Nr. 194. Braşov, Luni-M arţi in 4 (17) S ep tem vrie 1912. A nul LXXV,

Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe */, an 12 cor., pe >/4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 4 0 franci, pe */, an 20

franci, pe i /4 an 10 franci.

R E D A C Ţ I A ,T IP O G R A F IA Ş l A D M IN IS T R A Ţ IA : B R A Ş O V . PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe y , an 10 coroane, pe y 4 an 5 coroane. Un număr 10 bani. Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

fata Muşte si soţi.5 5

De un timp încoace se ivesc In sânul neamului nostru de din­coace de Carpaţi tot mai multe a- pariţii, cari ascund în sine germe- nele demoralizării politice. Poate sunt tocmai azi îa patria noas tril, bântuită de atâtea crize, şi vremurile de atare, cari să fie priel­nice producerii acestor fructe ne­norocite şi otrăvitoare.

Voim să vorbim azi de cea mai nouă apariţie de soiul acesta, pe care ne-a semnalat-o alaltăeri corespondentul nostru din părţile Lipaşului-unguresc. Opt preoţi ro­mâni de confesiune gr. or. şi gr. cat. în frunte sau la coadă cu ad- Icatul Dr. Ioan P. Oltean, dând ascultare glasului de sirenă al de- pntatului-mameluc Dr. Ilosvay La- jos, s’au prezentat în plină paradă la papricaşul electoral, împreunat cu darea de samă al amintitului deputat al cercului Lăpuşul-un- gnresc...

„M-a cuprins jalea şi m-am re­voltat în sufletul meu — esclamă corespondentul nostru — când am văzut atâţia preoţi uitaţi de sine,

| chemaţi să fie conducători ai po- I porului, în frunte cu cunoscutul na­ţionalist din părţile aceste Dr. Ioan l Oltean, că iau parte la banche­tul dat întru mărirea domnului de­putat şi m-am hotărât să dau pu- llicităţii numele lor, căci ar fi o trimâ naţională să privim cu Mmile în sân faptele acelora, cari prin exemplul lor trist contribue k măsura atât de mare la demo­ralizarea totală a poporului

Are toată dreptatea corespon­dentul nostru, căci ceea-ce an făp­tuit cei nouă Români uitaţi de sine este de fapt o crimă naţio- salâ şi în acelaş timp o crimă în­doită, săvârşită de oparte faţă de credeul partidului nostru naţional, singurul care ne poate salva exis­tenţa noastră ca Români şi care In acelaşi timp poate da tuturor icuitorilor ţării noastre liniştea şi

•iricirea dorită, de altă parte o •imă săvârşită de acei opt preoţi

iMlizaţia greacă şi Romanii.— Din Biblioteca Naţională. —

I.

Civilizaţia greacă ţine un loc de frunte In istoria culturei omeneşti. Des- voltată în mare parte sub înrâurirea Orientului, ea ajunge la rândul său, timp de mai multe veacuri, focarul cel mai de seamă de lumină pentru toate popoarele. Nu era bărbat mai cu vază, spirit mai deosebit, în întreaga lume, care să nu alerge cătră metropola aces­tei puternice civilizaţii, cătră măreaţa pi strălucita Atenă.

Când Romanii, mergând din cuce­rire în cucerire, in tra ră victorioşi în Gre­cia, ei putură numai să admire nenu­măratele capete de operă, ce la flecare pas intâiniau pe acest pământ sfânt al culturei omeneşti. Dar dacă monumen­tele mărirei greceşti stăteau încă in p i­cioare, vigoarea şi activitatea artiş tilo r, cari le lăurise, se stinsese de multă treme. Sub înrâurirea aceluiaş Orient, care altă-dată li-a dat atâtea isvoare de lumină, Grecii cad în tr ’o moleşire din ce în ce mai copleşitoare, moleşire care atrage după sine încetarea o ri­cărei mişcări culturale. Acum venia în sarcina Romanilor cuceritori păstrarea nepreţuitei comori a civilizaţiei eline.

faţă de însăşi chemarea lor sublimă: de-a fi stâncile de granit ale lim- bei şi legei strămoşeşti.

Dar să ne esplicăm puţin şi să analizăm cazul de faţă. Să zi­cem de pildă, că de fapt poli­tica de înfrăţire propagată de ne­norocitul călugăr din Oradea şi patronată de TiszaHosvay et tutd quanti ar oferi baza şi posibilitatea unei înţelegeri cinstite între Români şi cei dela putere şi că de fapt ga­ranţiile prezentate spre ajungerea acestui scop ar fi atât de puter­nice, încât să facă pe cei nouă fruntaşi Români din părţile Lăpu- şului unguresc, să se arunce în braţele atotfericitorului deputat Ilosvay.

Dar nu vedem oare realitatea, care se bate în capete cu aceste pretinse baze şi garanţii?! Să fim oare noi Românii şi cu deosebire cei nouă „fruntaşi“ Români atât de miopi, ca să nu simţim zi de zi, că ceeace ni se afirmă şi pro­mite la dările de samă guverna­mentale şi la mesele bogate, zi de zi e desminţită de fapte reale, cari taie adânc în sufletul şi drepturile unui neam oropsit?! Nu vedem azi cu groază ravagiile produse de ordinaţiunile şi legile Apponyiane, cari ne-au paralizat o pătură im­portantă a luminătorilor poporului nostru şi cari opresc în calea des- voltării lor fireşti mii şi mii de co­pilaşi români ?!

De şicanele zilnice ale admi­nistraţiei * nici nu mai vorbim, ci mai amintim numai ultima „faptă şi garanţie de înfrăţire“ — faimoasa bullă „Christifideles graeci“. Orbi ar trebui să fim toţi, dacă n-am vedea munca sistematică şi în­grozitoare, care tinde să ne des- brace de cea mai scumpă comoară a unui popor: de limba sa naţio­nală.

Apoi mai poate fi vorba sin­cer de înfrăţire, de dragoste, de e- galitate, mai avem noi ceva de căutat în tabăra celor dela putere, când acela care te cheamă la masa lui bogată rezervându-ţi un loc la coada ei — îţi dă lovitura de moarte ?!

După socotelile învăţaţilor, Grecii şi Romanii au locuit cândva acelaş ţ i ­nut şi numai mai târziu s’au despărţit, apucând unii spre Grecia, ia r a lţii tre ­când în Italia. Pentru a susţine această părere, filologia comparată aduce nu- măroase probe de asemănare între obi­ceiurile şi felul de a tră i al Grecilor şi Romanilor. Casa greacă, astfel cum o descrie Homer, se deosibea puţin de cea rom ană: atrium nu e decât mega- ron din poemele homerice. Veştmintele celor două popoare sunt de asemenea la fel, căci tunica şi toga romană cu mici schimbări se reduc la chiton şi himation grecesc. In sfârşit limba la­tină în întregime înfăţişează o înrudire vădită cu Jimba elină. Acest lucru l-au recunoscut înşişi sc riito rii romani.

Învăţaţii anticităţei au căutat şi dânşii să arăte marea înrudire, ce exista în tre Romani şi Greci. După Strabone, Roma ar fi fost întemeiată de o colo­nie arcadiană, venită în Italia sub con­ducerea lui fîvandru. Dionisie din Ha- licarnas sc rie : »Cei mai învăţaţi ro ­mani — Porciu Cato, Caiu Semproniu şi a lţ ii — ne asigură, că sunt de obâr­şie grecească şi că au locuit altădată Acbaia«. După Plutarc, Sabinii se ţ i ­neau urmaşi ai unei colonii laconiene.

■tAr fi păcat de hârtie şi de ne­

greală, ca să mai continuăm cu do­vada, că acei dintre noi, cari se aruncă în braţele politicei lui Man- gra, săvârşesc conştient cea mai mare crimă naţională.

Dar să luminăm acum puţin şi a doua lăture, care priveşte es- clusiv preoţi mea noastră. Preotul român nu este numai conducătorul firesc în toate afacerile a turmei încredinţate păstorirei sale, ci este purtătorul credinţei strămoşeşti, a- vând darul sfânt de-a tâlcni în limba strămoşească evanghelia Dom­nului nostru Isus Cristos. Sute de ani poporul nostru a sorbit din graiul preotului său mângâiere şi putere în crâncenele lupte, pe cari la-a purtat pentru existinţa sa pe aceste plaiuri. Prin urmare nu zi­durile reci ale bisericei au făcut ca poporul nostru să ţină cu îndârjire la limba şi legea sa, ci purtăto­rul viu a limbei şi legei sale: preo­tul. In preoţii săi de pe vremuri şi în cei de azi a văzut şi vede po­porul nostru pe reprezentanţii ade­văraţi ai limbei şi credinţei sale şi vai de clipa aceea, când poporul va simţi, că păstorul său se cla­tină şi se aruncă în braţele mamo- nului, în braţele acelora, cari vreau să-i răpească limba şi legea!

Pentru a arăta cât de mult ţine poporul nostru la limba şi le­gea sa nu mai trebuie să ne pro­vocăm azi la scrisul cronicarului de pe vremuri, care a caracterizat poporul nostru scriind că Românul ţine mai mult la limba sa decât la vieaţă, ci ne provocăm la popo­rul nostru atât de neglijat în tre­cut din părţile Sătmarului, întrunit zilele trecute la adunarea din Odo- rău, care, când a văzut că satra­pul guvernului încearcă să împie­dece pe fruntaşii săi să-i spună în graiul românesc cuvântul izbă­vitor, a strigat ca din gura şarpe­lui: Nu ne lăsăm limba. O vom apăra cu preţul sângelui nostru!

