\]ile ei. Ca proza-tor, el favorizeaz\ deopotriv\ feres -trele absurdului [i scenariile dis -topice. Dezordinea preventiv\ secite[te [i ca o form\ de exorcizare.

» pag. 10

AU|LEU, de 12 ani

Olti]a C`ntec

Nu mai [tiu precis cum i-am des -coperit pe arti[ tii de la AU|LEU,cred c\ pe Ovidiu Mih\i]\ `l v\zu -sem `n ni[te spectacole f\cute deVictor Ioan Frunz\ la Baia Mare,iar pe Christine Cizma[ `n ceva pela Teatrul „Mihai Eminescu“ dinTimi[oara, dar pentru mine ceidoi au fost `ntotdeauna asocia]i cucompania lor independent\.

» pag. 5

www.suplimentuldecultura.ro4UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 565» 6 – 12 mai 2017

2 » opinii

Scumpe domnule Saramago, v\scriu din nou, pentru c\ acum aufost traduse la noi, `n limba ro-mân\ (cea care ne este patrie),textele din cartea De la statuie la piatr\.

V\ cuno[team, credeam eu,opera. Am citit: Toate numele,Eseu despre orbire, Pe[tera, Inter-miten]ele mor]ii, Manual de pic-tur\ [i caligrafie, Caietul. Textescrise pentru blog, Ultimul caiet,Cain, Eseu despre luciditate,

Evanghelia dup\ Isus Cristos, Ha-lebarde, halebarde...

M-am n[elat, f\r\ aceast\ no u\carte destinul dumneavoastr\ li-terar mi-ar fi r\mas necunoscut.{i abia acum, citindu-v\ discur-surile (inclusiv cel rostit la Ban-chetul Nobel) am ajuns s\ `nceps\ v\ `n]eleg.

Domnule Saramago, sper, `ntâide toate, c\ tr\i]i o nemurire ndu-rabil\. ~mi pare r\u s\ v\ infor-mez c\ oamenii nu [i-au reg\sit

umanitatea, suntem `n plin\ de-riv\ `nspre planete pe care `nc\nu le cunoa[tem, dar la care neputem deja gândi cu `ntemeiatscepticism.

Domnule Saramago, am aflatatâtea lucruri minunate din car-tea aceasta despre dumneavoas -tr\! Nu [tiam c\ a]i fost `ngropatsub un m\slin [i c\ `n loc de epitafa fost l\sat\ acea fraz\ a dumnea-voastr\ `n care anun]a]i c\ omulnu s-a `n\l]at la stele, c\ci p\mân-tului `i apar]inea el.

Apoi, am aflat [i mai multedespre minunata poveste a buni-cilor dumneavoastr\ materni,oameni simpli ([i eu, la fel cadum neavoastr\, g\sesc adev\ratabo g\]ie `n patrimoniul universalcare sunt ace[ti oameni sim pli),care dormeau `n pat cu purceiimici, pentru a-i `nc\lzi [i a-i trecepeste iarn\, `ntr-o imagine de oteribil\ poezie.

{i am mai aflat despre preg\ti-rea dumneavoastr\ pentru via]\:

preg\tirea ca l\c\tu[ mecanic. {idespre c\r]ile citite noaptea `ntr-obibliotec\ public\ din Lisabona...

{i despre acea iluzie optic\,acea iluzie care v-a condus c\treEvanghelia dup\ Isus Cristos...Despre anii din gazet\rie... Desprecopacii `mbr\]i[a]i de buniculdumneavoastr\ matern `nainteaultimei desp\r]iri... Despre poezii-le posibile, despre Fernando Pes-soa [i anul mor]ii lui Ricardo Reis,despre iubire [i despre adev\r...

Domnule Saramago, strict tex-tual, cunosc mul]i scriitori care v-au fost superiori `n me[te[ug,dar cunosc atât de pu]ini care s\ ficunoscut o c\utare mai dureroas\a adev\rului despre om. C\r]iledumneavoastr\ sunt, de aceea,m\r turii ale unui suflet pe care `lsalveaz\ tocmai nelini[tea. Iarcartea aceasta, cea care v\ explic\opera, este cu atât mai pre]ioas\.

Domnule Saramago, m-a co-ple[it recursul dumneavoastr\ laDeclara]ia Universal\ a Drepturilor

Omului, `n plin Banchet Nobel.A]i fost un scriitor mare, dar a]ifost un om `nc\ [i mai mare, c\ciatât de pu]ini oameni mai au`n]elepciunea, dac\ nu inima, s\pun\ omul `naintea profitului.

De aceea, `mi aplec, `n fa]adumneavoastr\, inima.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pewww.suplimentuldecultura.ro

Cartea De la statuie la piatr\ (discursurile de laStockholm) (traducere din limba portughez\ [i notede Simina Popa) a fost publicat\ la Editura Polirom, `n anul 2017 (`n seria de autor dedicat\ lui JoséSaramago).

O nou\ scrisoare c\tre Saramago

La banc\, ipocrizie [i alte `ntâmpl\ri~n fa]a mea la banc\, o student\ deun metru [aizeci, genul zen, curucsac de [erpa[ `n spate, parc\ `ndrum spre Himalaya, cu 50 de lei`n mân\:

— Vreau s\ depun \[tia... Tax\de [colarizare.

Doamna de la ghi[eu ia banc-nota de 50, se uit\ pe calculator [io `ntreab\:

— Dar [ti]i c\ mai ave]i deplat\ vreo 11 mii de euro, da?

***Cred c\ lucrul care m\ irit\ cel

mai mult la noi, românii, eipocrizia. Gen m\mici care de obi-cei vorbesc/scriu SMS pe mobil ntimp ce conduc, cu copilul `nma[in\, declarându-l jigodie in-con[tient\ pe unul care s-a dus cucopilul lui pe munte; oportuni[tieterni ai câte unui sistem cri -ticându-l dur dup\ ce nu mai au

nici un profit de la el; lucr\tori `nprivat la firme care au devalizatsau tr\iesc din contracte cu statul`njurând profesorii [i medicii;protestatari feroce care nu risc\nimic atunci când pro testeaz\,t\când chitic când pre simt c\ astale-ar afecta câtu[i de pu]in via]apersonal\; jurnali[ti [antaji[tipredicând moral\; po liticieni in-competen]i vorbind despre profe-sionalism, bref, to]i indigna]ii is-terici care nu aplic\ pe ei `n[i[inici unul dintre criteriile valoricepretinse celorlal]i.

***Am verificat, nu e fake news, e

art\ conceptual\: Abraham Poin -cheval, artist francez, tocmai ascos un pui, dup\ ce a clocit 12 ou\timp de trei s\pt\mâni, `nchis`ntr-un cub de plastic `n muzeulparizian Palais de Tokyo, vrând

s\ con[tientizeze publicul despreproblema metamorfozei [i a genu-lui. Dr\gu], dar cred c\ ar fi fost oreu[it\ [i mai mare dac\ f\cea elou\le, altfel crea]ia lui mi se pare`nc\ inferioar\ celei a g\inilor dela mama de-acas\. Na, oricum,m\ simt total dep\[it, tare provin-cial, nici nu mai `ndr\znesc s\cred c\-s artist dup\ asta. Dar pot`n]elege cât de cât c\ pentru artis-tul contemporan autentic nu maie o chestie de actualitate, de exemplu, s\ fii scriitor [i s\ scrii,s\ fii pictor [i s\ pictezi. Chestiaadev\ rat\ e ca o g\in\ s\ scrie unroman, un cal s\ picteze, un nenes\ fete o oaie. Cred c\ m\ las descris, am s\-mi leg [i eu o camer\GoPro de frunte [i am s\ `mpingun bob de maz\re cu nasul prinora[, timp de vreo dou\ s\pt\ -mâni, con[tientizând publiculdes pre problema neantului din

bob [i din asfalt. {i-am s\ devinartist adev\rat.

***Strada mea nu-i a[a lat\ `ncât

s\ pot `ntoarce ma[ina. Teoretic s-ar putea, dar nu `n mai pu]in de30 de mi[c\ri. O `ntorc din primacând ajung acas\, `n cap\t, undeaproape de fiecare dat\ m\ a[ -teapt\ un b\ie]el gr\suliu de vreo7-8 ani, care ]op\ie ca o veveri]\ cuADHD pe lâng\ ma[in\, m\ ntâmpin\ ca pe pre[edinteleSUA. Azi n-am sc\pat s\ dau mâ-na cu el prin geam.

— Ce faci?

— Bine, uite vin de la serviciu.— {i pe urm\ ce faci?— Pe urm\ m\nânc.— {i pe urm\ ce faci?M\ gândesc [i spun la `ntâm-

plare din eterna to do list:— P\i, a[ cam vopsi gardul.— Vin [i eu s\ te v\d.— Vino. Dar nu acum, mai am

ni[te treab\.— Dar când?— Mai `ncolo. Peste vreo or\-

dou\.Parchez, m\ schimb, nu termin

de mâncat [i m\ aud strigat lapoart\:

— Ce faci? Nu mai vopse[ti gardul?

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 565» 6 – 12 mai 2017

opinii « 3

Nu demult, cu ocazia unei [edin]eparlamentare jubiliare, dedicat\`mplinirii unui secol de la prima[edin]\ de acest fel, de la Ia[i, actualul pre[edinte al SenatuluiRomâniei, domnul C\lin Popescu-T\riceanu, a rostogolit urm\toare-le vorbe: „Parlamentul este sintezana]iunii pe care o reprezint\. Estegarantul supravie]uirii na]iunii...Parlamentul este mintea [i inimana]iunii…O na]iune [i poate pier-de teritoriul, popula]ia, Capitala [iarmata, dar r\mâne vie [i treaz\atâta timp cât continu\ s\ fie ntru-pat\ de Parlament“.

Aparent, enormitatea unei ase-menea declara]ii e scuzabil\: unmoment aniversar de anvergur\cere ni[te vorbe pe m\sur\, ni[tevorbe mari, iar domnul T\riceanu,

al c\rui mobilier intelectual a fostdintotdeauna destul de precar, n-ag\sit o hiperbol\ mai adecvat\.Atât a putut, atât i-a ie[it.

Doar c\ declara]ia Domniei Sa-le, a[a stângace cum a fost, im-plic\ [i alte lucruri, dintre care celmai sup\r\tor este exact preemi-nen]a atribuit\ unui grup de re-prezentan]i – de semne sau `nlo-cuitori, dac\ vre]i – ai altcuiva. Ai„poporului“. Cum ar putea nsem-na parlamentul ceva, orice, `n ab-sen]a na]iunii, a poporului? Pe ci-ne ar reprezenta? Aici se ascundemarele defect al pseudo-democra -]iei noastre, ilustrat perfect dedomnul T\riceanu [i de atitudini-le multora dintre colegii s\i parla-mentari, printre care el a fost me-reu cel dintâi. Oamenii \ia nu se

consider\ reprezentan]ii uneina]iuni, ci conduc\torii ei, Ale[iai cerului, atotputernici, boieri,st\pâni de tip feudal ai unuip\mânt numit România. Cei dejos, neale[ii, sunt nesemnificativi:piar\ ei, c\ tot nu conteaz\. De aici[i sentimentul de impunitate pecare `l au parlamentarii români,de aici [i ]âfna cu care respingideea c\ ar putea fi judeca]i ca ori-ce alt cet\]ean – cum s\ trimi]i la`nchisoare, metonimic, `ns\[i Ro-mânia? {i tot de aici vine [i rata-rea sistematic\ a oric\rui proiecteficient de dezvoltare a ]\rii. C\cice nevoie are ]ara de dezvoltare?}ara sunt ei [i gata.

Pe de alt\ parte, o astfel de decla-ra]ie ignor\ realitatea concret\, depe teren, cum zic jurnali[tii [i

antropologii. Conform sondajelorf\cute sistematic de diverse insti-tute de statistic\, Parlamentul României este institu]ia `n careromânii au cea mai pu]in\ `ncre-dere. Iat\ un paradox peste carepre[edintelui Senatului i-ar figreu s\ treac\ dac\ [i-ar bate ca-pul cu a[a ceva: o institu]ie care„`ntrupeaz\“ ]ara [i poporul chiar[i `n lipsa acestora (ceea ce e de-adreptul mistic) e respins\ cu`ndârjire tocmai de poporul `ntru-pat de ea. C\ci dac\ românii ar [tic\ pot sc\pa nepedepsi]i pentruultraj, ar da buzna cu `ncrâncena-re la o [edin]\ a camerelor reuniteale acestui parlament [i i-arsc\lda `n smoal\ [i pene pe to]iale[ii no[tri, dup\ care i-ar alergape str\zile Bucure[tiului cu chiotevesele – asta `n cel mai bun caz. {inici m\car nu-i sigur c\ nu se va`ntâmpla a[a ceva, mai devremesau mai târziu – iar atunci ce nefacem f\r\ simbolul `ntrupat al]\ri[oarei?

Eu a[ zice, cu riscul de a-l con-trazice pe pre[edintele Senatului,acest mic rege al României, c\ lu-crurile stau tocmai invers decâtrostea Domnia Sa: România `[ipoate pierde lini[tit\ Parlamen-tul, c\ na]iunea va r\mâne vie [itreaz\, poate chiar mai vie [i maitreaz\, mai „de[teapt\“, vorba luiconu’ Leonida, decât este acum, cuparlament. O institu]ie, oricât ar fiea de necesar\ pentru democra]ie,nu este mai bun\ decât oameniicare o formeaz\. Iar actualul par-lament al ]\rii are prea pu]ini oa-meni demni de o asemenea onoarereprezentativ\. Majorit\]ii ale[i -lor de nevoie, pe liste de partid, lise potrive[te mai degrab\ o vorb\proast\, popular\, de secol XIX, pecare o preiau [i eu din filmul Afe-rim! al lui Radu Jude: „Vai de ]aranoastr\ când o s\ ajung\ curu’ cap[i lindicu’ pârc\lab!“.

Ei, au ajuns. Acolo suntem.Adic\ tot acolo.

Românii e de[tep]iRadu Pavel GheoStatul sunt ei

Celebra OUG 13 a fost retras\ `niarn\ la presiunea str\zii. Co -rup]ii au n]eles la acel moment c\nu se poate for]a nota, pentru c\furia era prea mare. S-au regrupatstrategic, dar n-au renun]at laplanul lor. Guvernare cu pro -curori DNA nu prea are sens, cam\sta e refrenul actualei majorit\]iparlamentare.

Nucleul dur din PSD a a[teptatstingerea protestelor pentru a lovidin nou. ~ntre timp au continuatve[tile bune pentru bugetari, deparc\ guvernul Grindeanu a des -coperit mun]i cu bani `n subsolulPalatului Victoria.

S\pt\mâna asta, `n ComisiaJuridic\ din Senat s-a votat gra -]ierea faptelor de corup]ie (luarede mit\, dare de mit\ [i trafic deinfluen]\), propunere formulat\de {erban Nicolae [i de Traian

B\sescu. Mutarea era previzibil\,dar nu se [tia când se va ntâmpla.

Interesant\ a fost [i distri -bu]ia voturilor din comisie: cincivoturi pentru (toate de la PSD),`n timp ce trei parlamentari(PNL, USR [i UDMR) s-au opus.De remarcat c\ doi liberali aulipsit de la `ntrunire, unul dintreabsen]i fiind chiar fostul liderliberal Alina Gorghiu. C\ uniidin PNL una vorbesc [i alta facnu e o noutate, inconsecven]a li -beralilor fiind deja taxat\ la ale -gerile din toamna trecut\.

Senatul este prima camer\ `ncare se discut\ proiectul gra]ierii,Camera Deputa]ilor fiind cea careva lua decizia final\. Cu alte cu-vinte, parcursul e lung. Plus c\legea va ajunge [i la Cotroceni, iarcel mai probabil pre[edinteleKlaus Iohannis va sesiza CurteaConstitu]ional\. Vor mai trece

probabil s\pt\mâni bune pân\ laverdictul final. ~ns\ e clar c\b\t\lia (dac\ PSD va merge pân\la cap\t) se va da `n aceast\ se-siune parlamentar\.

La câteva ore dup\ ce {erbanNicolae [i Traian B\sescu repur-tau victoria `n comisia din Senat,a ie[it la ramp\ `nsu[i liderul par-tidului, Liviu Dragnea.

