P .183 |pQ

V/tlUUI«l l\~-L*S. eemvrie 1921 ANUL XVl^Nr^ 4w

BULETINUL SOCIETĂŢII NUMISMATICE EOMÂNE

REVJSTÄ TRIMESTRIALĂ

' PENTRU NUMISMATICĂ ŞI ŞTI INŢELE A U X I L I A R E

S U B Î N G R I J I R E A D-MJI

(CONSTANTIN MOISIL PROFESOR, M E M B R U CORESPONDENT AL A C A D E M I E ! ROMÂNE

V O L U M F E S T I V

ÎNCHINAT D-LUI M. C. SUTZU, P R E Ş E D I N T E L E SOCIETĂŢII,

CU PRILEJUL ÎMPLINIRII V R I S T E I D E 8 0 ANI

P A R T E A I I I

. B U C U R E Ş T I

TIPOGRAFIA CURŢII REGALE F . G Ő B L F I I

v Í9, STR. Regală, 19

1922. o. 7264 '

COMITETUL SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE 1919—1921

Preşed in te : M. C. "Sutxu; v ice -preşedinte : Al. Ccmtacuxinö; secretar general : Dr. G. Severeanu; casier-contabi l : V. N. Popp; membri: N. Butculescii, W. Kneehtel, M. Stlulescu, C. I.

Zamfiresm, Cotişi. Moisil; secretar-redactor al Bule t inulu i ; Const. Moisil.

C U P R I N S U L

G. Sion, U n b i le t i ned i t a l Bănci i N a ţ i o n a l e a Moldovei . Victor N. Popp, M o n e t a l u i Cuza-Vodă. Conşt. Moisil, O p e r a ş t i in ţ i f ică a d-lui M. C. Su t zu .

— Cele m a i v e c h i m o n e t e d in Istros* Dr. G. Severeanu, M o n e t e l e lui R a d u I, cu t ipu l

cava le ru lu i . /. BănarU, U n d o c u m e n t n u m i s m a t i c . 1. G. Probata, Meda l i s t i că n o a s t r ă î n 1921. Membrii Societăţii Numismatice Române. Sommaire. Tabla de materii.

Abonament anual Iei 25. Membrii societăţii primesc revista gratuit.

Redacţia : Calea Victoriei 135.

Administratoare: D-na Elena C. Moisil, Calea Şerbau-Vodă 70.

R l 8 3 ® —< $ , < $ > •

P A R T E A III

UN BILET INEDIT AL BĂNCII NAŢIONALE A MOLDOVEI

S e ş t i e că cea d in t â i b a n c ă românească , ce a o b ţ i n u t p r iv i l eg iu l de a e m i t e h â r t i e m o n e t ă a fost Banca N a ţ i o n a l ă a Moldovei , î n f i in ţa t ă în anul 1852. ,

D e aces t p r iv i l eg iu b a n c a a c ă u t a t să prof i te în p r imi i an i d u p ă cons t i tu i r e , deş i s i t u a ţ i a ei f inanc ia ră n u e r a t ocma i p rosperă . Astfel p e la 1856 d i r ec ţ i unea bănci i a l u a t m ă s u r i l e necesa re ca să se facă p ro iec te p e n t r u b i le te le ce a v e a de g â n d să emi tă .

Posed în coJecţ iunea m e a d o u ă b i l e te de aces tea , p e cari m i le-a d a t fostul d i r ec to r al bănc i i H u t t e r .

U n u l d in ele 1-a pub l i ca t d. Con st. Moisil în a cea s t ă rev is tă , a n u l 1920 p . 46 (v^.şi Cronica N u m i s m a t i c ă a n u l I, 1920 p . 47 u n d e a

* p u b l i c a t şi u n e x t r a s d in s t a t u t e l e Bănci i Moldovei) . Celala l t a r ă m a s p â n ă a c u m ined i t şi profi t de ocazie a-1 pub l i ca

as tăzi , în o n o a r e a d-lui M. C. Su t zu , p r e şed in t e l e socie tă ţ i i n u m i s ­m a t i c e şi fost g u v e r n a t o r al Bănci i N a ţ i o n a l e a Român ie i .

Bi le tul acesta , d e formă p a t t u n g h i u l a r ă şi în m ă r i m e d e 10x15 cm., es te i m p r i m a t pe h â r t i e specială , ca re p e faţă es te d e cu loa re a lbă, iar p e r eve r s de cu loa re ve rzu ie .

P e faţa b i le tu lu i (Fig . .1) se r e p r e z i n t ă o a l ego r i e în l e g ă t u r ă cu p r inc ipa le le o c u p a ţ i u n i şi i zvoare de b o g ă ţ i e a le Moldovei . L a p ic ioare le une i s tânci , m ă r g i n i t e de o p a r t e d e brazi , de ce ia la l t ă p a r t e de v i ţ ă de vie, se af lă: la d r e a p t a , u n g r u p a legor ic ce înfă ţ işează a g r i c u l t u r a (secerătorul) şi c reş te rea v i t e lo r (c iobanul cu oi le) ; lá s t â n g a , a l t g r u p îufă ţ i şând a lb ină r i t u l (s tupul) , c u l t u r a t u t u n u l u i (f igura cu u n c i u b u c în m â n ă ) şi pe scu i tu l (barcagiul) . L a mij loc zeul f luvia l D u n ă r e a , î n c u n u n a t cu stuf, s t ă j o s r ăz imându- ş i m â n a d r e a p t ă p e u n v a s d in ca re c u r g e apă, iar în m â n a s t â n g ă ţ i n â n d o l o p a t ă p e care es te s c r i s : D O N A U . L â n g ă el u n corn de a b o n d a n ţ ă r ă s t u r n a t , d in ca re cad fructe şi flori, r e p r e z i n t ă b e l ş u g u l ţăr i i . I n vârful s tânc i i î n g e r u l păci i , î n t r ' a r i p a t şi cu' r a m u r ă de măs l in în m â n a d reap tă , p ro te jază î n t r e a g ă aceas t ă r e p r e z e n t a r e a ac t iv i t ă ţ i i omeneş t i .

L a mij locul s tânci i u n m e d a l i o n r o t u n d , î nch i s î n t r ' u n c h e n a r de cu loare n e a g r ă cup r inde în c e n t r u s t e m a Moldovei , î m p o d o b i t ă cu u n pav i l ion de h e r m i n ă î n c o r o n a t de co roana p r inc i a r ă şi încon-

j u r a t de a r m e şi s t e a g u r i ; i a r pe c h e n a r es te scr is cu l i tere a l b e : B A N K A N A Ţ I O N A L A A M O L D O V E I ; pe l a t u r e a d r e a p t ă şi s t â n g ă a b i l e tu lu i se află t i pă r i t ă cu l i tere cu r s ive înf lorate şi d e cu loa re roş ie va loa rea l u i : Trois ducaf.s.

I n sfârşi t pe m a r g i n e a de jos e s t e n u m e l e a t e l i e ru lu i u n d e s'a

Fia-, r

i m p r i m a t b i l e t u l : L E I P Z I G , G I E S L Ö K E & D E V D I E N T T Y P . I N S T . I n s c r i p ţ i a aceas ta însă es te ş t ea r să cu o l inie t r a să cu cer­neală , ceea ce doveş te , că d i r e c ţ i u n e a bănc i i voia ca ea să n u fi­g u r e z e pe bi let .

R e v e r s u l b i l e tu lu i e m a i s imp lu . E l r ep rez in t ă în f i l igran de a p ă u n m a r e m e d a l i o n oval , cu m a r g i n i l e fo rma te din p a t r u r â n d u r i de a r c u r i mic i ce se î n t r e t a i e î n t r e ele. I n t e r i o r u l aces tu i m e d a l i o n es te u m p l u t cu l ini i para le le , car i cu câ t se ap rop i e d e c e n t r u devin, m a i dese, d in care cauză sp re mij loc cu loarea b i l e tu lu i es te de u n v e r d e m a i închis .

D e a l u n g u l l a tu re i de sus a b i l e tu lu i se află tot în f i l igran d e a p ă i n s c r i p ţ i a : M O L D A U I S C H E , ; p e l a t u r e a de j o s : L A N D E S -

— 98 —

©_—— <3>3>— ©

B A N K ; iar d e a l u n g u l l a tu re i d in d r e a p t a şi a celei din s t ânga , de a semenea în f i l igran de apa, cifra 100.

D u p ă c u m rezu l tă d in descr ie rea d e m a i sus, b i l e tu l aces ta t rebu ia să a ibă v a l o a r e a de ioo lei vechi , e g a l ă cu t re i d u c a ţ i de aur. De altfel şi b i le tu l pub l i ca t de d. Moisil a v e a uce iaş v a l o a r e (ioo lei s au ioo piaştr i ) , ceeace î n s e m n e a z ă că p r ime le b i l e t e ce vo i a să e m i t ă Banca N a ţ i o n a l ă a Moldove i u r m a u să fie în va loa r e de o su ta lei vechi . P ă c a t n u m a i , că s i t ua ţ i a bănci i n 'a î n g ă d u i t să se emi tă b i le te le p roec ta te , aşa că ele a u r ă m a s n u m a i n i ş t e s imp le încercări de a se i n t r o d u c e şi la noi h â r t i a m o n e t ă . ,

G . S I O N

M O N E T A LUI C U Z A - V Q D Ă

D r e p t u l de a b a t e m o n e t e nu-1 m a i e x e r c i t a u de m u l t D o m ­nitori i noş t r i . «Din secolul al X V I I - l e a ţă r i l e r o m â n e se g ă s i a u

<• în t r ' un h a o s m o n e t a r ; t o t felul de m o n e t e s t r e ine i n u n d a s e r ă pieţele . <• In secolul al X I X - l e a c i r cu lau c a m 7 5 speci i de m o n e t e ' » 1 ) 1 D u p ă c u m n e s p u n e r e g r e t a t u l m e m b r u onorif ic al socie tă ţ i i n u m i s m a t i c e r o m â n e , a c a d e m i c i a n u l Dr. C. I. Istrati în al s ău s t u d i u : Primele însemne de distincţiuni şi decoratului române, erii «o m a r e pacoste pe ţ a ră şi cu m o n e t e l e s t re ine , va r i a t e , s cu r se d in t o a t e ţările, ch ia r m u l t m a i d e p ă r t a t e ca cele vec ine , şi adesea m â n c a t e , bor t i l i te şi de formate , dacă n u ch ia r calpe, de t e m i r a i c u m de m a i aveau curs . A r fi v r u t D o m n i t o r i i să b a t ă i a răş i b a n i a i ţărei , d a r cine să le î n g ă d u e , de oa rece p â n ă şi p o ş t a e ra în m â n i s t r ă ine . Miha lache S t u r d z a în Moldova şi m a i în u r m ă G . Bibescu în M u n ­tenia se gând i r ă , că a r fi n i m e r i t a con t ro la cel p u ţ i n v a l o a r e a bani lor ce a v e a u cu r s în ţ a ră şi p e n t r u aceas t a a u făcut m a i m u l t e pietre de cont ro l . D e aci la b a t e r e a m o n e t e i n u e ra d e p a r t e » 2 ) .

D o m n u l C o n s t a n t i n Moisil, d i s t insu l n u m i s m a t , n e s p u n e în al

') C. A. Orăşanu: Monetele metalice române din timpul regelui Carol 1. (Cronica Numism. An. I N o . 2).

2) Analele Acad. Rom. 1912. Meni. Secţ. Ştiinţif.

•®

® 3><$> —®

N u c u n o a ş t e m împre ju r ă r i l e în car i s 'au b ă t u t aces te mone t e , nici în baza cărei l eg i ; î n să es te cert , că V o d ă Cuza vro ia să p u n ă T u r c i a în fa ţa u n u i fapt îndep l in i t , b ă t â n d aces te mone te , şi a t u n c i

Vig. I

T u r c i a n ' a r fi a v u t c u m să m a i pro tes teze , fiind D o m n i t o r u l s u s ţ i n u t -d e î m p ă r a t u l F rancez i lo r N a p o l e o n al I I I - lea , ca re i u b e a m u l t pe R o m â n i . T o t Cuza -Vodă a conferi t şi deco ra ţ i un i 2 ) .

D u p ă i n fo rma ţ iun i l e ce a v e m p â n ă în prezent , Cuza a b ă t u t o s i n g u r ă specie de m o n e t e : piese de arama de •'> sutimi. FAe a u fost confec ţ ionate la Par i s în 1864 şi t r imise în ţ a ră în foarte mie n u m ă r , ca e x e m p l a r e de probă . D- l C o n s t a n t i n Moisil n e s p u n e că n ' au fost p u s e în c i r c u l a ţ i u n e 3 ) .

') Cronica Numismat ică şi Arheologică, II, p. 2. 2) Ordinul "Steaua României» trei grade, a fost înfiinţat de Cu/a. 3) Vezi acelaş articol.

® <» . -O

— 1 0 0 —

său s t u d i u : Ion C. Brătianu şi moneta naţională1), că încercăr i de a b a t e m o n e t ă na ţ iona lă , se făcură de câ ţ i va D o m n i r o m â n i d in a 2 - a j u m ă t a t e a veacu lu i al X I X - l e a ; d a r ei a u t r e b u i t să r e n u n ţ e d in cauză că T u r c i a , p u t e r e a suzerană , n u le î n g ă d u i a exe rc i t a r ea d r e p ­tu lu i m o n e t a r .

D o m n i t o r u l , ca re a î n f ă p t u i t u n i r e a M u n t e n i e i cu Moldova şi ca re a r e u ş i t să a s i g u r e P r i n c i p a t e l o r - U n i t e o s i t u a ţ i e d e m n ă faţă de p u t e r e a suzerană , a c ă u t a t p r in toa te mij loacele ce-i s t ă t e a u la dispozi ţ ie , să afirme, că ţ a r a e s t e cu to tu l a u t o n o m ă .

D i n t r e aces te mij loace m a i a les d o u ă e r au m e n i t e să dea ex­pres ie aces te i a u t o n o m i i : d r e p t u l de a conferi deco ra ţ i un i şi d r e p t u l de a b a t e m o n e t e na ţ iona le .

I n c a b ine tu l n u m i s m a t i c al Academie i r o m â n e se aflau î n a i n t e de război (astăzi s u n t la Moscova) m a i m u l t e m o n e t e de a r a m ă b ă t u t e în t i m p u l aces tu i D o m n i t o r .

® ; ' : • -® Mone te l e a u fost b ă t u t e în a n u l de a p o g e u al D o m n i t o r u l u i

Cuza, a tunc i , când i zbu t i se să se i m p u e ţăr i i şi s t r e ină t ă ţ i i p r i n l o v i t u r a dela 2 Mai 1864, în u r m a căre ia p u t u face secu la r i za rea ave r i lo r m ă n ă s t i r e ş t i şi î m p r o p r i e t ă r i r e a ţă rani lor .

I a t ă c u m se p r e z i n t ă m o n e t a lui Cuza-Vodă (F ig . 1): Av. A L E X A N D R U | I O A N I Capu l D o m n i t o r u l u i în profi l

s p r e d r e a p t a . D o u ă cercur i l ineare . Iis. P R I N C I P A T E L E U N I T E (circular),

5 S U T I M I I 1864 (în câmp) . A. * C. (jos).

Cerc p e r l a t in te r ior , d o u ă cercur i l i n e a r e m a r g i n a l e . A r a m ă 25 m m . *) Abia pes t e t re i an i , la 1867, s u b D o m n i t o r u l Carol I, se b a t

cu c o n s i m ţ ă m â n t u l T u r c i e i p r i m e l e m o n e t e m ă r u n t e de a r a m ă cari a u p u t u t fi p u s e în c i rcu la ţ ie î n locu ind m o n e t e l e d iv i z iona re s t r ă ine .

V I C T O R N.. P O P P

O P E R A Ş T I I N Ţ I F I C Ă A D-LUI M , C S U T Z U .

I n t r e p u ţ i n i i noş t r i î nvă ţ a ţ i , car i a u r euş i t să se i m p u n ă s t ră­ină tă ţ i i şi să-şi câş t ige u n r e n u m e eu ropean , d. M. C. S u t z u ocupă u n loc de f runte . D o t a t cu o i n t e l i g e n ţ ă s c ă p ă r ă t o a r e şî cu o p u t e r e d e m u n c ă p u ţ i n ob i şnu i tă , d-sa a a juns , p r in t r ' o a c t i v i t a t e s tă ru i ­t oa re şi n e î n t r e r u p t ă de o j u m ă t a t e d e veac , cel m a i î n s e m n a t n u ­m i s m a t al n o s t r u şi u n u l d i n t r e cei m a i de s e a m ă r e p r e z e n t a n ţ i ai aces te i ş t i i n ţ e în lume .