Şi acum văzând, că se înteţesc cazurile, când preoţi de-ai noştri trec în tabăra duşmană, ne cuge­tăm cu groază la cele ce vor urma şi vor trebui să urmeze. Cu neee-

III.

Fapt sigur este, că Grecii au în­ceput să treacă de tim puriu în Italia, ba în partea de miază-zi ei ajung cu vremea aşa de numeroşi, în cât acest ţ in u t se mai numi în urmă şi Grecia Mare.

Cume este cea mai veche colonie a Grecilor în Italia. Aşezată pe coasta Campaniei, în faţa insulei Aenaria, ea se ridică repede la un înalt grad de înflorire.

O altă colonie însemnată este Pa- leopolis num it în urmă Neapolis, ceva mai jos de Cume. Obârşia acestui oraş este învăluită in legende; Ştefan din Bizanţ ne spune, că a fost locuinţa unei sirene; T it-L iv iu însă susţine, că a fost întemeiat de Cumeeoi.

Pe coasta de miază-zi răsărit era Tarentul, care a întrecut în mărime şi bogăţie toate celelalte colonii. Tot în Golful Tarentin, la 721 a. Ch,, Acheenii au întemeiat Sibaris. După Diodor, a- ceastă colonie cuprindea 300 de m ii de locuitori şi avea sub ascultare 25 de oraşe şi 4 popoare din vecinătate.

In Sicilia cele mai de seamă co­lonii greceşti au fo s t : Naxos, Agrigen- tu l, Megara, Siracusa, ş. a.

sitate de fer va urma, că între po­por şi purtătorul limbei şi credinţei sale de pănă acum se va ivi o pră­pastie, care devenind din zi ce merge tot mai mare, nu se va mai putea delătura. Poporul nostru „ţine minte“ şi dacă se va încuiba în sufletul său convingerea, că purtă­torul limbei şi credinţei sale l-a pă­răsit, atunci preotul n-are ce să mai caute în mijlocul turmei sale.

In această gravă împrejurare zace a doua crimă a preoţilor ro­mâni transfugi, crimă comisă faţă de chemarea lor creştinească-româ­nească, care li s-a încredinţat când au primit sfântul dar al preoţiei. Poporul va rămânea compact, va ţinea cu îndârjire şi mai departe la limba sa, poate mai puţin la reli­gia preotului său, dar preoţii vor rămânea izolaţi subminându-şi înşişi dreptul lor la existenţă.

*

Am scris aceste şire pentru a preveni pe acei slabi de înger, cari perzându-şi pentru o clipă încrede­rea în viitorul neamului sau dorind a-şi crea o poziţie materială mai bună, — se clatină şi stau gata să treacă în tabăra duşmană.

Cu forţa nu putem opri pe ni­meni să rămână la sânul neamului românesc, dar ce-i ce-şi vor vinde sufletul, să ştie, că de călcâile lor se va lipi blăstămul unui neam în­treg, mare, puternic şi viguros, care însă astăzi mai trebuie să se lupte cu multe şi mari greutăţi pentru a-şi câştiga locul care-i compete în această patrie în urma numărului său şi a calităţilor sale admirate de-o lume întreagă.

re.

Adunare românească oprită.Pe eri Duminecă a fost convocată în comuna curat românească Va- şad din Bihor o adunare românea­scă, în care avea să se protesteze între altele şi în contra alăturării parohiilor româneşti la episcopia de Hajdudorog, deoarece şi această comună e osândită să facă parte din noua episcopie maghiară. La adunare aveau să vorbească între

IV.

Coloniile greceşti din Italia de Mează-zi, având legături întinse cu Egiptul, Fenicia, Grecia ţări, cari înfă­ţişau aproape întreaga civilizaţie a a- celei vremi, ajung la rândul lo r adevă­rate focare de ştiinţă, cari radiau lumină la toate popoarele din împre­ju rim i.

In fruntea acestor centre culturale stă Siracusa, unde ştiinţele şi lite rile luară un avânt u im itor, sub ocrotirea tiran ilo r domnitori. Pe la începutul veacului al V-lea a. Ch. întâlnim la curtea lu i Hieron pe cei mai mari poeţi ai tim pu lu i: Pindar, Aeschyl, Si- monide, Bacchilide, Epîcharmus şi Cos, ş. a. Dionysius cei Bătrân, un a lt tiran al Siracusei, este înconjurat de învă­ţa ţi ca; Flaton, vestitul filosof al anti- c ită ţe i; poetul ditirambic Philoxenus; tragicul Antiphon; filosoful Aristippus, întemeetorul şcoalei cirenaice, ş. a. Tot în Siracusa au lo c u it : legislatorul Diocles, poeţii bucolici Moschus şi Theocrit, faimosul matematic al antici- tăţei Archincede, ale cărui maşini de război au folosit aţa de m ult la apă­rarea Siracusei înpotriva lu i Marcelus.

A lte centre culturale s u n t: Agri* gentul, patria lu i Empedocle, filosof şi musician, care după legendă — s’a

alţi fruntaşi ai neamului şi d-nii Dr. T. Mihali şi Dr. I. Maniu.

Adunarea a fost însă oprită în ultimul moment In motivarea opreliştei sale fisolgăbirăul cercual face pe grozavul, declarând că în contra anexării la noua episcopie n-are rost să se mai opună par­tidul român prin corifeii săi po­negriţi; e de-ajuns, dacă preoţii din satele interesate vor pregăti poporul pentru protestare etc. etc. De încheiere fisolgăbirăul dă ex­presie revoltei sale, că »n-ar fi cugetat să se întâmple vreodată, ca conducătorii poporului din Va- şad să vie să ceară permisie pen­tru o adunare românească«.

Da, Măria Ta, căci poporul a fost lăsat în întunerec. Dar acum a trecut baba cu colaci şi Măria Ta vei avea prilej să te revolţi şi de alte semne ale deşteptării con­ştiinţei naţionale a poporului ro­mânesc.

Cu toată opreliştea mai mulţi fruntaşi ai noştri au plecat — precum aflâm — spre Vaşad, pentru a cunoaşte mai deaproape acest popor deşteptat la conştiinţă şi pus sub păstorirea vrednicului preot Demetnu Mureşan. Am dori ca din acest prilej să ni se scrie mai multe despre fraţii noştri din Bihor.

Ceartă — In Ioc de muncă-Austro-Ungaria a încheiat încă în Ianuarie c. un tratat comer­cial cu Bulgaria.

Tratatul a fost votat în So- brania bulgară şi în parlamen­tul austriac, dar nu poate fi inactivat, căci n'a trecut prin ca­mera ungară. Astfel lucrul stă baltă, căci patrioţii noştri mai mult se ceartă în cameră, decât să-şi vază de o muncă serioasă şi folositoare.

Atitudinea lui Berchtold. DinViena se anuaţă, că îa consiliul comun m inis­terial de Sâmbătă s-a discutat şi situa­ţia internaţională. In deosebi a fost tratată cu atenţiune chestia Balcanică în legătură cu acţiunea diplomatică a contelui Berchtold. Acesta a raportat despre întrevederea de la Buchlau, fâ-

aruncat în flăcările vulcanului Etna. Thurii, unde istoricul Herodot şi orato­ru l Lysias au adus o colonie ateniană, în veacul al V-lea a. Ch. Tarentul pa­tria lu i Architas, filosof şi matematic. Crotona, leagănul şcoalei filosofice înte­meiată de Pitagora din Samos, în vea­cul al Vl-lea a. Ch. Tot la Crotona a tră it vestitul doctor Pemocedes, care şi-a făcut faimă prin îng rijir ile medi­cale, ce dădu regelui persan Dariu şi soţiei sale Atossa. Leontium în Siciiia, patria sofistului Gorgias. Gela unde moare Aeschyl, marele tragic al Greci­lor, ş. a.

V.

Prin mijlocirea coloniilor, ce se statorniciseră în partea de jos a ţărei, învăţaţii greci încep să vină la Roma în număr to t mai mare. Aci ei deschid numeroase şcoli, unde dau lecţii de de­clamaţie, filosofie, gramatică ş. a. Cu acest prile j se traduc din greceşte foarte multe scrieri ştiinţifice. T ratatu l de geo­grafie al lu i Eratosthene este tradus de Publiu Varron, manualul fizico-medical al lu i Nicander de Emilius Macer, poe­mele astronomice ale lu i Aratus din Ci- cilia de Cicerone ş. a.

Medicina nu a fost reprezentată tim p îndelungat decât de Greci. Corne* liu Celciu, contimporan cu August, a

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

când cunoscut, că între cele două se- siuni delegaţionale va pleca la Italia, unde va avea o întâln ire cu m inistrul de externe ai Italiei, San Giuliano, to t în interesul acţiunii sale balcanice.

Externe. M arele z ta r francez » lentps*. află d in Sofia, că guver­na i bulga - a ren u n ţa t la p lanu l de a rem ite u n m e tro r iu m a r ilo r p u ­teri în cfrestn, ab ţinerii a u to n o m i­ei M i& dnnie i G uvernul bulgar a ren u n ţa t în a cela,şi t im p ş i la po­lii ca războinică de p â n ă acum în u r» a in terven ţie i guvernelor d in L o n d ra ş Petersburq. Şti “ea aceas­ta o confirm ă de altfel ş i agenţia bulgară.