„Dezaprob categoric votul dinComisia Juridic\ de la Senat princare au fost adoptate amenda-mentele privind gra]ierea faptelorde corup]ie. ~n]eleg c\ raportul fi-nal nu a fost `ncheiat. Voi avea odiscu]ie cu membrii PSD dinComisie pentru ca forma final\ araportului s\ nu con]in\ acesteamendamente“, spune [eful so-cial-democra]ilor. Frumoas\ de-clara]ie, nu?

~ntrebarea este de ce n-a avutDragnea discu]ia l\muritoare cucolegii s\i pesedi[ti `naintea votu-lui din comisie? Ce l-a `mpiedicats\-l aten]ioneze pe Nicolae s\ nufac\ boroboa]a? A pierdut cumvacontrolul PSD? A fost preluat PSD`ntre timp de c\tre B\sescu [i n-aaflat lumea?

Adic\ omul care conduce gu-vernul cu mân\ de fier e `ncurcatde un personaj precum {erbanNicolae? Caraghioas\ reac]ie aliderului social-democrat. Dragneaconduce PSD, dar pozeaz\ `n opo -zantul nr. 1 al partidului.

Amendamentele la gra]iere nu-s ni[te detalii nesemnificativela o lege oarecare. N-am nici o`ndo ial\ c\ Liviu Dragnea [tia cese va `ntâmpla miercuri `n co -misia juridic\ de la Senat, `ns\joac\ la cacealma, pentru a ar\tac\ e de partea bun\ a lucrurilor.Dac\ amendamentele vor fi `n -su[ite [i de Camera Deputa]ilor,`ntregul PSD va fi fericit; dac\ nuva merge nici tura asta, atunciDragnea scap\ din nou basma cu-rat\, pentru c\ va spune c\ el n-afost de acord din start cu proiec-tul. Un joc abil, pe care l-am v\zut[i când a fost adoptat\ ordonan]a13 `n guvern.

Din punct de vedere politic,PSD n-are prea mult de pierdut. Eadev\rat c\ nici n-am v\zut preamulte sondaje din februarie n coa ce,dar opozi]ia e prea dezorientat\

pentru a câ[tiga puncte din b\t\ -lia anti-corup]ie.

Nici pre[edintele Klaus Iohan-nis nu are prea multe [anse `n lup-ta anti-corup]ie. O eventual\ `n -toarcere a legii `n Parlament n-arface decât s\ amâne verdictul, `ntimp ce Curtea Constitu]ional\ numai e de mult institu]ia pe care s\te mai po]i baza `ntr-o judecat\rece [i dreapt\.

Singurul obstacol ar putea fistrada, dar nu e clar dac\ for]a aces-teia a r\mas la fel de mare precumacum câteva luni. Deja oamenii dausemne de oboseal\, mul]i sunt pre-ocupa]i de traiul de zi de zi, consi -derând lupta deja pierdut\.

N-ar fi exclus ca PSD s\ mizezetaman pe oboseala adversarului.Posibil ca PSD s\ nu mearg\ maideparte cu amendamentele lui{erban Nicolae, dar s\ loveasc\,din nou, `n alt\ parte. Social-de -mocra]ii sunt preg\ti]i pentru unr\zboi lung, de[i termenele dejudecat\ curg unul dup\ altul, iarverdictul `n multe dosare se apro -pie. Dar e greu de crezut c\ PSDjoac\ totul pe o singur\ carte.

PS: ~ntre timp, Comisia Juridic\din Senat a revenit asupra votuluide miercuri [i a scos faptele decorup]ie de pe lista gra]ierilor. Astanu `nseamn\ c\ s-a schimbat ceva[i c\ au renun ]at la visul de a `nge-nunchea Justi]ia. Dimpotriv\.

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Revan[a penalilor

Suntem neglijen]i cu cuvintele. Le arunc\m a[a, ca pe ni[te pietricele, doar ca s\ le auzim cum zorn\ie de-a rostogolul, f\r\ s\ ne gândim c\ alta e menirea lor:s\ spun\ ceva, nu s\ se aud\ zorn\ind.

4 » muzic\


CENTENAR DINU LIPATTI

The Making of... Dinu Lipatti (I)

Numai c\ de la un dosar, fie el [i dedocumente pre]ioase, cum ne`n -doielnic este coresponden]a luiDinu Lipatti, [i pân\ la o edi]ie pro-priu-zis\, calea este lung\. Ea cereimperativ drumuri la biblioteci [i`n arhive, verificarea/cola]ionareatextelor cu originalele, adnotarealor mig\loas\, `ncepând cu pre-cizarea arhivelor de provenien]\, acotelor documentelor (dac\ au fostinventariate), a eventualelor lorpublic\ri anterioare sau a carac-terului inedit, [i terminând cu notede subsol l\muritoare (nu pro for-ma), cu o bibliografie, un eventualindice al compozi]iilor amintite `nscrisori [.a.m.d. Exist\ numeroaseedi]ii de coresponden]\ ale muzi-cienilor, publicate `n ultimul dece-niu, ce i-ar fi putut inspira pe `n grijitorii volumului. Personal oadmir – [i le-o recomand ca model,atât lor, cât [i prietenilor melo-mani ce citesc aceast\ rubric\ – pecea publicat\ de François Lesure [iDenis Herlin, la Gallimard: ClaudeDebussy, Corres pondence 1872-1918, 2230 p.

Din p\cate, autorii edi]iei co -responden]ei lui Lipatti – „scri sori“ eun titlul impropriu, din moment cesunt citate [i c\r]i po[tale [i te -legrame, [i c\r]i de vizit\ – sedescalific\ `ncepând din prefa]asemnat\ de dl B\r g\uanu, `n carest\ scris c\, pentru cele 53 descrisori c\tre Mihail Jora: „Ca sur - s\ am folosit scrisoriledactilografiate

de Ileana Ra]iu dup\ docu-mentele originale pe care Ion Du-mitrescu le-a predat UniuniiCompozitorilor, colec]ie la carenu am mai avut acces cu ocaziaacestui centenar“ (sic !; subl.mea). De necrezut!

Nu este deloc clar dac\ la cele 57 de scrisori adresate Floric\i Mu-sicescu autorii au `ntâmpinataceea[i „dificultate“; sursa, arhiva,pur [i simplu, este „uitat\“, ca [icartea Martei Paladi, autoarea unei mici monografii despre cele-bra profesoar\. ~n schimb, despreepistolele adresate marii muzi-ciene care a fost Nadia Boulangerni se spune c\ provin din colec]iaBibliotecii Na]ionale din Paris,dar, din nou, nu exist\ nici o men -]iune `n volum a fondului docu-mentar [i a cotelor documentelor.Evident, `ngrijitorii volumului nuau trecut pe la Bibliotec\.

Urm\rile sunt vizibile, din când`n când ni[te paranteze drepte pen-tru o absen]\ de text, nemarcat\ caatare `n note, o men]iune uitat\ a„dactilografei“ despre un cuvânt„neinteligibil“, o mic\ `nsemnaredespre, probabil, o ad\ugire demân\ la un original dactilografiatde Lipatti, notat\ drept „manu-scris“, absen]a datei la un docu-ment sau altul, datarea gre[it\ aunei scrisori în 1945 în loc de 1943[.a.m.d. De ne`n]eles este [i apa -ri]ia `n derularea scrisorilor mu zicianului a câte unei epistole

(sau a numai unui fragment) sem-nate de Mihai Jora, de tat\l lui Li-patti, de Madeleine Lipatti sau de„un grup de prieteni profesoareiFlorica Musicescu“. Firesc ar fifost ca ele s\-[i g\seasc\ locul, cudatarea exact\, `n notele de subsolsau `ntr-o anex\ a volumului. Darnu rigoa rea [tiin]ific\ `i d\ afar\din cas\ pe editorii, mul]i dac\ stais\ pri ve[ti paginile de gard\ [iumi lele `nsemn\ri pe o pagin\cazat\ la ncheierea c\r]ii, dup\ In-dicele de nume, [i intitulat\ „Not\asu pra edi]iei“. La texte au lucratcei doi `ngrijitori ai volumului,Monica Is\cescu [i {tefan Costa -che, ele fiind „revizuite“, dup\ edi-tori, „cu acribie“, de Grigore B\r -g\uanu [i Corneliu R\dulescu,c\rora li s-a ad\ugat [i redactorulde carte Matei B\nic\. Cu atâ]iana[i, volumul [i notele de subsol arfi trebuit s\ fie perfecte. Or, iar\[iregretabil, nu este a[a.

Normal ar fi fost, de exemplu, s\fie puse note de subsol atunci cândLipatti vorbe[te cu mândrie, pebun\ dreptate, despre cronica ce is-a f\cut `n „Revue Musicale“ laParis sau despre interviul publicat`n „La Suisse“, pe care l-a acordatcriticului muzical Amy-Chatelain,la Geneva, probabil `n 1935 (edi-torii au uitat s\ dateze scrisoarea`n care este pomenit interviul).Normal ar fi fost ca notele despremari interpre]i, bine-cunoscu]i, s\fie ceva mai exacte [i uneori, poate,ceva mai copioase: Carl Flesch nua fost doar un oarecare violonistungur. A fost, ca [i Enescu, prie -tenul s\u, un mare pedagog alviorii, legat `ntre altele [i de lumeacultural\ româneasc\, `n tinere]etr\ind câ]iva ani la curtea regal\.

Ar fi multe de comentat, darspa]iul este insuficient. Dac\ mi separe ceva aproape scandalos n afir-ma]iile editorilor n prima [i ultimapagin\ a c\r]ii, n anul centenaruluiLipatti, este faptul c\ acest volum nua putut ap\rea altundeva decât laCentrul Cultu ral Casa Artelor a Sec-torului 3, Bucure[ti. Chiar a[a, nicio editur\ româneasc\ s\ nu fi fost in-teresat\ de proiect?

Dinu Lipatti este un personaj prea ata[ant, prea aproapede sufletul meu, care, `nainte de toate, leag\ culturaromân\ atât de strâns de cea mondial\, `ncât a trece cu vederea o publica]ie ce i-a fost dedicat\ mi se pare oimpietate pentru un cronicar. Numai c\ lucrurilor tre-buie s\ li se spun\ pe nume: ceea ce ne-a fost anun]at\drept o edi]ie a coresponden]ei muzicianului cu profe-sorii s\i (sub titlul: Dinu Lipatti, Scrisori, Volumul I. Co -res ponden]a cu profesorii s\i: Mihail Jora, Florica Mu-sicescu [i Nadia Boulanger, Editura Muzical\ Grafoart,2017, 509 p.) este mai pu]in decât o edi]ie. Este, `n fapt,ceea ce englezii numesc The Making of..., dosarul unuifilm, al unei c\r]i, ce adun\ `ndeob[te sursele pe bazac\rora autorul [i-a scris scenariul, biografia etc. Altfelspus, cum arat\ lucrurile, Grigore B\rg\uanu, distinsulcoautor al biografiei lui Lipatti (al\turi de regretatul profesor Drago[ T\n\sescu) [i-a pus dosarul documentarla dispozi]ia a doi redactori radio, ce [i-au asumat „`ngrijirea volumului“.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Prima dat\ când am ascultat untrack Electric Moon (de pe un livede la Bochum din 2015), semnalatvia internet de ni[te prieteni dedi-ca]i rockului progresiv, f\r\ s\dau aten]ie numelui trupei carecânt\, m-am `ntrebat: „Oare ceinedit Pink Floyd o fi acesta [i dece nu l-am auzit pân\ acum?“.Apoi, luând seama c\ nu e vreopies\ uitat\ din prima perioad\ aenglezilor care au redimensionatrockul, am b\nuit c\ e vreo impro-viza]ie secret\ a germanilorAmon Düül II, dat\ la iveal\ subacest nume inocent. M-am l\satinvadat de muzic\ a[a cum te la[iame]it de-o b\utur\ alcoolic\ `nclipele de recuperare consecutiveunei zile de munc\. Numai c\ eunu m\ relaxam, ci – cu boxele sis-temului date la volum discret –prelucram ni[te fotografii, ca s\cred c\ nu stau degeaba. Semnala-rea, b\nuiesc, o datoram faptuluic\ destule dintre fotografiile meleau subiect Luna, iar coperta albu-mului reproduce o frumoas\ ima -gine a rotundului satelit. Am-bian]a propice m-a f\cut s\ nu iauaminte la detalii. Parc\ anumef\cut\ s\ fie ascultat\ ca fundalsonor `n spa]ii corporative, undefâ[âitul hârtiilor se `mbin\ catife-lat cu suflarea ventilatoarelor dela computere, muzica semnat\Electric Moon te izoleaz\ `n spa -]iu f\r\ s\ te desprind\ din con-text. {i te include `n fluxul Uni-versului f\r\ s\ te aplatizeze psi-hic, f\r\ s\ intre destructiv `npro cesele con[tiin]ei.

Electric Moon e un trio care `[idesf\[oar\ activitatea `n Germa-nia, ncepând de prin 2009. Numeletipilor care s-au potrivit n gusturi[i op]iuni muzicale sunt: KometLulu, fuzzbass, efecte sonore, pa-saje vocale; Sula Bassana, chi t\ri,efecte sonore, org\, sintetizatoare,percu]ie; Marcus Schnitzler, tobe

(acesta `l `nlocuie[te din 2013 pePablo Carneval, bateristul ini]ial).Din câte se pare [i din ce se vede nmaterialele video online, numeleprimilor sunt pseudonime. Ra]iu-nea folosirii lor nu conteaz\ [i nustric\ deloc atmosfera sonor\.Nici nu-i o chestie inedit\, de alt-fel. {tim prea bine c\ `n plin\epoc\ psihedelic\ foarte mul]imuzicieni rock `[i luau nume descen\ de provenien]\ indian\, baunii se considerau avatarurile di-verselor zeit\]i egiptene [i extremorientale, debordând `n excese decomportament mai mult decât `nvoiaje muzicale. Rebranduirea este o excentricitate ca oricare al-ta [i cap\t\ importan]\ doar `npreocup\rile muzicienilor carenu au nimic esen]ial de spus. Peace[tia `i vezi `n via]a particular\`mbr\ca]i ca pe scen\ [i pe scen\costuma]i cât mai fistichiu, ca s\nu se bage de seam\ c\ miezul lore inexistent.

Nu e cazul cu Electric Moon. Pescen\ urc\ trei b\ie]i f\r\ aere devedete, purtând haine obi[nuite,poate un pic desuete, fiind emble-matice pentru moda flower-po-wer. ~i observi abia când `ncep s\cânte. {i-atunci, dac\ e[ti un vechicolec]ionar al sunetelor hipnotice,te sim]i `mpins a ]ese leg\turi sti-listice de felul celor pomenite `nprimul paragraf. Iar dac\ nu-]istau `n fire obtuzitatea [i ambi]iade a da verdicte, n-ai cum s\ rateziprospe]imea sonor\ iscat\ apa-rent dup\ re]etele consacrate `ndeceniul 1965-1975. Ritmul tobe-lor, egal, aproape monoton, se im-pune calm [i persistent, sprijinitosos de basul vibrant, procesatelectronic. Pasajele de chitar\,compuse `n prealabil ori ad-hoc,lungi, acaparante, au consisten]aviselor induse de acidul lisergic,dac\ nu [i de alte substan]e ira]io-nal testate. Panoplia efectelor so-nore este imens\ [i niciodat\ nudistorsioneaz\. Iar dac\ bog\]iade culori poate fi intuit\ privindcopertele celor peste 20 de apari]iidiscografice (nu toate albume desine st\t\toare), pl\cerea produs\de muzica asta halucinant\ sepoate degusta l\sând-o s\ curg\din boxe.

Ultimul album Electric Moonse nume[te Stardust Rituals (2017,Sulatron Records). ~l ascult devreo s\pt\mân\, zi de zi.

