CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul X nr. 1 (235) 15 ianuarie 2008 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PPaaggiinnaa 1100

Inteligenþa creºte odatã

cu vârsta

OO ffoorrþþãã ccrreeddiibbiillãã aa AAlliiaannþþeeii

În perioada ia-nuarie-iulie 2008,Batalionul 300 Infan-terie Mecanizatã,,Sfântul Andrei” exe-cutã o nouã misiuneinternaþionalã de sta-bilitate, ISAF III, înregiunea ZABOL dinAfganistan. Cu prile-jul desfãºurãrii cere-moniei de plecare a

batalionului demanevrã în teatrulde operaþii afgan,am încercat sã sur-prind în dialogulcare urmeazã, gân-durile ºi frãmân-tãrile comandantu-lui unitãþii militaregãlãþene înainte demisiune.

((ppaagg.. 66))

Semestrul al doilea, al anului deinstrucþie 2007, a fost pentru militariiBatalionului 341 Infanterie de laTopraisar unul foartebogat prin activitãþile pecare au trebuit sã ledesfãºoare. Ultima, de maimare amploare, a constatîn organizarea ºidesfãºurarea exerciþiilortactice cu trageri de luptãla nivel de companie înPoligonul Babadag, înpartea a doua a luniinoiembrie.

VV ee tt ee rr aa nn uu ll uu nn ii tt ãã þþ ii iiZiua de miercuri, 21 noiembrie, se anunþã

pentru Rechinii albi a fi deosebit de frumoasã.Dupã ploaia pe care au îndurat-o pe parcursul

întregului marº de laTopraisar la Babadag ºi dupãbãtãlia pe care au trebuit sã odea cu noroiul de pe dru-murile desfundate alepoligonului, cea de azi estebinevenitã, mai ales cã, esteºi momentul cel mai greu alactivitãþilor pe care le vordesfãºura în poligon, exerciþi-ile tactice cu trageri de luptã.

((ppaagg.. 77))

CC aa nn oo nn aa dd aa ““ RR ee cc hh ii nn ii ll oo rr aa ll bb ii ””CC aa nn oo nn aa dd aa ““ RR ee cc hh ii nn ii ll oo rr aa ll bb ii ””

ACTUALITATE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

1155 iiaannuuaarriiee

“Nemuritor ºi rece...”

Începem un nou an plin de misiuni, obiective,provocãri ºi responsabilitãþi. În perioada ianuarie– decembrie 2008, obiectivul general al

instrucþiei Forþelor Terestre îl va constituirealizarea/menþinerea capacitãþii operaþionale a struc-turilor militare, necesarã îndeplinirii misiunilor stabilite.

În contextul transformãrilor care au loc la nivelulorganismului militar pentru integrarea deplinã a ArmateiRomâniei în structurile euro-atlantice, unul din aspecteleimportante ale acestui proces îl reprezintã profesio-nalizarea militarilor.

Participarea la ceremonia plecãrii Batalionului 300Infanterie Mecanizatã ,,Sfântul Andrei”, în teatrul deoperaþii din Afganistan, mi-aa oferit ocazia de a sur-prinde starea de spirit a unora dintre militarii gãlãþeni,înainte de misiune. Chestiunile puse în discuþie au vizatmodul în care interlocutorii mei au pregãtit aceastãetapã importantã din viaþa lor, care sunt sarcinile pecare le vor îndeplini în teatrul de operaþii ºi care suntgândurile, speranþele, câºtigurile, dificultãþile, riscurilepersonale ce decurg din participarea la o astfel de mi-siune. Citiþi-ii!

Se cuvine sã ne aducem aminte de EMINESCU ºi acumcând se împlinesc 157 de ani de lanaºterea Luceafãrului.

Forþa vizionarã a geniului carpatinîntrezãrea veacul al XX-lea, dar ºi pe celce tocmai a început, ca pe niºte ani aimarilor paradoxuri în care sã se combinecele mai violente contraste întreconstrucþie ºi distrugere, ...

24ianuarie este ziua în care sãrbãtorim an dean, din 1859 încoace, un mare eveniment alistoriei poporului român: Unirea Princi-

patelor.Este vorba despre Moldova ºi Þara Româneascã,

douã þãri cu aceeaºi limbã ºi obiceiuri, dar despãrþite înacele vremuri. Ele s-au unit la 24 ianuarie 1859, sub con-ducerea comunã a lui Alexandru Ioan Cuza. De atunci,aceastã datã este amintitã anual prin diferite manifestãri,dintre care nu lipseºte niciodatã “Hora Unirii”, ...

“Mã hrãnesc cu speranþa cã voi fi un sprijin real

pentru colegi”

2244 IIaannuuaarriiee 11885599Unirea Principatelor

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Obiective ºi prioritãþi

- iinntteerrvviiuu ccuu llooccootteenneenntt-ccoolloonneelluull AAddrriiaann SSOOCCII,, ccoommaannddaannttuullBBaattaalliioonnuulluuii 330000 IInnffaanntteerriiee MMeeccaanniizzaattãã ““SSffâânnttuull AAnnddrreeii””

Mesajul ºefului Statului Major al Forþelor Trerestrecu prilejul deschiderii anului de instrucþie 2008

Timpul extrem de nefavorabil de laînceputul acestui an a scos în evidenþã,dacã mai era nevoie, faptul cã militariisunt mereu gata pentru a veni în sprijinulpopulaþiei. Vieþi salvate, cãi de comuni-caþii degajate de munþii de zãpadã ºirepuse în circulaþie, transporturi deurgenþã cu mijloacele din dotare au fostdoar câteva dintre misiunile îndeplinitede cãtre militarii noºtri. Peste cinci sutede militari au rãspuns la solicitãrileadministraþiilor locale. Efective ºimijloace de intervenþie de la R. 30 Gardãºi Protocol ,,MIHAI VITEAZUL”ºiBatalionul 96 Geniu au participat încursul zilei de joi, 03 ianuarie, înBucureºti la deblocarea cãilor de accesîn diferite zone din capitalã ºi spre sediulMinisterului Apãrãrii. Un detaºament de

militari din garnizoana Caracal au par-ticipat cu camioane DAC- 665 T,autospeciale ºi mijloace de transport peºenile pentru restabilirea circulaþiei înmunicipiu, pe comunicaþia Caracal -Redea ºi pentru transportul unor per-soane cãtre unitãþi sanitare din Caracalºi Slatina. Totodatã, ei au fost cei careau asigurat asistenþa medicalã deurgenþã a celor transportaþi. Acþiuniîndrãzneþe ºi extrem de eficiente audesfãºurat ºi infanteriºtii din Topraisar.Prin intervenþia promptã a subordo-naþilor lt. col V.Vreme, în seara zilei de03-04 ianuarie au fost salvaþi doi copiiîn apropierea localitãþii Plopeni (jud.Constanþa). Tot militarii din Topraisarau acþionat pentru deszãpezirea a douãautocare cu persoane blocate pe comuni-

caþia Cumpãna-Constanþa.Dupã mai mult de zece orede efort, toate persoanelesalvate au fost transportateîn siguranþã la reºedinþeleproprii.

La Tulcea, unremorcher militar a asigu-rat, la solicitareaautoritãþilor locale, traver-sarea Dunãrii pentru popu-laþia din suburbia TudorVladimirescu care este izo-latã. Remorcherul fluvial328, din subordinea BazeiNavale Constanþa a asigu-

rat traversarea Dunãrii, în special, pentrucopiii ºcolari ºi cazurile de urgenþã.

Aparate de zbor ale Forþelor Aerieneau efectuat, de asemenea, misiuni uma-nitare de transport al unor persoaneaflate în suferinþã cãtre centre medicalede specialitate din Bucureºti.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iarbanii se vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea ope-rativã a publicaþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450"V", în care se va specifica numãrul de abona-mente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa saucopia de pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie setipãreºte exclusiv din fondurile strânse dinabonamente, ceea ce face ca numãrul gra-tuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 1(235) din 15 ianuarie 2008Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

PARIS-Franþa propune “mijloace suplimentare”pentru misiunea EUFOR. Franþa va propune “mijloacesuplimentare” pentru forþa europeanã menitã sã protejezerefugiaþii, originari din Darfur, în Ciad ºi Republica Cen-trafricanã, operaþiune la care ºi România ºi-a anunþatdisponibiliatea de a participa, a anunþat Ministerul Apãrãriide la Paris. Mijloacele suplimentare ar putea cuprindeunitãþi de susþinere logisticã, elicoptere ºi avioane de trans-port. UE încearcã sã asigure efectivele necesare EUFOR,care trebuie sã reuneascã între 3.000 ºi 4.000 de persoane,dintre care, aproximativ 1.350 sunt francezi. Franþa adetaºat deja în Ciad aproximativ 1.100 de militari în cadruldispozitivului “Epervier”, dislocat în aceastã þarã încã din1986. Aprobatã în septembrie de Consiliul de Securitate alONU, EUFOR are misiunea de a proteja taberele carereunesc 240.000 de sudanezi din Darfur (în vestul Suda-nului), refugiaþi în Ciad ºi în nord-estul Republicii Cen-trafricane, dar ºi pe cei 173.000 de cetãþeni din Ciad ºi43.000 de centrafricani refugiaþi din cauza conflictelor.

VARªOVIA-Polonia suplimenteazã numãrul mili-tarilor desfãºuraþi în Afganistan. Ministrul polonez alApãrãrii a declarat la începutul anului cã þara sa îºi va con-solida contingentul din Afganistan. Se are în vedere supli-mentarea efectivelor cu 400 de militari, contingentulpolonez din Afganistan urmând sã ajungã la 1.600 de mi-litari. Dintre aceºtia, aproximativ 200 vor asigura mente-nanþa a opt elicoptere a cãror trimitere a fost aprobatã dePolonia în urmã cu aproximativ un an. Tel-Aviv-Israelul livreazã Turciei avioane fãrã pilot. Societãþiisraeliene specializate în construcþia de avioane vor livraTurciei, 10 aparate de zbor fãrã pilot care vor fi utilizate,printre altele, în operaþiuni de recunoaºtere ºi culegere deinformaþii. Echipe israeliene vor organiza cursuri depregãtire ºi vor oferi sprijin tehnic pentru utilizarea sis-temului Heron de detectare, cu care sunt înzestrateaparatele de zbor. Contractul, semnat cu Forþele AerieneTurce se ridicã la valoarea de 134 milioane de euro.

SOFIA-Bulgaria a trimis noi contingente militare înIrak ºi Kosovo. Bulgaria a dislocat efective de menþinerea pãcii în Irak ºi provincia Kosovo, care vor înlocui efec-tivele mobilizate în iulie 2007, a anunþat ministerul bulgaral Apãrãrii, citat de site-ul Novinite.com. O structurã spe-cializatã, cea de-a cincea unitate necombatantã bulgarã, vaasigura paza taberei de refugiaþi Ashraf, situatã la nord deBagdad. În Irak, în cadrul trupelor Coaliþiei internaþionale,Bulgaria a dislocat circa 400 de militari. La sfârºitul primeisãptãmâni a aceastei luni, un pluton de geniºti a pãrãsitbaza militarã din Plovdiv cu destinaþia Kosovo, unde se voralãtura forþelor KFOR. WASHINGTON-Avioane depasageri din SUA vor fi prevãzute cu sisteme antira-chetã. Trei avioane americane de pasageri vor fi prevãzutecu dispozitive antirachetã. Acestea vor constitui o parte aunui nou test al administraþiei de la Washington menit sãcombatã atacuri teroriste comise cu ajutorul lansatoarelorde rachetã. Aparate de zbor americane ale companiei Boe-ing 767 care efectueazã curse între New York ºi California,vor fi prevãzute cu dispozitive antirachetã în aceastãprimãvarã. Potrivit Departamentului pentru SecuritateInternã, costurile de testare se ridicã la circa 29 de milioanede dolari. Avioanele vor zbura cu aceste dispozitive mon-tate în partea inferioarã a avionului, între roþi. Dispozitivulfuncþioneazã pe bazã de senzori, montaþi ºi ei pe aparat,care, de îndatã ce detecteazã o rachetã, lanseazã o razã delaser pentru a deturna direcþia acesteia. Sistemele antira-chetã au fost testate pe avioane pentru transportul mãr-furilor ºi sunt create de cãtre compania BAE Systems.

Statele Unite suplimenteazã efectivele din Afga-nistan. SUA intenþioneazã sã mobilizeze alþi 3.000 de mi-litari pentru a contracara insurgenþa talibanã, dupã ceapelurile Washingtonului la statele aliate din cadrul NATOau rãmas fãrã rãspuns, relateazã AFP. O astfel de pro-punere, sprijinitã de oficialii militari americani din Afga-nistan, a fost înaintatã secretarului Apãrãrii ºi se aºteaptã odecizie finalã. Numãrul militarilor americani dislocaþi înAfganistan se ridicã în prezent la cifra de 26.000 de mili-tari. Propunerea înaintatã vizeazã mobilizarea unei forþe depuºcaºi marini susþinuþi de elicoptere ºi a altor 2.200 demilitari din cadrul unitãþilor de asalt pânã în luna aprilie, pefondul temerilor cã talibanii vor lansa noi ofensive dupãîncheierea iernii. Potrivit proiectului, un batalion depuºcaºi marini va fi detaºat, de asemenea, în Afganistanpentru a instrui trupele afgane, iar numãrul total al efec-tivelor suplimentare se va ridica la 3.000. (B.E.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub sem-nãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel

rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu seînapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

Lt.col. Dãnuþ Cãldãraru iinntt..00222277

Secretariat tehnic de redacþie

Serg.maj. Radu Sãcãrea int. 0135Marilena Olteanu int. 0112 Gabriela Teodorescu int. 0112Daniela Þãruºi int. 0743

Redactori

Lt.col. Emanuel Bãrbulescu int. 0602 Mr. Gabriel Pãtraºcu int. 0602Lt.col. Florentin Paraschiv int.0156Cristina Fratu int.0156

ISSN 1582-1269

B 64408C 1/2008

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

Site-ul summit-ului NATO care va fiorganizat la Bucureºti, în perioada 2 - 4aprilie 2008, poate fi accesat, la adresawww.summitbucharest.ro, deocamdatãfiind disponibile doar o parte dintre infor-maþii. Site-ulare ºi o versi-une în limbaenglezã, iarcea înfrancezã va fidisponibilã încurând.

Pagina deweb conþinedeocamdatãi n f o r m a þ i idoar la unelesecþiuni, ast-fel cã la rubri-cile dedicate comunicatelor de presã,discursurilor, dar ºi programului oficial alreuniunii nu existã date, acestea urmând sãfie completate.

LLaa mmiijjllooccuull lluunniiii ddeecceemmbbrriiee,, llaa GGaallaaþþii,, ss-aa ddeessffã㺺uurraatt ccee-rreemmoonniiaa pprriilleejjuuiittãã ddee pplleeccaarreeaa BBaattaalliioonnuulluuii 330000 IInnffaanntteerriieeMMeeccaanniizzaattãã ,,,,SSffâânnttuull AAnnddrreeii”” îînn tteeaattrruull ddee ooppeerraaþþiiii ddiinn AAffggaa-nniissttaann,, ccaa bbaattaalliioonn ddee mmaanneevvrrãã..

În preajma sãrbãtorilor de iarnã, platoul central al cazãrmiiîn care este dislocat Batalionul 300 Infanterie Mecanizatã,,Sfântul Andrei” a fost înþesat cu oaspeþi, cu prilejuldesfãºurãrii ceremoniei de plecare a unitãþii gãlãþene în teatrulde operaþii din Afganistan, în vederea îndeplinirii unei noi mi-siuni de stabilitate - ISAF III.

La festivitate, alãturi de reprezentanþi ai conducerii admi-nistrative publice locale, ai Poliþiei ºi Jandarmeriei, ai Inspec-toratului General pentru Situaþii de Urgenþã, au participat ºinumeroºi reprezentanþi ai mass-media, rude ºi prieteni ai mili-tarilor batalionului. Din partea diferitelor structuri ale Minis-terului Apãrãrii, au fost prezenþi gl.lt.dr. Teodor FRUNZETI -ºeful S.M.F.T., gl.lt.dr. Florian PINÞA - comandantulC.2Op.Î., gl.mr.dr. ªtefan Oprea - directorul S.M.G., gl.mr.Nicolaie DOHOTARIU - comandantul C.1.A.Trt. ºi gl.bg.Cãtãlin TOMESCU - comandantul Bg. 282 I. Mc.

Dupã trecerea în revistã a trupelor, de cãtre ºeful S.M.F.T.,ceremonia a continuat cu intonarea Imnului Naþional ºidesfãºurarea apelului solemn, de cãtre militarii batalionului.S-a dat citire ordinului pentru misiune ºi s-a desfãºurat, apoi,serviciul religios. Au urmat alocuþiunile reprezentantuluiS.M.G. ºi comandantului de batalion, adresate celor prezenþi,în care ºi-au exprimat încrederea în capacitatea militarilorgãlãþeni de a-ºi îndeplini în bune condiþii misiunea primitã ºide a reprezenta cu demnitate Armata României într-un teatrude operaþii internaþional.

Este important de ºtiut faptul cã, Batalionul 300 InfanterieMecanizatã ,,Sfântul Andrei” se aflã acum la a doua misiune înAfganistan, dupã cea executatã în perioada ianuarie-iulie2005. Dislocarea forþelor ºi mijloacelor batalionului în teatrulde operaþii afgan se va finaliza în mai multe etape, pânã lasfârºitul lunii ianuarie 2008.

Batalionul gãlãþean va prelua de la Batalionul 33 Vânãtoride Munte, din Curtea de Argeº, misiunile de sprijinire aarmatei ºi poliþiei afgane, de cercetare-patrulare ºi de asistenþãumanitarã din zona ZABUL, dispusã în centrul ºi sudulAfganistanului.

Ceremonia s-a încheiat cu defilarea Batalionului 300Infanterie Mecanizatã ,,Sfântul Andrei”, cu interviuri ºi decla-raþii acordate mass-media de cãtre militarii solicitaþi.

Locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

CCaavvaalleerriiii DDuunnããrriiii ddee JJooss,,îînnttrr-oo nnoouuãã mmiissiiuunnee

Lacrimi de durerePersonalul comandamentului Brigãzii 2 Infanterie

„Rovine” aduce un pios omagiu memoriei celui care afost un demn camarad ºi bun prieten, coloneluluiDorel DRAGOMIR, trecut prematur în nefiinþã. Varãmâne veºnic în sufletul nostru ca fiind ofiþerul pe carel-am apreciat ºi admirat. În aceste momente de greaîncercare suntem alãturi de famila îndureratã cãreia îitransmitem, sincere condoleanþe pentru nepreþuitapierdere suferitã. Totodatã, îndreptãm sentimentelenoastre de compasiune cãtre toþi cei ce au avut privi-legiul sã-l cunoascã pe colonelul Dorel DRAGOMIR.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Colectivul redacþiei mulþumeºte tuturor celor care, cu ocazia Sfin-telor Sãrbãtori ºi a Anului Nou au avut un gând bun pentru „CurierulARMATEI”. Totodatã, cu acest prilej vã cerem scuze pentru întârzierileapãrute cu privire la expedierea ziarului.

Mulþumim, de asemenea, pentru urãrile ºi felicitãrile trimise de dom-nii: gl.mr. Nicolaie DOHOTARIU, gl.bg.dr. Ion PÂLªOIU, col. MihaiSICÃ, lt.col. Victor Cornel MOLDOVEANU, lt.col. ConstantinSIMION, lt.col. Mihai ªOMÂTCÃ, lt.col. Vasile CRISBêAN, mr.dr.Virgil Ovidiu POP, mr.ing. Adrian SILEANU, mr. Daniel JERDEA.

Tuturor, vã dorim ca acest an sã vã aducã sãnãtate, noroc, multebucurii ºi împliniri, belºug în casã, pace ºi liniºte în suflet!

La mulþi ani!Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Un an plin de realizãri!

Site-ul summit-uluiNATO de la Bucureºti

poate fi accesat

MMeerreeuu llaa ddaattoorriiee

O ninsoare abun-dentã s-a abãtutasupra Focºanilor, înprima zi de instrucþiea noului an, pre-vestind, conformtradiþiei populare,recolte mãnoase, darºi ,,fructuoase” rea-lizãri pe linia instru-irii pentru luptã aunitãþilor ºi sub-unitãþilor Brigãzii282 InfanterieMecanizatã ,,UnireaPrincipatelor”.

Zãpada mult aºtep-tatã de copii a sositprea târziu, la Focºani,tocmai la sfârºitulvacanþei de iarnã, odatã cu începerea ºcolilor, darºi a anului de instrucþie 2008, pentru militariiunitãþilor ºi subunitãþilor Brigãzii 282 InfanterieMecanizatã ,,Unirea Principatelor”.

Dupã un an, 2007, cu rezultate deosebiteobþinute în domeniul operaþionalizãrii structurilor,perioadã în care au fost certificate ºi afirmateNATO majoritatea forþelor ºi mijloacelor brigãzii,militarii vrânceni, aparþinând comandamentuluibrigãzii, subunitãþilor de brigadã, dar ºi Bata-lioanelor 280 Infanterie Mecanizatã, respectiv,469 Logistic, au fost prezenþi, in corpore, la ,,star-tul” competiþiei cu...ei înºiºi, sugerând astfel, unuldin obiectivele majore pe care brigada ºi le-a sta-bilit pentru noul an, anume, perfecþionarea nivelu-lui de instruire atins în anul recent încheiat.