— Din Grecia vin deasemecea ş tiri liniştitoare. însărcinatul de afaceri al Greciei la Viena a declarat de falşă ştirea că Grecia ar mobiliza. Cu privire la Creta, Însărcinatul de afaceri a de­clarat că domneşte lin işte deplină atât în această insulă ca şi în celelalte insule egee.

La situaţie.Mâne, în 17 1. c. îşi începe din

nou activitatea camera ungară. Agen­dele ei de astădată sunt puţine. Să a- leagă membrii în delegaţiuni, apoi şe­dinţele vor fi prorogate până în Oc- tomvrie. Lumea însă e curioasă, că nu se vor repeta din nou scenele din vară, o ri opoziţia îşi va amâna atacurile obstrucţioniste pâDă în Octomvrie? Pen­tru ori ce caz guvernul a luat măsuri, ca să-l stea la dispoziţie forţă armată suficientă. Ş tirile mai noui asupra si­tuaţie i sunt următoarele:

C onsiliu m in is te r ia l .Sâmbătă în 14 1. c. dupâ prânz

s’a ţin u t îo Viena un consiliu ministe­ria l comun, la care, afară de m in iştri comuni, au luat parte şi cei doi prim- m iniştri, ai Ungariei şi Austriei. Lukács a mers la Viena special pentru acest consiliu, căci in audienţă >a M. Sa nu v fost prim it. Conferenţa m in iş trilo r a ţin u t tre i oare. Obiectul principal a fost chestiunea delegaţiunilor, în care s’au luat decizfuni m eritorii. Seara la orele 10 prim m in istru l Lukács a plecat la Budapesta.

D elega ţiun i ie.Conferenţa comună a m in iştrilo r

s’a ocupat cu măsurile pregătitoare pentru delegaţ'uni şi cu chestiile de discuţie, ce probabil se vor iv i în şe­dinţe» in cât pentru term in s’a hotărât, ca delegaţiuniie sâ se întrunească în23 Septemvrie c. ia Viena. S’a fixat a- cest dat apropiat, p*ntru-că to t in toamna aceasta prin Noemvrie, se vor în trun i delegaţiunise în Budapesta, în o nouă sesiune pentru votarea budge­tu lu i pe 1913. Dorinţa M. Sale a fost, ca să deschidă în persoană sesiunea delegaţiunilor. Aceasta se va face în24 Sep. c. prin un mesagiu de tron, în Burg.

Programul de muncă al delegaţiu­n ilo r fixat în consiliul m inisterial co­mun, este In llniamente urm ătorul:

Conferenţele secţiunilor vor fi in ­troduse de m iniştri comuni. Contele Bercht'dd Îşi va ţinea expozeul ia de- legaţiunea ungară, probabil în 24 1. c. apoi In cea austriacă. Va da desluşiri

scris despre arta medicală, copiind în mare parte operile lu! Hippochrat, As- clopiade şi a ţii.

Gramatica şi studiile filologice au prim it un imbuid puternic dela grecul Crates din M.»iios Herodianus, un alt gramatic din Alexandria, făcea lecţii Romamlo pe vre<nea lu i Marcu Aure- liu. Ty- nmon din Pont este însărcinat să pună î.» r > doiala biblioteca iui A pelliix-n, pe care Sdla o aduse l a R m - din Grecia. Luciu Aetiu Stilo, întâiul roman, care >e îndeietmceşG cu studii filologice, îşi aic&toeş*« lucrările dupâ metoda grecească.

Pentru desăvârşirea studiilor înalte, Romanii făceau călătorii în Grecia. In chipul acesta, ei îşi însuşiau chiar dela Isvor minunatele speculaţii ale sp iritu­lu i elin.

VI.

Unul din elementele, în care se simte mai bine înrâurirea civilizaţiei eline asupra poporului roman, este limba latină. Ea cuprinde o mulţime de cuvinte, pe cari Romanii le-au împru­mutat dela Greci, In măsura în care îşi apropiau măreaţa lo r civilizaţie. Ci­cerone a fost nevoit să Introducă un întreg vocabular, spre a face cunoscute Romanilor în limba lo r sistemele filo­sofice ale Grecilor ; iar Lucreţiu scrie :

asupra întregii s ituaţii externe şi va servi cu întregire la mesagiul de tron. M inistrul comun de finanţe B ilinski va vorbi în special despre Bosnia şi des­pre căile ferate bosniace, iar m iu istru l de războiu va arăta importanţa aviati­cei în armată.

C am era ş i partidele.In trun indu se mâne camera, as­

tăzi se ţine consiliu ministerial, iar astă seară Lukács se va pronunţa în elubui partidului muncii asupra situa­ţie i politice. Deputaţii aşteaptă cu zor expunerile lu i Lukács, ca să fie deplin orientaţi.

In decursul zilei de azi se în tru ­nesc separat partidele opoziţionale, iar seara se aranjează în hotel Royal o cină comună a întregei opoziţii. Scopul este a cimenta solidaritatea şi a arăta guvernului, că opoziţia procedează uni­form. Comitetul executiv ţine şi el azi o şedinţă, în care se va stabili tactica opoziţiei în cameră.

Şedinţa de mâne va fi mai mult formală. Ordinea de zi esta următoarea:

Cetirea din nou a mesagului re­gal şi dispoziţii pentru agendele v ii­toare. La începutul şedinţei prezidentul va prezenta actele in tra te la cameră în vacanţe.

D eclara ţiile lu i D r. M a n iu .Dl Dr. Iu liu Maniu în tr ’o convor­

bire acordată unui redactor al ziarului «Budapester Tageblatt» a declarat că de la 1848, Ungaria nu s’a mai aflat în tr ’o situaţie aşa de critică ca aceea prin care trece acum. Pretutindeni gu­vernul actual a provocat nem ulţum iri: în Croaţia prin nesecotirea Constituţiei şi în celelalte părţi ale ţărei prin poli­tica de maghiarizare, care continuă şi sub actualul guvern. Această politică de maghiarizare a fost introdusă acum şi în vieaţa bisericească prin înfiinţarea episcopiei maghiare de Hajdu-Dorogh.

In afară de situaţia internă care este destul de gravă se mai adaugă şi situaţia internaţională atât de turbure şi care poate sâ aducă mari schimbări.

Vorbind de actuala luptă pentru reforma electorală, fostul deputat ro ­mân spune că nici proiectul guvernu­lui, nici acela al opoziţiei, nu sunt m ul­ţumitoare din cauza cenzului intelec­tual şi pe avere pe care îl prevăd. Popoarele nemaghiare aşteaptă din cest punct de vedere o reformă m ult mai largă.

In ceea ce priveşte acţiunea ex­traparlam entară, partidul naţional ro ­mân a şi început în ţară adunările populare.

înfiinţarea episcopiei greco-ma- ghiare, care a indignat atât pe români contribue m ult la succesul acestor adu­nări. Partidul naţional român va con­tinua ţinerea adunărilor populare pen­tru a lupta ia înfăptuirea votuiu i uni­versal care este o necesitate de prima ordine pentru mulţimea de români lip ­s iţi de dreptul de alegători. Românii au dovedit şi vor dovedi şi iu v iito r că nu sunt o cantitate neglijabilă in Ungaria.

D eclara ţiile lu i Lukács.Alaităeri prim-m i n is tru l Lukács’

atât de darnic ia promisiuni şi vorbe, a făcut iarâş comunicări detaiate cu privire la criza politică din Ungaria, şi ia reforma electorală. El a declarat, că dreptul de imunitate al deputaţilor va fi regulat cu preciziune prin tr-o lege specială, pentru ca deputaţii sâ nu fie expuşi pe v iito r b ru ta lită ţilo r sau voinţei arb iirare a autorită ţilo r.

»Este greu de a lumina în versuri la­tine întunecoasele descoperiri ale Gre­cilor, mai ales când o mulţime de su­biecte nu se pot trata decât prin cu­vinte noui, diu pricina sărăciei limbei noastre şi a noutăţei lucrurilor«.

Limba elină câştigă din ce în ce mai m ulţi părtaşi p rin ’ re Romani, a-a ca in tim pul războaielor pun ce ea e pretutiudem râ-ipâadită în Italia. Come­diile lui Piaut cuprind o mulţime de jocuri de cuvime, * oâr >r înţelegere n ar fi cu putinţa tara cono »şterea iim bei greceşti. Horaţiu spune, că poetul Luciiius introducea adesea cuvinte gre­ceşti în satirele sale. Dupâ Cicerone, Crassus vorbia greceşte ca şi cum n-ar mai fi ş tiu t altă limbă. împăratul Adrian se grecizase îu tr ’atât, că rostia cara­ghios limba latină.

Când Grecii, spre a linguşi şi mai mult deşertăciunea Romanilor, ţinu cuvânt în latineşte lu i Fiaminius, acesta le răspunse în limba eiină. Sili a îngâ- due trim iş ilo r străini sâ vorbească în greceşte fără tălmaciu în faţa Senatului. Cu drept cuvânt observă T. Mommsen, că se Învăţa mai m ult greceşte în Roma cnceritoare, decât latineşte în Grecia cucerită.

(Va urma),

In acelaş timp însă va trebui să fie regulat prin lege şi dreptul de com- petinţă ai preşedintelui Camerei.

D-nul Lukács a făcut apoi in te ­resante deciaraţiuni asupra proiectu­lui de reformă electorală, pe care guvernul îl va supune în curând Ca­merei.

Reforma, a zis primul ministru, va avea un caracter democratic. Ei e dispus să alcătuiască o reformă electo­rală, pe baza căreia Camera va putea număra 20—30 de deputaţi socialişti.

