23 Aprilie este o dată importantă în calendarul eve -n i men telor cazone, data în care militarii din Forţele Te -res tre săr bătoresc ziua celei mai numeroase categorii defor ţe din Ar mata României, al cărei patron spiritual esteSfân tul Ma re MucenicGheor ghe - Purtăto rul deBi ruinţă, ocro titor al Ar -matei lui Ștefan cel Ma -re. Binecunoscuta icoa -nă, care îl în fă ţi şea ză peacest Mare Mucenic, înlup tă cu balaurii, era pic -ta tă sau cusută pe stea -gu rile de luptă...

„Anul Mărăşti, „Anul Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – 100”Mărăşeşti, Oituz – 100”

Printre personalităţile de primă mărime pe care le-aavut oştirea română se numără şi un fiu al bătrânei Mol - do ve, Gheorghe Mărdărescu, cel care a urcat pe trep teleie rarhiei militare până la gradul de general de corp de

ar mată, iar pe cel al func -ţii lor până la cea de mi nis -tru de război. Născut la 4au gust 1866, la Iaşi, a trăitpâ nă la vârs ta de 72 de ani(pâ nă la 5 sept. 1938), dinca re 4 de cenii le-a dedicatar matei române...

CurierulARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XIX nr . 8 (447) l 28 apri l ie 2017 l 8 pagini l 70 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

Ziua Forţelor Terestre,Ziua Forţelor Terestre,î n g a r n i z o a n e l e ţ ă r i iî n g a r n i z o a n e l e ţ ă r i i

Guvernul a declarat, în aprilie, printr-o hotărâre, anul2017 „Anul Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – 100”, de di catco memorării a 100 de ani de la sacrificiul os ta şilor ro -mâni în luptele care au avut loc în aceste locali tăţi. Mi -

nisterul Apărării Na ţio -na le va organiza ma ni -fes tări culturale, artis ti -ce, cu caracter simbolic,precum şi al te acţiuni cutematică specifică, pri -lejuite de acest eve ni -ment. „Astfel, va fi con -ti nuată în acest an...

Generalul Gheorghe Mărdărescu, Generalul Gheorghe Mărdărescu, un brav comandantun brav comandant

KAKI 100%

În perioada iunie-august, în regiunea Mării Negre,Mi nis terul Apărării Naţionale are planificate peste 18exer ci ţii internaţionale. La acestea vor participa aproxi -ma tiv 40.000 de mili tari din peste 20 de ţări aliate şi par -te nere. Vor avea locac ti vităţi de instruireîn comun pentru apă -ra rea colectivă, detes tare şi dezvol ta re aca pacităţilor de apă -ra re şi descura ja re şicreş terea interope ra -bi lităţii forţelor, ur -mând ca, în acesteac ţiuni militare,...

Exerciţii de instruire în comun,Exerciţii de instruire în comun,sub comandă unică sub comandă unică

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

A fost descoperită A fost descoperită cea mai scăzută temperaturăcea mai scăzută temperatură

C M Y K

Zero absolut (-273,15 grade Celsius) este cea maiscă zută temperatură, iar cercetătorii au reuşit să obţinăaproa pe aceeaşi temperatură în laborator. Tehnica vaaju ta la construirea supercomputerelor cuantice. Atomiiob ţin energie prin oricemod, astfel ei vi brea ză,de sigur dacă se află latem peratura de zero ab -so lut mişcarea lor se o - preş te. Temperatura es -te doar o măsură a ra teivi braţiilor din mo le cu -le. Laserele pot conferiener gie atomilor, princreş terea...

Guvernul a declarat, în aprilie, printr-o hotărâre,anul 2017 „Anul Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – 100”,de dicat comemorării a 100 de ani de la sacrificiul os -ta şilor români în luptele care au avut loc în acestelocali tăţi.

Ministerul Apărării Naţionale va organiza manifes -tări culturale, artistice, cu caracter simbolic, precum şial te acţiuni cu tematică specifică, prilejuite de acesteve niment. „Astfel, va fi continuată în acest an seriama nifestărilor şi acţiunilor dedicate Centenarului Ma -re lui Război, prin marcarea principalelor evenimenteis torice ale anului 1917 - Bătăliile de la Mărăşti, Mă -ră şeşti şi Oituz - şi comemorarea eroilor români careşi-au pierdut viaţa în aceste lupte. Victoriile ostaşilorro mâni din vara anului 1917 au avut o importanţă deo -se bită, deoarece, cu preţul a nenumărate jertfe, a fostrea lizată Ma rea Unire de la 1 decembrie 1918”, se ara -tă într-un co municat de presă al Executivului. n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 8 (447) din 28 aprilie 2017Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1,40 lei, iarbanii se vor depune în contul U.M.01295 Bucureºti RO34 TREZ 4215005XXX002300, cod fiscal 4304592,Trezoreria Ilfov, cu specificaþia „Abonamente la publi-caþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapidi-tate (ºi, implicit, pentru expedierea ope rativã a pu bli caþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºefulU.M. 01295 „V", în care se va specifica numãrul de abona-mente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. La aceas-ta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 01295 “V” Bucureºti, Fax: 021/456.72.98, telefon: 021/332.13.86; 021/332.13.71 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.adj.pr. Mihai Oane(tehnoredactor)

Plt. Cristian ALDESCU (corespondenþã - expediþie)

int. 1132/ 126

Tipografia U.M. 01295

Plt.maj. Paul IoniþãCap. Mirel GrigoreCap. Marian Ioniþã

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1132/ 126

Secretar de redacþie

int. 1132/ 126

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Þãruºi

int. 1132/ 126

ISSN 1582-1269

B 43517C 15 / 2017

lWASHINGTON - Statele Unite şi Rusia sunt într-un nouRăz boi Rece, a afirmat republicanul Richard Burr, preşedinte -le Comisiei pentru Informaţii din Senatul american, atrăgândaten ţia că atât Moscova, cât şi Beijingul utilizează noi teh no lo -gii în sens ofensiv, informează site-ul publicaţiei The Hill, pre-luat de Mediafax. Întrebat într-un interviu acordat postuluiUNC-TV dacă Statele Unite ar fi implicate într-un nou RăzboiRe ce cu Rusia, senatorul Richard Burr a afirmat: „Suntem (...).Este ceva foarte asemănător cu ceea ce am văzut în anii 1980,cu excepţia faptului că Rusia, de altfel ca şi China, utilizeazăteh nologii pentru a-şi promova interesele într-un mod atât deofen siv cum nici măcar Statele Unite nu o fac (...). Noi avemun proces de achiziţii foarte învechit în armată”. Rusia şi Chi -na „au depăşit aceste impedimente, au asumat tehnologiilenou-apărute şi le-au integrat în cercetările şi dezvoltarea dear mament ofensiv”, a subliniat senatorul Richard Burr. În oc -tom brie 2016, Administraţia Statelor Unite a formulat acuzaţiiofi ciale la adresa Rusiei privind o serie de atacuri ciberneticeca re au vizat servere ale Partidului Democrat în timpul campa -niei electorale pentru alegerile prezidenţiale şi legislative. Po -tri vit serviciilor secrete americane, preşedintele Rusiei, Vla di -mir Putin, a ordonat campania de influenţare a rezultatuluiscru tinului prezidenţial din SUA în scopul facilitării victorieilui Donald Trump şi în ambiţia de a submina sistemul liberal-de mocratic occidental. Tensiunile dintre Statele Unite şi Rusias-au amplificat în ultimii ani, pe fondul crizelor din Ucraina şiSi ria, precum şi în contextul suplimentării capacităţilor mili ta -re NATO în Europa de Est. lWASHINGTON - Sistemul deapă rare anti-rachetă din Coreea de Sud va fi operaţional înur mătoarele zile. Un amiral american a declarat în Congres căsis temul avansat de apărare anti-rachetă din Coreea de Sud vafi operaţional în următoarele zile. Comandantul United StatesPa cific Command (USPACOM), amiralul Harry Harris, a de -cla rat în comisia pentru servicii armate din Camera Reprezen -tan ţilor că Statele Unite vor ca liderul nord-coreean, Kim JongUn, să îşi revină în fire, nu să fie îngenuncheat. El a precizat căSta tele Unite pot înfrânge orice atac nord-coreean cu rachetăasu pra unui portavion american, adăugând că, în opinia sa, Co -reea de Nord ar încerca să atace SUA, dacă ar fi capabilă.lSOFIA - Bulgaria a optat pentru achiziţionarea de avioa -ne militare suedeze Gripen. Bulgaria a decis să înceapă trata -ti vele cu Suedia pentru a achiziţiona opt noi avioane de vână -toa re Gripen, realizate de producătorul suedez SAAB, a anun -ţat vicepremierul interimar bulgar Stefan Ianev, potrivit Reu -ters. Autorităţile de la Sofia au preferat oferta producătoruluisue dez în dauna variantelor de a cumpăra avioane americaneF-16 second-hand din Portugalia sau avioane EurofighterTyphoon second-hand din Italia. Tranzacţia dintre guvernulbul gar şi concernul SAAB este estimată la 1,5 miliarde leva(836 milioane de dolari). Ianev a precizat că în termen de osăp tămână va fi creată o comisie specială pentru negociereacon tractului cu compania suedeză. Din partea Bulgariei tratati -ve le vor fi conduse de noul guvern care îşi va prelua mandatulîn curând. lCAIRO - Egiptul a primit primul submarin mi -li tar din Germania. Egiptul a primit primul dintr-o serie depa tru submarine militare germane de înaltă tehnologie, a infor-mat ziarul de stat Al-Ahram în versiunea online, citată de Xin-hua. Marina militară egipteană a arborat drapelul naţional pesub marinul de tip 209/ 1400 construit de ThyssenKrupp, careva apăra apele teritoriale ale Egiptului. Submarinul sosit la ba -za navală Ras El-Tin din Alexandria mai fusese predat o datăEgip tului, în cadru festiv, în Germania, în decembrie anul tre-cut. El a navigat din portul german Kiel la sfârşitul lui martie.Din tre caracteristicile tehnice ale submarinului, sursa citatămen ţionează autonomia de 11.000 de mile marine şi viteza ma -xi mă de 21,5 noduri. El poate lansa rachete şi torpile. Marinami litară a efectuat deja exerciţii pentru a asigura capacitateana vei de a se alătura flotei egiptene. Xinhua menţionează căEgip tul a semnat în ultimii ani contracte de achiziţii de arma-ment în valoare de miliarde de dolari, cu mai multe state eu ro -pe ne. lANKARA - Turcia este în „etapa finală” a discuţii -lor cu Rusia privind sistemul de rachete S-400. DiscuţiileTur ciei cu Rusia privind achiziţionarea unui sistem de apărareanti-rachetă S-400 au ajuns în „etapa finală”, deşi asta nu în -seam nă că un acord va fi semnat imediat, a declarat într-o con -fe rinţă de presă ministrul turc al Apărării, Fikri Isik, potrivitReu ters. El a mai spus că ţările NATO nu au prezentat o ofer-tă „eficientă financiar” pentru un sistem de apărare alternativ.Tur cia, ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, a anulat în2015 o licitaţie de 3,4 miliarde de dolari pentru un sistem deapă rare cu rachete de rază lungă care fusese atribuit în modpro vizoriu Chinei. Ankara a anunţat apoi că va lua în conside -ra re dezvoltarea unui sistem de rachete local, însă ulterior po -zi ţia s-a schimbat. „Este clar că Turcia are nevoie de un sistemde apărare anti-rachetă, însă ţările membre NATO nu au pre -zen tat o ofertă care să fie eficientă financiar”, a declarat Isikîntr-o conferinţă de presă. „Discuţiile privind (sistemul) S-400au ajuns în faza finală. Însă această fază finală nu înseamnăcă semnăm un acord a doua zi dimineaţă”, a adăugat el. Ofi -cia lul turc a mai spus că Ankara nu va putea să integreze S-400în sistemul NATO. n

