lumea mineralelor

7/23/2019 Lumea Mineralelor

http://slidepdf.com/reader/full/lumea-mineralelor 1/22

UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA" IAŞIFACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI GEOLOGIESPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

Lumea mineralelor

Profesor coordonator:

Conf. dr.Delia Anne-Marie Androne

Realizat de:Macarie Alexandru-Andrei G.T. 14

2O1

Cuprins



!ntroducere.................................................................................................................................

Ca"itolul !...................................................................................................................................4

M # Malac$it...................................................................................................................4

! # !l%enit........................................................................................................................&

' # 'ic$elin(..................................................................................................................)

* # *ritrin(......................................................................................................................+

R # Rutil........................................................................................................................1,

A # Azurit......................................................................................................................11

# eucit......................................................................................................................1

O # O"al........................................................................................................................14

G # Galena.....................................................................................................................1

! # !llit............................................................................................................................1)

* # *"idot......................................................................................................................1+

Ca"itolul !!. Catedrala /f0ntul !saac din /ant Petersur3......................................................2,

ilio3rafie..............................................................................................................................2

2



Introdu!r!

Geologia este tiin a P(%0ntului5 care studiaz( %ineralele5 rocile5 fosilele5 structurileș ț

tectonice i "rocesele 3eodina%ice care le-au 3enerat5 strati3rafia diferitelor re3iuni5ș

"rocesele care au 3enerat resursele %inerale i ener3etic listosferice5 i nu 6n ulti%ul r0nd5ș ș

ori3inea i istoria P(%0ntului.ș

Ter%enul de 73eolo3ie7 a fost utilizat "entru "ri%a dat( 6n anul 14)& de e"isco"ul

francez Ric$ard de ur8 6n lucrarea 7P$8loilion7 i se referea la tiin ele "(%0nte ti 6nș ș ț ș

o"ozi ie cu 7teolo3ia7 considerat( tiin a des"re cele cere ti5 sau des"re di9initate. *ti%olo3iaț ș ț ș

cu90ntului 3eolo3ie deri9a din cu9intele 3rece ti Ge P(%0nt i lo3os tiin (.ș ș ș țGeolo3ia face "arte din ra%ura tiin e ale 'aturii i are ca oiect de studiu P(%0ntulȘ ț ș

ca 6ntre35 6n dina%ica sa5 din %o%entul ocu"(rii locului "e orit( i solidificarea "ri%eiș

cruste la su"rafa ( "0n( 6n "rezent.ț

Mineralogia se 6ncadreaz( 6n 3ru"ul tiin elor 3eolo3ice care se ocu"( cu studiulș ț

scoar ei P(%0ntului. Aceast( disci"lin( are ca oiecti9 studiul %ineralelor ce alc(tuiescț

scoar a terestr(. ;n sens restr0ns5 %ineralo3ia este tiin a care se ocu"( cu studiul %ineralelor.ț ș ț

<Cele %ai i%"ortante criterii care "ot fi luate ca az( "entru clasificarea %ineralelor

sunt: co%"ozi ia c$i%ic(5 structur(5 "recu% i %odul de 3enez(.ț ș

Co%in0nd criteriile c$i%ic i structural5 %ineralele "ot fi 6%"(r ite 6n ur%(toareleș ț

di9iziuni %a=ore: 1-ele%ente nati9e5 2-sulfuri i sulfos(ruri5 -oxizi i $idroxizi5 4-$alo3enuri5ș ș

&-carona i5 nitra i5 ora i5 ioda i5 -sulfa i5 cro%a i5 %olida i5 >olfra%a i5 )-fosfa i5 arsena i5ț ț ț ț ț ț ț ț ț ț

9anada i i +-silica i.ț ș ț

'u%(rul total de s"ecii %inerale cunoscute "0n( 6n "rezent ?"este 2&,,@ se

re"artizeaz( "rinci"alelor clase de %inerale 6n ur%(toarele "ro"or ii: silica i 2&5+5 fosfa iț ț ț

1)5&5 sulfuri 155 oxizi i $idroxizi 12545 sulfa i +545 $alo3enuri &5+5 carona iș ț ț

45&5 ele%ente nati9e 5 ora i 25B etc.ț

Du"( 3radul de "artici"are la co%"ozi ia scoar ei terestre5 %ediile ?clarurile@ț ț

calculate "entru clasele de %inerale de %ai sus sunt 6ns( cu totul diferite i anu%e: silica i iș ț ș

silice +15 oxizi i $idroxizi 145 carona i ,5)5 fosfa i ,5)5 $alo3enuri ,5&5 sulfuriș ț ț

,51&5 ele%ente nati9e ,51 [email protected]

(Sursă: Cristalografie i mineralogie, autor Viorel Macaleș ț (1) )

3



Cpito#u# I

• M#$it -Cu2CO?O@2-

55Caronatul azic de cu"ru5 an$idru5 cristalizează 6n siste%ul %onoclinic. Denu%irea

6i 9ine de la 3recescul %alac$osnal( ?"lant(a c(rei culoare este ase%(n(toare cu a

%ineralului@. Rar su for%( de cristale cu

habitus "ris%atic.

Oi nuit a"are su for%( de %ase co%"acte5ș

stalactitice cu structur( firoas( radiar(5 %ase

renifor%e cu structur( concentric( zonal( sau

6n enzi5 a3re3ate 3ranulare sau "(%0ntoase.

Culoarea 9ariaz( de la 9erde de

s%arald5 la 9erde 9e3etal5 9erde cenu iu "0n( la 9erde 6nc$is-ș

[email protected] 55Urmă: 9erde desc$is?2@7.

55Prezint( luciu sticlos "0n( la ada%antin5 %(t(sos la 9aria iile firoase5 casantț ?@5

satinat5 "(%0ntos 6n cruste5 sticlos la cristale [email protected] 55rans!aren ăț : o"[email protected]

55Are "uritate .&-45 greutate s"ecific( .)&-.B&5 cli#a$ "erfect du"( ?,,1@ si s!ărtură

concoidal(?1@.

55Caracteristici: face efer9escen ( cu acidul clor$idric ClEț

"rezen a stratelor diferit colorate se datoreaz( %odific(rilor sutileț

6n starea de oxidare a ionilor din %ediul de cristalizare5 6ns(

%ecanis%ul exact al acestui "roces nu este "e de"lin cunoscut.