Referindu-se la unele direcþii de acþiuneproiectate în domeniul instruirii personalului dinsubordine, comandantul Bg. 282 I.Mc., gene-ralul de brigadã Cãtãlin TOMESCU, afirma,între altele: ,,Pentru anul 2008, Brigada 282Infanterie Mecanizatã ,,Unirea Principatelor” va

menþine ºi ridica nivelul de operaþionalizare camare unitate, capabilã sã participe la întreagagamã de misiuni NATO, UE, ONU, OSCE ºi lamisiuni tip ,,coaliþie”, cu toate forþele sau cuparte din forþe, pe teritoriul naþional sau în afaraacestuia. (...)Totodatã, în cadrul brigãzii, vomurmãri formarea luptãtorului polivalent,autonom, motivat, bine instruit, care sã poatãgestiona, individual ºi în cadrul echipei,supravieþuirea ºi puterea de foc, capabil sãacþioneze eficient în câmpul de luptã cibernetizat,având reacþii imediate la orice intervenþie saustimul exterior, indiferent de situaþii ºi condiþii.”

Pe de altã parte, printr-o mobilizare generalã,reprezentanþii eºaloanelor superioare ale armateis-au rãspândit în toatã þara, participând la festi-vitãþile consacrate deschiderii anului de instrucþie,desfãºurate în garnizoanele de dislocare la paceale marilor unitãþi ºi unitãþi subordonate.

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 1(235) din 15 ianuarie 2008

Pagina 3

Mesajul ºefului Statului Major al Forþelor Terestre cu prilejul deschiderii anului de instrucþie 2008

Anul 2007 ne-a oferit satisfacþia recunoaºterii eforturilordepuse, concretizatã prin aprecierile internaþionaledeosebite, atât în ceea ce priveºte procesul de reformã

al armatei, cât, mai ales, în ceea ce priveºte prestaþia militarilorromâni în teatrele de operaþii.

La obþinerea acestui succes a contribuit ºi personalul militarºi civil din structurile Corpului 1 Armatã Teritorial.

Seriozitatea doveditã ºi participarea dumneavoastrã curezultate deosebite la desfãºurarea în condiþii optime a procesu-lui de instruire, la derularea, nu fãrã greutãþi ºi sacrificii, areformei sistemului militar, la operaþiile militare din afaragraniþelor þãrii precum ºi la exerciþii ºi iniþiative regionale, aucontribuit la realizarea unei imagini pozitive ºi la consolidareacredibilitãþii noastre în raporturile cu armatele moderne ºi so-cietatea civilã.

Anul 2008 ne gãseºte într-un stadiu avansat de imple-mentare a unor proiecte importante de restructurare ºi moder-nizare a Forþelor Terestre, de adoptare ºi implementare a stan-dardelor militare NATO în toate domeniile de activitate, decontinuare a participãrii în diferite teatre de operaþii.

Pentru anul 2008, obiectivul fundamental graviteazã în jurulconcentrãrii eforturilor ºi resurselor pentru realizarea unorstructuri caracterizate prin grad ridicat de sustenabilitate, vitezã

sporitã de reacþie ºi interope-rabilitate, flexibile, dislocabileîn teatru, capabile sã participela întreaga gamã de misiuniNATO ºi UE ºi la misiuni de tip„coaliþie” prin implementarea

obiectivelor specifice etapei a II-a a Strategiei de Transformarea Armatei României (etapa integrãrii operaþionale depline înNATO ºi Uniunea Europeanã – perioada 2008-2015), precum ºicontinuarea procesului de operaþionalizare ºi de menþinere amarilor unitãþi ºi unitãþilor operaþionalizate la nivelul atins.

Instrucþia reprezintã un element cheie în aprecierea graduluide pregãtire, constituind domeniul care defineºte capacitateaoperaþionalã a structurilor C.1 A.Trt. pentru a fi în mãsurã sãexecute misiunile primite. Deviza ,,Instruieºte-te aºa cum veilupta”, constituie principiul de bazã al planificãrii ºidesfãºurãrii instrucþiei în anul 2008.

Dezideratul final al procesului de instrucþie pentru acest an,în Corpul 1 Armatã Teritorial îl constituie asigurarea unor forþeinstruite, capabile sã îndeplineascã angajamentele asumate deRomânia faþã de NATO, Uniunea Europeanã, precum ºi încadrul iniþiativelor regionale sau coaliþiilor, remodelarea struc-turii de comandã ºi control potrivit nevoilor de conducere a noiistructuri de forþe, conform Strategiei de transformare a ArmateiRomâniei ºi Planului SMFT de implementare a Strategiei detransformare a Armatei României, adaptarea sistemului logisticcorespunzãtor structurii de divizie, modernizarea managemen-tului resurselor umane, remodelarea instruirii ºi educaþiei co-

respunzãtor noii structuri, în vederea realizãrii capabilitãþiloroperaþionale esenþiale specifice, optimizarea sistemului de pla-nificare, programare, bugetare ºi evaluare la nivelul C.1 A.Trt.

În acest context deosebit de complex, cu ocazia începeriiunui nou an de instrucþie, cer întregului personal, de la soldatvoluntar la general, sã dea dovadã de implicare, ataºament ºiloialitate în îndeplinirea atribuþiilor funcþionale, sã foloseascãcu eficienþã resursele umane, materiale ºi financiare la dispo-ziþie, pentru îndeplinirea prioritãþilor stabilite. Mã bazez peexperienþa personalului din fiecare structurã, care, valorificatãfãrã rezerve, sincronizatã cu prospeþimea ºi elanul tinerilorofiþeri, maiºtri militari, subofiþeri ºi soldaþi ºi gradaþi voluntari,sub directa îndrumare a comandanþilor, vor permite realizareastandardelor de performanþã propuse.

Cer tuturor organizarea corespunzãtoare a instrucþiei ºi acelorlalte activitãþi planificate, evaluarea realistã, corectã ºi efi-cientã a îndeplinirii obiectivelor stabilite, desfãºurarea tuturoractivitãþilor în condiþiile respectãrii legilor þãrii ºi regula-mentelor militare, întãrirea disciplinei ºi creºterea profesiona-lismului tuturor categoriilor de personal.

Existã toate premisele ca anul 2008 sã fie un an foarte bunºi sunt convins cã personalul Corpului 1 Armatã Teritorial vadovedi în continuare acelaºi profesionalism, dãruire ºi spirit deechipã, astfel încât, încrederea pusã în noi sã fie confirmatã prinfaptele ºi rezultatele viitoare.

Comandantul Corpului 1 Armatã TeritorialGeneral-maior Nicolaie DOHOTARIU

Începem un nou an plin de misiuni, obiec-tive, provocãri ºi responsabilitãþi. Înperioada ianuarie – decembrie 2008,

obiectivul general al instrucþiei Forþelor Te-restre îl va constitui realizarea/menþinerea capacitãþii ope-raþionale a structurilor militare, necesarã îndeplinirii misiunilorstabilite.

În contextul transformãrilor care au loc la nivelul organis-mului militar pentru integrarea deplinã a Armatei României înstructurile euro-atlantice, unul din aspectele importante aleacestui proces îl reprezintã profesionalizarea militarilor. În anul2007 Armata României a trecut de la sistemul pregãtirii popu-laþiei pentru apãrare prin conscripþie, la un sistem nou ºi demo-cratic, bazat pe voluntariat, care contribuie la dezvoltarea uneiarmate moderne, interoperabilã cu armatele celorlalte statemembre NATO ºi UE, formatã din profesioniºti, luptãtori ºispecialiºti, cu misiunea de a garanta apãrarea suveranitãþiinaþionale ºi integritãþii teritoriale ºi de a îndeplini angaja-mentele militare asumate pe plan internaþional.

Anul 2008 aduce o serie de prioritãþi în domeniulinstrucþiei, în plan conceptual ºi al reglementãrii activitãþii deinstrucþie, ºi anume: a) creºterea capacitãþii operaþionale ºidecizionale a comandamentelor ºi forþelor pentru planificarea,pregãtirea ºi executarea operaþiilor militare, conducerea ºi între-buinþarea forþelor în vederea îndeplinirii misiunilor; b) imple-mentarea sistemului de evaluare a nivelului de operativitate; c)folosirea procedurilor de lucru NATO ºi a învãþãmintelordesprinse în urma desfãºurãrii exerciþiilor de certificare ºi afir-mare în 2007 ºi în anii anteriori; d) implementarea prevederilor„Doctrinei instruirii Forþelor Armate”; e) instruirea prin simula-re a comandamentelor la toate nivelurile; f) creºterea eficienþeiparticipãrii la exerciþii ºi activitãþi de instrucþie, organizate ºidesfãºurate sub egida NATO/UE/OSCE; g) realizarea niveluluinecesar de instrucþie a forþelor destinate NATO ºi a celor în dez-voltare pentru NATO.

Profesionalizarea armatei presupune recrutarea, pregãtirea

ºi menþinerea în sistemul militar a unui corp valoros de militari,capabili sã suplineascã prin pregãtire ºi dotare de înalt nivel,reducerile de efective inerente procesului de transformare aarmatei, dintr-o organizaþie bazatã pe forþa cantitativã, într-unabazatã pe calitate, supleþe ºi mobilitate, capabilã sã dea rãspun-sul adecvat, în condiþiile diversificãrii spectrului de acþiuni mi-litare generate de riscurile, pericolele ºi ameninþãrile la adresasecuritãþii naþionale ºi colective.

Instrucþia ºi exerciþiile în anul 2008 vor trebui sã aducã unplus în perfecþionarea deprinderilor pentru aplicarea tehnicilor,tacticilor ºi procedurilor NATO astfel încât structurile din carefac parte militarii Forþelor Terestre sã poatã executa o gamãlargã de misiuni specifice, un rol foarte important revenindstructurilor de la baza ierarhiei militare (grupe, echipe, echipa-je).

Forþele Terestre sunt expresia demnitãþii, a curajului ºi aspiritului de jertfã cu care înaintaºii noºtri au scris istoria.Astãzi, tot aceste forþe proiecteazã cu tenacitate coordonatelesecuritãþii zilei de mâine, prin efortul cotidian ºi, de multe ori,anonim însã, edificate prin structuri militare fiabile ºi moderne,care au capacitatea ºi agilitatea acþionalã pentru a rãspundeadecvat provocãrilor actuale.

Cu toþii avem datoria sã îndeplinim cu cinste îndatoririle cene revin, sã ne însuºim temeinic cunoºtinþele militare ge-nerale ºi de specialitate, sã ne dezvoltãm deprinderile demon-strate pe timpul evaluãrii în vederea afirmãrii în anii precedenþi.

În sãlile de specialitate, în poligoane, în tabere de instrucþieºi pe timpul exerciþiilor, trebuie sã dovedim interes ºi preocu-pare permanentã pentru perfecþionarea deprinderilor înmânuirea cu precizie a armamentului, a tehnicii ºi echipa-mentelor din înzestrare ºi pentru aplicarea tehnicilor, tacticilorºi procedurilor NATO. Tehnica, oricât de modernã ar fi, dispune

de anumite performanþe. Cel care o pune în valoareeste specialistul, cel care îi dãruieºte o parte dinsufletul sãu. Numai investind în ea tot ceea ce avemmai bun, putem continua, la un nivel superior,

tradiþiile glorioase ale armei în care ne desfãºurãm activitateacu profesionalism.

Comandanþilor de plutoane le aduc în atenþie cã una dinsarcinile importante pe care le au în acest an de instrucþie esteaceea de a-i pregãti metodic pe comandanþii de grupe ºi a-itransforma în principali instructori.

Subofiþerilor ºi maiºtrilor militari, comandanþilor de grupe,ºefilor de echipe ºi echipaje le cer sã manifeste exigenþã îninstruirea subordonaþilor ºi sã aibã permanent în vedere cã prin-cipala lor responsabilitate este de a instrui, disciplina ºi motivamilitarii din subordine. O atenþie deosebitã trebuie acordatãrespectãrii ordinii ºi disciplinei militare, fundamentul sãnãtos alarmatei. Disciplina, clãditã pe înþelegerea datoriei ostãºeºti, pesimþul patriotic al fiecãruia dintre noi, trebuie sã caracterizezeviaþa noastrã de zi cu zi. Modernizarea armatei, nu numai cã nupresupune, în vreun fel, renunþarea la rigorile disciplinei, cidimpotrivã, spiritul nou al democraþiei militare se afirmã princonsolidarea disciplinei militare ferme, prin creºterea coeziuniiarmatei, prin raporturi ierarhice bazate pe încredere, onoare,stimã ºi respect reciproc, prin spiritul de echipã.

Soldaþilor ºi gradaþilor voluntari þin sã le reamintesc cãrezultatele pe care le vor avea pe parcursul anului de instrucþiesunt cele care-i vor recomanda pentru a trece în corpulmaiºtrilor militari ºi subofiþerilor ºi a promova în cariera mili-tarã.

Cu prilejul începerii anului de instrucþie, vã urez tuturor,succese, atât pe plan profesional, cât ºi pe plan personal, ºimultã sãnãtate!

Dumnezeu sã vã ajute ºi sã vã binecuvânteze!ªeful Statului Major al Forþelor Terestre

General-locotenent dr. Teodor FRUNZETI

Mesa ju l comandan tu lu i Corpu lu i 1 A rmatã Te r i to r ia l

“Implicare, ataºament ºi loialitate”

Obiect ive º i pr iori tãþ i

ªapte ianuarie a fost un început de anplin de speranþe ºi, credem noi, de rea-lizãri. La Focºani, locul de baºtinã aluneia dintre cele mai „puternice” mariunitãþi din Armata României, Brigada 8Artilerie Mixtã „Alexandru Ioan Cuza”,într-un cadru discret ºi sobru, a avut locdeschiderea oficialã a noului an deinstrucþie.

Festivitatea de deschidere s-adesfãºurat în incinta cazãrmii brigãzii,unde au participat cadrele militare, sol-daþii ºi gradaþii voluntari, personalul civilcontractual din compunerea comanda-mentului brigãzii, a subunitãþilor debrigadã ale Batalionului 81 Artilerie ºi aBatalionului 84 Asigurare Date.

Sub auspiciile unui anotimp hibernal,caracterizat printr-o ninsoare abundentã ºiaflat sub patronajulmarii sãrbãtoricreºtine „Sfântul IoanBotezãtorul”, coman-dantul brigãzii,colonel doctor FlorinelDAMIAN, în cuvântulsãu, a precizat cã anulde instrucþie 2008 va fiun an încãrcat cuactivitãþi importante,iar acestea nu pot fiduse la bun sfârºitdecât într-o singurãechipã, cu dãruire ºiprofesionalism.

„Obiectivul gene-ral al instrucþiei Brigãzii 8 ArtilerieMixtã, pentru noul an îl constituiemenþinerea ºi dezvoltarea nivelului deinstrucþie a personalului ºi forþelor, con-form destinaþiei, locului ºi rolului acesto-ra, la nivelul standardelor statelor mem-bre NATO/UE pentru participarea la

apãrarea naþionalã ºi colectivã.Acest lucru impune o abordare cu

toatã seriozitatea ºi responsabilitateaactului de instrucþie, folosind eficient tim-pul de pregãtire ºi baza logisticã aferen-tã în care vã veþi instrui pentru a de-monstra cã aveþi capacitatea necesarãatingerii obiectivelor planificate.

Suntem în plin proces de transfor-mare a structurilor din marea unitate, unproces dificil, pe care nu îl putem înde-plini decât împreunã ºi în spiritul vir-tuþilor care ne-au cãlãuzit de-a lungultimpului: coeziune, curaj, iniþiativã ºilucrul în echipã”, a subliniat comandantulmarii unitãþi.

Colonelul DAMIAN a þinut sã pre-cizeze în încheiere militarilor brigãzii cã:„Dumneavoastrã pe domeniile pe care vã

instruiþi sunteþi cei mai mari specialiºti”.Ceremonialul s-a încheiat prin defi-

larea unitãþilor ºi subunitãþilor ºideplasarea acestora direct la terenurile deinstrucþie.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Artileriºtii focºãneni la instrucþie,,Start” în competiþia cu... ei înºiºi

(continuare în pag. 12)Locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

PPaarrttiicciippaarreeaa llaa cceerreemmoonniiaa pplleeccããrriiiiBBaattaalliioonnuulluuii 330000 IInnffaanntteerriiee MMeeccaanniizzaattãã,,,,SSffâânnttuull AAnnddrreeii””,, îînn tteeaattrruull ddee ooppeerraaþþiiii ddiinnAAffggaanniissttaann,, mmii-aa ooffeerriitt ooccaazziiaa ddee aa ssuurr-pprriinnddee ssttaarreeaa ddee ssppiirriitt aa uunnoorraa ddiinnttrree mmiillii-ttaarriiii ggããllããþþeennii,, îînnaaiinnttee ddee mmiissiiuunnee.. CChheessttiiuu-nniillee ppuussee îînn ddiissccuuþþiiee aauu vviizzaatt mmoodduull îînn ccaarreeiinntteerrllooccuuttoorriiii mmeeii aauu pprreeggããttiitt aacceeaassttãã eettaappããiimmppoorrttaannttãã ddiinn vviiaaþþaa lloorr,, ccaarree ssuunntt ssaarrcciinniilleeppee ccaarree llee vvoorr îînnddeepplliinnii îînn tteeaattrruull ddee ooppeerraaþþiiiiººii ccaarree ssuunntt ggâânndduurriillee,, ssppeerraannþþeellee,, ccâ⺺ttii-gguurriillee,, ddiiffiiccuullttããþþiillee,, rriissccuurriillee ppeerrssoonnaallee cceeddeeccuurrgg ddiinn ppaarrttiicciippaarreeaa llaa oo aassttffeell ddee mmii-ssiiuunnee.. CCiittiiþþii-ii!!

Maior AGAVRILOAEI Florin - locþi-itorul comandantului de batalion. ,,Misi-unea pe care Batalionul 300 InfanterieM e c a -n i z a t ã“ S f .Andrei”o va exe-cuta, înp r i m ajumãtatea acestuian, înA f g a -nistan, afost pre-gãtitã încondi þ i ifoarte bune, conform Listei cu CerinþeleEsenþiale ale Misiunii, elaboratã pe bazarealitãþilor existente în Provincia ZABULdin Afganistan. În primul rând, am benefici-at din plin de experienþa militarilor dinBatalionul 812 Infanterie ,,ªoimiiCarpaþilor” din Bistriþa, care au desfãºuratrecent o misiune similarã, în aceeaºi zonã deoperaþii.

Am reuºit sã realizãm instruirea încomun cu militarii americani, la baza mili-tarã din HOHENFELS (Germania), unde, unpluton de infanterie din Batalionul demanevrã s-a antrenat, executând misiuniasemãnãtoare teatrului de operaþii afgan. Deasemenea, am avut trei ofiþeri ºi undetaºament de 27 militari, selecþionaþi dinfiecare grupã de infanterie, care audesfãºurat o pregãtire specificã C-IED(Counter-Improvised Explosive Device),pregãtire care ne va ajuta foarte mult în con-tracararea acþiunilor elementelor anticoa-liþie, al cãror principal mod de acþiune îlreprezintã amplasarea acestor dispozitiveexplozive improvizate. Am abordat ºi sis-temul de pregãtire F.O.B. (Forward Opera-tional Base), care presupune acþiunea inde-pendentã a micilor structuri, de nivel pluton,ºi care implicã o rãspundere sporitã dinpartea comandanþilor pentru subordonaþi ºimisiunile pe care trebuie sã le execute.Mecanicii-conductori au desfãºuratpregãtirea în toate condiþiile de vreme ºiteren, ziua ºi noaptea. Militarii batalionuluiau executat trageri cu toate categoriile dearmament din dotare, inclusiv din TAB. Per-sonalul comandamentului batalionului ºicomandanþii de subunitãþi au participat laSIMEX’07, exerciþiul de instruire prin simu-lare, comun cu specialiºtii americanii. Timpde 5 zile, militarii noºtri au desfãºuratinstrucþia la elicopter. Dupã cum observaþi,am fãcut tot ce a depins de noi pentru a fibine pregãtiþi la plecarea în misiune. Perso-nal, particip la a treia misiune externã, nuam emoþii la introducerea în T.O., dar ºtimfoarte bine cã, nici o misiune nu seamãnã cucealaltã, ºi, de aceea, o tratez ca ºi cum ar fiprima. Pe timpul misiunii, pe primul plan vafi grija faþã de subordonaþi. Prin evaluareacorectã a riscurilor din teatrul de operaþii,sunt convins cã, vom gãsi mijloacele princare sã ne îndeplinim misiunea în condiþiifoarte bune, fãrã a periclita viaþa oamenilor.”

M a i o r -V a l e n t i nSFREJA -ºeful ope-raþiilor ºiinstrucþiei.“Am plani-ficat ºi exe-cutat acti-vitãþile depregãtire amisiunii dinAfganistan,în acord cur e a l i t ã þ i l e

existente acolo, în T.O., bazându-ne peimplementarea procedurilor de operarespecifice NATO ºi utilizate pe timpul misi-unilor internaþionale. Am avut în vedere per-

fecþionarea deprinderilor militarilor noºtri dea reacþiona la diferite evenimente ºi inci-dente care pot apãrea. Întãrirea coeziuniisubunitãþilor a fost o altã direcþie pricipalãpe care s-a acþionat, astfel încât, la finalulpregãtirilor, pot afirma cã, Batalionul 300Infanterie Mecanizatã ,,Sf. Andrei” a atinsnivelul de operaþionalizare necesarîndeplinirii cu succes a unei misiuni într-unteatru de operaþii.

Vom executa, în Afganistan, misiuni desprijinire a armatei ºi poliþiei afgane, decercetare-patrulare ºi de asistenþã umanitarã,contribuind la procesul de construcþie ºimodernizare a acestui stat.

Orice misiune internaþionalã reprezintã ooportunitate pentru ridicarea nivelului depregãtire, o experienþã care ajutã la dez-voltarea orizontului de cunoaºtere ºi a adap-tabilitãþii la cerinþele conflictelor inter-naþionale actuale. De asemenea, reprezintãun pas înainte pentru sporirea interoperabi-litãþii cu armatele moderne ale lumii ºi aleNATO.