ACTUALITATEAPE SCURT

Elena Moagă, o tânără în vârstă de 30 de ani,din Târgu Jiu, a învins, pe 20 aprilie a.c., circa 60de militari, într-o competiţie sportivă ce s-a des fă -şurat la Craiova. Ea s-a clasat pe locul I la Campio -na tul Militar de Cros, etapa pe Divizia 2 Infanterie„Getica”, desfăşurat în capitala Olteniei, şi spunecă vrea să câştige şi etapa finală a acestui concurs,organizat de Ministerul Apărării Naţionale.

În com -pe tiţie auin trat 56 demilitari dela di ver sebri găzi dinţa ră. Gor -jean ca a re -u şit să-i în -vingă, cla-sându-se pe locul Ila finalul în treceriisportive.

Vrea să repeteper formanţa din2016. În data de 11mai, va urma o no -uă etapă din ca drulcampionatului, ceape Statul Major alForţelor Terestre.Primii trei califi-

caţi la această fază vor merge la etapa finală a campionatu-lui, adică pe întreg Ministerul Apărării Naţionale. Elenaspune că nu îşi face griji în ceea ce priveşte calificarea.Întrecerea finală va avea loc în data de 22 mai.

„A câştigat Brigada 2 Infanterie din toată divizia, adi -că eu şi brigada mea. Am alergat 5 kilometri, individual şicu echipa. Îmi doresc şi anul acest tot cea mai înaltă treap -tă a podiumului la etapa finală superioară. Nu va fi uşor,dar voi încerca să repet performanţa de anul trecut”, a de -cla rat Elena Moagă.

Elena Moagă este, de câţiva ani, militar în cadrul Brigă-zii 2 Infanterie „Rovine” şi nu ratează nici o competiţie deacest gen. De-a lungul vremii, a câştigat numeroase între-ceri, atât în ţară, cât şi în străinătate. De fiecare dată şi-a re -pre zentat cu cinste unitatea.

Etapa finală a Campionatului Militar de Cros, cea peMi nister, se va desfăşura tot la Craiova. Este binecunoscutfap tul că Elena este sportiva care a obţinut locul 1 la com -pe tiţiile militare internaţionale, ce s-au desfăşurat, an dean, în Serbia, la Kopaonik. n

„Nu va fi uşor,dar voi încerca!”

„Anul Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – 100”„Anul Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – 100”

An de an, în toate garnizoanele din țară, în datade 29 aprilie, se sărbătorește Ziua Veteranilor deRăzboi, ca semn de recunoaștere a meritelor deo -se bite ale celor care au luptat pentru apărarea inde -pen denței, suveranității și integrității teritoriale aRo mâniei.

Cu acest prilej, militarii Brigăzii 9 Mecanizate„Mărășești” au participat, azi, 27 aprilie a.c., lace remonialul militar şi religios de depuneri de co -roa ne și jerbe de flori, la Monumentul Eroilor dincel de-al II-lea Război Mondial din Cimitirul Cen-tral Constanţa.

După oficializarea serviciului religios și de pu -ne rea coroanelor și jerbelor de flori în memoriave teranilor de război care au luptat în Primul și înal Doilea Război Mondial, Garda de Onoare a defilat în fa -ța oficialităților

La ceremonie au participat: comandantul Brigăzii 9Mecanizate „Mărășești”, colonel Dorin Toma, prefectulju dețului Constanța, Adrian Nicolaescu, comandantul flo-tei, contraamiral de flotilă Daniel Căpățână, împreună cure prezentanți ai administrației publice locale, cadre milita-re active și în rezervă, veterani de război, membri ai asocia -

ții lor de revoluționari și cetățeni ai municipiului Constanța.În acest an, se împlinesc 115 ani de la instituirea în Ro -

mâ nia a calității de veteran de război, prin Decretul Regalsem nat de Regele Carol I, la 29 aprilie 1902, pentru foștiilup tători participanți la Războiul de Independență din1877-1878.

Locotenet Mirela GHEORGHE

În cadrul eve ni -men tului „Luna împă -du ririi ediţia 2017”,mi litari care încadrea -ză Compania 391 Apă -ra re C.B.R.N. dincom punerea Brigăzii 2Vâ nători de Munte„Sar mizegetusa”, auexe cutat o activitatedeo sebită, însă pla ni fi -ca tă alături de toate ce -le lalte activităţi de in -struc ţie zilnică, şi anume: plantarea u nui număr de apro xi ma tiv1.000 de puieţi, de brazi, molizi şi frasini în Valea Merişorului, dinlo ca li tatea Crasna, în zona Întorsura Buzăului.

Locotenent Cătălin HOREA

Luna împăduririi

Constanţa

Ziua Veteranilor de Război

Ministerul Economiei şi re pre zen tanţi ai constructoru-lui de ve hi cule militare Rheinmetall au discutat despresta diul de implementare a acordului de cooperare pentrudez voltarea şi producţia unui transportor blindat pentrutrupe 8X8, una dintre soluţii fiind constituirea unei socie -tăţi cu capital mixt.

Acordul presupune dezvoltarea de tehnologie şi trans-fer de know-how, care să permită fabricarea unui nou tipde transportor, cu mobilitate superioară şi capabilităţi am -fi bii, produsul rezultat putând fi realizat în comun (teh no -

lo gie germană şi română) la Uzina Automecanică Moreni(Dâm boviţa). Una dintre soluţiile discutate o reprezintăcon stituirea unei societăţi cu capital mixt.

Ministrul Economiei, Mi hai Tudose, a de clarat căexis tă cel puţin două fir me mari producătoare de arma-ment interesate de dezvoltarea unui par te neriat cu partearo mâ nă. „Subiectul este complex şi ţine cumva de o stra - te gie interministeria lă şi de o strategie guver na mentală, cao umbrelă su premă. Astăzi, când stăm de vorbă, cel puţindo uă firme mari sunt in te resate de transfer de teh nologieşi dezvoltare a unor linii de producţie în România. Acestin teres se grefează pe cerinţele Ar ma tei. În funcţie deaces te cerinţe, dezvoltăm şi noi în România, în special laMo reni, tipul de activitate despre care v -am amintit. Camaici ne aflăm acum. Deci, banii sunt în bu getul Ministeru-lui Apărării, TAB-uri trebuie cumpărate, ră mâne doar caspe cialiştii Armatei să spună ce şi cum şi, cel pu ţin noi,sun tem determinaţi să lucrăm împreună în acest de merspentru a asigura transferul de tehnologie şi in tegrarea in -dus triei româneşti în acest nou produs. Ur mea ză apoi bazade reparaţii, de mentenanţă pe termen lung şi, de ce nu, oba ză de mentenanţă regională”.

Primele transportoare blindate pentru trupe TBT 8x8des tinate dotării Forţelor Terestre ar urma să vină în ţară

anul viitor, urmând să se identifice modalitatea prin carevor fi integrate în industria naţională, a declarat, la sfârşi-tul lunii martie, ministrul Apărării, Gabriel Leş.

Referitor la modelul de TAB care ar urma să fie reali -zat, ministrul Apărării a precizat că acesta este în concor -dan ţă cu cerinţele operaţionale stabilite de către ForţeleTe r estre, corespunzătoare cerinţelor NATO actuale. „Vor-bim despre un nivel de protecţie de cel puţin trei plus, tu -nuri care să fie de cel puţin 30 de milimetri şi alte detaliica re ţin, până la urmă, de înzestrarea Armatei”, a declaratLeş.

Compania Airbus Helicopters va începe producţia mo -d e lului H215 la noua uzină pe care a inaugurat-o anul tre-cut la Ghimbav, după ce va ajunge la un portofoliu de co -menzi pentru cel puţin 16 aparate, iar numele comercial almo delului fabricat în România va fi dat de cine va facepri ma comandă importantă, a declarat directorul generalal Airbus Helicopters România, Serge Durand, într-o dis -cu ţie cu jurnaliştii.

Directorul a mai precizat că probabilitatea de a demarapro ducţia în 2019 este „foarte ridicată”, pe baza evoluţieipie ţei mondiale din acest mo ment. „Poate fi modelul ci vilH215 sau modelul mi li tar H215M. Dacă, spre exe mplu,ar mata română ne fa ce prima comandă de 16 apa rate,atunci va avea drep tul să pună numele apa ratului, care vafi apoi fo losit peste tot în lume”, a spus acesta.

Recent, producătorul fran cez de elicoptere Airbus He -li copters a semnat cu compania ro mânească IAR un acordge neral de co o perare ex clu sivă pentru producerea în Ro -mâ nia a elicop terului multirol H215M, IAR devenindcon tractor principal pentru orice posibilă comandă deelicop tere a Minis-terului Apărării pen-tru a-şi înlocui flotaîm bătrânită de eli -cop tere.

Noua fabrică aAir bus Helicoptersde la Ghim bav are oca pacitate maximăde 15 eli cop tere pean. „Nu pare mult,dar, în realitate, 15eli coptere (pe an)rep rezintă mult. Da -că iei în calcul ur -mă torii 30 de ani,pen tru că in ves ti ţiaes te pe 30 de ani,sunt 450 de elicop tere (...), a declarat recent OlivierMichalon, vi ce pre şe din te senior pentru Europa în cadrulAirbus He licopters, într-o discuţie cu jurnaliştii ro mâni.

