Am ajuns la vânătorii de munte dintr-o specialitatece include toate segmentele de instruire par curse decătre aceştia. Am fost labază cer ce taş în dispozitiv.În acest domeniu amdobândit ca lificările deparaşutist, sca fan dru mili-tar, alpi nist militar şi altele.Mi-am început ca riera mili-tară ca şi comandant grupcercetare în dis po zi ti vulinamicului prin pa ra şu tarela batalionul de cer ce ta re dela Huedin, în anul 2000...

Exerciţiul multinaţional Exerciţiul multinaţional „DACIAN LANCER 18”„DACIAN LANCER 18”

Ziarul „România”, organul Apărării Naţionale ceapă rea la Iaşi în 1917, oferă o imagine clară a situaţieire ferindu-se la efortul de război al României în 1917ală turi de Antantă până la încheierea armistiţiului de la

Foc şani (9 decem-brie 1917). Dupăcam pania din 1916,Ro mânia a cedat do -uă tre imi din terito -riul ei Puterilor Cen-trale şi s-a retras înMol dova.

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XX nr . 5 (467) l 15 mart ie 2018 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

„Exper ienţa , „Exper ienţa , un vector impor tant”un vector impor tant”

În perioada 12-23 martie, aproximativ 900 de mili-tari ro mâni şi străini participă la exerciţiul multinaţio nalDACIAN LANCER 18 (DALR18) ce se desfăşoară laCen trul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” dinCincu, ju deţul Braşov.

DALR18 este unexer ciţiu de comanda-ment asistat de cal cu -la tor şi are ca scopeva luarea Comanda-mentului Mul ti na ţi o -nal de Divizie Sud-Est(HQ MND-SE) ...

Campania din 1917 Campania din 1917 în presa vremiiîn presa vremii

KAKI 100%

Militarii lotului sportiv al Forţelor Terestre au parti-cipat în perioada 05-10.03.2018 la Campionatul MilitarIn ternaţional de Schi al Trupelor Alpine, ce are loc, ande an, în Italia. În anul 1931, Statul Major al Armatei dinIta lia a demarat procedurile de înfiinţare a unui concurs

anual adresat trupe-lor militare alpine, ocom petiţie ce aveasă capete forma pecare o regăsim şi as -tăzi în anul 1979,atunci când au avutac ces la aceastăcom petiţie ...

Campionatul Militar Internaționalde Schi al Trupelor Alpine

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Dispozitiv care generează electricitate din aer

C M Y K

Schimbările de temperatură au loc în jurul nostrume reu, iar savanţii au creat un dispozitiv care poate con -verti aceste fluctuaţii în electricitate, alimentând sen zorişi dispozitive de comunicare doar cu ajutorul ae rului dinjur. Obţinerea energiei se realizează prin ceea ce se nu -meş te un rezonator termal: un dispozitiv care capteazăcăl dura pe o parte şio emite pe cealaltă.Pe măsură ce am -be le părţi încearcăşi reuşesc să atingăechi librul, ener giapoate fi generatăfo losind procesulter moelectricii...

Între 5 şi 15 martie, s-a desfăşurat exerciţiul multi -na ţional de tip întrunit „Spring Storm 18”, la care aupar ticipat peste 1.700 de militari români şi străini.Acesta a fost condus de Componenta Operaţională aFo r ţelor Navale şi a reunit forţe şi mijloace din Româ -ni a, Bulgaria, Georgia, Grecia, Ucraina şi Statele Uni -te ale Americii. S-a desfăşurat în Dobrogea, în zo napor tului Constanţa, a poligonului Capu Midia şi în ra - ioa nele maritime şi fluviale.

Scenariul exerciţiului a avut la bază elementeleunei operaţii de apărare colectivă, conform articolului5 al Alianţei Nord Atlantice, iar cadrul tactic a presu-pus un raid amfibiu, desfăşurat în condiţiile unei ame -nin ţări hibride cu forţe convenţionale şi paramilitare.Au fost puse în aplicare proceduri standard de opera-re pentru anihilarea unei grupări militare ostile prinde santare. Infanteriştii marini români şi americani aulu at cu asalt teritoriul inamic, iar militarii de la bordulna velor şi aeronavelor au securizat zona de interven -ţie. După anihilarea inamicului, „ostilităţile” au conti -nu at într-un poligon de luptă urbană, unde au fost apli -ca te proceduri standard de operare pentru deza mor sa -rea dispozitivelor explozive improvizate, pentru eli be rarede ostateci şi pentru recucerirea unei localităţi izolate.

Din parteaSUA a partici-pat nava de de -sant marin USSOak Hill, ce aavut la bord 400de marinari, ocom panie de in -fan terie mecani-zată, un detaşa-ment EOD şi,de asemenea, oechi pă de antre-nament femi-nin. Nava ame-ricană USS OakHill este o navădin clasa Har-pers Ferry şi transportă ambarcaţiuni amfibii pentru opera -ţi uni de desant. Nava poate transporta până la 15 ambarca -ţi u ni amfibii şi două tancuri de tipul Abrams. Alături deUSS Oak Hill, SUA a mai participat la exerciţiul şi cu navade suport USNS Carson City.

Franţa a luat parte cu fregata „Jean Bart” (D-615), iarGeor gia, Bulgaria şi Ucraina au participat cu ofiţeri de statma jor şi cu câte o echipă specializată în lupta împotrivadis pozitivelor explozive.

„Spring Storm 18” face parte din Planul cu principalele

ac tivităţi ale Forţelor Navale în anul 2018 şi oferă cadrultac tic de antrenament întrunit pentru operaţiile de apărare

co lectivă, conformar ticolului 5 al Ali -an ţei Nord Atlanti-ce.

Din partea For -ţe lor Navale Ro -mâ ne a participatfre gata „RegeleFer dinand”, corve-ta „Viceamiral Eu -ge niu Roşca”, na -va purtătoare dera chete „Pescăru -şul”, monitorul„Las căr Catargiu”,ve deta blindată„Opa nez”, navama ritimă pentru

sca fandri „Grigore Antipa”, nava hidrografică „AlexandruCă tuneanu”, o companie de infanterie marină, un detaşa-ment de scafandri de luptă, remorcherul maritim „Vitea-zul” şi două remorchere de port. Forţele Aeriene Româneau participat cu două aeronave Mig-21 Lancer, iar pentrusec venţele de evacuare medicală, acestea asigură un eli-copter IAR-330 şi o aeronavă Spartan C-27 J. Forţele Te -res tre Române au participat cu un pluton de infanterie de laBri gada 9 Mecanizată „Mărăşeşti” şi Garda de Coastă carea fost reprezentată de o navă de patrulare. (P.I.)

Militarii Batalionului 33Vâ nători de Munte „Posada”au fost prezenţi de Ziua Inter-naţională a Femeii, la Mănăs -ti rea Curtea de Argeş, la eve-

nimentul dedicatRe ginei Ma ria aRo mâniei, cea su -pra numită „Re gi -na Soldat”, da to ri -tă implicării saleac tive în ajutora-rea ră niţilor, înPri mul Răz boiMon dial, de votatăpo porului său,care şi-a pus pede plin amprenta încrea rea Români eiMo derne.

Cu această oca zie, flacăraCen tenarului a fost de pusă laMor mântul Re gi nei Ma ria aRo mâniei.