Geneză: secundar(: 6n zonele de oxida ie ale z(c(%intelor ț

cu"rifere5 6n "ara3enez( cu azurit Cu?CO@2?O@25 crisocol

Cu22?/i2O&@?O@4Fn2O5 cu"rit Cu2O5 tenorit CuO5 calcantit

Cu/O4F&[email protected]

55/e for%eaz( 6n zonele de oxidare a z(c(%intelor de sulfuri

de cu"ru5 cu "rec(dere 6n cele cantonate 6n roci caronatice. A fost cunoscut i folosit dinș

antic$itate ca "iatr( se%i"re ioas( i orna%ental( din care s-au %odelat ne%uritoare o"ere deț ș

art(5 s-au executat oiecte de "odoa( ?inele5 %(r3ele5 r( (ri@5 9ase5 oiecte casnice i deț ș

irou5 scru%iere5 "l(ci decorati9e5 statuete5 a%ulete5 %ozaicuri5 s-au ta"isat o serie de

6nc("eri ?55sala de %ala$it7 din Palatul de !arn(@5 s-au 6%r(cat %esele din Muzeul *r%ita= iș

4

& '& M#$it (Surs)* Co#!+i d! ,in!r#!- F&G!o#o%i!.



coloanele catedralei /f. !saac din /ant Petersur3 etc. /e folose te i la "re"ararea unor ș ș

9o"sele %inerale ?9erde de %unte@5 coloran i 6n "ictur(5 "entruț

extra3erea cu"rului. !%"ortante z(c(%inte se 3(sesc 6n Rusia ?6n

rali sunt cele %ai fru%oase %alac$ite din lu%e@5 Australia5 Hair ?la /$aa@5 'a%iia5 C$ile5

/tatele nite5 Iran a5 Cua5 R$odesiaț [email protected]

55;n Ro%0nia5 %alac$itul se 6nt0lne te su for%( de i%"re3na ii sau cruste 6n zoneleș ț

de oxidare ale z(c(%intelor de cu"ru5 %eta%orfozate ?C6rliaa5 Po=or0ta5 (deni5 Tere3o9a5

uco9a5 G$elar5 Jadu Dorii5 i"o9a5 Alt0n-Te"e5 M(cin@5 le3ate de %a3%atis%ul "aleozoic-

su"erior sau triasic ?Turcoaia5 Cerna5 Mircea Jod(5 oria5 'iculi el5 /o%o9a5 o3za@5 deț

%a3%atis%ul %ezozoic ?Ge%enea5 Ostra5 inca 'ou(5 aiaȘ

de Ara%(5 C(z(ne ti5 Col e ti@5 de %a3%atis%ulș ț ș

anatitic ?Moldo9a 'ou(5 /asca Montan(5

Ora9i a5 Ciclo9a Ro%0n(5 Ocna de Iier5ț

Tinco9a5 Ru c$i a5 (i a-i$or@ sau de cel neo3enș ț ț

?!la5 Ca9nic5 M. ile 5 (ile or a5 Rodna5 De9a5Ț ș ș

/(c(r0%5 ondol5 Ruda arza5 /t(ni=a5

Al%a u Mic de Munte5 Hlatna5 Al%a u Mare5ș ș

;ntre3alde5 uciu%5 Arud5 aia de Arie @ș [email protected]

( Surs!* Metale i !ietre !re ioase, autori Viorel %rhan i &#i"iu G' ancuș ț ș (1) , Geologie

Generală, #olumul , Mineralogie autor elia *nne+Marie *n"rone() , Cristalografie iș

mineralogie, autor Viorel Macaleț (-) , Mineralogie, autori: Virgil ano#ici, Victoria tio!ol,Ș

%mil Constantinescu?4@ )'

• I#,!nit -IeTiO-

*ste 55denu%it du"( lacul !l%en i Mun iiș ț

!l%ensi5 din sudul ralilor-Rusia?1@7.

55!l%enitul con ine 15 Ti.ț

Cristalizează 6n siste%ul tri3onal5 cu habitus

la%elar i5 %ai rar5 "ris%aticE f(r(ș cli#a$5 s!ărtură

concoidal(. Culoare nea3r( de o el5ț urmă nea3r(5

luciu %etalic sau se%i%etalic. uritate &-5

greutate s"ecific( 4.)?2@7.

5

Fi%& /& M#$it (Surs)*Co#!+i d! ,in!r#!- F&

G!o#o%i!.

Fi%& 0& M#$it- Con%o (Surs)* int!rn!t.

Fi%& 1& I#,!nit- 2r%!ro- Nor3!%i (Surs)*

int!rn!t.



55Caracteristici: foarte ase%(n(tor %acrosco"ic cu %a3netitul5 6ns( nu este

fero%a3netic5 dec0t e9entual5 6ntr-o foarte %ic( %(sur(E for%eaz( solu ie solid( cu ter%eniiț

gei.ielit M3TiO iș !irofanit MnTiO?1@7.

55Geneză: lic$id-%a3%atic(5 6n le3(tur( cu roci azice ?@75 556n "ara3enez( cu:

%a3netit IeO45 rutil TiO25 titanit CaTi/iO&5 $e%atite Ie2O5 felds"a i "la3ioclaziEț

"e3%atitic(E 6n alu9iuni de ti" "lacers i nisi"uri ne3re ?en3l. lac sands@.ș

storic i generalită i:ș ț il%enitul

re"rezint( un i%"ortant %inereu de titan.

Datorit( "ro"riet( ilor deoseite ale titanului5ț

care includ o duritate exce" ional(ț

?ase%(n(toare cu cea a o elului@5 "unct de to"ireț

ridicat ?1+,,oC@5 densitate redus(5 rezisten (ț

deoseit( la coroziune etc.5 aceasta constituie un

%ateriale %odern utilizat 6n alia=e $i3$-tec$ din

do%eniul na9elor5 aerona9elor5 na9etelor iș

9e$iculelor s"a iale5 rac$etelor i a altor ț ș

co%"onente de ar%a%entE 6n "roteze i i%"lanturi %edicale. Totu i5 "este B& din titanulș ș

"rodus anual este folosit la faricarea "i3%entului al de titan ?TiO2@5 cu utiliz(ri %ulti"le: 6n

colorarea cauciucului5 %aselor "lastice5 9o"selelor i cernelurilor5 cera%icii5 sticl(riei5ș

"iel(riei5 $0rtiei5 6n "roduse cos%etice etc.?1@7.

55;n Ro%0nia il%enitul este 6nt0lnit5 ca

%ineral accesoriu5 6n roci de ti"ul a%fiolitelor iș

ser"entinitelor din funda%entul cristalin din

Car"a ii Orientali5 Car"a ii Meridionali5 Mun iiț ț ț

A"useni5 Mun ii Doro3ei.ț

Jariet( i de il%enit5 re"rezent0ndț

ter%eni inter%ediari cu seria ilmenit+!irofanit iș ilmenit+gei.ielit 5 a"ar la Ditr(u.

;n alte (ri se 3(se te 6n .R././.ț ș (/usia "e azi)5 6n "e3%atitele din M. !l%en5 a"roa"e

de AliasE 6n 'or9e3ia la Kra3erL5 la *3ersund-/o33endal5 Arendal5 /naru%5 !sser>ieseE 6n

Iran a la our3 dOisansE 6n /..A. la C$ester5 Nar>ic5 A%it8 i Monroe ?'e> or@5 6nț ș

Jir3inia ?9arietatea nelsonit @5 6n Connecticut la itc$fild ?9arietatea 0ashingtonit @E 6n

Menaccan ?9arietatea menaccamit @.

Gei.ielitul se 6nt0lne te 6n /ri ana i 6n calcarele rucitice de la Ri9erside dinș ș

California.

6

Fi%& 4& I#,!nit- Nor,n3i##!- Austr#i d! Sud (Surs)*

int!rn!t.

