dreptul maritim si fluvial in dreptul international public

8/18/2019 Dreptul maritim si fluvial in dreptul international public

1/40

DREPTUL MARITIM SI FLUVIAL IN DREPTUL INTERNATIONAL

COMPONENTA TERITORIULUI DE STAT

Teritoriul de stat este spatiul geografic alcatuit din suprafete terestre, acatice si !arine, din

solul, su"solul si spatiul aerian asupra caruia statul #si e$ercita sueranitatea sa deplina si

e$clusia% Teritoriul de stat repre&inta una din pre!isele !ateriale naturale care conditionea&a

e$istenta statului% Teritoriul defineste li!itele spatiale ale e$istentei si organi&arii statale

suerane constituind astfel o notiune politico'(uridica%

Teritoriul se co!pune din) spatiul terestru, spatiul acatic spatiul aerian%

A. SPA*IUL TERESTRU%

Aceasta cuprinde partea uscata +sol si su"sol si poate fi for!ata dintr'o singura #ntindere

terestra sau din !ai !ulte insule despartite de ape !ariti!e, care for!ea&a un stat ar-ipelag +de

e$e!plu, Indone&ia, .ilipine%

B. SPA*IUL AC/ATIC%

Acesta este repre&entat de apele interioare +nationale si !area teritoriala% La r0ndul lor, apele

interioare cuprind) cursuri de apa +fluii, r0uri, canale lacuri, !ari care se afla #n #ntregi!e pe

teritoriul aceluiasi stat, precu! si apele !ariti!e interioare% 1n ce prieste cursurile de apa, #n

afara celor situate #n #ntregi!e pe teritoriul unui stat, e$ista si cursuri de apa care for!ea&a

frontiera de stat #ntre doua sau !ai !ulte state +denu!ite si continue si cursuri care traersea&a

teritoriile a doua sau !ai !ulte state +denu!ite si succesie%

Apele interioare fac0nd parte din teritoriul statului sunt supuse sueranitatii sale, ceea ce#nsea!na ca statul e$ercita asupra acestora (urisdictia sa deplina, a0nd dreptul de a regle!enta,

prin legi interne, naigatia, e$ploatarea -idroenergetica si a resurselor naturale, !asurile de

protectie a !ediului #ncon(urator, de protectie #!potria inundatiilor etc%

C0t prieste apele de frontiera fiecare stat e$ercita drepturile sale suerane nu!ai asupra

sectorului de apa care se afla pe teritoriul sau, pro"le!ele care se pun #n legatura cu naigatia, cu

e$ploatatia si utili&area resurselor acestora fiind, de o"icei, regle!entate prin acorduri #nc-eiate

#ntre statele rierane%

1


2/40

Apele !ariti!e interioare cuprind) apa portului, rada sa, golfurile si "aile interioare, precu! si

apele !ariti!e situate #ntre tar! si li!ita interioara a !arii teritoriale +#n ca&urile #n care linia de

"a&a a acestora nu coincide cu linia tar!ului%

APELE PORTURILOR

Apele porturilor sunt considerate ape !ariti!e interioare p0na la linia care uneste instalatiile

per!anente fac0nd parte integranta din siste!ul portuar si care #naintea&a cel !ai !ult spre larg%

Apele portuare fiind supuse sueranitatii statului rieran, acesta sta"ileste regulile de intrare si

iesire a naelor straine, conditiile priind accesul, stationarea si actiitatea acestora #n apa

portului si, de ase!enea, poate institui anu!ite interdictii% Statul rieran are dreptul sa per!ita

sau sa inter&ica accesul naelor straine #n porturile sale si sa sta"ileasca porturile desc-ise pentru

naele straine%

De regula, porturile !ilitare sunt porturi #nc-ise iar celelalte porturi sunt de o"icei desc-ise

naelor co!erciale straine, #n confor!itate cu tratatele "ilaterale de co!ert si naigatie, iar #n

lipsa acestora, pe "a&a de reciprocitate, #n cadrul Conentiei !ultilaterale de la 2enea din 3456

referitoare la regi!ul international al porturilor sau a dreptului international cutu!iar%

Referitor la statutul naelor si ec-ipa(elor #n apele porturilor straine, regula generala este cea

confor! careia aceste nae sunt o"ligate sa respecte toate legile si regula!entele statului rieran%

Regulile aplica"ile naelor straine sunt #nsa diferite, dupa cu! naa straina este !ilitara +de

ra&"oi sau co!erciala ori nae de stat afectate unor scopuri neco!erciale%

Naele !ilitare sunt acelea care apartin unui stat, poseda ar!a!ent, sunt !anerate de un

ec-ipa( !ilitar din fortele ar!ate ale statului caruia #i apartin, ec-ipa( care este supus disciplinei

!ilitare si este su"ordonat unui co!andant cu grad !ilitar%

Naele co!erciale sunt cele care apartin fie unui stat, fie unor resortisanti, persoane (uridice

sau fi&ice si care efectuea&a transporturi de !arfuri sau de pasageri ori e$ploatea&a resurse

!arine%

Naele de stat sunt destinate unor scopuri neco!erciale cu! sunt, de e$e!plu, naele de

cercetare stiintifica, de posta, control sanitar, a!al, pentru salarea naufragiatilor etc%

1n scopul asigurarii securitatii statului rieran, intrarea naelor de ra&"oi straine #n porturile

sale se poate efectua nu!ai pe "a&a unei autori&atii preala"ile din partea acelui stat +care poate

2


3/40

i!pune anu!ite restrictii, at0t #n legatura cu nu!arul naelor, c0t si cu durata stationarii lor #n

apele sale portuare, ori a unei notificari preala"ile%

1n ca& de forta !a(ora, +furtuni, aarii etc% naele de ra&"oi pot intra #ntr'un port strain fara

autori&atie%

1n ulti!ii ani, o serie de state, #ntre care si Ro!0nia au inter&is prin legi interne, accesul #n

!area teritoriala, #n apele !ariti!e interioare si #n porturi a oricarei nae care are la "ord ar!e

nucleare, c-i!ice ori alte ar!e de distrugere #n !asa%

Astfel, potriit art% 37 din Legea nr% 3893447, #n !area teritoriala, #n apele !ariti!e interioare

si #n porturile Ro!0niei este inter&is accesul oricarei nae care are la "ord ar!e nucleare,

c-i!ice ori alte ar!e de distrugere #n !asa, sau care transporta ase!enea ar!e sau !unitie pentru acestea, precu! si orice alte !arfuri sau produse inter&ise de legile Ro!0niei%

Naele straine cu propulsie nucleara pot intra #n rade sau #n porturi nu!ai cu apro"area

preala"ila a organelor ro!0ne co!petente, care a fi solicitata cu cel putin 67 de &ile #nainte de

data intrarii%

Naa de ra&"oi care e afla #n !od legal #ntr'un port strain se "ucura de i!unitate de (urisdictie

penala si ciila, neput0nd fi sec-estrata, confiscata sau rec-i&itionata% De acelasi regi! "eneficia&a si naele de stat afectate unor scopuri neco!erciale% Daca naa #ncalca legile si

regle!entarile statului rieran si nu tine sea!a de aertis!entul dat de a se confor!a acestora,

a fi so!ata sa paraseasca i!ediat apele portuare sau !area teritoriala, iar #n ca&ul #n care

interesele statului rieran sunt pre(udiciate aceasta atrage raspunderea statului de pailion%

1n apele portuare, naa co!erciala este supusa unei du"le (urisdictii) a statului de pailion si a

statului rieran%

:urisdictia penala a statului de pailion se aplica faptelor pe care le co!it #ntre ei !e!"rii

ec-ipa(ului, ca si faptelor care priesc disciplina interna a naei% :urisdictia penala a statului

rieran se aplica c0nd infractiunea a fost co!isa)

a) la "ordul naei de catre sau #!potria unei persoane care nu apartine ec-ipa(ului;

b) pe uscat, de catre !e!"rii ec-ipa(ului si a aut ca re&ultat tul"urarea ordinii pu"lice a

statului rieran;

3


4/40

c) atunci c0nd, desi fapta a fost sa0rsita la "ordul naei, capitanul acesteia solicita spri(inul

autoritatilor locale%

Daca pro"le!a este altfel regle!entata prin tratatele #nc-eiate de statele #n cau&a, or aea

prealenta preederilor acelor tratate%

:urisdictia ciila a statului rieran se e$ercita pentru asigurarea e$ecutarii o"ligatiilor

contractate de naa respectia #n ti!p ce se afla #n apele !ariti!e interioare sau #n !area

teritoriala, precu! si pentru alte pretentii re&ult0nd din eeni!ente de naigatie care au aut ca

ur!are aarii asupra naei ori #ncarcaturii, ca si pentru despagu"iri si ta$e%

1n astfel de #!pre(urari, naa poate fi retinuta sau sec-estrata, #!potria acesteia put0ndu'se

lua !asuri de e$ecutare silita%

MAREA TERITORIAL<

Marea teritoriala cuprinde f0sia de !are adiacenta tar!ului, a0nd o lati!e de 35 !ile !arine,

!asurata de la liniile de "a&a, considerate ca fiind liniile celui !ai !are reflu$ de'a lungul

tar!ului sau, dupa ca&, liniile drepte care unesc punctele cele !ai aansate ale tar!ului%

Conentia din 34=5 priind dreptul !arii sta"ileste lati!ea !arii teritoriale la 35 !ile !arine%

Aceasta li!ita este consacrata si de catre Legea nr% 3893447 +art% 3%

Statul rieran e$ercita #n !area sa teritoriala, asupra solului si su"solului acesteia toate

drepturile decurg0nd din sueranitate, cu! sunt dreptul de e$plorare si e$ploatare a tuturor

resurselor naturale regle!entarea naigatiei, aplicarea !asurilor de securitate de protectie a

!ediului, de control a!al si sanitar etc%

1n !area teritoriala, sueranitatea statului rieran se e$ercita #n confor!itate cu legislatia sainterna, cu preederile conentiilor internationale la care este parte si tin0nd sea!a de principiile

si nor!ele dreptului international%

Naele straine pot intra #n naiga prin !area teritoriala a statului rieran #n e$ercitarea

dreptului de trecere inofensia% Naele de ra&"oi sunt supuse de regula regi!ului autori&arii sau

notificarii preala"ile%

Articolul = din Legea nr% 3893447 preede ca trecerea inofensia se efectuea&a #n conditiilesta"ilite de pre&enta lege si de alte regle!entari #n igoare, cu respectarea nor!elor dreptului

4


5/40

international% Totodata se !entionea&a ca prin >trecere> se #ntelege faptul de a naiga prin !area

teritoriala #n scopul de a traersa fara a ancora sau a face escala #ntr'o rada sau port% Trecerea

tre"uie sa fie rapida si ne#ntrerupta% Pe ti!pul trecerii inofensie nu se per!ite oprirea sau

ancorarea, e$cept0nd ca&urile de forta !a(ora sau neoile i!puse de naigatie% 1n art% 4 se

preci&ea&a ca >trecerea unei nae straine prin !area teritoriala este inofensia at0ta ti!p c0t nuaduce atingere pacii, ordinii pu"lice sau securitatii nationale>%

36%5% Regi!ul (uridic al apelor nationale naiga"ile ale Ro!aniei

Art% ?% ' Apele nationale naiga"ile ale Ro!aniei sunt for!ate din !area teritoriala si apele

interioare naiga"ile%

Regi!ul si intinderea !arii teritoriale se sta"ilesc prin lege%(vezi Legea 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue a Romaniei)

In sensul pre&entului act nor!ati, constituie ape interioare naiga"ile ale Ro!aniei)

a fluiile, raurile, canalele si lacurile situate in interiorul teritoriului Ro!aniei, pe portiunile

naiga"ile;

" apele naiga"ile de frontiera, de la !alul ro!anesc pana la linia de frontiera;

c apele !ariti!e considerate, potriit legii, ape interioare%

Pentru apele de frontiera se tine sea!a de acordurile "ilaterale priind regi!ul frontierei de stat%

Art% @% ' Constituie zona maritima, f!"iaa #a! a ator cai na"i$abi% fasia de teren situata

in lungul tar!ului !arii teritoriale sau ai apelor interioare naiga"ile, pe o lati!e de 67 de !etri%

In ca&uri (ustificate, Ministerul Transporturilor poate !ari lati!ea &onei !ariti!e,

fluiale sau a altor cai naiga"ile, cu ai&ul celorlalte organe centrale ale ad!inistratiei de stat

interesate%

In &ort!ri, zona maritima, f!"iaa #a! a ator cai '% na"i$ati% coinci'% c! incinta

&ort!ara.