Acum, la plecarea într-o nouã misiune,mã încearcã un amestec de emoþie ºi respon-sabilitate, emoþia unei noi provocãri ºiresponsabilitatea de a reprezenta cu cinsteBatalionul 300 Infanterie Mecanizatã ,,Sf.Andrei” ºi Drapelul Naþional.”

Sublocotenent Angelica MÂNEA -ofiþer de legãturã al batalionului demanevrã. ,,Pentru a fi bine instruitã la ple-

carea în aceastã misiune, am participat, încadrul subunitãþii, la toate exerciþiile ce auavut loc în perioada de pregãtire. Personal,am citit multã literaturã de specialitate, amdiscutat cu colegii care au mai trecut prinastfel de experienþe, am participat laîntocmirea documentelor de reprezentare abatalionului, precum ºi la alte activitãþispecifice. Plec în Afganistan ca ofiþer delegãturã, cu misiunea de a fi permanentinformatã, documentatã, în mãsurã sã ofercu oportunitate rãspunsuri corecte, perti-nente, atât comandantului, cât ºi celorlalþiofiþeri din statul major al batalionului demanevrã sau de la subunitãþi. De asemenea,îmi revine sarcina sã asigur legãtura întrecomanda batalionului ºi subunitatea ameri-canã care ne va însoþi pe timpul misiunii.

Fiind prima misiune ºi neºtiind din pro-prie experienþã ce presupune aceasta, suntoptimistã la plecare ºi consider cã voi facefaþã exigenþelor unei astfel de responsabi-litãþi. Sunt convinsã cã, lucrând în echipã,susþinându-ne moral unii pe ceilalþi, vom

duce la bunsfârºit, cusucces, misi-unea încre-dinþatã.”

CãpitanC r i s t i n e lBORDEI -ofiþer dins t a t u lmajor albatalionu-lui. ,,Com-partimentulinformaþii al

oricãrei structuri militare are o importanþãdeosebitã. Când ai informaþii, ai ºanse sãizbândeºti. Altfel, intervine hazardul. Com-partimentul informaþii al Batalionului 300Infanterie Mecanizatã ,,Sf. Andrei” s-afolosit de toate prilejurile pentru a uzita pro-cedurile specifice, în scopul furnizãrii ,,pro-dusului” necesar subunitãþilor luptãtoare. Înacest sens, la exerciþiile ºi aplicaþiiledesfãºurate (CERTEX, ROUEX, MILREX,SIMEX), personalul compartimentuluiinformaþii s-a antrenat în condiþii cât maiapropiate de realitate, în ceea ce înseamnãculegerea, procesarea ºi diseminarea infor-maþiilor. În ultima perioadã a pregãtirii, amparticipat la o misiune de instruire comunã,la baza HOHEHFELS, în Germania, unde aufost stabilite relaþiile de comunicare cupartenerii de coaliþie. În teatrul de operaþii,tot efortul meu ºi al compartimentului va fi

îndreptat cãtre sprijinirea subunitãþilor cuinformaþiile necesare atingerii scopurilorpropuse ºi îndeplinirii misiunilor. Misiunilevor reprezenta, în primul moment, provocãri,prin ineditul situaþiilor, iar, ulterior, realizãrideosebite, scoþând în evidenþã competenþanoastrã profesionalã. Totodatã, acestemisiuni comune sunt deschideri în planulcunoaºterii ºi modalitãþi de apropiere departenerii de coaliþie, de civilizaþia altor þãri.Sunt deosebit de mândru pentru faptul cã facparte din Batalionul 300 Infanterie Meca-nizatã ,,Sfântul Andrei” ºi mã hrãnesc cusperanþa cã voi fi un sprijin real pentrucolegii aflaþi la prima misiune în Afganistan.Bucuria reuºitei va fi mai mare, la sfârºitulperioadei de ºedere în teatru, atunci când,atât pentru ceicare ne-auî n c r e d i n þ a taceastã misi-une, cât ºi pen-tru noi, militariibatalionului, vaexista satis-f a c þ i aîndeplinirii cusucces a dato-riei faþã de þarãºi neam.”

LocotenentLucian COJOCARU - comandant com-panie infanterie. ,,Personalul companiei pecare o conduc a desfãºurat o pregãtire com-plexã în vederea executãrii acestei misiuni.Pentru a ne apropia de realitatea din teatrulde operaþii, am organizat tabere, în care s-apus accentul pe paza obiectivelor impor-tante, pe misiuni de patrulare ºi escortã-con-voi, pe instrucþia EOD ºi la elicopter, pecunoaºterea zonei în care vom acþiona înAfganistan. De asemenea, am executattrageri individuale cu grupa ºi plutonul, cutoate categoriile de armament, atât ziua, câtºi noaptea, precum ºi din TAB-uri. Partici-parea la exerciþiile CERTEX, ROUEX ºiMILREX a dus la un plus de experienþã ºicoeziune pentru luptã a subunitãþii. Vorbinddespre experienþa în T.O., personal, am maiparticipat la douã misiuni internaþionale înAfganistan, în calitate de comandant de plu-ton. Acum, plec la misiune pe o funcþiesuperioarã, completându-mi, într-un fel,pregãtirea profesionalã pe care am dobândi-t-o pânã acum. Consider cã este foarteimportant sã ne întoarcem cu toþii sãnãtoºi,acasã, cu misiunea îndeplinitã.”

Sergent major Liviu-EugenGHERGHICEANU-comandant grupãinfanterie. ,,Ne-am pregãtit pentru misiuneîn cadrul companiei din care facem parte,desfãºurând antrenamente ºi exerciþiidiferite, în funcþie de posibilele misiuni pecare le vom primi în Afganistan. Ne-aminstruit ºi pentru a intra în contact, pentru acomunica, cu reprezentanþii populaþieilocale. Mã aflu acum, la a doua misiune deacest fel, în calitate de comandant de grupã.O misiune externã solicitã din partea mili-tarului punerea în aplicare a tuturorresurselor fizice ºi psihice, a cunoºtinþelor ºideprinderilor cãpãtate de-a lungul timpului.Acolo, în teatrul de operaþii se dã adevãratultest al unui militar profesionist. Consider

aceastã mi-siune o nouãprovocare,un bunprilej decunoaºtere,de a intra îndialog cualte civi-lizaþii, cur e p r e z e n -tanþii altorarmate saupopoare.”

S u b l o -cotenent Vasile-Marius APOSTOL -comandant pluton infanterie. “Amdesfãºurat pregãtirea pentru aceastã misiune

conform SOP-ului Batalionului 300 Infan-terie Mecanizatã ,,Sfântul Andrei”, urmãrindantrenarea subordonaþilor pentru a executapatrulãri, escorte, paza unor obiective sau abazelor de foc, intervenþii rapide ºi altele.Pentru cariera personalã ºi nu numai, parti-ciparea la o misiune externã este aproapeobligatorie în ziua de azi, pentru cã suntem oarmatã NATO ºi este important sã ºtii sãcomunici ºi sã execuþi misiuni în colaborarecu partenerii dinAlianþã.

Sunt onorat cãreprezint ArmataRomâniei ºiinteresele þãriimele, stat mem-bru NATO, într-un teatru de ope-raþii extern. Deasemenea, suntmândru cã facparte din Bata-lionul 300 Infan-terie Mecanizatã ,,Sfântul Andrei”.

Plutonier Mihai SBUGHEA - coman-dant grupã NBC ºi mecanic-conductor peTAB. ,,Instruirea pentru misiune a cuprinsactivitãþile prevãzute în Planul de pregãtire aBatalionului de manevrã. Am urmat, la Cen-trul de pregãtire de la Câmpulung Muscel,un curs de perfecþionare pentru cunoaºtereaprocedurilor NATO întrebuinþate în teatrelede operaþii, prevãzut cu diferite exerciþii, înpoligonul Valea Poienii. Am pus accentul peinstruirea în domeniile EOD ºi NBC. ÎnAfganistan, voi executa misiuni de cer-cetare, de infanterie sau NBC, dupã cum vafi cazul. Este prima mea misiune externã ºi oconsider un adevãrat examen. Voi avea posi-bilitatea sã folosesc procedurile standardNATO în condiþii reale ºi sã cunosc tehnicaNBC din înzestrarea altor armate. Doresc sã

plecãm ºi sã neîntoarcem dinmisiune sãnã-toºi, sã nefacem pedeplin datoriaºi sã arãtãm cãBatalionul 300I n f a n t e r i eM e c a n i z a t ã“ S f â n t u lAndrei” este ostructurã deadevãraþi pro-fesioniºti.”

Caporal Gigi HARMEZIU - ºefechipã antiblindate. ,,În calitate de trãgãtorla aruncãtorul de grenade antitanc (AG-7),am participat la toate exerciþiile tactice cutrageri de luptã planificate în acest an, undeam deschis focul cu muniþie realã, în diferitecondiþii de stare a vremii, ziua ºi noaptea.Perfecþionarea calitãþilor individuale de bunitrãgãtori este necesarã deoarece, pe timpulmisiunilor, este posibil sã fie nevoie sã exe-cutãm trageri reale asupra inamicului. Îmidoresc sã particip la misiunea batalionuluipentru cã o activitate de acest gen îþi ridicãsemnificativnivelul ge-neral depregãtire ºicunoaºtere,r e p r e z e n -tând un atui m p o r t a n tp e n t r ur e a l i z a r e atrecerii înclasa sub-o f i þ e r i l o r ,lucru pe caremi-l dorescîn viitorulapropiat.”

Caporal Lucian PÃTATU- ºef echipãantiblindate. ,,Mã aflu la a doua misiune înAfganistan ºi sunt familiarizat cu specificulmisiunilor dintr-un teatru de operaþii extern.Consider cã misiunea din acest an va fi unbun prilej de a-mi perfecþiona ºi mai multpregãtirea militarã generalã ºi specificã, ceade trãgãtor cu armamentul uºor de infanterie.De aceastã datã, plec în misiune cu speranþacã ne vom face datoria, cã vom reprezenta cucinste unitatea, armata ºi þara. Sunt convinscã ne vom întoarce mai bine pregãtiþi, pentrua putea transmite, celor ce vor urma dupãnoi, din experienþa cãpãtatã pe timpul aces-tei misiuni.”

Locotenent-colonelFlorentin PARASCHIV

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 1(235) din 15 ianuarie 2008Pagina 4

“Mã hrãnesc cu speranþa cã voi fi un sprijin real pentru colegi”

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 1(235) din 15 ianuarie 2008

Pagina 5

Un scurt istoric al acestui produs redutabil ne plaseazã laintenþia guvernelor Germaniei ºi Marii Britanii din 1999,care au semnat un contract pentru producerea unei noi ge-neraþii de vehicule blindate. Programul iniþial era cunoscutsub numele de MRAV (Multi – Role ArmoredVehicle) înAnglia ºi GTK (Gepanzertes Transport – Kraftfahrzeug) înGermania. În luna februarie a aceluiaºi an, Olanda a semnatun memorandum prin care se alãtura programului. În vari-anta olandezã, programul se numea PWV (Pantser WielVoertuing). În decembrie 2002, toþi partenerii au cãzut deacord sã denumeascã vehiculul „Boxer“. Ulterior, în lunaiulie 2003, ministrul britanic al Apãrãrii anunþa retragereaMarii Britanii din proiect, cu scopul de a realiza un vehiculasemãnãtor la nivel naþional(un numãr de 272 de trans-portoare blindate Boxer au fost solicitate de cãtre ForþeleTerestre germane ºi alte 200 de vehicule blindate au fostcontractate de cãtre Royal Netherlands Army).

Veh icu l p la t fo rmã comunãVehiculul produs de firma Krauss-Maffei Wegmann,

Boxer 8x8, este rezultatul îmbinãrii armonioase a cerinþelorimpuse vehiculelor militare: protecþia, mobilitatea, încãrcã-tura utilã. Conceptul tehnic utilizat, de vehicul „platformãcomunã” a condus la realizãri cu costuri reduse, care aufavorizat dezvoltarea unor noi versiuni ºi variante. Vehicululrealizat cuprinde în prezent urmãtoarele dezvoltãri ale pro-gramului de bazã ºi variante tehnice: punct de comandã,transportor blindat pentru personal, ambulanþã, cargo, ateliermobil de depanare. Toate aceste versiuni au fost realizate cuun grad înalt de standardizare pentru a se putea obþine sim-plificarea: lucrãrilor de service, aprovizionãrii cu piese deschimb interschimbabile, antrenamentului, documentaþiilortehnice, precum ºi echipamentului de diagnosticare ºireparare. Protecþia vehiculului BOXER 8x8 se datoreazã, înprincipal, structurii realizate din oþel multistrat, combinatãcu blindajul modular, pentru care sunt utilizate materialefabricate cu tehnologii performante. Proiectarea întreguluisistem de vehicul este optimizatã pentru atingerea unui nivelînalt de protecþie ºi de supravieþuire pentru echipaj ºivehicul, mobilitatea operaþionalã ºi siguranþa fiindmenþinute chiar ºi în cazul ducerii unor acþiuni în mediu con-taminat NBC. Sistemul BOXER realizat fixeazã noi stan-darde în domeniul protecþiei ºi supravieþuirii pentruvehiculele blindate, pentru o plajã largã de ameninþãri: mineantipersonal, mine antitanc, mitraliere grele, fragmente aleproiectilelor de artilerie, bombe de calibru mic, arme auto-mate de calibru mediu.

Carac te r i s t i c i ope ra þ iona leTransportorul blindat este construit pe un ºasiu cu roþi tip

8x8, cu o capacitate de transport de 8 tone ºi un volum inte-rior de 14 m cubi. Compartimentul din spate este modularpentru a oferi posibilitatea de a-l transforma în punct decomandã mobil, ambulanþã sau vehicul pentru sprijin logis-tic. Pentru identificare, versiunea de bazã are o turelãechipatã cu o mitralierã de 7,62 mm/12,7 mm care se poateroti la 360. Cutia blindatã este modularã ºi cuprinde com-partimentul mecanicului–conductor, compartiment prevãzutcu un oblon care are încorporate trei periscoape fixe ºi ca-mera desantului. Dupã variantele de construcþie ºi proiecþiamisiunilor, camera desantului poate fi înlocuitã. În funcþiede situaþie, pot fi realizatediferite variante tehnice(punct de comandã, trans-portor de trupe, ambulanþãsau vehicul de sprijin logis-tic). Accesul în cameradesantului se face printr-otrapã hidraulicã dispusã înpartea din spate a cutiei blin-date.

Versiunea de bazã rea-lizatã are o capacitate deîncãrcare de 8 tone, per-miþând ca echipamentulpentru misiune ºi aparaturapentru comunicaþii sã fieintegrate fãrã compro-miterea mobilitãþii sau per-formanþelor de protecþie alevehiculului. BOXER esteproiectat cu o rezervã de

masã de 3 tone, ceeace asigurã potenþialulde dezvoltare ºi capa-citatea de a face faþãunor misiuni ulte-rioare. Potenþialul dedezvoltare este sporitprin aplicarea concep-tului modular întâlnittot mai des pep l a n º e t e l eproiectanþilor devehicule blindate.Aplicarea unor astfelde realizãri tehnicepermite îmbunãtãþireasistemului de protecþieprin adãugarea deblindaj suplimentaradaptat misiunilorplanificate. Astfel,vehiculului îi esteasiguratã o protecþie eficace împotriva minelor prin folosireaunui blindaj modular, adaptabil, mãsurã care îi prelungeºtecapacitatea de supravieþuire în câmpul de luptã prin anulareaameninþãrilor prezente ºi a celor ulterioare ce se vor dezvol-ta de-a lungul perioadei de viaþã a vehiculului. Blindajul

vehiculului BOXER 8x8 are prevãzut în interior un capito-naj pentru protecþia echipajului împotriva fragmentelorsecundare ºi pentru a permite ducerea pe timp îndelungat a

acþiunilor de luptã, rezistând loviturilormultiple. Podeaua blindatã ºi transmisiavehiculului sunt proiectate pentru a asiguramobilitatea acestuia chiar ºi dupã atacul cumine. Creºterea capacitãþii de protecþie ºi desupravieþuire au fost realizate prinproiectarea unui sistem greu de detectat, cuo amprentã acusticã, în infraroºu ºi radar câtmai redusã. Potenþialul de dezvoltare exis-tent permite montarea de noi blindaje, pen-tru a putea corespunde nivelelorcrescute de ameninþare.

Mobilitatea în teren accidentatºi pe ºosea este atinsã prin uti-lizarea tracþiunii integrale, a sus-pensiei independente pentru toateroþile, a sistemului central deumflare a roþilor, a unui motor per-formant ºi a cutiei de viteze auto-mate. Vehiculul este capabil sãatingã performanþele maxime în

condiþii extreme ale mediului înconjurãtor sau înteren accidentat. BOXER dispune de suspensieindependentã pentru toate roþile. Autonomia trans-portorului este de 1.050 km, iar viteza maximã peºosea este de 103 km/h

Mobilitatea strategicã, rapidã, în configuraþia„gata de luptã” este asiguratã de posibilitatea de afi transportat cu uºurinþã pe ºosea, cu trenul, pemare sau aerian.

Lap idar desp re ech ipamenteº i s i s t eme înco rpora te

Protecþia deosebitã, întreþinerea uºoarã ºi fiabilitateatuturor componentelor sunt trãsãturi definitorii ale vehiculu-

lui BOXER 8x8, obþinute prin utilizarea sistemelor de obser-vare, comunicaþii, diagnosticare de înaltã definiþie, încorpo-rate, a magistralelor electronice de date, precum ºi a materi-alelor, componentelor de serie, de calitate. Implementareastandardelor internaþionale ºi specificaþiilor întregului spec-

tru logistic au condus la eficienti-zarea abordãrii tehnice în raport cucosturile.

Interferenþele comune la nivelde sisteme ºi subsisteme permitbeneficiarilor sã-ºi adapteze pro-priul sistem de comandã, control ºicomunicaþie.

O staþie de lucru, C31, de ge-neraþie recentã, faciliteazã lucrulechipajului ºi în operaþiuni multi-naþionale ºi are ca funcþii esenþialeexecutarea în timp real a schimbu-lui de informaþii (imagini, texteetc.), afiºarea în timp real ºi actu-alizarea datelor pentru cunoaºtereasituaþiilor exacte din teatrul de

operaþii.Echipamentul standard pentru vehicul gol (25 t)

cuprinde, pe lângã aparatura ºi sistemele specifice, instalaþiade aer condiþionat pentru operaþiuni în zone tropicale, sistemde încãlzire pentru operaþiuni în zona articã, pânã la – 400 C,sistem de stingere a incendiilor, magistrala CAN cu echipa-mentul de diagnosticare integrat, pregãtit pentru integrareapostului de lucru C 31 ºi GPS.

Avantajele proiectãrii modulare a vehiculului BOXER8x8 sunt: proiectarea înalt standardizatã, întreþinerea uºoarã,repararea ºi interschimbarea ce pot fi executate chiar ºi încondiþii operaþionale, autonomia, configurarea individualiza-tã în funcþie de solicitãrile beneficiarului ºi potenþialul de

dezvoltare pentru a face faþã cerinþelor suplimentare, deviitor.

Conceptul unic de montare a modulelor interschimba-bile, pentru diferite tipuri de misiuni, pe o platformã comunãde vehicul transportor, asigurã linia de bazã pentru versi-unile de vehicule ulterioare sau pentru modificarea celorexistente.

Caracteristici:Armament - mitralierã MG 7,62mm /mitralierã cal.

12,7mm, (aruncãtor de grenade automat cal 40mm);Echipaj - 3 membri ai echipajului +8 militari;Greutate - 25 tone;Motor - MTU de 530 kW(ISO); Autonomie - 1050 km;Vitezã - 103 km pe ºosea;Echipamente - Instalaþie de aer condiþionat, instalaþie de

stins incendiul, sistem de protecþie NBC, sistem GPS; Lungime - 7, 98 m;Înãlþime - 2, 37 m.Traverseazã obstacole/ ºanþuri cu lãþimea de 2 m ºi

înãlþimea de 0,8 m.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

Notã bibliograficã: - Armyrecognition.com, RfT.nr 4/2007,revista TopGun nr.3/2007, Armytechnology.com.

Veh icu le B l i nda te Mu l t i ro l

BOXER 8 x 8

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 1(235) din 15 ianuarie 2008Pagina 6

CMYK

În perioada ianuarie-iulie 2008, Batalionul 300Infanterie Mecanizatã ,,Sfântul Andrei” executã onouã misiune internaþionalã de stabilitate, ISAF III, înregiunea ZABOL din Afganistan. Cu prilejuldesfãºurãrii ceremoniei de plecare a batalionului demanevrã în teatrul de operaþii afgan, am încercat sãsurprind în dialogul care urmeazã, gândurile ºifrãmântãrile comandantului unitãþii militare gãlãþeneînainte de misiune.

- Domnule locotenent-ccolonel, ce semnificaþie arepentru unitatea pe care o conduceþi aceastã nouã misiuneîn Afganistan ?

- Misiunea pe care Batalionul 300 Infanterie Meca-nizatã ,,Sfântul Andrei” o va executa, în prima jumãtate aanului 2008, are o dublã semnificaþie: în primul rând, mi-siunea reprezintã momentul de consacrare a batalionuluica forþã destinatã NATO, iar în al doilea rând, este exa-menul de maturitate pe care trebuie sã-l dea orice unitateparticipantã la o astfel de activitate. Pregãtirea pe care amefectuat-o anterior, pentru îndeplinirea cerinþelor de ope-raþionalizare, conform criteriilor sistemului de evaluareCREVAL, dar ºi pregãtirea desfãºuratã la specificul misi-unii din Afganistan, ne dau încrederea cã vom trece cubrio acest examen. La revenirea din teatrul de operaþii,Batalionul 300 Infanterie Mecanizatã va fi o structurãcredibilã ºi puternicã din punct de vedere operaþional, înmãsurã sã participe ºi la alte misiuni, sub comandamentenaþionale sau internaþionale.