Fi%& 5& I#,!nit- M!#6ourn!- F#orid (Surs)* int!rn!t.



irofanitul se 3(se te 6n /uedia 6n %ina arsti3 i 6n razilia la ueluz5 Ouro Preto5ș ș

Minas [email protected]

?Surs!* Geologie Generală, #olumul , Mineralogie autor elia *nne+Marie

*n"rone(1) , Mineralogie, autori: Mastacan Gheorghe, Mastacan ulia? ) , Cristalografie iș

mineralogie, autor Viorel Macaleț (-) Mineralogie, autori: Virgil ano#ici, Victoria tio!ol,Ș

%mil Constantinescu?4@ )'

• Ni$!#in) -'iAs-

55Denu%irea "ro9ine de la nic$elul din

co%"ozi ia saț ?1@

7. 55

'ic$elina este o arsenur( denic$el i se extra3e 6%"reun( cu alte %inereuriș

sulfuroase5 nic$el sau coalt5 fiind 3(sit( de oicei 6n

rocile 9ulcanice5 6n asociere cu calco"irita sau

"irotitul. 'ic$elina se %ai "oate for%a i 6n filoaneleș

$idroter%ale5 al(turi de ar3int sau nic$el?-)'7

55'iAs con ine 44 'i.ț

Cristalizează 6n siste%ul $exa3onal5 cu forme nedefinite?)

'7E 55a3re3ate co%"acte5renifor%e5 arorescenteE foarte rar5 cristale indi9iduale?1@7.

55Are un cli#a$ i%"erfect i oș s!ărtură concoidal( "0n( la nere3ulat(. &!acă5 culoare

ro ie de cu"ru sau cenu ie desc$is(5ș ș urmă ne3ru-run5 luciu %etalic?)'7

55;n "ozi ie dia3onal( se oser9( ur%(toarele culori: 6n aer5 3alen desc$is ?cu tenteț

9erzui@ "0n( la cenu iu desc$is5 6n i%ersie5 3alen 9erzui "0n( la "ortocaliu-ro iaticș ș ?2)'7

55 uritate &-5 greutate s"ecific( )5+. Geneză: lic$id-%a3%atic(5 6n le3(tur( cu roci

ultraaziceE $idroter%al?)'7

,,storic i generalită iș ț : nic$elina este utilizat( ca %inereu de nic$el?1)'7

55;n Ro%0nia a"are 6n roci ultraazice ser"entinizate5 a"ar in0nd funda%entuluiț

cristalin ?O3radena5 *lient$al@ sau ofiolitelor %ezozoice ?(ile erculane5 M. Me$edin i@5ț

6n le3(tur( cu %a3%atis%ul anatitic ?Ora9i a5 Ciclo9a Ro%0n(@.ț

;n R.D. Ger%an( (Germania) se 3(se te 6%"reun( cu %ineralele de coalt5 ar3int iș ș

cu"ru la Annaer35 Ireier3 i 6n isturile cu"rifere de la MansfeldE de ase%enea 6n Austria5ș ș

6n Iran a la C$alanc$es l0n3( Alle%ont5 6n /uedia la 'ord-%ar5 6n An3lia 6n Corn>all5 6nț

/"ania la Golle3a5 6n C$ile la C$anarcillo5 6n .R././. (/usia) 6n /ieria oriental(5 la

7

Fi%& 7& Ni$!#in) (Surs)* int!rn!t.



eriuls5 6n Qa"onia la 'atsu%e5 6n /..A. la Iranlin i /il9er Cliff5 6n Canada 6n districteleș

Coalt i Go>3andaș ?2)'7

?Surs!* Geologie Generală, #olumul , Mineralogie autor elia *nne+Marie

*n"rone(1) , Cristalografie i mineralogie, autor Viorel Macaleș ț ?2 ) , Cristalografie+

Mineralogie, autor Lu!inca Cinca+onel ?@5 Mineralogie, autori: Virgil ano#ici, Victoria

tio!ol, %mil ConstantinescuȘ ?4@ )'

• Eritrin) -Co?AsO4@2F+2O-

55*ritrinul este un %ineral din 3ru"a arsenia ilor5 denu%it i arseniat de coalt $idratat.ț ș

'u%ele de eritrin 9ine din 3reac(5 de la cu90ntul 55eritros7 care 6nsea%n( ro u. /e for%eaz(ș

"rin alterarea %ineralelor de coalt 6n zonele de oxida ie a filoanelor de %inereu de coalt.ț

Iru%oasele cristale de eritrin( se 3(sesc destul de frec9ent5 iar eantioanele acestui %ineral

"ot constitui o "ies( atracti9( i r0%nit( de orice colecSionar [email protected]

55 3ormă45abitus: cristale scurt

"ris%atice "0n( la aciculare5 cu stria iiț

ad0nci "e fe e5 a3re3ate 3ranulare5ț

radiare5 renifor%eE crusteE %ase "(%0ntoase.

55Are culoare ro u de s0n3e5ș

ro u-9iolet5 ro u ordeaux5 roz 6nc$is.ș ș

Urmă: ro ie.ș Luciul este ada%antin5

"erlat. rans!aren ăț : trans"arent5

translucid. Are cli#a$ "erfect iș s!ărtură nere3ulat(. uritate: 1-2 =u%(tate5 iar greutatea

s"ecific(: .1?2@

.755Caracteristici: eritrina face "arte din clasa fosfaSi # arsenaSi # 9andaSi i este un

arsenat de coalt. Pe l0n3( coalt5 arsen i oxi3en5 eritrina conSine i o"t %olecule de a"( de

cristalizare.

*ritrina este foarte %oale5 aia atin30nd o "uritate de 1-2 =u%(tate "e scara Mo$s.

Datorit( uurinSei cu care "oate fi "relucrat(5 eritrina este considerat( un %ineral "relucrail.

*ritrina cristalizeaz( 6n sistemul "e cristalizare %onoclinic. Cristalele sunt de re3ul(

"ris%atice5 adesea sunt circulare i a"ar 6n for%e radiale su for%( de "etale de for%( de%ar3aret([email protected]

8

Fi%& 8& Eritrin) (Surs)* int!rn!t.



55Geneză: secundar(: 6n zona de alterare a z(c(%intelor coaltifere.

storic i generalită iș ț : eritrina este un %ineral extraordinar de fru%os colorat5 ceea ce

i-a atras i denu%irea "o"ular( deș floare "e cobalt . Culoarea sa "uternic( o face util( ca

ndicator al %ineraliza iei de coalt # nic$el # ar3int5 constituind5 de ase%enea5 un fru%osț

s"eci%en de colec ieț [email protected]

55PrezenSa eritrinei 6n anu%ite zone alterate filoanelor este un indicator excelent c( 6n

filonul res"ecti9 se 3(sesc %inereuri ale acestui 9aloros %etal.

Cristalele de eritrin( sunt aciculare5 adesea cu striaSii de-a lun3ul feSelor de cristal.

Atunci c0nd este frecat( de o ucat( de "orSelan nee%ailat5 eritrina las( o ur%( roz-"ur"urie.

*ritrina este un %ineral secundar5 for%at 6n ur%a transfor%(rilor de %inerale "ri%are5

"recu% coaltina i sutteruditul.