36%6% Regi!ul (uridic al ape3or interioare, !arii teritoriale, &onei contigue, platoului continental

si al !arii li"rere% Preederile Conentiei internationale asupra dreptului Marii Montego aB,

34=5%% Trecerea inofensia%

5


6/40

RE2IMUL :URIDIC AL MARII TERITORIALE

NATURA :URIDICA A MARII TERITORIALE

Marea teritoriala, deli!it0ndu'se de apele !ariti!e interioare prin linia sa de "a&a, face parte

integranta din teritoriul de stat, fiind supusa ' #!preuna cu resursele sale ' sueranitatii nationale

a statului rieran iar regi!ul sau (uridic este sta"ilit prin legislatia interna a statului rieran,

tin0ndu'se sea!a si de preederile dreptului international% Asupra !arii teritoriale statul rieran

e$ercita toate drepturile ce decurg din sueranitatea sa, #n ce prieste apele, solul si su"solul,

coloana de aer de deasupra, drepturi ce consta #n) pescuit, naigatie, (urisdictia, protectia

!ediului, etc% a0nd si o"ligatiile corespun&atoare%

Pescuitul, e$ploatarea resurselor !inerale, rein, #n e$clusiitate, statului rieran% Acesta poate

#nsa #nc-eia acorduri cu alte state, prin care sa sta"ileasca !odul si conditiile de pescuit #n !areasa teritoriala pentru alte state cu sau fara clau&a reciprocitatii%

Statul rieran are dreptul de a regle!enta, #n confor!itate cu dreptul international, e$ercitarea

de catre naele co!erciale ale altor state a dreptului de trecere inofensia% C0t prieste naele

straine, statul rieran deter!ina, prin legea sa si #n confor!itate cu acordurile la care este parte

conditiile de intrare si naigatie #n !area sa teritoriala, actiitatile inter&ise #n aceasta &ona,

sanctiunile pentru #ncalcarea acestor interdictii, statul put0nd, de ase!enea, sa sta"ileasca &one

!ariti!e de securitate inter&ise intrarii naelor straine de orice fel sau nu!ai unora dintre

acestea% De e$e!plu, o serie de state +#ntre care si Ro!0nia, au inter&is accesul #n !area

teritoriala, #n apele !ariti!e interioare, oricarei nae care are la "ord ar!e nucleare, c-i!ice sau

alte ar!e de distrugere #n !asa ori care transporta ar!e sau !unitie +art% 37 din Legea nr%

3893447%

Dreptul de control si supraeg-ere a!ala ur!areste preenirea contra"andei si aplicarea de

sanctiuni pentru astfel de infractiuni, naele co!erciale straine a0nd o"ligatia de a stationa #nlocuri deter!inate, de a nu #ncarca si descarca !arfuri #n afara punctelor de control sta"ilite%

Statele pot crea pe teritoriul lor porturi si &one li"ere, #n interiorul carora sunt acordate facilitati

a!ale si fiscale pentru actiitati de co!ert, e$terior, tran&it, depo&itare, productie etc% Controlul

sanitar se reali&ea&a #n porturi si #n apele !ariti!e interioare si are ca scop asigurarea sanatatii

populatiei%

Regle!entarea naigatiei #n !area teritoriala de catre statul rieran are ca scop asigurarea

securitatii traficului, separarea cailor de trafic, pilota(ul si preenirea a"orda(elor, protectia

6


7/40

ca"lurilor su"!arine si conductelor petroliere, sta"ilirea se!nalelor o"isnuite si de alar!a #n ca&

de pri!e(die sau naufragiu etc%

Statul rieran este o"ligat sa co!unice prin ai&e pentru naigatori orice !odificare adusa

acestor reguli si de a face pu"licitatea necesara, prin -arti !ariti!e, culoare de naigatie si

siste!elor de separarea traficului%

CAPITOLUL III% Trecerea inofensia prin !area teritoriala +Art% ='5?

DREPTUL DE TRECERE INO.ENSI/A +Montego aB

Dreptul de trecere inofensia este recunoscut naelor co!erciale ale tuturor statelor, constituind '

#n conditiile actuale ' un principiu general al dreptului !arii% Trecerea inofensia a naelor

straine prin !area teritoriala este regle!entata prin legi interne, tin0ndu'se sea!a de nor!eledreptului international% 1n aceasta priinta, Conentia din 34=5 repre&inta un progres, prea&0nd

regle!entari !ai detaliate si clare +art% 3'46, #n co!paratie cu Conentia din 34?=%

Confor! art% 3='34 din Conentie +34=5, ter!enul pasa( este aplica"il naelor straine care

intra #n !area teritoriala sau traersea&a !area teritoriala spre porturile si instalatiile !ariti!e

ale statului rieran, spre apele interioare, porturile si instalatiile acestora sau dinspre acestea spre

!area li"era, precu! si apelor aflate #n trecere spre porturile altor state% Trecerea tre"uie sa fie

ne#ntrerupta si rapida; oprirea sau ancorarea sunt inter&ise, e$cept0ndu'se ca&urile i!puse de

neoile naigatiei sau ca ur!are a unui ca& de forta !a(ora, sau aarie, pentru salarea

persoanelor sau pentru a(utorarea naelor si aeronaelor #n pri!e(die%

Trecerea este inofensia at0t ti!p c0t nu aduce atingere pacii, ordini pu"lice sau securitatii

statului rieran%

Se considera ca trecerea nu !ai este inofensia daca naa straina desfasoara #n !area

teritoriala una din ur!atoarele actiitati, prea&ute #n art% 34 din Conentie)

a) a!eninta cu forta sau foloseste forta #!potria sueranitatii, integritatii teritoriale sau

independentei politice a statului rieran, sau #n orice alt !od contrar dreptului international;

b) efectuea&a e$ercitii sau !anere cu ar!e de orice fel;

c) culege infor!atii care pot sa aduca pre(udicii apararii sau securitatii statului rieran;

') desfasoara propaganda care pre(udicia&a interesele apararii sau ale securitatii;

7


8/40

%) decolarea de pe nae sau #!"arcare, pe nae a oricaror aparate de &"or;

f) lansarea, de"arcarea sau #!"arcarea de te-nica !ilitara, scafandri, su"!arine, orice alte

instalatii #n !asura sa e$ecute cercetari su"acatice;

$) #!"arcarea sau de"arcarea de !arfuri, "ani sau persoane cu #ncalcarea regle!entarilor

statului rieran;

() sa0rseste acte de poluare graa, desfasoara actiitati de pescuit, de cercetare, sau orice alte

actiitati care nu au o legatura directa cu naigatia%

Intrarea naelor straine cu propulsie nucleara #n !area teritoriala este supusa #n unele state +ca

si #n Ro!0nia unei apro"ari preala"ile% Aceste nae, precu! si cele care transporta su"stante

radioactie sau alte su"stante periculoase sunt o"ligate, ca atunci c0nd se afla #n trecere

inofensia sa ia !asuri speciale de precautie%

Su"!arinele si celelalte nae su"!ersi"ile au o"ligatia ca #n !area teritoriala sa naig-e&e la

suprafata si sa ar"ore&e pailionul national%

Statul rieran are o"ligatia de a nu #!piedica trecerea inofensia, de a se!nala prin

pu"licitatea necesara orice pericol cunoscut pentru naigatia prin !area sa teritoriala, de a indica

prin -arti !ariti!e culoarele de naigatie si siste!ele de separare a traficului%

Totodata, el are dreptul de a adopta si aplica !asurile legale necesare pentru a #!piedica orice

trecere care nu este inofensia el poate inter&ice naei straine intrarea #n !area sa teritoriala, sau

daca naa, este #n trecere, sa'i ceara respectarea o"ligatiilor aferente sau c-iar parasirea apelor

sale%

1!potria naelor straine infractoare, statul rieran are dreptul de ur!arire a acestora #n !areasa teritoriala si #n anu!ite conditii +naa a #ncalcat legile statului rieran pe ti!pul c0t se afla #n

apele sale nationale, apele !ariti!e interioare sau !area teritoriala si dincolo de li!itele

acesteia, #n !area li"era%

Daca o naa a fost retinuta #n afara !arii teritoriale, a &onei e$clusie, #n #!pre(urari care nu

(ustifica e$ercitarea dreptului de ur!arire, ea a fi despagu"ita, pentru orice pierdere sau dauna

suferita ca ur!are a acestei actiuni%

8


9/40

Trecerea naelor !ilitare straine prin !area teritoriala este controersata #n doctrina si #n

practica statelor% Conentia din 34?= si nici Conentia din 34=5 nu consacra direct si clar un

astfel de drept, ci acesta este recunoscut #n !od indirect% 1n esenta, se preede ca #n trecerea lor

inofensia prin !area teritoriala naele tre"uie sa respecte legile si regle!entarile statului

rieran priind aceasta trecere si ca, daca nu tin sea!a de cerintele de a se confor!a acestora,statul rieran poate cere parasirea de catre ele a !arii sale teritoriale% 1n aceste conditii, nu s'ar

putea or"i de e$istenta unei regle!entari clare de drept international priind dreptul a"solut de

pasa( inofensi al acestor nae% Legislatiile nationale dintr'o serie de state +#ntre care si Ro!0nia

su"ordonea&a dreptul de trecere al naelor !ilitare straine prin !area teritoriala, unei apro"ari

preala"ile a statului rieran%

L 3893447 ' Reguli aplica"ile tuturor naelor straine +Art% ='3@

Tr%c%r%a inof%n#i"a a na"%or #train% prin !area teritoriala a Ro!aniei se efectuea&a

in conditiile sta"ilite de pre&enta lege si de alte regle!entari in igoare, cu respectarea nor!elor

dreptului international%

Prin tr%c%r% se intelege faptul de a naiga in !area teritoriala in scopul )

a) de a o traersa fara a intra in apele !ariti!e interioare ori fara a ancora intr'o rada sau a face

escala intr'o instalatie portuara situata in afara apelor !ariti!e

interioare ;b) de a intra in apele !ariti!e interioare si a ancora intr'o rada sau a face escala intr'o instalatie

portuara sau de a le parasi%

Trecerea tre"uie sa fie neintrerupta si rapida% Naele or ur!a dru!urile !ariti!e,

senalele si pasele reco!andate, specificate de -artile !ariti!e si in docu!entele de naigatie%