Alexandru IVANOF

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr.5 (467) din 15 martie 2018Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul IoniþãCap; Narcis Chiriţă Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Dumitraşcu

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 107/ 2018

lMOSCOVA - Rusia susţine că sistemul său de rachete„Is kander-M” nu va avea rival până cel puţin în 2025. Co -man dantul-şef al Forţelor Terestre ale armatei ruse, generalul-co lo nel Oleg Saliukov, a declarat aceasta într-un interviu pen-tru ziarul oficial al Ministerului Apărării, Krasnaia Zvezda,citat de agenţiile de presă RIA Novosti şi Xinhua. „Potrivitpre viziunilor dezvoltatorilor, crearea unui sistem similar de că -tre statele străine nu se va produce mai devreme de anul 2025”,a subliniat generalul Oleg Saliukov, adăugând că reechipareafor maţiunilor de rachete ruse cu sisteme Iskander-M continuăcon form planului. Cunoscut şi ca „SS-26 Stone”, acesta este unsis tem balistic cu o înaltă mobilitate, capabil să lovească ţintela o distanţă de până la 500 km, cu mai multe opţiuni de ogivecon venţionale cântărind între 480 şi 700 de kg. Sistemul a fostcon ceput să lovească ţinte fixe şi mobile, precum facilităţi dein frastructură critică, rachete şi sisteme de artilerie cu rază lun -gă de acţiune, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă,pre cum şi puncte de comandă şi de comunicaţii. „Iskander-M”va înlocui rachetele balistice tactice „Tocika-U”, cunoscute subco dul NATO ca „SS-21 Scarab B”. lMOSCOVA - Noua ra -che tă hipersonică, testată cu succes de forţele aerospaţialeale Rusiei. Rusia este gata să înceapă să producă cea mai nouăra chetă balistică intercontinentală (ICBM) „Sarmat”, a declaratun oficial militar rus, citat de agenţia de presă Xinhua, decla -ra ţia sa intervenind la o zi după ce Moscova a anunţat că a tes-tat cu succes noua sa rachetă hipersonică „Kinjal”, care la felca „Sarmat” poate străpunge scutul antirachetă american, con-form oficialilor ruşi. „În privinţa stadiului de pregătire a (ra -che tei) Sarmat, pot spune că toate problemele practice, ştiinţi-fice, tehnice şi de producţie au fost depăşite. Au fost pregătitein stalaţiile de producţie necesare pentru numărul de rachete ceva fi comandat de Ministerul Apărării”, a declarat ministruladjunct al Apărării rus, Iuri Borisov, într-un interviu pentruKrasnaia Zvezda, ziarul armatei ruse. Astfel, Sarmat urmeazăsă înlocuiască în viitorul apropiat ICBM R-36M2 „Voevoda”(SS-18 Satan, conform codificării NATO) din dotarea forţelorstra tegice ruse, a indicat el. Rachetele „Voievoda”, datând dinanii 1980, sunt cele mai puternice din dotarea armatei ruse, ca -pa bile să lovească orice tip de ţinte protejate de apărarea anti -ra chetă existentă la ora actuală, conform oficialilor de la Mos -co va. Necesitatea înlocuirii acestora a apărut după ce Ucrainaa suspendat orice fel de cooperare militară cu Rusia după ane -xa rea Crimeii în 2014 şi a rolului său în conflictul din estulUcrai nei, întrucât racheta „Voievoda” a fost concepută şi fa bri -ca tă în Dnepropetrovsk (Ucraina). Această rachetă nu poate fide tectată de nici un sistem de apărare existent. Conform spe-cialiştilor, cu o rază de acţiune de 11.000 de km, Sarmat poatetrans porta până la 10 ogive nucleare capabile să şteargă de pefa ţa pământului o metropolă întreagă. De altfel, caracteristiciase mănătoare le are şi „Voievoda”. Unii dintre analiştii militariruşi pun însă la îndoială „pregătirea Sarmat” pentru lansarea înpro ducţie, atrăgând atenţia ca aceasta s-ar afla încă în stadiu detes tare. lTOKIO - O femeie a fost numită pentru prima da -tă la comanda unei flotile militare a Japoniei. Marina ja po -ne ză a anunţat că a numit pentru prima dată o femeie la coman-da unei flotile de nave de război, printre care se află şi cea maimare navă militară niponă, relatează AFP. Ryoko Azuma, învârs tă de 44 de ani, va conduce o flotilă formată din patru navede război şi va avea sub comanda sa 1.000 de membri ai echi -pa jelor acestor ambarcaţiuni. „Este pentru prima dată când ofe meie este numită în această funcţie”, a declarat pentru AFPun purtător de cuvânt al Forţei japoneze maritime de auto apă -ra re. Printre navele aflate sub comanda ei se află nava port eli -cop ter Izumo, cea mai mare navă militară construită de Japoniadupă Al Doilea Război Mondial. „Vreau să depun toate efortu -ri le pentru a duce la îndeplinire misiunea dificilă care mi-a fostîn credinţată”, a declarat Ryoko Azuma jurnaliştilor, după cere-monia de marcare a preluării funcţiei la Yokohama, oraş portlângă Tokio. „Nu mă gândesc la faptul că sunt femeie, ci vreausă mă străduiesc să devin un model pentru tinerele femei ofi -ţeri”, a adăugat Azuma. Aproximativ 14.000 de femei ac ti vea -ză în prezent în cadrul Forţelor de autoapărare, numele armateija poneze, reprezentând numai 6% din efective. Japonia este înur mă în raport cu alte ţări dezvoltate în ceea ce priveşte egalita -tea între bărbaţi şi femei. lBERLIN - Guvernul a decis ex -tin derea a şase misiuni militare, printre care cea contraSta tului Islamic. Guvernul în exerciţiu de la Berlin a decissă extindă şase misiuni militare, printre care cele în Mali şiAf ganistan şi cea contra grupării jihadiste Statul Islamic - lacare participă 2.600 de soldaţi germani, transmite dpa. Mă -su ra a fost luată în cadrul a ceea ce se apreciază a fi fost ulti-ma reuniune a executivului german înainte de preluareaman datului de către noul guvern de „mare coaliţie” (întrecon servatori şi social-democraţi), conform unor surse guver-namentale. Numărul militarilor germani participanţi la ope -ra ţiu nile din Afganistan ar urma să ajungă de la 980 la 1.300,a doua astfel de creştere după ce NATO şi-a încheiat oficialmi siunea de menţinere a păcii în ţara asiatică, în 2014. Nu -mă rul maxim al militarilor din contingentul german din Malia fost de asemenea crescut, de la 1.000 la 1.100. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

Curtea de Argeș

Flacăra Centenarului a fost depusă la MormântulReginei Maria a României

Exerciţiul multinaţional

„Spring Storm 18”

În perioada 12-23 martie, aproximativ 900 de militariro mâni şi străini participă la exerciţiul multinaţionalDACIAN LANCER 18 (DALR18) ce se desfăşoară laCen trul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” din Cin -cu, ju deţul Braşov.

DALR18 este un exerciţiu de comandament asistat decal culator şi are ca scop evaluarea Comandamentului Mul -ti naţional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE) din Bu cu - reşti, în vederea realizării Capabilităţii Operaţionale Fi na -le. Eva luarea, realizată de specialişti ai ComandamentuluiFor ţelor Terestre Aliate (LANDCOM, Izmir, Turcia), estemo ni torizată de Comandamentul Suprem al Forţelor Aliatedin Europa (SHAPE, Mons, Belgia).

Armata României participă la exerciţiu cu circa 500 demi litari din Statul Major al Forţelor Terestre, Divizia 2 In -fan terie, Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”,Bri gada 282 Infanterie Mecanizată, Brigada 10 Geniu, Bri -ga da 2 Vânători de Munte, Brigada 8 LAROM, Baza Aeri-ană 71, Baza 2 Logistică, Regimentul 528 ISR, Regimen-tul 52 Artilerie Mixtă, Regimentul 50 Apărare Antiaeriană,Cen trul de Operaţii Psihologice, Batalionul 265 Poliţie Mi -li tară, Batalionul 307 Infanterie Marină, Divizionul 88 Ve -de te Fluviale, Batalionul 1 CIMIC şi din Batalionul 202Apă rare CBRN.