Reprezentanţii Airbus Helicopters spun că orice co -man dă din partea României poate fi o opţiune, fie din par -tea Armatei sau a Ministerului de Interne, dar se gândescîn primul rând la înlocuirea elicopterelor Puma ale avia -ţiei militare, dintr-o generaţie veche de 45 de ani, chiarda că unele au fost modernizate la standardul SOCAT.

Preţul unui aparat H215 este diferit în funcţie de do ta -rea cu echipamente, dar reprezentanţii producătorului scotîn evidenţă flexibilitatea modelului, care poate fi folositatât pentru transport de trupe, de personal civil sau deechi pe de comando, cât şi pentru supraveghere aeriană,su portul infanteriei la sol sau chiar pentru lupta antisub -ma rin. Un nivel de 20 milioane euro pentru un aparat poa -te fi considerat un prim reper, dar preţul depinde de echi -pa mentele instalate şi de numărul de aparate co man da te.Airbus consideră că, pentru România, avantajul pro iec tu -lui ar fi atât militar, cât şi economic.

„Avem oportunitatea de a începe un nou ciclu, un ciclucu adevărat industrial, în jurul modelului H215. Ambiţianoas tră nu este numai de a produce elicoptere în Româniapen tru România, nici nu ştiu dacă afacerea ar fi foarte sus -te nabilă în acest caz; ambiţia noastră este ca România săde vină un centru de excelenţă pentru H215 şi să exporteacest model în întreaga lume”, a mai declarat OlivierMichalon.

Compania are deja comenzi din întreaga lume pentrumo delul H215, însă acestea nu implică deocamdată fabri-ca de la Braşov. Anul trecut, producătorul a semnat pentrumo delul H215 contracte cu poliţia germană, cu aviaţia mi -l i tară din Spania, cu Chile şi cu state din Orientul Mijlo -ciu. Însă, o comandă din partea statului român este esen -

ţia lă pentru lansareapro duc ţiei la noua fab-rică de la Ghim bav.

La dezvoltarea pro -iec tu lui H215, care areatât o ver siu ne militară,cât şi una civilă, în Ro -mânia, participă dejacom paniile au tohtoneIAR, Aerostar, Aerotehşi Turbomecanica. Po tri -vit reprezentan ţilor Air-bus Helicopters, în trea -ga piaţă mondială va fide servită de la Bra şovpen tru toate elicop tereledin gama H215, ca re voravea şi o denu mire co -

mer cială distinctă. Şefii companiei ar putea chiar or ganizao competiţie, în România, pentru găsirea unei de nu miri anoului elicopter. (P.I.)

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 8 (447) din 28 aprilie 2017 Pagina 3

În perioada iunie-august, în regiunea Mării Negre, Mi -nis terul Apărării Naţionale are planificate peste 18 exerci -ţii internaţionale.

La acestea vor participa aproximativ 40.000 de mili -tari din peste 20 de ţări aliate şi partenere. Vor avea loc ac -ti vităţi de instruire în comun pentru apărarea colectivă, detes tare şi dezvoltare a capacităţilor de apărare şi descura -ja re şi creşterea interoperabilităţii forţelor, urmând ca, înaceste acţiuni militare, să fie implicaţi aproximativ 15.000de militari români, cu peste 2.000 de mijloace tehnice,trans mite M.Ap.N.

Cel mai mare exerciţiu al Alianţei Nord-Atlantice deanul acesta, NOBLE JUMP (NOJP 17), se va desfăşura

în lu na iunie şi va testa capacităţile operaţionale ale ele -men te lor forţei NATO cu nivel ridicat de operativitate(VJTF) şi capabilităţile implementării „Planului de acţiu-ne pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO(RAP)” în România şi Bulgaria.

„În luna iulie, va avea loc în Bulgaria, România şi Un -ga ria exerciţiul SABER GUARDIAN 2017 (SG 17). SG17 es te unul dintre cele mai mari exerciţii desfăşurate înaceas tă regiune, cu peste 25.000 de militari şi 3.000 demijloace tehnice din peste 20 de ţări aliate şi partenere,fiind con dus de către Forţele Terestre ale Statelor Unite

din Europa (USAREUR). Pe timpul des -fă şu ră rii exerciţiului Saber Guardian2017, mi litarii vor executa o gamă largăde ac ţiuni în context multinaţional, inter -ar me şi în trunit - asalt aerian, marşuri tac -ti ce, for ţare cursuri de apă, conducerea fo -cul ui, ma nevre şi trageri reale cu tehnicatu turor ca tegoriilor de forţe, evacuare me -di cală şi tra tamentul răniţilor. „SG 17con tri buie la dez voltarea capacităţii dereac ţie şi descu ra jare, la consolidarea in -te r opera bi lităţii sub o comandă unică,prin execuţia unei ga me complete de mi -si uni militare în spri jinul securităţii şista bilităţii în regiunea Mării Negre”, spu -ne Ministerului Apărării.

Forţele române partici-pante la aceste exerciţii îşivor testa capacitatea dereac ţie şi asigurarea spri ji -nu lui naţiunii gazdă pentrufor ţele multinaţionale dis -lo cate, conform angaja -men telor asumate. Exerci -ţiile fiind planificate încursul anului trecut au fostcu prinse în pla nu rile de ac -ti vităţi ale uni tăţilor parti -ci pante, iar costurile afe -ren te au fost prevăzute înpla nurile de instrucţie, maispu ne instituţia.

În această perioadă, mi -li tarii marilor unităţi şi uni -tăţilor implicate la acestexer ciţiu, au început, deja,pla nificarea activităţilorne cesare pentru executareamar şurilor tactice, asaltu-lui aerian, forţărilor cursu-rilor de apă, conduceriifocului, a manevrelor şi

tra gerilor reale cu tehnica tuturor cate - go riilor de forţe, a evacuarilor medicalece presupun şi tratarea răniţilor.

Baza militară de la Mihail Kogăl ni -cea nu are un rol crucial, ca hub al forţe-lor americane, înaintea marilor exerciţiidin această vară, scrie publicaţia Starsand Stripes a Departamentului de Apăra-re SUA. Publicaţia aminteşte deja des -pre tru pele ajunse în primăvară în Ro -mâ nia, do tate cu tancuri M1 Abrams,ve hicule blindate Bradley şi obuziereM109A6 Pa ladin. În acelaşi timp, revi-sta menţionează şi desfăşurarea în pre-mieră, pentru mai multe săptămâni, aunui număr redus de avioane de luptă F-35A Lightning II în Europa, unde vorpar ticipa la antrenamente cu alte aparatemi litare ale forţelor NATO. Acesteavioa ne de vânătoare vor lua parte lafoarte multe exerciţii militare în Europa,„din Estonia până în România”. n

Exerciţii de instruire în comun, sub comandă unică Exerciţii de instruire în comun, sub comandă unică

Transfer de tehnologie pentru industria militară româneascăTransfer de tehnologie pentru industria militară românească

23 Aprilie este o dată importantă în calendarul even i -men telor cazone, data în care militarii din Forţele Teres tresăr bătoresc ziua celei mai numeroase categorii de forţedin Ar mata României, al cărei patron spiritual este Sfân-tul Ma re Mucenic Gheorghe - Purtătorul de Biruinţă,ocro titor al Armatei lui Ștefan cel Mare. Binecunoscutaicoa nă, care îl în fă ţi şea ză pe acest Mare Mucenic, în luptăcu balaurii, era pic ta tă sau cusută pe steagurile de luptăale domnului moldo vean.

La zi aniversară, în toate garnizoanele din ţară, s-aupla nificat şi desfăşurat ceremonii militare de omagiere ajert felor înaintaşilor şi de evocare a tradiţiilor de luptă aleuni tăţilor, precum şi adunări festive, simpozioane, evo - cări, expoziţii de carte şi fotografie, vizionări de filme do -cu mentare, Ziua Porţilor Deschise, exerciții de mânuire aar mamentului, prezentări de tehnică militară, armament șiechi pamente, competiţii sportive şi aplicativ-militare, de -pu neri de coroane și jerbe de flori la monumentele eroilor,con certe ale muzicilor militare și spectacole ar tis tice sus -ți nute de către formațiile cercurilor militare.

Această zi a lunii aprilie poartă o profundă încărcăturăspi rituală şi ne oferă prilejul de a sublinia încă o dată im -por tanţa Forţelor Terestre care, alături de celelalte catego-

rii de forţe, traversează un proces accelerat de instruire şimo dernizare. Prin această amplă transformare, Armatanoas tră dă consistenţă conceptului de apărare şi devine unin strument adaptat şi eficient, capabil să contracarezeame ninţările prezente şi viitoare. Militarii din forţele te -res tre au fost şi sunt mereu prezenţi la datorie, indiferentde misiunile în care ţara i-a trimis. Zi de zi, printr-un efortdeo sebit, ei îşi asumă riscurile misiunilor specifice pentrua sluji interesele de apărare a ţării. Datorită determinării,cu rajului, am biţiei şi dăruirii lor, demonstrate în cadrulmi siunilor NATO, UE şi ONU din diferite zone ale lumii,Ar mata Ro mâniei se bucură de un real respect în rândulsta telor ali ate şi partenere.

Vor acţiona întotdeauna, cu hotărâre şi curaj în tot ceeace întreprind şi se vor instrui cu profesionalism pentru apu tea să-şi îndeplinească, oriunde şi oricând, misiunile or -

do nate, astfel încât Armata Românieisă se poată baza în tot deauna pe ei.

BraşovCu ocazia Zilei Forţelor Terestre,

Bri gada 2 Vânători de Munte ,,Sarmi -ze ge tusa” a organizat, în data de 21apri lie, la sediul comandamentului in -st i tuţiei, o prezentare de materiale,teh nică şi echipamente din dotareavâ nă torilor de munte.

,,Chiar dacă afară este o vremespe cifică vânătorilor de munte, adicămai rece decât de obicei pentru aceas -tă perioadă a anului, cu vânt şi ninsoa -re, nouă nu ne displace şi nici nu neîm piedică să ne desfăşurăăm activi tă -ţi le planificate. Am expus, pe platoulma rii unităţi, o serie de materiale dinafla te în dotarea dotarea militarilor dela poalele Tâmpei: tehnică de comuni -ca ții, armament ușor de infanterie,ma t eriale pentru alpinism, aparatură

de artilerie și două mijloace blin -da te”, a declarat, printre fulgii denea, loco te nent-colonelul DorinelCo tea.