- Prezenþa unei forþe armate strãine pe teritoriul alteiþãri genereazã ostilitate din partea ,,gazdelor”, chiardacã scopurile misiunii sunt ,,nobile”. Ne enumeraþi câte-va posibile riscuri ºi ameninþãri ce se pot manifesta laadresa misiunii ºi a participanþilor la o astfel de misiune?

- Este foarte adevãrat cã, într-un conflict asimetric,cum este cel din teatrul de operaþii din Afganistan,riscurile ºi ameninþãrile la adresa misiunii, în ansamblu,dar ºi a forþelor militare participante, sunt multiple, vari-abile de la o perioadã la alta, dar ºi de la o zi la alta. Nu sepoate vorbi de un set de riscuri ºi ameninþãri standard cucare noi ne vom confrunta acolo. La nivelul statului majoral batalionului, dar ºi la nivelul subunitãþilor, existãdeschidere ºi o abordare elasticã în a aprecia riscurile ºidificultãþile care pot apãrea ºi care pot influenþa misiuneanoastrã. Noi ne-am însuºit din lecþiile învãþate ºi din expe-rienþa transmisã de militarii români care au participatanterior la misiune, în aceeaºi zonã, Zabul. Astfel, apre-ciez cã principala ameninþare la adresa forþelor noastre oreprezintã dispozitivele explozive improvizate, fapt pentrucare, am desfãºurat o instruire specialã în perioada depregãtire, atât în þarã, cu o echipã EOD a Forþelor Te-restre, cât ºi în Germania, cu o echipã americanã specia-lizatã în combaterea acestui tip de riscuri. De asemenea,consider cã o altã dimensiune a riscurilor ºi ameninþãrilorrezidã din clima ºi relieful specifice zonei, dar ºi de latehnica de luptã pe care urmeazã sã o folosim pe timpul

executãrii misiu-nilor. Þinândseama de faptulcã o mare partedintre noi nu seaflã la prima mi-siune în Afga-nistan, dar ºi debuna instruirespecificã pe caream efectuat-opânã aici, cred cãpregãtirea bata-lionului, înansamblul sãu,pentru a combateastfel deameninþãri, estemai bunã, ceea cereduce semni-ficativ nivelul

riscurilor potenþiale asupra misiunii.- Consideraþi cã asigurarea logisticã a batalionului va

permite executarea în bune condiþii a misiunii primite?- Una dintre direcþiile principale de acþiune, avutã în

vedere în perioada de pregãtire a misiunii din Afganistan,a fost realizarea suportului logistic necesar batalionului înteatrul de operaþii. În acest sens, am avut sprijinul total aleºaloanelor superioare, precum ºi al celor care au avutcompetenþe pe linia asigurãrii cu materiale. Am plecat, înacest demers, de la situaþia existentã în teatrul de operaþii,am luat în considerare activitãþile ºi materialele pe caredetaºamentele anterioare le-au introdus în teatru ºi, nu înultimul rând, am apreciat nevoile pe care noi le avem pen-tru a completa stocurile de materiale puse la dispoziþiebatalionului de manevrã. Concluzionând, eu cred cãnevoia noastrã de susþinere materialã a fost realizatã într-un procent foarte mare, iar fondurile care ne-au fost alo-cate, suficiente.

- Cum apreciaþi starea moralului trupei la plecarea înteatrul de operaþii din Afganistan?

- Peste 50% dintre militarii care compun Batalionul demanevrã au mai trãit experienþa unei misiuni în teatrul deoperaþii. Din fericire pentru noi, vom merge tot în Afga-nistan, ceea ce ne face sã credem cã experienþa dobânditãîn prima misiune a fost beneficã pentru pregãtirea actualeimisiuni. Experienþa militarilor ,,vechi” a fost împãrtãºitã,prin discuþii interpersonale, ºi celor care nu au mai parti-cipat la o astfel de misiune. Astfel, militarii au putut sã-ºiformeze o imagine a realitãþilor dintr-un teatru de operaþii,imagine care, din fericire, nu a influenþat negativ moralulpersonalului batalionului

- Care sunt argumentele care vã determinã sãsusþineþi cã B. 300 I.Mc. ,,Sfântul Andrei” va executa cusucces misiunea ISAF III din Afganistan?

- Pe scurt, argumentele noastre ar fi urmãtoarele:pregãtirea exemplarã a batalionului, care în perioada pre-mergãtoare introducerii în teatrul de operaþii a executat omultitudine de exerciþii specifice, în ideea instruirii co-respunzãtoare a personalului la specificul misiunii pe careo vom îndeplini în Afganistan; apoi, puterea statuluimajor, care a parcurs procesul de operaþionalizare ca forþãNATO, însuºindu-ºi procedurile de operare standard uti-lizate în teatrele de operaþii; experienþa personalului cãpã-tatã pe timpul misiunii anterioare în acelaºi teatru de ope-raþii; ºi, nu în ultimul rând, faptul cã batalionul ºi-ademonstrat capabilitãþile operaþionale, cu prilejul par-ticipãrii la exerciþiile de amploare desfãºurate în acest an.

- Dumneavoastrã, personal, cu ce gânduri, speranþe,dorinþe, plecaþi în aceastã importantã misiune ?

- Speranþa fiecãrui comandant, la plecarea în misiune,este aceea de a se întoarce la sfârºitul acesteia cu toþioamenii cu care a plecat la drum. ªi eu îmi doresc acelaºilucru, sã mã întorc în þarã cu toþi oamenii cu care plec înmisiune, fãrã sã afectez în vreun fel calitatea modului încare noi ne îndeplinim misiunile pentru care suntemtrimiºi acolo. Este o dorinþã puternicã a mea ºi cred cã voiurmãri în fiecare minut sã se realizeze acest lucru. Deasemenea, îmi doresc ca prestaþia Batalionului 300 Infan-terie Mecanizatã ,,Sfântul Andrei” în teatrul de operaþiidin Afganistan sã nu fie cu nimic mai prejos decât cea apartenerilor din Alianþã. În fine, doresc sã devenim o forþãcredibilã, puternicã, capabilã sã rãspundã provocãrilorunui conflict asimetric, cum este cel pe care urmeazã sã-labordãm acolo.

- Doriþi sã mai adãugaþi ceva, la finalul acestui inter-viu ?

- Daþi-mi voie sã transmit tuturor celor care, prinprestaþia lor au contribuit la operaþionalizarea Batalionului300 Infanterie Mecanizatã ,,Sfântul Andrei” ºi lapregãtirea acestuia pentru misiunea din Afganistan,comandanþilor noºtri ierarhici, ºefilor de structuri ºi com-partimente de la diferite eºaloane, sincere mulþumiri, atâtîn nume personal, cât ºi în numele subordonaþilor mei.Totodatã, vreau sã mulþumesc familiilor personaluluibatalionului pentru înþelegerea doveditã în toatã aceastãperioadã de pregãtire ºi de eforturi consistente. Nu înultimul rând, doresc sã-mi exprim gândurile mele derecunoºtinþã faþã de ziarul ,,Curierul ARMATEI”, carene-a monitorizat, aº zice, pas cu pas, în toatã aceastãperioadã de pregãtire. Am simþit cã munca noastrã estereflectatã obiectiv în paginile publicaþiei dumneavoastrã,ºi astfel, cunoscutã de cãtre toþi militarii din Corpul 1Armatã Teritorial ºi din celelalte structuri militare. Tutu-ror celor menþionaþi mai sus, le transmit un sincer ,,Lamulþi ani!”

- Vã dorim sã vã întoarceþi cu toþii sãnãtoºi din misi-une!

Locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

O forþã credibi lã a Al ianþei- interviu cu locotenent-ccolonelul Adrian SOCI, comandantul Batalionului 300 Infanterie Mecanizatã “Sfântul Andrei”

- În perioada 19-223 noiembrie 2007Batalionul 341 Infanterie s-aa aflat înPoligonul Babadag. Ce activitãþi adesfãºurat?

- Am desfãºurat exerciþii tactice cutrageri de luptã, de nivel companie. Laaceastã activitate au participat Companiile2 ºi 3 Infanterie ºi Compania Sprijin dincompunerea batalionului.

Activitatea a fost precedatã de exe-cutarea marºului din garnizoana dereºedinþã (Topraisar) în cadrul unui convoice a avut în compunerea sa circa 60 devehicule militare. Marºul a fost executatpe o distanþã de aproape 150km în condiþi-ile unui trafic rutier civil, aglomerat ºi aunor condiþii climaterice grele (lapoviþã ºipolei).

În prima zi când am ajuns în poligonam trecut la pregãtirea ºi executarea unorºedinþe de trageri la care eram restanþieri.

Au fost executate ºedinþe la nivel degrupã, pluton ºi companie. Aceste trageriau fost binevenite în vederea desfãºurãriiexerciþiilor tactice pe care le-au executatulterior.

Au urmat exerciþiile tactice. De aceastãdatã, timpul a fost de partea noastrã. Ceeace ne-a permis sã desfãºurãm activitãþileîn bune condiþii. Având alãturi de ele com-pania sprijin, ambele companii de infan-terie, pe parcursul mai multor ore auîndeplinit în condiþii foarte bune misiunileprimite. Rezultatele obþinute au fost celepe care le ºi aºteptam, adicã, de foartebine.

- Pe lângã þintele de carton, în poligonau mai fost aduse ºi alte þinte, reale, am

putea spune?- Cu sprijinul celor de la poligon am

introdus în câmpul de þinte un transportorºi un autocamion, ambele dezafectate.Efectul la þintã a fost unul impresionant.Fiecare militar a putut sã vadã pe viu ceeace poate face armamentul pe care îl are îndotare. ªi, mai ales, ce se întâmplã realcând un transportor sau un camion estesupus unui asemenea tir.

Am dorit sã fim cât mai aproape derealitatea câmpului de luptã ºi într-o anu-mitã mãsurã chiar am ºi reuºit.

- Evidenþiaþi vreo subunitate anume?- Sunt ofiþer de infanterie de aproape

20 de ani ºi îmi iubesc arma din care facparte. Dar, astãzi, rezultatele obþinute decãtre artileria batalionului mã obligã sãîmi scot capela în faþa artileriºtilor.

Plutonul de aruncãtoare calibrul 120mm ºi cei de la plutoanele de armamentgreu au executat trageri de o precizie cumrar mi-a fost dat sã vãd. Folosind o expre-sie artileristicã, pot sã spun cã au fãcut„farmacie” în poligon. Au fost cei maibuni.

- Ce a însemnat anul de instrucþie2007 pentru Batalionul 341 Infanterie?

- Foarte mult. Deoarece a fost un anbogat prin activitãþile desfãºurate, în spe-cial, în semestrul al II-lea.

În primul rând, a trebuit sã îndeplinimactivitãþile prevãzute în planul cu princi-palele activitãþi. Am beneficiat ºi de alteactivitãþi la care aº dori sã mã refer ºianume: în perioada august-octombrie2007, batalionul a participat cu o com-panie la exerciþiul bilateral româno-ameri-

can „Po.P. ’07” care s-a desfãºurat în BazaAerianã de la Mihail Kogãlniceanu ºi înPoligonul de la Babadag.

Tot în luna octombrie, cu o altã com-panie am participat în Poligonul Capu-Midia la exerciþiul naþional „MILREX’07”. Pe timpul exerciþiului, subunitatea afost integratã Batalionului de InfanterieMarinã din compunerea S.M.F.N.

Este cunoscut faptul cã Batalionul 341Infanterie face parte din SEEBRIG.

La sfârºitul lunii octombrie, începutullunii noiembrie, am participat în Turcia laAnkara, la exerciþiul „SEVEN STARS’07” cu o celulã de rãspuns formatã dinofiþeri ºi subofiþeri de stat major.

La câteva zile dupã încheierea exerci-þiului, a urmat evaluarea batalionului decãtre comandamentul SEEBRIG. O echipãde evaluatori, condusã de cãtre comandan-tul brigãzii, general de brigadã doctor

Virgil BÃLÃCEANU, a evaluat timp dedouã zile batalionul. Pentru pregãtireaevaluãrii, întreg personalul unitãþii amuncit din zori ºi pânã în noapte. Efortuldepus de cãtre ei s-a vãzut prin aprecieriledeosebite pe care echipa de evaluatori aufãcut-o la adresa lor.

- Au fost activitãþi puþine sau multepentru batalion?

- Faptul cã au fost activitãþi puþine saumulte este mai puþin relevant. Importanteste cã am putut sã beneficiem de resursaumanã ºi materialã ca sã le putem înde-plini în condiþii foarte bune, iar batalionuls-a aflat permanent în acþiune.

- Ce aºteaptã Batalionul 341 Infan-terie de la anul de instrucþie 2008?

- O nouã misiune într-un teatru deoperaþii. Dupã datele pe care le am la dis-poziþie în acest moment, în curând va tre-bui sã începem pregãtirea pentru a parti-cipa la o activitate de acest gen.

Va fi o perioadã încãrcatã, pentru careva trebui sã ne mobilizãm exemplar ca sãfacem faþã cu succes sarcinilor încre-dinþate. Am deplina încredere cã, ºi deaceastã datã, „Rechinii albi” vor face faþãcu succes provocãrilor venite.

- Sunteþi comandantul acestei unitãþidin anul 2004. Aþi fost în fruntea bata-lionului atât în teatrul de operaþii dinKosovo, cât ºi în cel din Afganistan. Câþidintre ei credeþi cã îºi vor exprima do-rinþa de a participa din nou la o misiunede acest gen?

- Toþi militarii din batalion.Maior

Gabriel PÃTRAªCU

„O nouã mis iune într -un teatru de operaþ i i”- I n te rv iu cu comandan tu l Ba ta l ionu lu i 341 I n fan te r i e , l oco tenen t - cco lone l d r . Vas i l e VREME -

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 1(235) din 15 ianuarie 2008

Pagina 7

CMYK

VV ee tt ee rr aa nn uu ll uu nn ii tt ãã þþ ii iiZiua de miercuri, 21 noiembrie, se anunþã pentru

Rechinii albi a fi deosebit de frumoasã. Dupã ploaia pe careau îndurat-o pe parcursul întregului marº de la Topraisar laBabadag ºi dupã bãtãlia pe care au trebuit sã o dea cu noroiulde pe drumurile desfundate ale poligonului, cea de azi este

binevenitã, maiales cã, este ºimomentul celmai greu alactivitãþilor pecare le vordesfãºura înpoligon, exer-ciþiile tacticecu trageri deluptã.

Plec cãtrelocul de

desfãºurare a exerciþiilor împreunã cu maiorul IulianÞÃRANU ºi locotenentul Octavian DOROBANÞU.Parcurgem drumul de la tabãra rechinilor pânã la locul undesunt dispuse subunitãþile în teren, mai precis, pe pantele deest ale “Dealului 6 Martie” lângã buncãr, îmbarcaþi în ca-bina unui autoatelier la volanul cãruia se aflã unul dintre„veteranii unitãþii”, maistrul principal Valentin MACOVEI.Meºterul cu mâini de aur, cum mai este cunoscut, are pestetrei decenii de carierã militarã pe care i-a parcurs numai înaceeaºi unitate. Jovial, aºa cum îl ºtiu de aproape 17 ani, nepovesteºte când era tânãr ºi venea în acest poligon, cobora înhalta de la Codru ºi, venea pe jos în poligon, aducând tubulcu azot (necesar verificãrii legãturii elastice) în spinare.Doar el ºi cu unul sau doi soldaþi.

Ajungem la buncãr. Cobor din camion ºi împreunã culocotenentul Dorobanþu, reprezentantul celor de la comparti-mentul operaþii, merg cãtre locul în care infanteriºtii sepregãtesc pentru exerciþiu. Ofiþerul îmi face o scurtã infor-mare despre ceea ce urmeazã sã se desfãºoare. Conform sce-nariului tactic al exerciþiului, “compania de infanterieîmpreunã cu un pluton de aruncãtoare, calibrul 120 mm dincompunerea companiei sprijin duce lupta pe poziþii succe-sive în cadrul operaþiei de întârziere, ulterior, trecând laofensivã pentru nimicirea capului de pod pe care adversarull-a creat”. Ca forþe luptãtoare, în poligon se aflau (la aceadatã) companiile 2 ºi 3 infanterie ºi compania sprijin dincompunerea batalionului.

La câþiva paºi de buncãr, sub o plasã de mascare, gãsescinstalat punctul de observare al comandantului companieisprijin, comandatã de cãtre cãpitanul Petriºor HONDREA,care tocmai raporta pe aparatul de conducere a focului coor-donatele obiectivelor asupra cãruia subunitatea sa vadeschide focul în sprijinul infanteriºtilor. „Noi, cei de lasprijin suntem de fiecare datã primii care deschidem focul ºi,întotdeauna, toþi ochii sunt pe noi”îmi spune comandantul desubunitate. Plec de a lungul tranºeelor pe care deja cei de lacompania a 2-a le-au ºi ocupat pe grupe. În flancurile aces-tora sunt dispuse transportoarele amfibii blindate, care au camisiune sã sprijine cu focul armamentului de la bord foculgrupelor de infanterie. Îl vãd pe fruntaºul Cãtãlin FULGERcu douã cutii cu muniþie de calibrul 14,5 mm în mâini, carese îndreaptã cãtre transportorul al cãrui operator la cele douãmitraliere jumelate din turelã este.

Comandanþii de plutoane indicã comandanþilor de grupeobiectivele pe care fiecare grupã va trage, precum ºi modulde executare a focului asupra acestora cu armamentul dindotare. Lângã fiecare militar se aflã unitatea de foc pe careacesta o va folosi pe timpul desfãºurãrii exerciþiului.Echipele antiblindate impresioneazã prin abundenþa de lovi-turi pe care le au la dispoziþie. De aceastã datã, au ºi pe ce sãtragã pe mãsura puterii de foc pe care o au la dispoziþie. Înpoligon au fost aduse douã þinte care sunt foarte apropiate derealitatea câmpului de luptã. Un transportor ºi un auto-camion (S.R.-114) dezafectate, pe care, cu predilecþie, cei dela antiblindate vor trage. Nici cei de la echipele antipersonalnu se lasã mai prejos, pe afete sunt instalate puternicelemitraliere de calibrul 7,62 mm, din cutii sunt scoase benzilecu muniþie, care sunt introduse în camerele de încãrcare. Severificã înãlþãtoarele ºi se asigurã armamentul. Se aºteaptãordinul de deschidere a focului.

Primii sunt cei de la aruncãtoareAlãturi de infanteriºti se aflã ºi servanþii de la plutoanele

de aruncãtoare de 82 mm ºi antiblindate mixte. Sunt dispuºiîn flancul stâng al companiei a 2-a gata pentru deschidereafocului . Dovada o constituie lãzile cu muniþii aflate lângãpiese, gata pentru a fi introduse pe þevi ºi în camerele deîncãrcare.

Comandantul de companie raporteazã comandantuluiBatalionului 341 Infanterie, locotenent-colonelul doctorVasile VREME, cã subunitatea este gata pentru începereaexerciþiului. Comandantul unitãþii aprobã, iar primii caredeschid focul sunt cei de la aruncãtoarele de 120mm aflaþi lacirca 2 km înapoia infanteriºtilor. Prima bombã pleacã în

poligon. Are un parcurs mai lung petraiectorie faþã de proiectilele de artileriecu care sunt obiºnuit. Se produce primaexplozie la o distanþã destul de aproapede primul obiectiv pe care cei de laaruncãtoare vor trage. Comandantul com-paniei sprijin face calcule ºi introduce,concomitent, corecþiile în bãtaie ºi îndirecþie. Din poziþia de tragere pleacã petraiectorie o a doua bombã. De aceastãdatã, spargerea se produce pe obiectiv. Seschimbã mecanismul tragerii, se trage cutot plutonul, iar, în poligon, vedem treiexplozii succesive urmate de alte salve.La ordinul comandantului companiei adoua, compania sprijin, mutã focul pe unalt obiectiv. Cei de la plutonul de 82primesc ºi ei comanda pentru a deschidefocul pe un obiectiv.

Primii care deschid focul sunt cei dela aruncãtorul dispus pe un transportor,comandaþi de cãtre sergentul CostelBURCÃ. Dispuºi în stânga ºi în dreaptaaruncãtorului, cei doi servanþi, caporalulErol ABLALIM, ochitor ºi caporalulCiprian ZGANCEA, încãrcãtor, primesc de la servantul cubombe, caporalul Ionel Dumitru bomba de 82 pe care ointroduc pe þeavã ºi, care pleacã imediat. Subofiþerulurmãreºte cu binoclul la ochi explozia bombei. Ordonãechipei de servanþi un alt înãlþãtor ºi o altã derivã ºi le spunesã încarce aruncãtorul cu o altã bombã. Misiunile de foc con-tinuã. Trage ºi cel de-al doilea aruncãtor comandat de cãtrecaporalul Costel BOCAI. Aruncãtorul este dispus pe sol ºidin cauza primei bombe care a explodat departe de þintã, tre-buie schimbat înãlþãtorul. Este modificatã ºi poziþia brãþãriide la afetul biped de pe þeavã. Cei doi servanþi, caporaliiªtefãnel DATCU ºi Mihai SPOIALÃ se miºcã cu rapiditatepe lângã aruncãtor. Privesc cãtre þeava aruncãtorului ºiobserv cã dispozitivul antidublã încãrcare nu este ataºat.Comandantul de aruncãtor îmi spune cã sãculeþii care conþinîncãrcãtura de azvârlire agaþã la ieºire, ceea ce duce la aba-teri mari în bãtaie ºi în direcþie ºi, pentru a evita asemeneaerori, s-a renunþat la dispozitiv.