Luna electric\


teatru « 5

Au nceput ca la carte, ntr-un spa -]iu neconven]ional, mic, un garajdintr-o curte pe care l-au amenajatca perimetru teatral, iar pe-atunci,adic\ acum 12 ani, se numeauAU|LEU, teatru de garaj [i curte.Eram eu odat\ n Timi[oara cu di-verse treburi teatrale [i am ajuns[i la ei. Au jucat `n afara progra-mului lor obi[nuit, ca s\ pot vedeaParicidul de Ion Sava, un titluproasp\t intrat pe afi[. Sala era cao cutiu]\, protagonist\ era o ma-rionet\ mânuit\ de Maria Gornic,un p\pu[ar exersat `n tainele ani-ma]iei, voice-over era OvidiuMih\i]\, iar `n realizarea specta-colului cu alura unei miniaturi,nimic, absolut nimic nu era pier-dut din vedere. Spa]iul destinatpublicului num\ra câteva b\ncu -]e [i ni[te buturugi, pe una dintreele am stat [i-am urm\rit repre-zenta]ia, râzând pe s\turate [i bu-curându-m\ de frumoasa fars\ alui Ion Sava, „pe linia sub]ire

dintre naiv [i grotesc“. Am maiv\zut, tot cu ni[te ani `n urm\,St\team `ntin[i pe pat de DaniilHarms, iar cei doi interpre]i care„ac]ioneaz\“ (a[a zice Ovidiu Mi -h\i]\ când vorbe[te despre cei care joac\) m-au cucerit `nc\ de laprimele replici. „~nscenarea“ (alt\inven]ie terminologic\, pentru re-gie) lui Ovidiu Mih\i]\ era [i aicif\r\ cusur, `n spiritul autorului,cursiv\, inventiv\, conving\toa-re. Pe asta cred c\ am v\zut-o devreo dou\ ori. Cel pu]in.

Când au `nceput treaba laAU|LEU, Mih\i]\ [i Cizma[ s-aul\sat de teatrul de stat [i mpreu n\cu Marian P`rvulescu s-au ocupatnumai de AU|LEU. Dup\ vreocâ]iva ani „de garaj [i curte“ s-aumutat `ntr-un alt spa]iu, mai gene-ros, o cas\ din c\r\mid\, „Scâr],loc lejer“, pe lâng\ Parcul Doina,unde au transformat `n spectacoletoate n\zbâtiile care le-au trecutprin cap. ~ntre timp, [i-au scos„teatru“ din denumire. Nu [tiu,z\u, dac\ mai sunt actori n Româ-nia care s\ renun]e la un angaja-ment pe via]\ `ntr-un teatru `n ca-re salariul, a[a mic cum e, vineprecis o dat\ pe lun\ [i, teoretic, teface eligibil pentru `mprumut labanc\, practic, ai contribu]ii las\n\tate, la pensie, la [omaj, `n fa-voarea mediului independent. Ac-toria e, prin esen]a ei, o profesiuneliberal\, dar `n România noas tr\instabil\, impredictibil\, `]i trebu-ie un dram de nebunie ca s\ re-nun]i la ceva sigur [i s\ te hazar-dezi `ntr-un domeniu unde nimicnu e sigur. Posibilitatea de a lucrane`ngr\dit, de a face ceea ce-]i pla-ce [i ceea ce [tii c\ te pricepi foarte

bine, f\r\ s\ vin\ unii ori al]ii s\-]iimpun\ „f\ a[a [i pe dincolo“,când tu e[ti convins c\ ascultân-du-i vei e[ua, decizia radical\ de a-]i lua soarta profesional\ [i per-sonal\ n mâini i-au f\cut pe cei dela AU|LEU s\ treac\ `n privat.

„Veni]i mul]i, locuri pu]ine“ [i „durea-v-ar palmele“

Nici una dintre crea]iile lor nu abeneficiat de subven]ii de la stat [iproduc\torii promit c\ nici nu vorapela la punga bugetar\. Vor s\-[ip\streze integru statutul de inde-penden]i. {i le iese. N-au coborât`n comercial, ba dimpotriv\, au oserie `ntreag\ de produc]ii experi-mentale, despre care spun c\„sunt simple, directe, aspre [i ne-fardate“, la care publicul a venitpuhoi [i continu\ s\ vin\. Sunthaio[i [i tot a[a sunt [i spectacole-le lor, fac `ntotdeauna ce nu facal]ii [i fac bine. Sau bine fac c\ nufac ca al]ii. Sunt simpatici, iste]i,creativi [i au succes. {i la sediu,unde joac\ cu casa `nchis\, [i prinfestivaluri, `n ]ar\, dar [i prin alteorizonturi geografice, pe unde-aufost invita]i (Serbia, Germania,Marea Britanie, Fran]a).

„Veni]i mul]i, locuri pu]ine“ [i„durea-v-ar palmele“ sunt ur\rilecu care-[i `ntâmpin\ publicul.Pre]ul biletului e stabilit `naintede spectacol, prin votul partici-pan]ilor. Pentru a-i implica [i pespectatori n ceea ce fac la AU|LEU,uneori i roag\ s\ adu c\ din obiec-tele de care se pot dispensa, pe care apoi le teatralizeaz\.

~n duzina de ani de crea]ie pecare o `mplinesc `n aceste zile, au„`nscenat“ [i „ac]ionat“ Ubu regede Alfred Jarry, O noapte furtu-noas\ de I.L. Caragiale, Sp\l\torulde creier de Matei Vi[niec, Poves-tea din cetatea lucrurilor care nuexist\ de Victor Dr\gan, Casa dincopac, HUOOOOO!!!, Mens sana incorporatist sano, toate trei de Ovi-diu Mih\i]\, Diabolus Ex Machina,Umbrele pentru lacrimi (spectacolnonverbal), Circus Mundi, Fermaanimalelor, cele la care n-am speci-ficat autorul fiind versiuni rezulta-te din improvi za]ii colective.

AU|LEU are un stil propriu dea `n]elege [i a practica arta tea-tral\. Pentru membrii s\i nu e unjob, nu fac asta pentru a avea o

ocupa]ie, o fac pentru c\ a[a simtc\ pot comunica cel mai bine culumea, c\ se pot exprima pe ei `n -[i[i ca personalit\]i creatoare.Ceea ce nu voi putea reda `n arti-col e puzderia de fr\mânt\ri,c\ut\ri, nelini[ti pe care realiza-rea fiec\ruia dintre spectacoleleenumerate le-a presupus. Nop]ilenedormite, sau dormite pu]in,agita]ia, preocuparea ca totul s\fie a[a cum trebuie. {i s\ `ncântepublicul, s\-l mul]umeasc\ sufle -te[te [i intelectual. S\-l `nve]e c\teatru de cea mai bun\ calitatenu se face doar `n cl\diri impo-zante [i cu echipe numeroase.Teatrul autentic se face cu inspi-ra]ie, har, pasiune [i dedicare. Cala AU|LEU, de 12 ani.

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

AU|LEU, de 12 aniDatul `n spectacolOlti]a C`ntec

Nu mai [tiu precis cum i-am descoperit pe arti[ -tii de la AU|LEU, cred c\pe Ovidiu Mih\i]\ `l v\zu -sem `n ni[te spectacolef\cute de Victor IoanFrunz\ la Baia Mare, iarpe Christine Cizma[ `nceva pe la Teatrul „MihaiEminescu“ din Timi[oara,dar pentru mine cei doiau fost `ntotdeauna aso-cia]i cu compania lor in-dependent\.

Ovidiu Mih\i]\ [i Christine Cizma[


6 » carte

Bandi]ii lui Ernu

Serghei Ehrlich

Societatea sovietic\ a fost bine fa-miliarizat\ cu manierele crimina-lilor. Pe timpul lui Stalin, mul]i aufost `n penitenciare `mpreun\ cucriminalii. ~n perioada „vegeta-rian\“ post stalinist\, justi]ia so-vietic\ a continuat de asemeneas\ trimit\ `n lag\re multe persoa-ne pentru infrac]iuni minore. Io-sif Brodskii `[i aducea amintecum, pe timpul a[a-numitei „tran -zi]ii“, a ntâlnit un ]\ran n vârst\,condamnat la câ]iva ani de `nchi-soare pentru furt din „avu]ia po-porului“, care consta dintr-un saccu ngr\[\minte. De]inu]ii „cu ex-perien]\“ erau o parte insepara-bil\ a peisajului sovietic cotidian.De exemplu, `ncepând cu anii ’60,când infractorii au `nceput s\ fierecruta]i pentru serviciul militarobligatoriu, ace[tia [i-au transfe-rat manierele `n mediul solda -]ilor. Problema mai multor ora[edin perioada sovietic\ târzie erareprezentat\ de grupurile de ti-neri din care bandi]ii `[i `mpli-neau rândurile. Tradi]ia crimi-nal\ nu a fost o parte `ntr-atât demarginal\ a societ\]ii sovietice.~n era post-sovietic\, ban di]ii nunumai c\ [i-au consolidat pozi]ii-le; `mpreun\ cu „nomenclatura“[i cu „for]ele de securitate“ comu-niste, au constituit p\tura domi-nant\ a societ\]ii, ocupând pozi]iiimportante atât `n mediul de afa-ceri, cât [i `n guvern.

Vasile Ernu prezint\ cititoru-lui român partea de sub ap\ a ais-bergului sovietic, oferind o „des-criere consistent\“ (Klifford Girts)a lumii marginalilor antisociali,care [i-au impus manierele majo-rit\]ii [i au devenit parte a eliteisociet\]ilor post-sovietice. Princi-pala surs\ de informa]ii despre lu-mea interlop\ este Profesorul, pecare Ernu l-a cunoscut de mul]iani, „ho] `n lege“ din Odessa. Cusprijinul lui, Vasile Ernu a reu[its\ ia peste zece interviuri de la re-prezentan]i de seam\ ai lumii

interlope. Printre informatorii autorului se num\r\ un contra-bandist, un ho] de buzunare, ode]in\ toare de bordel, un cer[etorprofesionist [i chiar un asasin. ~ncarte sunt descrise ierarhiile pena-le, cutuma bandi]ilor [i specializa-rea profesional\, iar autorul poves -te[te despre limbajul secret alho]ilor, semiotica tatuajelor lor,structurile criminale de zi cu zi etc.

Autorul are o concep]ie origi-nal\ asupra func]iei sociale a lu-mii interlope. Eroii din prima car-te a trilogiei, sectan]ii, sunt pre-zenta]i drept „`ngerii albi“ caretind s\ is p\[easc\ p\catele omenirii

printr-un comportament de jertfe[i s\-i `ndrepte spre calea mântui-rii spirituale. Bandi]ii sunt „`nge-rii negri“, care prin crime for -]eaz\ majoritatea inert\ s\ nu uitede Dumnezeu [i totodat\ `i ajut\s\ scape. De asemenea, bandi]iisunt instrumentul divin careofer\ posibilitatea de m\surare acredin]ei „iovilor“, ascult\ torilorlui Dumnezeu. Acest punct de ve-dere mefistofelic, conform epigra-fului la Maestrul [i Margareta(„Eu sunt o parte din acea puterecare ve[nic dore[te r\ul [i ve[nicface fapte bune“), `l demonstreaz\Profesorul men]ionat mai sus.

Un alt bandit din discu]ia cu Ernu`[i compar\ fra]ii de breasl\ cu`ngerii pedepsitori ai Apocalipsei.Pentru autor, care a crescut `ntr-ofamilie religioas\, o astfel de abor-dare este extrem de impresio-nant\. Este dificil de judecat `n cem\sur\ acest punct de vedere ester\spândit `n mediul infrac]ional.~n orice caz, este o ipotez\ intere-sant\ a retoricii de autojustificareprodus\ de comunitatea crimi-nal\, care necesit\ a fi verificat\`ntr-o lucrare mai mare.

Ernu subliniaz\ c\ mul]i ban -di]i sunt extrem de religio[i. Con-form concepului „`ngerilor negri“,

el descrie lumea interlop\ ca peun fel de Biseric\ din catacombe,un ordin monahal cu propriulcrez, propriul decalog [i ritualuri-le sale. Trebuie s\ fim de acord cuaceste paralele. Autorul de seoriscrie c\ „ho]ul cinstit“ din perioa-da sovietic\ nu avea dreptul laproprietate, familie [i documente.C\lug\rii cre[tini, de asemenea,nu au dreptul la proprietate [i fa-milie. Refuzul documentelor destat [i substituirea numelui dinactele oficiale cu porecla de ho]sunt din nou asem\n\toare cu`nlocuirea numelui lumesc cu nu-mele monahal.

Cartea Bandi]ii este, dup\Sectan]ii, a doua partedin Mica trilogie amarginalilor. De aceast\dat\, Vasile Ernu puneaccentul pe antropologialumii interlope dinperioada sovietic\.

Conceptele de `ngeri albi [i negrine permit s\ facem leg\tura `ntr-unsens general `ntre Sectan]i [iBandi]i. Printre altele, conceptultreze[te imagina]ia cititorului, for -]ându-l s\ se gândeasc\ cum eroiicelui de-al treilea volum al Micii tri-logii, anume Izgoi-Jidi, vor fi inclu[i`n aceast\ „ierarhie a `ngerilor“.

Cuvântul trebuie `nso]itde disponibilitatea de face sacrificii

Cu toate acestea, consider c\ para-lelele cre[tine ne ndep\rtea z\ de la`n]elegerea naturii precre[tine a lu-mii criminale. Din p\cate, VasileErnu nu este familiarizat, cel maiprobabil, cu lucrarea remarcabilu-lui arheolog [i antropolog rus LevKlein, Lumea invers\. ~n aceast\carte, Klein `[i prezint\ experien]adin `nchisoare [i ajunge la conclu-zia c\, `n condi]iile nefavorabiledin penitenciar, armat\ etc., struc-tura social\ se degradeaz\ rapidpân\ la nivel „primitiv“. WilliamGolding, `n distopia ~mp\ratulmu[telor, a descris aceast\ degra-dare imediat\ ntr-o form\ artistic\impresionant\. Mark Tkaciuk, di-rectorul {colii Antropologice Supe-rioare, a numit pe bun\ dreptateacest fenomen „gravita]ie social\“:mi[carea `n sus a societ\]ii nece-sit\ o perioad\ lung\ de timp [i con-centrarea tuturor puterilor fizice [imentale; c\derea `n starea arhaic\ini]ial\ are loc rapid [i automat.

Ernu subliniaz\ `n mod repetatexisten]a a ceea ce el nume[te cas-te bandite[ti [i a unor supersti]iiarhaice, `ns\ conceptul de arhaicnu se afl\ `n centrul descrierilorsale. ~nsu[i cuvântul este folosit osingur\ dat\ `n text. Concentrareape „religios“ nu i-a permis autoru-lui s\ reprezinte lumea bandi]ilorca pe o societate primitiv\ tipic\,cu toate c\ din multe dintre des-crierile sale se desprind aspectecare ]in de caracterul f\r\ ndoial\arhaic al corpora]iei bandite[ti.

~n carte se aduce aminte de -seori despre atitudinea extrem deresponsabil\ a bandi]ilor fa]\ decuvânt. ~n viziunea lor religioas\,cuvântul trebuie s\ fie `nso]it dedisponibilitatea de face sacrificii.Pentru nerespectarea cuvântuluiprin fapt\, sunt nevoi]i s\ pl\ -teasc\ un pre] mare. T\ierea lim-bii pentru informa]ii false esteuna dintre cele mai u[oare pedep-se. Este remarcabil faptul c\ se pe-depse[te „p\c\tuind“ cu o partedin corp. Autorul `[i aminte[tecum, n fa]a sa, Profesorul i-a t\iatdegetul unui „soldat“ de-al s\upentru c\ acela, dintr-o ne`n]ele-gere, l-a lovit pe tân\rul Ernu. Lafel [i `n acest caz, se pedepse[te oparte, p\c\tuind cu o parte dincorp. Este un sacrificiu tipic parspro to (parte dintr-un `ntreg),

caracteristic popula]iilor arhaice.Acestea, al\turi de alte fapte des-crise de Ernu, `n special ritualuri-le de ini]iere [i cultura tatuajelor,ne permit s\ presupunem c\ reli-giozitatea din lumea bandi]ilor seexplic\ prin caracterul s\u ar-haic, `n care lumescul [i divinulsunt omogene. ~n aceasta const\ [idiferen]a fundamental\ dintrebandi]i [i sectan]i, care sunt pro-dusul societ\]ii de clas\, undeadev\rata credin]\ se speciali-zeaz\, se separ\ de majoritatea pa-siv\, se transform\ `n comunit\]ide monahi [i disiden]i religio[i. ~nopinia mea, descrierea lumiiho]ilor a lui Klein (lideri, drujina,oamenii de rând) este mai aproa-pe de realitate decât Biserica„`ngerilor negri“ a lui Ernu.