Militarii Brigăzii 2 Vânători deMun te au ținut să trans mită și oura re de sănătate și pu tere de mun -că tuturor ca m a ra zi lor din ForțeleTe restre aflați în ța ră și în misiuniîn străinătate. Vremea nefavorabi -lă, aşa cum am pre cizat anterior, aîn demnat prea pu țini trecători săvi z iteze stan du ri le expuse, însă,pen tru cei cu ade vărat interesanţinu a constituit un element de caresă ţină cont

ConstanţaMilitarii dobrogeni care înca -

drea ză Brigada 9 Mecanizată„Mă răşeşti” au organizat joi, 20apri lie, o ceremonie militară cude puneri de coroane şi jerbe deflori, la Monumentul Eroilor deIn fanterie căzuţi în Primul RăzboiMon dial din Constanţa. La activi -

ta t e, le-au fost alături şi partenerii ame ricani dislocaţi laba za milita ră din Mihail Kogălniceanu, îm pre ună cu mili -ta rii Divizionului 146 Nave Minare-Deminare şi ai Cen -tru lui Administrativ Aerodrom Mihail Kogălniceanu.

După oficierea serviciului religioas şi depunerea deco roane şi jerbe de flori în memoria eroilor căzuţi la dato-rie, Garda de Onoare a defilat prin faţa oficialităţilor şi atu turor celor prezenţi.

La ceremonie, au par -ti cipat: comandantul Bri -gă zii 9 Me canizate „Mă -ră şeşti”, colonel DorinTo ma, prefectul ju deţuluiConstanţa, Adri an Nico -la escu, coman dan tul Flo-tei, contraamiral de flotilă

Da niel Că pă ţâ nă,ală turi de alţi repre-zentanţi ai adminis -tra ţiei pu blice loca-le, cadre mi li ta reac tive şi în rezervă,ve terani de război şice tă ţeni ai munici -piu lui Constanţa.

CraiovaÎn cadrul ma ni fes tărilor

de dicate săr bătoririi zileide 23 aprilie, în acest an,mi litarii Brigăzii 2 Infante-rie ,,Rovine” au organizato serie de ac tivităţi în gar -ni z oana Cra iova, activităţice s-au des făşurat în pe -rioa da 19-25 aprilie.

Astfel, la Cercul Mili-tar, programul a fost destulde încărcat: Vitrină de car -te „Datorie şi Onoare”,în tre 19-25 aprilie; Expo -zi ţie de efecte militare, înpe rioada 19-25 aprilie;Spec tacol mu zical dedicat Zi lei Forţelor Te re stre, 20apri l ie; Expoziţie foto-o ma gială retrospectivă „Mi -hai Dan Călinescu”, 24 aprilie; Expoziţie de ma -che te de tehnică militară, 24 apri lie. De asemenea, aavut loc și un recital de mu zi că de fanfară susţinutde Muzica militară a garni zoa nei Craiova, în Parcul

„Ni colae Romanescu”.Dintre toate aceste evenimente aş vrea să mă opresc

asu pra expoziţiei de fotografie militară intitulată „Milit ariro mâni din armata austro-ungară” (Marele Război pen-tru întregirea patriei 1916-1918) care a avut un ca rac terine dit. Vernisată la Galeriile de Artă ale Cercul Mi li tar şior ga nizată de Fotoclubul „Mihai Dan-Călinescu”, expo-ziţia a avut o valoare ex cep ţio na lă prin faptul că a scos lalu mină fotografii ce reprezintă militari ro mâni - ardeleni -în rolaţi în armata austro-ungară.

Imaginile au fost prelucrate de colonelul (rz.) MirceaAn ghel, preşedinte al fotoclubului, după negative realiza-te pe sticlă de bunicul unui bun prieten înrolat în armataaustro-ungară. „Este vorba despre domnul Anton Dragoş,un foarte apreciat grafician şi caricaturist de la Bucureşti,care mi-a încredinţat negativele pe care eu le-am transpusîn format digital, pentru a le prezenta publicului craio-vean”, a explicat Mircea Anghel.

„Au existat chiar regimente întregi de români care aufost obligaţi la un moment dat să lupte chiar împotriva fra -ţi lor lor de la sud de Carpaţi. Este un subiect neabordatpână acum sau despre care unii nu prea vor să audă sau săse vorbească. Sunt, totuşi, români de-ai noştri care au lup-tat şi s-au jertfit în primul Război Mondial, chiar dacă aufă cut-o pentru partea adversă”, a mai declarat artistul fo -tograf craiovean.

Am lăsat la urmă, deşi graficul evenimentelor le pla-sau undeva pe la începutul perioadei, Cupa Presei la Tirşi Cupa Rezervistului Militar, din data de 20 aprilie. Gaz -dă primitoare a fost poligonul Balta Verde, situat undevala ieşirea din municipiul Craiova. De la sine înţeles,aceas tă activitate a fost de dicată tuturor jurnaliştilor craio-veni şi cadrelor militare în rezervă şi în retragere.

Totul s–a desfăşurat, exact aşa cum fu se sepla nificat, spre satisfacţia organizatorilor, dar şi apar ticipanţilor, puţini la număr, dar foarte îndrăz-neţi. Nu a plouat, iar soarele s-a şi arătat de vreocâ teva ori dintre nori. Semn bun! Comandantulma rii unităţi craiovene, general de brigadă DanielPe trescu, prezent în poligon, a declarat că in ten -ţio nează ca, începând cu ediţia viitoare, să dediceaceas tă competiţie unei personalităţi militare dinga rnizoană sau din forţele terestre. Şedinţele de

tragere nu au fost lipsite de suspans şi de momente fru -moa se care, cu siguranţă, vor fi trecute în registrul cuamin tiri ale concurenţilor. Şi nici raftul cu premii nu a ră -mas gol, trăgătorii primind câte un trofeu care să le atestedibăcia în doborârea ţintelor ochite!

Cristina FRATU

Curierul ARMATEINr. 8 (447) din 28 aprilie 2017Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Ziua Forţelor Terestre, în garnizoanele ţăriiZiua Forţelor Terestre, în garnizoanele ţării

C M Y K

www.in-cuiul-catarii.info

C M Y K

În Bucureşti, Ziua Forţelor Terestre a fostmarcată printr-o serie de activităţi ce aucuprins: expoziţii, vizionări de filme do -

cu mentare, exerciţii de mânuire a armamentului, prezen-tări de tehnică militară, armament şi echipamente, con-certe ale muzicii militare şi spectacole artistice susţinutede către formaţiile cercurilor militare.

O activitate ce se înscrie în seria manifestărilor dedi-cate acestei sărbători a fost Cupa presei la tir, ce a avutloc pe data de 19 aprilie în Poligonul Căţelu. Jurnaliştiiau concurat, nu numai în mânuirea unei arme de alită aAr matei României-puşca semiautomată cu lunetă (PSL)-dar au avut ocazia să vadă, la cald, capacitatea de acţiunea militarilor aşa cum se întâmplă în teatrele de operaţii.Astfel, au fost prezentate o parte din echipamentele afla -te în dotarea Batalionului 96 Geniu şi Grupului 2 EOD,dar şi modul de folosire a acestora de către genişti, mineanti personal, anti-tanc sau marine, dar şi modalităţi demi nare, de aruncare în aer a unor obiecte sau de de mi na -re a unor câmpuri de luptă, în fapt, exerciţii tactice cuma terial exploziv real.

Renunţând la pix sau stilou, „camarazii din mass-media”, aşa cum i-au numit militarii din Forţele Terestre,au ales puşca semi-automată cu lunetă calibru 7,62 mm,cu care au executat o şedinţă specială de tragere, la preci -zie în ţinta nr. 4 dispusă la 100 m şi în ţinta aler gând nr.8 dispusă la 150 m, folosind câte 5 cartuşe pentru fiecarepro bă.

În urma executării tragerilor, punctajul obţinut a ară-tat faptul că presa trage cu pistolul cel puţin la fel de binecum „trage” în ştiri. În urma rezultatelor obţinute, clasa-mentul a fost următorul: Feminin Locul I - Maria Moiş,Digi 24, Locul II - Gabriela Moroiu, BusinessCover.ro.şi Marilena Frâncu, Radio România, Locul III - CălinAdi na, Resboiu; Masculin Locul I- Ştefan Stoian, Sun-tem România, Locul II - Eugen Vrabie, Radio România,Lo cul III - Popovici Vasile, Resboiu.

Prezent la festivitatea de premiere, comandantulCom ponentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefuluiSta tului Major al Forţelor Terestre (SMFT), general debri gadă Dorin Ioniţă, le-a mulţumit participanţilor pentrucă au răspuns prezent şi de această dată la cupa presei latir şi le-a oferit diplome, medalii şi cupe.

Manifestările au continuat pe data de 20 aprilie cu ce -re monii militare şi religioase în cadrul cărora au fost de -pu se coroane şi jerbe de flori la cele mai importante mo -nu mente închinate memoriei eroilor neamului nostru:Mo numentul Eroilor Căzuţi în misiuni în Teatrele deOpe raţii şi pe teritoriul României, la Monumentul Infan-teriei, al Artileriei şi la Monumentul Geniului.

Însă, punctul central al evenimentelor organizate decătre SMFT a avut loc pe data de 23 aprilie, în Parcul Ti -ne retului din capitală unde s-au desfăşurat ample mani-festaţii destinate publicului larg.

Au fost prezentate o expoziţie de armament, echi pa -men te şi tehnică militară, exerciţii demonstrative, pre-cum şi oferta educaţională a instituţiilor de învăţământmilitar.

Punctul de maxim interes l-a reprezentat expoziţia dear mament şi tehnică militară, care s-a bucurat de un realsucces în rândul copiilor, care au urcat în autovehiculelemi litare, au îmbrăcat echipamentele de protecţie balisticăşi au testat armele şi echipamentele militare. „Este tehni-ca cu care se defilează la parada de 1 Decembrie. Amvrut ca populaţia, mai ales copiii, să poată vedea tancu -ri le, transportoarele, maşinile poliţiei militare, să seapro pie mai mult de ele. Copiii au putut merge şi în ate-lierele cercetaşilor, unde au fost pregătite pentru ei ate-lierele de supravieţuire. S-au putut da cu tiroliana, auputut escalada un panou. Iar poliţiştii militari au execu-tat exerciţii demonstrative”, a declarat colonelul RomeoFe raru, ofiţerul cu Relaţiile Publice din cadrul SMFT. Unalt moment ce a trezit interesul tuturor celor prezenţi aufost exerciţiile demonstrative de autoapărare ale po li ţiş -ti lor militari, cele de măiestrie în mânuirea armamentu-lui ale specialiştilor din cadrul echipelor EOD, însoţiţi deca maradul lor, Dino, câinele specializat în descoperireasub s tanţelor explozive.