FFllããccããrrii ººii ffuumm îînn ppoolliiggoonnDeschid focul ºi cei de la antiblindate mixte care îºi con-

centreazã loviturile pe tab ºi camion. Odatã cu ei deschidefocul întreaga companie. Canonada „Rechinilor albi”estefoarte puternicã. În întreg poligonul se produce un vacarminfernal. Puternicile mitraliere de pe transportoare intrã ºi eleîn luptã. Comandantul companiei a 2-a, cãpitanul CristianMANOLIU având lângã el un militar transmisionist, careare în spate o staþie radio, conduce focul subunitãþii. Grupelede infanterie îºi intensificã tragerile asupra fiecãrei þinte dinpoligon. Cei de la echipele antiblindate au luat în reticululaparatelor de ochire transportorul. În curând, (spre dispe-rarea celor de la a 3-a care nu vor mai avea pe ce sã tragã),din transportor ies flãcãri, iar un nor mare de fum se înalþãdeasupra poligonului.

Compania a 2-a îºi încheie exerciþiul. Pe grupe ºi pe plu-toane, compania se retrage predând aliniamentul celor de lacompania a3-a.

Cei de la a 3-a sunt grãbiþi. Îmboldiþi de fluierul cãpi-tanului Milicã PANÃ ocupã cu rapiditate locaºurile detragere pregãtindu-se pentru deschiderea focului în cel maiscurt timp. Sunt motivaþi ºi de reuºita celor dinaintea lor. Dinnou, compania sprijin se impune prin precizia tragerii pecare o executã în sprijinul companiei 3 infanterie. De aceastãdatã, în flancul stâng, cei mai iuþi sunt cei de la antiblindate,piesa de AG-9 comandatã de cãtre plutonierul EdenSTÃNESCU, avându-i ca servanþi pe soldaþii GeorgianMOCANU ºi Marius METELEAGÃ ºi pe sergentul ClaudiuLAZÃR deschid focul asupra þintelor. Loviturile pleacã unadupã alta, iar la þinte efectul este devastator. Transportoruleste din nou incendiat spre mulþumirea întregii companii.Cei de la echipele antipersonal au terminat de defriºatcamionul. Efectul la þintã este impresionant, se vãd clarrezultatele ºi nu pe þinte de carton, ci pe metal puternic.Trãgãtorii au ºansa sã vadã pe viu ce poate sã facã arma-mentul pe care îl au în dotare.

Unui trãgãtor de la mitraliera de 14,5 mm dintr-un trans-portor, din cauza gazelor rezultate în urma tragerii i se facerãu. Este chemat sanitarul batalionului, plutonierul-major

Nicolae DIHOIU care aleargã cãtre transportor în vedereaacordãrii primului ajutor. Militarul este scos din transportorºi dã semne de revenire. Comandantul de grupã,plutonierul-major Georgicã STEREA ordonã înlocuireatrãgãtorului cu un alt militar din grupã cãruia îi precizeazãca seriile de tragere pe care le va executa sã fie scurte ºi nulungi ca duratã de tragere. Subofiþerul revine la grupã care,la ordinul lui, reia tragerea. Ordonã echipei antiblindateaflatã în stânga lui sã termine odatã cu S.R-ul din poligon.Atât le-a trebuit caporalilor Daniel IORGA ºi IonelAPOPEI. Din douã lovituri de AG-7, cabina camionului seînalþã cãtre cer. Lângã ei, echipa antipersonal formatã dinsergentul Florin GIURGEA ºi caporalul Mihai FLOREAculcã la pãmânt toate þintele de carton care mai sunt înpicioare.

Se aude fluierul lui PANÃ care vesteºte încetarea exer-ciþiului. Se face verificarea armamentului ºi a echipamentu-lui. Pe plutoane, compania trece la strângerea tuburilor ºi acelorlalte elemente rãmase de la trageri. Transportoarele auþevile de la mitraliere ridicate, se bagã ulei pe ele, mecanicii-conductori pornesc motoarele. Pe rând, transportoarele iesdin amplasamente. Se constituie coloana în vedereadeplasãrii la tabãrã. Comandanþii de companie sunt chemaþide cãtre comandantul de batalion care le aduce la cunoºtinþãcalificativele obþinute de fiecare subunitate în parte ºi le faceprecizãri pentru ce vor avea de executat în continuare.

Exerciþiul cu cele trei subunitãþi este considerat încheiat.În poligon se reia canonada de cãtre cei de la AG-9, care maiau de executat trageri în afara cadrului tactic. Lângã coloanade transportoare soseºte ºi plutonul de 120 mm comandat decãtre locotenentul Florin POPA, care îºi ocupã locul în dis-pozitivul de marº în vederea începerii deplasãrii.

Telefonul fãrã f irTerminã tragerea ºi cei de la antiblindate. Militarii se

îmbarcã la bordul transportoarelor. Pe rând, sub comandacomandanþilor de subunitãþi începe deplasarea. Se ajunge întabãrã unde se parcheazã tehnica de luptã, iar militarii trecla curãþatul armamentului. Se fac comentarii asupra moduluicum a decurs exerciþiul ºi despre tragerile efectuate, atât înaceastã zi, cât ºi cu o zi înainte, când au mai executat o seriede ºedinþe de tragere. Unii vorbesc despre cum au fost acti-vitãþile de-a lungul anului, unde au participat ºi ce au rea-lizat. Alþii, în special, cei mai tineri, vorbesc despre cum vorpetrece sãrbãtorile de iarnã cu familia. κi fac planuri pentruanul viitor, adicã, ce vor face la anul pe timpul acesta ºi peunde vor fi. Unul dintre ei cãruia îi citeºti pe faþã cã are

destulã vechime în armatã, le spune cu zâmbetul pe faþã sãnu se grãbeascã cã, la anul, s-ar putea sã vadã Babilonul. Ceitineri pãstreazã tãcerea câteva clipe, apoi, nemairezistândispitei îl asalteazã cu întrebãri pe cel în vârstã. Cei vârstnicicare au fost în Kosovo ºi în Afganistan îi privesc cu nostal-gie. ªi ei la timpul lor au trãit aceleaºi clipe pe care cei tinerile trãiesc acum. ªtiu prea bine ce înseamnã un astfel de gende misiune. Dar, pânã când vor trebui sã plece la o nouã mi-siune ºi într-un alt teatru de operaþii, va mai trece timp. Pânãla acel moment mai sunt ºi alte activitãþi pe care trebuie sãle îndeplineascã. Iar prima este aceea de a ajunge acasãîntregi ºi nevãtãmaþi.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Semestrul al doilea, al anului deinstrucþie 2007, a fost pentru militarii Batalionului341 Infanterie de la Topraisar unul foarte bogatprin activitãþile pe care au trebuit sã le desfãºoare.Ultima, de mai mare amploare, a constat în orga-nizarea ºi desfãºurarea exerciþiilor tactice cutrageri de luptã la nivel de companie în Poligonul

Babadag, în partea a doua a lunii noiembrie.

C a n o n a d a “ R e c h i n i l o r a l b i ”C a n o n a d a “ R e c h i n i l o r a l b i ”

Cuvânt de origine greceascã, echiva-lent cu cel de „graþie” în teologia apu-seanã (catolicã ºi protestantã), „harul”este o putere, o energie sau o forþã carevine de la Duhul Sfânt ºi prin care semanifestã lucrarea celei de-a treia per-soane a Sfintei Treimi în lume.

Deºi, „harul” este legat de persoanaDuhului Sfânt, el poate fi privit sauacceptat ºi ca lucrare a întregii SfinteTreimi, aºa cum ne aratã limpede formu-la biblicã pe care o întâlnim în cultulnostru divin ºi, în special, în SfântaLiturghie: „Harul Domnului nostru IisusHristos ºi dragostea lui Dumnezeu Tatãlºi împãrtãºirea Sfântului Duh sã fie cuvoi cu toþi!” (II Corinteni 13,13).

Când vorbim de „har”, ca lucrare aDuhului Sfânt, el are, prin excelenþã,calitatea ºi efectul de sfinþitor, deci, de aaduce sau produce sfinþenie.

Pentru prima datã în viaþa creºtinã,„harul Duhului Sfânt” s-a manifestat saus-a revãrsat peste Sfinþii ucenici ºi Apos-toli, în ziua Cincizecimii sau a Rusali-ilor, când aceºtia au primit puterea de avorbi în limbi strãine ºi de a propovãduipe Mântuitorul Iisus Hristos. Dar, maiînainte de aceastã minune, revãrsatãasupra Sfinþilor Apostoli, dupã ce Mân-tuitorul învinse ºi se înãlþase la ceruri,cea dintâi persoanã asupra cãreia a lucratsau s-a pogorât „harul Duhului Sfânt”, afost Maica Domnului care, în momentul

zãmislirii, adicã la Buna Vestire, a fostsalutatã de Arhanghelul Gavriil cu for-mula „Bucurã-te, ceea ce eºti plinã dedaruri, Domnul este cu tine. Binecuvân-tatã eºti tu între femei!”. În baza acestuihar al Duhului Sfânt, revãrsat din plinasupra Maicii Domnului, ea a devenitdin acel moment cea mai sfântã dintretoþi oamenii, „mai cinstitã decât heru-vimii ºi mai mãritã fãrã de asemãnaredecât serafimii”, deci, fãrã de pãcat, cãcia zãmislit, a purtat în pântece ºi a nãscutpe Fiul lui Dumnezeu ºi Mântuitorullumii.

În limbaj scripturistic ºi teologic,pentru „har” se mai foloseºte ºi cuvântul„dar”, adicã „darul Duhului Sfânt”, calucrare asupra oamenilor ºi naturii. Înacest sens, putem vorbi de cele ºaptedaruri ale Duhului Sfânt, pe care leaflãm menþionate deja în Vechiul Testa-ment, în proorocia lui Isaia, care,vorbind despre Mântuitorul, Îl vede cape unul asupra cãruia va odihni Duhullui Dumnezeu, manifestat sub formã dedaruri: duhul înþelepciunii, al înþelegerii,al sfatului, al puterii, al cunoºtinþei, albunei-credinþe, al temerii de Dumnezeu(Isaia 11,2). De la lucrarea Duhului subformã de daruri, putem vorbi de oamenicu dar sau dãruiþi: darul cuvântului, alscrisului, al picturii, al cântului ºi altele.

Când vorbim în Bisericã sau în teolo-gie de oameni cu har sau dar, înþelegem

de obicei persoane sfinþite, intrate în clerprintr-o slujbã specialã, care este TainaHirotoniei, prin care se coboarã asupraprimitorului harul Duhului Sfânt, adicã,puterea de a sluji cele sfinte, în cele treitrepte: de episcop, preot ºi diacon. Totprintr-o slujbã specialã, care este„hirotesia”, se dã harul Duhului Sfânt,într-un grad mai mic decât la hirotonie,pentru membri clerului inferior (ipodia-coni, lectori, citeþi, cântãreþi), pentru ca-litãþi de duhovnic, ca ºi pentru rangurileadministrative ºi distincþiile bisericeºti.

Creºtinii ortodocºi stau mereu subploaia de daruri ale Duhului Sfânt, alucrãrii harului în Bisericã, prin Taine ºiierurgii ºi prin tot cultul divin în general,iar, în chip deosebit, prin SfântaLiturghie.

Atenþie însã! Cât priveºte expresiapopularã de „preot cu har”, ea nu trebuieîncurajatã, nici acceptatã sau cultivatã,cãci este o jignire a harului DuhuluiSfânt care lucreazã în toþi slujitorii Bi-sericii care au primit Taina Hirotoniei.

Din punct de vedere teologic, pentrumântuire este absolutã nevoie de harulDuhului Sfânt, ca o condiþie fundamen-talã, alãturi de credinþã ºi fapte bune.

Adaptare dupã Chemarea Credinþei de

col.(r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 1(235) din 15 ianuarie 2008Pagina 8

Jacques Salome, autorul cãrþilor“Dacã m-aº asculta, m-aº înþelege”,“Vorbeºte-mi, am atâtea sã-þi spun”,“Singurãtatea în doi nu e pentru noi”,“Curajul de a fi tu însuþi”, apãrute la Edi-tura Curtea Veche, încearcã sã ne aratece este iubirea.

«De-a lungul a câteva decenii, amintuit cã iubirea nu este apreciatã, cã estemaltratatã ºi chiar supusã unor acte deviolenþã de cãtre mulþi îndrãgostiþi - alt-fel spus, de cãtre oameni, aºa ca tine ºi camine! Totul se petrece ca ºi cum forþelerãului ºi ale violenþei au copleºit pe celeale binelui. De asemenea, am sentimentulcã iubirii i-a fost atribuitã o misiuneimposibilã, respectiv, aceea de a suplinitoate pierderile, a umple toate golurile, avindeca toate rãnile, a compensa toatelipsurile ºi de a ne face sã uitãm toatemicile inconveniente ale vieþii de zi cu zi- viaþa care constã, atât în reuºite, cât ºiîn eºecuri!

Sunt conºtient de faptul cã, prinasemenea afirmaþii, voi surprinde cu si-guranþã pe mulþi, îi voi irita pe cei a cãrorviziune despre iubire este una idilicã ºiromanescã ºi voi intãri concepþia celorcare considerã cã dragostea este ceva câtse poate de banal, mult mai puþin compli-cat decât ceea ce intenþionez sã descriu înrândurile urmãtoare.

În primul rând, consider cã se impunerealizarea unei distincþii între iubire ºialte versiuni ale acestui sentiment, acelepseudo-iubiri propuse de unii ºi, deasemenea, trebuie sã învãþãm ce înseam-nã respectul reciproc. În dragoste, a-lrespecta pe celãlalt înseamnã a acceptacã-l iubeºti, dar nu este vorba de iubireaaceea narcisistã sau egocentricã, cidespre o dragoste caracterizatã debunãvoinþã, încredere în sentimenteleceluilalt ºi acceptarea defectelor inerente.Astfel, celor doi le va fi mult mai simplusã se accepte ºi sã se respecte reciproc.

Atunci când spun „dragostea faþã decelãlalt”, vreau sã vorbesc de fapt despredãruirea dragostei cãtre cineva careîmpãrtãºeºte pentru noi acelaºi senti-ment. Nu mã refer la dragostea pe care ocãutãm în zadar la alþii, nici la sentimen-tul acela pe care îl confundãm cu iubirea- când de fapt încercãm sã ne impunemunei anumite persoane - nici la cea pecare o primim, dar pentru care simþim cãar trebui sã fim doar recunoscãtori! ªi cu

atât mai puþin, la acea situaþie în care noiiubim ºi sperãm în reciprocitatea senti-mentelor – „pentru cã eu te iubesc, tre-buie sã mã iubeºti ºi tu”.

Acea împãrtãºire a dragostei desprecare vreau sã vorbesc mi se pare cã estedin ce în ce mai greu de gãsit. Pentru aiubi sau pentru a-þi fi împãrtãºite senti-mentele nu este suficient nici sã temulþumeºti sã fii iubit, nici sã-þi impui sãaccepþi faptul cã cineva te iubeºte.Dragostea trebuie sã fie caracterizatã derespectul de sine, încredere în capa-citãþile ºi aptitudinile tale, bunãvoinþã ºidragoste faþã de viaþa - care este autoruldivinului ce se aflã în fiecare dintre noi.

Aceasta sã însemne oare cã bãrbaþiiºi femeile din ziua de azi nu se maiiubesc suficient? Aºa aº înclina sã cred...Atunci când eºti prea dependent decelãlalt, când încerci sã gãseºti în elresursele unui echilibru altminteri precar,este dificil sã iubeºti, sã ai suficientã si-guranþã de sine ºi sã gândeºti pozitiv ast-fel încât sã poþi oferi celuilalt ceea ce aimai bun. Este ceea ce se întâmplã astãzicu multi tineri, pentru care un aparentconfort material ascunde cu dificultateangoasele, interogaþiile ºi suferinþele.

Bineînþeles cã nu este totul pierdut ºinici atât de grav cum ar putea pãrea înurma afirmaþiilor mele, dacã acceptãmideea cã trebuie sã învãþãm sã iubim.Pentru cã iubirea reprezintã un ansamblude sentimente complexe care sunt domi-nate de iraþional, de imprevizibil, de cre-ativitate sau de suferinþã, rãtãcire ºi dis-perare.

Iatã câteva puncte de reper pentru ate regãsi în acest complex amestec al sen-timentelor de iubire.

La vârsta primelor iubiri, majoritateadintre noi confundã dragostea adevãratãcu unele sentimente care sunt de faptpseudo-iubiri. Este dificil de acceptat,dar se întâmplã multora. Încercând sã teajut sã le recunoºti, îi voi acorda fiecãreiacâte un calificativ: dragostea alimen-tatã de nevoie (eu îi spun „te iubesc” ºiasta semnificã, de fapt, „iubeºte-mã,iubeºte-mã!”); dragostea alimentatã defricã (eu îi strig „te iubesc” ºi asta sem-nificã, de fapt, „nu mã pãrãsi, nu mãpãrãsi!”); dragostea alimentatã de olipsã, un gol (eu îi murmur „te iubesc” ºiasta înseamnã, de fapt, „tu trebuie sã mãiubeºti aºa cum m-ar fi iubit mama mea,

aºa cum mã iubea cel care a fost primamea dragoste ºi care m-a pãrãsit!”);dragostea ca ºi consumaþie (sunt îndrã-gostit de dragostea pe care o simtecelãlalt pentru mine ºi mã las iubit);dragostea ca înlocuire (în care îi dãru-iesc celuilalt iubirea pe care mi-aº fi doritsã i-o dau cuiva care m-a pãrãsit sau pecare l-am pierdut...).

ªi, bineînþeles, mai existã ºi alteforme de pseudo-iubiri, pe care fiecare leva recunoaºte la rândul sãu! De aseme-nea, mai existã dragostea-ecran, caremascheazã neputinþa noastrã de a iubi(atunci când spunem „te iubesc”, fiind,de fapt, perfect conºtienþi cã nu simþimastfel).

Din fericire, existã ºi iubiri posibile ºiperfect reale, vii ºi care ne umplu de feri-cire ºi energie. Dar, pentru a ajunge lacapacitatea de a iubi astfel, de a iubitotal, trebuie sã creºtem, sã ne mãrim (nuîndrãznesc sã spun sã murim). Iar aceas-ta se învaþã, câteodatã prin suferinþã, prindezvoltarea capacitãþii de a te implica, dea-þi putea imagina o viaþã trãitã împre-unã, de a-þi imagina chiar cã-þi dai viaþapentru celãlalt - totul pentru a conferi unsens mai profund unei asemenea iubiri...

Aºadar, este important sã ne întrebãmpe noi înºine despre ce fel de iubire dãmºi primim ºi, pe de altã parte, sã oferimacestei iubiri ºansa durabilitãþii. Aceastaimplicã sã acceptãm sã ne întrebãm dacãavem posibilitatea de a hrãni aceastãiubire cu o relaþie de calitate, în careambii parteneri au încredere unul încelãlalt ºi se respectã reciproc.

Sper cã nu am descurajat pe nimeni ºisper cã am fost înþeles de cãtre toþi cei careîºi doresc sã transforme o întâlnireamoroasã în ceva magnific ºi, eventual, são prelungeascã pentru toatã viaþa». (P.I.)

CARNETCULTURAL

Centenar Simone de Beauvoircu fotografii nud

ºi cãrþi reconsiderate

HHaarruull DDuuhhuulluuii SSffâânnttCuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Annie Bentoiu (nãscutã în 1927)are de-o viaþã întreagã obiceiul de a-ºinota în agende evenimentele perso-nale ºi ale lumii în care trãieºte, ºi jur-nalul acesta þinut cu consecvenþã a statla baza celor douã extraordinare vo-lume de memorii intitulate Timpul ceni s-a dat, publicate în prima ediþie laEditura Vitruviu (2000 ºi 2006).

În anii 1944-1947, autoarea a fostmartora atentã a nenumãratelor “simp-tome” prin care se manifesta instau-rarea comunismului în România. Nus-a mulþumit sã observe: a citit despre

cele trãite, a reflectat asupra lor, a descoperit mecanisme. Deaceea, amintirile ei depãºesc, am putea spune, genul memori-alistic. Ele se constituie într-un veritabil manual de istorie -viu, pasionant - a acelor vremuri tulburi ce aveau sã devinã încurând violente.

“Cartea... e scrisã cum îmi închipuiam cã se va face multmai târziu”, spune Monica Lovinescu într-un foarte elogiosarticol apãrut în România literarã sub titlul Timpul ce ni s-aluat: “fãrã patimã, fãrã complexe, cumpãtat, cu toate nuanþeleîndoielii, într-un cuvânt cu bun-simþ... Amintirile se recom-pun bizuindu-se nu doar pe privirea naratoarei, ci ºi pe altemãrturii ºi uneori pe ziare din epocã. Prezentatã astfel, istoriatrãitã pierde poate din patetismul ei extravagant pentru noitoþi, cei care am suportat-o, dar câºtigã în credibilitate... Aminsistat atât de mult pe termeni ca obiectivitate, bun-simþ,cumpãtare, încât s-ar putea crea impresia unui text rece, aunei priviri îndepãrtate, nescãldate de emoþie. Ar fi fals,emoþia existã. Reþinutã, în general, pe pragul unei lacrimi,proza autoarei poate da ºi tonul durerii uimite...”. (FC)

De curând, francezii au sãrbãtorit o sutã de ani de la naºtereauneia dintre cele mai puternice figuri ale secolului al XX-lea:scriitoarea Simone de Beauvoir. Nelipsiþi din volumele cutitluri de genul „Cele mai frumoase poveºti de dragoste“ sau„Cupluri celebre“, Simone de Beauvoir ºi Jean Paul Sartre aurevenit la începutul acestui an în paginile ziarelor, în programeleteleviziunilor ºi, masiv, pe rafturile librãriilor. Pentru cã, pe 9ianuarie, s-au împlinit o sutã de ani de la naºterea scriitoarei ºifilosoafei care a pus, pentru prima oarã, piciorul în pragul femi-nismului modern, editurile au lansat ediþii speciale ale textelorsale, de la romanele ei metafizice, cum este „Mandarinii“, pânãla tratatul care aratã, în premierã, în 1949, cum stau lucrurile cu„Al doilea sex“. În timp ce presa francezã scotea de la naftalinãdetalii incitante despre viaþa amoroasã ºi sexualã a autoarei carea arãtat, dupã cum spunea de curând scriitoarea Aurélie Filip-petti, cã „feminismul nu rimeazã cu frigiditatea“, un pod de peSena era botezat cu numele ei.