Pe ti!pul trecerii inofensie nu se per!ite oprirea sau ancorarea, in afara ca&urilor cind

acestea sint i!puse de neoile naigatiei, sau ca ur!are a unui ca& de forta !a(ora ori aarie,

pentru salarea persoanelor sau pentru a(utorarea naelor si aeronaelor aflate in pericol%

Trecerea unei nae straine prin !area teritoriala este inofensia atit ti!p cit nu aduce

atingere pacii, ordinii pu"lice sau securitatii nationale%

Se considera ca trecerea aduce atingere pacii, ordinii pu"lice sau securitatii nationale

daca o ase!enea naa desfasoara, in !area teritoriala sau in apele !ariti!e interioare, una dintre

ur!atoarele actiitati )

a) a!enintarea cu forta sau folosirea fortei i!potria sueranitatii, integritatii teritoriale sau

independentei politice a Ro!aniei sau in orice alt !od contrar principiilor dreptului

international ;

9


10/40

b) !anere sau e$ercitii cu ar!e de orice fel ;

c) culegerea de infor!atii in detri!entul apararii sau securitatii nationale ;

') propaganda care pre(udicia&a interesele apararii sau ale securitatii nationale;

%) decolarea de pe nae, apuntarea sau i!"arcarea pe nae a oricarui fel de aparate de &"or ;

f) lansarea, de"arcarea sau #!"arcarea de te-nica !ilitara, scafandri, su"!arine, alte e-icule

su"!ersi"ile sau a!fi"ii si de orice alte instalatii #n !asura sa e$ecute cercetari acatice sau

su"acatice;

$) #!"arcarea sau de"arcarea de !arfuri, stupefiante si su"stante psi-otrope, fonduri "anesti

sau de persoane, contrar legilor si regle!entarilor #n igoare, inclusi a!ale, fiscale,

sanitare sau de i!igrare;

() poluarea deli"erata si graa, de orice natura, a apei si a !ediului !arin, a spatiului aerian

de deasupra apei sau afectarea deli"erata si graa a ecosiste!elor !arine;

i) orice actiitate de pescuit sau alta actiitate de e$plorare ori e$ploatare ilegala a resurselor

naturale si "iologice;

*) orice actiitate de cercetari stiintifice, ar-eologice sau ridicari -idrografice;

+) orice actiitate care se desfasoara cu incalcarea regle!entarilor internationale in do!eniulradioco!unicatiilor sau care poate pertur"a functionarea siste!elor de co!unicatii sau a

oricarui alt ec-ipa!ent sau instalatii ;

) orice alta actiitate care nu are o legatura directa cu trecerea sau care se desfasoara cu

incalcarea conditiilor prea&ute in pre&enta lege%

In !area teritoriala, in apele !ariti!e interioare si in porturile Ro!aniei este inter&is

accesul oricarei nae care are la "ord ar!e nucleare, c-i!ice ori alte ar!e de distrugere in !asa,

sau care transporta ase!enea ar!e sau !unitie pentru acestea, precu! si orice alte !arfuri sau produse inter&ise de legile Ro!aniei%

Naele straine cu propulsie nucleara pot intra in rade sau in porturi nu!ai cu apro"area

preala"ila a organelor ro!ane co!petente, care a fi solicitata cu cel putin 67 de &ile inainte de

data intrarii%

Naele straine cu propulsie nucleara si naele care transporta su"stante radioactie sau

alte su"stante periculoase sint o"ligate, atunci cind se afla in trecere prin !area teritoriala, sa

ai"a asupra lor docu!entele prea&ute de acordurile internationale pentru aceste nae si

10


11/40

incarcatura pe care o transporta si sa ia !asurile speciale de precautie prea&ute de aceste

acorduri%

Naele straine care transporta su"stante radioactie sau alte su"stante ori deseuri periculoase sau

nocie pot trece prin !area teritoriala nu!ai cu apro"area organelor ro!0ne co!petente%

Apro"area tre"uie solicitata cu cel putin 67 de &ile #nainte de data esti!ata a intrarii #n !area

teritoriala a Ro!0niei%

Pe ti!pul trecerii inofensie a naelor prea&ute la alin% 5 oprirea sau ancorarea nu este per!isa,

#n afara ca&urilor prea&ute la art% =%

Naele straine cu propulsie nucleara sau care transporta su"stante radioactie ori alte su"stante

sau deseuri periculoase ori nocie or utili&a nu!ai caile de naigatie dese!nate de autoritatearo!0na co!petenta si or respecta dispo&itiele de separare a traficului prescrise%

Controlul docu!entelor de siguranta a naelor cu propulsie nucleara si a naelor care

transporta su"stante radioactie sau alte su"stante periculoase, controlul do&i!etric si celelalte

controale legate de protectia !ediului incon(urator se e$ecuta de organele ro!ane co!petente, in

locuri sta"ilite de catre acestea% Pe ti!pul stationarii naelor in porturi sau in rade pot fi

e$ecutate controale supli!entare%

Daca in ur!a controlului se constata ca pre&enta unei nae poate duce la consecinte periculoase, organele ro!ane co!petente pot dispune ca, intr'un ter!en sta"ilit, naa respectia

sa paraseasca !area teritoriala%

Naele straine aflate in trecere prin !area teritoriala sau stationate in rade ori in porturi

nu or folosi !i(loacele de naigatie radio, aparatura -idroacustica si de radioco!unicatii,

siste!ele electronice si optice de o"serare decit pentru necesitatile sigurantei naigatiei si

stationarii la ancora, precu! si pentru a co!unica cu autoritatile portuare si a reali&a traficul

radio, in clar sau folosind coduri, cu statiile ro!anesti de pe uscat, potriit regulilor si procedurilor prea&ute in Regula!entul radioco!unicatiilor care este ane$a la Conentia

internationala a teleco!unicatiilor%

Organele ro!ane co!petente or lua !asurile necesare pentru a preeni orice incalcare a

conditiilor sta"ilite prin regle!entarile in igoare cu priire la ad!iterea naelor straine in apele

!ariti!e interioare sau la instalatiile portuare si or folosi orice !i(loace legale, inclusi de

constringere pentru a i!piedica trecerea oricarei nae straine prin apele !ariti!e interioare sau

!area teritoriala, daca aceasta trecere nu este inofensia%

11


12/40

Organele ro!ane co!petente pot suspenda te!porar, in anu!ite &one ale !arii

teritoriale, trecerea inofensia a naelor straine, ori de cite ori aceasta suspendare este ceruta de

asigurarea securitatii tarii sau este necesara pentru a se putea e$ecuta e$ercitii !ilitare%

Masurile de suspendare a trecerii inofensie prea&ute la alineatul precedent or fi pu"licate

in >ai&e pentru naigatori> e!ise de organele ro!ane co!petente%

:URISDICTIA STATULUI RI/ERAN

:urisdictia statului rieran #n !area sa teritoriala re&ulta din sueranitatea sa asupra acestei &one%

Totodata, statul de pailion #si e$ercita (urisdictia sa asupra naelor sale, indiferent de locul #n

care s'ar afla acestea% Re&ulta, ca #n !area teritoriala, naele sunt supuse unei du"le (urisdictii) a

statului rieran si a statului de pailion% Totusi, ca regula generala, se aplica (urisdictia statului

rieran, iar cea a statului de pailion actionea&a, !ai !ult ca o regula de curtoa&ie internationala%

1n !are teritoriala se face, de ase!enea, distinctie #ntre nae co!erciale si nae !ariti!e%

Pentru naele co!erciale #n trecere prin !area teritoriala, (urisdictia penala a statului rieran se

e$ercita la "ordul acestora pri! acte de arestare sau de instructie cu priire la infractiunile

co!ise la "ord #n ti!pul pasa(ului atunci c0nd)

a) consecintele infractiunii se e$tind asupra statului rieran;

b) a fost #ncalcata linistea pu"lica a tarii sau ordinea #n !area teritoriala;

c) e$ercitarea (urisdictiei este ceruta de capitanul naei +ori de un agent diplo!atic sau

consular al statului de pailion;

') pentru repri!area traficului ilicit de stupefiante%

Pe ti!pul c0t se afla #n !area teritoriala a unui stat, naa co!erciala straina se "ucura de protectia legilor acestuia, reenindu'i o"ligatia respectarii lor%

Statul rieran poate recurge la acte de arestare sau de instructie si la "ordul naei straine care

trece prin !area teritoriala dupa ce aceasta a parasit apele sale !ariti!e interioare%

Confor! legislatiei sale de politie, securitate fiscala si a!ala #n !area teritoriala, statul

rieran are dreptul de i&ita, de captura sau de retinere a naelor co!erciale straine, de

confiscare a produselor inter&ise aflate la "ord lor, etc%

12


13/40

Statul rieran poate #ncepe e$ercitarea dreptului de ur!arire #!potria naelor care au #ncalcat

legile si regula!entele, #n !area teritoriala si continua acest drept #n !area li"era% Dreptul de

ur!arire se aplica si #n ca&ul #ncalcarii legislatiei referitoare la &ona econo!ica e$clusia%

1n ca&ul sa0rsirii unei infractiuni #nainte de intrarea naei #n &ona econo!ica sau !area

teritoriala, statul rieran nu poate recurge la nici o !asura de instructie sau arestare la "ordul

naei, care enind dintr'un port strain se afla #n trecere, fara a intra #n apele !ariti!e interioare

ale acestuia%

:urisdictia ciila a statului rieran nu se poate e$ercita asupra unei persoane aflata la "ordul

unei nae straine #n trecere prin !area sa teritoriala% Statul rieran poate sa dispuna potriit

dispo&itiilor sale legale, retinerea sau sec-estrarea ori e$ecutarea silita #!potria unei ase!enea

nae dar nu!ai #n legatura cu o"ligatiile contractuale sau responsa"ilitatile asu!ate de naa #nti!pul pasa(ului sau pentru trecerea prin apele statului rieran%

Naele de ra&"oi si naele de stat straine afectate unor scopuri neco!erciale se "ucura de

i!unitate de (urisdictie #n !area teritoriala a altui stat% Acestea tre"uie #nsa, sa respecte legile

statului rieran, #n ca& contrar, ele put0nd fi o"ligate sa paraseasca !area teritoriala%

LATIMEA MARII TERITORIALE

1ncep0nd cu sec% /II s'au for!ulat o serie de criterii pentru deli!itarea !arii teritoriale fata de

!area li"era, cu! ar fi)

' criteriul de deter!inare a lati!i !arii teritoriale >"ataia tunului>, regula care a fost i!pusa

!ai ales de cerintele !ilitare, de aparare ale statelor;

' criteriul >linia ori&ontului>;

' criteriul >!ate!atic>, const0nd #ntr'o distanta de 6 !ile !arine de la tar!%

Treptat, are loc preci&area si consolidarea regi!urilor (uridice diferitelor diferite, aplica"ile

!arii teritoriale si respecti !arii li"ere, pentru ca #n #n anul 3467 la Conferinta de la aga

priind dreptul !arii sa se recunoasca si conceptul de &ona contigua, #n care statul rieran

e$ercita drepturi speciale, cu! sunt cele a!ale, fiscale, de control sanitar etc% Datorita

intereselor diergente ale statelor, Conferinta de la aga nu a reusit o codificare #n !aterie%

Aceasta pro"le!a a ra!as nesolutionata nici de catre cele doua conferinte de la 2enea +34?= si