De asemenea, au fost atraşi de poligonul cercetaşilor,ame najat cu capcane, tipuri de foc, adăposturi impro vi -za te, dar şi de activităţile şi echipamentele specifice vâ -nă torilor de munte de la Baza de Instruire pentru Vână-tori de Munte „Bucegi”.

Activităţile din Parcul Tineretului au fost urmate deun concert de muzică de fanfară, corală şi instrumentală,sus ţinut de Muzica Reprezentativă a Armatei şi de corulbăr bătesc al Academiei Tehnice Militare. De o mare ţi nu -tă artistică, spectacolul ce s-a bucurat de un public nu me -ros, a fost urmat de retragerea cu torţe.

În ţinute de gală şi cu torţe în mâini, militarii au por-nit din faţa Palatului Cercului Militar Naţional şi au con-tinuat spre Opera Naţională Bucureşti, Podul Cotroceni,Şoseaua Cotroceni, Bulevardul Iuliu Maniu, BulevardulVasile Milea, Drumul Taberei, Statul Major al ForţelorTerestre. Chiar dacă, trasel nu a fost unul scurt, bu cu reş -te nii au ţinut pasul cu militarii bucurându-se de spectaco -lul de sunet şi lumină oferit de aceştia.

Daniela ŢĂRUŞI

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 8 (447) din 28 aprilie 2017 Pagina 5

23 Aprilie, o altfel de zi în Capitală23 Aprilie, o altfel de zi în Capitală

Foto: Plutonier Cristian ALDESCU

Printre personalităţile de primă mărime pe carele-a avut oştirea română se numără şi un fiu al bătrâneiMol dove, Gheorghe Mărdărescu, cel care a urcat petre p tele ierarhiei militare până la gradul de general decorp de armată, iar pe cel al funcţiilor până la cea demi nistru de război.

Născut la 4 august 1866, la Iaşi, a trăit până lavârs ta de 72 de ani (până la 5 sept. 1938), din care 4de cenii le-a dedicat armatei române pe care a slujit-ocu credinţă şi devotament. După absolvirea liceului, aur mat şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie dinBu cureşti, 1886-1888, apoi Şcoala Superioară de Răz - boi între anii 1892-1894 şi cursurile de comandamentde la Spandau, în străinătate. Corespunzător gradelordo bândite, a deţinut timp de cinci ani (1901 - 1906)func ţia de director de studii la Şcoala Superioară deRăz boi. Fiind creierul acestei şcoli, el a elaborat pla-nurile de învăţământ pentru pregătirea câtorva promo -ţii de ofiţeri care în timpul primului război mondial şi-au verificat cunoştinţele acumulate în calitate de co -man danţi de unităţi şi mari unităţi. În toamna anului1914, colonelul Gh. Mărdărescu a fost promovat înfunc ţia de comandant al Şcolii Superioare de Război,în drumând timp de aproape doi ani (1914-1916) pro-cesul de învăţământ şi de pregătire tactico-operativă avii torilor stat-majorişti şi comandanţi, care au dat ungreu examen pe câmpul de luptă din trecătorile Car pa -ţi lor, în Bătălia Bucureştilor sau în triunghiul eroic dela Oituz, Mărăşti şi Mărăşeşti.

Cu o aleasă cultură generală şi militară, cu o bo ga -tă ex perienţă în lucrul de stat major şi la comanda unorin stituţii de învăţământ, colonelul Gh. Mărdărescu afost de un real folos armatei române pe timpul crân ce -lor încleştări ale primei mari conflagraţii.

La 15 august 1916, a fost numit la comanda Bri gă zii 18 Infanterie, apoi a fost promovat în funcţiade Şef de Stat Major al Armatei 3 române şi ulterior înaceeaşi funcţie la Armata 2 română. În ambele funcţiia dovedit clarviziune, capacitate organizatorică, com-petenţă şi virtuţi proprii marilor comandanţi. De nu -me le lui şi al comandantului Armatei 2 române (ge ne -ra lul Al. Averescu) sunt strâns legate succesele trupe -lor române obţinute în zilele de 30 sept. - 10 oct.1916,care s-au soldat cu respingerea ofensivei PuterilorCen trale din zonele Predeal - Câmpulung Muscel, pre-cum şi cele dobândite în zilele de 30 oct. - 15 nov.1916, când forţele unor puternice grupări inamice aufost împiedicate să străpungă dispozitivul de apărareal Armatei 2 române.

Generalul de brigadă Gh. Mărdărescu a coordonatîn iarna şi primăvara anului 1917 activitatea de organi -za re şi pregătire a marilor unităţi din compunerea ar -ma tei române şi alături de generalul Averescu a ela bo -rat, cu statul său major, planul de operaţii al ofensiveide la Mărăşeşti. Pe timpul acestei ample operaţii, in -tra te în filele istoriei neamului românesc sub numelede „Bătălia de la Mărăşti”, generalul Mărdărscu acoor donat realizarea în secret a dispozitivului opera-tiv, aprovizionarea unităţilor cu cele necesare ofensi -vei, a dat misiuni precise subunităţilor de geniu şi arti -le rie pentru efectuarea breşelor în obstacolele inamicede sârmă ghimpată şi a luat în timpul atacurilor mă su -

ri le impuse de situaţie, fiind în mijlocul trupelor sale.Conform prevederilor făcute de generalul Gh.

Măr dărescu, trupele Armatei 2 române au reuşit în nu -mai câteva zile să înainteze aprox. 20 - 25 km pe unfront larg de 35 km şi să elibereze un număr de 30 delo calităţi din Ţara Vrancei.

Un merit deosebit l-a avut şi în respingerea contra -o fen sivei inamice din Defileul Oituz, din zilele 26 iu -lie-9 august, precum şi în pregătirea şi desfăşurareaac ţiunilor ofensive ale trupelor române în sectorulînăl ţimii Cireşoaia, din zilele 28-30 august 1917. Înfa za finală a războiului, generalul de divizie Măr dă -res cu a organizat şi condus cu aceeaşi competenţă şiener gie acţiunile pentru eliberarea părţii de nord aTran sil vaniei.

În primăvara anului 1919, constituindu-se dintrupe le române aflate în Transilvania două grupuri defor ţă, una la nord sub comanda generalului de divizieTra ian Moşoiu şi una în sud, generalul de divizie Gh.Măr dărescu a fost numit la comanda acesteia, care,du pă eliberarea Ardealului, a acţionat şi pe teritoriulUn gariei până la Budapesta.

În toamna anului 1919, după rechemarea în ţară age neralului Traian Moşoiu, i-a revenit misiunea de co -man dant al garnizoanei oraşului Budapesta. Cu acestpri lej a adoptat o serie de măsuri pentru apro vi zi o na -rea locuitorilor cu cele necesare traiului, pentru relua -rea activităţilor economice, de învăţământ, adminis-trative etc., fiind de un real ajutor organelor locale destat în stăvilirea fărădelegilor săvârşite la tot pasul,atât de bandele de răufăcători, cât şi de cele bolşeviceale lui Bella Kun.

În perioada sfârşitului anului 1919 - sfârşitul anu-lui 1921, generalul Mărdărescu a fost numit coman-dant al trupelor române din Transilvania. În aceastăca litate a organizat şi coordonat instalarea tuturor uni -tă ţilor române dislocate în garnizoanele acestei pro -vin cii şi desfăşurarea procesului de pregătire a uni tă ţi -lor.

În anii 1922-1926, generalul de divizie Mărdăres-cu a îndeplinit funcţia de ministru de război, perioadăîn care, prin bogata sa experienţă şi cunoştinţele salemi litare, a contribuit la reorganizarea armatei româneşi la dispunerea unităţilor în condiţiile când teritoriulţă rii fusese complet întregit şi îmbunătăţirea procesu-lui de pregătire a cadrelor şi trupei, folosindu-se de în -vă ţămintele reieşite din desfăşurarea primului războimon dial la elaborarea unor noi regulamente, la dez -vol tarea unor noi arme ca aviaţia, vânătorii de munte,mo to-mecanizatele, arma chimică etc., care îşi do ve di -se ră din plin utilitatea pe câmpul de luptă.

A militat continuu pentru o colaborare regională peplan militar, pentru realizarea unor alianţe cu Iu go sla -via, Cehoslovacia şi Polonia, politică ce a fost ridicatăpe noi culmi ale diplomaţiei câţiva ani mai târziu dema rele nostru diplomat Nicolae Titulescu.

În anul 1927, a fost avansat la gradul de general decorp de armată şi trecut la pensie având vârsta de 61de ani. Atingând vârsta de 72 de ani, la 5 sept. 1938,cu un an înaintea declanşării celui de-al doilea războimo n dial, inima bravului general a încetat să mai bată.

Sursa: „Piramida nemuririi”, gl.bg. Petre STOICA

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 8 (447) din 28 aprilie 2017Pagina 6

Generalul de corp de armată Generalul de corp de armată Gheorghe Mărdărescu, un brav comandantGheorghe Mărdărescu, un brav comandant

CarteCarteAstenii de buzunar, Marius

TucăImagini răzleţe decupate din cele

pa tru anotimpuri, scurgându-se du re -ros prin clepsidra timpului, nostalgii şire voltă descătuşată ne cuprind rând perând ca-ntr-un joc de lumini şi umbre.Pentru o clipă, simţim că ne contopimcu întreg universul. De data aceasta,lu ci ditatea şi spiritul critic al jurnalis-tului şi omului de televiziune sunt e -clip sate de sensibilitatea scriitorului,iu bitor de frumos şi de oameni, vor -bin du-ne despre renaştere şi speranţăîntr-un stil inconfundabil, care te cucerește extrem de repede,încă de la prima pagină și cu greu te poți lăsa de citit.

Cuvintele o recomandă fără doar și poate:„Toamna este un sentiment, toamna nu este un anotimp. Este

sen timentul acela nedeslușit al scurgerii timpului fără să-ți pese,al abandonului ca ultimă formă de frondă, de libertate, de răz vră -ti re, în cele din urmă.”

www.humanitas.ro

ConcertConcertJoan Osborne - 6 mai 2017, ora 23:00, Hard Rock Cafe,

Bu cu reşti Concertul va fi încununat de muzica lui Bob Dylan, dar Joan

va cânta și piesele care au făcut-o cele-bră în cadrul evenimentului „JoanOsborne signs the songs of BobDylan”. Joan Osborne este una dintrecele mai grandioase voci ale generațieisale. Cântăreață uimitoare și compozi-toare prodigioasă, artista este recunos-cută pentru pasiunea și emoțiile pecare le transmite atunci când este pesce nă, devenind o singură ființă cumu zica sa.