Militarii străini participanţi la DALR18 fac parte dinCo mandamentul Forţelor Întrunite (Napoli, Italia), LAND-COM Izmir, Turcia, corpurile NATO de Reacţie Rapidă din

Gre cia, Italia şi Turcia, Divizia 1 Infanterie (Canada), Co -man damentul Multinaţional de Divizie Nord-Est (Elbląg,Po lonia), Centrul NATO de Excelenţă HUMINT de la Ora -dea, Brigada Multinaţională Sud-Est (Craiova, România),Bri gada 2 Infanterie Mecanizată (Bulgaria) şi din AgenţiaNATO pentru Comunicaţii şi Informaţii (Belgia).

Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est,com ponentă a Structurii de Forţe NATO, exercită comandaşi controlul unei operaţii NATO de tip Articol 5 - apărareco lectivă, pe flancul de sud-est al Alianţei, în vederea asi -gu rării securităţii teritoriului şi a populaţiei statelor mem-bre.

La 1 decembrie 2015, a avut loc ceremonia de activarea comandamentului, eveniment care a reprezentat integra -rea oficială a HQ MND-SE în structura de forţe NATO(NFS) pe baza implementării Planului de Acţiune pentruRi dicarea Capacităţii de Reacţie a Alianţei (RAP), stabilitîn cadrul Summit-ului din Ţara Galilor din 2014. La 1 iulie2016, la sediul comandamentului s-a desfăşurat ceremoniade declarare a Capacităţii Iniţiale a HQ MND-SE.

În cadrul comandamentului multinaţional îşi desfăşoarăac tivitatea ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri specialiştidin 15 ţări contributoare - Albania, Bulgaria, Canada, Fran -ţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Polonia, Por -tu galia, Slovacia, Spania, Statele Unite ale Americii, Tur-cia, Ungaria - şi România, care şi-a asumat rolul de naţi-une-cadru. n

Exerc i ţ iu l mult inaţ ional Exerc i ţ iu l mult inaţ ional „DACIAN LANCER 1 8”„DACIAN LANCER 1 8”

Militarii lotului sportiv al Forţelor Terestre au partici-pat în perioada 05-10.03.2018 la Campionatul Militar In -ter naţional de Schi al Trupelor Alpine, ce are loc, an dean, în Italia. În anul 1931, Statul Major al Armatei din Ita-lia a de marat procedurile de înfiinţare a unui concurs anu -

al adre sat trupelor militare alpine, o competiţie ce avea săca pete forma pe care o regăsim şi astăzi în anul 1979,atunci când au avut acces la această competiţie şi milita-rii statelor aliate, devenind practic o întrunire anuală a mi -li tarilor cu realevalenţe în ceeace priveşte spor-turile de iar nă.

Scopul prin -ci pal al unei ast-fel de competi -ţii, dând la opar te ideea dere laţionare întresta tele partene-re, este verifica-rea nivelului depre gătire atinsde structurile al -pi ne în activităţide iarnă, în spe -ci al în ceea cepri veşte deprin -de rile de supra -vie ţuire, mobi li -ta tea şi eficienţaope raţională în tr-un mediu aco pe rit în abun den ţă dezăpadă.

Anul acesta, lotul sportivilor militari români a fost al -că tuit din 27 de militari aparţinând Batalionului 21 V.M.

ai Brigăzii 2 V.M., Batalionului 817 Ar -ti lerie şi Batalionului 812 Infanterie aiBri găzii 81 Mecanizată. Aceştia au con-curat alături de militari ai altor 10 state:Ita lia, de altfel şi ţara organizatoare,

Spa nia, SUA, Slovenia, Li -ban, Bulgaria, Austria, Fran -ţa, Marea Britanie şi Macedo-nia. Sportivii celor 11 statepre zente s-au întrecut în pro -be specifice, precum proba deschi fond masculin şi femi-nin, individual şi pe echipe,pro ba de patrulă masculin şife minin, proba de slalom uri -aş în cadrul schiului alpin.Tot odată, este primul an încare delegaţia noastră partici - pă şi la proba de pluton cu osubunitate constituită din 16mi litari şi o rezervă. Regula-mentul a prevăzut la această secţiune ca mini-mum unul din componenţii plutonului să fie desex feminin. Proba de pluton s-a întins pe trei

zile de concurs şi a cu prins mai multe etape: marş peschiuri şi pe jos pe dis tan ţa de aproximativ 37 km, trage-re cu armamentul individual, acordarea primului ajutor,orientare topografică, arun carea grenadelor de mână, cău-

tare-salvare în avalan -şă, etapa de ştafetă al -pi nă, stabilirea le gă -turii cu punctul de co -man dă utilizând mij - loa cele de co municaredin dotare şi in sta la -rea bivuacului. Dincele 27 de sub unităţipre zente la startulpro bei de pluton, Ro - mâ nia s-a clasat pe lo - cul 18, o re uşită ţi -nând cont că a fostpri ma participare. Înschimb, în cadrulcom pe ti -ţi ei Tro-feo­ In­ter­-f o r z eAmi­cizia,d a t o r i t ă

ex pe rienţei ani lor an te riori, lo tul mi li ta ri lor ro -mâ ni a ob ţinut re zultate foarte bune. SergentulDenis Şerban, din ca drul Batalionului 21V.M. a obţinut locul 5 la schi fond mas culin

individual, iar caporal Dia na Salman, din cadrul ace luiaşiba talion, locul 4 la schi fond feminin individual. Re z ul ta -te le cele mai bune au ve nit în schimb la proba de pa trulă,aco lo unde România s-a clasat pe locul 1 la feminin şi lo -cul 2 la masculin, după ţa ra organizatoare, Italia. Acesteevo luţii convingătoare ale militarilor noştri au adus la fi -na lul concursului un me ri toriu loc 2 pentru delegaţia Ro -mâ niei.

Şeful delegaţiei For ţelor Terestre Române, colonelDaniel Banu, a precizat la finalul întrecerilor: „M-am­sim­-ţit­onorat­să­conduc­de­legaţia­militarilor­ro­mâni­la­acea-stă­binecunoscută­com­petiţie.­Toată­lumea­a­dat­do­vadăde­un­mare­spirit­de­sa­crificiu,­iar,­în­final,­am­reu­­şit­săne­ menţinem­ standardul­ de­ profesionalism­ arătat­ şi­ înanii­anteriori.­Sunt­foarte­mulţumit­pentru­că­am­reu­şit­săpar­ticipăm­şi­la­proba­de­pluton,­pentru­prima­oa­ră.­Amvă­zut­nivelul­ce­trebuie­atins­şi­sperăm­ca,­la­ur­mă­toareapar­ticipare,­ să­ aducem­ un­ plus­ de­ calitate­ competiţiei.Pot­să­spun­că­meritul­meu­şi­al­celorlalţi­implicaţi­în­or­-ga­nizarea­ competiţiei­ şi­ conducerea­ delegaţiei­ a­ foststrict­pentru­atmosfera­creată­în­ca­drul­lotului.­Am­în­cer­-cat­şi­reuşit­să­motivăm­sportivii­mi­litari­care­au­al­că­tuitgru­pul­şi­care­au­făcut­într-adevăr­cins­te­României”.

Plutonier Cristian ALDESCU

Colonelul Cristian Teglaş,co mandantul Brigăzii 2 Vânătoride Munte „Sarmizegetusa”, i-avi zi tat pe militarii din cadrul Ba -ta lionului 30 Protecţia Forţei„Vul turii Carpaţilor”, din Afga -nis tan. Acesta a apreciat efortulde pus de militari, le-a urat misi-une uşoară, şi îi asigură de totspri jinul pe durata misiunii.