Dei eritrina nu are nicio utilizare industrial(5 se 3(sete 6n a"ro"ierea %inereurilor

%a=ore de coalt5 coaltin( i sutterudit5 ex"loatate %inier cu utiliz(ri 6ntr-o serie a%"l( de

"rocese [email protected]

55;n Ro%0nia o 6nt0lni% la (deni ?=ud. Ar3e @5 Muncelulș

Mic ?=ud. unedoara@5 Ora9i a5 Ciclo9aț Ro%0n( ?=ud.

Cara -/e9erin@.ș

;n lu%e o 6nt0lni% la

/c$neeer35 /aalfeld5 Nittic$en

?Ger%ania@E Qc$8%o95 PUira%

?Ce$ia@E /alzur3 ?Austria@E

*l9e iaE Coalt-Ontario ?Canada@Eț

'e9ada5 Arizona5 'e> Mexico5

California ?/..A.@[email protected]

?Surs!* Cristalografie+Mineralogie, autor Lu!inca Cinca+onel (1)

, Geologie

Generală, #olumul , Mineralogie autor elia *nne+Marie *n"rone() )

• Ruti# -TiO2-

55Rutilul con ine , Ti.ț Cristalizează 6n siste%ul tetra3onal5 cu habitus "ris%atic

"0n( la acicular ?1@7E 55frec9ent se oser9( stria iuni "aralele cu axul "rinci"al 55c7. /e cunoscț

concre teri firoase5 reticulare5 nu%iteș sagenit . /e cunosc i concre teri re3ulate aleș ș

9

Fi%& 9& Eritrin) (Surs)* int!rn!t.



cristalelor de rutil cu cristale de $e%atitE axa cuaternar( a rutilului coinciz0nd cu una din

axele inare ale $e%atitului. Cristalele aciculare i ca"ilare de rutil se se%naleaz( uneori suș

for%( de sno"i inclu i 6n cristalele trans"arente de cuar ș ț?)'7 55Cli#a$ul este un ?11,@5

s!ărtură concoidal( sau nere3ulat(. Culoare 3alen-6nc$is(5 run(5

ro ie sau nea3r(5ș urmă run 3(luie5 luciu ada%antin5 de

oicei cu as"ect 3ras5 trans!aren ăț : trans"arent "0n( la

o"ac. uritate 5 greutate s"ecific( 4.2-4..

Geneza: %ineral accesoriu 6n roci %a3%atice azice i 6nș

isturi cristalineE "e3%atitic(E 6nș

sedi%ente detritice.

/e cunosc 6nc(dou( for%e ale TiO2:

anataz iș broo.it .

Alt %aterial de titan5 frec9ent 6nt0lnit5 este

sfenul?1@7.

55!storic i 3eneralit( i: rutilul for%eaz( incluziuniș ț

%icrosco"ice5 orientate 6n alte %inerale5 "roduc0nd

efectele de asteris% i c$atoian (5 de exe%"lu la cuar 5ș ț ț

ruin5 safir etc. Cristalele 3alen-aurii fine5 aciculare de

rutil5 dis"use la ,o i aflate ca incluziuni 6n cuar deter%in( se"ararea 9ariet( ii de cuar ș ț ț ț

rutilat?)'7

55;n Ro%0nia rutilul este un constituent accesoriu

6n isturile cristaline din Car"a ii Meridionali i 6nș ț ș

Doro3ea5 6n rocile eru"ti9e azice "aleozoice din anat i din Doro3ea5 6n %a3%atiteleș

azice %ezozoice din M. Mure ului5 6nt0lnindu-se i cu caractere detritice 6n 3resia oli3ocen(ș ș

de Kli>a din Car"a ii Orientali.ț

Ior%a sagenit este adesea frec9ent(. ;n alu9iuni cuaternare se 3(se te 6n M. I(3(ra 5ș ș

M. /ee 5 la Pianu de /us5 Muntele Mic i Poiana Rusc(.ș ș ?-)'7

10

Fi%& ':& Ruti# prins ;ntr<o ro) d!rist# (Surs)* int!rn!t.

Fi%& ''& A! d! ruti# ;n ur (Sursț )*

int!rn!t.



55;n lu%e: Rusia5 Kaza$stan5 'or9e3ia5 Iran a5 /uedia5ț /..A.5 Canada5

!ndia5 razilia5 Australia etc.

Utilizări: ele%ent de aliere 6n

o eluri sau cu unele %etale neferoase: Cu-Ti5 Al-Ti etc.ț

TiO2 se folose te "entru faricareaș

"i3%entului al ?al de titan@ ?1@7.

( Surs!* Cristalografie iș

mineralogie, autor Viorel Macaleț ( 1 ) ,

Geologie Generală, #olumul ,

Mineralogie autor elia *nne+Marie *n"rone() , Mineralogie, autori: Virgil ano#ici,

Victoria tio!ol, %mil ConstantinescuȘ ?@ )'

• A=urit -Cu?CO@2?O@2-

55'u%ele 6i 9ine de la cu90ntul francez

azuralastru desc$is ?alastru ca cerul@.

Cristalizează 6n siste%ul %onoclinic5

"rezent0ndu-se su for%( de cristale %(runte5izolate sau reunite 6n druze5 %ase 3ranulare

co%"acte5 uneori "(%0ntoase sau renifor%e.

/e 3(se te constant 6n "ara3enez( cuș

%alac$itul5 fiind for%at la fel ca i acesta 6nș

zonele de oxidare a %inereurilor cu"rifere?1@7.

55 3ormă45abitus: a3re3ate %asi9e5

stalactitice5 otrioidale5 sferoidaleE cristale indi9iduale taulare sau scurt "ris%atice?2@

7.55Are culoare alastr( 6nc$is "0n( la alastr( desc$is c0nd este su for%( de %ase

"(%0ntoase iș urmă alastr(. Are luciu sticlos5 uneori ada%antin , trans!aren ăț translucid

"0n( la o"ac5 "uritate .&-45 greutate s"ecific( .)-.B5 cli#a$ "otri9it s!ărtură concoidal(5

casant?1@7.

55Geneză: secundar( 6n zona de oxida ie a z(c(%intelor cu"rifere5 6n "ara3enez( cuț

%ala$it Cu2CO?O@2 i alte %inerale de Cu.ș storic i generalită iș ț : azuritul a fost ex"loatat

de c(tre 9ec$ii e3i"teni din /inai i de erturile r(s(ritene ale *3i"tului i utilizat ca "rinci"al(ș ș șsurs( a "i3%entului alastru folosit 6n "ictur(5 cera%ic( s%(l uit( i %ac$ia=5 "recu% i ?6ntr-ț ș ș

11

Fi%& '/& Cur u in#u=iuni d! ruti# (Sursț )* int!rn!t.

Fi%&'0& A=urit din Tinti- Ut$ (Surs)* int!rn!t.



o %ic( %(sur(@ ca %inereu de cu"ru %etalic. ;n *uro"a5 6n s"ecial 6n secolele VJ-VJ!! a fost

utilizat 6n "ictur(5 fresc( i decora iuni i 6n %ulte dintre cazuri5 su"rafe ele colorate 6nș ț ș ț

alastru de azurit ?de oicei cele re"rezent0nd cerul@ au c("(tat 6n ti%" o tent( 9erzuie5

datorat( "rocesului de trecere a azuritului 6n %ala$it5 6n contact cu u%iditatea din at%osfer(.