Alături de ea vor urca pe scenă doiin strumentiști senzaționali ce păs trea -ză cu sfințenie tradiția muzicii blues,Keith Cotton și Jim Boggia. Keith Co -

tton reușește să îmblânzească în egală măsură chitara acustică,cla pele, dar și microfonul, iar Jim Boggia îl completează cu pa -sa je sfâșietoare de chitară electrică.

www.infomusic.roFilmFilmTransformers:The Last KnightEste un film american re gi zat de

Mi cha el Bay. Este programat să aparăla 23 iunie 2017 şi fa ce parte din seriaTrans for mers, iar un al şaselea film alacestei producţii urmează să apară pedata de 28 iunie 2019.

Pla neta de origine a lui OptimusPrime, Cy bertron, este acum moartă.Mâh nirea lui Optimus este cu atât maimare, cu cât el poartă responsa bi litateapentru moar tea planetei. Gă seș te o calede a o rea duce la viață, însă pentru astava avea nevoie de un arte fact aflat pePă mânt.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTURALELec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Sf inte le femei mironosi ţeSf inte le femei mironosi ţeArătându-se, după Înviere, mai întâi Mariei Magdalena,

Mân tuitorul i-a spus:„Femeie, de ce plângi?” Poate gân dind:„Ai văzut mormântul gol şi tu plângi? Când ar trebui să tebu curi, încredinţându-te că am înviat!?... Sau te îndoieşti decu vintele Mele?”

Abia în ultimele cuvinte ale Mariei:„Spune-mi unde l-aipus şi eu Îl voi ridica”, Domnul a auzit ceea ce voia să audăşi s-a bucurat să afle că făptura aceasta plăpândă, femeiacare-i stă în faţă şi plânge, din iubirea pentru El, chiar dacăse îndoieşte de făgăduinţa Lui, din slăbiciune omenească, sesim te în stare, la nevoie, să-I ridice trupul greu, surpat înmoar te, şi să-L poarte în braţe până aici, la mormânt, să-Lun gă cu mirul binemirositor, după datină. Or, el asta căuta -şi asta caută mereu! - la noi, oamenii. În primul rând, „forţaiu birii”, tăria şi profunzimea ei! Maria Magdalena „iubea” cutoa tă fiinţa ei, uitând de frică, şi se credea în stare - tocmaiprin această imensă iubire - să poarte pe braţe şi un munte!

De aceea, Iisus a îngăduit ca ea să fie cel dintâi martor alîn vierii Lui - acest lucru făcând parte, desigur, tot din icono-mia dumnezeiască. Tot nu întâmplător, ceea ce a ajutat-o peMa ria Magdalena să-l recunoască pe Mântuitorul nu a fostchi pul, ci glasul Lui.

Au venit apoi şi celelalte femei mironosiţe, cu acelaşigând: să ungă trupul mort al lui Iisus, ritual nedesăvârşit înziua îngropării, din pricina fricii şi a grabei. Nu L-a uimit şinu L-a supărat nici îndoiala lor, luând în seamă doar aceeaşiiu bire jertfelnică prin care biruiseră spaima şi înfruntaserăpri mejdia. Credinţa lor se va vădi, însă, când L-au întâlnitpentru că El a voit de data aceasta să-L cunoască îndată.

Văzând ele mormântul gol şi auzind glasul îngerului:

„Nu vă temeţi, că ştiu că pe Iisus cel răstignit Îl căutaţi. Nueste aici, ci S-a sculat, precum a zis; au plecat cu frică şi cubu curie mare”. Explicaţia? A biruit „bucuria”, când le-a în -tâm pinat Mântuitorul, poruncindu-le: „Bucuraţi-vă!”

Iată de ce s-a considerat necesar să avem în calendarulcreş tin-ortodox „Duminica Mironosiţelor”. Faptul este moti-vat şi de un alt dat moral, propriu însăşi struc -tu rii sufleteşti a femeii: evlavioasa cinstire ame moriei celor adormiţi, prin împlinirea cujert felnicie şi fără abatere a rânduielilor sta -tor nice prin tradiţie, privind cultul morţilor.Mi ro no siţele din pericopa evanghelică dinDu minica a III-a după Paşti (30.04.2017),L-au văzut pe Iisus pătimind pe nedrept, po -tic nin du-Se sub greutatea materială a crucii,L-au văzut răs tignit şi L-au văzut murind!Deci, L-au vă zut om în integralitatea fiinţeiSale umane. Or, chiar în Legea Veche, va îm -plini cu atât mai mult pentru sufletele celorcare au pă răsit lu mea aceasta toate cele de cu -viin ţă, la „so roacele” statornicite de Ca noa -ne le bise ri ceşti şi De Tradiţie, convinse fiindcă cei pen tru care se roagă şi-i pomenesc vorîn via şi se vor mântui!

„Bucuria”, acest sentiment cu valenţemul tiple şi determinante în existenţa unui om, avea să fieadre sat, de data aceasta, cu prilejul întâlnirii cu Mântuitorul,după în viere, nu unei individualităţi, ci unui grup de subiecţi,re pre zentativ pentru o categorie, în plan spiritual şi moral.Des tinatara nu s-a schimbat - este tot femeia - dar acest de -

mers a fost sortit acelui nucleu pe care l-au constituit, în di -mi neaţa Învierii femeile Mironosiţe.

De altfel, în Slujba Utreniei la Diminica Mironosiţelor, sespe cifică:„Miresmele cele de îngropare femeile aducând, peascuns au venit, mânecând la mormânt, temându-se de ur giaevreiască şi mai înainte văzând întărirea cea cu ostaşi. Da r,

fi rea ceal slabă a biruit pe ceabăr bătească, întrucât gândul celmi los tiv a plăcut lui Dumne zeu”.Slu ji toare devotate, temerare dis-puse la jert fă, candele vii de cre -din cio şie, ele au alcătuit acestnu cleu, că ruia Dum nezeu i-acon ferit semni fi caţia - chiar dacănu faptică, ci doar ideală - a uneico munităţi creş ti ne în mi nia tu ră -având ca em bl e mă chiar po run calui Hristos Cel În viat: „Bu cu ra ţi-vă!”

Prelungit, astfel, până în zi -lele noas tre, înţelesul simbolic al„Mi ro no siţelor” se defineşte prinde vo ţiune exemplară, slujiresme rită şi o ne condiţionată cre -din cioşie faţă de Iisus Hristos şi

Bi serica Sa. Toate aces tea, astăzi mai mult ca oricând, al că -tuiesc - ar trebui s-o facă, prin extrapolare - expresia de fi ni -to rie a „femeii creştine” în însuşi conceptul moralei noastre:iu bire jertfelnică faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Caracterul nu este un dar, ci o sumă de de -prin deri tari, dobândite din muncă.

Viaţa este ca mersul pe bicicletă; îţi pierziechi librul dacă stai pe loc.

Pe hoţii mărunţi îi trimitem la închisoare, iarpe cei mari îi numim în funcţiile publice.

Există oameni a căror crimă se micşoreazăpe măsură ce portofelul se umflă.

Lasă să-mi treacă duşmanii şi eu să le număranii.

Egalitatea nu există decât în matematică.Naivitatea este slăbiciunea omului matur,

dar puterea copilului.Mai degrabă să taci, decât să fii ecou.Singurii oameni care găsesc ceea ce caută în

viaţă, sunt cei care caută greşeli.Poţi folosi orice limbaj doreşti, dar niciodată

nu poţi spune altceva decât ceea ce eşti.Destinul conduce jumătate din viaţa unui

om. Pe cealaltă o conduce caracterul.Oricât îţi vei schimba înfăţişarea, rămâi ace-

laşi om. Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

Un poliţist opreşteun şofer pentru de pă şi -rea vitezei:

- Ştii, am avut eupresimţirea că voi da o

amen dă, de-aia te-am şi aşteptat aicitoată ziua.

- Păi am venit cât de repede am pu -tut!

☺Eu şi soţia mea avem şapte co -

pii...Hmm trebuie să recunosc că e unnu măr destul de mare, dar suntemfoarte hotărâţi să nu ne oprim până nufa cem unul care să ne placă...

M-a oprit azi un poliţist cu un pis-tol radar de ultimă generaţie, cu laser.

A început să-mi pună întrebărilelui idioate...ca de exemplu, de undenai ba îl am...

☺Anul acesta am hotărât să mănânc

mai multe fructe şi legume din pro-ducţia locală. Dar se pare că şi veciniimei şi-au propus unele lucruri anulăsta...să facă garduri mai înalte între

gră dinile noastre... ☺

Nu știu cum e la voi acolo...dar lami ne, când vine cineva în vizită cu 3li tri de pălincă, este considerat rudă.

☺Slogane turistice cu care România

vrea să-i atragă pe norvegieni: „Noi trăim ca pe vremea vi kin -

gilor!”„Aici poţi să îţi baţi oricând co -

piii!”„Nu e nevoie să mergi la pol ca să

te atace urşii!” ☺

- Hei, tocmai am pus capăt unei re -lații de 5 ani...

- Îmi pare rău, prietene...- Nu trebuie să-ți pară rău. Nu era

re lația mea ... ☺

Trei moşnegi stau la o bârfă pepris pa casei. Primul zice:

- Io după ce mor vreau să fiu inci -n e rat. Al doilea:

-Eu vreau să fiu îngropat creş ti neş -te. Al treilea mai bea o gură din sticla

de vin şi cu juma de gură zice: - Bă băieţi, la cât vin am băut io la

viaţa mea, cred că vreau să fiu îm bu te -li at.

☺Dicţionar pentru părinţii cu copii la

pu bertate: - „fac imediat” = „nici gând” - „fac mai târziu” = „nici gând” - „fac mâine” = „nici gând”.

☺Medicii spun că fiecare bucăţică de

şun că mâncată îţi scurtează viaţa cunouă minute...bazându-mă pe acestcal cul ar fi trebuit să mor în 1732...

☺Studiu optimist: Dacă petrolul ar fi

gra tis, benzina în România s-ar ieftinicu aproape un leu!

☺- Ai mâncat vreodată melci?