Bandi]ii este scris\ `n acela[imod ca Sectan]ii, genul acestorc\r]i poate fi definit ca nonfic]iu-ne liric\. Ernu prezint\ etnografiamarginalilor ca parte a vie]ii sale.Via]a sectan]ilor este `ntr-adev\rcopil\ria sa [i vie]ile a patru gene-ra]ii din familia sa. Aceast\ expe-rien]\ este suficient\ pentru a fa-ce o descriere bogat\ f\r\ a apelala surse literare. Prin urmare, tex-tul („]es\tura“, lat.) volumuluiSectan]ii este extrem de dens [inu exist\ nici o sc\pare. Dar via]abandi]ilor nu este a lui Ernu. Nusunt suficiente experien]ele per-sonale [i m\rturiile informatori-lor pentru crearea unei viziuni`ntregi, lucru evident. Din acestmotiv, autorul c\r]ii Bandi]ii estenevoit s\ completeze lacunele cumici trucuri literare. La nceputulfiec\rui capitol, el traseaz\ liniieseistice extinse, include `n textcitate lungi din Biblie, prezint\pasaje ample din folclorul ho]ilor.Cititorul român, spre deosebirede cel rus, nu este familiarizat cuaceste „capodopere“, dar cred c\,pentru a avea o idee general\ des-pre acestea, este suficient\ cu-noa[terea câtorva citate. ~nse[ieseurile incluse de Ernu sunt cu-rioase, mi-ar pl\cea s\ le citesc calucr\ri aparte, `ns\ ca parte ac\r]ii ele distrag aten]ia de la temaprincipal\, astfel c\ apare senza]iac\ autorul `ntinde texul `n mod in-ten]ionat. ~n opinia mea, cartea arfi câ[tigat dac\ Ernu nlocuia aces-te devieri de la tem\ cu informa]iidin literatura de cercetare [i dinmemorialistic\. Astfel i-ar fi oferitcititorului posibilitatea s\ verificeinforma]iile aflate de la eroii s\i.F\r\ aceast\ verificare, autorulnu a reu[it s\ evite gre[eli.

Descriind castele bandi]ilor,Ernu caracterizeaz\ b\rba]ii `nmod gre[it, drept „clasa de mijloca lumii interlope“. Disidentul Va-lerii Abramkin, fost de]inut [ilupt\tor pentru drepturile de]inu -]ilor, scrie `n volumul Cum s\ su-pravie]uie[ti `ntr-un penitenciar

sovietic c\ de fapt casta b\r ba]iloreste compus\ „`n general din oa-meni ntâmpl\tori nchi[i n peni-tenciar. Pe unul so]ia l-a `nchispentru be]ii, altul a furat ceva nesemnificativ, cel de colo e aicipentru o b\taie, iar \stuia i-au fabricat un dosar. Iat\ cine suntoamenii afla]i `ntâmpl\tor `n peni-tenciar, fie pentru o b\taie, fie pen-tru c\ odat\ a furat“, mul]i din einu au f\cut parte din lumea ho]ilorpân\ la penitenciar, iar majorita-tea nici dup\ penitenciar nu aveaunimic `n comun cu bandi]ii.

„Intelectualitatea nueste creierul na]iunii, ci rahatul ei“ – Lenin

Avantajul noii c\r]i scrise de Ernu este c\ subliniaz\ un faptsimplu: nu este evident pentru`ntreaga lume c\, dup\ destr\ma-rea lag\rului socialist, tic\lo[ii audevenit crema societ\]ii. Unuldintre capitole este dedicat `ntâl-nirii cu un fost bandit, care s-atransformat `n oligarh. Noul stâlpal societ\]ii tinde s\-[i legitimezestatutul respectabil de curând do-bândit, scop pentru care `[i apro-pie intelectuali români. Ace[tiasunt cei care, unul dup\ altul, searunc\ la u[a care se deschide spreun h\u. Banditul cinic se laud\ c\nu e nevoie s\-[i cenzureze clientelaintelectual\. Pentru banii pe care `ipromite, se cenzureaz\ singuri.Acest afront `nvie cuvintele lui Le-nin, care `ntr-un moment similar aspus c\: „Intelectualitatea nu estecreierul na]iunii, ci rahatul ei“.

Nu pot s\ nu amintesc despre unvechi experiment cu antropoidele.Maimu]ele au fost `nv\]ate s\ folo-seasc\ o pomp\ de mân\, iar pentruun anumit num\r de mi[c\ri pri-meau un jeton. Puteau s\ introduc\jetonul `ntr-un aparat pentru a-[ialege de mâncare. Cârdul de mai-mu]e imediat s-a `mp\r]it `n treigrupuri. Majoritatea pompau cin-stit. Cele mai s\ n\toase maimu]e,„bandi]ii“, st\ teau n picioare lâng\automat [i luau o parte din jetoanede la „lucr\tori“ drept tribut. Altreilea grup `i servea pe „bandi]i“,`ncercau `n diverse feluri s\-i amu-ze [i tot de la ei s\ cer[easc\. Nu [tiuce p\rere ave]i, dar mie `mi pare c\noi, intelighen]ia/intelectualii deazi, ne asem\n\m cu acele mai-mu]e cer[etoare. Din cauza noas -tr\, bandi]ii jefuiesc muncitorii nudoar n România, n Moldova sau nRusia, ci peste tot n lume. Dac\ vi s-a f\cut ru[ine, atunci noua lucrarede Vasile Ernu [i-a atins scopul.

Traducere din limba rus\: Sergiu Bejenari

Serghei Ehrlich este istoric, publicist,editor, directorul editurii AcademieiRuse din Sankt-Petersburg „Nestor-Istoria“. Locuie[te la Sankt-Petersburg[i Chi[in\u.


carte « 7


8 » interviu

Interviu realizat de Iulia Blaga

Cum ai ajuns s\ joci `n noulfilm al lui Serghei Lozni]a?

Cu toate c\ Serghei a fost cu In theFog `n aceea[i competi]ie cu Dup\dealuri la Cannes `n 2012, drumu-rile noastre s-au intersectat cevamai târziu, `n Rusia, la FestivalulTarkovski din Ivanovo, unde amfost amândoi `n juriu. ~n film e unsingur personaj principal – o fe-meie care `[i caut\ so]ul –, inter-pretat de Vasilina Makov]eva. Ro-lul meu nu e principal, dar e foartediferit de ce am f\cut pân\ acum[i chiar `mi e foarte drag.

Un alt proiect al lui Lozni]a afost respins la concursulCNC din România `n 2014. Ces-ar fi schimbat la A GentleCreature dac\ [i el ar fi fostcoprodus de România?

Probabil c\ ar fi avut mai multenume române[ti pe generic! Vor-bind serios, `ns\, nu [tiu ce ar ficâ[tigat filmul, care [i a[a e o su-per coproduc]ie – `ntre Fran]a,Polonia, Rusia, Letonia, Germa-nia etc., `ns\ cei care ar fi partici-pat la proiect cu siguran]\ ar fiavut de câ[tigat – `n primul rândo experien]\ extraordinar\.

Citeam `ntr-un articol despreCannes c\ „anul \sta n-a fost s\fie“ pentru România. Atâta timpcât pe genericul unui film dinCompeti]ia Oficial\ apar ni[te nu-me române[ti, [i aici m\ refer laOleg Mutu `n primul rând, `mipermit s\ consider c\ [i Româniaa contribuit la acest proiect [i, res -pectiv, c\ va fi [i anul \sta `n pri-ma lig\ de la Cannes. Sau poate c\ nu toat\ lumea ne consider\

români? Sau poate c\ sunt doarun simplu cârcota[? Probabil e doar o sc\pare...

Da, mai degrab\ jurnalistulrespectiv n-a [tiut de voi. Am`n]eles ca filmul e inspiratdintr-o povestire cu acela[ititlu a lui Dostoievski. Cât demult s-a `ndep\rtat filmul depovestire?

Sfioasa (mai corect ar fi ~mblânzi-ta), povestirea din care s-a inspi-rat Serghei Lozni]a, e una dintreultimele scrieri ale lui Dostoievski,

o povestire fantastic\, dup\ cum onume[te chiar autorul, scris\ subforma unui monolog rostit de so] lac\p\tâiul consoartei moarte. Dup\ea s-au f\cut numeroase drama-tiz\ri teatrale [i ecraniz\ri. Aispus bine „inspirat“, c\ci Lozni]apreia cu fine]e de la Dostoievskidoar anumite elemente pe care leconsider\ esen]iale `n a-[i spunepropria poveste. E foarte subtil\,aproape insesizabil\ leg\tura din-tre cele dou\ lucr\ri. Despre perso-najul meu prefer s\ vorbeasc\ fil-mul, ca indiciu pot doar s\-]i spunc\ `[i trage r\d\cinile, de fapt, din

alt\ oper\ a lui Feodor Mihailo -vici, Demonii, [i c\ `l are ca proto-tip pe c\pitanul Lebiadkin.

Ce impresie ]i-a l\sat Lozni -]a? Ce stil de lucru are?

Preproduc]ia la acest film a duratcâteva luni, a[a c\ vara trecut\ne-am tot `ntâlnit. De fapt, `ntâlni-rea cea mai important\ a fost `nprim\var\, când Serghei a trecutcu alte treburi prin Bucure[ti [im-a `ntrebat, printre altele, dac\a[ vrea s\ joc la el. L-am rugat,dac\ se poate, s\-mi dea un text ca

s\ m\ preg\tesc pentru probe, nicinu l-am mai `ntrebat alte detalii.R\spunsul lui a fost dezarmant:„Cum s\ vii la probe? ~]i dau sce-nariul [i `]i alegi ce rol vrei“. Semai ntâmpl\ [i din astea. Primelerepeti]ii au avut loc direct n loca]ii-le din Daugavpils, Letonia, `n iunie2016, apoi a mai urmat un set in iu-lie. Film\rile s-au `ncheiat lasfâr[itul lui august, iar de acolo amvenit direct pe platou la filmul luiFlorin {erban, Balcanic I: Câine.

Serghei `[i propune de fiecaredat\ teme nu tocmai simple, ci greude digerat [i incomode psihologic.

VALERIU ANDRIU}|, DE LA MUNGIU LA LOZNI}A, DAR TOT ~N COMPETI}IA DE LA CANNES:

„Cel mai important ca actor e s\ fii mereu preg\tit pentru`ntâlniri extraordinare“Singurii români din Selec]ia Oficial\ a Fes -tivalului de la Cannes `n acest an sunt – pelâng\ Cristian Mungiu, care prezideaz\ juriulCinéfondation [i scurtmetraj –, actorulValeriu Andriu]\ [i directorul de imagineOleg Mutu, care au colaborat la filmul lui

Serghei Lozni]a, A Gentle Creature, aflat `ncursa pentru Palme d’or. Valeriu Andriu]\poveste[te pentru SDC cum a lucrat cucineastul ucrainean [i cât de mari sunt[ansele de a participa la produc]ii cât maivariate pentru un actor n\scut `n Basarabia,

care a studiat la Tbilisi [i Bucure[ti [i carevorbe[te mai multe limbi str\ine. Mai ales,Valeriu Andriu]\ ne va explica de ce nu va fiprezent al\turi de ceilal]i membri ai echipeipe covorul ro[u de la Grand Théâtre Lumière,adic\ de ce a dat Cannesul pentru Cronograf.

Valeriu Andriu]\, Marianne Slot [i Serghei Lozni]a


interviu « 9

Aceste zone de c\ut\ri exist\ atât`n primele sale dou\ lungmetrajede fic]iune, My Joy [i In the Fog,cât [i `n documentare – Maidansau, mai nou, Austerlitz. Lucreaz\la detaliu, gânde[te cinematogra-fic [i aproape matematic, `nce-arc\, propune – dar [i cere – [i,treptat, lucrurile se a[az\ exacta[a cum [i le dore[te. Un film ca ocas\ poate fi doar butaforie saupoate fi chiar locuibil – locuibilpentru ideile tale, pentru persona-je, chiar [i pentru spectatorul care-[i poate g\si acolo un refu-giu. Dac\ ai un regizor care nu ad-mite falsul, o echip\ interna]io-nal\, mai pui [i o produc\toare detalie mondial\ cum e MarianneSlot, care a lucrat la majoritateafilmelor lui Lars von Trier (dar [icu Marian Cri[an la Morgen [iRocker), nu-]i r\mâne decât s\-]ifaci meseria cum [tii mai bine.

Faptul c\ Oleg Mutu a fost di-rector de imagine a f\cut lu-crurile mai u[oare pentrutine?

Pentru mine prezen]a lui OlegMutu pe platou e acel surplus desiguran]\ pe care orice actor `lcau t\, mai ales `nainte de a seanun]a comanda „Motor“. Lumi-na reflectoarelor, agita]ia din ju-rul t\u, tehnicienii care mai auchef [i de o glum\, dou\ n timp cetu `ncerci `n zadar s\-]i aminte[ti`nceputul replicii, `n toat\ mi[ca-rea asta aparent brownian\ celmai calm e Oleg. Te m\soar\ cuprivirea, se mai uit\ `n monitorulcamerei, mai pune exponometrulpe tine [i de fiecare dat\ `ncheiescurt: „Perfect!“. Felul lui de tr\iacolo, pe platou, e ca o terapie an-tistres. Pentru mine conteaz\ p\re-rea lui, discut\m, când e cazul,chiar [i despre interpretarea acto-riceasc\. Apreciez faptul c\ e atentla ce fac eu. {tiu bine c\ prin obiec-tiv lucrurile se v\d `n alt fel decâtni le imagin\m sau le sim]im noi.Un ochi din afar\ te poate salva detot felul de derapaje.

Mai multe din filmele `n careai jucat au fost selec]ionatela Cannes, `ncepând cu Occi-dent [i continuând cu Dup\dealuri, Bacalaureat [i acumA Gentle Creature. Ce motivatât de puternic ai `ncât s\ nu mergi anul \sta laCannes?

Exact `n aceast\ perioad\ am fostinvitat la alt eveniment cultural.Când am acceptat s\ fiu pre[edin-tele juriului la Festivalul inter-na]ional de film documentar Cro-nograf, organizat de Virgiliu M\r -gineanu [i Leontina Vatamanu laChi[in\u, rezultatele Selec]iei Oficiale de la Cannes nc\ nu erau

publicate. {i apoi, am ales Chi -[in\ul [i pentru c\ este primadat\ când sunt invitat la un eveni-ment cinematografic `n Republi-ca Moldova. Am apreciat gestulLeontinei [i al lui Virgiliu [i lemul ]umesc mai ales pentru ama-bilitatea de a g\zdui [i filmulmeu de scurtmetraj Chers amis,care va avea premiera pe 28 maila cine ma Odeon.

E primul scurtmetraj pe care`l regizezi, nu?

Eu `l consider primul, e cel pu]inprimul film f\cut `n România nu-mai cu actori basarabeni. ~n 2012,`n noaptea de Cr\ciun, m-ama[ezat [i am scris scenariul. N-a veamnici o idee, dar personajele parc\s-au autoinvitat `ncet-`ncet [i,`ntr-un târziu, l-am terminat deparc\ l-a[ fi copiat de undeva. Amscenarii la care lucrez de ani de zi-le [i tot revin [i schimb [i corectez –aici `ns\ n-am schimbat nicim\car o liter\, f\r\ drafturi sauvariante, nimic. I l-am dat luiCris tian (Mungiu, n.red.) s\-midea un feedback [i el s-a oferit s\m\ ajute s\-l filmez, asumându-[io parte din produc]ie. Actorii auvenit s\ joace pe gratis, ni[te prie-teni m-au ajutat cu spa]iul, sceno-grafa Cezara Arma[u, din Chi -[in\u [i ea, a transformat un fostsediu de gr\dini]\ `ntr-o cancela-rie de [coal\, Liurc\ Mariana adevenit pe parcurs din interpret\[i coproduc\toare, [i `n patru zileam [i filmat.

Marea problem\ a ap\rut lamontaj. Din cauza timpului scurt,nu am reu[it s\ filmez totul a[acum mi-am dorit [i nu se lega subnici o form\. Am `ncercat tot ce seputea, dar filmul nu ie[ea. ~ntretimp a trebuit s\ ne mut\m din se-diul unde montam, au ap\rut alteproiecte [i cu timpul am uitat deel, apoi l-am declarat un e[ec pen-tru ca, `ntr-un final ([i spre ferici-rea mea) s\ descop\r c\ hardul cumaterialul se pierduse! ~n decem-brie 2016, dup\ exact patru ani, Iu-lia (so]ia mea) a g\sit o parte dinmaterial [i, spre marea mea ne-mul]umire, s-a apucat s\-l monte-ze. Mi-a promis c\ e doar un exer-ci]iu, dar `ncet-`ncet filmul parc\`ncepea s\ se lege. N-am rezistat,am b\gat [i eu ochiul [i uite-a[a,prin ianuarie am terminat monta-jul. Acum `ncerc\m s\-l trimitempe la festivaluri, dar, recunosc, celmai important pentru mine `nacest moment e publicul din Re-publica Moldova. A[tept cu ner\b -dare [i emo]ie reac]ia lui.