A c t i v i t a t e a d-lui S u t z u pé t e r enu l n u m i s m a t i c î ncepe cu m u l t î n a i n t e de p u b l i c a r e a p r ime i sale luc ră r i (1883). 2 ) E a a fost de te r ­m i n a t ă n u n u m a i de înc l ină r i l e fireşti şi de d r a g o s t e a î n ă s c u t ă p e n t r u c u l t u r a ant ică , da r şi de in f luen ţa ce a u exerc i ta t -o a s u p r a sa doi d i n t r e cei m a i m a r i a m a t o r i de a n t i c h i t ă ţ i : g e n e r a l u l N . Mavrus ,

J) Exemplarul descris aci se află în posesiunea D-lui Albert Zwiebel, cunoscutul anticar din ; Bucureşti.

*)• Systeme monctâire primitive de l'Asie mineur$ et de la Grece, publicată în lierista pentru istorie, arheol. si filol. Bucureşti, 1883. .

® : ; ® î n t e m e i e t o r u l Muzeu lu i N a ţ i o n a l de A n t i c h i t ă ţ i d in Bucu re ş t i şi D . A. S tü rza , pă r in te l e n u m i s m a t i c e i r omâneş t i . L e g ă t u r i l e s t r â n s e d e r u d e n i e şi de ş t i i n ţ ă cu aceş t i p r o m o t o r i ai s tud i i lo r a rheo log i ce l a noi şi pas iona ţ i co lec ţ iona tor i de an t i ch i t ă ţ i , a u c o n t r i b u i t în m a r e m ă s u r ă se d e t e r m i n e pe t i ne ru l î n to r s d in F r a n ţ a , u n d e făcuse s tud i i f rumoase d in ing ine r i e , să se devo teze şi el a rheologie i , şi în specia l n u m i s m a t i c e i .

Ca şi aceşt ia , şi ca cei m a i m u l ţ i d i n t r e n u m i s m a ţ i , d. S u t z u şi-a î n c e p u t a c t i v i t a t e a sa pe aces t t e ren , ca u n h a r n i c co lec ţ iona to r de m o n e t e . D a r încă de la î n c e p u t d-sa a d a t aceste i î nde le tn i c i r i u n ca r ac t e r şt i inţif ic. Căci de o p a r t e şi-a m ă r g i n i t a c t i v i t a t ea n u m a i în d o m e n i u l an t i ch i t ă ţ i i , de a l t a p a r t e n u a cons ide ra t m o n e t e l e n u m a i d u p ă a spec tu l lor ex t e r io r sau d u p ă r a r i t a t e a lor, ci a d a t i m p o r ­t a n ţ a c u v e n i t ă va loa re i lor in t r insece , ro lu lu i lor de i n s t r u m e n t e comerc ia le . Astfel încă dela începu t , când era n u m a i co lec ţ iona tor , d. S u t z u a p a r e la no i ca u n inova to r .

Mone te l e a d u n a t e de d-sa r e p r e z i n t a u u r m ă t o a r e l e specii ce s 'au b ă t u t ori a u c i rcu la t în a n t i c h i t a t e p e t e r i to r iu l ţăr i i n o a s t r e :

^ i ° M o n e t e pont ice , b ă t u t e de o raşe le g receş t i d e pe ţ ă r m u l Mării- ^ N e g r e . 2 ° M o n e t e romane , i n t r o d u s e în Dac ia p r in mij locirea co­m e r ţ u l u i d i n t r e Daci şi R o m a n i î n a i n t e de cucer i re sau i n t r a t e î n ţ a r ă d u p ă prefacerea Dacie i în p rov inc ie r o m a n ă . 3° M o n e t e ba rba re , b ă t u t e de Daci în t i m p u l când e r a u i n d e p e n d e n ţ i , s au i n t r o d u s e î n ţ a r a p r in l e g ă t u r i l e lor comerc ia le cu popoa re l e b a r b a r e d in v e c i n ă t a t e .

Colec ţ iunea aceas ta a fost a l că tu i t ă în aşa fel, î ncâ t de o p a r t e să c u p r i n d ă seri i m o n e t a r e câ t se poa t e ma i b o g a t e şi m a i com­plecte, ca să p o a t ă da astfel o ideie d e s p r e e v o l u ţ i u n e a i s tor ică a mone tă r i e i î n Dac ia v e c h e ; de a l t ă p a r t e să p o a t ă servi şi ca d o ­c u m e n t e p e n t r u d e s v o l t a r e a economică a Dacie i î n a i n t e şi d u p ă ' cuce r i r ea r o m a n ă .

Pr in u r m ă r i r e a aces tu i d u b l u scop co lec ţ iunea a fost complec­t a t ă r â n d pe r ând şi cu a l t e m o n e t e , s t r ă ine de ţ a ra noas t ră , car i pviteau servi ca e ta loane , ori p r ez in t au p u n c t e de c o m p a r a ţ i e cu cele dela noi.

E r â na tu r a l , ca î n d r u m â n d u - ş i a c t i v i t a t ea în aceas t ă d i rec ţ ie , d. S u t z u să dea o a t e n ţ i e to t m a i m a r e pondur i l o r ant ice , cu aju­torul cărora p u t e a spera să l ă m u r e a s c ă p r o b l e m a ca rac t e ru lu i m o -

® , • • : © - 1 0 2 -

n e t ă r i e i an t ice , "care n u m a i p r i n s t u d i u l t ex t e lo r vechi e ra impos ib i l d e rezolva t .

I a t ă deci c u m a l ă t u r e a de co lec ţ iunea sa de m o n e t e , şi-a fo rmat şi o co lec ţ iune de m o n u m e n t e me t ro log i ce , u n i c ă în felul ei, ca re e ra m e n i t ă să-i a d u c ă cele m a i m a r i foloase în ce rce tă r i l e ce le î n t r e ­p r i n d e a în d o m e n i u l aces to r d o u ă ş t i in ţe , a t â t de s t r â n s u n i t e î n t r e ele.

Cu g e n e r o z i t a t e a s a v a n t u l u i , ca re ţ i n e ca d u p ă d i s p a r i ţ i a sa m o n u m e n t e l e cu l t u r a l e ce le-a a d u n a t cu a t â t a d r a g o s t e şi cu a t â t a r â v n ă , să n u se î m p r ă ş t i e şi să n u se în s t i ă ineze , ci să se rvească p e n t r u t o a t e gene ra ţ i i l e ca ob iec te de s tud iu , d. S u t z u a d ă r u i t î n t r e a g a sa co lec ţ iune C a b i n e t u l u i N u m i m a t i c al Academie i R o m â n e , făcând d in aces t i n s t i t u t — care e ra p â n ă a t u n c i cel m a i m a r e depoz i t de m o n e t e r o m â n e ş t i — u n i m p o r t a n t izvor d e in formaţ i i p e n t r u to ţ i cei ce vo r s tud i a .în v i i to r n u m i s m a t i c a şi m e t r o l o g i a a n t i c ă a ţă r i i noas t r e .

D a r a l ă t u r e a de ac t i v i t a t ea de co lec ţ iona tor , d. S u t z u a r e şi o X foar te b o g a t ă a c t i v i t a t e d e sc r i i to r pe t e r e n u l n u m i s m a t i c e i şi m e -

t ro log ie i an t i ce . ' î n c e p â n d cu anu l 1884 şi p â n ă la v â r s t a î n a i n t a t ă la care a

a j uns astăzi , , d-sa a pub l i ca t u n î n s e m n a t n u m ă r de luc ră r i ş t i in ţ i ­fice, car i dacă n u i m p u n p r in v o l u m u l lor, a u a d u s în s c h i m b con-t r i b u ţ i u n i cu to tu l nou i şi de cea m a i m a r e va loa r e p e n t r u n u m i s ­m a t i c ă şi m e t r o l o g i e . ţ

N u a m i n t e n ţ i a să înş i r aci t i t lu r i l e şi c o n ţ i n u t u l aces to r nu­m e r o a s e s c r i e r i ; aceas ta a făcut-o D. A. S t u r d z a în r ă s p u n s u l la d is ­cu r su l d e r e c e p ţ i u n e a d-lui S u t z u în A c a d e m i a R o m â n ă , Ceea ce vo i încerca să fac în r â n d u r i l e u r m ă t o a r e , v a fi n u m a i să a t r a g a t e n ­ţ i u n e a n u m i s m a ţ i l o r noş t r i a s u p r a păre r i lo r noi şi cu to tu l o r ig ina le , p e cari d-sa le-a fo rmula t cu p r iv i r e la câ t eva p r o b l e m e e sen ţ i a l e a l e n u m i s m a t i c e i şi me t ro log i e i an t i ce .

1. Caracterul monetăriei antice. î n v ă ţ a ţ i i s t ră in i , i m p r e s i o n a ţ i de m a r e a v a r i e t a t e a m o n e t e l o r an t i ce şi de d i sp ropo r ţ i a î n t r e p o n d u r i l e lor . a u a juns la conv inge rea , că m o n e t e l e b ă t u t e în an t i ch i t a t e , şi î n special cele d e bronz, a v e a u . u n ca rac te r m a i m u l t conven ţ iona l , f iduciar . Aceas t ă p ă r e r e a fost şi m a i m u l t î n t ă r i t ă d u p ă ce m a r e l e

. 9 — — — — <j>— — ^ g> — 103 —

î n v ă ţ a t g e r m a n T h . M o m m s e n a pub l i ca t i s to r ia m o n e t e i r o m a n e , în care n u dă nici o i m p o r t a n ţ ă p o n d u l u i m o n e t e l o r r o m a n e de bronz :

D-l S u t z u s'a r i d i ca t cu h o t ă r î r e î m p o t r i v a aces te i teori i , c a r e de o p a r t e i s'a p ă r u t cu t o tu l în con t r ad ic ţ i e cu p r inc ip i i l e civi l i ­zaţiei an t ice , şi cu p u n c t u l de v e d e r e p o n d e r a l al mone te lo r , c u m şi în special cu ca rac t e ru l rea l i s t şi c o n s e r v a t o r al p o p o r u l u i r o m a n ; de a l t ă p a r t e n e c o n f o r m ă cu t e x t e l e an t i ce . D u p ă u n s t u d i u a p r o ­funda t al aces tor t ex t e şi d u p ă ce a c â n t ă r i t u n m a r e n u m ă r de p iese în t oa t e muzee l e d in Euro 'pa , d-sa a fo rmula t o teor ie d i a m e t r a l o p u s ă : t oa t e m o n e t e l e an t ice , şi în special m o n e t e l e de b ronz r o m a n e , va lo rează g r e u t a t e a lor me ta l i că . Popoare le an t i ce n u s 'au se rv i t n ic i o d a t ă de m o n t e c o n v e n ţ i o n a l e p r o p r i u zise, ele n ic i n u p u t e a u concepe o astfel d e ide ie . *)

Mul t t i m p a t r e b u i t să l u p t e d. S u t z u p e n t r u a c o n v i n g e p e n u m i s m a ţ i de v e r i t a t e a aces te i p ă r e r i ; m u l t e polemici a t r e b u i t s ă s u s ţ i n ă con t r a celor ce n u vo iau să î n ţ e l e a g ă r ea l i t a t ea faptelor . O î n t r e a g ă şcoală, b a z a t ă pe o l u n g ă t r a d i ţ i e şi s u s ţ i n u t ă d e o a u t o r i t a t e ca M o m m s e n , se o p u n e a pă re r i lo r sale. Şi t ocmai târz iu de to t a p u t u t a v e a sat isfacţ ia , ca cel p u ţ i n un i i d i n t r e n u m i s m a ţ i i m a r i a i E u r o p e i , să a d m i t ă p u n c t u l s ău de vedere , şi să cons t a t e că p ă r e r e a sa p r i n d e to t m a i m u l t în r â n d u l t ine r i lo r savan ţ i , m a i i n d e p e n d e n ţ i .

T e o r i a d-lui S u t z u d e s p r e ca rec te ru l m o n e t e l o r a n t i c e es te în s t r â n s a l e g ă t u r ă cu concep ţ i a d-sale d e s p r e o r i g inea mone te lo r . D u p ă d-sa m o n e t e l e se t r a g d in p o n d u r i l e (obiectele de meta l ) ce se în­t r e b u i n ţ a u în t i m p u r i l e p re i s to r i ce ca. mi j loace de s c h i m b ( topoare , căldări , fr igări , pirosti i) . Din aces tea s 'au d e s v o l t a t l i n g o u r i l e d e m e t a l cu g r e u t a t e fixă, i a r când aces tea a u fost p r e v ă z u t e cu o ş t amp i l ă oficială a u d e v e n i t m o n e t e . 2 )

Ca o d o c u m e n t a r e a teor ie i sa le d e s p r e ca rac te ru l m o n e t e l o r au t ice , p u t e m cons idera s t ud iu l a s u p r a clasificării m o n e t e l o r r o m a n e d e bronz, pub l i ca t de c u r â n d 3 ) şi c a r e se bazează pe c o n c o r d a n ţ a perfectă d i n t r e in formaţ i i le t ex t e lo r a n t i c e şi da t e l e ce ni-lc- d a u cerce tăr i le făcute a s u p r a p ise lor p ă s t r a t e p â n ă as tăz i . D a c ă a c e a s t a

') Mai ales în Kinde nur Ies monnaies imperiales romaiiics din Revue urnii tu­rnat i<[uc. Paris 1899. Cf. şi mai sus p. 83 urm.

-) Les orif/ines ile la moinidii-, Paris 1917. Tradusă în Buletin 1919 p. 6 urm. 3) V. mai sus p. 83, şi tradus în Buletin 1920 p. 49 urm.

• : — €

clasif icare jus t i f ică cu p r i so s in ţ ă t eor ia de ma i sus, ea e s t e impor ­t a n t a şi p e n t r u faptul că es te s i n g u r a clasif icare ş t i inţ i f ică a m o ­ne t e lo r i m p e r i a l e r o m a n e .

2. Relaţiile dintre monetele anticei O a l tă p r o b l e m ă capi ta lă , p e ca re a rezolvat -o d. S u t z u cu m u l t ă i ngen ioz i t a t e , es te p r o b l e m a legă­tu r i lo r ce a u ex i s t a t în a n t c h i t a t e î n t r e m o n e t e l e difer i te lor o r a şe .şi popoare , car i a u l ua t p a r t e la c o m e r ţ u l mond ia l . F a ţ ă d e m a r e a v a r i e t a t e a m o n e t e l o r an t i ce es te i n t e r e s a n t de ce r ce t a t ce r e l a ţ i un i de 'va loare au ex i s t a t î n t r e ele şi ce rol a u a v u t fiecare d i n t r e e le în s c h i m b u l m o n d i a l . Mai a les es te i m p o r t a n t aces t fapt p e n t r u t i m p u l impe r iu lu i r o m a n , care s t ă p â n i â a t â t e a ţăr i şi o raşe cu n u ­m e r a r deoseb i t şi avea în m â n ă î n t r e g comer ţu l lumii- C u m a u pro­c e d a t R o m a n i i ca să p u n ă m o n e t a lor p rop r i e în l e g ă t u r ă cu mo-

, ne t e l e cari c i rcu lau în cele la l te p rov inc i i ale i m p e r i u l u i şi în ce m o d se făcea s ch imbu l m o n e t a r ?

C h e s t i u n e a a c ea s t a a rezolvat -o d. S u t z u p e n t r u epoca împă ­r a t u l u i N e r o şi a u r m a ş i l o r săi imed ia ţ i . S u b N e r o s'a modi f ica t vech iu l s i s t em m o n e t a r r o m a n a d o p t â n d u - s e un" a l t s i s tem, care

<> p u n e a în l e g ă t u r ă m o n e t e l e r o m a n e cu cele m a i r ă s p â n d i t e m o n e t e 3> greco-as ia t i ce de pe v r e m e a aceea.