Pe timpul vizitei, colonelulCris tian Teglaş s-a întâlnit şi cuge neralul de brigadă John W.Lathrop, comandantul Comandamentului de Instru-ire, Consiliere şi Asistenţă din Regiunea de Sud

(TAAC-South) şi culo cotenent-colonelulJo seph Geary, coman-dantul CTF-DevilStri ke Carpathians'Ea gles. Discuţiile auvi zat modul de în de pli -ni re a misiunilor exe-cutate de militariiromâni în zona de res -pon sabilitate din Af ga -nis tan şi acţiunile despri jin şi asistenţă apo pulaţiei lo ca le. Cuaceastă ocazie militariiro mâni au fost apreci-aţi pentru profesiona -lis mul de care au dat

do vadă.Mm. Iulian CADULENCO

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 5 (467) din 15 martie 2018

Pagina 3

Italia - San Candido, Sesto şi DobbiacoItalia - San Candido, Sesto şi Dobbiaco

Campionatul Militar Internațional de Schi al Trupelor Alpine

Batalionul 21 Vânători deMun te din Predeal a avut 3 spor -ti vi plecaţi la Jocurile Olimpicede la Pyeongchang, Coreea deSud: soldat Raluca Strămăturaru,ca poral Valentin Creţu şi caporalCor nel Puchianu. Ei au adus celemai bune rezultate ale României.

La 32 de ani, saoldatul RalucaStră măturaru a obţinut o perfor-manţă uriaşă pentru un om careîn viaţa de zi cu zi nu este sportiv,ci militar. Raluca Strămăturaru,tâ năra care a obţinut locul 7 lapro ba de sanie, face performanţă,deşi când nu reprezintă Româniala concursuri internaţionale „îm -bra că haina militară. E vânător demun te cu normă întreagă”.

Raluca este pasionată de sanieîncă din copilărie. Din 2003, facepar te din lotul naţional. De antre-nat, se antrenează în Austria,pentru că la noi în ţară nu avempis te pentru acest sport. În acestan a câştigat Cupa Naţiunilor, darnici un rezultat nu se compară cuper formanţa de la olimpiadă.

Într-o confesiune ea spunea:

„Cel mai greu a fost să-mi con-trolez emoţiile, ştiam că pot săfac 4 manşe bune, am avut un an -tre nament destul de bun pe pârtiaolim pică şi cel mai greu a fost cuemo ţiile. Mi-aş fi dorit undeva latop 10. Nu am spus-o cu voce ta -re pentru că presiunea era şi mai

ma re, dar s-a întâmplat locul 7 şiasta nu face decât să mă bucure.Vor urma de acum încolo niştepaşi mult mai grei de făcut pentrucă acum deja am trecut la un altni vel. Sperăm să continuăm înacelaşi fel, să fim la fel de moti-vaţi, să fim sănătoşi, să putemmun ci la fel şi să depăşim acestre zultat fabulos care s-a pro dusîn această ediţie a jo cu ri lor olim -pi ce.”

La activitatea de la Batalionul21 VM au mai participat co lo ne -lul Hîncu Mădălin, şeful Cen tru -lui de Sporturi Montane „Bu­ce­-gi” şi antrenorul Radu Teo dor.

Colegii din Batalionul 21 Vâ -nă tori de Munte i-au întâm pi natcu flori şi multe aplauze.

Claudiu DOGARU

Batalionul 21 Vânători de Munte „Leonard Mociulschi”

Felicitări pentru rezultateleobţinute la Jocurile Olimpice

de la PzeongChang!

Afganistan

În v i z i tă la Vul tur i i Carpaţ i lorÎn v iz i tă la Vul tur i i Carpaţ i lor

La Baza de Instruire pentru EOD din RâmnicuVâlcea s-a desfăşurat Cursul de exploatare tacticăşi analiză tehnică a incidentelor cu dispozitive ex -plo ziveimprovizate (Weapon Intelligence Team/WIT Course), activitate la care participat 20 de mi -li tari din 10 state membre NATO şi state colabora -toa re cu Centrul de Excelenţă pentru C-IED.

Cursul s-a desfăşurat în perioada 19 februarie -9 martie, sub conducerea şi îndrumarea a 12 in -struc tori cu experienţă şi a avut ca obiectiv princi-pal dezvoltarea capacităţilor în domeniul contraca -ră rii dispozitivelor explozive improvizate (C-IED).

Cursul WIT reprezintă o formă de pregătire aspe cialiştilor în domeniul exploatării incidentelorcu IED (Dispozitive Explozive Improvizate). Aces -ta este organizat de Centrul de Excelenţă NATO C-IED (C-IED COE) din Madrid, la solicitarea şi cuacre ditarea Allied Command Transformation(ACT), şi este destinat militarilor care vor face par -te din echipele specializate de investigare a in ci den -

te lor cu dis po zitive ex plozive im pro vi za te (IED) şivi zează acu mu la rea cunoştin ţe lor şi for ma rea de -prin derilor necesare exploatării atacurilor cu IED.

Joi, 8 martie, în Poligonul complex de tragereGo ranu, din judeţul Vâlcea, a avut loc Ziua Preseiîn cadrul Cursului de exploatare tactică şi analizăteh nică a incidentelor cu dispozitive explozive im -pro vizate. (P.I.)

Râmnicu Vâlcea

Cursuri pentru militarii NATO

Curierul ARMATEINr.5 (467) din 15 martie 2018Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

C M Y K

Interviu cu locotenent-colonelul Cristian - Tiberiu CRISTESCU, comandantul Batalionului 21 Vânători de Munte „Leonard Mociulschi”

- Domnule locotenent-colonel, vă propun săfa ceţi o incursiune în timp şi să îmi spuneţi careeste drumul pe care l-aţi parcurs până la ocu-parea actualei funcţii?

- Am ajuns la vânătorii de munte dintr-o spe-cialitate ce include toate segmentele de instruirepar curse de către aceştia. Am fost la bază cer ce -taş în dispozitiv. În acest domeniu am dobânditca lificările de paraşutist, scafandru militar, alpi -nist militar şi altele. Mi-am început cariera mili-tară ca şi comandant grup cercetare în dispoziti -vul inamicului prin paraşutare la batalionul decer cetare de la Huedin, în anul 2000. Din 2006,am fost încadrat locţiitor al comandantului com-paniei cercetare în dispozitiv la aceeaşi unitate,mu tată din 2002 la So me şeni (Cluj Napoca). Înur ma parcurgerii procesului de se lecţie specificfor ţelor pentru operaţii speciale, am fost încadratla Batalionul 1 Operaţii Speciale din Târgu Mu -reş, între anii 2007-2009, ocupând func ţiile deco mandant detaşament Operaţii Spe cia le şi locţi -i tor comandant companie Ope raţii Spe ciale.

M-am întors în 2009 la vechea dra gos te, fiindnu mit comandant companie cercetare în dispozi-tiv la Batalionul 317 Cercetare din Cluj Napoca,func ţie pe care am încadrat-o până în 2012, an încare am început masterul de conducere la Uni-versitatea Naţională de Apărare. După cei doi anide master, în 2014, am ales să fiu repartizat laBri gada 2 Vânători de Munte, în comandamentulbri găzii, pe funcţia de şef Birou Conducere Acţi-uni Militare şi Instrucţie din S3 Operaţii.

Din august 2016, am fost împuternicit pefunc ţia de comandant al Batalionului 21 Vână-tori de Munte din Predeal, fiind numit în aceastăfunc ţie în martie 2017. Am fost dislocat de treiori în TO Afganistan.

- Apreciaţi că experienţa dobândită şi acu-mulările de până acum au avut valabilitate înac tul de comandă al batalionului?

- Sunt adeptul teoriei că experienţa este unvec tor deosebit de important în desfăşurarea ac -tu lui de comandă. Mă refer, atât la experienţaprac tică din cadrul procesului de instrucţie, cât şila cea câştigată în urma desfăşurării actului deco mandă în cadrul structurilor mici, de nivel plu-ton/companie. Afirm cu încredere că mi-a folositşi îmi foloseşte experienţa acumulată anterior întot ceea ce presupune comanda şi controlul la ni -ve lul structurii de tip batalion.

- Actul de comandă se poate contura numaidin prevederile ordinelor, legilor şi regulamen telormi litare sau şi din faptele, acţiunile şi exem plele pecare le întâlniţi la fiecare subordonat în parte?