In ceea ce priveşte naţioaalităţile, ele vor putea de asemenea să trim eată în Cameră mai m ulţi deputaţi ca până acum.

Primul m inistru declară, că el consideră aceasta ca neprimejdios pen­tru Ungaria.

In cursul convorbirei Lukács a declarat, că dacă opoziţia uu voeşto să negocieze cu dânsul, n-are decât să aleagă o comisiuno compusă din re­prezentanţi ai d iferite ior partide pen­tru a discuta toate chestiunile la o r­dinea zilei.

Primul m inistru a declarat apoi, că el e gata a părăsi postul său, dar crede că în împrejurările actuale a- ceasta n-ar fi n im erit.

Preşedintele Camerei, contele Tisza, însă va demisiona când ordinea parlamentară va fi restabilită.

Dela congresul studen­ţesc din Craiova.— Corespondenţă specială. —

In zilele de 26, 27 şi 28, Craiova a avut sărbătoare. Deia 6 ore d im i­neaţa, mulţime de orăşeni, tineri şi bă­trâni, eşiră Duminecă la gară, cu mu­zica în frunte, şi făcură studenţilor şi studentelor, cari sosiră cu trenul dela 7 şi 5 minute, o prim ire sărbătorească. De aci plecară în corpore în oraş,unde stradele erau împodobite cu verdeaţă, cu steaguri tricolore şi cu arcuri de trium f, cu inscripţiunsa: «Bine aţi ve­n it ! Trăiască studenţimea română de p re tu tinden i!»

La 10 ore a. m., după săvârşirea liturghiei, s-a serbat un Te deuna, după care părintele Popescu Breasta, revizor eclesiastic şi profesor la liceul din Cra­iova, a ros tit o insufieţitoare cuvântare, salutând cu entusiasm pe studenţi. Cu această ocazluue s-a s fin ţit şi steagul societăţii studenţilor români din Ma­cedonia.

La 11 ore s-a ţin u t prima şedinţă în sala teatrulu i naţional, împodobit ca de sărbătoare. Asista un număros pu­blic. S-a organizat comitetul de con­ducere, cu reprezentanţi ai societăţilor studenţeşti din Bucureşti, Iaşi, Cernă­uţi, Viena, Budapesta, Gratz. S-au ce­t i t telegrama trim isă M. Sale Regelui, P rin ţu lu i Ferdinand, prin ţulu i Carol, d-lui C. Arioo, m in istru l cuiteior, d-lor lorga, A. Cuza $. a., D-nul Marius Me- ţuiescu, care prin eutuslasmui cu care a prim it pe studenţi, nu mai era a ju ­to r de primar ori profesor, ci un ade­vărat student, a fo*t ales president de onoare al congresului.

In to t tim pul congresului, tin e rii studenţi şi studente au iest oaspeţii iub iţi ai Craiovenilor, atât cu locuinţa cât şi cu masa, dată de primărie la deosebite restaurante. După prima şe­dinţă, tinerimea a v iz ita t biserica Sf. Dumitru, unde d-nul Meţulescu, ajuto­ru l de primar, le-a ţin u t o frumoasă cuvântare despre trecutul şi însemnă­tatea acestui monument istoric, vechea catedrală a Craiovei, când acest oraş era reşedinţa Banilor Olteniei. Toţi au admirat bogăţia şi arta, cu care s-a refăcut această biserică, a cărei repa- ra ţ’une, In vechiul s til bizantin, a cos­tat peste un miiion, şi încă nu e te r­minată.

Au viz ita t apoi biblioteca şi mu­zeul Aman, unde zelosul director al acestui aşezământ Şt. Ciuceanu, le-a dat espiicârile necesare asupra preţi­oaselor tablouri şi a ltor obiecte ale muzeului. T inerii au admirat atât ele­ganţa şi curăţenia in terioru iu i acestei institu ţiun i, cât şi exteriorul ei, a că­rei curte, plină de flori, are înfăţişarea unei florării. După aceasta se îm­part bonurile pentru restaurante, la teatru.

in şedinţa a doua, după amiazi la orele 2 jumătate, sub preşedinţa d-lui Petre CanceJ, student în litere şi fiio- sofie, şi energicul prezident ai centru­lui studenţesc d*n Bucureşti, repre­zentanţii deosebitelor societăţi de stu­denţi raportează despre starea şi acti­vitatea acestora. Intâiu, simpaticul tâ­năr poet, d-nul Vasile Stoica, student în fiiosofle la universitatea din Buda­pesta, salută pe s tudenţi din regat şi dela celelalte universităţi străine, în numele studenţimei româno din Unga-

ria şi Transilvania, şi ţine un frumos discurs despre starăa intelectuală a Românilcr din regatul Ungariei, şi în special despre trecutul şi însemnătatea societăţii Petru Maior, întâmpinat cu entosiastice aplauze.

După o pauză de câteva minute, la redeschiderea şedinţei, d-nul Al( can- dru Ştefan lorga din Lugoj, spune, că a venit sâ aducă studenţilor din regat salutul frăţesc al Bănăţenilor şi-i in ­vită să viziteze mănoasele şi frumoa­sele locuri aie acestui ţ in u t românesc, m cărui locuitori doresc din toată inima să vadă pe conaţionalii lor liberi din regatul român.

D. C. Petrovici, din Cernăuţi, ca delegat al colegului său Halipa, student român din Basarabia, aduce la cunoş­tin ţa congresului, raportul acestuia despre starea Românilor din Basarabia, atât de asupriţi şi înapoiaţi în cu ltură; şi arată dorinţa lo r de a li-se tr im ite cât mai multe cărţi din România, căci numai prin cultură se poate îmbunătăţi tris ta lo r soarte.

D-l Corneliu larnavsky, bucovinean student in filozofie ia universitatea din Gratz şi prezident al societăţii studen­ţeşti Carmen Sylva din acel oraş, arată roiul mare şi frumos al studenţilor din Germania în educaţiunea şi cultura po­porului german, şi-l dă ca exemplu studenţimei române, apoi arată activi­tatea societăţii Carmen Sylva dela în­temeierea ei, din 1895, până astăzi.

D, i. Bretzninscki, prezidentul so­cietăţii Dacia din Cernăuţi, vorbeşte despre ro iu l im portant al acestei socie­tă ţi pentru ridicarea poporului român din Bucovina. la tre rezultatele activi­tă ţii sale numără 3 biblioteci poporale în Cernăuţi şi aice 3 în provincie. Re­gretă însă împărţirea puţin ilo r studenţi din Bucovina între mai multe societăţi (mi se pare 5 la număr), cari prin ne­înţelegerile d intre ele de multe ori se împiedecă în lucrările lor. Dar speră, că în urma acestui congres, noul cu­rent naţional va înlătura aceste piedeci, şi va în trun i pe to ţi studenţii în o singură societate; căci scopul tu tu ro r este şi trebue să fie acelaşi.

Aceleaşi păreri şi dorinţe le es- primă 5. S*7t?n# Bărgăoanu, reprezen­tantu l societăţilpr »Bucovina« şi »Mol­dova« din Cernăuţi.

D. Dimitrie Marmeliuc, student în filozofie şi prezident al societăţii »Ro­mânia jună“ din Viena, arată însem­nata activitate a acestei societăţi pe terenul culturei naţionale prin înfiin ţa ­rea de biblioteci, prin ajutorarea stu­denţilor lipsiţi de mijloace, prin mani­festarea solemnă a simţemintelor na­ţionale la toate actele mari ale Româ­niei, prin răspândirea dansurilor naţio­nale, cari au ajuns sâ fie jucate chiar în faţa curţii imperiale. Ca esemplu d-sa aduce sărbătorirea d-lui T. Maio- rescu la încheierea carierii sale de pro­fesor acum tre i ani, în frunte cu re ­num itul romanist şi flloromân Mayer Lubke. Această societate e si cea mai veche între societăţile studenţeşti; are 98 de membrii şi dispune până acum de un fond de 60,000 de coroane.

La sfârşitul acestei şedinţe, S. P. Cancel, prezidentul congresului, veste- zeşte atitudinea nedeamnă a ziarului »Adevărul« şi a surorii acestuia, a re­vistei »Facla«, cari au fost totdeauna duşmănoase studenţilor u n ive rs ita ri; şi în contra acestor ziare antinaţionale şi antidinastice propune o moţiune, care e prim ită cu aplauze.

Seara, tinerii congresişti s-au în­tru n it ia o serată dansantă în sala băilor comerciale, unde au petrecut cu dansuri, cântări şi alte d istracţiuni până ia ora 12.

(Va urma).

Episcopia de Hajdudorog.i i .

«Unirea» continuă cu publicarea actelor referitoare la episcopia ma­ghiară. In nru l mai nou publică proto­colul, ce-1 reproducem mai la vale, luat la 9 Februarie a. c. în Budapesta, în conferenţa ţinută sub presidiul audito­ru lu i dela nunţiatura din Viena, care era vacantă. întru cât titu la ru l nu fu ­sese num it ori nu-şi ocupase încă scaunul.

Nunziatura apostolică Viena.Budapesta, 9 Februarie 1912.

P r o t o c o l .