Astfel p iesa d e a u r (aureus) a lui N e r o cân tă r i a 7 gr. 26, deci e r a e g a l ă cu o p iesă de 10 oboli (decabol at ic) ; ceea ce î n s e m n e a z ă că f iecare obol de a u r va lo ra 10 s e s te r ţ i i r o m a n i de bronz . S t a t e r u l d e a u r m a c e d o n e a n , care avea 12 oboli , e ra p r in u r m a r e ega l cu 120 ses te r ţ i i r oman i . ' ,

Aces t aureus ne ron ian , d u p ă spuse l e lui P l in ius e ra j= d in l ibra r o m a n ă sau ^ d in m i n a at ică, pe când cea m a i u z i t a t ă m o n e t ă de a u r în c o m e r ţ u l greco-as ia t ic , ad ică s t a t e r u l de a u r m a c e d o n i a n al l u i A l e x a n d r u cel Mare , n u va lo ra decâ t ^ din miria a t ică . Astfel aureus-ul lu i N e r o va lo ră 25 d inar i , i a r s t a t e r u l m a c e d o n e a n 30 d inar i . R a p o r t u l d i n t r e aces te d o u ă m o n e t e d e a u r şi m o n e t e l e de a r g i n t r o m a n e şi p rov inc i a l e e ra foarte s implu . P e n t r u u n s t a t e r m a c e d o ­n e a n se p l ă t e a u 6 t e t r a d r a h m e de a r g i n t s au 24 d r a h m e de a r g i n t ; p e n t r u u n aureus r o m a n n u m a i 5 p iese de a r g i n t de câ te p a t r u d r a h m e sau 20 d r a h m e . I n ace laş t i m p s t a t e ru l m a c e d o n e a n va lo ra 30 de d r a h m e cistofore — o m o n e t ă de a r g i n t foar te m u l t î n t r e b u i n ­ţ a t ă în t i m p u l acela în Asia-Mică — iar aureus-ul n e r o n i a n va lo ra

— 1 0 5 —

® 3>̂ > ®

') V. mai sus p. 69 Origine, mode de formaiion et rapports des prineipales* unités pondérales antiques.

\

® : • • •• —i106 —

n u m a i 25 cistofori. D e a s e m e n e a în ses te r ţ i i r oman i , s t a t e ru l v a l o r a 120 ses ter ţ i i , aureus-vl n u m a i 100. A m p u t e a c o m p a r a aces te d o u a m o n e t e de aur , p â n ă la u n punc t , cu n a p o l e o n u l francez şi l i ra en­gleză în r a p o r t u r i l e lor faţă de leul r omânesc d i n a i n t e de războ iu l m o n d i a l . P e când n a p o l e o n u l v a l o r ă 20 lei de a r g i n t , l i ra eng l eză va lora 25 lei de a r g i n t .

D e a l tă p a r t e d i n a r u l de a r g i n t al lu i N e r o p o a r t ă în t e x t e n u m e l e de drahmă şi se d iv izează ca şi d r a h m e l e g receş t i în 48 de pă r ţ i , ce p u r t a u n u m e l e de chalchi , i a r la R o m a n i sicilici. C h i a r aces t n u m e de sicilicus p robează că la o r i g i n ă d i n a r u l r o m a n a a v u t l e g ă t u r i s t r â n s e cu m o n e t e l e greceş t i d in Sicilia, în special din o r a şu l P a n o r m u s , u n d e s 'au b ă t u t m o n e t e de b ronz g r e c o - r o m a n e d e c ă t r e prefecţ i i flotei lui Marc A n t o n i u . Aces t d inar , de a l t ă p a r t e , e s t e i den t i c ca g r e u t a t e cu d r a h m a cistoforă, care pe v r e m e a aceea e r a cea m a i r ă s p â n d i t ă m o n e t ă d e a r g i n t în Asia m i c ă şi în c o m e r ţ u l grecesc. I a r ca v a l o a r e în bronz, a c e a s t ă d r a h m ă e ra e g a l ă cu 4 ses ter ţ i i r o m a n i .

T®ate aces te d o v e d e s c că s i s t emul m o n e t a r al lui Nero , î m p r u ­m u t a t d in Asia-Mică, u r m ă r i â să dea p u t i n ţ ă m o n e t e l o r r o m a n e d e a avea r a p o r t u r i s imp le cu p r inc ipa l e l e m o n e t e ce c i rcu lau pe v r e m e a 'aceia în Grec i a şi în Asia, ceeace î n s e m n e a z ă că R o m a n i i s 'au p r e o ­c u p a t de c h e s t i u n e a a t â t de i m p o r t a n t ă a s tabi l i r i i de l e g ă t u r i câ t ma i s t r â n s e î n t r e m o n e t e l e lor şi cele p rov inc ia le .

F o a r t e p robab i l că astfel de l e g ă t u r i a u ex i s t a t şi în t i m p u r i l e m a i vech i î n t r e s i s temele m o n e t a r e a le Grec i lo r d in E u r o p a şi Asia , şi u n s t u d i u m a i a m ă n u n ţ i t a s u p r a lor ar p u t e a a d u c e l ă m u r i r i no i şi n e a ş t e p t a t e cu p r iv i re la m o d u l c u m a u ş t i u t popoa re l e a n t i c e să-şi o rgan izeze v i a ţ a economică şi s c h i m b u l i n t e rna ţ i ona l .

3. Originea pondurilor antice si legăturile dintre ele. S t u d i u l t ex ­te lor m e t r o l o g i c e şi al p o n d u r i l o r ce s 'au p ă s t r a t d in a n t i c h i t a t e i-au d a t p u t i n ţ a d-lui S u t z u să formuleze o teor ie n o u ă d e s p r e o r i g inea p o n d u r i l o r şi să descopere l e g ă t u r i n e b ă n u i t e d e n i m e n i î n t r e cele m a i difer i te p o n d u r i an t ice . *)

P o r n i n d dela p r inc ip iu l , că g r e u t a t e a p r i m i t i v ă care a s e r v i t

© ®& 1 ©

Ia fo rmarea p o n d u r i l o r es te g r ă u n t e l e (de g r â u ; de orz, d u b l u de g r e u ca cel de g r â u ; de roşcovă cu g r e u t a t e q u a d r u p l ă celui de g râu , etc.) d-sa a c o n s t a t a t că g r ă u n t e l e d e g r â u as i ro -bab i lonean es te i den t i c cu cel e g i p t e a n şi, l uc ru de mi ra re , cu cel r o m a n . D in aces t m o m e n t o l u m i n ă n o u ă s'a p ro iec ta t a s u p r a me t ro log ie i an t ice . S 'au p u t u t s tab i l i re la ţ i i s igu re , m a t e m a t i c e , î n t r e p o n d u r i l e romane , g receş t i şi o r ien ta le . S'a p u t u t t r ans fo rma orice p o n d g rec sau o r ien ta l în u n i t ă ţ i r o m a n e şi s'a p u t u t astfel c o n s t a t a câ t de s t r â n s e l e g ă t u r i a u e x i s t a t în acele t i m p u r i d e p ă r t a t e î n t r e p o p o a r e l e c iv i l iza te ale l u m i i şi cât de m u l t s'au i n f luen ţa t u n e l e pe a l te le . D esco p e r i r ea d-lui S u t z u n ' a r e v a l o a r e n u m a i p e n t r u m e t r o l o g i e ; ea r ă s t o a r n ă î n t r e a g ă concep ţ i a d e s p r e de svo l t a r ea izo la tă a c ivi l izaţ i i lor an t i ce şi a r a t ă că l e g ă t u r i l e d i n t r e aces te c ivi l izaţ i i aii fost cu m u l t m a i f recven te şi m a i s t r â n s e decâ t n e î n c h i p u i a m noi, modern i i .

D in cele spuse m a i sus ori c ine îşi p o a t e d a s e a m a cât de m a r e i m p o r t a n ţ ă a r e p e n t r u n u m i s m a t i c ă şi m e t r o l o g i a an t i că ope ra ş t i in-

% ţifică a d-lui Su tzu . P u n c t u l de v e d e r e cu t o tu l s u p e r i o r d in care % a c o n s i d e r a t d-sa m a r e l e p r o b l e m e ale aces to r ş t i i n ţ e ; i n g e n i o z i t a t e a cu ca r e a s to r s i zvoare lo r l i t e r a r e şi m o n u m e n t e l o r an t i ce so lu ţ i i le cele ma i s u p r i n z ă t o a r e , da r în acelaş t i m p şi cele m a i a p r o p i a t e d e a d e v ă r ; s t ă r u i n ţ a cu ca re s'a ţ i n u t m e r e u în c u r e n t cu noi le cerce­t ă r i şi descoper i r i , t o a t e aces tea i-au a s i g u r a t u n loc de f run te î n t r e o a m e n i i de ş t i i n ţ ă a t â t de la noi câ t şi d in s t r ă ină t a t e , consac rân-du-1 d r e p t u n u l d i n t r e cei m a i m a r i n u m i s m a ţ i şi m e t r o l o g i a i t im­p u l u i nos t ru .

C O N S T . M O I S I I ,

®- »<3> : &

C E L E M A I V E C H I M O N E T E D I N I S T R O S

Cel d i n t â i d i n t r e o raşe le a n t i c e g receş t i d e pe ţ ă r m u l r o m â ­nesc al Măr i i N e g r e , ca re a a v u t o m o n e t ă r i e p ropr ie , a fost o ra şu l I s t ros , a şeza t în ap rop i e r ea gur i i «sfinte» a Dunăr i i , a c t u a l u l b r a ţ Sf. G h e o r g h e .

T i m p u l când a î n c e p u t să funcţ ioneze aceas tă m o n e t ă r i e a fost f ixat d e că t r e n u m i s m a ţ i în ap rop i e r ea a n u l u i 400 în. d. C h r . 1 ) . I a r cele d in t â i p iese b ă t u t e acolo s u n t fără îndo ia lă f rumoase le d r a h m e de a r g i n t , car i a u t ipu l de pe r e v e r s i n c a d r a t î n t r ' u n p ă t r a t a d â n c i t (quadratum incusum).

Aces t e p iese formează î n c e p u t u l u n e i foar te b o g a t e serii d e m o n e t e de a r g i n t , ce au c o n t i n u a t să se e m i t ă în cursu l veacu r i l o r u r m ă t o a r e , p â n ă când cucer i rea r o m a n ă a a d u s cu s ine î n c h i d e r e a a t e l i e ru lu i d in I s t ros . Când aces t a te l ie r s'a desch i s d in n o u s u b pr imi i î m p ă r a ţ i , n 'a m a i b ă t u t m o n e t e de a r g i n t , ci n u m a i de b ronz .

<> D r a h m e l e i s t r i ene cu p ă t r a t u l a d â n c i t a u i m p o r t a n ţ ă n u n u m a i <• p e n t r u că s u n t cele m a i vechi m o n e t e b ă t u t e în aces t oraş, da r şi p e n t r u c ă t i p u r i l e lor s'au t r a n s m i s t u t u r o r m o n e t e l o r u l t e r i oa r e d e a r g i n t , ch ia r şi celor d iv iz ionare . 2 ) Ast'fel, d u p ă mo d e lu l aces to r p r i m e d r a h m e , t oa t e m o n e t e l e i s t r i ene de a r g i n t r e p r e z i n t ă pe faţă d o u a cape te de t iner i , a şeza te în sens con t ra r , i a r pe r eve r s o acv i lă ciu­gu l i nd u n delfin.

T i p u l de pe faţă — cele d o u ă cape te aşeza te în sens c o n t r a r — a fost i n t e r p r e t a t de n u m i s m a ţ i şi a r h e o l o g i în difer i te m o d u r i , fără a i se p u t e ^ da p â n ă a c u m o exp l i ca re sa t i s făcă toare . A s t f e l W i e s e şi E c k e l au v ă z u t în ele pe D ioscu r i ; Voss iu s a c rezu t că în fă ţ i ­şează cele d o u ă g u r i a le D u n ă r i i p r i n cari an t ic i i c r e d e a u că se v a r s ă f luviul în m a r e ; în sfârşi t P i ck a emis ideia, că ar r e p r e z i n t ă zeii v â n t u r i l o r cari p ro t e j au n a v i g a ţ i a I s t r i en i lo r d in d o u a d i rec­ţ iun i c o n t r a r i i : d in sp re D u n ă r e şi d i n s p r e m a r e . 3 )

>) Pick, Die antiken Münzen Nord-Griechenlands, Dac-ien u. Moesien, p. 417. 2) Pe lângă drahme Istrienii au bătut şi monete divizionare de argint:

oh oii şi fracţiuni de oboli. :') Pick o. r. p. 149 şi nota 1.

® : • ®r ^ - ®

— 108 —

® —® U n s t u d i u m a i a m ă n u n ţ i t al m o n e t e l e r i s t r i ene ce a u p ă t r a t u l

a d â n c i t mi-a d a t pr i le jul să m ă o c u p şi eu d e acea s t ă c h e s t i u n e şi, în cele ce u rmează , voi înce rca a-i d â o i n t e r p r e t a r e nouă , b a z a t ă pe . u n e l e n o t e ca rac te r i s t i ce a le aces tu i t i p , n e o b s e r v a t e p â n ă acum. î n d e m n u l la aces t s t u d i u m i 1-a d a t o i n t e r e s a n t ă p iesă d e aces t fel af lă toare în co lec ţ iuneâ d-lui P a n t . S y n a d i n o d i n Chiş inău , p iesă ca re fiind b i n e c o n s e r v a t ă n e dă o i d e i e e x a c t ă d e s p r e m o d u l c u m e rau r e p r e z i n t a t e cele d o u ă c a p e t e p e p r ime le m o n e t e d in I s t ros .

P r i v i n d cele două cape te de p e faţa aces te i p iese (F ig . i ) con­s t a t ă m în p r i m u l rând , că p i e p t ă n ă t u r a lor es te cu t o tu l difer i tă . . Capul d in s t â n g a (cel a şeza t normal ) a re p ă r u l r i d i ca t î n sus , î n formă de ţep i l u n g i şi ascu ţ i te , p e câ tă v r e m e capu l d in d r e a p t a (cel i n v e r s a t ) a re p ă r u l p i e p t ă n a t în buc le mic i şi creţe ; a şeza t e în formă de solzi.

O deoseb i r e iden t i că în p i e p t ă n ă t u r a celor d o u ă c a p e t e se obse rvă foar te b i n e şi pe o a l t ă m o n e t ă i s t r i ană cu p ă t r a t adânc i t ,

4> f1

Fig. i F ig . 2

af lă toare în co lec ţ iuneâ M-gr. R. N e t z h a m m e r , a rh i ep i scopu l ca tol ic de B u c u r e ş t i 1 ) . E a aceas t a deoseb i rea a fost i nd i ca t ă m a i în t â i de d. L. R u z i c k a în s t u d i u l său î n t i t u l a t Inedita aus Moesia inferior, pub l i ca t în « N u m i s m a t i s c h e Zei tschrif t» d iu V i e n a (1917 P- 105). E a e s t e descr i să acolo astfel : « U n cap a r e p ă r u l scur t , b u c l a t ; celalal t l u n g şi r id ica t în sus» (F ig . 2). ' /

P e o p iesă de acelaş fel d in C a b i n e t u l N u m i s m a t i c al Acade­mie i R o m â n e , 2 ) a m o b s e r v a t şi eu încă în 1916 acea s t ă deoseb i r e d e p i e p t ă n ă t u r ă , d a r m o n e t a fiind cam ştearsă , n u i-am d a t a t u n c i nici o i m p o r t a n ţ ă .

s) Publicată pentru prima oară în Revista Catolieă, 1912 p. 356 (fig. 1). -) Moneta aceasta nu se mai găseşte în Bucureşti, căci a fost trimisă cxi

ocazia războiului, împreuna cu alte monumente numismatice, la Moscova. D e aceea nu o pot reproduce.

® <$> •—-——<$>— ® 1 0 9 —

® — ® D a r n u n u m a i p i e p t ă n ă t u r a cu to tu l deoseb i t ă ca rac te r izează

cele d o u ă cape te de p e m o n e t a d in co lec ţ iunea d-lui S y n a d i n o , ci şi ca exp re s i e ele diferă u n u l de a l tul . Capul cu pă ru l vâlvoi a re ochii ho lba ţ i , ' faţa c o n t r a c t a t ă şi g u r a d e s c h i s ă : t o a t e aces tea îi d a u o expres i e de furie, de groază . D i m p o t r i v ă capu l cu p ă r u l b u c l a t a r e p r iv i rea b lânda , faţa l in i ş t i t ă .şi g u r a î n c h i s ă : o exp re s i e de g r a v i t a t e şi de calm.