~ntre timp am mai terminat defilmat `n februarie alt scurt-metraj, tot `n regim independent,[i acum `ncerc s\-l montez. Maiam [i alte proiecte pentru care `n -cerc s\ g\sesc finan]are, pentru c\

e imposibil s\ o ]ii la nesfâr[it `nregim independent. Cinemaul ne-cesit\ cheltuieli mari.

Cum se vede lumea din pos-tura de regizor?

Depinde care dintre lumi. Lumeareal\, `n care suntem chiria[i, saucea ideal\, pe care ncerci s\ o con-struie[ti dup\ propriul scenariu?Cea real\ se vede ca o lad\ plin\cu subiecte, doar c\ sunt toate `ndev\lm\[ie. Problema e cum facis\-l g\se[ti pe \la care `]i apar]inecu adev\rat [i s\-l revendici. Peplatou `ns\, e exact ca `n cutia cunisip de la locul de joac\ – maiconstruie[ti ceva, mai trec al]ii [i,din neaten]ie, `]i d\râm\ castelul,o iei de la cap\t [i tot a[a.

Recunosc cu jen\ c\ habar n-am avut c\ ai jucat `n 2015`ntr-un serial rusesc regizatde cunoscutul Pavel Lun g hin,intitulat Rodina. A fost o ex-perien]\ bun\ pentru tine? O s\ mai urmeze [i alte filme`n Rusia?

Eram `n anul doi de facultate, `n1990, când Pavel Lunghin câ[tigala Cannes Premiul de regie pentruTaxi Blues. ~ntre timp au maidisp\rut state, au c\zut guverne,s-au schimbat sisteme politice, noi`ns\ ne-am `ntâlnit totu[i, [i nuoricum, ci ca s\ facem film. Celmai important n meseria de actore s\ fii `n permanen]\ preg\titpentru `ntâlniri extraordinare.Nu [tii niciodat\ de unde va veniurm\toarea propunere. Cu sigu-ran]\ c\ e mai pl\cut când propu-nerile vin de la ai t\i, de acas\,`ns\ uneori trebuie s\ te mul]u -me[ti [i cu pu]inul pe care `l ai.Oricum, indiferent de ]ara `n carefilmez, `n film `ncerc `ntotdeaunas\ m\ simt la mine acas\.

E[ti n\scut `n Rusia sau `nBasarabia? Unde e casa ta?

M-a `ntrebat un poli]ist acum câ-teva s\pt\mâni, uitându-se `n bu-letinul meu: „Sunte]i n\scut `nRepublica Moldova?“. „Nu“, ziceu. „Sunt n\scut `n Uniunea Sovi-etic\.“ „Face]i mi[to de mine?“Bunicul meu s-a n\scut `n Rusia]arist\, tat\l meu s-a n\scut `n Ro -mânia Mare, eu m-am n\scut `nUniunea Sovietic\, iar fiic\-mea`n Uniunea European\. Mi-e [ifric\ s\ cobor pe arborele genea -logic, cine [tie `n ce col] de Uni -vers s-au n\scut [i str\mo[ii mei.Casa mea, deocamdat\, e planetaasta, de care trebuie s\ fiu respon-sabil la fel de mult ca [i pentru ca-sa de la adresa din buletin. Dac\nu vom con[tientiza cu to]ii lu-crul \sta, risc\m s\ sup\r\m r\u

planeta, [i atunci chiar c\ nu vormai conta datele din buletin.

Cum se reflect\ statutul decet\]ean al mai multor cul-turi `n traseul t\u artistic [i`n op]iunile tale? Cum nego-ciezi deschiderea interioar\cu l\rgimea spa]iului demanevr\?

Eu n-a[ putea defini din interiorcum se produc anumite reac]ii ceduc spre un rezultat artistic, darnici nu fac efortul \sta de a-mi ex-plica cu ce tip de combustibilfunc]ionez azi. Dac\ `ntâmpl\toram scris o replic\ fain\, inspira]iase datoreaz\ faptului c\ l-am cititpe Salt`kov-{cedrin sau pe To -pârceanu? C\ile [i sursele de in-spira]ie conteaz\ doar pentru ti-ne, pentru ceilal]i doar rezultatule important. Uneori spa]iul de ma-nevr\ se `ngusteaz\ atât de mult,`ncât mi se pare c\ m\ sufoc [iatunci `mi inventez refugii – scriutot felul de nimicuri, merg la pes -cuit, mai montez un spectacol,mai traduc un text. Nu m\ mai`ncrâncenez de mult\ vreme. Amun exerci]iu care func]ioneaz\ `norice situa]ie – `mi imaginez c\m\ ndep\rtez de planeta asta atâtde mult pân\ o v\d ca pe un bob demu[tar [i, imediat, m\ simt maibine. Ce probleme ar putea s\ aib\cineva care locuie[te pe un bob demu[tar sau ce deschidere profe-sional\ a[ avea eu pe bobul \la?

Nu doar pentru c\ redac]iarevistei SDC este la Ia[i,ora[ul natal al lui CristianMungiu, nu pot s\ nu vor bescdespre prietenia voastr\. Ai

jucat `n aproape toate filmelelui, lungi sau scurte, `n ro -luri principale sau `n rolurifoarte mici.

Orice am face noi, mobilul totsentimentele `l reprezint\, de ori-ce natur\ ar fi ele. Atâta timp câtCristian m\ cheam\ s\ joc `n -seamn\ c\ m\ vede el acolo [iasta e foarte important pentrumine. Eu vin [i joc cu mare drag,cât de mic ar fi rolul \la, pentruc\ nu pot face nimic f\r\ drago-ste. Am `ncercat [i nu-mi iese –ba chiar mai r\u, `mi iese prost.Pân\ la urm\, via]a mai are [iepisoade scurte [i pauze, nu e oparad\ continu\. Numai Leninera `n frunte mereu, s\rmanul.

Mai ]ii minte cum v-a]i cu -noscut, tu [i Cristian Mungiu?

Dac\ vrei s\ afli ni[te date con-crete, s\ nu `ntrebi un actor. Cusiguran]\ c\ va fabula, a[a estructurat\ memoria actorului,`[i interpreteaz\ la nesfâr[itvia]a, tr\irile, gândurile [i de fie-care dat\ `n alt\ cheie. }in mintefilm\rile la primul nostru filmaproape n detaliu, dar momentul`n care am f\cut cuno[tin]\ credc\ nici nu l-am `nregistrat. Eramtineri, studen]i, nu ne gândeams\ `nmagazin\m via]a, pur [isimplu o tr\iam.

Cât de greu e s\ r\mâi pri-eten cu un regizor care `ntretimp a devenit atât de cunos-cut `n `ntreaga lume?

P\i nu e greu. M\ gândesc la bobulde mu[tar [i lucrurile `[i recap\t\imediat dimensiunile normale.


10 » carte

Austeritatea moral\Avem noi ce avem cu adev\rul: `l prefer\m tapat `n fel [i chip, poate-poate de -p\[e[te senza]ia noastr\ de neverosimil. Matei Vi[niec tr\ie[te agresiunea mediaconectat prin profesie la realit\]ile ei. Ca prozator, el favorizeaz\ deopotriv\ferestrele absurdului [i scenariile distopice. Dezordinea preventiv\ se cite[te [ica o form\ de exorcizare. Un roman scris de un insider despre infla]ia infor ma]io -nal\ trebuie s\ stârneasc\ numaidecât interesul.

Marius Mihe]

F\r\ doar [i poate Matei Vi[niec azâmbit ironic când, tot mai intens nvremea din urm\, au defilat no]iunica post-adev\rul [i post-istoria.Omul-mla[tin\, cum l nume[te el,tr\itor `n aerul sufocant al infor-ma]iilor inutile, nu prea mai are ces\ aleag\. Dar caut\ avid, depen-dent de [tiri. Omul a trecut la indi-vid, iar individul la cet\]ean. Ast\zi,el este un consumator. Fire[te c\dez umanizarea sistematic\ a moder -nit\]ii a dus `n prezent la vie]uirea-de-ser\ `n care ne g\sim to]i. Roma-nul apocaliptic din Dezordinea preventiv\ respir\ de pretutindeni.

Matei Vi[niec solicit\ mai `ntâide toate sensibilitatea confortului. ~nsensul rigidit\]ii noastre – aproapereligioase – `n fa]a dictaturii consu-meriste. Am schimba multe, nu [iadic]ia pentru mass-media. Laurma urmelor, asist\m la o rela]ie deputere: de-o parte cei care fac [tirile,de cealalt\, consumatorul. Ideea dinDezordinea preventiv\ tocmai aicise `n[urubeaz\, `n tipul acesta de pu-tere. Dezordinea produce [tiri, iar elealimenteaz\ consumatorul. Dar cefacem când ele nu exist\? Le in-vent\m – iat\ lec]ia `nv\]at\ detân\rul Mathieu Caradin la noul s\upost. Carevas\zic\, prima dilem\ ajurnalistului actual s-ar reduce la oproblem\ etic\. La care, de bun\seam\, mai devreme sau mai târziu,mai subtil sau in con[tient, renun]\.{ansa lui Ma thieu vine dintr-un loctot mai `ndep\rtat de omul contem-poran: limbajul poeziei. Aici, el exa-mineaz\ posibilit\]ile pe care noileconcepte le pot sem\na `n ceilal]i.Numai c\ omul-mla[tin\, bombar-dat de informa]ii, seam\n\ tot maimult cu animalul de laborator, celcare pri me[te cu por]ia hran\. Im-aginile devin gust\ri, indiferent câtde distorsionate. Exist\ pân\ [i unmeniu al [tirilor, de succes. Cert este c\ haosul ra]ional al receptori-lor se transform\, totdeauna previ-zibil, `n sugative informa]ionale.F\r\ nici un filtru.

Dac\ ar fi mar[at ntr-o asemeneadirec]ie, romanul ar fi c\zut `n te-zism. ~n ciuda multiplelor deschi-deri. Matei Vi[niec introduce, ca deobicei, subterane [i unific\ poezia [i

dramaturgia cu egal\ dexteritate.Mai `ntâi, echilibreaz\ t\cerea im-pus\ `n fa]a adev\rului din noua ca-rier\ de jurnalist a lui Mathieu cubiografia protagonistului – instalat\tot sub semnul t\cerii. Una nu maipu]in zgomotoas\. Fuga din Româ-nia, drama familiei [i trauma mamei`n particular, absen]a tat\lui („omu-le]ul-cadavru“), revenit dup\ aproa-pe dou\ decenii, se transfer\ asupraadolescentului lipsit de intimitate`ntre numeroase singur\t\]i. La unprim nivel, Dezordinea preventiv\adun\ laolalt\ paradoxurile: cu câtsuntem mai singuri, cu atât risc\ms\ fim mai lipsi]i de intimitate [i cucât ne sim]im mai inteligen]i, cu atâtvom fi manipula]i prin [tiri. Rezulta-tul pare terifiant: nu doar c\ dezuma-nizarea se petrece cu acordul nostru,ba chiar tr\im o urgen]\ a ei. Vi[nieco nume[te chiar voluptate. Tot dincauza t\cerii se pr\bu[e[te [i comu-nismul, crede el, `ns\ tehnica supra-vie]uirii cere s\ facem din t\cere,via]\. Gestul lui Mathieu de-a scriejurnal vine firesc, pe fondul primej-diei infovore – a individului depen-dent de informa]ie. Metaforele nebu-niei umane ad\postesc, de fapt, totatâtea registre ale r\ului – tema pre-ferat\ a lui Matei Vi[niec. Nu`ntâmpl\tor, consumatorul risc\ s\treac\ `n ultima ipostaz\, a mutan-tului. A[a `ncât produc\torii de [tirisunt ei `n[i[i ni[te creatori, aten]i lapsihologia noilor mutan]i. Jurnalulpoate fi evaziunea ideal\, dar [i re-tragerea salvatoare din fa]a istorieice produce calamit\]i sofisticate. No-vicele se adapteaz\: jurnalul, saturatde biografeme, are sens numai dac\,printre faptele diverse, compune eta-je metafizice.

Paralizia ontologic\

~n fond, distopia lui Matei Vi[niec serefer\ la individul post-postmodernce tr\ie[te `n pe[tera platonician\ [iare preten]ia adev\rului ultim. Ma -thieu Caradin autorizeaz\, f\r\ s\ fiepe deplin con[tient, o teorie soteriolo-gic\: salvarea prin poezie. A fi poet,noteaz\ el, `nseamn\ „s\ sim]i vi-bra]ia cuvintelor care cer ajutor“.George, [eful experimentat, ini]iaz\ucenicul `n mecanica suprain-form\rii, mizând, ca to]i ceilal]i, pe oboal\ suspect\, adeseori trecut\ cu

vederea: lenea ontologic\. De ea pro-fit\ p\pu[arii media, excitând consu-matorii. Adrenalina informa]ional\este ceea ce hr\ne[te individul a[acum l imagineaz\ Matei Vi[niec.Drogul zilnic. ~n subtext, scriitorulteoretizeaz\ o schi]\ pentru societa-tea spectacolului. A[a cum omul re-cent trece de la un spectacol mediaticla altul, tot a[a el nu mai crede sau erepede ambetat de „frisonul specta-colului“ – sintagm\ ce reapare, deloc`ntâmpl\tor, n cel mai recent romansemnat de românul stabilit la Paris.E vorba, finalmente, de salvarea ar-tei spectacolului prin supravie]uireaspeciei. Mai mult decât atât, concep-tul de spectacol este pus sub semnul`ntreb\rii. Oare nu ar trebui, `ntr-oepoc\ a post-reflexivit\]ii, ca [i spec-tacolul `nsu[i, dup\ ce [i-a rec\p\tatcon[tiin]a de sine, s\-[i salveze crea-torul? Exagerez, fire[te, `ns\ nu suntdeparte de antrenamentul imaginarpropus de Matei Vi[niec.

Nu mai pu]in adev\rat\ poate fi [io alt\ analogie, la fel de tulbur\toare:oare arti[tii p\pu[ari ai [tirilor nusunt noii ingineri ai sufletelor? Debun\ seam\. Cuvintele – „monadeorfeline“ – dirijeaz\ eficient. {ansalui Mathieu vine din faptul c\ estecontracarat de trecut s\u [i vrea s\fie poet. Dar cum este posibil\ poezia`n timpuri apocaliptice? Leily i re-cit\ din Omar Khayyam, dar nu e deajuns. Sufleorii sunt pretutindeni, caun comando de manipulare poetic\,Hélène crede c\ numai copiii pot fianticorpi la oroarea media, iar Mar-cel Crasnac face pagina economic\de câteva decenii, dar asta nu-l scoatede sub inciden]a dezgustului [i al lip-sei de igien\ moral\. Odat\ cu ideilelui apocaliptice, trama c\r]ii vireaz\spre imaginea unei lumi-de[eu:umanitatea golit\ de sens [i trans-cenden]\ cu ale c\rei dejec]ii sehr\nesc [obolanii. Care, fire[te, pro-greseaz\. ~ncât dau [i o „Declara]iede inten]ie a {obolanilor c\tre SpeciaUman\“ din care reiese faptul c\omul a deraiat `n individualismulabsolut, ratând [ansa unui creier co-mun, iar, lipsit\ de matrice, umani-tatea trebuie s\ lase locul fiin]elor su-perioare, adic\ [obolanilor. Ba maimult, pentru siguran]a tranzi]iei pu-terii se ofer\ chiar [i un tablou al

dezordinii preventive conceput cu ri-goarea unui Mendeleev.

~n tot acest scenariu de lume ne-bun\, nebun\, nu putea s\ lipseasc\[i o entitate vaporoas\: `n locul unuiBig Brother apare „Agen]ia“, un felde voce a corpora]iilor media carelupt\ mpotriva serenit\]ii [i ordinii,promovând arti[tii ce imagineaz\scenarii de introducere a fic]iunii `nrealitate. Noul totalitarism pledeaz\pentru transformarea omului ntr-un„monstru al consumului“, asigu-rând astfel materia informatic\ pen-tru mult\ vreme.