34@3%

13


14/40

Lucrarile pregatitoare pentru cea de'a 6'a conferinta O%N%U% asupra dreptului !arii au creat un

cli!at faora"il pentru instituirea regulei celor 6 !ile, iar Conentia din 34=5 consacra aceasta

regula, prea&0nd dreptul fiecarui stat rieran de a sta"ili !ari!ea !arii sale teritoriale de 35

!ile !asurate de la liniile de "a&a deter!inate #n confor!itate cu conentia%

Li!ita interioara de la care se !asoara lati!ea !arii teritoriale difera, #n raport de configuratia

tar!ului% 1n ca&ul unui tar! lin, fara crestaturi ad0nci, aceasta li!ita e for!ata de linia de "a&a

nor!ala de'a lungul tar!ului, iar c0nd tar!ul pre&inta crestaturi ad0nci #n uscat +de e$e!plu,

fiorduri, ca #n ca&ul Noregiei sau a unor insule de'a lungul coastei, li!ita interioara, este

constituita din liniile de "a&a drepte care unesc punctele cele !ai #ndepartate #n larg, legate #nsa

efecti de uscat si ur!ea&a configuratia generala a tar!ului% 1n situatia unui litoral la o !are cu

flu$ si reflu$, li!ita interioara este linia celui !ai !are reflu$%

1n legatura cu deli!itarea, se ridica pro"le!e deose"ite #n ca&ul e$istentei unor golfuri, insule

si pentru statele ar-ipelagice%

Apa unui golf ale carui !aluri apartin unui singur stat ' p0na acolo unde distanta #ntre cele

doua tar!uri naturale la intrare nu depaseste 5 de !ile are regi! de ape !ariti!e interioare a

statului rieran%

De la aceasta regula sunt e$ceptate >golfurile istorice> +de e$e!plu udson Canada, ristol '

Anglia, Riga Letonia si Estonia, adica acelea care desi au o desc-idere !ai !are de 5 !ile, pe

consideratii istorice "a&ate pe u&ul continuu si pe recunoasterea statelor terte, fac parte #n

#ntregi!e din apele !ariti!e interioare ale statului rieran%

Conentia din 34=5 instituie un regi! (uridic special pentru apele !ariti!e ale statelor

ar-ipelagice si totodata defineste ar-ipelagul ca un grup de insule, inclusi parte din insule, si

ape legate #ntre ele si cu alte ele!ente naturale, #n asa fel #nc0t for!ea&a o entitate intrinsecgeografica, econo!ica si politica, istoriceste considerata ca atare%

Statul ar-ipelagic este acel stat constituit #n #ntregi!e din unul sau !ai !ulte ar-ipelaguri,

put0nd include si alte insule% si #n ca&ul statelor ar-ipelagice li!ita interioara a !arii teritoriale

este constituita din liniile de "a&a drepte care unesc punctele e$tre!e de ale #n insulelor celor

!ai #ndepartate, fara ca traseul acestor linii sa se #ndeparte&e de la configuratia generala a

ar-ipelagului%

14


15/40

Li!ita laterala a !arii teritoriale #n raport cu statele ecine li!itrofe, precu! si li!ita !arii

teritoriale #ntre state situate fata #n fata se sta"ileste pe "a&a de acord #ntre statele respectie% 1n

lipsa a(ungerii la un acord, nici unui stat nu'i este ad!is sa'si e$tinda !area teritoriala dincolo de

linia !ediana, ale carei puncte sunt ec-idistante fata de punctele cele !ai apropiate de la care se

!asoara lati!ea !arii teritoriale a fiecaruia dintre cele doua state%

Mar%a t%ritoriaa a Romni%i cuprinde f0sia de !are adiacenta tar!ului ori, dupa ca&,

apelor !ariti!e interioare, a0nd lati!ea de - mi% marin% /.0 m), !asurata de la liniile

de "a&a%

Linii% '% baza sunt liniile celui !ai !are reflu$ de'a lungul tar!ului sau, dupa ca&, liniile

drepte care unesc punctele cele !ai aansate ale tar!ului, inclusi ale tar!ului dinspre larg al

insulelor, ale locurilor de acostare, a!ena(arilor -idrote-nice si ale altor instalatii portuare per!anente%

Coordonatele geografice ale punctelor #ntre care sunt trasate liniile de "a&a drepte sunt

prea&ute #n ane$a care face parte integranta din pre&enta lege% 1n ca&ul unor eolutii o"iectie

de natura sa influente&e punctele #ntre care sunt trasate liniile de "a&a drepte, coordonatele noilor

puncte sunt sta"ilite prin -otar0re a 2uernului%

Limita %1t%rioara a marii t%ritoria% este linia care are fiecare punct situat la o distanta de

35 !ile !arine, !asurata de la punctul cel !ai apropiat al liniilor de "a&a%

Mar%a t%ritoriaa a Romani%i se deli!itea&a de !area teritoriala a statelor ecine prin

intelegeri cu fiecare dintre aceste state, in confor!itate cu principiile si nor!ele dreptului

international%

Limit%% %1t%rioar% #i at%ra% a% marii t%ritoria%, sta"ilite confor! preederilor art%

3 si 5, constituie frontiera de stat !ariti!a a Ro!aniei%

Suprafetele de apa situate intre tar!ul !arii si liniile de "a&a sta"ilite in art% 3

constituie a&%% maritim% int%rioar% a% Romani%i%

Apele !ariti!e interioare, !area teritoriala, solul si su"solul acestora, precu! si spatiul

aerian de deasupra lor fac parte din teritoriul Ro!aniei%

In aceste spatii Ro!ania isi e$ercita sueranitatea in confor!itate cu legislatia sa interna,

cu preederile conentiilor internationale la care este parte si tinind sea!a de principiile si

nor!ele dreptului international%

15


16/40

FONE MARITIME ASUPRA CARORA STATELE AU DREPTURI SU/ERANE

FONA CONTI2UA

Fona contigua repre&inta f0sia de !are adiacenta !arii teritoriale, care se #ntinde spre largul

!arii p0na la distanta de 5 !ile, !asurata de la liniile de "a&a ale !arii teritoriale +art% @ din

Legea nr% 3893447%

1n aceasta &ona, statul rieran e$ercita (urisdictia si controlul, a0nd o serie de drepturi

speciale, const0nd #n dreptul de control a!al, fiscal, sanitar si al trecerii frontierei de stat%

Statul rieran are dreptul de a preeni si repri!a #n &ona infractiunile co!ise pe teritoriul sau

ori #n !area sa teritoriala, e$ercit0nd #n acest scop dreptul de ur!arire #!potria naei

respectie%

Fona contigua a Ro!aniei

2ona conti$!a a Romani%i este fisia de !are adiacenta !arii teritoriale care se intinde

spre largul !arii pina la distanta de 5 !ile !arine, !asurata de la liniile de "a&a sta"ilite in art%

3%

In zona #a conti$!a, Romania %1%rcita contro! &%ntr! &r%"%nir%a #i r%&rimar%a

incacarior, &% t%ritori! #a!, a %$ior #i r%$%m%ntarior #a% 'in 'om%ni! "ama, fi#ca,

#anitar #i a tr%c%rii fronti%r%i '% #tat.

FONA ECONOMICA ECLUSI/A

1n ederea prote(arii resurselor piscicole si a altor interese econo!ice, #n perioada 3487'34=7 au

sta"ilit o serie de state rierane, au sta"ilit &one speciale, &one e$clusie de pescuit, de (urisdictie

sau c-iar de !are teritoriala p0na la 577 de !ile, ori #ntre 3? si 377 de !ile !arine, conceptul si

institutia &onei econo!ice e$clusie do"0ndind astfel se!nificatia cutu!ei%

1n plan conentional, ea a fost consacrata pentru pri!a data de Conentia din 34=5 +art% ??'8?%

Fona econo!ica e$clusia se #ntinde spre largul !arii pe o distanta de 577 de !ile !arine de

la liniile de "a&a de la care se !asoara lati!ea !arii teritoriale%

16


17/40

Natura (uridica a acestei &one se defineste prin drepturile suerane, e$clusie ale statului

rieran de e$plorare, e$ploatare, cercetare stiintifica si conserare a resurselor naturale "iologice

si ne"iologice precu! si de protectia !ediului !arin%

Fona econo!ica nu face parte din teritoriul statului rieran% Fona este supusa (urisdictiei

acestuia si drepturilor sale suerane econo!ice, si repre&inta si aspecte de !are li"era const0nd

#n) li"ertatea de naigatie, de surol si de ase&are a ca"lurilor si conductelor su"!arine% Asadar,

&ona econo!ica e$clusia are un regi! (uridic !i$t%

1n e$ercitarea drepturilor sale suerane, statul rieran are dreptul de a construi, autori&a si

regle!enta construirea, e$ploatarea si utili&area de insule artificiale, instalatii si lucrari cu scop

econo!ic si de a sta"ili #n (urul acestora &one de securitate p0na la ?77 !, a0nd o"ligatia de a

nu pre(udicia naigatia pe caile !ariti!e internationale recunoscute%

Statul rieran poate per!ite, prin #nc-eierea de acorduri, #n conditiile sta"ilite, statelor

nerierane desfasurarea unor actiitati de pescuit, "eneficiind de un regi! preferential statele

fara litoral si statele de&aanta(ate din punct de edere geografic, situate #n regiunea sau

su"regiunea #n care se afla statul rieran%

Statul rieran are dreptul de a regle!enta prin legi interne e$ercitarea drepturilor sale suerane

si a (urisdictiei, sta"ilind, de ase!enea, !asuri ad!inistratie, (udiciare si de sanctionare

#!potria oricaror #ncalcari ale regi!ului (uridic al &onei econo!ice%

1n acest sens, Ro!0nia a adoptat Decretul nr% 35934=@ priind instituirea &onei econo!ice

e$clusie a tarii noastre #n Marea Neagra% Acest act nor!ati stipulea&a drepturile suerane si

(urisdictia Ro!0niei #n &ona asupra actiitatilor de e$ploatare si protectie a resurselor "iologice

si !ediului !arin, de cercetare stiintifica !arina precu! si sanctiunile ce ur!ea&a a fi aplicate #n

ca& de #ncalcare a acestor reguli% Se sta"ileste lati!ea &onei +p0na la o distanta de 577 !ile sideli!itarea pe cale de negocierii #nc-eierea de acorduri cu statele rierane a0nd tar!urile

li!itrofe ori fata #n fata%

Fona econo!ica e$clusia a Ro!0niei #n Marea Neagra

2ona %conomica %1c!#i"a a Romni%i este instituita #n spatiul !arin al tar!ului ro!0nesc la

Marea Neagra, situat dincolo de li!ita apelor !arii teritoriale si adiacent acestora, #n care

Ro!0nia #si e$ercita drepturi suerane si (urisdictia asupra resurselor naturale ale fundului !arii,su"solului acestuia si coloanei de apa de deasupra, precu! si #n ceea ce prieste diferitele

17


18/40

actiitati legate de e$plorarea, e$ploatarea, protectia, conserarea !ediului si gestionarea

acestora%

1n conditiile specifice deter!inate de di!ensiunile Marii Negre, #ntinderea &onei econo!ice

e$clusie a Ro!0niei se sta"ileste prin deli!itare, pe "a&a de acord #nc-eiat cu statele ecine ale

caror tar!uri sunt li!itrofe sau situate fata #n fata cu litoralul ro!0nesc al Marii Negre, tin0ndu'

se sea!a de faptul ca lati!ea !a$i!a a &onei econo!ice e$clusie, #n confor!itate cu

preederile Conentiei Natiunilor Unite asupra dreptului !arii, ratificata de Ro!0nia prin Legea

nr% --34-556, poate fi de 577 !ile !arine !asurate de la liniile de "a&a prea&ute la art% 33 %