Luat în Budapesta In aula Minis­terului de culte şi instrucţiune publică în ziua de 8 Februarie 1912 în causa în fiin ţării Diecezei de r it grecesc în Un­garia. Presenţi urm ătorii:

11. şi Rs. d. Francisc Rossi Stoc- kalper, ataşatul sf. Scaun, II. şi Rs. d. Demetriu Radu episcop de Oradea-mare de r i t grecesc român, II. şi Rs. d. Va- sile Hossu episcop de Lugoj preconizat ep. Gherla, II. şi Rs. Ludovic Rajner

Nr. 194-1912.

vicar general arh. din Strigon,Rs. d. I. Georgiu vicar capitular di Gherla sau (Szamosujvár), II. şi Ks. Antoniu Papp delegatul episcopului dii Munkács, Ii. şi Rs. d. Cornoi Howaliczk vicar cap. din Eperjes, II. şi Rs. d, George Andor, delegatul guvernului ei conzilier m inisterial în ministeriul de culte. Ii. şi Rs. d. S. Rajner şi Antonii Papp şi-au prezentat respect, lor litere credinţeonale dela Em. şi Rs. d. episcop al Muncaciului.

După-ce s’a invocat ajutorul nezeesc, II. d. Delegat al guvernului face cunoscut că Guvernul ţine foarte m ult ia causa ce e de desbâtut şi câ gata să facă orişi-ce je rtfă şi în sfâr̂ roagă pe II. d-nii episcopi să se învred­nicească a coopera, că afacerea aceasta să se poată duce în sfârşit cât mai i şi fără dificultate.

ii. Do. ataşat a sf. Scaun saluţi pe episcopii Delegaţi şi îşi prezentă fa­cultăţile obţinute dela scaunul ap. spre pertractarea chestiunii. Declară, câ acum se tractează cele-ca se referesc la ia fiinţarea nouei dieceze şi, mai îotâiu circumscrierea nouei dieceze şi la limbi liturgică ce are să se întrebuinţezi, Roagă, ca II. d-nii să-şi descopere reriie şi observă că Esc. d. Arhiepiscop de Alba-Iulia şi Făgăraş lipseşte ci toate că a fost inv ita t în ordine. Adaugi că acelaş Esc. Dn. i-a făcut cunoscuL prin telegramă că ar fi voit să-şi tri­mită Delegat dar că acel Delegat i scăpat trenul.

După aceea II. şi Rs. dr. Radi din încredinţarea Esc. arhiepiscop pre­zentă. literele aceluiaşi Esc. dn. în car! acesta îşi espune motivele din cari di se poate prezenta la conferenţâ şi nu-şi poate tr im 'te Delegat. Aceste litere,cari au fost cetite îna ntea tu tu ro r celor de faţă se alătură ia acest protocol.

După aceste aceiaşi episcop D. Radi îşi espune vederile sale că aaume prescrisele Conciliului Provincial III., tit I I Cap. II. episcopii români nu pot decidă nimic neştind şi necooperând Mi­tropolitu l. (Textul re fe rito r î l ceteşte), De aceea cere ca actele referitoare 1 afacerea aceasta în form a lo r a măsurii prescriselor am intite să se facă cunoscute Metropolituiui, care apoi în coc ori în Sinod provincial le va pertraeti cu sufraganii soi şi râ spunsul astfel făurit îl va comunica s fân tu lu i Scaun. Spune după aceea că este cel mai mare perien pentru sfânta Unire dacă chestia aceast nu se va desiega salvând drepturile oi1 ţiona lită ţii române.

11. şi Rs. d. V. Hossu, episcop lu­goj şi preconizat episcop de Szamosujvár declară deodată cu vicarul Capitular de Szamosujvár Ioan Georgiu, câinzistăpe lângă observarea decretelor Conciiiulu Provincial III. mai sus cita t, v

II. şi Rs dr. Vicar Ganer de Stri* gon, declară în numele Em. arhiepiscop de Strigon câ-şi dă Învoirea ca parohii de r i t grecesc din Budapesta să se su­pună ju risd ic ţiun ii nouei dieceze: observi totuşi câ românii de r i t grecesc, caii iocuesc în Budapesta, amăsurat decisului sf. Scaun na aparţin am intitei parohi ci respectivelor parohii d é r it latin. Cen deriziunea scaunului Apóst, că oare aceşti români încă să treacă la noua Dieceză ori se rămână cum sunt acua sub jurisd icţia arhiep. de Strigon.

IL şi Rs. Vicar Capitular din E- perjes coasimţeşte ca parohiile, cari voesc să fie adnexate nouei Dieceze al poată fi separate de Dieceza sa. îşi esprimă dorinţa să aibă, o oare-care compenzare din dieceza Munkács din comitatul Zemplen superior.

II. şi Ra,d. Antoniu Papp, Delegatul episcopului Munkács de asemeni ice clară câ îşi dă învoirea în numele fţ. Dnu episcopul Firczăk ca parohiile . şirate In eienhul alăturat afară de | parohii menţionate şi annme sub n _ 16, 17, 18, să se adăugă la noua ~~ ceză. r>. r

Cari împlinite, şi-au dat consia< ţământuî re feritor la limba liturgici de uzat, adecă grecă veche: Vicarul Gen. de Strigon, vicariul Capitular di Eperjes şi Delegatul din Munkács.

Protocolul acesta a fost cetit Îna­intea tu tu ro r celor de faţă şi a foit subseris de aceeaşi.

Budapesta, 8 Februarie 1912.

»ii5,

Din România.D eschiderea stagiunii

T ea tru lu i Naţional.Ca o pioasă închinare cătră me­

moria măestrului decedat Caragiale, Teatrul Naţional a deschis alaltăseară stagiunea şi »săptămâna lui Caragiale« cu două din comediile saie. Cortina s’a rid icat asupra lu i (»Conu Leonida faţă ) cu Reacţiunea«, în care Brezeanu (Leo­nida) şi Nicule8cu ( Joaua Efimiţa) fac uu duo de o comicitate pe cât de ila­riantă, pe atât de plină de adevăr. Ambi

La l-a 0CT0MVRIK se deschide depozitul grandios de mobile a fabricelor de m o b i l e din M a r o s v á s á r h e l y .........................................

a d-lor S z é k e ly şiîn Braşov, Strada Porţi Nr. 60.

Nr. 194—1912

artişti au fost viu aclamaţi. Restul se­rei a fost, ocupat do »D’ale Carnavalu­lui«. Dela primul act al minunatei farse, tipurile devenite populare şi lim bajul lor de uu naturalism sezisant au sta­bilit o dispoziţie de o nespusă veselie. La fiecare intrare, la fiecare cuvânt erau explozii de râs. Farsa marelui maestru Caragiale trâeşte ca în ziua diDtâiu, căci tace parte din ceeace nu moare odată cu creatorul.

»D’ale Carnavalului« jşi »Conu Leo- nida< sunt chemate la o nouă şi stră­lucită serie.

Moartea lui Caragiale a am in tit şi mai mult publicului comoara grămădităin opereie sale.

Regele Carol — soldat.M. S. Regele Carol va sărbători la

17 Septemvrie v. a cincizecea aniversare a carierei Sale ca m ilitar. In adevăr, la 17 Septemvrie 1862 A. S. Principele Carol de Hohenzoilern a fost înaintat la gradul de locot. în reg. 2 de dragoni din garda prusiană. înainte de această dată A. S. era locoteuent în regimen­tul de artilerie de gardă.

( Cu ocazia acestei aniversări o de­legaţie de ofiţeri din reg. 2 de gardă imperială germană, având în frunte pe d. loc.-colonel Baron de Zeidlitz, va veni la Sinaia spre a prezenta M. S Regelui,

omagii şi fe licitările acestui regiment.Această delegaţie va fl prim ită în

mod oficial la Castelul Peleş şi va fi Invitată să ia parte la manevrele re ­gale din Dobrogea.

Câtră comercianţii noştri IRaportul comisiei de organizare a

comercianţilor români.In anul trecut, în preajma adu­

nării generale a Asociaţiei la Blaj, a Început a se scrie despre lipsa unei organizări a comercianţilor români despre căutarea de mijloace şi alte înles­nii i la procurarea de m ărfuri din partea comercianţilor noştri, despre greutăţile cu cari au să lupte Românii ce se în­deletnicesc cu comercial etc. etc.

Urmarea acestor d iscuţii a fost, că deodată cu ţinerea adunării Asocia­ţiei s’a convocat ia Blaj şi o consfătuire a comercianţilor români, care a şi avut loc. E drept, că comercianţii n’au luat parte aşa mulţi, — după cum ar fi tre­buit, — în schimb însă au fost repre­zentate aproape toate centrele noastre

f -mai de seamă.jl Oricum s’ar p riv i lucrul, atâta s’a i*'putut constata de data aceasta, că o

Organizare a comercianţilor români e de lipsă. Asta au recunoscut-o to ţi cei de faţă. Iar discuţie mai Inogă s’a în ­cins mai m ult asupra felului de orga­nizare şi ţânta ce să-şi iee în prima linie noua mişcare. In flue s’a ales o comisie, care se studieze chestia mai deaproape, iar Ja timpul său să vină cu propuneri concrete şi să iee măsu­rile de lipsă. (Cine se interesează mai deaproape, poate afla unele amănunte in rapoartele ziarelor noastre din inc i­dentul sârbâriior dela Blaj).

Despărtindu-na dela aceasta cons­fătuire, studiarea chestiei a fost încre­dinţată iu prima linie Sibienilor, cari au fost la Blaj. Aceştia au convenit la olaltâ în Sibiiu de mai multe ori, ia r In luna lui Noemvrie 1911 au conche- mat pe o seamă de comercianţi, de prin diferite centre româneşti, la o şedinţă, în care să se desbată afacerea mai deaproape.