- Ordinele, legile şi regulamentele stau la ba za actu-lui de comandă, îţi oferă imaginea li mi te lor de dezvol -ta re, leadership-ul însă cerede pă şi rea acestei sfere şi în -tre girea lui cu exemplul per-sonal, afi şarea unor valoridem ne de un comandant alunei ast fel de structuri, apro -pie rea de subordonaţi, în ţe -le gerea problemelor acesto-ra, identificarea de soluţii,atri buirea de sarcini care săco respundă pregătirii şi ca -pa cităţii fiecăruia, cu alte cu -vin te: „Trage-i după tine,nu-i împinge de la spate!”.

- Ce etape trebuie să par-curgă structura pe care ocon duceţi în acest an?

- Batalionul 21 Vânătoride Munte parcurge ca în fie -care an etape de instrucţie dela nivel grupă până la nivelba talion. În luna iunie, sun-tem principala ţintă de in -stru ire în cadrul exerciţiuluiSarmis­ 18, exerciţiu în ca -drul căruia vom integra ocom panie din UK, un pluton din Italia, militari din Bul-garia şi subunităţi ori struc turi naţionale.

- Ce ne puteţi spune despre pregătirea militarilor?În ce constă instrucţia lor?

- Ne axăm pe pregătirea continuă a comandanţilorde la toate structurile şi pe parcurgerea etapelor de in -struc ţie de la simplu la complex.

Militarii nou încadraţi încep pregătirea cu o etapă decon vocare, ulterior, se integrează în procesul de in -struc ţie al structurilor în care sunt încadraţi. Toţi milita -rii din batalion, indiferent de încadrare, parcurg etapede instrucţie alpină, atât pe timp de va ră (al pi nism,mar şuri în mediu montan pe distanţe medii şi lungi, su -

pra vieţuire, etc), cât şi pe timp de iar nă (schi, mar şuri,al pinism, supravieţuire,etc). Acestea reprezintă catego -rii de instrucţie specifice vânătorilor de munte. În rest,mi litarii se pregătesc în cadrul instrucţiei tactice, tra ge -ri lor cu armamentul din dotare şi celelalte categorii dein strucţie planificate.

Până la validarea fiecărei structuri prin executareatra gerilor în cadrul exerciţiilor tactice, acestea parcurg

exer ciţii de situaţie şi exerciţii tactice în teren. Nu estede loc omisă pregătirea specialiştilor, pregătirea fizicăşi studiul limbii engleze.

- Punctaţi câteva elemente ale relaţiei dumnea -voas tră cu subordonaţii, acei oameni pe care vă ba zaţi

în îndeplinirea misiunilor unităţii.- Îmi place mereu să spun că prefer să îi

con duc din tranşee, decât să-i conduc din bi -rou sau din punctul de comandă.

Sunt mereu aproape de ei, de multe ori măin stru iesc îm preună cu ei. Împărţim, atât bu ne -le, cât şi relele, con ştien tizăm împreună ce în -seam nă echipa. Asta încerc să dezvolt la Bata -lio nul 21 Vânători de Munte şi pentru că amno roc de un colectiv deosebit (conducere şiexe cuţie), pot afirma cu încredere că „Neiese”.

- Un batalion de vânători de munte re pre -zin tă o struc tură cheie în cadrul organismu-lui militar. Cum vedeţi evoluţia în perspectivăa unităţii?

- Vânătorii de Munte trebuie să fie asimi-laţi cu struc turile de infanterie uşoară specia li -za te în ducerea ac ţiunilor de luptă în mediulal pin. Văd, astfel, în viitor aceste structuri cafiind nişte structuri suple, bine do ta te, cu capa-bilităţi de luptă apropiate celor pe care le austruc turile de forţe speciale, dat fiind faptul căac ţio nea ză într-un areal impropriu (muntele) şide ţin un ni vel de pregătire superior în alpi -

nism, ceea ce face posibilă utilizarea lor şi în mediulur ban.

Dacă mă întrebaţi pe mine, aş propune înfiinţareaunor structuri mici de paraşutişti alpini, o astfel de ca -pa bilitate ar creşte semnificativ capacitatea de acţiuneşi de reacţie a vânătorilor de munte, model deja existentîn trupele alpine din alte state.

Daniela DUMITRAŞCU

„Exper ienţa , un vector impor tant”„Exper ienţa , un vector impor tant”

Educaţia profesională:1995 - Liceul Militar ,,Dimitrie Cantemir”, Breaza;1999 - Academia Trupelor de Uscat „Nicolae Bălcescu”, ar -ma infanterie; 2000 - Curs de bază pentru ofiţeri, specialitatea cercetare; 2001 - Curs de instructori în aeronavă;2001 - Curs de brevetare scafandru;2004 - Curs de atestare pe paraşuta aripă;2006 - Curs avansat pentru ofiţeri de infanterie;2007 - Curs de instructori de paraşutare ( paraşuta clasică ); 2008 - Studii de master, Universitatea ,,Lucian Blaga” din

Si biu, Facultatea de Ştiinţe Politice, Relaţii Inter-naţionale şi Studii Europene, specializarea Re la -ţii Internaţionale, Sisteme de Securitate;2009 - Curs de conducători de paraşutare; 2011 - Curs intensiv de limba engleză, nivel in -ter mediar; 2014 - Studii de master, Universitatea Naţionalăde Apărare ,,CAROL I”, Facultatea de comandăşi stat major, specializarea ştiinţe militare - Con-ducere interarme forţe terestre;2017 - Curs de limba engleză - nivel post-inter-mediar.

Funcţii îndeplinite:2000 - 2004 - comandant grup cercetare la Bata -li o nul 317 Cercetare;2004 - 2007 - locţiitor comandant companie încom pania cercetare în dispozitiv la Batalionul317 Cercetare;2007 - comandant grup în compania 3 operaţiispe ciale din Detaşamentul 3 BRAVO la Bata lio -nul 1 Operaţii speciale;2008 - 2009 - locţiitor comandant companie 3ope raţii speciale din Detaşamentul 3 BRAVO laBa talionul 1 Operaţii speciale;2009 - 2012 - comandant companie cercetare îndis pozitiv la Batalionul 317 Cercetare;2012 - 2014 - ofiţer student la Universitatea Na -ţio nală de Apărare ,,Carol I”;2014 - 2016 - şef birou conducere acţiuni militareşi instrucţie/operaţii din S.3 operaţii şi instrucţiela comandamentul Brigăzii 2 Vânători de Munte„Sar mi zegetusa”;2016 - comandant la Batalionul 21 Vânători deMun te „General Leonard Mociulschi”.

Misiuni internaţionale:2005 - 2006 - Detaşamentul Enduring FreedomAf ganistan;2008 - 2009 - Detaşamentul Ana Training XI Af -ga nistan;2011 - 2012 - Echipa operaţională de consiliereşi legătură tip sprijin de luptă (OMLT- CS) rotaţia

III – Afganistan.

Decoraţii şi distincţii:2008 - Medalia ,,The Army Achievement”;2008 - Medalia NATO 5;2011 -Emblema de Onoare a Statului Major General;2012 - Emblema de merit ,,În Slujba Păcii” cls. a III-a;2014 - Semnul onorific ,,În Serviciul Patriei” pentru 15 deani de activitate;2016 - Titlul onorific de ,,Militar Veteran”;2016 - Emblema de merit ,,În Serviciul Armatei Ro mâ ni -ei”cls. a III-a.

În perioada 26.02 - 09.03.2018, Detaşamentul de Apă -ra re Antiaeriană „Scorpionii Albaştri” rotaţia a III-a - Po -lo nia a executat un exerciţiu de tip LFX Baterie cu trageride luptă, în poligonul Capu Midia. Militarii, care au în do -ta re tunuri antiaeriene calibru 35 mm OERLIKON, vorfa ce parte din Grupul de luptă NATO condus de către Sta -te le Unite ale Americii, având misiunea de a asigura pre -zen ţa înaintată şi consolidată, prin rotirea subunităţilor, înnord-estul Alianţei, pentru descurajarea oricărei po ten ţi a -le agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în ca -drul Summit-ului de la Varşovia.