Deli!itarea se face #n confor!itate cu principiile general recunoscute de dreptul international si

cu respectarea legislatiei ro!0ne, prin aplicarea, #n functie de circu!stantele specifice din fiecare

sector de deli!itat, a principiilor si criteriilor de deli!itare general recunoscute, astfel #nc0t sa sea(unga la o solutie ec-ita"ila%

1n &ona econo!ica e$clusia Ro!0nia e$ercita)

a) drepturi suerane de e$plorare si e$ploatare, protectie, conserare si gestionare a tuturor

resurselor naturale "iologice si9sau ne"iologice si a altor resurse care se afla pe fundul !arii, #n

su"solul acestuia, #n coloana de apa, #n spatiul aerian de deasupra acestuia;

b) drepturi suerane priind alte actiitati legate de e$plorarea si e$ploatarea &onei #n scopuri

econo!ice, cu! sunt producerea de energie cu a(utorul apei, a curentilor si a 0nturilor;

c) drepturi e$clusie priind a!plasarea si folosirea de insule artificiale, de instalatii si lucrari

destinate cercetarii stiintifice, e$plorarii si e$ploatarii resurselor naturale din aceasta &ona sau #n

alte scopuri econo!ice;

') (urisdictie priind)

' a!plasarea si folosirea de insule artificiale, de instalatii si lucrari;

' cercetarea stiintifica !arina;

' protectia si conserarea !ediului !arin si a faunei !arine;

%) alte drepturi prea&ute #n pre&enta lege sau #n alte acte nor!atie ale Ro!0niei si de nor!ele

general recunoscute ale dreptului international%

18


19/40

Drepturile suerane si (urisdictia prea&ute la alin% 3 se reali&ea&a #n confor!itate cu legislatia

Ro!0niei%

Ro!0nia poate coopera #n &ona sa econo!ica e$clusia, prin organele sale co!petente, cu

celelalte state rierane la Marea Neagra, pentru asigurarea conserarii, e$plorarii si e$ploatarii

rationale a resurselor "iologice, protectiei si apararii !ediului !arin, #ndeose"i #n sectoarele

direct #necinate cu aceasta &ona, tin0ndu'se sea!a de caracteristicile specifice ale Marii Negre

ca !are se!i#nc-isa si cu potential "iologic redus%

1n &ona econo!ica e$clusia a Ro!0niei toate statele, rierane sau fara litoral, se "ucura, #n

confor!itate cu nor!ele general recunoscute ale dreptului international, de li"ertatile de

naigatie, de surol si de a instala ca"luri si conducte su"!arine, precu! si de li"ertatea de a

utili&a !area #n alte scopuri licite pe plan international, legate de e$ercitarea acestor li"ertati, #nconditiile respectarii preederilor pre&entei legi si ale altor acte nor!atie ale Ro!0niei%

Pe a$ul traseului ca"lurilor si conductelor !ontate #n !are se instituie &one de securitate si

protectie, care se #ntind p0na la 3 G! de o parte si de alta a acestuia%

Ro!0nia are interese prioritare #n legatura cu stocurile de pesti anadro!i care se reproduc #n

apele sale si are raspunderea principala pentru aceste specii, e$ercit0ndu'si #n consecinta

drepturile cu priire la ele%

Organele co!petente ro!0ne iau !asuri pentru a asigura conserarea stocurilor acestor specii de

pesti anadro!i prin actiuni corespun&atoare si sta"ilirea de nor!e priind regle!entarea

pescuitului lor, inclusi sta"ilirea capturii totale autori&ate, si cooperea&a #n acest scop cu

organele altor state interesate, #n ca&ul #n care speciile !entionate !igrea&a dincolo de li!itele

&onei econo!ice e$clusie a Ro!0niei%

Ro!0nia asigura utili&area opti!a a resurselor piscicole si a altor resurse "iologice, prin luarea

!asurilor te-nice sau de alta natura ce se i!pun cu priire la conserarea si gestionarea lor #n

toate apele situate #n interiorul li!itelor e$terioare ale &onei sale econo!ice e$clusie, cu luarea

#n considerare a celor !ai sigure date stiintifice, iar #n ca&urile #n care considera necesar, #n

cola"orare cu organi&atiile internationale a0nd co!petenta #n acest do!eniu si la care Ro!0nia

este sau nu este !e!"ra%

1n acest scop organele co!petente ro!0ne sta"ilesc anual olu!ul total autori&at al capturilor pentru fiecare specie de peste si alte resurse "iologice, adopta !asuri te-nice si de alta natura

19


20/40

pentru a asigura un pescuit rational si conserarea, protectia si regenerarea resurselor "iologice,

asigur0nd respectarea legislatiei ro!0ne #n !aterie priind !onitori&area prin satelit a naelor de

pescuit, inclusi inspectia, retinerea, sec-estrarea si ur!arirea (udiciara a naelor de pescuit care

#ncalca drepturile suerane ale statului ro!0n%

Stocurile de pesti anadro!i care se reproduc #n cursurile de apa ale Ro!0niei nu pot fi pescuite

dec0t #n apele situate #n interiorul li!itelor &onei sale econo!ice e$clusie%

1n ceea ce prieste respectarea regle!entarilor priind stocurile de pesti ce -a"itea&a sau

traersea&a ape situate #n &onele econo!ice e$clusie ale altor state ori !igrea&a #n apele

internationale, cooperarea Ro!0niei a fi asigurata prin acorduri specifice, #n ederea

conserarii si gestiunii acestor stocuri, si tin0nd sea!a, #n !od corespun&ator, de interesele si de

responsa"ilitatile sale%

' Organele co!petente ro!0ne pot per!ite accesul naelor de pescuit ale altor state #n &ona

econo!ica e$clusia a Ro!0niei, pe "a&a de acorduri, #n conditii de reciprocitate, cu respectarea

legilor si a regle!entarilor ro!0ne, precu! si a nor!elor general recunoscute ale dreptului

international, #n scopul e$ploatarii unui eentual e$cedent al olu!ului total autori&at al

capturilor%

Statele care participa, pe "a&a de acord cu Ro!0nia, la !asuri care ur!aresc re#nnoirea

stocurilor de pesti anadro!i si la refacerea resurselor piscicole si a altor resurse "iologice din

&ona sa econo!ica e$clusia, #ndeose"i prin finantarea acestor !asuri, sunt luate #n considerare

cu prioritate la reali&area preederilor alin% 3%

1n &ona sa econo!ica Ro!0nia are (urisdictie e$clusia asupra insulelor artificiale, instalatiilor si

lucrarilor, inclusi dreptul de a e$ercita controlul pentru preenirea infractiunilor si a altor

#ncalcari priind legile si regle!entarile sale #n do!eniul a!al, fiscal, sanitar si al i!igratiei, precu! si #n legatura cu legile si regula!entele priind securitatea%

1n (urul insulelor artificiale, al instalatiilor si lucrarilor din &ona econo!ica e$clusia a Ro!0niei

se instituie &one de securitate si protectie care se #ntind p0na la ?77 de !etri de la fiecare punct al

li!itelor lor e$terioare, #n afara de ca&urile #n care se preede altfel prin nor!e internationale

general recunoscute% Organele ro!0ne co!petente sta"ilesc si instituie #n aceste &one !asurile

care se i!pun pentru asigurarea securitatii si protectiei at0t a naigatiei, c0t si a insulelor

artificiale, instalatiilor si lucrarilor%

20


21/40

Organi&atiile, co!paniile, persoanele fi&ice si (uridice, ro!0ne si straine, care au dreptul sa

a!plase&e, sa !entina si sa e$ploate&e insulele artificiale, instalatiile si lucrarile sus'!entionate,

sunt o"ligate sa asigure si sa !entina #n stare de functionare !i(loacele per!anente de aerti&are

asupra e$istentei acestora%

Instalarea de insule artificiale, a!plasarea de instalatii si lucrari, instituirea #n (urul lor a &onelor

de securitate si protectie, precu! si desfiintarea co!pleta sau partiala a acestor instalatii si

lucrari se co!unica prin ai&e pentru naigatori e!ise de autoritatile ro!0ne co!petente,

#!preuna cu toate datele necesare identificarii acestora%

FONE MARITIME NESUPUSE SU/ERANITATII SAU DREPTURILOR SU/ERANE ALE

STATELOR

MAREA LIERA

Potriit Conentiei din 34?=, care a codificat #n !are parte regulile cutu!iare, !area li"era era

definita ca acea >parte a !arii> care nu apartine !arii teritoriale sau apelor interioare ale unui

stat, deci ca &ona !arina situata #n afara sueranitatii nationale, fiind desc-isa tuturor natiunilor%

Totodata, conentia preci&a ca nici un stat nu poate sa pretinda #n !od legiti! supunerea unei

parti oarecare din !area li"era sueranitatii sale% Statele rierane si cele nerierane pot e$ercita

#n !area li"era, !ai ales ur!atoarele li"ertati)

a) naigatia;

b) pescuitul;

c) punerea de ca"luri, conducte petroliere si conducte su"!arine;

') li"ertatea de surol%

Confor! Conentiei din 34=5 regi!ul de !are li"era se aplica apelor !arilor si oceanelor

situate #n sfera &onei econo!ice e$clusie, a !arii teritoriale, a apelor internationale si a apelor

ar-ipelagice ale statelor% Teritoriile su"!arine aflate su" apele !arii li"ere constituie >&ona

internationala>%

Regi!ul (uridic al !arii li"ere este guernat de principiul li"ertatii !arilor, potriit caruia

aceasta este desc-isa tuturor statelor, si nici un stat nu poate #n !od alid sa pretinda sueranitate

asupra reunei parti a !arii li"ere%

21


22/40

Pe l0nga cele patru li"ertati +de naigatie, surol, instalarea de ca"luri si conducte, pescuit ' la

aceasta din ur!a se adauga e$ercitarea pescuitului #n conditii care sa asigure conserarea si

gestiunea resurselor "iologice ale &onei, Conentia din 34=5 preede si li"ertatea de a construi

insule artificiale si alte instalatii autori&ate de dreptul international si li"ertatea cercetarii

stiintifice%

Marea li"era este guernata de o serie de principii funda!entale ale dreptului international,

#ntre care apare pregnant o"ligatia statelor de a nu recurge la forta sau !entinerea cu forta% 1n

acest sens, dreptul international inter&ice astfel de acte ca) "locada porturilor sau coastelor unui

stat de catre fortele ar!ate ale altui stat sau atacul ar!at asupra fortelor ar!ate naale sau

aeriene ori #!potria fortelor !ariti!e si aeriene ale altui stat #n !are li"era% Utili&area fortei

este per!isa nu!ai #n e$ercitarea dreptului de autoaparare%

Confor! Tratatului #nc-eiat la Moscoa #n 34@6 cu priire la inter&icerea e$perientelor

nucleare #n cele trei !edii +at!osfera, cos!os si su" apa, #n !area li"era si spatiul aerian de

deasupra sa sunt inter&ise orice fel de e$periente nucleare, iar prin Tratatul din 3483 este

inter&isa a!plasarea de ar!e nucleare si orice fel de ar!e de distrugere #n !asa pe fundul