~nceput ca o istorie a unui emi-grant prizonier al t\cerii [i poeziei,continuând cu parabola apocaliptic\a istoriei ( nc\) vii, Dezordinea pre-ventiv\ câ[tigase dimensiuni [i odensitate apreciabile. Totu[i, MateiVi[niec insist\ hot\rât pe construi-rea unei cupole distopice. Ideea estec\ individul [i-a „pierdut pe drumtoate utopiile“, iar ultima, cea comu-nist\, a l\sat n urm\ milioane de vic-time. Problema devine a[adar unanu doar a supravie]uirii poetice, ci asupravie]uirii `ns\[i: omul este

construit n mod visceral s\ imagine-ze utopii, iar condi]ia de om-pubel\ ianuleaz\ dreptul de a fi. Solu]iile vorfi dintre cele mai ingenioase – v\ lass\ descoperi]i scenariile propuse deprotagoni[ti. Mai spun doar atât: c\poezia rezist\ `n toat\ `ncremenirea,oricât de elaborat\. Dac\ reu[im saunu s\ spargem modelul autoimpus,r\mâne de v\zut.

La relectur\, romanul pare pe alo-curi confec]ionat spontan, uneori cureplici de lemn, probabil fiindc\ au-torul gânde[te textul `n termeni(prea) teatrali, nu totdeauna opera-bili cu totul pe teritoriul romanului.

Ca prozator, Matei Vi[niec r\mâ-ne un specialist al ambiguit\]ilor su-prapuse, un regizor al suspansuluidistribuit `n personaje [i fenomenecu efecte moralizatoare. ~nscen\rilelui, disputate ntre interoga]ii angoa-sant-energizante [i etichete generaleale societ\]ii epuizate tehnic [i meta-fizic, propun `ntotdeauna tot atâteaforme ale paraliziei interioare. De-zordinea preventiv\ este parabolaausterit\]ii morale, un roman apoca-liptic despre extenu\rile spirituale.


actualitate « 11

C\t\lin Pavel despre Trecerea, la Ia[i

n ~ntâlnirea va fi moderat\ deNicoleta Munteanu.

~n aceea[i zi, `ncepând cu ora18.00, la Libr\ria C\rture[ti PalasMall (Str. Palas, nr. 7A), C\t\linPavel se va `ntâlni cu cititoriiie[eni, al\turi de invita]ii s\i,Livia Iacob [i Antonio Patra[.

Trecerea este o carte-triptic,construit\ pe paradoxuri. Este un

roman vesel despre moarte, saupoate invers, un roman tragic de-spre frumuse]ea vie]ii. Nu estevorba despre via]a conven]ional\,„din c\r]i“, ci de via]a din arhon-daric, din fabrica de bere, din cir-cul nemilos al dragostei.

Sunt [i câteva pariuri dificile`n aceast\ carte. ~n prima parte aromanului, de pild\, autorul fo-tografiaz\ cu versatilitatea unui

Man Ray via]a de m\n\stire,oferind una dintre cele mai sub-stan]iale [i atipice abord\ri alesubiectului din ultimele decenii,`ntr-o combina]ie fascinant\ deteologie [i umor. Scriitura e vie [ifiligranat\ chiar [i atunci cândtemele sunt ap\ s\toare, ultime;marca ei personal\ r\mâne trans-formarea spectaculoas\ a faptelor[i a gesturilor banale `n miciaventuri stilistice.

„Trecerea este o scriere enig-mistic\, fructificând rela]ia com-plice dintre «realitate» [i «visare»,[i `n acela[i timp o carte de`n]elepciune ce pare un mecanismizvorât dintr-o minte pluri-dimen-sional\. Romanul devine o ipotez\cibernetic\ serioas\, bine `ntoc -mit\.“ (George Neagoe)

Miercuri, 10 mai, ora 14.30, la Teatru Fix din Ia[i (Str. Cuza Vod\, nr. 10), C\t\lin Pavel se va `ntâlni cumembrii clubului de lectur\ Alecart [i va dialoga de-spre ultimul s\u roman, Trecerea, ap\rut `n 2016 laEditura Cartea Româneasc\ [i nominalizat la edi]iadin acest an a Premiului Na]ional de Proz\ „Ziarul de Ia[i“.

Mar]i, 9 mai 2017, la ora 18.00, `nFoaierul Ateneului din Ia[i, vaavea loc o `ntâlnire cu celebrul [i`ndr\gitul actor Ion Dichiseanu, cuprilejul lans\rii volumelor Am fostrivalul regelui. Povestea mea de iu-bire cu Sara Montiel [i Ade v\rul,mai frumos decât legenda, ambele

ap\rute la Editura Polirom. Ion Di-chiseanu va intra `n dialog cu citi-torii [i va oferi autografe.

n Invita]i: Alexandra Velniciuc,Irina Stratulat, Andrei Apreotesei

n Ambele titluri pot fi achi -zi]ionate cu 20% reducere `n ca-drul evenimentului.

n Adev\rul, mai frumos decâtlegenda

Dup\ mai bine de patru deceniipetrecute pe scena teatrului [i peplatourile de filmare, Ion Dichi -seanu `[i spune povestea vie]ii.Dup\ copil\ria petrecut\ la Adjudal\turi de cei opt fra]i, urmeaz\

anii grei de r\zboi, când familiaajunge `ntr-un lag\r din Austria.La `ntoarcerea `n ]ar\, Ion se`nscrie, la sugestia tat\lui s\u, laPolitehnic\, dar `[i d\ repede sea-ma c\ adev\rata lui voca]ie esteactoria [i d\ examen la IATC. A[a`ncepe o carier\ care `i va aducecelebritatea. Ion Dichiseanu nedelecteaz\ cu anecdote de pe pla-tourile de filmare la B\t\lia pen-tru Roma, Dincolo de barier\,Toate pânzele sus!, din c\l\toriilesale prin lume [i de la `ntâlnirilecu vedete precum Jean-Paul

Belmondo, Yves Montand, OmarSharif sau Ursula Andress.

nAm fost rivalul regelui. Poves-tea mea de iubire cu Sara Montiel

La jum\tatea anilor ’60, IonDichiseanu o cunoa[te la Festiva -lul de Film de la Beirut pe SaraMontiel, actri]\ [i cânt\rea]\ cele-br\ `n acea vreme, [i se `ndr\ gos -te[te de ea la prima vedere. Dup\pu]in timp, când Sara ajun ge laBucure[ti pentru a sus]ine o seriede concerte, vrea s\-l `ntâlneasc\.A[a `ncepe povestea lor de iubire.

~ntâlnire cu Ion Dichiseanu la Ateneul din Ia[i

– Fragment –

Reu[i cu greu s\-l coboare [i apois\-l urce `n ma[in\ pe b\rbatulplin de miere. Dup\ ce-l asigur\ cucentura, `nchise portiera, urc\ lavolan [i demar\.

Stelu deschise ochii la intrarea`n Bucure[ti. Apoi ì `nchise. Sedezmetici din nou când ma[ina ie[ide pe cheiul Dâmbovi]ei, virând pelâng\ magazinul Unirea [i `ndrep-tându-se spre Universitate. ~ntoar secapul [i privi c\tre [ofer. ~[i des -prinse centura [i se aplec\ spre par-briz, `ndreptându-[i coloana [i c\s -când cu zgomot. Sacul de rafie i selipise de spate. Tân\rul de la vo lantrase pe dreapta n dreptul spitaluluiCol]ea. Dup\ ce-[i dezlipi de pe spatesacul, Stelu l mototoli [i l arunc\ lapicioare, pe pre[ul de cauciuc. Privipe geam [i f\cu ochii mari. ~[i`ntoarse capul [i inspect\ ora[ul prinparbriz [i geamurile laterale. R\ -mase cu gura c\scat\. Observa uimit`mprejurimile f\r\ s\-l bage `nseam\ pe [ofer, de parc\ tân\rul nicin-ar fi fost acolo, pe scaunul de lâng\el. Dup\ un timp l ntreb\:

— Ce s-a-ntâmplat? — Cutremur, ì r\spunse tâ n\ -

rul, privindu-l cu aten]ie.

Dup\ ce primi r\spunsul, Stelud\du din cap c\ n]elege [i privi dinnou prin parbriz. Cu nesiguran]a`n mi[c\ri a unui om abia trezit dinsomn, deschise portiera [i ie[i.Urc\ pe trotuar [i r\mase `n drep-tul ma[inii.

— E[ti bine? se auzi vocea tâ -n\rului de la volan.

Stelu r\m\sese pironit pe trotu-ar. M\sura cu ochii c\sca]i `mpre-jurimile, rotindu-[i capul cu `nce-tinitorul, de la stânga la dreapta [iapoi de la dreapta la stânga. Ora[ulera `n ruine. Sunetul sirenelor desalvare se auzea pretutindeni. Do u\ ma[ini de pompieri, ce pân\`n acel moment opriser\ `n dreptullor, demarar\, a[a c\ Stelu puteavedea acum `ntregul tablou apo -caliptic: vizavi, Palatul {u]u, pr\ -bu[it `n el `nsu[i, cu pere]ii exteri-ori rup]i de la jum\tate – de parc\ oimens\ gur\ ar fi mu[cat dincarnea ro[ie a c\r\mizilor –, cu bla-zonul familiei ce c\zuse de pe fron-tispiciu [i trecuse prin marchizac\lcat\ acum `n picioare de pom-pierii ce mi[unau asemenea ter-mitelor, escaladând movila demoloz ce se z\rea prin tocurile fe -res trelor r\mase intacte. Pestedrum, una din cupolele Univer-sit\]ii se pr\bu[ise peste ie[irea dela me trou, iar tabla ei ondulat\str\lucea prin praful ce se ridica depretutindeni, `nv\luind silueteleoamenilor ce ap\reau [i disp\reauca ni[te n\luci. O fisur\ vertical\str\ pun gea balcoanele Interconti-nentalului, iar o imens\ bucat\ debeton se desprinsese din corni[aTeatrului Na]ional [i se pr\v\lisepe trepte. Nu departe de locul `ncare se afla, Biserica Col]ei dis -p\ruse din pei saj. ~n locul ei r\ -m\sese `n picioare doar unul dinpere]ii semicirculari ai naosului,cu picturile sfin]ilor privind spredoi solda]i ce tot tr\geau de dou\mâini ie[ite de sub d\râm\turi,pân\ reu[ir\ s\ scoat\ jum\tatedin trupul f\r\ via]\ al unei femei.

— E[ti bine? relu\ tân\rul dinma[in\ [i tu[i.

— Da, zise, absent, Stelu. Cumam ajuns aici?

— Te-am luat dintr-o gar\ delâng\ Fete[ti.

— Fete[ti?— ~nainte de Fete[ti. }i-e frig?— Ce?— Ziceam dac\ ]i-e frig. Ia hano -

racu’ \sta [i pune-l pe tine, spusetân\rul [i-i arunc\ prin portiera de-schis\ o bluz\ cu glug\, recupe rat\de pe bancheta din spate.

Stelu se aplec\ [i ridic\ hanora -cul ce-i aterizase pe adida[i.

— Am vrut s\ te duc `n Fete[ti,da’ am auzit c\-i f\cut f\in\. Erairupt. Ai b\ut?

— Nu, zise Stelu, ce s\ caut laFete[ti?

— P\i, io s\ [tiu? Doar treceampe acolo. Pe lâng\ gar\. {i te-amv\zut, te-am dat jos de pe drezin\ [ite-am luat cu mine. Voiam s\ te ducla Municipal. Da’ v\d c\ ]i-ai re -venit. E[ti bine, zici?

— Drezin\? Aoileu!... La Fete[ti?Cum dracu’?

— Nu e[ti de acolo?— Nu. Io sunt din Mireni, zise

Stelu, privind din nou la solda]iicare `ntinseser\ jum\tatea de truppe asfalt [i o acopereau acum cu op\tur\.

— De unde? f\cu ochii maritân\rul.

— Din Mireni, repet\ Stelu `ntimp ce `mbr\ca hanoracul.

— Asta nu-i ntre Snagov [i Gruiu?— Ba da, cum treci de p\dure, pe

stânga. — E [i o troi]\ la intrare, parc\. — Da. Vopsit\ `n...— Albastru, ì smulse vorbele

din gur\ tân\rul. — Acolo. A]i fost? `l `ntreb\

Stelu [i `[i privi mânecile hanora -cului, r\mase la jum\tatea ante-bra]elor.

— Cum s\ nu? P\i, e aici, lâng\Bucure[ti, zise tân\rul [i-i ar\t\din cap spre parbriz.

Stelu `ns\ nu-l mai urm\rea.Privea din nou spre r\m\[i]ele bi -sericii, acolo unde solda]ii luar\p\tura de pe cadavru [i o `ntinser\al\turi. Târâr\ apoi de mâini ju -m\tatea de trup pân\ o potrivir\ np\tratul p\turii. ~i pliar\ col]urile[i le `nnodar\ `n dreptul pieptuluifemeii. Un altul introduse pe subnod coada unei lope]i [i ridic\`nc\rc\tura, sprijinindu-[i lemnulpe um\r. Cu boccelu]a n cârc\, sol-datul trecu pe lâng\ Stelu [i oarunc\ `ntr-un camion cu prelat\de camuflaj. ~n urma lui, bobi]elesângelui ce picurase din p\turaumed\ se acoperir\ de praf.

— P\i, [i ce c\utai la Fete[tidac\ zici c\ e[ti din Mireni? relu\tân\rul, privindu-l cu aten]ie.

— Nu [tiu, dom’le! se enerv\Stelu. Nu-mi amintesc nimic. Dra -cu’ s\ m\ ia! [i se l\s\ pe vine.

~[i puse mâinile la urechi [i-[il\s\ ochii `n p\mânt. Tâmplele`ncepur\ s\-i zvâcneasc\. ~[i pres\[i mai tare palmele peste urechi,pân\ când `[i sim]i pulsul zb\tân-du-i-se `n timpane. Ridic\ privireadin p\mânt [i-i observ\ buzeletân\rului, care articulau cuvinte,ì adresau `ntreb\ri, f\r\ sunet`ns\. ~l lu\ ame]eala [i fu gata

s\ cad\ `n fund. Se ridic\, `[i desprinse pal mele [i auzi din noupiuitul sutelor de sirene.

— Unde pleci?! ì strig\ tân\rul,v\zându-l pe Stelu c\ ì `ntoarcespatele [i se `ndep\rteaz\.

— Acas\, r\spunse Stelu `ncet,ca pentru el.

L\s\ ma[ina `n urm\ [i se `n -drept\ spre Intercontinental f\r\s\-l mai bage `n seam\ pe tân\rulcare ie[ise `n dreptul portierei [i `lchema `napoi. Sim]i cum stomaculì pulseaz\ [i un val de transpira]ierece ì n\p\de[te fruntea. Gr\bi

pasul [i intr\ pe bulevardul Ma -gheru. ~n dreptul Intercontinen-talului se l\s\ pe vine [i vomit\.Sirenele salv\rilor ocupau ntregulfundal sonor al ora[ului. Urechileì ]iu iau. Se ridic\ `n picioare [imerse spre Strada Bati[tei. Aici,puhoi de lume, câteva ma[ini de ar-mat\, salv\ri SMURD, pompieri.Circula]ia era deviat\ `n dreptulblocului Dalles. Fa]ada cl\dirii `[i`ntrerupea rectangularitatea n mi-jlocul ei, unde câteva tronsoane sesurpaser\, v\rsându-[i molozul cao vom\ solid\ pe tot carosabilul.


12 » avanpremier\

CARTEA

Scris cu aceea[i mân\ sigur\ca [i Cazemata, noul roman allui Tudor Ganea graviteaz\ njurul satului Mireni, un loc cepare banal, dar ai c\rui locui-tori nu sunt nici pe departeni[te oameni obi[nui]i. Planu-rile multiple din real alunec\pe nesim]ite `n fantastic, am-plificat `n scene halucinante.Toate firele de la `nceputul ro-manului, aparent haotice,con verg spre p\durea de sal-câm, sursa mierii cu proprie -t\]i misterioase ce pare s\ determine irevocabil soartapersonajelor [i a pove[tii `n -se[i. O poveste `n crescendo,`ncadrat\ `ntr-un timp magic,ce are puterea de a-l vr\ji ire-mediabil pe cititor.

Tudor Ganea – Miere„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din romanulMiere de Tudor Ganea,care va ap\rea `n curând`n colec]ia „Ego. Proz\“ la Editura Polirom.