În dimineaţa zilei de marţi, 6 martie, am participat ală - tu ri de militarii detaşamentului la partea finală a exerciţiu -lui, respectiv tragerile cu instalaţiile OERLIKON asu praţin telor terestre aflate în mişcare. Poziţiile de tra ge re eraudeja instalate, iar militarii se roteau deja la tu nuri atuncicând am ajuns. Chiar înainte de a intra practic în contactcu aceştia, am remarcat ordinea cu care militarii exe cutaumiş cările specifice. Totul era organizat, mai ales că tra -gerea făcea obiectul evaluării de către structura Co man da -men tului Forţelor Întrunite, iar rezultatul ţintit al aces teiaera obţinerea calificativului foarte bine, pentru a fi decla -ra ţi admişi în vederea executării misiunii din Polonia înpe rioada martie - septembrie 2018. Scopul pe care mi l-am propus încă de la planificarea misiunii de docu-

mentare a fost să in -tru în contact cu mi -li tarii detaşamen tu - lui, pentru a puteacre iona câteva por -tre te ale celor ce ur -mea ză să se angaje -ze într-o lungă pe ri -oa dă de exerciţii mi - li tare, desfăşurate înca drul misiunii dinPo lonia. Am re u şit,în pri mul rând, săstau de vor bă cu co -man dantul de ta şa -men tu lui, maiorulOc tavian Mu şat.„Am ajuns în sfârşitla partea finală aunei lungi peri oadede pre gătire. Sun-tem azi în po li go nulCa pu Mi dia să neeva luăm de prin de ri -le practice şi teoreti -ce, pe care le-amacu mulat în toatăpe rioada de pre gă t i -re, prin trageri delup tă. Primul şi celmai important o -

biec tiv cu care plecăm în această mi si une, din punctulmeu de vedere, este promovarea ima ginii armatei româneîn cadrul Alianţei, dar şi îmbogăţirea cu noştinţelor mi li ta -re prin instruirea în comun cu par te ne rii cu care vom des-făşura acţiuni. Consider că perioada ur mă toare este o pro -vo care pentru toţi cei ce vom participa la această disloca -re, me diul de contact fiind unul nou pentru ma jo ritateacelor care încadrăm acest detaşament. Programul de pre -gă tire a fost unul foarte intens, activităţile derulându-seîntr-un ritm foarte alert, începând de la şe din ţe de tragerecu armamentul de infanterie, aruncarea grenadelor de mâ -nă, ini ţi e rea unei încărcături de trotil, exerciţii în di versepo ligoane, etc. Timpul de instrui re a fost foarte compri-mat. Am acordat o foarte mare atenţie perioadei incipien -te, cea de planificare şi organizare a tuturor ac tivităţilor,pentru ca instruirea efectivă să se desfăşoare în cele maibune condiţii. Spre deosebire de primul detaşament, carea avut o încadrare de aproximativ 80% din cadrul Bata lio -nu lui 205 Apărare Anti aeriană, de data aceasta, ne-am maicon fruntat cu o provocare, în condiţiile în care nu cle ul de -

ta şamentului a fost constituit din militari pro veniţi dinmai multe unităţi din ţară. Am reuşit în acest interval de 3luni, să realizăm o reală coe zi une la nivelul grupelor şiplu toanelor, astfel încât putem spune astăzi la finalul pe -ri oadei de pre gă ti re, că acţionăm ca un tot unitar”.

După ce am stat de vorbă cu comandantul de ta şa men -tu lui, am avut ocazia să asist la o parte din tra gerea efecti -vă. Se vedea limpede că aceste cu vin te ale comandantuluinu erau vorbe goale, sau cu vinte aruncate pur şi simplupentru a creşte mo ra lul subordonaţilor. Pe aliniamentelede aşteptare co legii se motivau reciproc pentru a obţine

re zulta te le maxime la tra ge -re. Fiecare ridicare de ste gu -leţ a militarului semnalizator,cel care monitoriza prac ticdacă ţinta este atinsă, stârneaapre cierea celor ce urmau săia locul trăgătorilor. Pot săspun că fenomenul m-a aca -pa rat şi pe mine în totalitate,aş teptând şi eu cu ne răb dareri dicarea aceea de steguleţ.Mă bucuram sincer pentrufie care obiec tiv atins. Am pu -tut să văd cum trăgătorii erauprac tic îmbrăţişaţi de co man -dan ţii lor după ce ieşeau dinpo zi ţia de tragere, cu trans pi -ra ţia şiroind pe frunte, dar cuun zâmbet larg, de satisfacţie,sa tisfacţia lucrului bine făcut.Mi-a atras privirea unul din-tre ca poralii detaşamentului,un militar cu o alură de răz -boi nic, cu figura senină a ce -

lui ce stăpâneşte foarte bine meseria pe care o practică.Nu m-am pu tut abţine de a nu afla po vestea acestui mili-tar şi tra seul său profesional, de la înrolare până în mo -men tul de faţă. „Sunt fruntaş Grecu Ale xandru, servanttrei la tunul antiaerianOER LIKON. Încă dinco pilărie, am simţit oatra cţie faţă de unifor-ma militară. Eram me -reu nerăbdător să asistla paradele mi li ta re deprin centrul oraşului.Pro vin dintr-o fa milieîn care mi s-a oferit oedu caţie în spi ritul pa -tri otismului. Am ab -sol vit liceul în 2009,ul terior şi facultateade fi zică din Craiovaîn anul 2012. În anul2014, am avut şansade a încadra o func ţieîn cadrul Batalionului205 Apă rare Antiaeri-ană şi nu am stat preamult pe gânduri. Me -se ria de militar m-aîm brăţişat încă de laîn ceput. Am căpătat oex perienţă inedită devia ţă, una în care m-am confruntat cu ple-catul de-acasă pentruprima dată, am cunoscut oameni noi, ca ractere noi, aces-te lucruri aju tân du-mă să îmi dezvolt propria ca pacitate de

a evolua, de a ţinepa sul cu via ţa. Înperioada as ta deaproximativ pa truani am acu mu latmulte cu noş tinţeîn do meniu, darsunt ab solut con-vins că mai amfoar te multe deîn văţat şi sunt ne -răb dător să des co -păr noile pro vo -că ri cu care înmod cert meseriaalea să mă va con -frun ta. Este pri madată când participla o misiune înafa ra gra ni ţelor. Opri vesc ca pe oex perien ţă, atât devia ţă, cât mai ales mi li tară. Sper să fie o perioadă de ma -tu rizare profesio na lă, una în care să dau dovadă de serio -zi tate. Îmi doresc ca pe vii tor să continui cariera militară,poate chiar cu trece rea în rândul subofiţerilor. Sunt con-vins că atâta timp cât obie c tivul pe care mi l-am propus peo perioadă lungă este acela de a evolua în carieră, rezulta -te le vor veni cu siguranţă. În prezent, în paralel, sunt şistu dent al cursului de mas ter în domeniul fizicii. În spiri-tul devizei Minte­sănătoasă­în­corp­sănătos, vreau să acu -mu lez cunoştinţe noi, unele care să mă ajute în în de pli ni -rea scopurilor propuse, atât pe linie militară cât şi a celorper sonale”.