T o t astfel pa r a fi a v u t exp res i i d i fer i te şi cape te l e de pe m o n e t a d in co lec ţ iunea M-gr. N e t z h a m m e r , d a r piesa aceas ta fiind cam ş tea rsă t r ă să tu r i l e feţii n u se po t d i s t i n g e des tu l de bine.

P iesa d in C a b i n e t u l N u m i s m a t i c al Academie i fiind a c u m la Moscova, n u po t preciza dacă p r ez in t ă ş l deoseb i rea aceas ta .

D e s i g u r că înfă ţ i şa rea cu to tu l deoseb i t ă a celor d o u a cape te pe m o n e t e l e i s t r i ene cu p ă t r a t a d â n c i t — a d i c ă pe cele d in t â i n ione t e b ă t u t e în aces t o raş — n u p o a t e ii ceva î n t â m p l ă t o r ; d in con t r a p ro ­bează, că a r t i s tu l a c ă u t a t în m o d i n t e n ţ i o n a t să r e p r e z i n t e d o u ă idei cont ra r i i .

P r i m a d o v a d a d e s p r e aceas ta es te aşezarea cape te lo r în sens % i n v e r s ; a doua, şi decizivă, es te în fă ţ i şa rea lor cu t o tu l deosebi tă . ^

-De oarece r ep rez in t ă r i l e aces tea se află pe m o n e t e — cari s u n t i n s t r u m e n t e comerc ia le — ale u n u i o raş comercia l aşeza t pe ma lu l m ă r i i şi în ap rop i e r ea u n u i f luviu — deci u n oraş care făcea m a i a les c o m e r ţ pe a p ă — es te n a t u r a l să a ibă l e g ă t u r ă cu • a c t i v i t a t e a co­m e r ţ u l u i m a r i t i m şi f luvial al o raşu lu i , .şi cu n a v i g a ţ i a .

Astfel to t îu m o d n a t u r a l ne a p r o p i e m d e i n t e r p r e t a r e a d-lui Dr . G. S e v e r e a n u ca re cons ideră cele d o u ă cape te ca r ep rez in t ă r i de zei ai n a v i g a ţ i e i *)•

Capu l cu păru l vâ lvoi , ca re e x p r i m ă furia, n u p o a t e înfăţ işa a l t ceva decâ t pe zeul ce p r o v o a c ă f u r t u n i l e ; iar capu l cu e x p r e s i a l i n i ş t i t ă î n c h i p u i e ş t e în m o d ev iden t u n zeu con t r a r iu , acela ca re po to leş t e f u r t u n a şi a s i g u r ă l in iş tea , ca lmul . N a v i g a ţ i a şi comer ţu l I s t r i en i lo r se aflau s u b r e g i m u l aces tor doi zei, deci es te foarte expl icabi l ca ei să fie înfă ţ i şa ţ i pe m o n e t e .

E s t e a d e v ă r a t , că r e p r e z i n t a r e a aceas t a es te pu ţ in o b i ş n u i t ă în a n t i c h i t a t e ; d a r ia răş n u es te m a i p u ţ i n a d e v ă r a t , că p e n t r u a

') Cf. Buletinul XV (1920) p. 22

1

) Pick. o. c. tab. II fig. 20 ; cf. şi Ruzicka o. e. tab. X X V I I I Nr. 405 y.

© ® — 111 —

————® e x p r i m a aces te d o u ă idei con t ra r i i , în l e g ă t u r ă cu c o m e r ţ u l pe a p ă şi cu n a v i g a ţ i a , cu greu- se p u t e a găsi u n t ip m a i po t r iv i t . D e a l t ă p a r t e t r ebu ie sk ţ i nem seama , că t ipu l aces ta a p a r e încă în a doua j u m ă t a t e a veacu lu i a l V-lea în. d. Cr., şi e s t e o r e p r e z i n t a r e a r h a i c ă locală, care n u s'a a d o p t a t p e m o n e t e l e a l to r o raşe şi nici n 'a gă s i t r ă s u n e t în a r t a grecească .

D a r r e p r e z i n t a r e a în m o d deoseb i t a celor d o u ă . c a p e t e n u se î n ­t â l n e ş t e decâ t pe monetele iStriene cari a u p ă t r a t u l adânci t , ad ică p e ser ia cea ma i v e c h e emisa de aces t oraş . L a seri i le u r m ă t o a r e ca­pe te le n u se deos ibesc p r i n n i m i c u n u l d e ce la la l t şi felul p i e p t ă n ă t u r i i e s t e la a m â n d o u ă a c e l a ş : p l e t e l u n g i câ r l ion ţa t e , d e s p ă r ţ i t e p r in t r ' o că ra r e la mij locul capu lu i .

T r e b u i e să a m i n t e s c însă, că ex i s t ă două ca tegor i i de d r a h m e i s t r i ene cu p ă t r a t u l i n c u s : une l e car i a u p ă t r a t u l a d â n c i m p r i m a t în pas t i l a m o n e t a r ă , c u m se v e d e la cele d o u ă m o n e t e f i g u r a t e aci şi la cea d in C a b i n e t u l N u m i s m a t i c al Academie i R o m â n e ; a l te le la care p ă t r a t u l n u es t e decâ t p u ţ i n adânc i t , aşa că forma lu i ab i a se d i s t i nge . Aces t e d in u r m ă piese n u m a i p rez in t ă deoseb i rea î n t r e cele d o u ă cape te , cari acî s u n t în fă ţ i şa te la fel u n u l cu a l tu l . *) < >

D e altfel aces te d o u ă ca tegor i i de d r a h m e se deos ibesc şi p r in g r e u t a t e a lo r : cele cu p ă t r a t u l a d â n c i m p r i m a t cân t ă r e sc de la 8 gr . '26 (Synad ino) p â n ă la 8 gr. 3 6 ( N e t z h a m m e r ) ; pe câ tă v r e m e cele ce a u p ă t r a t u l m a i p u ţ i n a d â n c au o g r e u t a t e î n t r e 6 gr. 66—6 gr. 70.

D e aci rezu l tă în tâ i , că d r a h m e l e d in p r i m a c a t e g o r i e s u n t cele m a i v e c h i ; al doi lea că n u m a i g r a v o r u l aces to r p r i m e d r a h m e a c ă u t a t să precizeze în a m ă n u n t e ca rac t e ru l specific al f iecărui zeu, p e câ tă v r e m e g ravo r i i ser i i lor u r m ă t o a r e s 'au m ă r g i n i t să ádop teze n u m a i m o d u l de a aşeza cape te l e în s ens con t ra r iu , fără să m a i c r e a d ă necesa r a ind ica şi vre-o deoseb i r e de a l t ă n a t u r ă .

Şi e log ic să fi fost aşa. L a începu t , când a t r e b u i t să se creeze t ipu l m o n e t a r , e r a necesa r ca el să fie câ t se p o a t e m a i expl ic i t , să r edea e x a c t ideia ce vo ia să r ep rez in te . Mai tâ rz iu însă, d u p ă ce t ipu l a d e v e n i t comun , n u s'a m a i s i m ţ i t nevo ia de o dife-r e n ţ i a r e p r e a a m ă n u n ţ i t ă în r e p r e z i n t a r e a celor d o u ă cape te , căci a şeza rea lor în s ens inve r sa t e x p r i m a în d e a j u n s cele d o u ă idéi

®- '—l <$>® ®

') Părerea aceasta a fost enunţata mai întâi de Mgr. Netzliammer în lie-eifito. Catolică, 1912 p. 355—356.

contrarii. După un timp mai îndelungat semnificaţia primitivă a tipului probabil s'a uitat şi atunci gravorii s'au mulţumit numai să reproducă în mod servil tipul, fără a căuta să-i înţeleagă sensul.

De altfel nu sunt puţine reprezintările antice al căror sens primitiv să se fi uitat sau modificat în cursul timpului, iar pentru tipul monetar din Istros, aceasta ar fi cu atât mai explicabil, cu cât avem a face cu o reprezintare locală.

Ar mai rămâne de stabilit dacă cei doi zei contrarii cari pro­tejau navigaţia şi comerţul istrian făceau parte din categoria zeilor vânturilor sau din cea a zeilor apelor. După modul cum sunt reprezintaţi, înclin a crede că erau zei ai apelor, căci în cele mai multe oraşe pontice, zeii fluviali sunt înfăţişaţi pe monotele auto­nome numai prin capetele lor, şi felul pieptănăturii este unul din criteriile cele mai importante după care se poate cunoaşte că sunt zei de-ai apelor. Este adevărat că aceşti zei au totdeauna .şi bărbi mari, şi chiar pe monetele istriene de bronz, anterioare cuceririi romane, zeul fluvial Istros este reprezentat printr 'un cap bărbos, care uneori este împodobit cu două coroane mici. Deşi cele două capete

<$> de zei de pe drahmele istriene de a rg in t nu sunt niciodată cu barbă, % totuşi ar putea fi considerate ca un tip particular de zei ai apelor. In acest caz capul cu părul vâlvoi .şi cu expresia de groază ar în­chipui Pontul, Marea Neagră, mereu cercată de furtuni, iar capul cu pieptănătura undulata şi cu expresia liniştită ar înfăţişa Istrul, Du­nărea, al cărei curs este încet şi liniştit mai ales în regiunea-ora­şului Istros, unde se varsă în Mare 1 ) .

C O N S T . M O L S I L

® ' — ®

D E S P R E M O N E T A LUI R A D U I ( 1 3 8 0 - 1 3 8 5 ) C U T I P U L C A V A L E R U L U I Ş I V A R I E T Ă Ţ I L E E I

Cel m a i b o g a t şi i m p o r t a n t t ezau r d e m o n e t e româneş t i , des ­coper i t în î m p r e j u r i m i l e o r a şu lu i S l a t i n a în p r i m ă v a r a a n u l u i 1914, erâ c o m p u s la o r i g i n ă d in a p r o a p e 2000 p iese r o m â n e ş t i a le lui V lad i s l av I şi R a d u I. D in aces tea o b u n ă p a r t e a u fost t op i t e de a r g i n t a r u l Marcus , ce le ach iz i ţ i onase dela u n ţ ă r a n d in loca­l i ta te . T e z a u r u l cop r indeâ şi circa 4000 m o n e t e bu lgă re ş t i , de la Ale­x a n d r u şi S rac imi r . D i n aces t t e z a u r a m p u t u t c u m p ă r a 425 m o n e t e >, Vlad i s lav I şi R a d u I, î n t r e care a m g ă s i t 42 piese R a d u I , t i p zis ca­valer, cari t oa t e va r i ază în a l că tu i r ea însc r ip ţ iun i i .

Aces t t ip n e c u n o s c u t î n n u m i s m a t i c a T ă r i i R o m â n e ş t i î n a i n t e a descoper i r i i t ezau ru lu i d in S la t ina , a p a r e d e o d a t ă cu u n n u m ă r de a p r o a p e 70 piese d in car i 42 îmi a p a r ţ i n , ce le la l te f i ind în colecţ ia Academie i R o m â n e şi î n t r ' u n a pa r t i cu l a ră , ambe le depoz i ta te , d u p ă

0 cum mi s'a af i rmat , cu t ezauru l ţăr i i la Moscova.- 0

0 C. Moisil în luc ra rea sa Monete vechi româneşti inedite sau puţin • cunoscute *) descr ie p e n t r u p r i m a o a r ă aces t t ip , p e care f igura d o m n i ­to ru lu i es te r e p r e z i n t a t ă s u b a spec tu l u n u i c a v a l e r ' m e d i e v a l , î n pi­cioare , cu coif p e cap , a r m u r ă de fier pe corp şi m e m b r e , a v â n d capu l î n to r s sp re d r e a p t a lui şi ţ i n â n d în m â n a d r e a p t ă o lancie , iar s t â n g a ap leca t ă p e un scut .

I m p o r t a n ţ a aces tor mone t e , e x t r e m a lor r a r i t a t e , n u m e r o a s e l e va r i e t ă ţ i ce le posedă, ca rac te re le h e r a l d i c e şi iconograf ice cari a p a r p e n t r u p r i m a oa ră în n u m i s m a t i c a ţăr i i şi ca re fac să se deosi-bească a şa de m u l t de celela l te t i pu r i a le m o n e t e l o r lui R a d u I, m ă înd rep t ă ţ e sc a le publ ica.

U n p r i m p u n c t ce t r e b u e a-1 s tab i l i în desc r i e rea t i pu lu i es te d e t e r m i n a r e a a v e r s u l u i "şi r eve r su lu i , d e t e r m i n a r e cu a t â t m a i g r e u de făcut în n u m i s m a t i c a românească , cu câ t însuş i g ravor i i t i m p u l u i n u e r a u b i n e s tab i l i ţ i a s u p r a ca r ac t e ru lu i p r inc ipa l al m o u e t e i ce

1) Analele Acad. Rom, X X X V I I I . (Meni. Secţ. Ist.) p. 7T. Cf. şi Efigiile monetare ale Domnilor Români în Buletin, 1915 P- 129 urm.

® • » : ®

— 113 —

trebuia reprezintat pe faţă sau pe revers. Moisil consideră în lu­crarea sa ca avers faţa eu reprezintarea heraldică, iar ca revers cea cu reprezintarea iconografica.

In această privinţă, N. Docan1) analizând lucrarea lui L. fíéfhy2) asupra colecţiunii de monete româneşti a lui Doboczky, ne dă moti­vele ce servesc la determinarea aversului.

Astfel, studiind monera lui Radu I cu inscripţia slavonă tip BEJI1KH, domnia sa arată că deoarece faţa ce reprezintă acvila., are inscripţia + IW PA/ţOVA'L, iar faţa cu scutul inscripţia + BfiAIK'Ll BOEBO/ţo,, inscripţiune ce vine să complecteze pe prima, trebue a considera, contrar părerii lui Rérhy, ca avers faţa cu acvila, iar re­vers faţa cu scutul.

Pe tipul nostru avem pe faţa pe care este reprezintarea he­raldică (scut, timbrat de coif şi acvilă) începutul inscripţiunei: iROßö RADO WO din care cauză cred că trebue considerată ca avers; pe când reversul monetei ce conţine reprezintarea iconografică, prezintă inscripţia TRAßlS ALPHA.

Din punct de vedere numismatic vom studia următoarele ca­ractere ce prezintă monetele cu tipul cavalerului:

a) Av: Scutul «timbrat de coif şi acvilă. . b) Rv: Figura domnitorului cu atributele,

c) Legendele dupe' avers şi revers. i". SCUTUL. Ca şi pe monetele tatălui său, Radu I adoptă

pe monetele sale scutul în formă de inimă, a cărui linie superioară este orizontală, ,pe când laturile, rotunjite în jos, se încovoae spre

1) N. Docan. Shnlii pririioare la Numismatica 'larii liînmhtcşti. Anal. Ac. Române. Seria II, Tom. XXXII.

2) ~Li. Réthy. I Jobbe; 1,-ij-frlr oláh rrt'mţjyii/tnmi/iy. Második közlés (Archeo­lógiai Krtesitö 1S87).

O 4̂>—— ®

a se un i la e x t r e m i t a t e a infer ioară a ver t i ca le i ce d iv ide s cu tu l în cele d o u ă c â m p u r i .

C â m p u l s t â n g es t e d iv iza t p r in 4 b a r e t r ansve r sa l e , d i n t r e care . p r i m a î n g r o a ş e j u m ă t a t e a s t â n g ă a l imi te i s u p e r i o a r e a scu tu lu i , i a r c â m p u l d r e p t es te plin, l ips i t d e s ig lă sau d e o cu loa re he ra ld ică .

A s u p r a aces tu i s cu t cu b a r e t r an sve r sa l e , Réthy era convins-că îşi t r a g e o r i g i n a dela cu r t ea r eg i lo r A n d e g a v i n i , şi a n u m e credea că scu tu l n u a fost e m b l e m a d e s ta t , ci s t e m a p a r t i c u l a r ă a fami­liei Basarab i lo r , v a s a l ă r eg i lo r U n g a r i e i în s c a u n u l Ţă r i i R o m â ­neş t i şi în B a n a t u l S e v e r i n u l u i Cred că p ă r e r e a lui Réthy o con­f i rmă, pe depl in şi t i pu l n o s t r u m o n e t a r , în care v e d e m pe d o m n i t o r c u m îşi r e a z e m ă m â n a s t â n g ă p e s cu tu l casei Basarabi lor .