Azuritul %asi95 utilizat "entru oiecte orna%entale este uneori denu%it c$ess8lit5 du"(

localitatea francez( C$ess85 de unde se ex"loateaz(?2@7.

55;n "rinci"al se utilizează ca %inereu de cu"ru5 la "re"ararea unor fun3icide i a unor ș

9o"sele alastre5 6n "ictur(?1@7.

55;n Ro%0nia se 3(se te 6n zonele de oxida ie ale z(c(%intelor cu"rifere de diferiteș ț

3eneze5 cantonate 6n isturi cristaline ?C0rliaa5 Po=or0ta5 (lan5 (deni5 Oze ti5 Munceluș ș

Mic5 i"o9a5 M(cin@5 le3ate de %a3%atis%ul %ezozoic ?Ge%enea5 aia de Ara%(5

C(z(ne ti5 Al%a -/(li te5 /o%o9a5 Mircea Jod(5 Alt0n Te"e@5 de %a3%atis%ul anatiticș ș ș

?Moldo9a 'ou(5 /asca Montan(5 Ora9i a5 Do3necea5 Ocna de Iier5 Tinco9a5 Ru c$ita5ț ș

(i oara5 (i a i$or@5 de cel neo3en ?!la5 aia /"rie5 Ca9nic5 M. ile 5 (ile or a5ș ț Ț ș ș

Rodna5 De9a5 Al%a u Mic de Munte5 uciu%5 aia de Arie @.ș ș

De ase%enea a"are 6n M. Altai ?.R././W /usia@E la auriu% 6n GreciaE la C$ess8 6n

Iran aE 6n /ardinia ?!talia@E la Tsu%e 6n 'a%iiaE la roen ill5 Consoolin5 Coar5ț

Mun3ana5 Nallarro ?l0n3( Adelaide@ 6n AustraliaE la Kell8 ?'e> Mexico@ i 6n California5ș

/..A. [email protected]

( S

urs!*

Metale iș

!ietre

!re ioase, autori Viorel %rhan i &#i"iu G' ancuț ș (1) , Geologie Generală, #olumul ,

Mineralogie autor elia *nne+Marie *n"rone() , Mineralogie, autori: Virgil ano#ici,

Victoria tio!ol, %mil ConstantinescuȘ ?@ )'

12

Fi%&'1& A=urit i ,#$it din Mor!ni- Ari=onș (Surs)* int!rn!t.



• L!uit -KAl/i2O-

55Alu%osilicat natural de "otasiu din 3ru"a

felds"atoizilor cristalizat 6n siste%ul tetra3onal5 la

o te%"eratur( %ai %ic( de ,&o

C i cuic %aiș

%are de ,&oC. /e "rezint( 6n cristale a90nd for%(

de tetra3ontrioctaedru5 for%( denu%it( iș

leucitoedru5 frec9ent rotun=ite5 cu luciu sticlos5

trans!aren ăț translucid5 "0n( la o"ac5 cli#a$ sla5

s!ărtură concoidal(5 "uritate &.-5 greutate

s"ecific( 2.& iș culoare al-cenu ie cu nuan eș ț

3(lui sau ro ietice5 iarș urma este al(

?1@

7. 55Caracteristici: leucitul for%at la te%"eraturi6nalte "rezint( cristale tra"ezoedrice ?siste% cuic@5 iar "e %(sur( ce te%"eratura scade5

si%etria se %odific( i de9ine tetra3onal(5 c$iar dac( cristalele "(streaz( for%a ini ial(E nuș ț

coexist cu cuar ulț ?2@7.

55Geneză: este un %ineral %a3%atic ti"ic de te%"eraturi 6nalte5 care se for%eaz( "rin

r(cirea la9elor o3ate 6n alcalii i s(race 6n /iOș 2E din aceast( cauz( el nu se 3(se te 6nș

asocia ie cu cuar ul. Condi iile de for%are i stailitate au fost studiate 6n cadrul a dou(ț ț ț ș

siste%e: siste%ul leucit-silice i siste%ul a%ortit-leucit-siliceș?@

7.55 storic i generalită iș ț : este considerat o surs( %inoriu de

"otasiu. ;n !talia5 leucitul "ro9enit din rocile 9ulcanice ale

Jezu9iului a fost %ult( 9re%e utilizat ca fertilizator 6n

a3ricultur(?2@7.

55eucitul se 3(se te 6n .R././. ?ș /usia@5 "e teritoriul

Ar%eniei5 6n Turestan "e r0ul ! ein5 6n /ieria de *st5 a"oiș

6n razilia la /ao Paolo5 6n /..A. la Ma3net Co9e. ;n

cantit( i %ari5 su for%( de cristale de di%ensiuni 9ariate5 se afl( 6n la9eleț

de "e Monte /o%%a ?Jezu9iu@ la Rocca Monfina i Ca"o di o9e ?!talia@5 a"oi la Jancou9er ș

?Canada@?@7.

( Surs!* Metale i !ietre !re ioase, autori Viorel %rhan i &#i"iu G' ancuș ț ș (1) , Geologie

Generală, #olumul , Mineralogie autor elia *nne+Marie *n"rone () , Mineralogie, autori:

Virgil ano#ici, Victoria tio!ol, %mil ConstantinescuȘ ?@ )'

13

Fi%&'4& L!uit)- L=io- It#i (Surs)* int!rn!t.

'5& L!uit)- It#i (Surs)* int!rn!t.



• Op# -/iO2Fn2O-

55 *ste un %ineral care "oate fi 3(sit 6ntr-o

9arietate de culori. O"alul fa9orizeaz( dra3ostea5

"asiunea5 loialitatea5 ex"resi9itatea e%o ionala5ț

s"ontaneitatea i ca"acit( ile dra%atice. Asociat deș ț

ase%enea cu "acea i con tiin a. neori se crede c(ș ș ț

aduce 3$inion5 dar asta din cauz( c( oa%enii se

te% de "artea lui e%o ionala.ț &!alul negru

"ro%o9eaz( con tiin a cos%ic(.ș ț &!alul !ortocaliu

ins"ira ener3ie dina%ic( i intensi9itate.ș &!alul

alb 6ncura=eaz( co%"eten ( i 6%un(t( e te eficien aț ș ț ș ț

?1@

7.55*ste o silice $idratat(5 a%orf( ?n "oate 9aria 6ntre 1-21@. Poate fi incolor sau diferit

colorat ?3alen5 ro u5 run5 9erde5 cenu iu5 alastru5 ne3ru@ datorit( i%"urit( ilor "e care leș ș ț

con ine.ț

Are duritate &.&-.&5 greutate s"ecific( 1.B+-2.2,5 f(r( cli#a$5 luciu sticlos5 %at sau de

cear( ?9ariet( ile "oroase@5 trans"arent sau o"alescent ?9ariet( ile se%itrans"arente@5 uneori cuț ț

iriza ii. *ste r(s"0ndit 6n natur(5 6nt0lnindu-se su for%( de %ase co%"acte5 stalactitice5ț

renifor%e5 rotun=ite cu tuercule5 cruste sau le%n o"alizat.Are s!ărtură concoidale sau

nere3ulat(5 casant. Cu% ti%"ul 6 i "ierdeș

luciul i iriza iile5 re9enindu- i dac( esteș ț ș

introdus 6n a"( sau zea%( de cartofi cruzi. /e

de"une din iz9oarele $idroter%ale i 3e8sereș

6n re3iunile 9ulcanice. ;n condi iile exo3ene5ț

se for%eaz( "rin desco%"unerea silica ilor 6nț

decursul "roceselor de alterare. /u for%( de

a%i3daloide i 3eode se 6nt0lne te uneori 6nș ș

ca9it( ile i cr("(turile rocilor 9ulcanice.ț ș

/e for%eaz( i ca "rodus al "roceselor $idroter%ale de te%"eratur( sc(zut(5 for%0ndș

fie 3an3a unor filoane5 fie u%"l0nd fisurile rocilor 6n care sunt cantonate filoanele