Înainte de a ura succes întregului detaşament, am statde vorbă şi cu plutonierul-major Gheorghe Petrică Danieldin Batalionul 348 Apărare Antiaeriană. „De copil, am lo -cu it într-o clădire cu cadre militare, în Feteşti, localitateamea de baştină. Vedeam în fiecare zi militari ce impuneau

res pect tuturor celordin jur, şi asta m-ade ter minat să în cep şieu o carieră militară.În 1998, am urmatcur su ri le şco lii mili -tare de la Pi teşti, pecare le-am absolvitcu brio în anul 2000.Pot să spun că m-amcon si d e rat din tot dea -una o fire mai rebelă,dar odată cu accede -rea în şcoa la mi litară,stilul de viaţă şi con -cep ţia asu pra mo du -lui meu de a fi s-aumo dificat radical.Am con statat, dupăde pu ne rea jură mân -tu lui militar, că îmipla ce să lu crez îngrup, să fac par tedin tr-o grupare deeli t ă, am început săiu besc stricteţea, or -di nea şi disciplina.Pri ma fun c ţie de me -ca nic con ductor tanc

am în ca drat-o în anul 2000 la ba ta lion de tancuri de laMur fatlar. Am făcut par te aici dintr-un co lec tiv foarteunit, reuşind astfel să mă adaptez re pe de la ri go rile nouluista tut. În anul 2008, am fost mutat la Ba ta li o nul 348 Apă -ra re Antiaeriană, în cadrul căruia îmi des fă şor activitateaşi acum. În anul 2011, am participat la o mi siune în teatrulde operaţii Afganistan. A fost o do rin ţă apri gă de a simţicon diţiile de luptă într-o situaţie reală. În de fi nitiv, mese-ria unui militar este războiul, iar neprevă zu tul e clar că îşipoa te face simţită prezenţa doar într-o si tua ţie limită, unaîn care trebuie să reacţionezi cu precizie. Din această mi -si une m-am întors cu un bagaj vast de cu noş tinţe, dar în -de osebi am fost mulţumit că am făcut fa ţă unei misiuni di -fi cile cu rezultate foarte bune. Legat de pe ri oada următoa -re, îmi doresc să terminăm cu bine mi si u nea încredinţată,să reprezentăm cu succes armata ro mână în exerciţiile cele vom desfăşura în comun cu par tenerii din Alianţă”.

Orele petrecute alături de militarii ce încadrează De ta -şa mentul de Apărare Antiaeriană „Scorpionii Albaştri”,m-au dus cu gândul la romanele de succes ale lui SvenHas sel. Buna dispoziţie a celor din jur era rodul unei lungişi grele perioade de pregătire, una ce creează inevitabilechi pe sudate, colective unite, gata de a face întotdeaunado vada supremă de camaraderie. Am părăsit poligonulCapu Midia cu imaginea militarului semnalizator im preg -na tă foarte bine pe retină. Fiecare ridicare a steguleţuluiîn făţişa parcă lungul drum parcurs de militarii detaşa-mentului, de la învăţăcel la experimentat, de la ucenic lamaes tru. Mult succes domnilor în îndeplinirea misiunii în -cre dinţate şi vă aşteptăm sănătoşi acasă!

Plutonier Cristian ALDESCU

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr. 5 (467) din 15 martie 2018 Pagina 5

Scorpionii AlbaştriP regăt i ţ i pent ru o nouă mis iune

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 5 (467) din 15 martie 2018Pagina 6

Ziarul „România”, organul Apărării Naţionale ceapă rea la Iaşi în 1917, oferă o imagine clară a situaţieire ferindu-se la efortul de război al României în 1917ală turi de Antantă până la încheierea armistiţiului de laFoc şani (9 decembrie 1917).

După campania din 1916, România a cedat două tre -imi din teritoriul ei Puterilor Centrale şi s-a retras înMol dova. În iarna 1916-1917 armata română s-a reorga -ni zat. Aliaţii i-au asigurat sprijin material. Un loc im -por tant în cadrul acestei acţiuni revenindu-i MisiuniiMi litare Franceze, condusă de generalul Henri MathiasBer th elot.

Importanţa României pentru aliaţi este subliniată şiîn articolele din presa străină în care se arată avantajeleob ţinute de aliaţi prin participarea forţelor române ală-turi de cele ale Antantei; armata română a atras „impor-tante forţe germane şi a reţinut forţe considerabile în zo -na excentrică a Dunării”. Mai mult, se apreciază că„pla nurile Puterilor Centrale în Balcani au fost nimiciteprin intervenţia României” în condiţiile în care Macken -sen, având ameninţarea ruso-română în spate, a renunţatla ofensiva în Macedonia şi a trimis întăriri în Transilva -nia. Ministrul armamentului, Albert Thomas arăta nunu mai importanţa României pentru Aliaţi, ci şi faptul căeste un semn de încurajare pentru a fi „mai încrezătoride cât oricând în viitor”. Aceste afirma ţii urmăreau să în -cu rajeze participarea la luptă a armatei ro mâne alăturide aliaţi şi să creeze optimism în rândul com batanţilorşi civililor români, totodată, această în cre dere se înte-meia pe faptul că „aspiraţiile participării Ro mâniei larăz boi sunt cunoscute de Aliaţi şi conforme cu principi-ile ce călăuzesc popoarele Înţelegerii”. Totodată, mi nis -trul francez al armamentului este surprins de ra pida re -fa cere a armatei române. Divizia a 8-a infant e rie, la ma -ne vrele căreia a participat, i-a făcut o impresie ex ce len -tă. Generalul Berthelot, la rândul său, considera Ar mataro mână „un important adaos de forţă morală şi ma te ria -lă pentru Aliaţi. Apreciez că aceasta corespundea rea li -tă ţii, moralul trupelor armatei române fiind ex ce lent faţăde acela al trupelor ruse”. Imaginea soldaţilor şi ofi ţe ri -lor români în ochii conducătorului Misiunii militarefran ceze în Ro mânia cunoaşte o certă evoluţie: de laima ginea ne ga tivă pe care a avut-o la primele sale con-tacte cu ro mâ nii, cu un guvern demoralizat, la relaţiiproas te între ro mâni şi ruşi, indolenţă generală, până laapre cierile din mai 1917, când Divizia 8 infanterie econ siderată ca fiind de valoare egală cu a oricărei diviziifran ceze de elită.

În iunie 1917, ofensiva este intens pregătită; ope ra -ţi i le române trebuiau să înceapă la 1 iunie, pe porţiuneaNă moloasa, la vest de Siret, având un centru la Focşani.Ofen siva ruso-română a început în Moldova la 24 iulie;în nord, de către Armata a 2-a română şi un atac la Nă -mo loasa, în sud. La 24 iulie, Corpul 7 rusesc sparge li -nia germană la sud de Mărăşti, românii ocupă oraşul,ceea ce produce surpriză. Din păcate, această ofensivă,du să cu mult elan, e brutal întreruptă la 25 iulie, cândKe rensky ordonă trupelor ruseşti să înceteze operaţiile.O continuare a războiului doar de către armata românăfiind periculoasă.

Teama României de eventualitatea încheierii uneipăci separate a fost risipită la 25 iulie 1917, când s-a re -u nit conferinţa Aliaţilor la Quais d' Orsay pentru a exa -mi na situaţia fronturilor. În rezoluţia finală adoptată,Pu terile Aliate au hotărât că vor lupta până la victoria fi -na lă, până când Puterilor Centrale le va fi imposibil să

re pete actele de agresiune desfăşurate în prezent. Aceas -tă rezoluţie finală a fost de altfel respectată de Aliaţi,Ma rea Britanie respingând propunerile de pace se pa ratăale Austro-Ungariei. Rezoluţia reprezenta o ga ran ţiepentru Aliaţii Antantei, că tratatele pe baza cărora s-auan gajat în război vor fi respectate şi implicit sco pu rilelor de război îndeplinite.