S i t u a ţ i a aces tu i s cu t es te a p l e c a t ă sp re s t â n g a . Aceas t ă s i t u a ţ i e care a p a r e p e n t r u p r i m a o a r ă în n u m i s m a t i c a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i e s t e ca rac te r i s t i că epocei în care a fost b ă t u t ă m o n e t a .

I n t r ' a d e v ă r pe la j u m ă t a t e a sec. X I V - l e a apăru, în he ra ld ică , m o d a de a ap leca scu tu l , i a r vârful său cel 'mai r id ica t era t i m b r a t cu difer i te a t r i b u t e a le căror m o t i v e erau l u a t e d in t oa t e dome-

% n iu r i l e n a t u r i i , ce ru lu i şi m i t o l o g i e i ; î nge r i , cen tau r i , cerbi a r ipa ţ i , < > fenixi, grifoni , s i rene , an ima le , arbori , etc.

U n e o r i s c u tu l ap l eca t e ra î m p o d o b i t d e u n u l sau doi s u p o r ţ i . Aceas t ă m o d ă ce a a p ă r u t p e n t r u p r i m a oa ră în F r a n ţ a la 1344,

o g ă s i m a d o p t a t ă în t â i d a t ă în n u m i s m a t i c a r o m â n e a s c ă la R a d u I în t ipu l cava le ru lu i .

Aceas t ă r e p r e z i n t a r e t r e b u e să o a t r i b u i m i m a g i n a ţ i e i a r t i s t i ce a g r a v o r u l u i s t r ă in ce fusese a n g a j a t v r eme ln j c în b ă n ă r i a lui R a d u I.

R e p r e z i n t a r e a he ra ld i că a s cu tu lu i e s t e c o m p l e c t a t ă p r i n t im­b r a r e a lui de o cască i den t i că cu acea g r a v a t ă pe m o n e t e l e lui Vla-d is lav I B a s a r a b ; adică o cască ovo idă cu v iz ie ra fixă, astfel c u m se ob i şnu i a în sec. X I I şi X I I I .

Pe vârful aces te ia s tă acvi la Ţ ă r i i R o m â n e ş t i cu capu l î n t o r s sp re d r e a p t a şi a v â n d în d r e p t u l c iocului o c ruce ce se rveş te d r e p t p u n c t de p l e c a t e al inscr ip ţ ie i .

2 o . FIGURA DOMNITORULUI. Cred că n u m a i es te îndoială , că g r a v o r u l a vo i t să r ep rez in t e pe d o m n i t o r . s u b a spec tu l u n u i cava le r p u r t â n d a r m e l e o f e n s i v e : lancea şi scutul. Aces t obicei de altfel n u -es te nou, el d a t â n d încă d in sec. X I de la cuce r i r ea Ang l i e i de Wi l -

h e i m de N o r m a d i a , de când pr inc ip i i ob i şnu iau a se r e p r e z i n t ă p e pece ţ i l e lor sub a spec tu l u n u i cava le r războinic , fie călare, fie în pic ioare ,

Din e x a m i n a r e a cu d e a m ă n u n t u l a t u t u l o r va r i e t ă ţ i l o r a m a juns la conc luz ia că g r a v o r u l a r e p r e z i n t a t pe d o m n i t o r cu capu l gol-

Pe une le p iese g r a v a t e m a i cu a t e n ţ i e se p o a t e d i s t i n g e şi ca­rac te re le f i gu re i : t ânăr , pl in la faţă, cu m u s t a ţ ă , o c h i i ' m a r i , pă ru l bucla t . Capul p u ţ i n î n to r s sp r e d r e a p t a p r i ve ş t e vârful lancie i pe care o ţ ine, în a p r o p i e r e a co rpu lu i , cu m â n a d reap tă .

R a d u I es te î m b r ă c a t aci în a r m u r a o b i ş n u i t ă secolului N I V , adică cu tun i că de meta l , scur tă , b o m b a t ă , p r ez in t ând în jos o p a r t e accesor ie a r t i c u l a t ă p e n t r u acoper i r ea r e g i u n e i s t o m a c u l u i . Bra ţe le şi p ic ioare le s u n t şi ele acope r i t e d e plăci de me ta l , a r t i cu la te . Bra ţu l d r e p t î ndo i t în u n g h i ascu ţ i t , a p r o p i a t m u l t de t r u n c h i , ţ i ne lancea , p e când cu b r a ţ u l s t â n g î n t i n s p u ţ i n î n a p o i a co rpu lu i se r eazemă de scut . L a b e l e p ic ioare lor s u n t şi ele a c o p e r i t e de plăci m e t a l i c e p r o e m i n e n t e .

Lancea pe care o ţ i ne d o m n i t o r u l p r ez in t ă şi ea un ca rac te r he ra ld i c b ine definit . D i n t r e a r m e l e p ropr i i epocei medieva le , l ancea < \ era cons ide r a t ă i a cea m a i nobi lă , s u p e r i o a r ă ch i a r spadei , şi n u a v e a u d r e p t u l de a o p u r t a sau de a o r e p r e z e n t a pe e m b l e m e decâ t cavaler i i s au p r inc ip i i pu te rn i c i .

Lancea , d u p e o desc r ie re a m ă n u n ţ i t ă a a r m e l o r casei P l an t a -geneţ i lor , e ra făcută d in l e m n de frasin, a r m a t de u n vârf a s c u ţ i t de fier, î n forme şi d i m e n s i u n i deosebi te .

Pe m o n e t ă , l ancea es te s i m p l ă cu vârful l u n g u e ţ , n e a v â n d nici un" a l t a t r ibu t . E a es te ţ i n u t ă ver t ica l , ad ică în pos i ţ ia o b i ş n u i t ă în m a r i l e ce remoni i sau a t u n c i când cava le ru l voia să-şi r ecunoască pu te rea .

Scutul de care se r eazemă d o m n i t o r u l p rez in t ă t oa t e ca rac te ­rele hera ld ice a le s cu tu lu i familiei Basa rab i lo r pe care l -am descris . Aci s i t u a ţ i a lu i es te ve r t i ca l ă cu vârful d r e p t în jos.

I I I . I N S C R I P Ţ I A . T i p u l «cavaler» d u p e insc r ip ţ i a sa, face p a r t e din m o n e t e l e cu insc r ip ţ i a la t ină , ş t i u t fiind, că d u p e obiceiul r ă m a s dela ta tă l său, R a d u I b a t e m o n e t e fie cu insc r ip ţ i a la t ină , fie cu cea s lavonă .

Aceas t ă insc r ip ţ ie es te a şeza tă a t â t pe ave r s câ t şi pe r eve r s

•®

. i

1» Ac: ÍKORd RADO WO Rv: TRAI? ob ALPIß l

2° Av: 5K0INI ARADOW Rv: T R A P o: ALPIRI

2 piese.

117

pe câ te d o u ă semicercur i , î n t r e r u p t e în sus şi în j o s de reprezen^ ţăr i le , he r a ld i că şi iconograf ică , m a i sus descr ise .

Ca de obicei i n sc r ip ţ i a î ncepe pe ave r s cu o cruce , d u p ă care u r m e a z ă înş i ru i r ea de l i te re necesa re formăr i i cuvin te lor .

Pr in ce rce ta rea cu a t e n ţ i e a m o d u l u i cu care a p r o c e d a t g ra ­vo ru l la e x e c u t a r e a inscr ip ţ ie i , n u r ă m â n e îndo ia lă că a u t i l i za t pa-tr icele . A c e a s t a o con f i rmă :

a) N u m ă r u l m a r e de v a r i e t ă ţ i ; b) N e r e g u l a r i t a t e a în a r an j a r ea l i tere lor . c) F r a p e d u b l e car i fac ca a p r o a p e pe fiecare m o n e t ă să se

înca lece l i ter i le une l e pe al tele. E f e c t u a r e a s t an ţ e lo r sau a rna t r ice lor p r i n u t i l i za rea pa t r ice lor

se făcea p e n t r u u ş u r i n ţ a g r a v o r u l u i , care din cauza 'puţ ine i rezis­t e n ţ e a m e t a l u l u i s tan ţe i , î n t r e b u i n ţ a acest mijloc p e n t r u a n u p ie rde u n t i m p l u n g la g r a v a r e a u n o r noi m a t r i c e .

I n aces t scop d u p e c u m descr ie şi Docan în l uc r a r ea sa, g r a ­vo ru l cu a ju to ru l u n u i c o m p a s î n s e m n a pe ma t r i ce , c i rcomferen ţa e x t e r n ă şi c en t ru l ei. In u rmă , g r a v a r e p r e z e n t a r e a i conograf ică şi a b r i b u t e l e hera ld ice , ia r p e n t r u insc r ip ţ i e l u â mic i s t a n ţ e pe ca re l i te ra e ra g r a v a t ă în relief, ad ică pa t r i ce , şi b ă t e a cu c iocanul de j u r î m p r e j u r u l ma t r i ce i , în locul r e z e r v a t in sc r ip ţ iune i , l i te re le nece ­sa re formăre i d e cuv in t e . D a c ă g r a v o r u l e ra b u n ş t i u t o r de car te , îşi a l e g e a l i ter i le în succes iunea lor normală . D a c ă însă g r a v o r u l e ra a g r a m a t , sau dacă îi se cerea de d o m n i t o r e x e c u t a r e a g r a b n i c ă a mone te lo r , a t u n c i l u â pa t r i ce l e aşa c u m îi v e n e a la- î n d e m â n ă şi u m p l e a locul insc r ip ţ iun i i . Astfel se exp l ică n u m ă r u l m a r e de va­r ie tă ţ i în in sc r ip ţ i e a seriei «cavaler» , în e x e c u t a r e a căreia g r a v o r u l n u a m e r s cu neg l i j en ţ a de a p roduce c u v i n t e fără nici u n în ţe les , d u p e c u m o p r ez in t ă ser ia foar te n u m e r o a s ă de m o n e t e a le lui R a d u I af late în acelaş t e z a u r ; ser ie ce v a face sub iec tu l u n u i ar t icol vi i tor;

P e n t r u c o m p l e c t a r e a aces tu i s t u d i u v o m descr ie cele 42 va­r ie tă ţ i de m o n e t e ce le posedăm.

3° Av: Í R 0 R O ARADOW Rv: TRAI? coA L P I P I

4° Av: flßOßa-ARDOW Rv: T R A P c o ALPII?I

5° Av: ÍRORCÍ RADOW Rv: TRAI? co A LPII?II?I?

6 ( Av • mona a r d o w Rv • TRAI? co ALPII?I

7° A, Rv

• rnona a r d w o • TRAPC ALPII?I

8° Av • 5i?ona ARADW Rv TRAI? co ALPIPI

9° • Av SRORO ARADOA Rv. TRAI? coA ALPIPI

10° Av • SROR0Í ARADOA Rv. TRAI? coA ALPII?

11° Av. SROROC ARA DO Rv. T R A [ P c o | ALPI?I?

12" Av. sroroí ARADO Rv: TRAI? ALPI

13° Av Rv: T R A P S ALPII?I

14° Av: moKa ARADO Rv: TRAI? co ALPII?!

15° Av: M O K | A J RADOW Rv: TRAI? co ALPII?

16° Av: SRORÖ ARADWI Rv: + TR" ALL

17° Áv: m o n a a r a d o Rv: T R A P co A L P I P

18° Av: flROKa ARADO Rv: TRANA coALPI

19° Av: ÍROROI ARADO Rv: T R A P co A L P I P

20° Av: SRORA RADOW Rv: T R A P co ALPIPI

21° Av: ÍRORA RADOW Rv: T R A P A L P I P I P

22° Av; 5RORÄ RADOW1 Rv: T R A P A l P I ß 1

23 ' Av Rv

• SRORA RADO WO. • T S A P c o A L P I P

24 f Av • 5RORAR ADOWOI Rv • T R A P co ALPIRI

25° Av • 5RORAR ADOWÓI Rv. T R A P co A L P I P I P

26° Av • 5RORCÍAI RADOW Rv. T R A P A ALPIPI

27° Av 5RORC1R ADOWDI Rv. T R A P a-A AILPIP

28° Av : ÍRORQA RA R.DOW Rv. T R A P co ALPIPI

29° Av. <I>OI>(IA RADOWI Rv. T R A P co ALPIPI

30° Av. 5ROROA RADOW Rv: TRARcoA LP1PIR

31° Av. 5RORQA ARADW Rv: T R A P c o LPINI

32° Av: ÍROROA RADO Rv. T R A P coA LPINI

33° Ar: SRORQA RARDOW Rv: T R A P RADO

34° Av: . . . . ARDWO Rv: T R A P c o A L P I P

35° Av: 5ROROA |RA|DOW |T]RARco "A[LPI]N Rv: 5ROROA |RA|DOW |T]RARco "A[LPI]N

36° Av: 5RORAI [RA]DOÍ Rv: TRAR ALPIR

37° Av: 5ROR 9ARADO Rv: TRAR coALPI

38° Av: ÍROR01 ARADWOO Rv: TRAR co ALPI

39° Av: SRORai 5RORQI OW Rv: TRA ALPIR ALPIR

dublă frap 40° Av: TRARS ALPIRI

Rv: TRARAco AL[PI]P 41° Av: |TRA|Rco |A|LPIRIR

Rv: TRARI co] 1 ALPIRI] 42° Av: 5RORÖ RADOW

Rv: TRORA RAMD

DR . G. S K V E R H A N U

©__— ; •» • •—•

U N D O C U M E N T N U M I S M A T I C

In ş e d i n ţ a Adună r i i E l e c t i v e d in Bucureş t i dela 26 Mai 1866 — d o u ă s ă p t ă m â n i d u p ă î n t r o n a r e a D o m n i t o r u l u i Carol I — s'a d e p u s Un pro iec t de l ege care au to r i za g u v e r n u l să e m i t ă «bilete de t e z a u r cu cu r s for ţat» p â n ă la c o n c u r e n ţ a sumei de 12 mi l i oane franci sau 32.400.000 lei.

Pro iec tu l fusese p r e g ă t i t de m i n i s t r u l d e f inan ţe I o n C. Bră-t i ahu şi e ra m o t i v a t în special de neces i t ă ţ i l e a rma te i , care e ra m o ­bi l iza tă p e n t r u a p r e î n t â m p i n a u n e v e n t u a l a t a c al t rupe lo r tu rceş t i dela D u n ă r e . A lege rea D o m n i t o r u l u i Carol I n u era pe p lacu l Por ţ i i şi a ceas t a a m e n i n ţ a cu o i n t e r v e n ţ i e a r m a t ă la noi .

O comis iune f inanc iară a fost î n s ă r c i n a t ă cu s t u d i e r e a proiec­tu lu i şi în sânu l ei se n ă s c u r ă m a r i d i v e r g e n ţ e de op in iun i , astfel că ma jo r i t a t e a comis iuni i se dec la rase c o n t r a p ro iec tu lu i . Mino r i t a t ea de acord cu m i n i s t r u l de f inan ţe i-a modif ica t î n t r u c â t v a r e d a c ţ i u n e a ' p r i m i t i v ă şi p ro iec tu l a fost p r e z i n t a t A d u n ă r i i s u b forma u r m ă t o a r e , în ş ed in ţ a dela 29 Mai, când s'a făcut şi î n t r e a g ă d i scu ţ i a a s u p r a lu i *).

P R O I E C T D E L E G E

1 P E N T R U E M I T E R E A D E B I L E T E D E T E Z A U R P Â N Ă L A S U M A D E

1 2 . 0 0 0 . 0 0 0 F R A N C I S A U 3 2 . 4 0 0 . 0 0 0 ;

Art. I. — G u v e r n u l es te a u t o r i z a t a e m i t e b i l e te d e t e z a u r p â n ă la s u m a de 12.000.000 franci s au 32.400.000 lei, î m p ă r ţ i t ă în 400.000 bi le te de câ te 5 franci sau 13 lei şi 2 0 / i o , în 150.000 b i le te d e câ te 20 franci sau 54 lei, şi 70.000 bi le te dé câ te 100 franci s au 270 lei, cari vor avea cu r s ob l iga to r şi vor fi p r i m i t e la t o a t e casele pu ­blice în p la tă de orice na tu r ă .