Rezultatul a fost, că de data a- l ceasta am putu i saluta in mijlocul nos-

r tru nişte comercianţi chiar din depâr- f ţâri mai mari, ia r un număr frumos au ; răspuns în scris, că aderează la toate . cele ce se vor hotărâ şi că sunt Însu­

fleţiţi pentru mişcarea pornită, insă din cauza alacerilor sau a tim pulu i scurt ou pot lua parte in persoană. Astfel de aderenţe au sosit peste 50.

Şedmţa susoumită a avut loc în 26 Noemvrie n. 1911, când s’a luat în desbatere chestia cu organizarea şi în ­fiinţarea unei înso ţiri Centrale, prin care comercianţii români să se aprovisio- neze cu m ărfurile de lipsă. Cu aceasta ocazie s’a raportat din partea unui membru ai comisiei unele lucruri de mare importanţă pentru mişcarea în­cepută. S’a pus adecă multă muncă şi străduinţă pentru a se afla câţi comer­cianţi români avem noi preste tot, prin ce ţinu tu ri avem mai m ulţi, ce în­vârtiri fac, cu ce m ărfuri se ocupă mai mult? etc.

Rezultatul obţinut până ia 26 Noemvrie a fost, că s’au putut aduna date concrete dela 969 comercianţi ro­mâni, cari locuesc în 3514 comune din 26comitate. Aceşti comercianţii se ocupă cu desfacerea m ărfurilo r de băcănie şi specerie, manufactură, ferârie, cârnă- ţârie etc. Cei 969 comercianţi învârtesc şi deasfac în tr’un an m ărfuri în valoare de aproape 23 milioane coroane.

Că adunarea datelor, de natura celor de sus, nu e un lucru aşa uşor, credem că admite orişi cine. Ia r că o orientare in direcţia aceasta e absolut necesară, pentru a pune bază organi-

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

zaţiei comercianţilor români, credem că încă o va recunoaşte orice om cu ju ­decată cumpănită, care îşi dă seama că aici e vorba de a pune bază unei o r­ganizaţii, ce va avea să arete la tim p fapte, ia r nu să facă to t vorbărie.

Şi fiindcă datele de sus nu aveau pretenţia de a fl în tru toate complete şi esacte, s’a hotărât în şedinţa din Noemvrie anul trecut, casă se continue în direcţia aceasta cu adunarea mate­ria lu lu i^ cât mai complet şi mai esact.

Tot în aceasta şedinţă unii dintre membrii prezenţi ai comisiei înclinau pentru convocarea unui congres în tim pu l cel mai scurt. Cu toate acestea, având însă în vedere pierderea de timp şi spesele împreunate cu astfel de adu­nări, am ajuns de acord ca cu to ţii s& adune orice fel de date şi in form aţii şi să mediteze bine asupra chestiei, ca apoi atunci, când se va ţinea o adunare mai mare, — câteva luni mai curând sau mai târziu nu poate juca mare ro i — să se şi poată pune baze siguri şi tra i­nice nouei organizaţii, pe care nimenea să nu o poată dărâma.

In acest răstimp" s’au adunat încă date nouă, iar unele dintre cele vechi sau mai completat. Oe prezent ştim de existenţa a 1160 de comercianţi ro­mâni, asupra cărora putem servi cu diferite amănunte concrete.

Acesta e pe scurt istoricul mişcării comercianţilor de astă vară încoace. Acum, bazându-ne pe materialul mai sus num it, comisia aleasă merge un pas mai departe, căutând a precisa unele momente de importanţă, a da unele desluşiri necesare şi^sâ formuleze unele propuneri concrete, ia r alte idei a-ie supune discuţiei tu tu ro r comer­cianţilor şi oamenilor noştri de bine.

(Sfârşitul în nrul viitor.)

Ş T I R I .— 3 Septemvrie v. 1912.

Pentru fondai ziariştilor au con­tribu it, din prile ju i cununiei religioase a fiicei harnicului preot Victor Vulcan din Oprea-Cârţişoara cu tinăru l Nicolae Frâncu din Porumbacul-superior, nun­taşii în tru n iţi frumoasa sumă de 264 cor. 70 fii. In fruntea marinimoşilor contribuenţi stă vrednicul nostru preot din Arpaşul-inferior Trandafir Drago- mir cu o acţie dela «Banca Poporală» din Arpaşul-inferior în valoare de 160 cor. Tu turor acelor, cari au contribuit cu atâta dragoste şi mărinim ie la fon­dul nostru şi îndeosebi părintelui Tr, Dragomir ie mulţumim, iar părechei tinere îi dorim m ulţi ani de fericire.

Trei advocaţi noi ! Din Mureş Oşorhei ni se scrie: Săptămâna tre ­cută au făcut înaintea comisiunei exa- minătoare de aici tre i tineri ^români cenzura de advocat şi anume d-nii: Dr. loan Moldovan, Dr. Sabin Vama şi Dr. Duşan 6pâriosu. — Dorim asemenea succes şi în vieaţa publică bravilor noştri tineri!

0 desmlntlre. Dela d-nul Alexe Pocol, mare proprietar în Baia mare, prim im astăzi o scrisoare, în care ;des~ minte ştirea, că ar fl donat o sumă de15.000 cor. pentru aeroplanul V la icuIIL

«Vă rog să luaţi la ounoştinţă — ne scrie între altele d-nul Pocol — că până azi nu am dat nici un filer, dar nu zic că nu voi da, dar cât ? aceasta de prezent nici eu nu ştiu 1»

Cerem scuze d-lui Pocol pentru ştirea prematură publicată de noi. Am publicat-o în urma unei telegrame ce-am prim it-o din Elisabetopole Marţi în ajunul sboruiui d-lui Viaicu, în care ni se spunea între altele din cuvânt in cuvânt, că d-nul Pocol a o ferit suma de mai sus. Telegrama prim ită poartă semnătură «Albina».

Potopuri. Prin mai multe părţi ale ţă r ii creşterea râu rilo r continuă mereu, distrugând prin revărsarea lor şi ame­ninţând cu distrugere to t mai mult ţ i ­nuturile învecinate. Din Maramurăş ne vin ştiri, că în urma continuelor n in ­sori, râurile au crescut atât de mult, încât revărsându-se, au cauzat o pa­gubă de vre-o 2 milioane în acest co­m itat. Mai mari pagube au cauzat râu­rile Borşa şi Vişeul. Din materialul adu­nat pentru construirea nouei lin ii fe­rate de pe valea Vişeului, apele au dus o cantitate în valoare de o jumătate milion coroane. O mulţime de m ori şi alte stabilimente de pe ţărm ul acestui râu, au îndurat pagube enorme. In Moi- seoi au fost prăbuşite de curentul apei mai multe clădiri, aşa că oamenii şi-au căutat salvarea pe acoperişele caselor rămase neatinse.

Asemenea ş tir i ne vin din Haţeg, unde în urma unei ruperi de nori, o parte a oraşului a fost acoperită de apă.

Din Deva se anunţă, că potopu­rile sunt în decreştere.

Comuna Ohababistra — după cum se anunţă din Lugoj — a fost de ase­menea inundată. Timişul creşte în con­ţinu, îngrijorând to t mai m ult pe cei din comunele mărginaşe.

Distanta Europa — America Intr’oZi. Se anunţă din Londra, că cunoscu­tu l aviator francez Vedrines, a decla­rat, că el are intenţiunea, ca în anul v iito r să străbată în sbor Oceanul A t­lantic. El voeşte să încerce sborul peste Ocean, cu un aparat, ca re , va avea o viteză de 320 chilometri. In chipul a- cesta distanţa dintre Europa şi Ame­rica va putea fl străbătută deia răsă­r itu l până la apusul soarelui, adecă în- t r ’o zi.

Incident senzaţional la manevrelefranceze. Din Paris se anun ţă : Cu o- caziuuea manevrelor franceze s’a în ­tâmplat un incident sanzaţionai, care formează obiectul tu tu ro r d iscuţiuniior în cercurile militare. Generalul Marion a fost făcut prizonier cu întreg statul său major. Asupra acestei afaceri senzaţio­nale se comunică următoarele amănunte: Generalul Marion, comandantul armatei roşii, făcuse în diferite rânduri, o c ri­tică defavorabilă aeroplanelor, spunând că ele nu vor avea n ic i un ro l important în cazul unui război. Adversarul său pe câmpul de manevre, generalul Dubois- care comanda armata albastră, se hoa tărî sâ-1 convingă despre im portanţi, aeroplanelor. In acest scop, generalu- Dubois însărcinase pe aviatori să se in i formeze în mod precis asupra ioculu. unde se află generalul Marion cu statul său maior. A doua zi dimineaţa, după ce primise raportul aviatorilor, generalul Dubois însărcină un, detaşameut de ca­valerie cu prinderea generalului adversar. Atacul cavaleriei a reuşit pe deplin. Generalul Mariou a fost prins cu întreg statul său major,

Circulă zvonul, că în urma acestui fapt generalul Marion îşi va da dimisia.

Acest caz senzaţional a fost co­municat şi marelui duce rus Nicolae Nicolaevici, care însoţit de soţia sa şi de opt o fiţeri generali ruşi, încă azistă la manevrele franceze.

Faptul că marele duce Nicolae — un ofiţer distins — asistă la marile manevre franceze din anul acesta, pre­zintă o deosebită importanţă pentru re laţiunile d intre cele două mari puteri şi a s târn it oarecare rumoare în Ger­mania. De notat, că manevrele franceza din anul acesta, vor fl o demonstraţie a puterii armate a Franţei.