!arilor si oceanelor si #n su"solul lor, p0na la li!ita e$terioara de 35 !ile%

Totusi, !area li"era nu este de!ilitari&ata, neutrali&ata si denucleari&ata, iar c0t prieste fundul

!arilor si oceanelor interdictia este li!itata nu!ai la a!plasare, ceea ce #nsea!na ca alte

operatii +deplasare, circulatie etc% ale ar!elor nucleare si de distrugere #n !asa pe teritoriile

su"!arine ar fi per!ise% Re&ulta ca #n ti!p de ra&"oi !area li"era poate fi folosita ca teatru de

ra&"oi, iar #n ti!p de pace #n !area li"era sunt per!ise !anere !ilitare%

1n !area li"era, statutul (uridic al naelor este deter!inat de nationalitatea acestora, care

repre&inta legatura (uridica "a&ata pe #n!atricularea naelor pe teritoriul unui anu!it stat si al

dreptului lor de a ar"ora pailionul statului respecti%

O naa nu poate naiga su" pailionul a doua, sau !ai !ulte state, sanctiunea fiind

considerarea acesteia ca lipsita de nationalitate% Statul de pailion are dreptul de a e$ercita

(urisdictia e$clusia si controlul #n confor!itate cu legea sa interna ' la "ordul naei asupra

ec-ipa(ului si #ncarcaturii ' #n pro"le!ele de ordin ad!inistrati, te-nic si social%

Naele de ra&"oi si naele de stat folosite #n scopuri neco!erciale se "ucura #n !area li"era de

i!unitate deplina% Actiunile priind raspunderea penala sau disciplinara a personalului unei nae

#n ca&ul oricarui incident de naigatie #n !area li"era, sunt de co!petenta e$clusia a

22


23/40

autoritatilor ad!inistratie si (udiciare ale statului de pailion sau ale statului al carui cetatean

este persoana #n cau&a%

1n e$ercitarea li"ertatii de naigatie #n !area li"era, statelor le rein si o serie de o"ligatii, si

anu!e)

' de a preeni si pedepsi transportul de sclai pe naele aflate su" pailionul lor +orice scla

refugiat pe o naa este socotit a fi li"er;

' de a coopera pentru repri!area pirateriei #n !area li"era sau #n orice alt loc situat #n afara

(urisdictiei unui stat% 1n ederea repri!arii pirateriei, orice stat poate sa sec-estre&e o naa sau

aeronaa pirat ori, o naa capturata ca ur!are a unor acte de piraterie si care se afla #n posesia

piratilor, sa areste&e persoanele si sa sec-estre&e "unurile de la "ord;

' de a coopera pentru repri!area traficului ilicit de stupefiante si su"stante psi-otrope #n !area

li"era;

' de a coopera pentru repri!area e!isiunilor neautori&ate de radio si telei&iune difu&ate de pe

!area li"era% Naele de ra&"oi au dreptul de a opri si i&ita #n !are li"era naele straine, cele

proprii ca si cele fara nationalitate, cu e$ceptia celor care "eneficia&a de i!unitate de (urisdictie,

daca e$ista te!eiuri serioase ca astfel de nae ar desfasura una dintre actiitatile inter&ise!entionate%

Statul rieran are dreptul ur!arire asupra unei nae straine, daca e$ista te!eiuri serioase sa se

creada ca naa a #ncalcat legile sale #n ti!pul c0nd se afla #n apele !ariti!e interioare, !area

teritoriala, #n &ona contigua, #n &ona econo!ica e$clusia ori #n apele ar-ipelagice% Ur!arirea

este legiti!a daca #ncepe c0nd naa sau una din a!"arcatiunile sale se afla #ntr'una din aceste

&one, continu0ndu'se ne#ntrerupt #n !area li"era si tre"uie sa #ncete&e c0nd naa ur!arita intra #n

&one de (urisdictie ale statului de pailion sau ale unui stat tert% Ur!arirea se face nu!ai de catre

nae si aeronae !ilitare sau de cele afectate si autori&ate #n acest scop% Daca ur!area s'a

doedit ne(ustificata, naa respectia are dreptul la despagu"irile corespun&atoare%

1n legatura cu asigurarea securitatii naigatiei !ariti!e, statele au o"ligatia de a lua toate

!asurile si de a cola"ora #n acest scop, #n confor!itate cu conentiile #n !aterie si pentru

preenirea a"orda(elor pe !are si acordarea de a(utor persoanelor, ec-ipa(elor si naelor aflate #n

pericol%

23


24/40

1n !area li"era, e$ploatarea resurselor "iologice se face #n confor!itate cu principiul li"ertatii

de pescuit pentru toate statele si #n conditii care sa asigure conserarea si gestiunea acestor

resurse si #n general diersitatea "iologica a !arii%

RE2IMUL :URIDIC AL STRAMTORILOR INTERNATIONALE) PRINCIPII 2ENERALE%

RE2IMUL :URIDIC AL STRAMTORILOR MARII NE2RE% Preederile Conentiei de la

Montreu$, 346@

RE2IMUL NA/I2ATIEI IN STRAMTORILE INTERNATIONALE

Prin Conentia din 34=5 s'a sta"ilit un regi! (uridic general priitor la str0!torile

i!portante pentru naigatia !ondiala, cu e$ceptia celor de interes regional ori care sunt supuse

unor regle!entari internationale speciale%

Prin str0!torile care leaga o parte a !arii li"ere sau o &ona econo!ica e$clusia cu o alta

parte a !arii li"ere ori o &ona econo!ica e$clusia se recunoaste naelor si aeronaelor straine

un drept de pasa( #n tran&it%

Li"ertatea de naigatie reali&0ndu'se printr'un tran&it continuu si rapid, naele straine

sunt o"ligate sa se a"tina de la orice actiitati care recla!a autori&atia preala"ila a statelor

rierane sau sunt inter&ise de acestea +cercetare, pescuit% Statele rierane au o"ligatia sa asiguredreptul de pasa( #n tran&it #n conditii de securitate%

Prin str0!torile care leaga !area teritoriala a unui stat o parte a !arii li"ere sau a &onei

econo!ice e$clusie a unui stat se recunoaste naelor straine un drept de trecere inofensia #n

conditii si!ilare cu dreptul de trecere prin !area teritoriala%

Regi!uri speciale de naigatie internationala sunt sta"ilite, prin tratate, pentru

str0!torile) 2i"raltar si Magellan, str0!torile dane&e +Sund, eltul Mic si eltul Mare sistr0!torile Marii Negre ' osfor si Dardanele%

RE2IMUL :URIDIC AL STRHMTORILOR M


25/40

1n pre&ent, regi!ul (uridic al acestor str0!tori este sta"ilit prin Conentia de la Montreu$

din 346@, care preede principiul li"ertatii de trecere a naelor co!erciale #n ti!p de pace si de

ra&"oi, daca Turcia nu este parte "eligeranta%

Turcia are dreptul de control sanitar asupra naelor si de a percepe ta$e% 1n ti!p de

ra&"oi, daca Turcia este parte "eligeranta, este inter&isa trecerea naelor co!erciale ale statelor

ina!ice Turciei% Pentru naele neutre trecerea este li"era cu conditia de a nu a(uta ina!icul%

Pentru naele !ilitare conentia are dispo&itii restrictie referitoare la trecerea naelor

statelor nerierane #n raport cu ale rieranilor% Astfel, naele !ilitare ale rieranilor au neoie de

un preai& de = &ile, iar ale nerieranelor de 3? &ile%

Mai sunt restrictii cu priire la ti!pul de stationare, la tona(% Eolutia si de&oltarea unor noi tipuri de nae !ilitare si de ar!ate ale acestora, neprea&ute #n Conentia din 346@ a dat

nastere la diferende #n legatura cu dreptul de trecere prin str0!torile Marii Negre%

36%8% Regi!ul (uridic al fluiilor internationale) principii generale% Preederile Conentiei si

statutului international priind regi!ul cailor naiga"ile de interes international, arcelona,

3453% Regi!ul (uridic al Dunarii% Preederile Conentiei despre regi!ul naigatiei pe Dunare,

elgrad, 34=

RE2IMUL :URIDIC AL .LU/IILOR INTERNATIONALE

.luiile internationale sunt apele curgatoare care traersea&a sau separa teritoriile a doua

sau !ai !ulte state si sunt naiga"ile p0na la arsarea lor #n !are sau ocean% Congresul de la

/iena +3=3? a sta"ilit pentru pri!a oara anu!ite principii ale regi!ului de naigatie pe fluiile

internationale europene, precu! si notiunea de fluiu international% Conferinta de la erlin

+3==? a instituit li"ertatea de naigatie pe fluiile Congo si Niger, iar #n A!erica statele rierane

prin legi interne au procla!at li"ertatea de naigatie pe fluiul A!a&on%

La Conferinta de la arcelona din 3453 au fost ela"orate o Conentie si un Statut priind

regi!ul cailor naiga"ile de interes international%

Din regle!entarile adoptate decurg ur!atoarele reguli)

a) fiecare stat este sueran asupra portiunii din aceste fluii care se afla pe teritoriul sau, fie ca

este or"a de fluiile care traersea&a teritoriul, fie de cele care for!ea&a frontiera fluiala)

25


26/40

b) #n priinta naigatiei se aplica principiul, li"ertatii naigatiei;

%) #n irtutea sueranitatii, nu!ai statele rierane, prin acordul lor, regle!entea&a naigatia pe

fluiile internationale fara reun a!estec din partea altor state;

') #n ti!p de pace, naele co!erciale ale tuturor tarilor #n confor!itate cu regle!entarile

conentionale ' se "ucura de deplina li"ertate de naigatie, pe fluiile internationale, fara nici un

fel de discri!inare; naele !ilitare, cele a!ale si de politie ale statelor nerierane nu au acces

pe fluiile internationale, iar cele ale statelor rierane pot naiga nu!ai #n sectoarele lor, pentru

sectoarele altor state, fiind necesara autori&area;

%) statele rierane au o"ligatia de a !entine fluiul #n stare de naigatie, au dreptul de a

percepe ta$e #n cuantu!ul necesar efectuarii lucrarilor de #ntretinere si a!ena(are,supraeg-erea, politia fluiala, controlul a!al si sanitar se e$ercita de statul sueran rieran;

f) #n principiu, pentru fluiile internationale, se for!ea&a co!isii internationale alcatuite din

repre&entantii tarilor rierane pentru coordonarea actiitatii acestor tari #n ederea asigurarii

li"ertatii de naigatie, sau si a utili&arii acestor ape #n alte scopuri dec0t naigatia, producerea de

energie electrica, pescuit +e$e!plu) Co!isia Dunarii, Rinului, a fluiilor Niger si Congo etc%%

RE2IMUL :URIDIC AL DUNARII

1n anul 3=?@, prin Tratatul de la Paris s'a sta"ilit, pentru pri!a oara, cu participarea

!arilor puteri europene +Anglia, .ranta, Prusia si Sardinia si nu!ai a unora dintre statele

rierane ' Rusia, Turcia, Austria ' un regi! international de naigatie pe Dunare si s'a #nfiintat

Co!isia Europeana a Dunarii%

Tratatul de la /ersailles, Saint'2er!ain, NeuillB si Trianon instituiau asa'&isul >regi!

international> al Dunarii de la Ul! p0na la !are% Ulterior, #n 3453, statutul Dunarii a fost sta"ilit prin Conentia de la Paris din 3453, #nfiint0nd totodata Co!isia Europeana a Dunarii pentru