Art. II. — T o t a l i t a t e a aces to r b i l e te e s t e g a r a n t a t ă p r in d o m e ­ni i le S t a t u l u i şi a n u m e : Brăila, G i u r g i u şi T u r n u , Cari r ă m â n spe­cial a fec ta te la aces t scop p â n ă la c o n c u r e n ţ a s u m e l o r în c i rcula ţ ie .

Art. III. — P e n t r u r e t r a g e r e a aces to r b i le te se vor v inde , con­form u n e i l eg i specia le ce se v a face în t r ' a ceas t a , p rop r i e t ă ţ i l e S t a ­tu lu i î n c e p â n d dela cele m a i mici şi m a i p u ţ i n p r o d u c ă t o a r e şi în p r o p o r ţ i e cu p r o d u c t u l vânzăr i i , se v a r e t r a g e din c i rcula ţ ie s u m a ana log ie i a b i le te lor emise.

>) Cf. Monitorul Oficial No . 114 şi 117 din 1866.

© <$> • ®

- 119 -

•®

R e t r a g e r e a b i le te lor se va efectua cel m u l t în t i m p de şase an i , în m o d u l u r m ă t o r :

In cursul anului 1867 pentru suma de franci'. . 1.000.000 Idem 1868 idem . . 1.400.000 Idem 1869 idem . . 1.800.000

In ceilalţi trei ani câte franci 2.600.000 7.800.000 Total franci . . . 12.000.000 ,

Art. IV.— S e i t i s t i tue u n comi t e t de p r i v i g h e r e c o m p u s d in 7 m e m b r i d in cari 4 d e p u t a ţ i din A d u n a r e a E lec t ivă , un m e m b r u al Curţ i i de C o m p t u r i şi 2 m e m b r i ai Camere i de comer ţ d in Bucureş t i .

Aceşt i m e m b r i s u n t aleşi de că t r e aces te corpur i şi d in sânul lor. Mis iunea aces tu i comi t e t es te de a exerc i t a u n control per­

m a n e n t a s u p r a emi te r i i şi r e t r age r i i b i le te lor din c i rcu la ţ iune . U n r e g u l a m e n t special v a d e t e r m i n a în a m ă n u n t a t r i b u ţ i u n i l e aces tu i comi te t .

Art- V. — Biletele de t ezau r vor p u r t a subsc r i e rea Min i s t ru lu i de f inan ţe şi a u n u i m e m b r u d e l e g a t al comi t e tu lu i de p r i v i g h e r e .

Art. VI. — In caz de a se cons t i tu i o bancă na ţ i ona l ă de s c o m p t şi c i r cu la ţ iune , g u v e r n u l es te a u t o r i z a t a t r a n s m i t e o p e r a ţ i u n e a emi­teri i şi r e t r age r i i b i le te lor acei bănci , fără ca p e n t r u b a n c ă aces te b i le te să a ibă curs ob l iga to r iu .

Art. VII: — Aces te b i le te vor p u t e a servi la c u m p ă r ă t o a r e a p r o ­pr ie tă ţ i lo r ce S t a t u l a r p u n e în vânza re p e n t r u s t i n g e r e a aces to r bi le te , cu u n a v a n t a g i u de io°/o a s u p r a n u m e r a r i u l u i .

Art. VIII. — S u b s c r i p ţ i u n e a î m p r u m u t u l u i na ţ iona l de 3 0 . 0 0 0 . 0 0 0 şi c o n t i n u a r e a aces tu i î m p r u m u t cu orice a l t mod, se înch ide defi­n i t iv la 3 1 Mai anu l c u r e n t 1 ) .

Art. IX. — Orice spor i re de emi t e r e de un n u m ă r m a i m a r e de bi le te se v a cons idera ca o falsificare, şi au to r i i vor cădea s u b pena ­l i t ă ţ i l e p r e v ă z u t e de Codul .Penal .

D i n t r e m e m b r i i Adună r i i car i au cr i t i ca t p ro iec tu l cu ma i m a r e v e h e m e n ţ ă au fost I. Pasea l , I. S t r a t , P. Buescu şi N . Ionescu . Deşi a l ţ i d e p u t a ţ i se înscr i seseră să a p e r e pro iec tu l , n ' au vorb i t decâ t pu ţ in , de oarece B r ă t i a n u i-a r u g a t să-1 lase să-1 a p e r e el s ingur .

D u p ă câ t rezu l tă d in desba t e r i l u p t a c o n t r a p ro iec tu lu i eră i n s p i r a t ă m a i m u l t de m o t i v e pol i t ice decâ t f inanciare şi de aceea Bră t i anu , d u p ă ce a s p u l b e r a t cu succes t oa t e înv inu i r i l e , şi-a r e t r a s pro iec tu l şi a d e m i s i o n a t d in g u v e r n .

P e n t r u a se î n ţ e l ege în ce sp i r i t au decurs desba te r i l e şi câ t

') Pentru a face faţă crizei financiare moştenită dela Cuza-Vodă, se ho­tărâse încă mai înainte emiterea unui împrumut intern, a cărui subscripţie pu­blică începuse înainte de sosirea prinţului Carol în ţară.

® ; — O

de slal e au fost a r g u m e n t e l e opoziţ iei , t r a n s c r i e m în pă r ţ i l e lor p r in ­cipale ob iec ţ iun i l e lui I. S t r a t şi a r g u m e n t a r e a lui I. C. B ră t i an u .

1. Strat, care erâ profesor de economie politică şi fusese sub Cuza mi­nistru de finanţe, susţine curioasele teorii, că moneta-hârtie în primul rând este o monetă falsă, iar de altă parte că ori unde s'a introdus'nu a putut fi l imitată la o anumită sumă, ci a continuat să se emită la infinit, producând grave perturbări financiare şi economice. Pentru România, el prevede urmă­toarele rezultate : «îndată ce vom emite aceste 12 mil ioane franci în monetă hârtie, cel dintâi efect ce va produce această emitere va fi s igur acela, că nu-merariul cât îl avem în ţară se va duce cu totul. Lucrul e foarte uşor de ex­plicat, Domnilor. Aceste bilete vor avea curs sil it în ţară, pentrucă guvernul are puterea a impune aceste hârtii, se înţelege însă că această putere nu va putea fi întinsă decât numai până la hotarole ţării, căci afară din ţară de sigur nu vor avea valoare. Prin urmare în toate transacţiunile comerciale şi indus­triale numerarul va eşi din ţară spre a solda datoria din întru către străinătate.

Afară de aceasta, Domnilor, acest proiect sau mai bine zis acest s istem de hârtie monetă mai are încă un efect dezastros.

Aceste hârtii cari pierd în sine tocmai pentrucă sunt monete falşe, tocmai pentrucă nu au valoare intrinsecă, tocmai pentrucă guvernul departe de a-le rambursa, spune că recurge la acest sistem din cauza crizei, ei bine, zic, tocmai pentru aceste cuvinte, cine nu vede ce puţină ştiinţă trebuie pentru a între-vedea perturbaţiunile ce s'ar aduce în mijlocul unei societăţi, . când oamenii A

^ cari fac transacţiuni de tot felul nu ştiu la ce 'Dumnezeu să se închine, când < * nu ştiu ce stipulaţiuni să facă în actele lor, neşti ind ce fluctuaţiuni va suferi această monetă ? Nimeni , Domnilor, nu e sigur în asemenea momente de ce stipulează.

Prin urmare cum vom veni noi astăzi a introduce în ţară un asemenea sistem dezastros, să facem un precedent de care negreşit va ven i -un timp în care vor profita de acest exemplu şi alte guverne, să introducem un sistem condamnat de ştiinţă şi opinia publică a tuturor ţărilor.

I. G. Brătianu, vorbind cel din urmă, răspunde pe rând criticilor mai serioase, lămurind cu argumente hotărâtoare foloasele ce ar rezulta din înfăp­tuirea acestei legi. ,

«Mai întâi voi răspunde, onor. d. Pascal, la vreo două, trei observaţiuni ale d-sale, ce s'ar părea că ar avea oarecare valoare, D-lui a zis, că emiterea acestor bilete de tezaur ar veni prea târziu spre a mai putea răspunde la tre­buinţele noastre de faţă. Paletele acestea, am spus-o dela început, sunt create ca să se facă plăţi cu ele, ca să se înlesnească visteria, tezaurul public, de a găsi mijloace ca să efectueze plăţile sale. Când eu astăzi opresc toate plăţile de pensiuni, de apuntamente, de mandate, de bonuri, etc., ca să plătesc între­ţinerea oştirii în momentele de faţă, trebuie să mă gândesc, să am în pers­pectivă că peste o lună sau două o să plătesc şi pe celelalte ; căci dacă nu-mi aţi dâ mezii (mijloace; ca peste o lună sau două să le plătesc, mi-aş face o datorie de conşti inţă să vă declar, că va trebui să se deturneze fonduri dela destinaţiunea lor pentru trebuinţele actuale . . . Ti. Pascal . . . a mai repetat

O- •®

g) ®

întrebarea, că cnm o ,să daţi. D-voastră oamenilor hârtie în loc de aur ' Vi-s'a . spus însă, Domnilor, că toţi acei oameni astăzi nu avi la mână decât tot hârtie,

au mandate şi bonuri, pe cari ca să le sconteze trebuie să dea 20, 50 şi 60 la sută. Aş înţelege pe d. Pascal dacă ar conveni că b (iletele acestea vor avea , tot acelaş scăzământ ca acele mandate şi bonuri şi atunci s'ar zice : tot una , e, s'a schimbat numai forma > ; dară nu înţeleg a zice că cu acele mandate se dă aur, şi astăzi prin biletele acestea se dă hârtii, nu o înţeleg pe cât timp nu veţi crea mezii cu cari sa se plătească acele mandate.

Acum vin la onorabilul domn Strat. D-lui m'a pus într'o poziţiune foarte falsă. Cuvântul d-lui a fost că v ine a enunţa o convicţiune intimă, cu alte cuvinte că combaterea proiectului nu e o opozitiune sistematică, ci personală — dacă îmi permiteţi a mă exprima astfel — că sunt încredinţat că onor. Ca­meră de astăzi, de orice nuanţă politică ar fi, este pentru ministerul de faţă. . .

«Ziceam, Domnilor, că onor. d. Stat m'a pus într'o poziţiune falsă, fiindcă dacă nu pot să zic că a fost o opozitiune personală sistematică, atunci sunt nevoit sä pun la îndoială, ce ' Şti inţa prea învăţatului nostru financiar, d. Strat.

-Cum, Domnilor, tocmai onorabilul d. Strat, ilustrul profesor de eco­nomie politică, cel care a avut norocirea să fie ministrul finanţelor, pe când ministrul era omnipotent, tocmai d-lui, zic, să vină a face istoria hârtiei 1110-netă, zicând că sorgintea acestor hârtii datează dela Philippe le Bel şi alţi regi din secolul de mijloc, cari închideau pe Evrei ca să le ia parele, care falsificau monete, etc., etc. 1). Strat este cel dintâi care a avut această opiniune şi socot

^ că ar avea mare merit în ochii Kuropei, dacă ar face cunoscut această deseope- ^ rire, fiindcă până acum nimănui nu i-a trecut prin minte o asemenea ideie. . . .

«Domnilor, finanţele noastre sunt foarte în desordine. Kste o criză finan­ciară şi monetară în România, dară nu sunt în starea aceea în care să nu pot speră că în foarte scurt timp să tratem ajunge nu numai la echilibrarea buge­tului, dară şi la stângerea datoriilor.

- Domnilor, am spus poziţiunea noastră şi cea financiară în tot adevărul celor dintâi financiari din Kuropa ; am spus care e activul şi pasivul Statului român şi ei singuri au apreciat ş'au zis, că este o stare foarte favorabilă, se vede că numai o disordr.ie a guvernului trecut a fost care a făcut să ne ri­dice creditul ce aveam. Şi când am venit şi am propus aci această emitere de bilete, v'am spus că am un sistem întreg, un sistem care să vă arate mijlocul, ca la sfârşitul anului chiar, sa putem ajunge a echilibra bugetu l ; şi mijlocul ce avem de a stinge chiar datoria, afară numai dacă va voi Statul să facă pe urmă împrumuturi noi pentru lucrări cari privesc viitorul, iară nu trecutul.

Aceasta e crediuţa mea, Domnilor, şi aceasta m'a făcut să intru în mi­nister cu convicţ iunea că sunteţi toţi pătrunşi că trebuie să punem 1111 capăt stării financiare de astăzi a ţări i . . . Deficitul bugetar al nostru este de 20 sau 30 mil ioane cel mult ; am arătat că prin mărirea impozitului de consumaţiune asupra sării, prin scoaterea vânzării sării în afară, prin o adăogire de 2V2°/o pentru importul mărfurilor din străinătate, afară de cele trebuincioase la des-voltarea agriculturei noastre, prin schimbarea modului care regulează impo­zitul personal şi acela a j.odurilor şi şoselelor şi aşezarea lui pe o dreaptă re-

partiţiune, am putea numai de aeolc să aducem o îmbunătăţire de i o milioane, fiindcă aşa cum e modul de astăzi rămâne totdeanna rămăşiţe de 8—9 şi 10 mi­lioane, cari sunt pe hârtie, dară pe care Statul nú le poate percepe niciodată. Asemenea e monopolul tutunului, pe care eră să vă propui a se desfiinţa cău­tând întâi mijloacele de a ne scăpa de toată marfa, mijloace care s'au şi găsit, şi pe urmă să punem o taxă care să dea un venit sigur, fără să aducă cea mai mică vătămare culturii tutunului.

«Domnilor, a zis d. Strat că hârtia monetă a adus pretutindeni aceleaşi perturbaţiuni şi că nu se poate compară această hârtie monetă cu biletele de bancă cari au în adevăr avantagii reale. . .

«Ceeace face ca biletele să scadă este atunci când un Stat emite bilete mai multe decât poate plăti, căci poziţiunea financiară a acelei ţări nu mai dă nici o garanţie, şi atunci biletele scad. Dară când voi veni şi voi înfăţişă echi­librarea bugetului, starea datoriilor noastre şi luându-se în raport cu datoriile celorlalte state din Europa, se va încredinţa toată lumea că afară de Elveţ ia nu este nici un stat în Europa în condiţiunije avantajoase în care se află statul nostru, cu atâtea resurse care în puţin t imp i-ar permite a-şi stânge toată da­toria, atunci nu mai poate fi nici un pericol pentru biletele noastre, dacă starea noastră financiară ar fi cunoscută în adevărata ei s ituaţiune. Disordinea, Dom­nilor, a adus perturbaţiunea în finanţe, iară nu starea noastră financiară şi lipsa resurselor. Fiţi siguri că biletele noastre are să aibă mai mult credit decât toate în Europa.

«A mai zis d. Strat : care e statul care s'a oprit în emiterea biletelor ? Eu voi răspunde ; sunt toate, afară de Austria şi Rusia, unde nu e un regim parlamentar, afară de statele care s'au aflat în poziţ iunea Franţei la 1793, adică în revoluţiunea socială şi religioasă totdeodată şi în luptă cu Europa întreagă sculată în contra-i . . .

«Onor, d. Strat a zis că dacă vom emite bilete, atunci toţi banii au să iasă afară din ţară, fiindcă mărfurile nu pot să se plătească decât cu numerar. Mă mir cum d-lui a repeţit această observaţiune, căci *a făcut-o şi în comi-siune, şi i-am z i s : cu ce plătim astăzi, cu numerar?

«Ei bine, şi atunci tot cu numerar vom plăti. Credeţi d-voastră că acestea 12 mil ioane au să se arunce deodată pe piaţă, în cât să facă să cadă valoarea lor ? că au să se emită mai mult decât trebuinţele circulaţiunii ar cere ? că dacă vom avea o para în pungă să alergăm să cumpărăm un obiect de lux ca să iasă toţi banii afară ? Nu . Domnilor, şi eu cred ca oricare ar fi ministrul care ar emite asemenea bilete, nu le-ar emite decât în proporţiune cu golul care se află astăzi. Astăzi se află un gol în numerariul de schimb. Ceeäce face jena de astăzi nu este numai criza financiară, ci cea monetară. A ieşit, Domnilor, foarte multă monetă afară din ţară ca să mai intre, şi pentru această monetă ministrul finanţelor va fi silit a emite bilete spre a ne acoperi golul, iară nu ca să facă să se mai retragă şi monetele ce au mai rămas. . .