Crescutã ºi educatã la ºcoli alese din Franþa, dupã cum aveasã arate în „Amintirile unei fete cuminþi“, unul dintre cele patruvolume ale autobiografiei sale, Simone de Beauvoir a studiat maiapoi matematica, literatura, pentru a se opri la filosofie. În 1929,la Sorbona, l-a cunoscut pe Jean Paul Sartre, cel care avea sãconsacre existenþialismul francez, atât prin scrierile luifilosofice, cât ºi prin volumele de ficþiune.

Dacã Sartre a absolvit cursurile academice primul, Simonede Beauvoir a fost a doua ºi, începând din acel an, cei doi nus-au despãrþit pânã în 1980, când Sartre a murit. Cu toate cã ceidoi au devenit imaginea-logo a cuplului intelectual perfect,relaþia lor s-a întemeiat pe discursul lor filosofic: completa liber-tate individualã. Nu au locuit niciodatã împreunã ºi nici nu s-aucãsãtorit, preferând o „relaþie deschisã“, din care nu lipseaurepetate ménaje a trois ºi legãturi amoroase care au scandalizatopinia publicã ºi chiar cercurile de intelectuali.

Cu toate acestea, imaginea lui Simone de Beauvoir ºi a luiSartre nu a cunoscut nici o datã colapsul, cei doi reuºind sãconstruiascã douã mari segmente din gândirea europeanã a se-colului trecut. Pe de-o parte, Castorul, cum era poreclitã scri-itoarea datoritã asemãnãrii dintre numele sãu ºi cuvântulenglezesc „beaver“, care înseamnã castor, a apãsat „play“ înceea ce a însemnat miºcarea de emancipare a femeii.

În acelaºi timp, s-a îndreptat spre filosofie politicã ºi eticãexistenþialistã ºi, nu în ultimul rând, a fost premiatã pentruromanele sale. ªi, date fiind rolul pe care l-a jucat în culturafrancezã ºi haloul pe care l-a creat imaginea sa, astãzi, la o sutãde ani de la naºterea ei, „Le Nouvel Observateur“ a publicatfotografii cu Simone de Beauvoir dezbrãcatã, lucru extrem de rarîntâlnit în cazul femeilor revendicate de casta intelectualilor.

Daniele Sallenave, autoarea unei biografii, a declarat pentruziarul britanic „The Guardian“: „Anul acesta hai sã ne uitãm cutoþii la munca ei, nu numai la legãturile ei amoroase ºi sexuale,oricât ar fi acestea de importante. Adevãrata mizã a jocului esteca De Beauvoir sã iasã din umbra lui Sartre. Eu sunt de pãrerecã Sartre era autoritar, un macho clasic ºi tradiþional. De Beau-voir voia sã fie revoluþionarã în tot ceea ce privea viaþa ei pu-blicã ºi privatã. Sartre era gata sã aibã relaþii paralele fãrã ea,pe la spatele ei, ºi sã ascundã acest lucru, aºa cã se comportaca un soþ burghez clasic. Ea nu s-ar potrivi deloc acestei atitu-dini; era mult mai radicalã“.

Din acest fel de instantanee, printre care se regãsesc, atâtpicanterii de budoar, alimentate, mai mult sau mai puþin, ideo-logic, cât ºi teorii filosofice elaborate ºi pagini de literaturã, secompune imaginea uneia dintre cele mai carismatice figuri alesecolului trecut, al cãrei succes, ºi astãzi, la 22 de ani de lamoartea sa, constã în demitizarea ideii cã sexul ºi filosofia seexclud.

Cristina FRATU

Car tea d in v i t r i nã

Timpul ce ni s-a dat(1944-1947)

Iubirea, un sentiment greºit înþeles?

Se cuvine sã ne aducemaminte de EMINESCU ºiacum când se împlinesc 157 deani de la naºterea Luceafãrului.

Forþa vizionarã a geniuluicarpatin întrezãrea veacul alXX-lea, dar ºi pe cel ce tocmaia început, ca pe niºte ani aimarilor paradoxuri în care sã secombine cele mai violente con-

traste între construcþie ºi dis-trugere, subdezvoltare ºisupradezvoltare, culturã ºianalfabetism, abundenþã ºisãrãcie, totalitarism ºidemocraþie, pacifism ºi înar-mare, creºtere economicã ºiscãdere a resurselor, nevoiaacutã de sens ºi crizã a valo-rilor.

Geniul eminescian s-arevãrsat asupra tuturor pro-blemelor omului ºi societãþii ºi

s-a metamorfozat transtempo-ral ºi transcultural într-o vremecând entropiile spirituale semultiplicau.

Trecãtori prin viaþã, neînchinãm nemuritoruluiLuceafãr care «rãsare ºistrãluce în fiecare zi în fiecareom...».

„Dar un luceafãr, rãsãritDin liniºtea uitãrii,Dã orizont nemãrginitSingurãtãþii mãrii...”

15 ianuar ie

“Nemuritor ºi rece...”

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 1(235) din 15 ianuarie 2008

Pagina 9

((uurrmmaarree ddiinn nnrr..ttrreeccuutt))Dintre toate manifestãrile „suveranitãþii

naþionale”, fãrâmiþate prin graniþelenedrepte ale împãrãþiilor prãbuºite, cea maimãreaþã a fost, fãrã îndoialã, Adunarea de laAlba Iulia, nu numai prin covârºitoareamulþime care a luat parte la ea, dar ºi prinînsufleþirea ºi prin demnitatea cetãþeneascã acelor ce aduceau acum la matca Românieiîntregite partea cea mai de preþ a Daciei luiTraian, pãmântul ºi poporul care, prin vi-tregiile soartei a fost þinut timp mai îndelun-gat în lanþurile cârmuirilor strãine ºi împie-dicat a-ºi urma cursul firesc al unei dez-voltãri nestingherite, în cadrele aceleiaºiorganizaþii politice cu restul neamului.

Basarabia mitropolitului GavriilBãnulescu ºi a darnicului boier VasileStroescu aducea, pe lângã mântuirea sufe-rinþelor de 106 ani sub cârmuireamuscãleascã, bogãþia lanurilor întinse ºiadâncimea sufletului pornit spre credinþã,care în straturile þãrãneºti s-a putut pãstramai ferit de înrâuriri strãine decât în celeorãºeneºti. Bucovina Hurmuzãcheºtilor ºi alui Silvestru Morariu aducea îndãrãt, prin

hotãrârea sa de unire necondiþionatã, lacoroana de oþel a României un „diamant dinstema lui ªtefan cel Mare”, dupã nimeritulcuvânt al lui Mihail Eminescu. Iar Transil-vania lui Gheorghe Lazãr, Andrei ªaguna,Simion Bãrnuþiu ºi Avram Iancu, împreunãcu Banatul lui Eftimie Murgu veneau sãîncoroneze, prin însufleþita hotãrâre de laAlba Iulia, cu rãsplata dreptãþii nemuritoare,luptele ºi suferinþele de veacuri ale unei naþi-uni martirizate, în stare sã înfrunte o mie de

ani de primejdii fãrã a-ºi pierde nãdejdeaîntr-o viitoare izbãvire, pe care o aºteaptã deunde i-a ºi sosit: de la fraþii de peste Carpaþi!România liberã se obiºnuiserã de multãvreme transilvãnenii ºi bãnãþenii s-ocinsteascã ºi iubeascã în taina sufletului lorca pe un pãmânt al fãgãduinþei, spre care seîndreptau toate nãdejdile lor de libertate ºide progres.

La 14 decembrie a fost înaintatãhotãrârea de la Alba Iulia Regelui Ferdi-nand, care rostea cu mulþumire deplinãurmãtoarele cuvinte: „În frumoasa sacuvântare, d-l Goldiº a spus astãzi cã Unireatuturor românilor era o necesitate istoricã.Aceastã necesitate a fost înþeleasã de toþioamenii cu inimã patrioticã de dincoace ºi dedincolo de Carpaþi, de la Nistru pânã la Tisa.Dar… evoluþia istoricã avea nevoie de instru-mente. Dumnezeu, care a ocrotit necontenitîn cursul veacurilor poporul românesc, i-adat bãrbaþi care au þinut sus stindardul ideiinaþionale, lor le-a dãruit suflet românesc,le-a întãrit mintea ºi le-a oþelit braþul ca sãducã barca românismului prin toate vitejiilevremurilor pânã la limanul dorit, unde dupã

atâtea trude ºi suferinþe culegem roadelebinemeritate ale unei lupte de veacuri. Azi,când vedem… sãvârºitã clãdirea mãreaþã ceMihai Viteazul începuse… aduc prinosulmeu de recunoºtinþã tuturor acelor care întoate colþurile unde sunã dulcele grai româ-nesc au pus sufletul ºi puterile lor în slujbaidealului naþional. Dupã Basarabia, dupãBucovina, mai lipsea o piatrã din cele maiscumpe: Transilvania cu þinuturile dinUngaria locuite de români. Azi ne-aþi adus ºiaceastã ultimã piatrã a clãdirii, care încoro-neazã marea operã de Unire. Putem privi cuîncredere în viitor, cãci temeliile sunt puter-nice… Ele sunt cimentate prin credinþanestrãmutatã a unui ºir întreg de generaþii deapostoli ai idealului naþional, ele sunt ºisfinþite prin sângele vitejilor mei ostaºi, careau luptat ºi au murit pentru Unire…”.

Regele Ferdinand înþelegea greutateastãrii în care ajunsese România, împresuratãde bolºevici ºi la rãsãrit pe graniþa Nistrului,ºi la apus de-a lungul Tisei. De aceea îºiarãta în cuvinte lãmurite pãrerea cã, dacã nuva fi împotrivirea armatei române destul deputernicã, fiinþa Europei întregi va fiameninþatã...

La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie,prin votarea unanimã a rezoluþiei, UnireaTransilvaniei cu România era sãvârºitã.

Cãderea ZiduluiBerlinului, deexemplu. Despreastfel de eveni-mente care auschimbat destinelea milioane deoameni este vorbaîn topul fãcut deamericanii de laUSA Today. Ele au

þinut ocupate primele pagini ale ziarelor sãptãmâni de-a rân-dul, au avut cel mai mare impact asupra publicului ºi auprovocat cele mai mari schimbãri în viaþa lumii. Laîntocmirea materialului s-a þinut seama de percepþia ameri-canilor. Probabil cã, dacã erau întrebaþi românii, alta ar fifost ordinea.

Pe primul loc în top au pus ca cel mai important eveni-ment - cãderea comunismului - din anul 1989. CãdereaZidului Berlinului, a marcat, pe de-o parte, începutul proce-sului de reunificare a Germaniei, iar pe de altã parte,prãbuºirea dictaturii comuniste din Europa.

Pe locul 2 - atentatele de la 11 septembrie 2001.Atacarea simbolurilor americane, de cãtre extremiºtii isla-mici, a curmat viaþa a aproximativ 3 mii de oameni. Atacula declanºat lansarea unor mãsuri de securitate fãrã prece-dent.

Pe locul 3 - rãzboiul din Irak, din 2003. A fost unrãzboi în douã acte. Primul: conflictul convenþional în care

SUA ºi aliaþii au înfrânt forþele dictatorului SaddamHussein. Al doilea: lupta de protejare împotriva uneiinsurecþii. Nimic nu i-a frustrat mai tare pe americani de larãzboiul din Vietnam încoace.

Pe locul 4 - Uraganul Katrina. Oraºul New Orleans nuºi-a revenit nici pânã azi dupã dezastrul fãcut în 2005 deKatrina. Uraganul, care a devastat coasta de sud-est aStatelor Unite, a fost considerat una dintre cele mai mari ca-

tastrofe naturale din istoria Americii. Atunci au murit în jurde 1.500 de oameni ºi s-au înregistrat pagube materiale de 80de miliarde de dolari.

Pe locul 5 - punerea sub acuzare a preºedintelui

Clinton, în 1998, pentru douã delicte: sperjur în faþa unuijuriu federal ºi obstrucþionarea justiþiei în afacerea Lewinsky.

Pe locul 6 - dezastrul de la Cernobil, din 1986. Con-form cifrelor Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, cantitatea dematerial radioactiv eliberatã în mediu a fost de 200 de orimai mare decât cea rezultatã în urma exploziilor de laHiroshima ºi Nagasaki. La momentul exploziei, în regiunelocuiau 7 milioane de persoane, dintre care, jumãtate eraucopii.

Pe locul 7 - moartea prinþesei Diana, în 1997. Deºi autrecut 10 ani de când Diana s-a stins din viaþã într-un acci-dent rutier, petrecut în Paris, ea continuã sã fie cea mai iubitãprinþesã a tuturor timpurilor. La funeralii au participat pesteun milion de persoane, însã evenimentul a putut fi urmãrit înîntreaga lume.

Pe locul 8 - tsunami care a lovit coastele Asiei în 2004.Liniºtea sãrbãtorilor a fost mãturatã de un valul uriaº, care aucis 230 de mii de persoane ºi a provocat pagube de 6 mi-liarde de dolari.

Pe locul 9 - explozia navetei Challenger, 1986, în careau murit toþi cei 7 astronauþi aflaþi la bord. Evenimentultransmis în direct a îngrozit întreaga lume.

Pe locul 10 - masacrul din Piaþa Tiananmen, 1989,când trupele guvernamentale chineze au ucis sute de mani-festanþi neînarmaþi ºi au arestat mii de demonstranþi ºidizidenþi, pentru cã cereau reforme democratice.

24ianuarie este ziua în care sãrbãtorim an dean, din 1859 încoace, un mare evenimental istoriei poporului român: Unirea Princi-

patelor.Este vorba despre Moldova ºi Þara Româneascã,

douã þãri cu aceeaºi limbã ºi obiceiuri, dar despãrþite în acelevremuri. Ele s-au unit la 24 ianuarie 1859, sub conducereacomunã a lui Alexandru Ioan Cuza. De atunci, aceastã datã esteamintitã anual prin diferite manifestãri, dintre care nu lipseºteniciodatã “Hora Unirii”, cunoscutul cântec pe versurile poezieicu acelaºi titlu scrise de Vasile Alecsandri ºi publicate pentruîntâia oarã, la Iaºi, în numãrul 51 al revistei “Steaua Dunãrii”.

Primii paºi cãtre unire s-au fãcut odatã cu evenimentelerevoluþiei de la 1848, care - deºi a fost înãbuºitã - a demonstratîn mod categoric dorinþa de independenþã ºi de unitate aromânilor.

Din pãcate, neþinând seama de interesele poporului român,Imperiul Otoman ºi Rusia Þaristã au încheiat la Balta Liman(cartier în Constantinopol), în primãvara anului 1849, o con-venþie valabilã ºapte ani, care afecta grav suveranitatea Princi-patelor. Prin acea convenþie se stabilea ca domnitorii celor douãþãri româneºti sã fie consideraþi înalþi funcþionari ai ImperiuluiOtoman ºi sã fie numiþi direct de sultan, cu acordul puterii“protectoare” - Rusia Þaristã. De asemenea, pentru acei ºapteani, adunãrile obºteºti se suspendau, locul acestora fiind luat deConsilii sau Divanuri ad-hoc, aceastã nouã conducere fiind“apãratã” prin aducerea a câte 25.000 de soldaþi în fiecare din-tre þãri.

Împotriva celor decise la Balta Liman, foºtii lideri aimiºcãrii paºoptiste - exilaþi între timp ºi împrãºtiaþi în întreagaEuropã - au adresat un protest Adunãrii Naþionale Franceze, iarapoi - din iniþiativa lui C. A. Rosetti - s-au constituit, la Paris,în iunie 1849, în Comitetul Democratic Român. În cursul anu-lui 1853, s-a declanºat Rãzboiul Crimeii, ca urmare aneînþelegerilor dintre puterile acelor vremuri, iar înfrângereaRusiei a creat un nou echilibru pe continent ºi a permis ca pro-blema româneascã sã fie tratatã ca o problemã europeanã. Printratatul de pace încheiat la Paris în 1856, Principatele Românetreceau sub protecþia puterilor semnatare ºi cãpãtau dreptul dea face propuneri de reorganizare, care sã se înfãptuiascã þinândcont de dorinþele românilor.

Problema româneascã, problemã inter-naþionalã. Existenþa în rândul românilor a unui puterniccurent unionist ºi interferarea intereselor Marilor Puteri în sud-estul Europei au fãcut ca problema unirii Principatelor sã de-vinã o problemã europeanã. Ea a fost discutatã în cadrul Con-

ferinþei de la Viena (martie 1855), precum ºi a Congresului depace de la Paris (1856) care punea capãt rãzboiului Crimeii(1853–1856). La Paris, cele ºapte þãri participante au avut ati-tudini diferite, în funcþie de propriile interese: în favoareaUnirii s-au pronunþat Franþa, Rusia, Prusia, Sardinia, Anglia(ulterior, ºi-a schimbat atitudinea), iar împotrivã s-au declaratAustria ºi Turcia. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de laParis (18 / 30 martie 1856), prevedeau intrarea PrincipatelorRomâne sub garanþia colectivã a puterilor europene,revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunãrilor ad-hoccare sã exprime atitudinea românilor în privinþa unirii, inte-grarea în graniþele Moldovei a trei judeþe din sudul Basarabiei(Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea în Principate a uneiComisii Europene cu misiunea de a propune “bazele viitoareilor organizãri”, libertatea navigaþiei pe Dunãre, º.a.

Reacþiile au fost atunci împãrþite: Franþa susþinea înfãp-tuirea Unirii (dar sub un principe strãin), acelaºi acord ºi l-audat Rusia, Prusia ºi Sardinia. Anglia nu s-a pronunþat, iarîmpotrivã s-au arãtat a fi Turcia ºi Austria (pentru cã fiecareavea sub stãpânire teritorii româneºti). Între timp, dupã anul1853, paºoptiºtii moldoveni ºi munteni se reîntorseserã masivîn þarã ºi trecuserã la acþiune: au organizat o formaþiune politi-ca numitã “Partida Naþionalã” ºi au format Comitete ale Unirii.

Lucrãrile Adunãrii Ad-hoc s-au deschis în septembrie1857, atunci când - pentru prima oarã - au fost prezenþi ºi de-putaþi þãrani, iar forþele sociale ºi politice erau chemate sã sepronunþe în legãturã cu aceastã problemã atât de importantã.

Luna urmãtoare a anului a adus ºi primele rezoluþii, votatecu un conþinut asemãnãtor în Adunãrile Ad-hoc ale Moldovei ºiÞãrii Româneºti, prin care se exprima clar voinþa de unire.Cererile Adunãrilor au fost cuprinse într-un raport al Consili-ilor puterilor europene ºi înaintate reprezentanþilor puterilorgarante la conferinþa de la Paris, pe baza acestora fiind adop-tatã o convenþie care cuprindea statutul internaþional ºi prin-cipiile de organizare a Principatelor, dar care oferea româniloro unire incompletã. Statul astfel rezultat urma sã se numeascãPrincipatele Unite ale Moldovei ºi Valahiei, dar - cu excepþia adouã instituþii unice: Comisia Centralã ºi Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie. În cele douã þãri ar fi trebuit sã fie doi dom-nitori, adunãri ºi guverne separate. Trebuie precizat cã prinaceastã convenþie, nici nu se încuraja, dar nici nu se descuraja

“Partida Naþionalã” în aspiraþia ei cãtre unire, deoarecenu se preciza cã domnitorii aleºi în cele douã þãri ar tre-bui sã fie persoane diferite.

Aºadar, dupã mai multe dispute, în Adunarea Elec-tivã a Moldovei, a fost propus ºi ales în unanimitate

Alexandru Ioan Cuza - “om nou la legi noi”, dupã cum apreciaMihail Kogãlniceanu. În Þara Româneascã, însã, AdunareaElectivã era dominatã de conservatori. De aceea, succesul acþi-unii era posibil numai prin intervenþia masivã ºi hotãrâtã amaselor. Astfel, peste 30.000 de oameni au venit în jurul se-diului Adunãrii în acele zile istorice, când - într-o ºedinþãsecretã - deputatul Vasile Boerescu a propus, la 24 ianuarie1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza - propunere acceptatãîn unanimitate. Alegerea aceluiaºi domn în ambele Principatea reprezentat o victorie însemnatã a poporului român în lupta sapentru formarea unui stat naþional unitar.

Rezoluþia Adunãrilor ad-hoc (1857) a cuprins:“- respectarea autonomiei Principatelor; - unirea Principatelorîntr-un singur stat, sub numele de România; - prinþ strãin cumoºtenirea tronului, ales dintr-o familie domnitoare a Europeiºi ai cãrui moºtenitori sã fie crescuþi în religia þãrii; - neutrali-tatea pãmântului Principatelor; - puterea legiuitoare sã fieîncredinþatã unei Adunãri obºteºti în care sã fie reprezentatetoate interesele naþiei.”

Întrunite la Paris pentru Conferinþa desfãºuratã între 26august ºi 6 septembrie 1859 (ºi sub presiunea evenimentelorinternaþionale: rãzboiul dintre Franþa ºi Sardinia împotrivaAustriei stãtea sã înceapã), marile puteri europene au fostnevoite sã accepte unirea înfãptuitã de români. Cuza a fostrecunoscut ca domn al Principatelor, recunoaºterea sa fiind li-mitatã, însã, numai la durata vieþii acestuia.