Dunarea !ariti!a ' de la arsarea #n !are p0na la raila ' si Co!isia Internationala a Dunarii

pentru Dunarea fluiala ' de la raila la Ul!%

1n pre&ent, regi!ul de naigatie al Dunarii este regle!entat prin Conentia de la elgrad

din 3= august 34=, #nc-eiata de catre statele rierane si intrata #n igoare la 33 !ai 344%

1n Conentie s'au statuat ur!atoarele principii%

26


27/40

a) Naigatia pe Dunare este li"era pentru cetatenii, naele co!erciale si !arfurile tuturor

statelor #n conditii de egalitate, regi!ul e$tin&0ndu'se nu!ai asupra portiunii naiga"ile a

Dunarii +de la Ul! la !are, cu iesire la !are, prin "ratul Sulina%

b) Naele de ra&"oi ale statelor rierane au dreptul de a naiga nu!ai pe portiunea de fluiu

cuprinsa #n granitele proprii, iar #n afara acestora, nu!ai pe "a&a de #ntelegere #ntre statele

interesate% Naelor de ra&"oi ale statelor nerierane le este inter&isa naigatia pe acest fluiu%

c) Sta"ilirea regulilor de naigatie pe Dunare, precu! si supraeg-erea fluiala, sanitara si

politieneasca, ca si efectuarea lucrarilor -idrote-nice necesare !entinerii Dunarii #n stare de

naigatie intra #n co!petenta statelor rierane%

1n ederea aplicarii conentiei, a coordonarii actiitatii priind naigatia pe Dunare, ca sialte actiitati, s'a #nfiintat Co!isia Dunarii, alcatuita din repre&entantii statelor rierane, c0te

unul din fiecare stat% Sediul acestei Co!isiei este la udapesta%

Utili&area apelor Dunarii #n alte scopuri dec0t naigatia este regle!entata prin acorduri

#nc-eiate #ntre statele rierane, cu! este de e$e!plu) Acordul din 34@6 dintre Ro!0nia si

Iugoslaia priind siste!ul -idroenergetic si de naigatie >Portile de .ier I> si din 348@ pentru

>Portile de .ier II>%

1ncep0nd din anul 3487 Co!isia de Drept International a Adunarii 2enerale a O%N%U

lucrea&a la ela"orarea unor regle!entari priind >Utili&area cursurilor de apa internationale #n

alte scopuri dec0t naigatia>% Se are #n edere folosirea acestor ape pentru producerea energiei

electrice, la irigatii, #n alte scopuri econo!ice si co!erciale%

36%=% .or!alitati la sosirea9plecarea din port +pentru naa, ec-ipa( si pasageri, !arfa% Autoritati

care e$ecuta controlul la sosirea9plecarea din port% Regle!entari interne si internationale%

CON/EN*IA PRI/IND .ACILITAREA TRA.ICULUI MARITIM INTERNA*IONAL

+.AL, ADOPTAT< LA LONDRA LA 4 APRILIE 34@? DE CON.ERIN*A

INTERNA*IONAL< PRI/IND .ACILITAREA /OIA:ULUI sI TRANSPORTULUI

MARITIM, MODI.ICAT< sI COMPLETAT< PRIN AMENDAMENTELE DIN 34=, 34=@,

34=4, 3443, 3446 sI 344

Definitii si preederi generale

A% Definitii

27


28/40

1n spiritul preederilor acestei ane$e, ter!enilor listati li se or atri"ui ur!atoarele #ntelesuri)

' instalatiile si ec-ipa!entele naei ' articolele, altele dec0t piesele de sc-i!" ale naei, aflate la

"ordul acesteia pentru utili&are proprie, care sunt !i(loace !o"ile, dar nu de natura consu!a"ila,

inclusi accesoriile, cu! ar fi) "arci de salare, !ateriale de salare, !o"ilier si alte articole de

ec-ipare a naei;

' ar!ator ' proprietarul sau cel care operea&a o naa, fie ca este persoana fi&ica sau (uridica,

precu! si orice persoana care actionea&a #n nu!ele proprietarului sau al celui care operea&a

naa;

' per!is de co"or0re la uscat ' per!isiunea acordata unui !e!"ru al ec-ipa(ului de a aea acces

la uscat pe perioada stationarii naei #n port, #n cadrul li!itelor de ti!p si geografice, dacae$ista, asa cu! sunt decise de autoritatile pu"lice;

' "aga(e #nsotitoare ale pasagerilor ' proprietate, care poate include si "anii, transportata pe

aceeasi naa cu pasagerul, care poate fi sau nu #n posesia lui, cu conditia ca ea sa nu fie

transportata pe "a&a unui contract de transport sau a unui alt acord si!ilar;

' !arfa ' orice "unuri, !arfuri si articole de orice tip, indiferent cu! or fi transportate pe o

naa, altele dec0t posta, proi&iile naei, piesele de sc-i!" pentru naa, ec-ipa!entul naei,efectele ec-ipa(ului si "aga(ele #nsotitoare ale pasagerilor;

' docu!ent ' suportul infor!ational cu #nregistrari de date;

' docu!ent de transport ' docu!entul ce atesta fie un contract de transport #ntre un ar!ator si un

e$peditor, fie o scrisoare de transport !ariti!, fie un conosa!ent sau un docu!ent de transport

!ulti!odal;

' efectele ec-ipa(ului ' #!"raca!inte, articole de utili&are &ilnica si orice alte articole care pot

include "ani, apartin0nd ec-ipa(ului si aflate la "ordul naei;

' ora sosirii ' ora la care o naa se opreste la ancora sau la c-ei #ntr'un port;

' !e!"ru al ec-ipa(ului ' orice persoana anga(ata efecti pentru a #ndeplini sarcini la "ord, pe

perioada unui oia(, #n functionarea sau sericiul pe o naa si care este inclus #n lista cuprin&0nd

ec-ipa(ul;

28


29/40

' !asuri de siguranta ' !asuri apro"ate la niel international pentru #!"unatatirea conditiilor de

siguranta la "ordul naelor si #n &onele portuare #n scopul preenirii actelor ilicite #!potria

pasagerilor si ec-ipa(elor de la "ordul naelor;

' naa de croa&iera ' o naa #ntr'un oia( international, care transporta pasageri care participa la

un progra! de grup organi&at si care sunt ca&ati la "ord, fac escale te!porare, ur!0nd un plan

deter!inat, #n unul sau !ai !ulte porturi diferite% 1n ti!pul oia(ului, #n principiu, naa nu

tre"uie)

a sa #!"arce sau sa de"arce alti pasageri;

" sa #ncarce sau sa descarce nici o !arfa%

' pasager #n tran&it ' un pasager care soseste pe o naa dintr'o tara straina #n scopul continuarii

calatoriei pe acea naa sau pe orice alte !i(loace de transport catre o tara straina;

' posta ' corespondenta si alte o"iecte #ncredintate prin ad!inistratiile postale si cu scopul de a fi

re!ise ad!inistratiilor postale;

' autoritati pu"lice ' organis!ele sau oficialitatile unui stat, responsa"ile pentru aplicarea legilor

si a regle!entarilor acelui stat referitoare la orice aspect al standardelor si practicilor

reco!andate, cuprinse #n aceasta ane$a;

' proi&iile naei ' "unurile de utili&are pe naa, inclusi "unuri de consu!, "unuri transportate

pentru 0n&are catre pasageri si !e!"rii ec-ipa(ului, co!"usti"ilii si lu"rifiantii, e$clu&0nd

ec-ipa!entul naei si piesele de sc-i!" ale acesteia;

' suport de date ' suportul destinat sa pri!easca #nregistrarea infor!atiilor%

% Preederi generale

*in0nd sea!a de paragraful +5 al art% / din conentie, preederile acestei ane$e nu or

#!piedica autoritatile pu"lice sa ia !asuri corespun&atoare, inclusi o"tinerea de infor!atii

supli!entare, dupa cu! poate aparea necesitatea #n ca&ul suspectarii de frauda sau #n tratarea

pro"le!elor speciale care constituie pericol gra pentru ordinea pu"lica, securitatea sau

sanatatea pu"lica, la fel ca si pentru actele ilegale contra securitatii traficului !ariti! si traficului

ilegal de stupefiante si su"stante psi-otrope sau pentru preenirea introducerii ori rasp0ndiriiinfectiei sau a pestei, care afectea&a ani!alele sau plantele%

29


30/40

-.-. Stan'ar'. Autoritatile pu"lice or cere #n toate ca&urile sa li se furni&e&e nu!ai infor!atii

esentiale si nu!arul acestora sa fie redus la !ini!u!%

1ntruc0t #n pre&enta ane$a este sta"ilita o lista a infor!atiilor, autoritatile pu"lice or cere sa li se

furni&e&e nu!ai pe cele pe care ei le considera esentiale%

-.-.-. Practica r%coman'ata.

Autoritatile pu"lice #!preuna cu ar!atorii si cu toate celelalte parti interesate tre"uie sa ia #n

considerare efectul pe care #l poate aea aplicarea trata!entului auto!at si te-nicile de

trans!itere auto!ata a datelor pentru si!plificarea for!alitatilor%

Procedurile de control si cerintele infor!ationale e$istente tre"uie sa fie si!plificate si atentia

tre"uie sa fie #ndreptata #n scopul o"tinerii co!pati"ilitatii cu alte siste!e infor!ationale

releante%

-.. Practica r%coman'ata. 1n ciuda faptului ca, #n anu!ite scopuri, unele docu!ente pot fi

prea&ute si cerute separat #n aceasta ane$a, autoritatile pu"lice a0nd #n edere interesul celor

carora li se cere sa co!plete&e docu!ente, tre"uie sa preada fu&iunea #ntr'unul singur a doua

sau !ai !ulte docu!ente #n toate ca&urile #n care este posi"il si daca a re&ulta o si!plificare

aprecia"ila%

-.7. Practica r%coman'ata. Masurile si procedurile i!puse de guernele contractante #n scopul

de a face securitatea sau controlul stupefiantelor eficiente, acolo unde este posi"il, or pune #n

aplicare te-nici digitale, precu! si trata!entul auto!at al infor!atiilor +TAI% Aceste !asuri si

proceduri tre"uie sa se aplice #ntr'o !aniera care sa afecte&e la !ini!u! naele, persoanele si

"unurile care se gasesc la "ord, eit0ndu'se sa li se i!puna #nt0r&ieri inutile%

C% Te-nici de prelucrare electronica a infor!atiilor

-.0. Practica r%coman'ata. Daca se adopta te-nici de prelucrare electronica a infor!atiilor si de

sc-i!" de date infor!ati&at pentru facilitarea derularii for!alitatilor priind naele, guernele

contractante tre"uie sa #ncura(e&e autoritatile pu"lice si partile priate interesate sa procede&e la

sc-i!" de infor!atii prin !i(loace electronice confor! standardelor internationale%

30


31/40

-.8. Stan'ar'. Autoritatile pu"lice accepta orice docu!ent cerut pentru derularea for!alitatilor

priitoare la nae, care este sta"ilit prin te-nici de prelucrare electronica a infor!atiei sau prin

sc-i!" de date infor!ati&at confor! standardelor internationale, su" re&era ca el sa fie li&i"il,

co!pre-ensi si sa contina infor!atiile cerute%

-.6. Stan'ar'. Autoritatile pu"lice care adopta te-nici de prelucrare electronica a datelor si

sc-i!" de date infor!ati&at pentru derularea for!alitatilor priitoare la nae li!itea&a

infor!atiile pe care ele le cer acestora la acele infor!atii care sunt prea&ute #n dispo&itiile

pertinente din pre&enta ane$a%

-.9. Practica r%coman'ata. Daca se are #n edere adoptarea sau !odificarea te-nicilor de

prelucrare electronica a infor!atiilor sau de sc-i!" de date infor!ati&at pentru derularea

for!alitatilor priitoare la nae, autoritatile pu"lice or tre"ui)

a sa dea oca&ia, de la #nceput, tuturor partilor interesate sa participe la consultari;