Referitor la sinuciderea generalu­lui japonez Nogl, se anunţă din Lon ­dra : Ziarele publică amănunte in tere­sante asupra vieţei generalului Nogi. In u ltim pul tim p generalul Nogi ducea o vieaţă atât de simplă şi lipsită de ori-ce comfort ca şi u ltim ul supus al Micadoului. Nogi era un m uncitor neo­bosit şi to t tim pul şi-l petrecea cu stu­diile sale m ilitare. De a ltm interi se ştie, că şi în tim pul războiului ruso- japonez generalul Nogi a suportat cu energie privaţiunile unei campanii în­delungate. Acelaşi lucru îl cerea însă şi dela soldaţii săi,

înainte de a se sinucide, generalul Nogi şi soţia sa s’au îmbrăcat în haine de sărbătoare şi au băut din pocalele de aur prim ite ca dar din partea Mica­doului Mutsuhito. Lângă cadavrele lo r s’au găsit scrisori, Iu cari şi-au luat ră ­mas bun dela noul Micado. Moartea ge­neralului Nogi a stârnit mare senzaţie şi o adâncă durere în sânul poporului japonez. întreaga capitală e în doliu.

Ambasadorul japonez din Viena, declară de neverosimilă această sinuci­dere, şi crede, că în urma faptului, că n-a p rim it nici o ştire din partea gu­vernului iaponez, e vorba despre sinu­ciderea vre-unui a lt demnitar iaponez, cu acelaşi nume.

Cu toate acestea, p riv ito r la sinu­ciderea generalului Nogi şi a soţiei sale, o telegramă din Tokio vesteşte : Gene­ralu l Nogi şi-a tăiat gâtul cu o spadă scurtă, nevasta sa s’a lo v it cu un pum­nal; aceasta In clipa când bubuiturile de tun vesteau pornirea procesiunei funebre a micadoului. Sinuciderea s’a săvârşit în casa lor, dinaintea imaginei acoperită cu un văl de doliu, a împă­ra tu lu i defunct. Sinuciderea generalului Nogi se consideră ca o faptă de înalt patriotism dar naţia, fiind in doliu, şi împăratul ţinându-se complect izolat, nu se poate da lu i Nogi onorurile uzu­ale. In consecinţă ou se ia oficial cu­noştinţă despre moartea generalului.

Tot din Tokio se mai anunţă, că generalul Nogi s-a ocupat de 7 ani cu planul sinuciderii. Iu urma pierderii celor doi fii ai săi, cari muriseră în războiul ruso japonez, generalul deve­nise foarte melancolic.

Gazele tipărite in trenurile ruseştiMai acum câtva tim p se răspândise ves­tea că în A merica au început să tipărească gazete şi în trenurile cari străbat con­tinentul în timp de 3-4 zile, pentru a pune pe călători în curent cu ultimele ş tiri.

Un c a r ic a tu r is t ş i -a în c h ip u it cu m s ’ar c o n s t itu i un a s t fe l d e tr e n în R u sia . T r e n u l s e c o m p u n e d in tr ’o lo c o m o t iv ă şi m a i m u lte v a g o a n e . In ce l d in tâ i s e află t ip o g r a fia , în a l d o ile a c e n z u r a , în a l t r e ile a b ir o u l p o liţ ie n e s c , în a l p a ­tr u le a ja n d a m e r ia , a p o i p o liţ ia s e c r e tă , c a s ie r ia u n d e s e p lă te s c a m e n z ile ş i în s fâ r ş i t , în u lt im u l vagOD, în c h is o a r e a .

Sub desemn e întrebarea: Unde e redac­ţia ?

Şi răspunsul.* De sigur că în în­chisoare/ D in J nefericire, cenzura a- devărată n’a înţeles nici gluma aceasta, şi a interzis publicarea caricaturei.

Reuniunea rom. de cântări şi mu­zică din Gravita- mont arangează Du­minecă la 21 Septembre st. n. a. la 8 ore seara, în gărădina de t i r din loca­litate, o serată artistică cu binevoitorul concurs al d-şoarelor Dor a Lepa şi Aurelia Bujiganu eleve conservatoriste. După concert, la dorinţa publicului dans.

Ştiri mărunte Din Constantinopol se anunţă: E ri dimineaţă la 1 şi 10 minute s’a res im ţit aici un puternic cutremur de pământ, care a provocat o mare panică.

— Un to rp ilo r german vroind să treacă prin flo tila germană în apro­piere de Helgoland, s’a ciocnit cu cui- rasatul »Zacbdinger«, care l-a rup t în două. D intre cei 22 mateloţi ai to rp i­lorului, 7 s’au înecat.

AviS. Un candidat de advocat cu praxă află aplicare cu l-a Octomvrie sau şi mai curând in cancelaria advo- caţială a lu i D r. O ctavian Cernea, advocat Zerneşt. (7— 10)

Aviz. Un candidat de advocat cu praxă află aplicare imediat în cancela­ria d-nu lu i jDr. lo a n M oşoiu , advo­cat Braşov. — 3—3.

ÂVlS. Un scriito r află imediat a- plicare în cancelaria dlui Dr. Eugen Sâmpetrean, advocat în Zerneşti. 2—2.

Atragem atenţiunea cumpărători­lor de mobile asupra anunţu lu i; S»é- hely ş i R é ti, fabrică de mobile.

Din Braşov şi Ţara-Bârsei.In chestie personală. Suntem ru ­

gaţi să publicăm următoarea "ştire per­sonală: Comisul voia jor Radu St. M ir­ean, odinioară învă ţă to r. . . ne spune iar în N rul 187 dint*»Româaul«, că »fiind conştiu de orice aflrmaţiune în chestia Săcelelor«, e gata »la dorinţa oricărui om de omenie« a-şi dovedi »autenticitatea însemnărilor (Nu »contri­bu ţiilo r istorice«, sau »ru in ii Săcelelor?) înaintea legii«, căci i s’ar face »cel mai mare serviciu« dacă l-ar trage cineva la răspundere, căci atunci şi-ar putea »apăra onoarea«.

Observ, că prea puţini »oameni de omeniei, se vor găsi, să-i tragă la în­doială »autenticitatea însemnărilor« sale, căci cine’l cunoaşte ştie, că acele »însemnări« numai dela un »conştiu«, ca comisul Radu St. Mirean se puteau publica.

Corpul dăscălesc din Săcele crede că cele publicate in Brii 170, 171, 172, 173 ai ziarului nostru de frunte > Ga­zeta Transilvaniei« au ilustrat îndea­juns ->onoarea€ voia jorului Mirean, în­cât se vor găsi prea puţini oameni de omenie azi, cari să-l mal .tragă la răs­pundere, sâ*i mai »apere onoarea*. şl înaintea legii, şi să mai stea de.yvorbă cu el.

Cu acestea corpul dăscălesc din Săcele Inchee, arătând, că pe v iito r orice calomnii, ofense şi »declaraţiuni« venite dela uu dande Radu St, Mirean, nu-l mai pot atinge.

Satulung, la 28 August 1912.Vasilie Ivan

înv. dir.

Urania-Kino. Program ul: Marţi Miercuri 17 şi 18 Sept. n. 1912: Pădurea din Fontninebleau toamna (Colorat, natură). — Aric iu l (Ştieuţiflc). — Prie­tinu l său elefantul (dramă). — Lottehen păzeşte casa (umor). — Acidul carbornic (stienţific). — Acrobaţi comici (Variete), — Eroina deia Neapol (mare dramă în 2 acte. F ilm colorat 1200 m.) — Leh­man serbează ziua natală. (Mare umo- rescă).

Muzică la promeoada de jos.Mercuri la 5 y , seara.

Litere, arte şi ştiinţe.America a fost descoperită de Chinezi.

Istoria antică a Americei a fost desvăluită Jn urma recentei descoperiri a profesorului W iliiam Niven din ora­şul Mexico. Acesta a găsit în tr ’un m or­mânt antic, in urma unor săpături, o statuetă de porţelan, reprezentând un chinez

»The American Magazine« publică detalii asupra statuetei, a locului unde a fost găsită, şi asupra deosebitei ei importanţe pentru arheologie. Statueta reprezintă un chinez cu ochii oblici, haină lungă, pautaloni largi şi pantofi. Nu se deosibeşte de chinezii de azi — sau de cei de până în ajunul revolu- ţiun ii republicane — decât prin lipsa de coadă. Se ştie însă că chinezii nu poartă coadă decât dela căderea lo r sub

Pagina 3.

jugu l Manciuriior, cari ocupară tronu l chinez cu a jutoru l dinastiei Ming, în 1664, şi impuseră chinezilor să poarte coadă.

Braţele-i erau rupte, dar fură gă­site în aceeaşi încăpere, mare de vre-o 30 m. p. Mormântul, în care a fost gă­sită statueta, se află la o adâncime de 30 de picioare sub pământ. Localitatea, unde s’au făcut aceste săpături, se nu­meşte San Miguei Amantla, şi e situată lângă Tlanepantla, la o depărtare de 19 mile engleze de oraşul Mexico. Pe o platformă ridicată în m ijlocul cavoului se află un fel de cosciug cu scheletul unul bărbat. Tipul e curat mongolic. In ju ru l gâtului purta un şnur, ca cele de prin China de odinioară, cu un fel de baui. Lângă bani se afla statueta, care reprezintă probabil pe defunct

Profesorul Niven socoate, că sche­le tu l are o vechime de 1500 de ani, şi că m orm ântul face parte din ruinele unui oraş mure de odinioară. Această descoperire confirmă presupunerea că America a fost descoperită pentru în ­tâia oară de chinezi şi că Pieile Roşii din Mexic, ca şi Axtecii şi Toltecii, stră­bunii lor, a căror civilizaţie a u im it şi pe spaniolii, cari le-au cucerit ţara sub couducerea lu i Corlez, nu sunt decât nişte urmaşi ai chinezilor im ig ra ţi aici, unde au ajuns, navigând prin marea de Behring şi dealungul coastelor Ca­liforniei.