Alexandru Ioan Cuza s-a nãscut la Huºi în anul 1820, fiindunul dintre participanþii activi la miºcarea revoluþionarã de la1848 din Moldova. Ca prim domn al Principatelor Unite, a duso susþinutã activitate politicã ºi diplomaticã pentru formareastatului unitar român, realizat în iunie 1862. Apoi, împreunã cuMihail Kogãlniceanu, a iniþiat un larg program de reforme(împroprietãrirea þãranilor, adoptarea unei noi constituþii, intro-ducerea învãþãmântului gratuit ºi obligatoriu, secularizareaaverilor mãnãstireºti, înfiinþarea universitãþilor din Iaºi ºiBucureºti) care au dus la modernizarea statului român. Silit sãrenunþe la putere în 1866, a fost exilat ºi a trãit la Viena ºi Flo-renþa. A murit în 1873 la Heidelberg (Germania), dar a fostadus în þãrã ºi înmormântat la castelul familiei sale de la Ru-ginoasa (judeþul Iaºi), apoi reînhumat la Biserica Sfinþii TreiIerarhi din Iaºi.

24 Ianuar ie 1859

Unirea Principatelor

1 Decembr ie 1918

Proclamarea Marii Uniri Naþionale

Cãd

erea

Zid

ului

Ber

linul

ui, U

SA T

oday

Paginã realizatã delocotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Evenimente care au schimbat lumea în ultimul sfert de veac

Suedia, deja consideratã cea maibunã þarã din lume pentrucreºterea copiilor, oferã un

numãr mare de cursuri pentru pãrinþiicare vor sã-ºi îndeplineascã rolul cât mai

bine cu putinþã.“Desigur, întot-deauna putem faceo treabã mai bunãca pãrinþi”, apreci-azã Aasa, 34 deani, mamã a doigemeni în vârstãde 8 ani, divorþatãºi participantã laun curs de educaþieparentalã dinlocalitatea Skarp-nak, la sud deStockholm.

Pãrinþii suedeziau la dispoziþie ovastã gamã decursuri, care aco-

perã educaþia copiilor de la cele maifragede vârste, începând cu nou-nãs-cuþii, prin intermediul unor programegratuite. Numãrul celor angajaþi în clasede educaþie parentalã a crescut de la 2,

în 2004, la peste 7, în 2007, potrivit sta-tisticilor Institutului Naþional suedezpentru Sãnãtate Publicã, al cãrui obiec-tiv este sã atingã o participare de “30-40la sutã”.

Efecte benefice asupra copiilor”Ce-i determinã pe majoritatea

pãrinþilor sã vinã la noi sunt disputelesau lipsa de autoritate în familie, daraceste clase sunt pentru absolut toþipãrinþii”, explicã Magnus Braun, unconsilier familial implicat într-un pro-gram de educaþie parentalã. Cursurile“sunt bune pentru toatã lumea”: ºi pen-tru pãrinþii care nu au probleme cucopiii, ºi pentru cei care au, indiferent denatura dificultãþilor. Potrivit psihologu-lui Aasa Kling, care a studiat eficaci-tatea acestor programe, s-a dovedit cãminorii cu un temperament coleric auavut mai puþine probleme de comporta-ment dupã ce pãrinþii lor au urmat uncurs de educaþie parentalã.

Papa intrã în luptã cu sataniºtii.Papa Benedict al XVI-lea le-a cerutepiscopilor sã formeze echipe de exor-ciºti, care sã combatã practicileoculte. Iniþiativa Suveranului Pontif afost dezvãluitã într-un ziar catolic depãrintele Gabriele Amorth, consideratexorcistul-ºef al Vaticanului. El a spuscã Papa Benedict este preocupat defaptul cã tot mai mulþi tineri suntinfluenþaþi de secte sataniste, prin

m u z i c arock saup r i nInternet.P a p avrea ast-fel caf i e c a r ed iocezã

sã aibã preoþi antrenaþi pentru a luptacu aºa-ziºii posedaþi de Diavol.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 1(235) din 15 ianuarie 2008Pagina 10

IT-ul , martoral erei digi tale

Pe mãsurã ce înaintãm în viaþã, abi-litãþile noastre comunicative tind sãcreascã. Studiul efectuat de psihologul

Lars Larsen de la Universitatea dinAarhus, Danemarca, contrazice vechileprejudecãþi potrivit cãrora puterea in-telectualã atinge apogeul între 18 ºi 26de ani. Lucru cât se poate de neadevãrat.

Pe mãsurã ce timpul trece, oameniidevin mai experimentaþi, se confruntãcu provocãri diverse, iar abilitatea lorverbalã se dezvoltã pentru a puteadescrie ºi face faþã lumii înconjurãtoare.

Studiul mai relevã cã îmbunãtãþireaacestor aptitudini este atât de mare,încât depãºeºte pierderea celulelor ce-

rebrale, care începe pe mãsurã ceoamenii se apropie de vârsta de 30 deani.

Studiul a fost efectuat pe un eºantionde 4.300 de membri ai serviciului militaramerican la înrolarea lor, în jurul vârsteide 20 de ani, fiind luate în considerare ºirezultatele înregistrate de aceleaºi per-soane 20 de ani mai târziu. Astfel, s-aconstatat cã abilitãþile matematice aleveteranilor rãzboiului din Vietnam aurãmas neschimbate, dar cele comunica-tive s-au îmbunãtãþit considerabil.

Compania de electronice Panasonic a lansat, la LasVegas, cel mai mare ecran cu plasmã din lume, cu odiagonalã de 3,8 metri (150 inci), ca rãspuns laapariþia modelului Sharp de 108 inci, considerat celmai mare ecran din 2007. În ciuda acestei reuºite,ecranele cu plasmã sunt devansate de ecranele pe bazãde cristal lichid (LCD), preferate de cãtre consumatori,potrivit analiºtilor prezenþi în cadrul Târgului de Elec-tronice din Las Vegas. Potrivit firmei Display Search,ecranele LCD progreseazã de patru ori mai repede cacele cu plasmã: vânzãrile acestora la nivel global auatins 86% în al treilea trimestru, faþã de doar 21% pen-tru ecranele pe bazã de plasmã.

S i t e - u lfrancez L`Inter-naute a fãcut untop zece al celormai bune pro-duse high-techdin 2007. Peprimul loc seaflã iPhone-ul,un telefon cu undesign extraordi-

nar ºi cu o ergonomie revoluþionarã. Aparatul produsde Apple a fost o adevãratã loviturã pe piaþã.

Wii de la Nintendo este pe locul doi pentru cã arevoluþionat modul în care se joacã jocurile video.Aceastã consolã cu un look sobru oferã jucãtoruluiposibilitatea de a controla personajul, concentrându-seîn acelaºi timp asupra laturii ludice. Laptopul de 100de dolari a fost un proiect ambiþios destinat mai alescopiilor din þãrile sãrace. Dragon fly este prima insec-tã telecomandatã din lume care îºi permite sã îºi miºtearipile cum vrea. Agreabil ºi amuzant de pilotat, acestaparat are o concepþie ineditã. Windows Vista a fostlansat cu multã pompã, însã a ºi dezamãgit din cauzabug-urilor recurente. Playstation 3 de la Sony a avutun debut dificil pe piaþã, însã a însemnat o relansare avânzãrilor companiei. Din acest top nu lipsesc tele-fonul Skype, PC-urile portabile sau playerul Zune.

Programele antivirus protejeazã într-o mãsurã totmai micã utilizatorii în faþa ameninþãrile noi, încondiþiile în care dezvoltatorii de malware îºi camu-fleazã din ce în ce mai bine aplicaþiile.

Revista germanã c`t a testat 17 programe antiviruscare au fost expuse unor mostre complet noi de mal-ware, iar rezultatele au fost sub aºteptãri: 20-30% ratade detecþie, comparativ cu 40-50% în cazul unui testsimilar efectuat în anul precedent. Specialiºtii c`t aucreat ºi variante ale viruºilor cunoscuþi ºi au descope-rit cã aproape toate scanerele antivirus le-au identificatnecorespunzãtor. Studiul ridicã întrebãri serioaseprivind efi-c i e n þ amotoarelorde scanareeur is t ice ,care exa-m i n e a z ãf i º i e r e l eºi le mar-cheazã pecele con-s i d e r a t ep o t e n þ i a lpericuloase. Datoritã faptului cã nu au nevoie de sem-nãturi de viruºi, acestea pot asigura o protecþie maibunã împotriva viruºilor abia lansaþi.

Cristina FRATU

Inteligenþa creºte odatã cu vârsta

Duºul ºi spãlatul pe mâini nu sunt bune numai pentruigienã, ci ºi pentru a menþine o conºtiinþã curatã, susþin psi-hologii Universitãþii de Nord-Vest din Chicago. Ei audemonstrat cã aºa-numitul""eeffeecctt LLaaddyy MMaaccBBeetthh"" (caresimþea nevoia sã-ºi spele mâinile de urme imaginare desânge) existã într-adevãr.

Voluntarii unui experiment au fost puºi sã copieze demânã o poveste despre ajutarea unui coleg, cealaltã jumã-tate - despre sabotarea acestuia. Dupã ce au terminat ºi aufost puºi sã aleagã un cadou dintre mai multe obiecte, ceicare îºi simþeau conºtiinþa apãsatã de cea de-a doua povesteau ales produse de curãþenie precum pasta de dinþi ºi deter-gentul, în defavoarea unor baterii sau bomboane.

Datele relevate de experimente coincid cu ale altorstudii anterioare, care atestã cã partea creierului respon-sabilã de sentimentele de "dezgust moral" se suprapunecelei ce rãspunde la senzaþia de "dezgust fizic" faþã de mur-dãrie, o mâncare cu gust rãu sau la orice disconfort fizic.

Nevoia de spãlare apãcatelor a fost demonstratã

Mamuþii, rãspunsul la încãlzirea globalã

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

* Puritatea sufleteascã ºicinstea sunt cele ce urmeazã a fiverificate.

* Niciodatã nu trebuie sãamâni nimic.

* Orice mângâiere fãrãdragoste este înºelãciune ºi jig-nire.

* Cu cât omul este mai pu-ternic, cu atât este mai puþinînclinat spre instabilitate.

* Singurãtatea este maicurând un privilegiu al uneivârste înaintate, bucuriabãtrâneþii.

* Acceptã-i pe oameni aºacum sunt sau renunþã la ei.

* Nu învãþa pe altul cã ºi tumai ai de învãþat.

* Orice ideal ca sã poatã fislujit cere puritate ºi rãspundere.

* Când tu însuþi înþelegi

ceva, poþi explica ºi altora.* Forþa ºi frumuseþea sunt

binefacerile tinereþii, pe cândînþelepciunea înfloreºte, depreferinþã, la bãtrâneþe.

* Principalul în viaþã estebuna dispoziþie ºi dragostea deviaþã.

* Totul pe pãmânt se dato-reazã oamenilor. Ei sunt cei carepot aduce fericirea ºi tot ei potarde ºi pârjoli totul în jurul lor,pot fi fãuritori, dar ºi distrugã-tori, purtãtori ai binelui ºi ai rãu-lui.

* Principalul în viaþã este sãnu-þi pierzi curajul, sã nu dis-peri, pânã la urmã totul se aran-jeazã.

Selecþie realizatã de col.(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Descoperire spectaculoasã: în Siberia a fost gãsitã fosilaunui pui de mamut! Ceea ce este ºi mai spectaculos este fap-tul cã puiul se aflã în starea în care era acum mai bine de37.000 de ani, datã la care se crede cã ar fi murit.

Puiul a fost descoperit în luna mai a anului 2007 de cãtreun crescãtor de reni din nordul Siberiei. Puiul de mamut esteîntr-o formã de zile mari, el având chiar ºi blanã. Fosila estedeja în laboratoarele din Japonia pentru efectuarea unor testecare ar putea duce la indentificarea motivelor dispariþiei aces-tei specii, dar ºi la gãsirea unor rãspunsuri privind încãlzireaglobalã.

Micuþul mamut a primit ºi un nume – Liuba - ºi este dejavedetã. “Descoperirea lui Liuba este un adevãrat evenimentistoric. Ea ne poate oferi informaþii cu privire la cauzele dis-pariþiei mamuþilor, dar ºi cu privire la viitorul speciei umane”,a declarat Bernard Buigues, vicepreºedinte al ComitetuluiInternaþional pentru studierea Mamuþilor

Liuba a murit fãrã sã aibã nici un fel de rãni ºi a fost gãsitcomplet îngheþat. Este cel mai bine conservat reprezentant al

m a m u þ i l o rd e s c o p e r i þ ipânã înprezent.

Puiul demamut a fostsupus uneiscanãri tridi-mensionale cuajutorul unuic o m p u t e r -tomograf pen-tru a observao r g a n e l e

interne ºi pentru a fi cãutate indicii cu privire la hranã ºi lacauzele morþii. De asemenea, vor fi extrase pentru a fi ana-lizate micuþele bule de aer rãmase în plãmânii lui pentruindicii cu privire la concentraþiile gazelor din atmosfera te-restrã din perioada ultimei mari glaciaþiuni.

Papa a cerut formarea unui comando de exorciº t i

Cel mai mare ecrancu plasmã din lume

Tehnologia care a fãcutsenzaþie în 2007

Protecþia antivirus, din ce în ce mai neperformantã

Creºterea preþurilor laalimentele de bazã i-adeterminat pe italieni sã-ºi creeze un nouobicei, ºi anume împãrþirea cafelei. Trendula pornit din orãºelul sicilian Partinico ºiimplicã douã sau trei persoane care sorbfiecare dintr-o ceºcuþã de espresso. Normelecer ca primul care bea sã foloseascã o partea ceºtii, cea de-a doua persoanã sãfoloseascã cealaltã parte, iar a treia sã poatãbea de la mijloc. Sicilienii sunt încântaþi denoul obicei, considerându-l un nou mod desocializare.

Cafea la comun

ªcoala de pãrinþ i

Rãspunsurile testului din nr. 23 (234)

1. Romanul „Toamna la Pekin” a fost scris de BorisVion (1920-1959).

2. Tabloul „Lumina dimineþii” aparþine pictoruluigerman Caspar David Friederich (1774-1840).

3. Planta numitã „piciorul caprei” face parte dinfamilia „Umbeliferae”.

4. De obicei, prin bãtãlie se înþelege o luptã întrearmate, între grupuri sau cete armate.

5. „Marea Coralilor” se aflã în bazinul OceanuluiPacific, în nord-estul Australiei.

6. B. ªt. DELAVRANCEA, Opere, II, 328.Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞ

papalet.ion@forter.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 1(235) din 15 ianuarie 2008

Pagina 11

Jocuri noiMicrosoft a anunþat în cadrul Consumer

Electronics Show, din Las Vegas, cã anulãsta ne va îndopa cu peste 60 de jocuri de-lea beton,“gãtite” sube m b l e m aGames forWindows.

Dupã un2007 care, dinpunct de vederefinanciar, a fost cel mai profitabil de pânãacum (numai vânzãrile Halo 3 au depãºit174 de milioane de dolari, în prima zi), anulîn care tocmai am intrat se vrea ºi mai cumoþ, ca sã aibã nenea ãla mare ºi rãu dinRedmond ce sã taie când s-o face Games forWindows mãricel, cu ce sã umple gãurile dela divizia Xbox. Dacã în 2006, abia au reuºitsã convingã niºte fraeri, vreo douã com-panii, sã lipeascã un GfW amãrât de cutiajocului, în 2007, mult mai multe companiiau cãzut în plasa Microsoft-ului, astfel încât,bãieþii raporteazã deja depãºirea cincinalu-lui în patru ani jumate.

Crysis, BioShock, Hellgate, London,Kane&Lynch, Dead Men sau Universe atWar, Earth Assault sunt doar câteva exem-ple de jocuri grupate sub umbrela Games forWindows, dar altele stau sã ne invadeze PC-urile cât de curând. Iatã o scurtã listã cu celemai cunoscute: Alone in the Dark (Atari);Bionic Commando (Capcom); Conflict:Denied Ops (Eidos Interactive); Empire:Total War (SEGA); LEGO Indiana Jones(LucasArts); Microsoft Train Simulator 2(Microsoft Game Studios); Sins of a Solar

Empire (Stardock); Space Siege (SEGA);Tomb Raider: Underworld (Eidos Interac-tive).

Pe la booth-ul Microsoft de la CES aumai trecut ºi Age of Conan, HyborianAdventures (Funcom, Eidos Interactive),Conflict, Denied Ops, Frontlines, Fuel ofWar (THQ), Space Siege (SEGA), TurningPoint, Fall of Liberty (Codemasters) ºi Jig-saw Too Photo Edition (Carbonated Games,un joc pentru Windows Live Messenger)-toate putând fi jucate live de vizitatori.

Pentru cei care nu ºtiu, Games for Win-dows e un mare fâs de la Microsoft prin carecei din urmã vor sã “încurajeze” folosireanoului sistem de operare Vista ºi (dã, oricâtde paradoxal sau stupid sunã) a controller-ului de Xbox 360. Adicã, dacã vrei sã þi selipeascã acel mare fâs pe copertã, trebuie sãasiguri instalarea jocului în cât mai puþinipaºi (mouse clicks and whateva...), sã-l facineapãrat compatibil cu Windows VistaGames Explorer, cu controller-ul de Xbox360, cu versiunile de 64 de biþi ale WindowsVista ºi cu procesoarele 64-bit în general, ºi(cireaºa de pe tort sau bombonica de pe co-livã, dupã cum vreþi!) cu Media Center-ulinclus în Vista Home Premium ºi Ultimate.

Deci, dupã cum spunea ºi marele Kant:un mare fâs...

Vânzãrile PS3 au atins 1.2milioane de unitãþi de Crãciun

Vã mai amintiþi de PlayStation 3? Da,consola aia scumpã pe care toatã lumea oblama, când s-a lansat, cã e... prea scumpã ºin-are nici jocuri atractive. Ei, între timp,dupã niºte pierderi pe divizia PlayStation de

vreo 400 de milioane de dolari, Kaz Hirai ºicohorta sa de la Sony au învãþat ºi ei cãnu-i bine s-o faci pe deºteptul ºi sã zici cã “aprice of $599 is the right price for a greatconsole like PlayStation 3” (asta fãrã sã-iconsulþi ºi pe eventualii cumpãrãtori).

Când a vãzut cã PS3 rãmâne de cãruþã,mult în urma Wii-ului sau Xbox 360-ului,Kaz a ordonat rapid o tãiere de capete, otãiere de preþ ºi o tãiere de porturi USB ºicititoare de card. Astfel cã, minunatul BluRay player PlayStation 3, rãmas fãrã pãrin-tele sãu Ken Kutaragi ºi fãrã full backwardscompatibility, a luat avânt ºi, conform VGChartz.com, a reuºit sã se facã plãcut lapeste 8.89 de milioane de proprietari.

Mai mult decât atât, Sony a anunþat înprima zi a CES-ului de anul ãsta cã însezonul de shopping de anul trecut (23noiembrie-31 decembrie 2007) a vândutpeste 1.2 milioane de console, ceea ce seconstitue în cea mai bunã perioadã a PS3-ului pânã acum. The good ol’ PlayStation 2a vândut ºi el cam 1.3 milioane de unitãþi,iar noul PSP 2000 s-a cumpãrat în draci, înnu mai puþin de 1.4 milioane de exemplare.

Oricum, Sony mai are muuuuult pânã sãajungã la þinta de profitabilitate pe care ºi-opropune, având în vedere cã majoritateajocurilor scoase pe platforma sa suferã deîntârzieri notabile ºi cã titlurile consideratesystem-sellers (gen Halo 3 pe Xbox 360)mai au cel puþin juma’ de an pânã ies pepiaþã (Metal Gear Solid 4 vine abia în iunie).Poate doar recenta înclinare de balanþã înfavoarea Blu Ray sã mai salte niþelvânzãrile...

Cristina FRATU

SHOWBIZSHOWBIZ

A BÃTUTDRUMURILE

TEREN BÃTUT

SPRIJINIT DEPEREÞI

BATCADENÞA

A BATEMINGEA

DESPOT

BATAIE LAUªÃ

BATE PALMAÎN DRUM

BATE LA ALTEPORÞI (dim.)

LOVEªTECREMENEA

BÃTAIE

LOC ÎNTÃRIT

STAU DREPT

SURSE DELUMINÃ

GREUDE BÃTUT

POCNET DEPISTOL

1000 KG

LOC DEBÃTAIE

BATE VÂNTUL(LA VITEZÃ)

UN TIP FÃRÃ CAP

VINE DUPÃTREI

REPETIÞIE LABÃTAIE

LOVIRE LASPATE

LOVITURÃ ÎN FUND!

E-B-VOT-E - T - R -A C T O R I -I M A G I N E -R E G I Z O R I -ATAC-GALÃ-A P R AT U R I -NETE-EDEN-L A T - T I V -T A R E -O D A T Ã -ZICALA-GD-R I - F A Z -PITAR-LEUÞ-R O L Ã -ORALÃ-NE-C I R C - P R O -DUCÞII.

1. Din ce poem eroic de Vasile Alecsandri faceparte cântul numit „Þara în picioare”?

2. Ce pictor român a realizat, în 1872, tabloul„Izgonirea turcilor la Cãlugãreni”?

3. Ce diferenþã este între pietrele preþioase ºi celesemipreþioase?

4. Cine a realiza sculptura „Valul” aflatã la MuzeulRodin din Paris, lucrare din onix ºi bronz?

5. Ce pictor belgian a realizat, în 1937, tabloul„Modelul roºu” reprezentând o pereche de ghete trans-parente prin care se vãd exact degetele ºi unghiilepicioarelor?

6. Cine a spus: „Fireascã e în om pornirea de a facepe alþii deopotrivã cu sine ºi dacã are unul bun din firepornirea aceasta, în cel rãu ea e atât de puternicã,încât parcã nici moartea nu poate s-o atingã”?