" sa ealue&e procedurile e$istente si sa le eli!ine pe acelea care sunt inutile;

c sa deter!ine procedurile care tre"uie sa fie infor!ati&ate;

d sa aplice #n practica #n toate ca&urile c0nd aceasta este posi"il, reco!andarile Organi&atiei

Natiunilor Unite +O%N%U% si standardele pertinente ISO;

e sa adopte acele te-nici care au ca re&ultat aplicatii !ulti!odale; si

f sa ia !asurile dorite pentru reducerea la !ini!u! a costurilor de punere #n functiune a acestor

te-nici pentru utili&atori si pentru alte parti priate%

-.:. Stan'ar'. Autoritatile pu"lice care adopta te-nici de prelucrare electronica a infor!atiilor si

sc-i!" de date infor!ati&at pentru derularea for!alitatilor priitoare la nae #ncura(ea&a, dar nu

pot cere folosirea lor de catre operatorii !ariti!i sau de alte parti interesate%

Intrarea, stationarea si plecarea naei

Aceasta sectiune cuprinde preederi referitoare la for!alitatile cerute ar!atorilor de catre

autoritatile pu"lice la intrarea, stationarea si plecarea naei si nu tre"uie sa fie interpretate ca ar

e$clude reo cerinta de pre&entare la inspectia autoritatilor corespun&atoare, a certificatelor si a

31


32/40

altor docu!ente aflate la "ordul naei cu priire la #n!atriculare, di!ensiuni, siguranta, la

ec-ipa( si la alte ase!enea pro"le!e%

A% Dispo&itii generale

.-. Stan'ar'. Autoritatile pu"lice nu or cere, pentru a fi retinute la intrarea sau la plecarea

naelor pentru care se aplica conentia, alte docu!ente dec0t cele care sunt cuprinse #n pre&enta

sectiune%

Docu!entele cerute sunt)

' declaratia generala;

' declaratia de !arfa;

' declaratia priind proi&iile naei;

' declaratia priind efectele si !arfurile ec-ipa(ului;

' lista cuprin&0nd ec-ipa(ul;

' lista cuprin&0nd pasagerii;

' docu!entul cerut #n confor!itate cu conentia postala uniersala pentru posta;

' Declaratia !ariti!a de sanatate%

% Continutul si scopul docu!entelor

.. Stan'ar'. Declaratia generala este docu!entul de "a&a la sosire si la plecare, care

furni&ea&a infor!atiile cerute de autoritatile pu"lice, referitoare la naa%

..-. Practica r%coman'ata. Aceeasi for!a a declaratiei generale tre"uie sa fie acceptata at0t

la intrarea, c0t si la plecarea naei%

... Practica r%coman'ata. Referitor la declaratia generala, autoritatile pu"lice nu tre"uie sa

ceara !ai !ult dec0t ur!atoarele infor!atii)

' nu!ele si descrierea naei;

32


33/40

' nationalitatea naei;

' infor!atii priind #n!atricularea;

' infor!atii priind tona(ul;

' nu!ele co!andantului;

' nu!ele si adresa agentului naei;

' descrierea su!ara a !arfii;

' nu!arul !e!"rilor ec-ipa(ului;

' nu!arul pasagerilor;

' infor!atii pe scurt priind oia(ul;

' data si ora sosirii sau data plecarii;

' portul de sosire sau de plecare;

' po&itia naei #n port%

..7. Stan'ar'. Autoritatile pu"lice or accepta declaratia generala fie ca este datata si se!nata

de co!andant, agentul naei sau de orice alta persoana co!petenta, autori&ata corespun&ator de

catre co!andant, fie ca este autentificata #ntr'un !od considerat accepta"il de respectia

autoritate pu"lica%

.7. Stan'ar'. Declaratia de !arfa este docu!entul de "a&a pe care figurea&a infor!atiile

despre !arfa, cerute de catre autoritatile pu"lice la intrare la fel ca si la plecare% Totusi, pentru

!arfurile periculoase aceste infor!atii pot fi cerute separat%

.7.-. Practica r%coman'ata. Referitor la declaratia de !arfa autoritatile pu"lice nu tre"uie sa

ceara !ai !ult dec0t ur!atoarele infor!atii)

a la intrare)

' nu!ele si nationalitatea naei;

33


34/40


' portul de unde a sosit;

' portul unde este facut raportul;

' !arca(ele si nu!erotarea; nu!arul si tipul pac-etelor; cantitatea si descrierea "unurilor;

' nu!arul docu!entului de transport pentru cantitatea de !arfa care a fi descarcata #n portul

respecti;

' porturile #n care !arfa ra!asa la "ord a fi descarcata;

' pri!ele porturi de #!"arcare a !arfurilor cuprinse #n docu!entele de transport !ulti!odal saudirect #n conosa!ente;

" la plecare)

' nu!ele si nationalitatea naei;


' portul de destinatie;

' !arca(ul si nu!erotarea pentru "unurile #ncarcate #n portul respecti;

' nu!arul si tipul pac-etelor; cantitatea si descrierea !arfurilor;

' nu!erele docu!entelor cu priire la cantitatea de !arfa #ncarcata #n portul respecti%

.7.. Stan'ar'. 1n ceea ce prieste !arfa ra!asa la "ord, autoritatile pu"lice nu tre"uie sa cearadec0t infor!atii su!are la un nu!ar !ini! de puncte esentiale%

.7.7. Stan'ar'. Autoritatile pu"lice or accepta declaratia de !arfa fie ca este datata si se!nata

de co!andant, agentul naei sau de orice alta persoana autori&ata corespun&ator de catre

co!andant, fie ca este autentificata #ntr'un !od considerat accepta"il de catre autoritatile

pu"lice%

.7.0. Stan'ar'. Autoritatile pu"lice pot accepta #n locul declaratiei de !arfa un e$e!plar din!anifestul naei, cu conditia ca acesta sa contina cel putin cerintele prea&ute de practica

34


35/40

reco!andata 5%6%3 si de standardul 5%6%5 si sa fie se!nata sau autentificata si datata, asa cu! este

prea&ut #n standardul 5%6%6%

.7.0.-. Practica r%coman'ata. Ca o alternatia la standardul 5%6% autoritatile pu"lice pot

accepta un e$e!plar al docu!entului de transport se!nat sau autentificat, asa cu! este prea&ut

#n standardul 5%6%6, ori o copie autentificata, daca natura si cantitatea !arfii per!it aceasta si

daca orice infor!atie prea&uta de practica reco!andata 5%6%3 si de standardul 5%6%5, care nu

apar #n astfel de docu!ente, sunt prea&ute #n alta parte si sunt certificate corespun&ator%

.7.8. Practica r%coman'ata. Autoritatile pu"lice tre"uie sa per!ita ca pac-etele nedeclarate #n

!anifest si aflate #n posesia co!andantului sa nu figure&e #n declaratia de !arfa, cu conditia ca

infor!atii referitoare la acestea sa fie prea&ute separat%

NOT


36/40

.8.. Practica r%coman'ata. Autoritatile pu"lice tre"uie, #n !od nor!al, sa ceara infor!atii

despre efectele si !arfurile ec-ipa(ului nu!ai #n ca&ul #n care sunt pasi"ile de drept sau sunt

supuse inter&icerilor sau restrictiilor%

.6. Stan'ar'. Lista cuprin&0nd ec-ipa(ul este docu!entul de "a&a care furni&ea&a autoritatilor

pu"lice infor!atii referitoare la nu!arul si la co!ponenta ec-ipa(ului la intrarea si la plecarea

unei nae%

.6.-. Stan'ar'. Referitor la lista cuprin&0nd ec-ipa(ul, autoritatile pu"lice nu or cere !ai !ult

dec0t ur!atoarele infor!atii)

% nu!ele si nationalitatea naei;

% nu!ele de fa!ilie;

% prenu!ele;

% nationalitatea;

% gradul sau functia;

% data si locul nasterii;

% seria si nu!arul cartii de identitate;

% portul si data sosirii;

% de unde ine%

.6.. Stan'ar'. Autoritatile pu"lice or accepta lista cuprin&0nd ec-ipa(ul, fie ca este datata si

se!nata de co!andant sau de orice alt ofiter al naei autori&at corespun&ator de co!andant, fie

ca este autentificata #ntr'un !od considerat accepta"il de catre autoritatea pu"lica i!plicata%

.6.7. Stan'ar'. Autoritatile pu"lice nu or cere #n !od nor!al ca lista cuprin&0nd ec-ipa(ul sa

fie pre&entata la fiecare escala #n ca&urile #n care o naa operea&a pe o linie regulata si reface

escala #n acelasi port cel putin o data la 3? &ile si al carei ec-ipa( nu a fost !odificat% 1n acest

ca&, o declaratie care sa ateste ca nu au aut loc !odificari a fi pre&entata #ntr'o !aniera pe care

autoritatile pu"lice i!plicate o considera accepta"ila%

36


37/40

.6.0. Practica r%coman'ata. 1n conditiile !entionate #n standardul 5%@%6, daca au aut loc

sc-i!"ari !inore #n co!ponenta ec-ipa(ului, autoritatile pu"lice nu tre"uie, #n !od nor!al, sa

ceara o noua lista co!pleta cuprin&0nd ec-ipa(ul, dar tre"uie sa accepte o lista pe care se or

indica !odificarile interenite%

.9. Stan'ar'. Lista cuprin&0nd pasagerii este docu!entul de "a&a care furni&ea&a autoritatilor

pu"lice infor!atii referitoare la pasageri, la intrarea si la plecarea unei nae%

.9.-. Practica r%coman'ata. Autoritatile pu"lice nu tre"uie sa ceara listele cuprin&0nd

pasagerii pentru transportul !ariti! pe distante scurte sau co!"inat naal feroiar #ntre tarile

ecine%

.9.. Practica r%coman'ata. Autoritatile pu"lice nu tre"uie sa ceara, supli!entar listelor cuprin&0nd pasagerii, carti de #!"arcare sau de"arcare a pasagerilor ale caror nu!e apar #n acele

liste% Totusi, c0nd autoritatile pu"lice au pro"le!e speciale care constituie un pericol gra pentru

sanatatea pu"lica, ele pot cere unei persoane, #n cadrul unui oia( international, sa se dea #n scris,

la sosire, adresa de destinatie%

.9.7. Practica r%coman'ata. Referitor la lista cuprin&0nd pasagerii, autoritatile pu"lice nu

tre"uie sa ceara !ai !ult dec0t ur!atoarele infor!atii)

% nu!ele si nationalitatea naei;

% nu!ele de fa!ilie;

% prenu!ele;

% nationalitatea;

% data nasterii;

% locul nasterii;

% portul de #!"arcare;

% portul de de"arcare;

% portul si data intrarii naei%

37


38/40

.9.0. Practica r%coman'ata. O lista redactata de co!paniile de naigatie pentru utili&are

proprie tre"uie sa fie acceptata #n locul listei cuprin&0nd pasagerii,

dreptul maritim si fluvial in dreptul international public

Documents