%ineralizate. Rezult( i 6n ur%a "rocesului %etaso%atic deter%inat de coloizii de silice careș

%ineralizeaz( resturile 9e3etale5 6n s"ecial arorii5 for%0nd i%"ortante z(c(%inte de le%n

o"alizat. *ste i un co%"onent i%"ortant al unor or3anis%e ?s"iculi de s"on3ieri5 c(su aș ț

14

Fi%&'7& >r) r) d! op# (Sursț )* int!rn!t)

Fi%&'8& Op#- Austr#i (Surs)* int!rn!t.



?%e%rana@ diato%eelor5 sc$eletele radiolarilor etc.@5 intr( 6n tul"inile de 3ra%inee i 6nș

nodurile eXuisetaceelor ?2@7.

55!ndiferent de %odul de a"ari ie al o"alului5 el se transfor%( 6n ti%" 6n calcedonie iț ș

cuar ț?@7.

55/e cunosc %ai %ulte 9ariet( i dintre careț

6n cate3oria 3e%elor este cu"rins o"alul noil5

o"alescent5 di9ers colorat5 uneori cu iriza ii5 folositț

din cele %ai 9ec$i ti%"uri5 "entru realizarea unor

oiecte de "odoa(. /e folose te la confec ionareaș ț

de i=uterii ?inele5 ro e5 %(r3ele5 cercei@5ș

talis%ane. /e ex"loateaz( 6n Mexic ?de unde a fost

adus "entru "ri%a dat( 6n *uro"a@5 Ce$ia5 !talia5

Rusia5 !ndia5 /ri ana5 Asia Mic(5 Africa de /ud5

Australia unde5 la fel ca i 6n Mexic5 extr(3eaș

o"alul ne3ru5 care era i cel %ai 9aloros. a noi 6n ar(5 se 3(se te 6n Mun ii A"useni laș ț ș ț

Tec$ereu5 Cr(ciu%e ti5 rad5 Al%a ul Mare5 fiind folosit la confec ionarea unor oiecte deș ș ț

"odoa(?2@7.

( Surs!* 000'bi$uterii+info'ro4bi$uterii4ghi"ul+!ietrelor+!retioase'!h!(1) , Metale iș

!ietre !re ioase, autori Viorel %rhan i &#i"iu G' ancuț ș () , Mineralogie, autori: Virgil

ano#ici, Victoria tio!ol, %mil ConstantinescuȘ ?@ )'

• G#!n -P/-55Denu%ire utilizat( de Pliniu cel (tr0n "entru dese%narea %inereului de "lu%[email protected]

15

Fi%&'9& Op#- M!?i (Surs)* int!rn!t.

http://www.bijuterii-info.ro/bijuterii/ghidul-pietrelor-pretioase.php(1)






55P/ con ine + PE este "rinci"alul %ineral deț

"lu%. Cristalizează 6n siste%ul cuic5 cu habitus

cuic5 octaedric sau dodecaedricE cli#a$ "erfect

?1,,@5 s!ărtură suconcoidal(. Culoare cenu ieș

de "lu%5 urmă nea3r(-cenu ie5ș luciu %etalic

"uternic5 trans!aren ăț o"ac. uritate 2.&-2.)&5

greutate s"ecific( )[email protected]

Caracteristici: 3alena "rezint( 6n %od oi nuitș

con inuturi sc(zute de A35 /n5 Tl5 /e5 Te5 Cu5 Hn5ț

As5 /5 iE frec9ent5 "rin alterare se oxideaz( iș

se aco"er( cu o "elicul( de sulfat de "lu% P/O4

?an3lezit@5 care 6n su"rafa ( trece 6n caronat deț

"lu% PCO ?ceruzit@ [email protected]

,,Geneză: $idroter%al(5 %eta%orfic( de contact i re3ional(E sedi%entar(ș [email protected]

55 storic i generalită iș ț : artefactele su for%( de %(r3ele de "lu% desco"erite 6n

Turcia i datate la a"roxi%ati9 +&,, de ani5 indic( "osiilitatea ca 3alena s( fi fost "ri%ulș

%inereu "relucrat "rin to"ire "entru o inerea %etalului constituent.ț

Galena constituie "rinci"alul %inereu de "lu%5 iar 9arietatea o3at( 6n ar3int ?3alena

ar3entifer(@ constituie i %inereu de ar3intE de ase%enea5 is%utul i taliul "ot fi extrase dinș ș

3alen(. Plu%ul a fost utilizat din ti%"uri str(9ec$i5 la realizarea diferitelor oiecte casnice5

conducte "entru trans"ortul a"ei etc.

Ro%0nii extr(3eau 6n %od eficient ar3intul din to"itura de "lu%5 iar unele lin3ouri

de "lu% ro%0ne desco"erite "oart( inscri" iaț e6 arg 5 indic0nd se"ararea acestui %etal

"re ios din 3alen(. ;n *9ul Mediu "lu%ul a constituit oiectul "rinci"al de studiu alț

alc$i%iei ?fiind asociat cu "laneta /aturn@5 6ncerc0ndu-se ti%" de secole ?f(r( succes5

e9identY@ transfor%area sa 6n aur.Utilizările %oderne ale "lu%ului includ: faricarea ateriilorE ar%a%entE alia=e cu

"uncte de to"ire sc(zuteE 6n construc ii5 ca "anouri asorante de 9ira iiE datorit( ca"acit( iiț ț ț

sale de a asori eficient radia iile electro%a3netice cu lun3i%i de und( reduse5 se utilizeaz(ț

ca scut "rotector la reactoare nucleare5 acceleratoare de "articule5 ec$i"a%ent cu raze V5

containere de trans"ort i de"ozitare a %aterialelor radioacti9e.ș

16

Fi%&/:& G#!n) (Surs)* int!rn!t.



Plu%ul i co%"u ii s(i sunt extre%ș ș

de toxici5 acu%ul0ndu-se "ro3resi9 6n cor" iș

conduc0nd 6n final la intoxica ia letal( nu%it(ț

[email protected]

55R(s"0ndire 6n Ger%ania: la Ireier35

Austria 6n KZrnten5 *rz3eir3e.