Întrebatã dacã ar face un duet cu J.Lo la PremiileGrammy de acum câþiva ani, Mariah Carey a declaratcã, mai degrabã, ar cânta cu un porc, decât cu Jen-nifer. Mariah neagã acum aceastã declaraþie spunândcã: “ Nu sunt decât niºte bârfe apãrute pe Internet ºi

este patetic cãoamenii chiar sedistreazã crezândcã ar fi ceva real.Este un alt exem-plu de douãfemei puternicecare trebuieneapãrat sã seinvidieze ºi sã nuse suporte”.

Se pare însã cã Mariah ar fi fãcut-o într-adevãrporc pe J.Lo, dar nu se referea la partea fizicã, ci latalentul vocal. Dacã pânã acum rivalitatea dintre celedouã nu s-a manifestat prin insulte grave sau înjurã-turi, de data aceasta Error! Hyperlink reference notvalid. a fãcut-o latã. Jennifer nu a comentat încãdeclaraþiile rivalei, dar criticii se aºteaptã la o replicãpe mãsurã.

Mariah Carey nu este însã la primul scandal deacest gen; în trecut, a avut un incident ºi cu rapperulEminem. Conflictul dintre cei doi a izbucnit cândsolista a declarat cã nu a avut niciodatã vreo relaþie cuError! Hyperlink reference not valid., iar acesta afãcut-o mincinoasã. Mariah crede cã Eminem e obse-dat de ea. Rapper-ul, în schimb, ºi-a arãtat ura faþã deartistã în versurile pieselor de pe “Re-Up”, cea mairecentã apariþie discograficã a sa.

Eminem esteîn convalescenþãdupã ce a fostinternat în spitalsuferind de pneu-monie.“În perioa-da sãrbãtorilor,Marshall Math-ers, adicãEminem, s-aaflat sub supravegherea medicilor la un spital dinDetroit în urma unor complicaþii cauzate de pneu-monie”, a declarat purtãtorul de cuvânt al rapperului,Dennis Dennehy.

Rapperul american pregãteºte în studio un noualbum. Eminem a declarat la un post de radio din NewYork: “Eu lucrez tot timpul. Întotdeauna sunt în stu-dio. Acum lucrez foarte bine ºi sunt încãrcat deenergie pentru noul album. Într-o vreme, chiarrefuzam sã intru în studio... Am avut niºte problemepersonale, însã le-am rezolvat”.

Error! Hyperlink reference not valid. nu a fãcutînsã publice titlul sau data lansãrii materialului.

Fanii RobbieWilliams dinRomânia nu sevor putea bucuraprea curând de unconcert al staruluibritanic la noi înþarã. RobbieWilliams adeclarat cã nuintenþioneazã sã

plece în turneu prea curând. În 2008, artistul preferãsã se odihneascã.“Este posibil sã nu lansez nici unalbum anul ãsta ºi, cu siguranþã, nu va fi nici unturneu. Las-o baltã, ultimul turneu aproape m-aomorat! Ceva-ceva tot va fi anul ãsta. Probabil voipune online câteva fragmente din urmãtorul album,iar apoi voi lansa un album în 2009. Asta înseamnã cãîn ultima vreme nu mã veþi vedea prea mult pe scenã.Scuze, oameni buni!

Trebuie sã recunosc cã, cu cât stau mai departe deviaþa publicã, cu atât mã simt mai bine. Din pãcate,sunt caracterizat ºi de un puternic spirit de competiþiecare mã îndeamnã sã scot trei albume pe an. Suntsigur cã o sã mã plictisesc în curând, însã deocamdatãmã aºteaptã un latte de vanilie ºi o prãjiturã înbucãtãrie” a mai adãugat Robbie Williams.

Dupã terminarea turneului Close Encounters, îndecembrie 2007, Robbie a fost internat douã luni ladezintoxicare. Starul a recunoscut pe blogul sãu:“Crãciunul a fost un festin cu multe calorii. Nici pan-talonii mei de vedetã pop, nici patul, nu m-au maiîncãput!”

Cristina FRATU

Robbie Williams îºianuleazã concertele din 2008

Mariah Carey refuzã un duet cu J.Lo

Eminem - sãrbãtori în spital

ÎÎ nn cc ãã 66 00 dd ee jj oo cc uu rr ii bb ee tt oo nnJOCURI

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

Soþul ºi soþia mergeau cumaºina pe un drum de þarã ºi, la unmoment dat, maºina se blocheazãîntr-o groapã cu noroi. Dupã ce sechinuie ei câteva minute în ºir sãscoatã maºina din noroi, apare unþãran care mâna un plug cu boi. Seopreºte þãranul în loc când îi vedepe cei doi ºi se oferã sã le scoatãmaºina din groapã pentru un mi-lion de lei.

Soþul se învoieºte ºi în câtevaminute maºina era din nou gata dedrum. Dupã toatã tãrãºenia, þãran-ul se întoarce cãtre bãrbat ºi îispune:

- ªtii, asta e a zecea maºinã pecare o scot din noroi pe ziua de azi.

- Bine, mãi, þãrane... rãspundeomul, pãi ºi tu când mai ai timp sãîþi ari pãmântul? Noaptea?

- A, nuuu.... noaptea pun apã îngroapa aiasta!”

☺☺O tipã vine la o vrãjitoare:- Mã iubesc doi. Spune-mi care

din ei va fi norocosul?Vrãjitoarea pune cãrþile, apoi

se uitã atent la ea ºi spune:- Cel ce va avea noroc va fi

Vasile - te vei cãsãtori cu Ion.☺☺

Profesorul se strãduieºte sãlãmureascã elevilor proverbul“Drumul cel mai scurt e ºi celmai bun”.

- Tata zice cã nu-i aºa!,spune un elev.

- ªi ce meserie are tatãl tãu?- ªofer de taxi.

☺☺Eutanasia la bãrbaþi. Ieri searã

stãteam cu nevastã-mea de vorbãdespre eutanasie ºi i-am spus:

- Sã nu mã laºi niciodatã sãstau într-o stare vegetativã, sã fiudependent de o maºinã care sã mãalimenteze cu de toate. Dacã o sãfiu vreodatã într-o astfel de stare,te rog sã debranºezi toateaparatele care mã þin în viaþã.

ªi atunci ea s-a ridicat, aînchis televizorul ºi calculatorulºi mi-a aruncat berea pe fereas-trã...

☺☺- Care este cel mai periculos

loc din lume?- Patul. Acolo mor 80% dintre

oameni.

FOLOSIT ªI LA BÃTAIECOª GOL!A DEVIA

CAPETELECUIULUI!

PLECARE LALUPTÃ

VAL

ACAR

BÃTUT DE VALURI

BÃTAIA CEASULUI

CEL CAREA BÃTUT

A CIOPLI!

SAR LA BÃTAIE

FOLOSIT LALOVITURI

ACÞIONEAZÃLA BÃTAIE

BATE TREFLALA BRIDGE

BÃTUT LATABLE

LOVITURÃ

CEL DECOLO

BATE LASPATE!

CETE!OFERIT

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

Bãtaie de cap

MESTECARE!BÃTUT (fig.)

BÃTUT LACAP

Luni, 7 ianuarie 2008, ceremonialulde deschidere a anului de instrucþies-a desfãºurat la Batalionul 30

Vânãtori de Munte „Dragoslavele” înprezenþa reprezentantului Corpului 1Armatã Teritorial, colonelul Dan DABIJA ºia invitaþilor din administraþia localã.

Comandantul unitãþii, maiorul dr. OvidiuPOP, adresându-se subordonaþilor, a þinut sãprecizeze: „Sunt convins cã o sã depuneþitoate eforturile pentru a vã instrui cât maibine în acest an, iar „afirmarea” batalionu-lui, fãcutã de cãtre militarii NATO este doarînceputul ºi, totodatã, recunoaºterea per-fecþionãrii noastre”. Apoi, a înmânat patrudiplome pentru rezultatele deosebiteobþinute la ROUEX ºi MILREX ’07. Au fost

recompensaþi maiorul Daniel OLTEANU,cãpitanul Constantin Daniel OLARU,locotenentul Dragoº COARFÃ ºi locotenen-tul Traian MAGHERCÃ.

Breefing-ul desfãºurat cu ocaziadeschiderii anului de instrucþie s-a þinut înprezenþa comandantului Corpului 1 ArmatãTeritorial „General Ioan Culcer”,generalul-maior Nicolaie DOHOTARIU ºi alocþiitorului comandantului Brigãzii 2 Vânã-tori de Munte, colonelul Gheorghe IoanVÃTÃMANU-COANÞÃ, care asigurãcomanda brigãzii.

Comandantul Corpului 1 a þinut sã pre-cizeze: „Mi-am dorit ca prima vizitã într-unbatalion din subordinea C.1 A. Trt. sã o facîntr-o unitate cu activitãþi deosebite în anul2008 ºi 2009. De aceea, vã cer sã nu precu-peþiþi nici un efort în activitatea de pregãtirea viitoarei misiuni. De fapt, pregãtirea mi-siunii începe chiar de azi.”

Generalul-maior Nicolaie DOHOTARIUa continuat afirmând cã „diferenþa dintremilitarul american ºi cel român constã înmentalitatea de învingãtor. Aceastã menta-litate nu se poate realiza, numai cu ajutorulpsihologilor, ci ºi cu sprijinul material aleºalonului superior.

Din punctul meu de vedere, principalacarenþã a noastrã, a tuturor, este cã plani-

ficãm bugetul înainte sã planificãmapãrarea. De aceea, o sã fiu extrem dedeschis ºi n-o sã vã ascund nimic din vi-ziunea eºaloanelor superioare dumneavoas-trã. Însã, ºi voi trebuie sã faceþi în aºa felîncât sã-mi parvinã toate elementele carestau la baza planificãrii activitãþii de lanivelul unitãþii.

Puneþi accent pe lecþiile învãþate ºiputeþi sã aveþi convingerea cã brigada ºi

Corpul 1 vã vor asigura tot ceea ce vã poateajuta pentru formarea calitãþilor deînvingãtor.”

Dupã breefing, comandantul Corpului 1Armatã Teritorial a vizitat cazarma ºi a ve-rificat modul în care îºi desfãºurau compa-niile instrucþia.

Locotenent-colonelIon PAPALEÞ

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 1(235) din 15 ianuarie 2008Pagina 12

CMYK

Gata o r i cândCeremonia de deschidere a anului de instrucþie în garni-

zoana Craiova a însemnat transpunerea în concret a triadeicare îi defineºte pe militarii Brigãzii 2 Infanterie,,ROVINE”: profesionalism, valoare, demnitate, caracteris-tici, de altfel, comune ºi definitorii pentru militarii ForþelorTerestre.

Militarii din Cetatea Bãniei au sfidat gerul nãpraznic,troienele de zãpadã ºi, prin activitãþile organizate ºi solem-nitatea atribuitã festivitãþii, au dovedit cã maturitatea profe-sionalã este o constantã care defineºte structurile profesio-nale aflate în compunerea marii unitãþi.

La ceremonia care a avut loc pe Stadionul Armata-,,Ge-neral ION ªULCÔ- au participat din partea Statului Majoral Forþelor Terestre, gl.mr.dr. Nicolae ROMAN, ºefulInstrucþiei ºi Doctrinei ºi Inspector General al Forþelor Te-restre, colonelul Gheorghe VIªAN din Statul Major General,colonelul Lucian DIACONU, din comandamentul C 1 ATrt., reprezentanþi ai mass-media localã.

Anul de instrucþie precedent a fost încheiat de cãtre mi-litarii craioveni cu succese depline, dar ºi în murmur de co-linde, iar deviza pe care ºi-au ales-o, ,,GATA ORICÂND”

este o realitate a perioadei pe care o parcurg. Noul an i-agãsit ca de fiecare datã, la posturi, atât în þarã, cât ºi înteatrul de operaþii, în Irak. Acolo, efortul depus de cãtreinfanteriºtii Batalionului 32 ,,MIRCEA”, care se aflã lasfârºitul misiunii încredinþate este unanim apreciat de cãtrepartenerii de coaliþie ºi deopotrivã de cãtre autoritãþile localeirakiene.

Am reþinut din mesajul transmis de cãtre colonelulMihai CIUNGU, comandantul Marii Unitãþi cã rezultatuldorit la sfârºitul demersului profesional este acela ca Briga-da 2 Infanterie sã devinã pe deplin operaþionalã ºi foarte binepregãtitã.

„Anul 2008, primul al unei armate de profesioniºti, neva gãsi permanent în poligoane ºi pe terenurile deinstrucþie. Vã cer sã vã instruiþi cu eficienþã, responsabili-tate ºi experienþa dobânditã a profesioniºtilor, astfel încâtunitãþile din care cu onoare faceþi parte ºi marea unitate înansamblul sãu, sã îºi îndeplineascã misiunile încredinþatecu cinste”, a mai precizat colonelul Mihai CIUNGU.

O zi a Porþilor DeschiseÎn afara festivitãþii prin care a fost marcat debutul anului

de instrucþie, în unitãþile din garnizoanã a fost organizatãZiua Porþilor Deschise. Exerciþiile demonstrative organizate,ai cãror protagoniºti au fost militarii subunitãþilor conduse decãtre cãpitanii Marius BUMBAC, Rinel ROªU, subordo-naþii locotenent-colonelului Doru OSNAGA sau cei ai cãpi-tanului Ioan OLÃRESCU au pus în valoare experienþacâºtigatã, calitatea resursei umane, a tehnicii ºi echipa-mentelor din dotarea unitãþilor. Vizita oficialilor militari ºiprezenþa jurnaliºtilor din presa localã a constituit ºi un prilejde revedere ºi de dialog cu militarii din Batalioanele 20 ºi 26Infanterie, precum ºi de a împãrtãºi reciproc impresii. Ge-neralul-maior Nicolae ROMAN ºi-a exprimat bucuria reve-derii cu ofiþerii, subofiþerii, gradaþii ºi soldaþii voluntari aflaþi

în subordinea locotenent-colonelului Gabriel TOMA, pre-cum ºi cu cei ai locotenent-colonelului Nicolae IOAN.Gl.mr. Roman a sintetizat în dialogul purtat, faptul cã profe-sionalizarea armatei presupune recrutarea, formarea ºimenþinerea unui corp valoros de militari, capabil sã rãspundãadecvat în condiþiile diversificãrii spectrului de acþiuni mi-litare generate de riscurile, pericolele ºi ameninþãrile laadresa securitãþii naþionale ºi colective. La încheierea viziteiîn garnizoana Craiova, Inspectorul general al Forþelor Te-restre a adãugat: ,,Apreciez în mod deosebit calitateacomandanþilor de la toate nivelurile unitãþilor din garni-zoanã, a militarilor voluntari, care, în pofida condiþiiloratmosferice grele au reuºit sã creeze momentele care sã neofere posibilitatea sã ne facem o imagine despre modul încare ei vor organiza ºi îºi construiesc instrucþia”.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

,,Binecuvânteazã, Doamne, pe aceºti militari, sã le dai sãnãtate ºi putere de muncã!”

A n u l d e i n s t r u c þ i e , l a d e b u t

(urmare din pag. 3)Astfel, la Focºani, a fost prezent generalul de brigadã dr.

Ion PÂLªOIU, ºeful Direcþiei Operaþionalizare, Generareºi Evaluare Forþe, care a adresat militarilor din Brigada 282Infanterie Mecanizatã urmãtorul mesaj: ,,Particip cu satis-facþie, în calitate de reprezentant al Statului Major General, laceremonia de începere a anului de instrucþie, la o mare unitatecare, în anul 2007, a parcurs, cu rezultate foarte bune, unimportant program de evaluare, certificare ºi afirmare NATO.Brigada dumneavoastrã este o mare unitate tacticã, încadratãîn condiþii foarte bune, dotatã cu tehnicã de luptã modernã,

comparativ cu alte structuri militare alearmatei noastre. Ceea ce vã revine dum-neavoastrã de fãcut, în acest an, este sã

continuaþi monitorizarea ºi rezolvarea problemelor deficitareconstatate anul trecut, schimbând direcþia de acþiune, de peaxul operaþionalizãrii, pe axul perfecþionãrii instruirii, punândaccentul pe rezolvarea problemelor de interoperabilitate ºilucru de stat major, de cunoaºtere a limbii engleze ºi de dez-voltare a capacitãþii de a rezista la eforturi fizice prelungite, încondiþii dificile, în special pe timp de noapte. Nu în ultimulrând, vã rog sã aveþi în vedere îmbunãtãþirea bazei logisticepentru instruire, care trebuie sã ofere condiþii optime pentruperfecþionarea pregãtirii de specialitate a fiecãrui militar. Lamulþi ani, tuturor, ºi spor la treabã!”. Reprezentantul S.M.G.a fost însoþit pe timpul vizitei efectuate în marile unitãþifocºãnene de cãtre ºeful Secþiei instrucþie din comandamentulCorpului 1 Armatã Teritorial ,,General Ioan CULCER”,colonelul Gheorghe FÃTU.

La Brigada 282 Infanterie Mecanizatã, în prima zi deinstrucþie, am remarcat organizarea modularã a pregãtirii, încadrul structurilor organice, în scopul remedierii cât mai rapidea deficienþelor constatate cu prilejul evaluãrilor anterioare ºirealizãrii unui nivel de performanþã care sã fie în concordanþãcu standardele militare NATO. De asemenea, într-o concepþieunitarã a fost organizatã ºi instruirea tacticã de specialitate, prinplanificarea, la nivel de mare unitate, a unui exerciþiu tacticunic, de mare amploare, în cadrul cãruia fiecare structurã vaalege ºi va executa acele secvenþe de acþiuni militare, din cadrulprocesului de planificare ºi desfãºurare a operaþiilor militare,conform necesitãþilor proprii de instruire.

Totodatã, la debutul anului de instrucþie, demnã de remarcateste descinderea efectuatã în marile unitãþi din garnizoanaFocºani, a ºefului S.M.F.T., generalul-locotenent dr. Teodor

FRUNZETI. În cadrul unui periplu mai lung prin þarã, dum-nealui a monitorizat organizarea ºi desfãºurarea procesului deinstruire din unele mari unitãþi aflate în subordinea StatuluiMajor al Forþelor Terestre.

Vizita înalþilor demnitari militari în cazãrmile Brigãzilor282 Infanterie Mecanizatã ºi 8 Artilerie Mixtã a permiscunoaºterea problemelor reale cu care se confruntã comenzilede mari unitãþi ºi unitãþi, la acest nou început de an, dar ºi tre-cerea în revistã a sãlilor de specialitate destinate pregãtirii mo-dulare ºi a locurilor concrete de desfãºurare a primei zile deinstrucþie, în cadrul celor douã structuri.

Într-un scurt interviu acordat presei locale, gl.lt.dr. TeodorFRUNZETI a declarat urmãtoarele: ,,Transformãrile care seînregistreazã la nivelul organismului militar vizeazã inte-grarea deplinã a Armatei României în structurile euro-atlantice. Unul dintre aspectele importante ale acestui procesîl reprezintã profesionalizarea militarilor, obiectiv major cepoate fi realizat doar prin implementarea unor tehnici ºi pro-ceduri de instruire moderne, specifice ºi celorlalte armatemembre NATO. Chiar dacã afarã ninge din abundenþã ºi vre-mea nu este foarte atractivã pentru acest tip de activitate, amconsiderat cã este necesar sã vedem la faþa locului modul încare comandanþii de aici, de la Focºani, începând de la coman-dantul brigãzii ºi pânã la comandanþii de subunitãþi, s-auimplicat în organizarea ºi conducerea procesului de instruire asubordonaþilor. Trecerea Armatei României la un sistem demo-cratic de recrutare ºi pregãtire a militarilor sãi, bazat pe vo-luntariat, permite crearea unei armate moderne, formatã dinprofesioniºti, luptãtori ºi specialiºti, având misiunea sacrã de aapãra suveranitatea naþionalã ºi integritatea sa teritorialã.”

Ziua de instrucþie a continuat, la Focºani, sub cele mai buneauspicii. Pentru cã ... afarã ninge ºi ... ”Semne bune, anulare!”

,,Start” în competiþia cu... ei înºiºi

AAnnuull ddee iinnssttrruuccþþiiee 22000088 ssee aannuunnþþãã aa ffii uunnuull aallpprroovvooccããrriilloorr pprrooffeessiioonnaallee.. LLuunnii,, 0077 iiaannuuaarriiee,, îînn ttooaatteemmaarriillee uunniittããþþii ººii uunniittããþþiillee ddiinn FFoorrþþeellee TTeerreessttrree aa îînncceeppuuttooffiicciiaall aannuull ddee iinnssttrruuccþþiiee.. ÎÎnn aarriiaa ddee rreessppoonnssaabbiilliittaatteeîînnccrreeddiinnþþaattãã CC 11 AA.. TTrrtt.. ,,,,GGeenneerraall IIOOAANN CCUULLCCEERR””,, aaccttii-vviittããþþiillee ddee pprreeggããttiirree aauu ddeemmaarraatt îînn ffoorrþþãã.. DDeetteerrmmiinnaarreeaa ccuuccaarree aauu aaccþþiioonnaatt iinnffaanntteerriiººttiiii,, vvâânnããttoorriiii ddee mmuunnttee,, aarrttii-lleerriiººttiiii tteerreeººttrrii ººii cceeii aannttiiaaeerriieennii,, ggeenniiººttiiii,, ssppeecciiaalliiººttiiii llooggiiss-ttiicciiii pprreeccuumm ººii cceeii aaii ccoommuunniiccaaþþiiiilloorr ººii iinnffoorrmmaattiicciiii nneeîînnddrreeppttããþþeesscc ssãã ssppuunneemm ccãã oobbiieeccttiivvuull ggeenneerraall,, rreeaalliizzaarreeaa//mmeennþþiinneerreeaa ccaappaacciittããþþiiii ooppeerraaþþiioonnaallee nneecceessaarrãã îînnddeepplliinniirriiii

mmiissiiuunniilloorr ssttaabbiilliittee ppooaattee ffii îînnddeepplliinniitt..

Mari speranþe la un nou început