I. B X N A R U

— 1 2 3

®

MEDALISTICĂ NOASTRĂ ÎN 1921

In cursul anului 1921 s'a desfăşurat la noi o activitate meda­listică destul de bogată, ceeace dovedeşte că această artă, care înainte de război luase o desvoltare foarte mare, a început să fie din nou preţuită.

Câteva aniversări, ce s'au sărbătorit anul acesta,, au dat cele dintâi prilejul să fie comemorate prin medalii. Astfel au fost centenarul Ini Tudor Vladimirescu; jubileul de 50 ani al d-lui N .

• Fig . 1

Iorga; jubileul societăţii Dacia România.. A venit apoi expoziţia şi târgul de monstre' organizat de Ministerul Industriei. In sfârşit proiectatele serbări pentru încoronarea Suveranilor au provocat şi ele o activitate în domeniul acestei arte, dar din cauza amânării lor, activitatea medalistică în legătură cu ele s'a redus şi ea numai la proiecte.

Uh eveniment important pentru medalistică noastră a fost şi înfiinţarea în acest an a Societăţii Medalistice Române, al cărei scop principal este să încurajeze această artă stimulând gustul pu­blicului nostru pentru produsele ei.

Cele dintâi medalii bătute prin îngrijirea acestei societăţi sunt : medalia centenarului lui Tudor Vladimirescu, cea pentru jubileul

® <$>

— 124 — •

d-lui N . Iorga şi medalia pentru amintirea morţii marelui filan­trop craiovean N . T. Popp. Executarea lor a fost încredinţată unuia dintre cei mai mari gravori vienezi, d. L. Hujer, care s'a achitat de această însărcinare într 'un chip strălucit, după cum se poate con­vinge oricine din reproducerile alăturate. (Fig. i şi 2 ) . Medaliile Jui Tudor Vladimirescu şi N . T. Popp sunt complet terminate; a d-lui Iorga va fi gata în curând; putem afirma însă că va fi de o execuţiune artistică cu totul superioară.

Medalia lui Tudor Vladimirescu reprezintă pe faţă bustul ero­ului, umbrit de steagul revoluţiei; legenda este: T U D O R VLADI­MIRESCU 1 8 2 1 — 1 9 2 1 . Pe revers o alegorie/înfăţişând Libertatea smulgând pe Român din lanţurile despotismului, în strălucirea soa­relui nou al viitorului mai fericit. Legenda : E R O U L R E D E ­Ş T E P T Ă R I I • NATIONALE. Bronz, 5 0 mm.

Fig . 2

Medalia lui N. T. Popp reprezintă pe faţă bustul său şi are în câmpul drept legenda: NICOLAE T. P O P P ; pe revers geniul morţii în atitudine de tristeţă, şi jos data * 1 8 7 2 f 1 7 August io,20_ Bronz 5 0 mm.'

Pentru medalia încoronării Suveranilor comisiunea însărci­nată cu organizarea acestor serbări a aprobat proiectul întocmit de cunoscutul artist gravor d. lt.-colonel C. Kristescu. D-sale i-s'a dat ş 1

executarea ei, dar nici această medalie nu este încă terminată. Ce ce au văzut-o spun însă că este de un gust artistic desăvârşit.

® ^ ® In schimb un gravor necunoscut până acum la noi, d. Anton

Weinberger din Timişoara, care împreună cu colegul său d. A. Iaray au deschis'o interesantă expoziţie de sculptură în Bucureşti, s'a remarcat

' anul acesta printr'o serie de lucrări medalistice destul de reuşite. Amintim dintre acestea în primul rând medalia I. P. S. S.

Mitropolitului Primat Miron, care reprezintă pe faţă bustul în profil' al Mitropolitului şi legenda: MIRON M I T R O P O L I T U L Ţ Ă R I I ; pe revers biserica mitropolitană din Bucureşti, tşi legenda: CATE­DRALA S F I N T E I M I T R O P O L I I A U N G R O V L A H I E I I BUCU­R E Ş T I I MCMXX. Bronz 50 mm. (Fig. 3).

O altă lucrare a d-sale este medalia jubileului de 50 de ani dela întemeierea societăţi anonime de asigurare Dacia România: Pe faţă o figură femeiască cu capul radiat, oferă adăpost sub scutul său unui copil; în fund se văd mai multe corăbii. Legenda: DACIA

-ROMÂNIA. Pe revers stema cea nouă a ţării şi legenda: JLTMĂ-T A T E VEAC DE LA Î N T E M E I E R E A C E L E I D'INTÂI SOCIE­T Ă Ţ I ANONIME ROMÂNE. Bronz 60 mm.

Tot acest gravor a executat şi medalia expoziţiei industriale. Pe faţă această medalie reprezintă bustul M. S. Regelui Ferdinand şi legenda circulară; F E R D I N A N D I R E G E L E R O M Â N I E I ; pe revers figura unui muncitor ţinând ciocanul pe umăr, iar jos la stânga lui o nicovală şi o roată dinţată; la dreapta în fund se văd mai multe sonde de petrol. Legenda circulară; EXPOZIŢIA şi T Â R G U L

O § <$ - ®

D E M O N S T R E A L E I N D U S T R I E I R O M Â M E Ş T I ; j o s : I I I X — 2 X 1 9 2 1 I B U C U R E v Ş T l . Bronz. 4 0 m m .

De a s e m e n e a m e n ţ i o n ă m cele d o u ă m e d a l i i b ă t u t e de că t r e d. Alex. C a n t a c u z i n o în a m i n t i r e a fraţ i lor săi G h e o r g h e şi I o a n ; ele r e p r e z i n t ă p e faţă p o r t r e t e l e a ce s to r a foar te b i n e e x e c u t a t e de casa W i l h e l m Mayer şi F r i t z W i l h e l m d i n S t u t t g a r t , i a r p e r e v e r s l e g e n d e a r ă t â n d că meda l i i l e s u n t d e s t i n a t e ca p r e m i i p e n t r u s t uden ţ i . (Cf. Cronica Nuni. şi arheol- I I ( 1 9 2 1 ) p. 4 4 ) .

Ca înche ie re , a t r a g e m a t e n ţ i u n e a c i t i tor i lor noş t r i a s u p r a fru­moase i meda l i i c o m e m o r a t i v e a r ăzbo iu lu i mond ia l . J u r i u l in te r ­na ţ iona l , ' c a re a v e a să dec idă a s u p r a m o d e l u l u i ce u r m a să fie a d o p t a t p e n t r u R o m â n i a , a p r i m i t p ro iec tu l d-lui Locot . -colonel C. Kr i s t e scu , care a fost î n s ă r c i n a t şi cu b a t e r e a ei, D e formă ova lă (36 m m ) cu toar tă , m e d a l i a aceas ta r e p r e z i n t ă pe faţă o s u p e r b ă Vic to r ie î n t r ' a r i p a t ă s t â n d în p ic ioare şi ţ i n â n d î n m â n a d r e a p t ă o s ab i e cu v â r f u l ' î n jos , i a r în s t â n g a r a m u r a păci i . P e r e v e r s în t r ' o co roană de s te jar s t ră­p u n s ă de o h a l e b a r d ă se află l e g e n d a pe t re i r â n d u r i : M A R E L E R Ă Z B O I I P E N T R U I C I V I L I Z A Ţ I E , ia r pe m a r g i n e de j u r î m p r e j u r I

<î un l a n ţ f o r m a t din ve r ig i l u n g ă r e ţ e î m p l e t i t e cu foi de l au r . P e f iecare v e r i g ă es te g r a v a t n u m e l e u n e i a d in ţă r i le a l i a t e ce a u l u p t a t p e n t r u c iv i l i za ţ ie : F r a n ţ a , A n g l i a , Belgia , Grec ia , J a p o n i a , Serb ia , Amer ica , China , R o m â n i a şi I t a l i a . Meda l i a a c e a s t a se v a d i s t r ibu i t u t u r o r of i ţer i lor car i au l u a t p a r t e la război .

T r e c â n d în r ev i s t ă a c t i v i t a t e a meda l i s t i c ă dela noi în a n u l 1 9 2 1 n u p u t e m să n u r e c u n o a ş t e m î n s e m n a t u l p r o g r e s ce 1-a făcut d u p ă război a r t a a c e a s t a şi în acelaş t i m p n e m â n g â i e m cu s p e r a n ţ a că to t m a i m u l ţ i d i n t r e t iner i i noş t r i a r t i ş t i se vor d e v o t a aces te i f rumoase înde le tn ic i r i .

D a r p r o g r e s u l d e p i n d e în m a r e p a r t e şi de spr i j inu l ce i-se v a d â d e c ă t r e oficial i tate . I n aces t scop Min i s t e ru l Ar te lor , ca re în p r i m u l r â n d a re da to r i a să încura jeze t o a t e man i fes tă r i l e a r t i s t i ce ser ioase, v a t r ebu i să o rgan i zeze o expoz i ţ i e p e r m a n e n t ă d e meda­liile şi p l a c h e t e l e ce s 'au b ă t u t la noi de la î n c e p u t şi p â n ă as tăz i , p e n t r u ca a r t i ş t i i noş t r i să p o a t ă a v e a t o t d e a u n a î na in t ea ochi lor t o a t e m o n u m e n t e l e meda l i s t i ce i r o m â n e ş t i .

I. G. P r o e o t a

®- -®

MEMBRII SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE

Membri onorifici

I>r. C. Ant/eleseu. prof. universitär, ministrul instrucţiunii. Bucureşti, str. C. A. Jiosetti, 11 b. Arhiereul I. Aiitonorici, episcopia din Husi. (Făleiu) Kniest Babelein, prof. univ. conservator la Musóc du Louvrc, Paris. P. S. K. Trăiau Bădescu, episcopul Lugojului, Lugoj. /. Biciuit, profesor, universitar, Membru Acad. Rom. Bucureşti. Calea Victoriei, 1.5->. /. (!. Bibicexeii, guvernator onorific al Băncii Naţionale, Bucureşti, str. Lipscani 7. Adrinn Blaiiehet, membru- al Institutului Franţei. Puri?, Bulevardul Kmile Augicr 10 Ion I. C. Brăfien/ii, prim ministru, Bucureşti, strada Lascar Catargiu, 5. Yiutila Brătianu, ministru de finanţe, Bucureşti, strada Aurel Vlaicu 1!'.

Barem Carlo Fa.ieiotfi. fost ministru plenipotenţiar, Koma. Paul Hore, mare proprietar, M. A. R. Chişinău.

• Ci. F. Hill director la British Museum, Londra. ^ ° .V. /un/a, profesor universitar. M. A. R. Bucureşti, şoseaua Bonaparte. 8. < k

Ljiiboiiiir Kiicaeeeiei. profesor universitar, Belgrad. -Wilhelm KutriUehel: profesor universitar Viena, ÍX Picliiergassc 1. Alex. JM.peda.tu, profesor universitar. M. A. li . Cluj, strada X. lorga 16. //. f.aiiretjs, profesor universitar, Montreal (Canada), Av. Lansdown 5!)2. Dr. I. Meuadier. Berlin, Lichterfelde-YVest. Mommsen str. 2. />'. Mixsir, fost preşedinte al Senatului Bucureşti, strada Berthelot 20.

Afuma, profesor universitar, M. coresp. A. R. Bucureşti, Alea Blank. . Mi/r. li. Xehhaiiiiiicr, arhiepiscop catolic, Bucureşti, strada Esculap, 5. I. Xislor, profesor universitar, ministrul Bucovinei, M. A. R. Cernăuţi. I). Oitciul, profesor universitar, directorul Arhivelor Statului, Preşed. A. K. Bucureşti. V. Piirvait, profesor universitar, directorul Muzeului de Antichităţi, M.A.K. Bucureşti.

Belir. Piei:, profesor universitar, directorul Cabinetului Numismatic. Gotha, .1/. Pherekijde, fost ministru. Bucureşti strada Gloriei 7 .1/. Pop/seu, administratorul Casei Şcoalelor, Bucureşti strada V. Lascar 54. /. liădueanu. prof. Academia Comercială, Buc. Aleea Vulpache 10 (Parcul Filipeseu). Kurt l ta) ling, director la Kaiser-Friedrich Museum, Berliu, C 2 Lusrganen. li. Simar, Consul general al României. Montreal (Canada). (\ Swiinhlnexeu. inspector general Siguranţa Statului, Bucureşti, str. Avram lancu. 22 -V. /. Sr.oronos, directorul Muzeului Numismatic, Atena. 0. Tiafali, profesor universitar, laşi, strada Palade. <>. 1. t'esu, profesor universitar M. c. A. R., Cluj.

® <J> 4> ® — 128 —

® '•— &® — Membri fondatori

.1/. S. Ascher, rentier, Bucureşti, calea. Călăraşi, 3. G. S. Beeheanu, mare proprietar, Dragomireşţi (Dâmboviţa). Banca Naţională a României, Bucureşti, str. Lipscani 7. Banca Marmorosch, Blank <('• Co., Bucureşti, str. Paris 4 M. Blank, director de bancă, Bucureşti, str.. Dionisie 9 Dr. C. Brătianu, medic, Bucureşti, Bd. L. Catargiu 51. N. Bntculcsc/i, şef contabil al Casei Regale. Bucureşti, str. Câmpineanu 24. G. Calo II ftréseit, mare proprietar, Bucureşti,- str. Grădina cu Cai 4. Al. Cantaeuxino, pensionar. Bucureşti, str. G-ral Budişteanu 26. Oh. Ceziantt, inginer, Bucureşti, Calea Victoriei 175. Tiiu Davidescu, antreprenor de lucrări publice Bucureşti, str. Speranţei 47. Mişti Gheorghiu, directorul sindicatului agricol, Caracal. W. Kiicehtel, profesor pensionar. Bucureşti, str. fisculap 8. I. C- Panaitcscu, şef de serviciu la Eforia Spit. Civile, Bucureşti, str. Căzărmei 29. Victor N. Popp, mare proprietar, ^Bucureşti, str. Maria Rpsetti 17. M. Seulescn, profesor universitar, fost ministru Bucureşti, str. Alex. Lahovary 38. D, Simionescu-Rămniceanu, mare propr., Buc, Aleea Alexandru 50 (Parcul Filipescu). Dr. G. Severeann, docent-universitar, Bucureşti, str. Cosma 28. G. Sion, avocat, mare proprietar, Târgu-Ocna (Bacău). Carol Storci; artist sculptor, Bucureşti, Calea Rahovei 17. t

* Fr. Storci; artist sculptor, Bucureşti, str. V. Alexandri 14. M. C. Sutxtt, mare proprietar, M. A. R., Bucureşti, str. Romană 8.

Membri activi Romeo Alessandrescu, proprietar, Bucureşti, str. Segmentului 3. Victor Anastasia, profesor secundar, Bucureşti, Bd. Ferdinand. /. Andricşescu, docent universitar, subdir. Muzeului de Antichităţi, Bucureşti. Dr. N. I. Anghelescu. farmacist, Bucureşti, str. Labirint. , I. Arapii, efor al Institutului Sofian, Bucureşti, str. Dionisie 30. IHriu C. Arion, mare proprietar, Bucureşti, str. Frumoasă 42. D. N. Bălescn, mare proprietar, Bucureşti, Bd. L. Catargiu 18. Barbu Belli», mare proprietar, Bucureşti, str. Dionisie 2. Valentin Bude, profesor secundar, Iaşipstr. Sărărje 16. Seeerlat Calimachi, mare proprietar, Bucureşti, str. Batiste 31. Caton Călugăreanu, inspector la Siguranţa G-lă a Statului, Bucureşti.. Ştefan Capsa, mare industriaş, Bucureşti, Hotel Capsa. M. Carniol, mare industriaş, Bucureşti, str. Carol 30. Al Coculescu, profesor universitar. Bucureşti, str. Piaţa Amzei 8. I). Constantineseu, profesor secundar, Bucureşti, str. Cazărmei 45. Vasile Cotoi-a, directorul şcoalei primare, Hârşova. N. St. Emanoü, inspector la Siguranţa G-lă a Statului, Bucureşti.-G. Faranga, mare proprietar, Brăila.