Mexicul, care e considerat ca E- g iptul Americei, are o mare importan­ţă, din cauza ru inelor de palate de pe vremea Aztecilor. Montezuma, regele acestora, care fusese învins de Cortez spunea că palatele au fost clădite de străbunii lo r Toltecii, cari sunt, mai m ult ca probabil urmaşii chinezilor im igraţi în Mexic, lucru confirmat de recente descoperire a profesorului Niven*

Din t e î W i i i l ! „ t a n t i r .— Convocare. —

Despărţământul Făgăraşului al »Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român« în una din şedinţele anului trecut s-a adresat co­m itetului central cu rugarea, că, avâud în vedere mulţimea comunelor din care e compus, nu e în stare a satisface în­tru toate măreţului său scop, şi în con­secinţă propune, ca comunele din pre­tura cercului Şercaia să se rupă de a- cest despărţământ şi să se constitue în despărţământ separat.

Comitetul central luând în conzi- derare justa cerere, precum şl împre­jurarea, că aceste comune dispun de oameni destoinici, atât în centru în Şer­caia, precum şi în comunele afiliate, a decis înfiinţarea noului despărţământ cu sediul în Şercaia.

Prin rescripta comitetului central de sub Nr. 968 ex. 1912 subscrisul am fost încredinţat cu convocarea şi con­stituirea acestui despărţământ. — In consecinţă îm i perm it a emite urmă­toarea convocare:

Prin aceasta convoc pe to ţi mem­brii Asociaţiunei din comunele: Şercaia, Mândra, Şercăiţa, Toderiţa, Bucium, Vad, Ohaba, Şinca-veche, Şinca-nouă, Grid, Părău, Perşani, Veneţia inferioară, Ve- neţia-superioară, Comăna-inferioară, Co- măna superioară, Cuciulata, Lupşa, pre­cum şi pe to ţi acei români doritori de înaintarea neamului nostru, a se pre­zenta pe ziua de 6 Octomvrie st. n. în comuna Şercaia.

P r o g r a m u i :1. Serviciu divin la orele 8 în bi­

serica românească. 2. Deschiderea adu­nării prin subscrisul şi denumirea unui notar ad hoc. 3. Constatarea membrilor azistenţi ai asociaţiunei din susnumitele comune şi denumirea unei comisiuni de tre i pentru înscrierea de membrii noi. 4. Constituirea biroului (un preşedinte şi 4 membrii în comitet). 5. Cetirea e- ventualelor disertaţiuni. 6. Propuneri. 7. Închiderea adunării.

Făgăraş, în 10 Septemvrie 1912.Cu stimă

Dr. Şerban de Voila.

C ă r ţ i ş l r e v is t e .

A apărut:Din »Biblioteca Naţională« Nri

45—47, cuprinzând: Menirea - armatei, C ivilizaţia Greaca şi Romanii şi Icsem- nătatea comerţului, de D. Vasiliu — Bacău, profesor la liceul din Bârlad, Broşura costă 30 bani.

Intre cele 47 capitole ale acestor interesante biblioteci, nrul 16 cuprinde; Ardealul.

In acest număr al ziarului nostru am reprodus ca foileton capitolul »Civi­lizaţia greacă şi Romanii«, apărut în u ltim u l număr «1 Bibiiotecei Naţionale.

Proprietar:Tip. A. Mureşianu : Branisce & Oomp

Redactor responzabli : loan Brotea.

Pagina 4. G A Z E T E I . T R A N S I L V A N I A Nr. 194— 1912.

Vă rugăm să priviţi vitrinele la

&8SBBiSSSffl®SESSS?aSSBHI

Târgul boilor Hr. 1. 33EAŞOV, Strada porţii Hr. 4.1—50

SffiO n

t O @ Q @ i 5 S O € > * & S X ü £ s o s

I 0*

Avem onoare a ruga On. public care petrece în viligiatură în Braşov şi prejurime, a vizita firma

« j =3 T J ü "ST <2s M B S Z A B Ou i „Wj croitorie pentru bărbaţi a căror prăvălie principală să află în Budapesta IV. Esküt-tér Nr 6.jjj A deschis Filiala, Braşov strada Vămei Nr. 9 la „Old England“, magazinul de mode al firmei Marton László, unde se *jjj lucrează din stofe engleze după măsură costume pentru bărbaţi, croială ireproşabilă, după cea mai nouă modă engleză şi francesă. «

• O U £ K 3 S S I i K > a § g ^ € 3 - o : æ s æ X i i S æ_ _5H rS glK ggl.

û

i l

M agazin special

DUMITRU BERBECARBRAŞOV, S t r a d a H i r ş e r Nr- 7

Telefon 487.

Pune deosebită îngrijire de a oferi neîntrerupt cele mai alese nou­tăţi de modă pentru sesonul de toamnă şi iarnă cu diferite preţuri până la Genres cel mai eschisit.

Stofe de mătase.Stoie de catifea.Stofe de lână.Stofe de spălat.Albituri.Pânzăne.Stofe de dantelă.Dantele.Furnituri.Panglici.Tricotaj.iupoane.

în fiecare stil şi execuţie, se gă ­sesc Ieftine, şi pe lângă cele mai avantajioase condiţii la

Asociaţiunea de vânzare de mobile,S t r a d a , T T ă r r a i i l îT r o 3 6 .

Toi aci se găsesc dorm itoare, e leg a n te , so fragerli, odăi pentrn dom ni şi a lte aran ­

ja m en te in terioare .Covoare de Tolnay iu preţul f bricei se capătă numai aici,— — Se serveşte cu preliminare de preţuri gratuit. — —

m i m & ;nS

nilf l

iE-pSÜ

aS )ti iS3

r.

tEPIi 1MÍ

Cea dintâi şi mare Yăpsitorie artistică şi spălătorie chemică jg cu abur şi motor precum curăţirea de puf. S

Wilheim K ő rn er IFabrica: strada năsipului de jos 1 a); F ilia la strada Hirşer 3.

Localităţi de primire îu Feldioară la Domnii Stenner & fiu comersant, E;őp~tak la domnul Mühlbácber, croitor de bărbaţi, Ta?nad la Gorunul Meggeri croitor bărbătesc, Szabó Poték-Vila, şi la toate localităţile din împrejurime.

Curăţire hcrnică de haine bărbăteşti, dame şi copii, uniforme, costum» broderii, pânzătnri, plapome, stofe de mobile şi deco­raţii, perdele, coperte, covoare se curăţă radical, devine ca nouă.

Specialităţi: Curăţire de pene de struţ Obiectele menţionate se văpsesc iarăşi în acea coloare, sau în alte colori,

Toate obiectele tn negru, aşa că apar ca nouă Comande din afară cu posta se execută promt.

M1a«41 Mi tib i I^«!6e»wpÎ1> «fl wiwdlwM Inii

Humai o specie de

SăpunS u n l i g h t

există, fi bine atent pe săpun Şl Cutie, pe amândouă e cetibil cuvântul SUN­LIGHT.

S ferimă nede imitaţii.Pentru conţinutul necondiţionat curat bl fie-cărei bucată de săpun Sunlight

se garantează 20.000 coroane.

LEVER & Co, Wi<m III,

Nr. mag. 152 9/912.

Publicaţiune.In casa din Strada Porţii Nr,

45 — în fundul curţii — sunt de | închiriat începând dela 29 Sep­temvrie 1912 — două locale sau încăperi într’una — ca local de lucrătoare şi separat o altă încă­pere ca local de magazin.

Licitaţia cu oferte se va ţinea la 21 Septemvrie a, c. la 10 oare a. m. în localul oficiului economic orăşănesc.

Gondiţiunile le poate afla tot omul în localul aci menţionat.

B rassó , în 4 Sept. 1912, i - 2 Magistratul orăşănesc.

Important! Important!pentru

Tinerimea şcolară foartr \ Important! / ]

Din librăria .VIureşianu arti j j de scris şi desemn, tăschi de şcoală / (giosdane) caete, blocuri, table de desemn etc se vinde cu 20 Percente mai ieftin, ca preţul obicinuit.

Struguri de masăcele mai fine sorturi, trimite franco în coşuri de 5 kilo, cu rambursă

de 4 cor. coşiuOr. Buding Miklós medic

CSÁK (Temes-inegye).1-6.

G. E I T E Lcea mai veche fabrioă de săpun şi luminări

— din Braşov. —

Fabricaţie de săpun curai, neutral, veritabil numai cu coroană, toate specialităţile dă săpunuri de toaletă, ca­litate superioară şi curată, cu preţ foarte iettin. Spe­cialităţi de apă de Colonia, săpunuri de migdale.

I

R e i s z M i k s a F a b r i c ă de mob i l eB é k é s c s a b a ,

-A jQ .d r sus S 3 7 - -ú .t.Mobile moderne de calitate superioară.

n a g y v á ra d ,I S á lS I O C Z l VLt.

Preţuri convenabile.

Brasov,Provizor S t r a d a l v a r a g - ă . 3 3 .

Aranjare completă de locuinţe cu mobile.b h b h b

TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MURE8IANU: BRA.s i.-OE & COMP, BRAŞOV.