;n Ro%0nia este %ai r(s"0ndit 6n

azinul %inier (i a din =ude ul i$or5 aiaț ț

/"rie i Ca9nic din =ude ul Mara%ureș ț ș[email protected]

( Surs!* Geologie Generală, #olumul , Mineralogie autor elia *nne+Marie

*n"rone(1) , Cristalografie i mineralogie, autor Viorel Macaleș ț ?) , Mineralogie, autori: Virgil

ano#ici, Victoria tio!ol, %mil ConstantinescuȘ ?@ )'

• I##it -K 1-15&Al4?/i5&-)Al15&-1O1,@?O@4-

55 !llitul este un %ineral care face "arte din 3ru"a silica ilor i %ai este denu%it c$i%icț ș

i silicat de alu%iniu i "otasiu $idratat. Denu%irea acestui %ineral "ro9ine de la localitateaș ș

!llinois de unde i i are ori3inea. /e 3(se te de oicei 6n zonele cu soluri ar3iloase sau 6nș ș

zonele cu roci %a3%atice i acideș [email protected]

55Structura ilitului este ase%(n(toare %ineralelor %icaceeE "rezint( 6n structura sa

strat dioctaedric. Ior%ula teoretic( se "oate "rezenta su for%a K 8Al4?Al8/i+-8O2,@?O@45

"entru 8 9aloarea %axi%( fiind 25 iar 6n %od oi nuit 1 "0n( la 1.&. Diferen a fa ( de for%ulaș ț ț

%usco9itului const( 6n "ro"or ia 6n K5 /i i ț ș [email protected]

55 3ormă4habitus: %ase 3ranulare co%"acte5

culoare al5 cenu iu5 3(lui5ș urmă al(5 luciu

"(%0ntos5 trans!aren ăț translucid "0n( la o"ac5

cli#a$ "erfect5 s!ărtură nere3ulat(5 "uritate 1-25

greutate s"ecific( 2.-2.B5 geneză secundar(5 "rin

alterarea %icelor.

Denu%it i $idro%ic(5 ilitul este un %ineralș

constituient al de"ozitelor ar3iloase i al solurilor ș [email protected]

55Ior%area ilitului este "us( 6n le3(tur( cu fazele de te%"eratur( =oas( ale "roceselor $idroter%ale5 de re3ul( ca rezultat al feno%enelor de alterare ale rocilor eru"ti9e i aleș

17

Fi%&/'& G#!n) (Surs)* int!rn!t.

Fi%&//& I##it (Surs)* int!rn!t.



"e3%atitelor acestora5 "e sea%a %icelor sau a %ineralelor ase%(n(toare. Condi ia necesar(ț

for%(rii lui este "rezen a unui %ediu o3at 6n a"(. A"are de ase%enea 6n roci sedi%entareț

ar3iloase.

;n Ro%0nia a fost descris ca %ineral ar3ilos

for%at 6n roci sedi%entare. ;n entonite5 al(turi de

%ont%orillonit i caolinit5 a"are la P0r9o9a5 Or o9aș ș [email protected]

(Surse: Cristalografie+Mineralogie, autor Lu!inca

Cinca+onel (1) , Mineralogie, autori: Virgil ano#ici, Victoria tio!ol, %mil ConstantinescuȘ () ,

Geologie Generală, #olumul , Mineralogie autor elia *nne+Marie *n"rone(-) )

• Epidot -Ca2Ie[Al2\/i2O)]\/iO4]?O5 O@-

55/ilicat natural de calciu5 alu%iniu i fier5ș

cristalizat 6n siste%ul %onoclinic. /e "rezint( at0t

su for%( de cristale alun3ite5 aciculare5 uneori

co%"acte5 "seudo%orfoze du"( alte %inerale

?felds"a i5 "iroxeni5 a%fioli5 3rana i@ț ț [email protected] 55Culoare:

este de oicei 9erde5 de diferite nuan e5 3alen5ț

ne3ru5 cenu iuE cu c0t con inutul 6n Ie este %aiș ț

ridicat5 culoarea este %ai 6nc$is(. Urmă al([email protected] 55 Luciu sticlos5 "uternic "leocroic ?9erde5 run5

3alen@5 trans"arent5 translucid "0n( la o"ac5

s!ărtură concoidal( nere3ulat(. Are "uritate -)5 greutate s"ecific( .45 cli#a$ "[email protected]

55*"idotul este frec9ent 6nt0lnit 6n rocile %eta%orfice de contact o inute "e sea%aț

calcarelor5 de re3ul( 6n asocia ie cu %inerale de fier. /e constat( c( 6nțsarne5 deseori "iroxeni5 3rana i i al i silica i de calciu i fier suntț ș ț ț ș

6nlocui i "rin e"idot5 6n ur%a "roceselor %etaso%aticeț

"roduse de solu iile $idroter%aleț [email protected]

55Jariet( ile li%"ezi i fru%os colorate se folosesc caț ș

"ietre se%i"re ioase5 cel %ai c(utat fiindț !iemontitul ?9arietate de

e"idot cu %an3an@ care se 3(se te 6n re3iuneaș

Pie%onte din 'J !taliei. Are culoare 9ariail( de la 9iolet la alastru 6nc$is sau ro u 6nc$is5ș

18

Fi%&/0& I##it (Surs)* int!rn!t.

Fi%&/1& Epidot (Surs)* Co#!+i d! ,in!r#!- F&

G!o#o%i!.

Fi%&/4& Epidot (Surs)* int!rn!t.



duritate .&5 adesea radiar sau 6n a3re3ate 3ranulare. Ca 3e%(5 se 3(se te 6n Mexic5ș

Moza%ic5 'or9e3ia5 Austria5 /tatele nite5 Rusia5 !talia [email protected]

55;n Ro%0nia a"are 6n isturi cristaline5 6n Car"a ii Orientali5 Car"a ii Meridionali5ș ț ț

Mun ii A"useni i Mun ii Doro3ei. Mai aundent a"are 6n unele a%fiolite cu alit i 6nț ș ț ș

unele isturi cloritoase cu alit. *ste 6nt0lnit i 6n 3ranitele "aleozoice din Doro3ea de 'ord5ș ș

6n Car"a ii Meridionali5 unde a fost "resu"us de %ul i autori ca fiind de ori3ine "ri%ar(ț ț [email protected]

( Surs!* Mineralogie, autori: Virgil ano#ici, Victoria tio!ol, %mil ConstantinescuȘ (1) ,

Metale i !ietre !re ioase, autori Viorel %rhan i &#i"iu G' ancuș ț ș () )

19



Cpito#u# II& Ct!dr# S@ntu# Is din SnBt P!t!rs6ur%

55Catedrala /f0ntul !saac5 una dintre cele %ai de sea%( ale /ant Peterour3-ului5 este

a ezat( "e %alul st0n3 al r0ului 'e9a. Do%ul auriu al acesteia5ș aco"erit cu 1,, de

ilo3ra%e de aur curat5 se 6nal ( cu %ai %ult de o suta deț %etri s"re cer5

f(c0nd-o "e aceasta 9iziil( de foarte de"arte5 c$iar i dinș 3olful Iinlandei.