AUTORUL

TUDOR GANEA (n. 1983, Bucure[ti) a absolvit `n 2008 Universita-tea de Arhitectur\ [i Urbanism „Ion Mincu“ din Bucure[ti [i estearhitect. ~n clasa a X-a a scris prima sa povestire, care i-a adus loculI la un concurs de proz\ `ntre liceele din Constan]a, la care fusese`nscris f\r\ [tirea lui de profesorul s\u de limba [i literatura ro-mân\. De atunci a `nceput s\ scrie – `n special povestiri – [i nu s-amai oprit. ~n toat\ aceast\ perioad\ a fost `ns\ unicul s\u cititor [icritic. ~n 2015 particip\ la un curs de creative writing ]inut `n tan-dem de Florin Iaru [i Marius Chivu, care ì apreciaz\ prozele [i ìdau `ncredere `n scrisul s\u.

Dup\ multiple amân\ri, CurteaConstitu]ional\ a decis c\ este in-admisibil\ sesizarea AvocatuluiPoporului privind articolul de lege care interzice condamna]ilorpenal s\ ocupe fun c]ia de minis-tru sau de prim-ministru. ValeriuDorneanu, pre[e dintele CCR, de-clara `n urm\ cu câteva s\pt\ -mâni c\ este una dintre cele maicomplicate decizii din via]a sa, cuurm\ri politice importante, iar `nrândul judec\torilor constitu]io-nali se ajunge cu greu la un punctde vedere majoritar. Nu la fel degreu le-a fost judec\torilor `ncazul sesiz\rii depuse de c\treC\lin Anton Constantin Popescu-T\riceanu, pre [e din tele Senatului,când au decis c\ Parchetul General[i DNA au afectat grav abilitatea

Guvernului de a-[i `ndeplini pre-rogativele constitu]ionale!

Foarte interesant este timingulevenimentelor. Decizia care `llas\ pe Liviu Nicolae Dragneaf\r\ posibilitatea de a prelua man-datul de premier de la Sorin Mi-hai Grindeanu a venit `n ziua `ncare `n Comisia Juridic\ a Sena-tului s-a dat din nou un vot, de res-pingere, dup\ cel de aprobare dinajun, a amendamentelor depusede senatorul Traian ([i atât) B\ -sescu [i pre[edintele comisiei,{erban ([i atât) Nicolae. Amenda-mente care, dac\ ar fi ajuns lege,ar fi gra]iat [i corup]ii. Cu nota desubsol c\ ar fi trebuit s\ achiteprejudiciul. Facebookul exploda-se din nou la gândul c\ autoriiOUG 13 „Noaptea ca ho]ii“ ac]io-neaz\ mai nou la Senat „Ziua ca

ho]ii“, iar protestatarii s-au re -g\sit din nou `n pie]e. Liviu Drag -nea [i Sorin Grindeanu se delimi-teaz\ de senatorul {erban Nico-lae, care le-a replicat c\ primultrebuie s\ [i vad\ de programul deguvernare, iar cel de-al doilea poa-te a g\sit banii pentru amenda laCEDO (o minciun\, `ntrucât ama-torii de fact checking [tiu c\ a[aceva nu exist\). Nicolae, curajosulcurajo[ilor sau, cum l-ar recu noa[ -te mai bine telespectatorii CartoonNetwork, Courage The CowardlyDog. Cert este c\, pân\ la urm\,{erban Nicolae, cu B\ sescu cu tot,a trebuit s\ supun\ amendamente-le cu bucluc din nou la vot [i s\ leresping\. Ponta `[i g\se[te [i el totmai des culoar `n spa]iul public [ipuncteaz\ cerându-i demisia pre -[e dintelui Comisiei Juridice dinSenat, pentru un motiv de ast\dat\ plauzibil: e penibil.

La cald, la ora scrierii acestuitext, fac un exerci]iu de ima gina -]ie `n privin]a a ce se va `ntâmplamai departe. Sunt destui cei carevorbesc despre o victorie a statului

de drept dup\ decizia CCR [i `nc\una, de etap\, a str\zii `n fa]a Se-natului care vrea s\-i scoat\ dinpu[c\rii pe corup]i. Totu[i, anali-zând ceea ce s-a `ntâmplat `n acestan, motivele de relaxare sunt pu -]ine. Jocul de-a „poli]istul bun [ipoli]istul r\u“ pe care `l joac\ ceide la putere poate fi unul elaborat,dar ar trebui s\ nu ne p\c\leasc\.Dragnea r\mâne cel mai versatpolitician de pe scen\ [i, probabil,ar spune orice ca s\ nu mai infla-meze spiritele. Grindeanu are atâtde multe probleme [i nc\ mai tra-ge ponoasele de pe urma OUG 13,`ncât ultimul lucru pe care [i-lmai dore[te este o nou\ serie deproteste sub geamul biroului. ~nschimb, exist\ `n continuare por-tavoci ale adev\rurilor sfinte alepoliticienilor cu probleme penale,cu sabia dosarelor deasupra capu-lui: c\ vorbim despre {erban Ni-colae, C\lin Anton Constantin Po-pescu-T\riceanu (ce tirade, cesplendoare, ce discurs!), TraianB\sescu, câ[tig\tor a dou\ man-date cu un discurs pro-justi]ie [i

c\zut `n noroi ca senator prinini]iative care bat [i imagina]ia, [iflerul avoc\ ]esc al lui Eugen Nico-licea. Nu e zi la Parlament `n cares\ nu se dezbat\ propuneri care s\`nt\reasc\ ideea c\ Restaura]ia e`n plin\ desf\[urare. Nu e minis-tru sau secretar de stat care s\ nuaib\ `n mapa de lucru decizii cares\ [tearg\ cu buretele lucrurilebune care s-au f\cut `n mandatullui Dacian Ciolo[. ~n acela[i timp,cu o caden]\ aproape zilnic\ suntlansate „n“ reforme – de la cea fis-cal\ la cea administrativ\ [i des-centralizarea – de nici nu mai [tiidup\ care subiect s\ alergi f\r\ s\te `ntrebi dac\ nu e totul o marecapcan\ [i jupânii de la putere neame]esc, ca aten]ia s\ ne fie anes-teziat\ la var\ de atâta bine [i re-form\ [i nu o s\ observ\m la mo-mentul oportun marea lovitur\ pecare o vor da Justi]iei.

Singurul care are motive de bu-curie n momentul acesta este pre-mierul Sorin Grindeanu. DeciziaCCR `l scap\ de emo]iile c\ Drag-nea l va desc\una. {i cum dosarulpenal al liderului PSD merge maideparte, timpul lucreaz\ `n favoa-rea celui de la Palatul Victoria.


opinii « 13

Doi-zece, prob\!George Onofrei

Câ[tig\torul de etap\: Grindeanu

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea13 motive s\ purt\m odiscu]ie despre sinucidere

13 reasons why– carte [i apoi serial –a determinat adolescen]i, profe-sori, p\rin]i, psihologi [i consilieris\ vorbeasc\ cu voce tare despresinucidere. Este un produs tipicpentru adolescen]i, dar `ndep\rtatde Salva]i de clopo]el pe cât posibil.Exist\ majorete, exist\ tachin\rilede pe holuri, exist\ teren de sport [is\lile de mese tipice liceului ameri-can, dar asem\n\rile se opresc aici.Povestea serialului debuteaz\ `nzilele ce au urmat sinuciderii uneieleve, Hannah. Afl\m c\ a l\sat, pepost de bilet de audio, 13 casete au-dio – câte una pentru fiecare motiv[i fiecare persoan\ care a `mpins-ospre suicid.

Structura serialului urmeaz\firul narativ al fiec\rei casete, algesturilor mai mici sau mai mari,

inten]ionate sau ignorante, careau condus personajul principalspre gestul final. Camera aduce `nlumina zilei acele lucruri careapar mai mult `n discursurilepoliticienilor [i `n conferin]e dinParlamentul European, dar pecare e greu de pus degetul: bully-ing, abuz sexual, h\r]uire, pre-siune social\.

„Ne-am dorit s\ pornim o dis-cu]ie“ – au spus realizatorii Net-flix, iar din punctul acesta devedere sigur a fost un succes. Dis-cu]ia este, `ns\, mult mai pola -rizat\ decât anticipau. Exist\ vocicare felicit\ produc]ia pentru fap-tul c\ aduce subiecte tabu n agen-da public\, `n timp ce `n tab\raopus\ se sus]ine c\ trateaz\ temacu superficialitate.

Una dintre cele mai controver-sate scene este cea a sinuciderii.Camera r\mâne nemi[cat\ petân\ra care st\ `mbr\cat\ `n cad\,ce `[i taie mai `ntâi mâna stâng\ [ielibereaz\ un ]ip\t sub [ocul du -rerii, iar apoi, cu mâna tre mu -rând\, str\punge [i pielea ante-bra]ului de pe cealalt\ mân\, subun nou val de uimire [i durere.Este o scen\ intens\, rece, necos-metizat\. Sinuciderea, `n aceleimagini, nu are nimic romanticsau seren, ci este urât\, convulsiv\[i murdar\. „Am vrut s\ spul-ber\m mitul unei treceri lini[tite“,a explicat unul dintre scenari[tiiserialului `ntr-un eseu personal`nduio[\tor, la rândul s\u unsupravie]uitor al luptei cu depresia[i al unei tenative de a-[i lua via]a.

Tab\ra opus\ sus]ine c\ seria luladuce un deserviciu adolescen]ilorcare deja sunt pe marginea pr\ -pastiei. Ei sus]in c\ se prezint\ si -nuciderea drept o solu]ie ca oricarealta, ba chiar ca o r\zbunare un picmai dur\. Profesioni[tii `n dome -niul s\n\t\]ii mintale atrag aten]iac\ este posibil s\ se stârneasc\ unval de sinucideri, iar o parte dintreei `i sf\tuiesc pe p\rin]i s\ nu `[ilase copiii s\ urm\reasc\ serialulsau s\ stea lâng\ ei, pentru a ler\spunde la `ntreb\ri.

~ntr-o oarecare m\sur\, Netflixnu s-a ferit de responsabilitateade a vorbi tinerilor despre acestsu biect. Cele 13 episoade au fost`nso]ite de un documentar, `n ca -re se prezint\ informa]ii utile ce -lor se confrunt\ cu probleme

asem\n\ toare – site-uri, linie tele-fonic\ de sprijin, comentarii [iopinii din partea comunit\]ii me -dicale, a actorilor [i a realizato-rilor serialului.

Chiar `n cursul ultimei s\p -t\mâni, re]eaua a ad\u gat avertis-mente suplimentare `nain te deprimul epi sod al serialului.

Dac\ discu]ia stârnit\ de se -rialul 13 reasons why este for-mulat\ `n cel mai sensibil [i nu-an]at mod posibil – r\spunsulpare s\ nu fie. Conform statisti-cilor realizate `n anul 2016 peterito riul american, sinucidereaeste cea de-a doua cauz\ a dece-sului pe intervalul de vârst\ 10-24.~n mod evident, omenirea a`ncercat deja s\ nu aduc\ `n lu-min\ subiectul. A e[uat.

M-am uitat pe Netflix la 13 reasons why (traducere: Cele13 motive) ca la orice alt serial. Episoade unul dup\ altul, g\tit printre pic\turi, când ac]iuneaera mai lent\ [i puteam pierde câteva minute. Mi-am preg\tit popcorn de dou\ori. Prima oar\, cu castronul aburind `n mân\, am intrat `n camer\ când pe ecrantocmai se desf\[ura scena unui viol. A doua oar\, tocmai `ntindeam mâna dup\floricele când personajul principal `[i curma via]a cu o lam\. M-am oprit. Mi-amadus aminte la ce m\ uit: la un serial cu adolescen]i care abordeaz\ subiectulsinuciderii. Nu era divertisment cu popcorn.

Prin urmare, „May the Fourth bewith you!“ este deviza mondial\ azilei de 4 mai. ~n traducere, pentrucei afla]i foarte departe de „o ga -laxie foarte, foarte `ndep\rta t\“,un joc de cuvinte bazat pe asem\ -narea, `n limba englez\, dintre „4mai fie cu tine!“ [i „For]a fie cutine!“, expresie celebr\ fo losit\ depersonajele universului imaginatde George Lucas.

Ziua de 4 mai a devenit s\rb\ -toare mondial\ a universului StarWars, dar, tocmai ca o dovad\ aimportan]ei planetare a acesteimitologii moderne, ea nu este nicicrea]ia lui George Lucas, nici acompaniei sale, Lucasfilm. Ea afost inventat\ de fani, ce au marcatastfel data aproa pe exact\ a pre-mierei filmului R\z boiul stelelor,iar Lucas, care de mult\ vremep\rea dep\ [it de amploareafenomenului pe care `l crease, nua putut decât s\ fie de acord. Se

spune c\ expresia „May theFourth be with you!“ a pornit de laun anun] de felicitare pentru vic-toria lui Margaret Tha tcher, dar afost deturnat\ repede de fanii StarWars.

Din 2011, Ziua Star Wars a `n -ceput s\ fie serbat\ organizat, iardin 2013 studiourile Disney, careau cump\rat drepturile completeasupra francizei de la Lucas, orga-nizeaz\ oficial serb\rile `n par-curile Disneyworld [i Walt Dis-ney World.

Nici prin gând nu i-ar fi trecutlui George Lucas, acum peste pa-tru decenii, c\ filmul la care lucra,`n condi]ii greu de imaginat `n ra-port cu succesul lui ulterior, vaavea un asemenea impact asupra`ntregii lumi.

Lucas se lansase n construireapropriului univers space operadup\ ce nu reu[ise s\ cumperedrepturile asupra benzii desenateFlash Gordon, `ntr-o epoc\ `n carenimeni n-ar fi mizat pe un astfelde film, când atât cinemaul SF, cât[i filmele de mare spectacol nuspuneau `nc\ nimic Hollywoodu-lui. Realizarea primului R\zboiulstelelor a fost un chin de câ]ivaani, o munc\ imens\ `ntr-un am-bient populat de colaboratori carenici nu `n]elegeau ce voia Lucass\ fac\ [i nici nu aveau o p\rere

prea bun\, un stres enorm ce aveas\ `l trimit\ pe regizorul `n vârst\de 33 de ani direct la spital, cu unulcer. Aproape nimeni nu credeac\ acest proiect va avea succes,mai pu]in amicul lui Lucas, unanume Steven Spielberg. Parteainteresant\ este c\ [efii 20th Cen-tury Fox erau atât de convin[i c\filmul va fi un e[ec, `ncât i-au ce-dat f\r\ nici o problem\ lui Lucastoate drepturile asupra universu-lui pe care `l crease.

Din mai 1977 s-a pornit `ns\tsunamiul Star Wars, un succescum nimeni nu mai v\zuse pân\atunci.

Acest succes l-a luat prin sur-prindere chiar pe regizor. Filmulintrase timid `n cinematografeleamericane `n mai 1977, dar Lucas`nc\ lucra la versiunea final\, cutoate ajust\rile [i reglajele tehnice

necesare. ~ntr-o pauz\ de mas\, afost surprins s\ vad\ cozi imense`n jurul faimosului cinematografGrauman’s Chinese din Los Ange-les [i, mirat, a dat telefon s\ afle cefilm rula. Când a aflat c\ R\zboiulstelelor devenea un imens succes,Lucas, foarte lini[tit, a r\spuns c\nu este posibil a[a ceva. Abia maitârziu a putut s\ accepte faptul c\,brusc, devenise st\pânul lumii.

„Unul dintre marile motive aleacestui succes“, crede regizorulPeter Jackson, „a fost acela c\R\z boiul stelelor vorbea cu tine,ca spectator, foarte sincer. Noi eram o genera]ie de pu[ti obi[ -nui]i s\ vedem filme destul de dis-tante, realizate de o genera]ie maivârstnic\ de cinea[ti, care eraupu]in deconecta]i de lume [i camde mod\ veche `n rela]ia lor cu

science-fictionul [i fantasticul. Einu `n]elegeau cultura tinerilor [inici ce `nsemna s\ fii un pu[ti `nacele vremuri. R\zboiul stelelor areu[it asta“.

Ast\zi, universul Star Warseste la fel de inevitabil ca aste -roidul din Armageddon. {i, odat\preluat de Disney, „religia“ inven-tat\ de Lucas cap\t\ alura unei institu]ii a entertainment-ului gi-gantice [i implacabile. Pân\ [i Lu-cas, probabil, se gânde[te altfel latranzac]ia prin care a sc\pat degrija Star Wars. Cel pu]in dup\ cea vizionat prima produc]ie dintr-oserie ce se anun]\ interminabil\,Trezirea For]ei.