- Da, vara trecută.- Eu nu mi-aş comanda niciodată

aşa ceva!- Nici eu nu îmi comandasem. Ce -

ru sem salată verde.www.facebook.ro

A fost descoperită cea mai scăzută temperatură

Zero absolut (-273,15 grade Celsius) este cea maiscă zută temperatură, iar cercetătorii au reuşit să obţinăaproa pe aceeiaşi temperatură în laborator. Tehnica vaaju ta la construirea supercomputerelor cuantice.

Atomii obţin energie prin orice mod, astfel ei vi -brea ză, desigur dacă se află la temperatura de zero ab -

so lut mişcarea lor seo preş te. Temperaturaeste doar o măsură ara tei vibraţiilor dinmo lecule.

Laserele pot con-feri energie atomilor,prin creşterea tempe -ra turii din aceştia,însă pot încetini şi vi -

bra ţiile lor. O echipă de cercetători de la National Institute of

Standards and Technology din Boulder, Colorado, ado rit să afle cât de jos poate să coboare temperaturaunei substanţe cu ajutorul laserelor. Pentru realizareaex perimentului, au utilizat o membrană de aluminiu de20 de micrometri lăţime şi 100 de nanometri grosime.

Materialul a fost răcit până la o temperatură de0,00036 Kelvin, cea mai apropiată temperatură de zeroab solut (0 Kelvin). Conform cercetătorilor, bucata dema terial a devenit de 10.000 mai rece decât adâncul şiîn tunecatul vid spaţial.

,,Este mult mai rece decât orice temperatură cares-ar putea produce în mod natural, oriunde în Univers,”afir mă principalul cercetător, John Teufel.

Tehnica ar putea ajuta la construirea mai eficientă asu per computerelor cuantice. Tehnologia utilizeazăqubiţi pentru stocarea informaţiilor. Zgomotele gene -ra te de orice sursă ar putea provoca vibrarea compo-nentelor din interiorul supercomputerelor cuantice, ast-fel informaţia ar fi distorsionată şi s-ar produce erori.Cu ajutorul laserelor, componentele ar putea ajunge lacea mai joasă temperatură, astfel atomii ar rămâne sta-bili.

Bacteriile pot comunicaprin impulsuri electrice

Cercetătorii au descoperit că bacteriile sunt multmai organizate decât s-a crezut până acum.

Ele sunt deja un mare pericol pentru oameni (şipentru aproape tot ce nu este bacterie de altfel), din ceîn ce mai multe specii devenind rezisten te la anti bio -tice.

Mai rău, savanţii au mai descoperit nişte lucruri ui -mi toare despre organismele aparent simple pe care lenu mim generic bacterii. Cireaşa de pe tort îl reprezintăfap tul că îşi transmit impulsuri electrice pentru a recru-ta alte specii în comunităţile lor.

Aceasta este concluzia unei noi cercetări asuprabio filmelor - stratul subţire de celule formată atuncicând bacteriile se lipesc de o suprafaţă. Acestea se gă -sesc în diverse locuri, de la placa dentară, la suprafaţaro cilor, fiind de o particulară îngrijorare pentru cer ce -tă tori din cauza diversităţii acestora. Bacteriile nu atrago singură specie, ci o sumedenie, ceea ce le face petoate la un loc rezistente la orice chimicale şi antibioti -ce.

Se estimează că biofilmele sunt responsabile pentrumai mult de 80% dintre toate infecţiile din corp.

O echipă de cercetători de la Universitatea Califor-nia, San Diego, a descoperit că bacteriile din biofilmetri mit impulsuri electrice în afară, cu scopul de a recru-ta noi indivizi. „În acest fel, bacteriile din biofilme potexer cita un control dinamic şi de la distanţă asupra ce -lu lelor care nu fac parte din comunitate”, explică GurolSuel, cercetătorul care a condus acest studiu.

Acest studiueste asociat cu al -tul, realizat de ace -eaşi echi pă, în careau des co perit căbac te ri ile comu-nică în tre ele prinim pulsuri elec tri ce,ase meni ne u ro ni -lor. Pori mici per - mit aces tor bacteriisă transmită mo le -cu le care să călăto -reas că în afara or -ga nis melor.

În acest fel, io -nii de potasiu pot

tre ce prin tot biofilmul. S-a observat că bacteriile dincen tru trimit astfel de impulsuri, atunci când au un de -fi cit de nutrienţi, în ce tinind creşterea bacteriilor dinex terior care consumă mai mult.

De asemenea, aceste „canale de comunicaţie” cuio ni de potasiu sunt folosite la recrutarea noilor bacte -rii, întrucât s-a observat că pot fi emise şi în afara co -mu nităţii.

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 8 (447) din 28 aprilie 2017 Pagina 7

Laptopuri Acercu sistem de răcire cu lichid

Parte din gama Switch de laptopuriAcer cu design 2-in-1, noile portabileSwitch 5 şi Switch 3 se fac remarcateprintr-un design versatil, care promitemo bilitate optimă la birou, la şcoalăsau folosirea pentru divertisment. Li -vra te cu sistemul de operare Windows10, noile portabile pot fi utilizate îm -pre u nă cu Acer Active Pen pentru a

de sena, a lua notiţe sau edita docu-mente şi fotografii, direct pe ecran fo -lo sind Windows Ink.

Acer Switch 5 preia şi îm bu nă tă -ţeş te designul predecesorului său,Switch Alpha 12, oferind o experienţăde utilizare silenţioasă, fără ventilator,prin intermediul sistemului de răcireAcer LiquidLoop, pus în slujba unuipro cesor Intel Core i7 din generaţia 7.

Switch 5 este construit pe un şasiudin aluminiu anodizat şi include unecran de 12" cu tehnologie IPS, su por -tând rezoluţia 2160x1440. Acumula-torul instalat promite o autonomie depâ nă la 10.5 ore.

Acer Switch 3 se recomandă prinde sign-ul 2-în-1 bine echilibrat, ecra -nul de 12.2”, procesoare Intel şi un

sis tem de răcire silenţios, fără ventila-tor. Dispozitivul foloseşte procesoareIntel Pentium şi Celeron, include unecran IPS de 12.2” cu rezoluţie1920x1200 şi acumulator care promitepână la 8.5 ore de mobilitate. Difuzoa -re le frontale completează experienţade vizionare cu volum şi calitate audioîm bunătăţite.

Ambele modele Acer Switch 5 şiAcer Switch 3 sunt livrate împreunăcu o tastatură ce poate fi ataşată prinin termediul unui sistem magnetic şicare poate fi ajustată la un unghi er go -no mic, în funcţie de preferinţele utili -za torilor. Tastatura de la Switch 5 esteilu minată şi are o grosime de 5.85mm.

Standul de susţinere are forma li te -rei U şi poate fi ajustat la un unghi depâ nă la 165°. În plus, Switch 5 poate fiajus tat cu o singură mână, datorităstan dului auto-retractabil. Ambele sis-teme funcţionează cu Acer ActivePeni, care suportă palm rejection şi1024 nivele de senzitivitate la presi -une.

Switch 5 este echipat cu SSD PCIede 256GB sau 512GB şi până la 8GBRAM LPDDR3. Switch 3 are memo-rie eMMC de 32GB, 64GB sau128GB şi până la 4GB RAMLPDDR3. Ambele modele sunt echi -pa te cu port reversibil USB 3.1 Type-C.

OnePlus 5 cu sistem dual-camera

Întrucât au fost atinse anumite li -mi te ale tehnologiilor de fotografie pedis pozitivele mobile, mulţi producă-tori de smartphone-uri au optat pentruin te grarea de sisteme dual-camera penoi le dispozitive de top. Se pare căacest trend va continua şi în 2017, în

ciu da faptului că Samsung Galaxy S8a optat pentru o cameră similară cucea de pe modelul de anul trecut. One-Plus pare să fie următorul brand im -por tant care va beneficia de doi sen-zori foto pe partea din spate, dacă ima -gi nile scăpate pe internet se dovedesca fi reale.

Primele imagini cu OnePlus 5 (sauOnePlus 4?), care au ajuns pe internetprin intermediul India Today Group,pre zintă un smartphone cu design di -fe rit faţă de cel al modelului anterior,care beneficiază de două camere fotoîn partea de sus, un blitz poziţionatsub acestea şi logo-ul OnePlus. Dispo -zi ti vele precedente ale companiei nuau fost niciodată apreciate în mod spe-cial pentru camera foto, însă cu inte-grarea unui astfel de sistem cu doi sen-zori, este posibil să vedem o evoluţieim portantă la acest capitol.

Anumite companii au ales să fo lo -sea s că cel de-al doilea senzor pentruzoom optic, e -chi pând ca me rase cundară cu unobiec tiv cu dis -tan ţă focală maimare, însă al tecom panii aupre ferat să fo lo -seas că senzorulpen tru rea li za -rea de fo to gra fiialb-ne gru, pentru fo ca lizare mai pre ci -să sau pentru aplica rea unui efect deblur în jurul su biec ţi lor. Alte detaliidespre OnePlus 5 nu avem în acestmo ment, însă se zvo neş te că noul dis-pozitiv va integra un chip set Snap-dragon 835 de la Qualcomm, 6 GBme morie RAM şi un display QHD.

www.go4it.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...EªUAT

FIRESC

TÃCUÞI

RETORICÃ

DESTIN

CRUSTACEI

DEASUPRA

DÃ TONUL

DÃRUIRE

ÞINUTURI

OMISÃ

CONTINENT

EPOCÃ

AICI

UN CEASÎNTORS!

ZÃVOARE

RÃPUSE!

VANÃ

ILEGAL

A ANEXA

APÃRUTÃ

PUSÃ ÎNPIPÃ!

ORNATÃ

MIOARECREAÞIEDIVINÃ

SERVICIUDE GARDÃ

REPERE!

PRÃJIT

ISPITITE

CAP TEMBEL!

BASM

PLANTÃTEXTILÃ

C M Y K

În perioada 24 aprilie - 4 mai a.c., la Centrul Secundarde Instruire pentru Luptă Babadag, din judeţul Tulcea,s-a desfăşurat modulul de pregătire „Platinum Eagle-17.2”, din cadrul exerciţiului multinaţional Black Sea Ro -ta tional Force -17 (BSRF-17), la care au participat peste200 de militari din Forţele Terestre române, din cadrulBri găzii 9 Mecanizate „Mărăşeşti”, precum şi din Bata -lio nul 307 Infanterie Marină (unitate subordonată Statu-lui Major al Forţelor Navale).