/f0ntul !saac a fost ocrotitorul fa%iliei

Ro%ano9. Cl(direa actual( a catedralei5 a

"atra "e acela i loc 6n decursul ti%"ului5ș

a fost ridicat( 6ntre anii 1+1+ i 1+&+.ș(ca ul ini ial "urt0nd tot $ra%ulș ț

/f0ntului !saac a fost o %ica iseric( de

le%n. Peter ! i Cat$erine ! s-au c(s(torit 6n aceasta 6n anul 1)12. a scurt ti%" du"( acestș

e9eni%ent s-a a=uns la concluzia c( "rezen a structurii nu seț

"otri9e te cu i%a3inea de 3randoare a ca"italei i aș ș

i%"eriului5 astfel5 6n anul 1)1) s-a ridicat o iseric( de

"iatr( tot cu $ra%ul sf0ntul !saac5 a fost ridicat( "e locul 6n

care ast(zi se afl( o statuie de ronz5 6n fa a actualeiț

catedrale.

Mai a"oi5 6n anul 1),5 Cat$erine !! a $ot(r0t c(

9rea s( fac( o i%ens( iseric( de %ar%ur( "entru /f0ntul

!saac5 astfel construc ia a 6nce"ut 6n anul 1)+5 a treiaț

9ersiune a ini ialei catedrale. Aceasta a fost ter%inat( aiaț

6n anul 1+,25 6nsa rezultatul nu a fost "e %(sur(a te"t(rilor. Cl(direa nu era fidel( "lanului ini ial5 a"(r0nd ne"l(cut( i "rost construit(. ;nș ț ș

%o%entul 6n care olta acesteia a "icat din 6n(l i%e 6n ti%"ul slu=ei de ;n9iere a anuluiț

1+15 Alexander ! a $ot(r0t s( rezol9e odat( "entru totdeauna "role%a Catedralei /f0ntul

!saac.

P0n( la ter%inarea lucr(rilor5 6n anul 1+&+5 costurile acesteia s-au ridicat la su%a

total( de 2, de %ilioane de rule5 al(turi de o %ul i%e de 9ie i o%ene ti ?accidente 6n ti%"ulț ț ș

lucr(rilor@.

20



Dintre catedralele cu do%5

Catedrala /f0ntul !saac este a "atra

din lu%e5 du"( /f0ntul Petru din

Ro%a5 /f0ntul Pa9el din ondra iș

/f0nta Maria del Iiore din Iloren aț [email protected]

55Pentru decorarea catedralei

nu s-a f(cut nici un fel de raat fiind

folosite cele %ai scu%"e %aterialeE 14 ti"uri diferite de %ar%ur( i %ulte "ietre se%i-ș

"re ioase ?%alac$it5 la"is lazuli etc.@ au fost folosite "entru decora iuni5 acesta fiind unul dinț ț

%oti9ele "entru care construc ia catedralei a costat de a"roa"e 1, ori %ai %ult dec0t cea aț

Palatului de !arna. Cei %ai renu%i i arti ti ai 9re%ii5 "rintre care Karl r8ullo9 i scul"toriiț ș ș

!9an Jitali i Peter Clodt5 au colaorat "entru a crea o serie 6ntrea3( de decora iuniș ț

s"[email protected]

55a"is lazuli este un a%estec de %inerale de culoare alastr(. Din el au fost f(cute

"entru "ri%a oar( i=uterii 6n ur%( cu ),,, de ani. *ste foarte %oale5 %oti9 "entru care se

z30rie foarte u or ș [email protected]

55tilizarea "rinci"al( a %alac$ituluieste ca "iatr( se%i"re ioas( 6n diferiteț

crea ii artistice. Din acest %oti9 s-aț

utilizat i la catedrala /f0ntul !saac dinș

/ant [email protected]

55!nfor%a ii "ractice des"re 9izita laț

Catedrala /f0ntul !saac din /ant

Petersur3: *"resa: !saaie9sa8a Pl nr.15 /ant Petersur35 Rusia

rans!ort: Metrou-/enna8a Plos$c$ad

re bilet "e intrare:ț 2&, rule "entru catedral(5 +, rule "entru cu"ol(.

&rar: ;n "erioada %ai-se"te%rie5 de =oi "0n( %ar i de la 1,:,, la 1B:,,E octo%rie-ț

a"rilie de =oi "0n( %ar i de la 11:,, la 1+:,,. Casa de ilete se 6nc$ide %ereu cu o or( 6nainteț

de ora de 6nc$idere a [email protected]

21



( Surs!*000'crestinorto"o6'ro4biserica+lume4cate"rala+sfantul+isaac+san.t+

!etersbourg+7899'html (1) ,000't#l'ro4san.t!etersburg4cate"ralasfisaac'html () ,

000'bi$uterii+info'ro4bi$uterii4ghi"ul+!ietrelor+!retioase'!h!(-) )

>i6#io%r@i!

1@ Cristalo3rafie i %ineralo3ie5 autor Jiorel Macale 5 *ditura Didactica i Peda3o3ica5 1BBEș ț ș

2@ Metale i "ietre "re ioase5 autori Jiorel *r$an i O9idiu G. !ancu5 *ditura ni9ersitateaș ț ș

Alexandru !oan Cuza !a i5 1BBEș

@ Geolo3ie General(5 9olu%ul !5 Mineralo3ie autor Delia Anne-Marie Androne5 *dituraTe$no"ress5 2,,+E

4@ Mineralo3ie5 autori: Jir3il !ano9ici5 Jictoria tio"ol5 *%il Constantinescu5 *dituraȘ

Didactic( i Peda3o3ic(5 1B)BEș

&@ Mineralo3ie5 autori: Mastacan G$eor3$e5 Mastacan !ulia5 *ditura Te$nica5 1B)&-1B)E@ Cristalo3rafie-Mineralo3ie5 autor u"inca Cinca-!onel5 *ditura *fti%ie Mur3u5 2,,E

)@ >>>.%inerals.roE+@ >>>.3eolo38.co%W%ineralsEB@ >>>.%ineralul.lo3s"ot.roE1,@ >>>.foto%iner.co%WIOTOM!'*RWR*COP!ATOR!2WM!'*RA/W*ritrina.$t%E11@ >>>.%ineralesifloride%ina.lo3s"ot.roW2,11W1,Wre9ista-co%orile-"a%antului-nr-&&.$t%lE12@ >>>.su"erstoc.co%Wstoc-"$otos-i%a3esW1&-&2+B4E1@ >>>.co%%ons.>ii%edia.or3W>iiWIile:eucite -̂^Rocca%onfina5̂ azio5^!talia^,1.="3E14@ >>>.i=uterii-info.roWi=uteriiW3$idul-"ietrelor-"retioase."$"E1&@ $tt":WWen.>ii"edia.or3E1@ $tt":WWro.>ii"edia.or3E1)@ >>>.crestinortodox.roWiserica-lu%eWcatedrala-sfantul-isaac-sant-"etersour3-

)&&2.$t%lE18) >>>.t9l.roWsant"etersur3Wcatedrala^sf^isaac.$t%l.

22

http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/catedrala-sfantul-isaac-sankt-petersbourg-67552.html(1)



http://www.tvl.ro/sanktpetersburg/catedrala_sf_isaac.html(2)





lumea mineralelor

Documents