„Am sentimentul c\ mi-amvândut copiii unor trafican]i desclavi“, a sc\pat Lucas `ntr-uninterviu.


14 » interna]ional

Ziua `n care For]a este cu noi

Suplimentul lui Jup

Un alt an, o alt\ zi `n carese serbeaz\ Star WarsDay, dar, de data aceasta,aniversarea este special\:au trecut 40 de ani decând George Lucas [i-aimpus viziunea asupra`ntregii planete.


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Florin Irimia, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

PE SCURTn Radiohead lanseaz\ o nou\ versiune a albumului lor cult OK

Computer cu ocazia anivers\rii a 20 de ani de la lansarea acestuia.Noul album con]ine o edi]ie remasterizat\ a originalului, opt pieseap\rute pe „fe]ele B“ ale discurilor single [i trei cântece inedite.

n Dup\ Scorsese, Fincher [i Sorrentino, un alt cineast selanseaz\ `n lumea seriilor TV. Michael Mann (Heat, Collateral ) varealiza o serie despre r\zboiul din Vietnam, adaptând romanulHue, de Mark Bowden. Bowden este [i autorul c\r]ii Black HawkDown, adaptat\ de Ridley Scott.

n ~ntre timp, Ridley Scott, ca produc\tor al seriei Alien, a scrisanun]ul mortuar al filmului Alien 5, proiect realizat `n paralel dec\tre Neill Blomkamp. „Nu cred c\ va ajunge niciodat\ pe marileecrane“, a declarat Scott.

n Proasp\t recompensat cu Oscar pentru La La Land, regizorulDamien Chazelle r\mâne la muzic\ `n continuare. El preg\te[teThe Eddy, o dram\ muzical\ a c\rei ac]iune se desf\[oar\ `nParisul contemporan. Nu se [tie nc\ dac\ este vorba despre un filmTV sau despre o miniserie.

n Politizatul regizor Oliver Stone a prezentat primele imaginidin noua sa produc]ie, The Putin Interviews, adic\ patru ore de in-terviu cu Vladimir Putin.

n Trupa rock Eagles, intrat\ `n istorie cu succesul imens al pie-sei Hotel California, a dat `n judecat\ proprietarii hotelului mexi-can Hotel California care foloseau denumirea f\r\ autoriza]ie. Nu eo situa]ia inedit\: `n 2007, cei de la Red Hot Chili Peppers au recla-mat postul Showtime, care folosise f\r\ aprobare titlul hitului Ca -lifornication pentru un serial de mare succes.

Cultura francez\contra Marine Le Pen.Nu [i Brigitte Bardot

~ntr-un apel public, cei 35 de scriitori condamn\„ideologiile nocive [i mincinoase care nu g\sescsolu]ii problemelor momentului, ci ]api isp\[itori,promoveaz\ `nchiderea `n sine [i egoismul“. „Estevorba despre libert\]ile noastre, despre ideea pecare ne-o facem despre Fran]a [i, mai ales, despreviitorul nostru [i al copii lor no[tri “, scriu cei 35. {iAudrey Azoulay, ministrul Culturii [i Comuni -ca]iilor, a pos tat pe Facebook un mesaj anti-Le Pen`nc\ de pe 30 aprilie.

Nici cinea[tii nu lipsesc la apel; dup\ primelereac]ii, so litare, venite din partea lui Dany Boon [i

Luc Besson, mai mul]i cinea[ti au ie[it `n public [iau luat pozi]ie contra reprezentantei FrontuluiNa]ional, `n trei ape luri separate. Printre cinea[ tiicare `ndeamn\ oamenii s\ `l vo teze pe Macron senum\r\ Claude Le louch, Michel Hazanavicius,Costa-Gavras, Ber trand Taver nier, Cédric Kla pischsau Jacques Audiard.

Nu `n ultimul rând, Georges-Phillipe Valois,pre[edintele Comitetului profesional al galeriilor deart\, [i-a declarat sus]inerea pentru „emigra]ia `nlumea artistic\“ [i opunându-se Frontului Na]ional[i „viziunii asupra lumii pe care o propune“.

Pe de alt\ parte, legenda cinematografiei fran -ceze Brigitte Bardot a luat o pozi]ie public\ contraadversarului lui Marine Le Pen.

„Dac\ Macron câ[tig\, animalele mor!“, aver-tizeaz\ neobosita ap\r\toare a drepturilor necu-vânt\toarelor. „Dispre]ul pe care Macron `l afi -[eaz\ fa]\ de suferin]a animalelor rezum\ lipsa luitotal\ de empatie, pe care o dovede[te r\cealaprivirii lui de o]el albastru“.

Nu mai pu]in de 35 de scriitori din Hexa-gon, prin tre care Sylvie Germain, Véro -nique Olmi, Beno`t Peteers sau TanguyViel, fac un apel pu blic pentru un vot con-tra Marine Le Pen la urm\ torul scrutin,`ndemnând aleg\torii s\ voteze cu Em-manuel Macron.

Sâmb\ta trecut\, la festivalul defilm Tribeca din New York, Fran-cis Ford Coppola [i actori celebri,precum Al Pacino, Robert Du-vall, Robert De Niro [i JamesCaan, au evocat dificult\]ile rea -liz\rii capodoperei Na[ul, acummai bine de patru decenii.

Coppola crede c\ un astfel defilm n-ar mai putea fi f\cut ast\zi,fiindc\, `n opinia lui, marile stu-diouri nu mai favorizeaz\ decâtseriile [i filmele Marvel. El a amintit c\ primul film a costat, lanivelul epocii, 6 milioane dedolari (peste 34 ast\zi), al doilea

11-12 milioane. Adic\ un bugetcare, `n zilele noastre, ar faceaproa pe obligatorie implicareaunui mare studio.

Coppola a ar\tat [i mai naintec\ nu iube[te blockbusterele.„Nu-mi place ideea c\ un film tre-buie neap\rat s\ creeze o suit\ decontinu\ri. ~mi plac filmele f\cu -te din ra]iuni personale [i nu fi-indc\ produc bani. Trebuie s\ `]iasumi riscuri. A face un film nueste acela[i lucru cu a face Coca-Cola sau ketchup“, spunea regi-zorul `n decembrie 2015 la festi-valul de la Marrakech.

~n cursul discu]iei de la Tri beca,Coppola a amintit multe dintregreut\]ile `ntâmpinate de-a lungulrealiz\rii Na[ului.

De exemplu, a vorbit despre fap-tul c\ [efii studiourilor Paramountnu-l doreau pe Marlon Brando `nrolul principal, fiindc\ l considerau„prea incontrolabil“. La fel, nici AlPacino nu era dorit n distribu ]ie.

Brando a primit rolul dup\ oaudi]ie `n cursul c\reia [i-a pushârtii `n gur\ „pentru a sem\nacu un buldog“. A sfâr[it prin acâ[tiga un premiu Oscar pentruinterpretarea sa.

Coppola: „Nu cred c\ Na[ular mai putea fi realizat azi“

Filmat\ de Oleg Mutu [i montat\de C\t\lin Cristu]iu (dou\ reperede profesionalism), povestea reali-zat\ dup\ scenariul Cristinei B` -lea e OK pân\ la un punct. Priete-nia care se leag\ `ntre b\ie]i `nciuda diferen]ei de educa]ie [i demediu convinge, de[i nu e foartenuan]at\. Mircea e crescut strictde p\rin]ii lui (Ofelia Popii [i {er-ban Pavlu) care, altfel, nu sestr\duiesc s\ [i comunice cu el, `nvreme ce Alex e un biet adolescental nim\nui, cu p\rin]i care `nco-tro, de aici atitudinea lui rebel\.Pe fundalul unui or\[el v\ratec [ilini[tit, cu str\zi `n pant\ [i oa-meni care se cunosc `ntre ei – [i `na[teptarea eclipsei (care `ns\ nu e speculat\ prea mult), „scurta`ntâlnire“ dintre doi copii care,`m prietenindu-se, `ncep s\ se

schimbe unul pe cel\lalt (mai alesc\ Alex `[i tr\deaz\ vulnerabilita-tea când afl\ c\ tat\l nu mai vine)`ncepe s\ [chioapete când cei doipun la cale o fals\ r\pire pentru catat\l din Italia s\ achite r\s -cump\rarea. Nu acest lucru e ilo-gic, ci reac]ia lui Mircea `n mo-mentul culminant al filmului, maiexact lipsa lui de reac]ie, de[i ni sesugerase c\ el devine tot mai inde-pendent sub influen]a lui Alex.Aceast\ `mpiedicare a scenariu-lui care continu\ cu o neadecvarea regiei (care nu reu[e[te s\ grade-ze [i s\ sus]in\ tensiunea), co-boar\ filmul inevitabil, `ngropân-du-l definitiv la deznod\mânt. Vara s-a sfâr[it e genul de filmpro fesionist ca imagine, montaj,costume, scenografie, interpret\ri[amd, care ar fi meritat un scena-riu mai bun [i o regie mai vâ-noas\ & mai subtil\. Regizorul eaproape inexistent `n acest bil-dungsroman `n care Mircea [iAlex (bine juca]i de Nicholas Bo-hor [i Dan Hurduc) sunt l\sa]i s\se descurce singuri.

Total eclipse of the heart

Premiat, printre altele, pentruscenariu la Tribeca `n 2016 [i cupremiul na]ional David di Dona-tello pentru Cel mai bun film [icel mai bun scenariu `n 2016, fil-mul regizat de Paolo Genovese [iscris de Filippo Bologna, PaoloCostella, Paolo Genovese, PaolaMammini [i Rolando Ravello mise pare c\ se sus]ine `n primulrând prin actori. Filmul e o dram\cameral\ desf\[urat\ aproape nu-mai `n interioare – cu prec\dere`n apartamentul burghez, spa]ios[i cu teras\ al unui cuplu (el chi-rurg estetician, ea psiholog) careinvit\ la cin\ alte dou\ perechi de prieteni, plus un divor]at, cu ocazia unei a[teptate eclipse.

Evenimentul cosmic e, fire[te, doar un pretext pentru ca priete-nii s\ m\nânce [i s\ schimbenout\]i. De[i `nc\ de la `nceputpar s\ existe ni[te fisuri `n acestec\snicii, cuplurile par toate rela-tiv OK, chiar [i divor]atul care areo rela]ie, dar `ntârzie s\-[i prezin-te iubita prietenilor. Scenariuladuce personajele pe rând `nscen\, str\duindu-se `n mod vizi-bil, dar nederanjant, s\ le conture-ze o biografie din replici [i detaliide comportament, lucru nu foarteu[or când e vorba de [apte perso-naje egale ca importan]\. Faptulc\ scenariul a trecut prin cinci pe-rechi de mâini se vede [i prin grijade a nu l\sa spa]ii neacoperitesau ilogice `n modul `n care reac -]ioneaz\ personajele, dar [i s\ bi-feze si tua]ii corect politice – cum e

cazul prietenului divor]at care sedovede[te a fi gay, sau s\ duc\ bio-grafiile n zone cu totul neb\nuite –lucru care, la un moment dat,dezvr\je[te spectatorul. Regia eperformant\ `n privin]a inter-pret\rilor [i ]ine spectatorul con-centrat pe ]es\tura pove[tii, darop]iunile de imagine sunt de mul-te ori discutabile – când succe-siuni obositoare de câmp/contra-câmp, când travelinguri ciudatela mare distan]\ de mas\. Pentruc\ probabil exist\ deja o anumit\rutin\ a rela]iilor dintre ace[tiprieteni, cineva propune de la`nceput un joc: toat\ lumea va stacu telefoanele pe mas\ [i orice me-saj sau apel va fi mp\rt\[it cu cei-lal]i. G\selni]a d\ practic mân\ li-ber\ scenari[tilor – orice se poate`ntâmpla, [i dup\ mai multe reve-la]ii incredibile se mai r\suce[te odat\ la final, a[ezând filmul `ntr-onou\ ram\. Succes de cas\ `n Ita-lia, Complet str\ini e genul de di-vertisment de calitate, dar destulde aseptic.

Vara s-a sfâr[it, de Radu Potcoav\.

Cu: Nicholas Bohor, Dan Hurduc,

Ofelia Popii, {erban Pavlu, Valentin

Popescu, Virginia Rogin

Complet str\ini/Perfetti sconosciuti, de Paolo Genovese. Cu: Giuseppe

Battiston, Anna Foglietta, Marco

Giallini, Edoardo Leo, Valerio

Mastandrea, Alba Rohrwacher,

Kasia Smutniak

Statisticile mint rareori, de obiceiatunci când un grup de interesevrea s\ influen]eze inten]ia de vot.~n rest, ne sunt de mare ajutor.Astfel, statistic vorbind, exist\mai multe femei decât b\rba]i,fum\torii sunt mai predispu[i laatacuri de cord decât nefum\torii[i, `n cazul de fa]\, durata mediede via]\ a unui porc este de 10-12luni, fiindc\ pe urm\ depune prea

mult\ gr\sime pe dumnealui.A[adar, nu e ca [i cum ai aveadestul timp pentru a gândi ostrategie care s\ `]i salveze via]a.Ori e[ti un porc genial, ori deviipastram\.

Sau faci un gest total incon -[tient, dar se g\sesc destui nebunicare s\ vad\ genialitatea din el.Manole avea un godac ca oricarealtul [i o cas\ de zugr\vit. Deci nuam spus c\ avea [i cote] pentruumflatul patruped, care `[i petre-cea scurta via]\ zbenguindu-seprin curte. Totul a `nceput `n ziua`n care, pe la ceasurile amiezii,omul a l\sat bidineaua `n g\leata

cu sineal\ [i s-a dus la birt s\ `[iastâmpere sevrajul. Porcul, nebo -tezat `n vreun fel, a prins `n din]icoada bidinelei [i a `nceput s\ omolf\ie tacticos, neobservând c\cel\lalt cap\t al ei, \la flocosul,mâzgâlea pe peretele casei ceva cepentru neaviza]ii `n ale artei pu -tea s\ nsemne „amitriptilin\, 3 pezi, dup\ mese“. Vestea a mers re-pede, din gur\ `n gur\, pân\ laedilul-[ef, pe filiera vecin – po[ta[ –asistenta medical\ (amanta po[ta -[ului) – primar (care nu [tia c\asistenta se culc\ [i cu po[ta[ul).

Ziarul comunal a preluat [tireacumva pupincurist, zicând c\ asta`nseamn\ s\ fii un primar care seimplic\ `n via]a cultural\ a comu-nit\]ii, insufli dragostea de art\pân\ [i animalelor. Dou\-trei

interven]ii la prefectur\ [i iat\cum ditamai carul de televiziunea venit s\ prezinte mapamonduluidihania str\puns\ de chinul cre-ator, spre prop\[irea turistic\ acomunei, care ducea lips\ acut\de vizitatori, mai to]i ocolind-o `ndrumul lor spre comuna vecin\,unde acum doi ani s-a ar\tat Arse-nie Boca `ntr-o felie de cozonac.

Cum s\ faci o [tire despre unpictor porcin care nu are nume? S-au gândit, evident, la Pigasso,dar era luat de o scroaf\ cubist\ deprin Africa de Sud. Pigorescu a

stârnit critici imediate, `ntrucâtanumite valori române[ti sunt in-violabile. Porcuste Renoir eraprea ni[at [i Andreea Esca urmas\ intre `n direct `n câteva mi -nute. Doar Manole nu p\rea bu-curos de publicitatea iscat\. Omsimplu, se plângea tuturor c\ a in-vestit bani frumo[i `n furajareaanimalului [i c\ normal ar fi s\ `lm\nânce, nu s\ i-l ia UNESCO.St\tea rezemat de gard [i, frecân-du-[i `ngândurat musta]a, mur-mura: nu m\ las, m\car o ureches\-i tai [i tot m\nânc ceva din el.


16 » fast food

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia Blaga

„Care spui c\ lipsa e mai mare ca eclipsa?“

565

VAN GROH

Cel de-al doilea lungmetraj al lui Radu Potcoav\ dup\Happy end (2006) [i Cuscrii (2014) e povestea uneimaturiz\ri precoce [i `[i plaseaz\ ac]iunea `ntr-unor\[el de pe Dun\re, `n preajma eclipsei totale desoare din 1999, când un b\iat localnic (NicholasBohor) se `mprietene[te cu un b\iat de la Bucure[ti(Dan Hurduc), venit la bunica lui `n a[teptarea tat\luiplecat `n Italia.

Vara s-a sfâr[it, de Radu Potcoav\

de carte „cel mai important ca -...

Documents