Militarii români s-au instruit alături de peste 400 demi litari din Azer baidjan, Bulgaria, Canada, Mun te negru,Ucrai na şi Statele Unite ale Ame ri -cii. Deşi antrenamentele desfă şu -ra te în comun au fost complexe,s-a reuşit o cooperare foarte bunăîntre cele şapte națiuni, exersându-se cu succes astfel, în cadrul exer-cițiilor tac ti ce, procedurile de co -man dă şi control la nivel de subu -ni tate. Nivelul ridicat de pregătireal militarilor dobrogeni, dobânditpe timpul participării la exercițiina ționale şi int ernaționale, cât şi întea trele de ope rații, s-a putut ob -ser va pe timpul an tre namentelorcare au inclus trageri cu mu niţie

rea lă cu armamentul din do ta -re, cât şi acordarea primuluiaju tor în zo nele de operaţii.

O bună parte dintre milita -rii Brigăzii 9 Mecanizate, par -ti cipanți la exer cițiu, s-au în -tors recent din teatrul de ope -ra ții din Afganistan. Aceştiaapar țin Batalionului 341Infante rie „Constanța” (unita -te care primaşte, pe timpul mi -

siu nilor internaţionale,de numirea de „RechiniiAlbi”), iar în luna mar-tie a.c, au în cheiat mi -siu nea NATO „ResoluteSupport”. După ce aulu crat timp de şase lunicu proceduri standardde operare NATO, in -

fan teriştii do brogeni s-au adaptatcu uşurință mediului de instruiremul tinațional, obținând rezultatefoar t e bune pe timpul antrenamen -te lor.

„Platinum Eagle - 17.2” are caobiec tive creş terea interoperabili -tăţii între forţele parti ci pante laexer ciţiu, menţinerea capabilităţiide dislocare şi instruire în comun,dez voltarea unui mediu regionalfa vorabil cooperării mili tare mul -ti naţionale.

BSRF este un exerciţiu anual, condus de Co man da -mentul Corpului de Infanterie Mari nă al SUA dislocat înEu ropa şi Africa, care se des făşoară în zona Mării Negre,în Balcani şi în regiunea Caucazului. Activitatea are dreptscop creşterea nivelului de interoperabilitate, prin an tre -na rea în comun a militarilor, în ve de rea participării laope raţii de menţinere a pă cii şi de contra-insurgenţă.

Locotenet Mirela GHEORGHE

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 8 (447) din 28 aprilie 2017Pagina 8

„PLATINUM EAGLE - 17.2”„PLATINUM EAGLE - 17.2”

Şapte ţăr i , un exerc i ţ iuŞapte ţăr i , un exerc i ţ iu

Jocul de-a „alegerea”În ţările cu sistem concurenţial veritabil, cei mai ver-

saţi vânzătorii nu se mulţumesc doar să-l determine peclient să cumpere unul dintre produsele oferite de ei, cicon tinuă discuţia pentru a-l convinge că „a făcut cea maibună alegere”. În acest fel, se creează o legătură subtilăîn tre ei şi cumpărător, care îl va determina pe acesta să lede vină client permanent. Mai mult, îndată ce simt că omuleste decis să facă o cumpărătură în magazinul lor, îi pre -zin tă mai multe sortimente, cu preţuri din ce în ce mai ri -di cate şi de calitate superioară, accentuând faptul că „ale -ge rea îi aparţine”. Evident, au grijă să-i inducă sentimen-tul că posibilitatea de alegere se referă la ce anume săcum pere, nu la dacă să cumpere ceva ori nu. În caz că res -pec tivul cumpărător înclină să ia un produs ieftin, îi pre -zin tă în continuare calităţile suplimentare ale mărfurilordin acelaşi gen, dar mai scumpe, sugerându-i că depindenu mai de el dacă vrea să ia un lucru prost la un preţ micsau acceptă să dea câţiva bani în plus pentru a avea o mar -fă într-adevăr de calitate.

Tehnica respectivă nu se aplică doar în domeniul co -mer cial. O variantă a ei este reprezentată de strategia„fruc tului oprit”. Liderii unor secte extremiste, precum şicon ducătorii unor organizaţii cu iz ocult imaginează totfe lul de ritualuri iniţiatice, care să presupună cât mai mul -te eforturi din partea novicelui pentru a le parcurge. Înacest mod, satisfacţia finală a noului adept, precum şi fi -de litatea sa faţă de sectă sau de organizaţie vor fi incom -pa rabil mai mari decât în cazul unei acceptări formale.Psihologii Jack şi Sharon Brehm au publicat, în 1981, re -zul tatul unor studii prin care se constată următorul fapt:cu cât sunt mai severe restricţiile impuse individului, cuatât dorinţa acestuia de a le înfrunta este mai mare. Tenta -ţia „fructului oprit” îi conferă individului sentimentul cănu are decât o opţiune, toate celelalte fiind nedemne deaten ţie. Teh nica a fost aplicată şi de multe partide extre -mis te care, mai ales atunci când au fost scoase în afara le -gii, au reuşit să adune un număr record de adepţi, în spe-cial prin exa ge rarea persecuţiilor la care au fost supuşi sauchiar prin in ventarea de pogromuri ori atentate la adresamembrilor lor.

Pentru a rezista acestui joc de-a „alegerea”, este nece-sar să luăm în considerare, întotdeauna, şi variante desprecare nu ni se vorbeşte. De exemplu, să ne imaginăm căsun tem într-un bombardier şi ni se adresează întrebarea:„Câ te bombe ar trebui să aruncăm? Una, două sau ze -ce?” Nu este necesar să spunem câte. Putem foarte binesă alegem un răspuns neindus de întrebare: „Niciuna”. Deasemenea, trebuie să analizăm de fiecare dată, cu atenţie,si tuaţiile în care suntem ademeniţi cu „fructul oprit”. Demul te ori, de exemplu, preţurile unor produse sunt artifi-cial ridicate doar pentru că acestea se vând într-un maga-zin din care cumpără snobii sau, mai bine zis „lumea bu -nă”. Există însă nenumărate alte magazine, unde se potgăsi aceleaşi mărfuri, de aceeaşi calitate, la preţuri maimici, doar că despre ele nu se vorbeşte.

În general, atunci când cineva ne impune să acţionămîntr-un anume fel, putem să-i testăm intenţiile, măcar cu oopo ziţie formală, pentru a-i vedea reacţiile. Atunci când nise oferă posibilitatea de a alege între mai multe variante,es te indicat să ne gândim dacă nu există şi o alta, ne men -ţio nată de interlocutor, însă, poate, mult mai favorabilăno uă. În anumite situaţii, interlocutorul poate insista ve -he ment asupra unei variante, numai ca să ne trezeascăsus piciunea şi să ne determine să alegem o a doua posibi -li tate, favorabilă pentru el. Îl putem testa, acceptându-iva rianta! Dacă are un plan ascuns, va fi luat prin surpinde -re şi se va da de gol. În orice caz, să ne gândim că, aproa -pe întotdeauna, există o soluţie care nu a fost luată în cal-cul. Poate fi chiar cea de care avem nevoie.

Gândirea de grupSuccesul manipulărilor pe scară largă depinde, în pri -

mul rând, de modul în care individul a fost cufundat înano nimatul masei de manevră. Liderii sistemelor totali ta -re, precum şi conducătorii unor secte extremiste depunefor turi considerabile spre a inocula, în minţile celor peca re îi manevrează, sentimentul fidelităţii necondiţionatefa ţă de respectivul grup social. Repetând la nesfârşit pre -cep tele teoriei bazate pe împărţirea oamenilor în „buni”şi „răi”, ei îi fac pe adepţi să creadă sincer că fac partedin grupul social „bun”, „corect”, în timp ce restul lumii

es te alcătuit din „răi” şi „ticăloşi”. Orice idee care nu co -res punde respectivei ideologii este calificată drept ereticăsau o expresie a trădării.

Manipularea se realizează, în special, prin controlulin formaţiilor, dar şi prin izolarea grupului, pentru a evitaori ce contacte ale mebrilor săi cu lumea exterioară. În ca -pi tolul dedicat sistemelor totalitare, am văzut, pe larg, înce mod se face controlul informaţiilor, pentru a permiteac cesul oamenilor obişnuiţi numai la ştirile care susţin po -li tica regimului. De asemenea, am văzut cum se redefi -nesc istoria, filosofia, limba, cum se modifică sistemuledu caţional, cum se dă o nouă înfăţişare oraşelor, sateloretc., totul pentru a-l rupe complet pe individ de influenţeleve chiului mod de viaţă (de „mentalităţile burghezo-mo -şie reşti”, „reacţionare”) şi pentru a-l transforma în„omul nou”. Aceleaşi tehnici se aplică, la scară redusă, şiîn diverse variante, în orice sectă religioasă extremistă.

Odată ce individul nu mai are nici un contact cu ex te -rio rul şi nici o posibilitate de acces la surse alternative dein formaţie, identitatea lui se evaporă şi el va fi foarte inte-grat grupului. Comportamentul, gândirea şi chiar senti -men tele lui se vor adapta noilor standarde, sisteme de va -lori, legi şi regulamente. Pentru a scăpa de chinul interior,de terminat de fenomenul disonanţei cognitive, el va ajun -ge să creadă sincer în noua ideologie sau viziune asupravie ţii, în noile reguli de grup, şi va fi mult mai preocupatde alinierea la modul de gândire general, decât de expri -ma rea unor păreri critice sau de analiza obiectivă a situa -ţii lor. Cu timpul, va avea chiar impresia că participă efec-tiv la luarea deciziilor, că hotărârile luate „în unanimita -te” sunt cele „corecte”, că noua lume în care trăieşte este„cea mai bună dintre toate”. Şi, chiar dacă nu este total -men te supus noii ideologii, aşa-zis „corecte”, şi contactu-lui permanent cu o politică ce împarte totul în „alb” şi„ne gru”, „bun” şi „rău”, „corect” şi „incorect”, îi vorforma un mod de gândire foarte greu de readus la norma -li tate.

Izolarea este aplicată şi în situaţii dintre cele mai co -mu ne, pentru a influenţa individul să facă un lucru sau al -tul. Poliţia îşi interoghează suspecţii în camere goale, fărănici un fel de mobilier; puşcăriile, spitalele de boli neuro-psihice, centrele de reeducare sunt locuri izolate, secteleex tremiste se retrag în campusuri, unde contactul cu lu -mea ex terioară este inexistent.

Locotenent-colonel George NICOARĂ

Realităţi privind războiul mediaticRealităţi privind războiul mediatic