®-— 129 —

II. Fischer-Galaţi, mare industriaş, Bucureşti, Aleea Suter 19. D. A. Furnică, mare comerciant, Bucureşti, str. Biâncoveauu 14. Dr. Oraţitt X. Georgeseu, medic, Bucureşti, stradela Sf. Spiridon 6. X. P. Guran, avocat, Craiova. General Gh.. Iannescu, pensionar, str. Prudenţei 3. C. 7". Karadja, consul general, Budapesta. Dr. C. Kollo, farmacist, Bucureşti, str. Maltopol 24 bis. Virgil Lupescu, şeful contenciosului Casei de cooperaţie. Bucureşti, str. Bucovina 1. /). Manoleseu-Sideri, inspector la Siguranţa G-lă a Statului, Bucureşti, str. OHrap 19. Iulian Marinescu, profesor secundar, Bucureşti, str. Popa Tatu 107. P. Mihăieseu, director la R. M. S., Bucureşti, Bd. Cuza 78. Const.\Moisil, profesor secundar, numismat şi M.c. A . R., Bucureşti, Calea Şerban - Vodă 70. Paul Nicorescu, profesor secundar, Cetatea-Albă. C. A. Orăşianu, ziarist, Bucureşti, str. G-ral Lahovari 113. General Scarlat Punaitesmi, director la Banca Românească, Chişinău, str. laşilor 5. L'adu Perianu, profesor secundar, Bucmeşti, str. Principatele-Unite 63. Ştefan Petrescu, secretar la Camera de Comerţ, Bucureşti, str. Isvoranu 17. Xika Petrescu, advocat, Târgu-Jiu (Gorj). ' G. Popa-Lisea.nu, director in Ministerul Instrucţiunii, Bucureşti, Calea Plcvnei. Aurelian Popescu, -contabil-şef al Băncii Chrisovelloni, Bucureşti, str. G-ral Poetaş 9. C. Prodan, magistrat, B-dul Carol 61. D. Protopopescu-Arges, secretar la Senat, str. Berzei 31. Fr. Hey, secretar general Comisia Europeană Danubiană, Galaţi. Al. Saint-Georges, căpitan în retragere, Bucureşti, str. Ştirbei-Vodă 30. Anastase Simu. mare proprietar, Bucureşti, str. Eldorado 7. General Solaeolu, pensionar, Bucureşti, str. Caragiale 17. Chr. Staicovici, mare industriaş, secret. Camerei de Comerţ. Buc., str. N. Băleescu 5-Scarlat Stan, funcţionar, Bucureşti, str. C. A. Rosetti 41. Pani. Syuadmo, mare comerciant, Chişinău str. Alexandru 81. G. Tomescu, inspector Ministerul Muncii, Galaţi, str. Roşiori 21. G. Vârnav, mare proprietar, Spătăreşti (Suceava). Romulus Voinescu, directorul Siguranţei G-le a Statului, Bucureşti, str. Vântului 18. G. Volenti, advocat, fost prefect, Vaslui. X. I. Zamfirescu, procuror la Curtea de Casaţie, Bucureşti, str. V. Lascăr 4. C- l. Zamfirescu, mare proprietar. Bucureşti, « r . V. Lascar 10. Alex. Zissu, mare proprietar, Bucureşti, str. Dumbrava Roşie 3.

Membri corespondenţi

Alex. P. Arbore, profesor secundar. Sibiu. Liceul Gh. Lazăr. /. Băeilă, profesor secundar, Bucureşti, Academia Română. Alex. Bărcăcilă, profesor secundar, Turnu-Severin. Dr. Emil Bahrfeldt, Berlin Lichterfelde-Ost, Sehillerstr. 16. Dr. Max o. Bahrfeldt, pensionar, Halle (Saale) Germania.

. _ s><£ Tonta Bulat, profesor secundar, Râmnicu-Vâlcea. Ştefan Ciiiceann, profesor secundar, Craiova. Virgil Drughiceanu, secretarul Comisiunei Monumentelor Istorice, Bucureşti.

D. (f. lonescu, administratorul pescăriilor Statului. Brăila, str. Vapoarelor 8. A. r. Loehr, Wien, I Burgring, 5. Iulian Marţian, mare proprietar, Năsăud (Bistriţa-Năsăud). C. N. Mateescu. profesor secundar, Kâmnicu-Vâlcea. TI. Metaxa, custode la Muzeul de Antichităţi, Bucureşti. R. Münsterberg, Wien. I. Burgring. 5. Stoica NicolaeacH, profesor secundar. Bucureşti, strada 13 Septembrie 53. L. Ruxicka, mare proprietar, Wien, III Esteplatz 3. 1). M. Teodorescv, profesor universitar, Cluj. Econom V. Ursăcescu, paroh, Olteneşti (Fălciu). A'. Veliehi, profesor secundar, la şcoala normală Galaţi.

O : ®

S O M M A I R E

I. G. Bibicesco, Mr M. C. Soutxo et la Banque Nationale. Le président de notre soeiété a fonctionné depuis le 8 Sept. 1892 jusqvt'â 4 Avril 1894 en qualité de direeteur de la Banque Nationale de Roumanie, et depuis le 1 Janvier 1900 jusqu'au 1 janvier 1905 en qualité de gouverneur de la meine haute institution financiére. En cette derniére fonction il a rendű un trés grand service â la banque empéchant l'état, qui se trouvait alors en une grave crise économique, ' de vendre a des banques étrangéres ces propres actions, qu'il possédait â la Banque Nationale, et gardant de la sorte pour la banque un caractere ex-elusivement national.

AI. Cantacuziiio, Memoire* de la fundation de la Soeiété Jiotimaine de Numismatique. Le 28 Decembre 1903 lorsque notre sociéfé mmiismatique a été constitué Mr M. C. Soutzo a été proclame président. La nouvel le de cette élection lui fut communiquée par Mr Cantacuziuo en Egypte oii il faisait un v o y a g e d'études.

R. N e t z h a m m e r , Le disquc de l'étéque Vedet nas de. Tomis. Parmi Ies objets du trésor découvert en 1912 â Perescepinskaia (Ucraine) il y a un disque d'ar-gent a} -ant l'inscription suivante : Ex «nliquis renoeatutn est per Paternii in eece-

• rcntis. . . epis. . • •nostrnm. Amen- ® < ! > Cât évéque est précisement l'évéque de Tomis du méme noui de 519

aprés J. Cr. W. K n e e h t e l , Les monnaies hy-antines. y u o i q u e les monnaies des em-

pereurs byzantins fussent trés nombreuses en Roumanie ron ne leur donna pas cependant jusqu'â présent l'attention qu'elles méritent. On n'a pas tiré nou plus de leur étude les précieuses informations qu'elles pourraient donner pour l'histoire des Roumains. Les numismates roumains devraient Ies collec-tionner avec plus de zele et les étudier avec plus d'intérét.

I. ÎMarţiail, Tresors monétairs ele Traustjleauie. Dans ce pays rouniain on a découvert encore depuis longtemps de nombreux trésors de monnaies antiques. Le plus riche est celui qui a été trouvé en 1543 prés de Deva. sur les rives du Strei; il contenait plus de 40.000 statéres d'or de Lysimach et .de Koson. L'n autre trésor remarquable eoinposé de monnaies d'or de Koson a été découvert en 1804 â Grădiştea-Orăştiei, dans le v i lage Tisa, situé sur le Mureş. On a trouvé ici. plusieurs tétradraehmes de Thasos. et des draehmes d'Apollonia et des deniers romaiiis de l'époque républicaine. C e s t ici que méme avânt la conquéte romaine a été un centre important pour le commerce du bois de la vallée du Mureş.

I. Andriesesco, llo/umaţ/e de lei part du Musée National d'Antiqiiilés. Le mouvement arehéologique et numismatique roumain a été commencé vers 1830 par Nicolas Mavrus et le grand Ban Mihail Ghica, et a été continue par des Boliac, Odobesco, Sturdza et Tocilesco. Parmi les représentants les plus im-

® ^ <$> ® — 132 —

portants est aussi M. C. Soutzo, qui par son activité scientifiqüe a produit un puissant tnouvement â la faveur de la science numismatique.

Econom Y. Ursacesco, Le «leu» ancien. L'origine du «leu» provient des thalers hollandais ayant la figure d'un lion qui ont circule dans Ies pays roumains â partir du X V I I siécle. Plus tard cetté denomination a été donnée â la piastre turque de 40 paras.

I . KSIIadja. Quelques Shillings falsifiés â Suceava. L'auteur décrit plusieurs Shillings de Sig ismond II, S ig i smond III, Jean Casimir et Gustave II falsifiés dans l'atelier monétáire de Suceava au temps du voévod Istrati Dabija.

I j . Ruzicka, l 'nc inannaie barbare inconnue d'un voi de Thrace. La descrip-tion d'une interessante monnaie en bronzé découverte â Mangalia et qu'on attribue â un prétendu roi thraco-seythe, Saelmo. .

K. Miiusterberjf, Xoueelles monnaies d'Istros- Aprés avoi'r ciţe quelques drachmes et piéces divisionnaires publiées dans les catalogues d'Egger et Hirsch, il décrit d'une maniere plus détaillée une petité piéce en argent de Cabinet de Vienne, dont 1'avers représente la téte de Demeter et le revers la marque de la vil le d'Istros, mais l'aigle a l a téte tournée. Cetté étrange monnaie d'aprés son style doit dater de 300—150 av. J. Cr.

Const. Moisil, Mr. M. 0. Soutxo et le Cabinet de médailles de VAcademie lîoumainei Par ses importants donnations de monuments monétaires et metro-logiques offertes â cette institution. Mr. Soutzo est devenu le second fondateur

< > du Cabinet de médailles. Par les travaux scientifiques qu'il a rédigé pendant les dix dernieres années dans ce cabinet Mr. Soutzo lui a imprime un caractere purement scientifiques.

I l - e P A R T I E Cette pârtie a été reservée pour les dernieres études métrologiques et

numismatiques de Mr. Soutzo. Iis sont publié en langue francaise, et parmi eux il y en a un qui est éerit dans la 80-e année de sa vie.

I. L'évolution ponderale dans l'antiquité. 1. Xot ice sur Ies origines et rapports de quelques poids Assyro-Chaldéens. 2. Les poids de l 'Egypte et le grain Chaldéen. 3. Origine, mode de formation et rapports des principales unités pon­

dérales antiques. II. Les monnaies de bronzé Romaines des"premiers Casars et celks du Systeme

monétáire de Xcron.

I I I - e P A R T I E G. Sion, Uu billet de banqne inedit appartenant á la Banque Nationale de

Moldarie. Cette banque est la premiere qui a recu le privilége d'émettre des papiers monnaies . Cependant eile n'a pas pu réussir â cause des difficultés financiéres avec lesquelles eile a dű lutter. Cependant on connait des projets debi l l e t s de banque; il y en a un qui a été publié par Mr. Const. Moisil dans cette revue, un autre est publié ici-méme.

® Victor 3J. Popp, La inonnaie de Cana- Vodă. Le prince qui a fait

l'union des deux principautées romnaines, la Moldavie et la Yalachie, est aussi le premier qui a essayé de battre monnaies et de conférer des décorations sans demauder permission â la Turquie, la puissance suzeraine. Les monnaies qu'il a battues sont des piéces en bronze de s Centimes executées â Paris, mais sans avoir pu étre mises en circulation.

Const. Moisil, L'act ivite scientifiijue de Mr. M. C. Sout:.,i>. Grand eollection-neur de monnaies. eleve de l'école de Nicolas Mavrus et D. A. Sturdza, le President de la soeiété numismatique déploie depuis quarante ans une riebe activité scientifique en ce qui concerne l a -numismat ique et la metrologie antique. Les plus importante problémes qui l'ont preocupe ont été: I,'origine et le caractere des monnaies ant iques; Ies relations entre les différentes mon­naies antk[ues, et l'origine et la formation des poids antique,s. Toutes ces ques-tions sont exposées d'une maniere plus detaillée dans les études de Mr. Soutzo, publiées dans la seconde pârtie de ce volume. '

Const. Moisil, Les plus aneiennes monnaies d'Istros.Kn étudiant deux mon­naies d'Istros ayant le carré incus, l'une de la collection Synadino de Chi şmau f

l'autre de la collection de Mr. Netzhammer, l'auteur a constate que les deux tétes figurées en sens contraire et qui constituent le type de l'avers, différent: i) par la coiffure, car l'une a les cheveux hérissés et l'autre peignés en petites boucles ondulées; 2) par l'expression de la figure, car la téte ayant Ies cheveux hé­rissés prend une expression de colére, tandis que l'autre ayant Ies cheveux < y

ondulés a une expression de calme. A cause de cela l'auteur déduit que le graveur de ces premieres monnaies d'Istros a voulu représenter d'une maniere precise deux idées contraires, la colére et le calme. Par consequent ces deux tétes représentent des divinités a }ant rapport avec la navigation, la premiere est une diviiiité qui provoque les tempétes, la seconde un divinité-qui les calme.

Dr. G. Severeauo, Lea monnaies- du voérodc Radul I au type du ehevalier. L'auteur décrit 42 variantes de la trés interessante monnaie du prince Radul I de Valachie (1380 ap. J. Cr.) qui ont sur le revers l' image d'un chevalier medieval en ple ine armure.

Bi, Banani , l'n document numisinatiijue. Le projet de loi concernant l'émission de papier-monnaie présenté â la Chambre Elective de Roumanie eu 26 Mai 1866 par la ministre I. C. Bratiano et les discussions qui ont eu lieu dans la séauce de 29 Mai.

I. G. Probota, h'aúiviti inédalistiquc en 1921. Un aperţu general sur les médail les roumaines qui ont éte frappées cette année. On remarque celles qui ont été frappées par la Soeiété Médalistique (medaille commemorative du centenaire de Tudor Vladimirescu et de la mort de N. T. Popp ; la medaille du jubilée du M. N. Iorga n'est pas encore achevée) et les travaux médalist iques du M. Weintraub de Temişoara.

Tableau des membrex de la Soeiété Roumaine de Xuinismatique.

• Q ® — 134 -

® ®

T A B L A D E M A T E R I I

A N U L 1021

#• .

P A R T E A I • Pag.

Bibieeseu I. G'., Domnul M. C. Sutzu la Banca Naţională 5 Cantaeuzino AL, Amintiri dela înfiinţarea Societăţii Numismat ice Române 7 Ketzhan/mer li., Discul episcopului Paternus din Tomis 9 Knechtet W., Despre monetele bizantine 10 Marţian I., Comori ardelene . 13 Andricşescu /., Cuvânt de omagiu din partea Muzeului de Antichităţi . . 21

^ Ursăcescu V. (Econom), Leul vechi 26 ^ Karadja C. L, Câţiva şil ingi falsificaţi în Suceava . 29 Huxi'cha h., Eine unbekannte barbarische, thrakische Königsmünze —

O monetă barbară necunoscută dela un rege trac 32 • Miimterberg li., N e u e Münzen aus Istros — Monete noui din Istros . . . 47 Orăşianu G. A-, Complectări la catalogul medalii lor româneşti 52 Mois-il Gonst., Domnul M. C. Sutzu şi Cabinetul Numismat ic al Academiei

Române *. . 54

P A R T E A I l -a

— Cele mai noui studii metrologice şi numismatice ale D-lui M. C. Sutzu 57

Soutxo M. C., I. L'évolution ponderale dans l'antiquité. Not ice s u f les origines et les rapports de quelques poids Assyro-Chaldéens . . . 60 2. Les poids de l 'Égypte et le grain Chaldéen 65 3. Origine, mode de formation et rapports des principales unités

pondérales antiques 69 II. Les monnaies de bronze Romaines des premiers Casars et cell es

du S y s t e m e monétaire de Nérón 83

® $ — -© — 1 3 5 —

PARTEA III-a Puţi.

Sion G., Un bilet inedit al Băncii Moldovei 97 Popp Vict., Moneta lui Cuza-Vodâ : . . 99 Moisil Const., Opera ştiinţifică a d-lui M. C. Sutzii 101 Moisil Const., Cele mai vechi monete din Istros 108 Severeanu (1. Dr., Monetele lui R a d u l , cu tipul cavalerului şi varietăţile lor. 113 Bănaru /., Un document numismatic. Proect de lege pentru emiterea de

hârtie-monetă în România 1866 r 19 Probata 1. G., Medalistică noastră în 1921 124 Membrii Societăţii Numismatice Române 128 Sommaire 1 3 2