Campaniile din vara din 1917, ofensiva de la Mă -răşti şi victoriile de la Mărăşeşti şi Oituz au determinatapre cierile unanime ale Aliaţilor. Într-un articol din Ti -mes se afirma că „singurul punct strălucitor de pe fron -tul de răsărit se găseşte în România, unde armata ata căfron tierele Carpaţilor, obţinând succese apreciabi le”.Suc cesele româneşti i-au impresionat nu doar pe oc ci - den tali, ci şi pe ruşi. Presa rusească dând la un mo men tdat dovadă de o surprinzătoare modestie a pus o în tre -ba re retorică: „eroismul soldaţilor ruşi s-ar fi ridicat lani velul celor români în condiţiile în care două tre imi dinte ritoriu aparţinea duşmanilor?”.

Din articolele presei engleze - Times, Dai ly Tele-graph - se desprinde simpatie faţă de situaţia Ro mânieipentru că e nevoită să oprească ofensiva şi mul tă în ţe le -ge re: oprirea ofensivei după lupta de la Mă răşti fiindcon siderată în continuare un ghinion pentru ro mâni, iarela nul, moralul din campania din vara lui 1917 au tre zitad miraţia ofiţerilor Antantei. Rezistenţa ro mânească ade terminat o modificare a imaginii Ro mâ ni ei nu numaila nivelul combatanţilor din rândurile An tan tei, ci şi aoa menilor politici.

Serviciile pe care le-a adus Aliaţilor apărarea Mol -do vei sunt menţionate în discursul primului ministruLlo yd George „când va sosi momentul, Aliaţii nu vorpu tea uita România, care în tot timpul războiului şi-a fă -cut datoria strălucit”.

O încununare a aprecierilor la adre sa României eadu să de către fostul prim ministru en glez, Asquith, carenu meşte ţara „România invincibi lă!” O asemeneamen ţionare putea fi considerată, atât ca o încurajare, câtşi ca un angajament de viitor: căci „ţi ne la un loc hoar -de le lui Mackensen”.

O consecinţă a meritelor câştigate pe front determi -nă acordarea unei mari consideraţii României, la Confe -rin ţa Interaliată de la Paris de la sfârşitul lui noiembrie1917. Izbucnirea revoluţiei în Rusia la 25 octombrie1917/ 7 noiembrie a antrenat căderea frontului rus. Sol-daţii ruşi părăseau frontul fără a preveni. Au fost în lo cu -i ţi cu regimente româneşti. Armistiţiul şi pacea pe careRu sia le-a încheiat cu Pu terile Centrale a determinat osi tuaţie similară şi pentru România, nu fără o rezistenţă,aşa cum reieşea dintr-un articol sugestiv intitulat „Cevoim noi?” în care se afir ma că, în pofida armistiţiuluirus, România va ră mâ ne la posturile ei de onoare, gatasă continue luptele.

Presa românească a subliniat că po pulaţia se afla su -fle teşte alături de An tantă, iar opinia pu blică îşi mani-festă în presă opiniile ei de continuare a lup tei alături deAli aţi. Însă oa me nii po li tici au consi de rat că armistiţiula anulat Tratatul din au gust 1916. Ar mis tiţiul a fost în -che iat la 26 noiembrie/9 decembrie 1917 la Focşani.Pre sa străină re cu noş tea fatalitatea îm pre jurărilor ce ne-au impus o atitudine contrară voinţei na ţionale şi senti-mentelor noastre, dar ea nu coincide cu ho tărârile oame-nilor politici ce au de cis să tragă din aceas tă situaţieavan tajele ce se iveau şi realizarea idea lu rilor naţionalevor necesita o verita bi lă luptă la Confe rin ţa de la Paris.

http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro

C a m p a n i a d i n 1 9 1 7 î n p r e s a v r e m i iC a m p a n i a d i n 1 9 1 7 î n p r e s a v r e m i iLec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarte„Vârstele jocului. Strada Cetăţii,

Claudiu­M.­­Florian­Un roman al jocului istoriei cu indi-

vidul. Totodată, un roman despre de sco -pe rirea lumii şi a propriei identităţi decătre un puşti de cinci-şase ani, într-uncolţ multietnic de Transilvanie, în Ro -mâ nia anilor ’70. O continuă pendulare,din perspectiva copilului, pe alocuri pli -nă de umor, între spaţii, epoci şi culturidi ferite. Lumea ce se dezvăluie celui miceste una marcată de noţiuni elementareşi totuşi contradictorii: totul se întîmplă „aici”, dar multe gândurise îndreaptă către „Îngermania”; toţi şi toate sunt „de-mai-multe-fe luri”, mai puţin copilul singur la părinţi; rudele, fie ele ol te -neşti, săseşti sau mălurene, sunt altceva decât „ăştia”, executanţiine văzuţi ai unei voinţe dominante; omuleţii din televizor potvorbi tare şi nestingherit, pe când cei din aparatul radio vorbescdoar într-ascuns şi pe şoptite.

www.polirom.ro

ConcertCargo, 18­martie,­ora­22:00,­Form­Space­Club,­Cluj-Napoca­Înfiinţată la Timişoara în 1985, Cargo a revoluţionat rock-ul

ro mânesc încă de la primul album - „Povestiri din gară”. Succe-sul l-a cunoscut cu albumul din 1995,„Des tin”, iar gloria absolută în 1998,de Sânziene când a lansat „Ziua Vrăji-toarelor”. La începuturile anilor 2000,se lansează „Bagă-ţi minţile în cap”, iarîn 2007, a lansat un album „Best Of”in titulat „XXII” ce conţine 22 dintrepie sele trupei. Cele mai recente single-uri ale trupei „Nu mă lăsa să-mi fiedor” şi „A 5-a dimensiune” s-au bucu-rat în 2013 de un succes enorm la pu -blic. Cargo înseamnă Adi Bărar - chita -

ră, Adrian Igrişan - voce, Tavi Pilan - tobe, Ionuţ Cârjă - clape şiAlin Achim - bass.

www.infomusic.ro

FilmRed SparrowAtunci când cariera acesteia se termină brusc, Dominika şi

ma ma ei se confruntă cu un viitor sumbru şi nesigur. Din acestmo tiv se trezeşte în situaţia de a fi manipulată pentru a deveninoul recrut al Şcolii Sparrow, o şcoală de servicii de informaţiise crete care îşi antrenează tinerii ex -cep ţionali în a-şi folosi corpul şi min -tea pe post de armă. După ce îndurăan trenamentul pervers şi sadic, ea de -vi ne cea mai periculoasă Vrabie pecare această şcoală a creat-o vreodată.Do minika trebuie să se obişnuiască cuno ua ei identitate în care deţine pu te -rea şi autocontrolul, pentru propria eivia ţă şi a celorlalţi de care îi pasă în fa -ţa riscului, inclusiv a agentului ameri-can CIA care încearcă să o convingăcă este singura persoană în care poatesă aibă încredere.

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

În fiecare an, Duminica a 4-a din Postul Mare este de -di cată Sfântului Ioan Scărarul. Dintre toţi Sfinţii Părinţicel care a insistat cel mai mult asupra simbolului scării,fă când din el titlul şi subiectul unei opere rămasă nemuri-toare, este Sfântul Ioan al Sinaiului, numit din această pri -ci nă „Scărarul”. Tratatul său cunoscut sub numele de„Sca ra raiului” ori simplu „Scara”, mai mult decât sub nu -me le - original se pare - „Tabele duhovniceşti”, arată creş -ti nului cum poate să se desăvârşească străbătând 30 detrep te, treizeci de ani însumând şi vârsta MântuitoruluiHris tos de până la începutul activităţii sale publice.

Asemenea multor sfinţi înscrişi în calendarul Bisericii,şi Ioan Scărarul are o viaţă nu prea uşor de reconstituit.Edi torialii „Scării” obişnuiesc să aşeze înaintea textuluimi nunatei scrieri o biografie, câteva trimiteri biografice şiun rezumat al celei dintâi care a trecut apoi în sinaxare.Bio grafia aparţine, în parte, monahului Daniil Raiteanul,de la mănăstirea Raitului din Egipt. Al doilea documenteste alcătuit din câteva povestiri minunate nepreluate deDa niil. Autorul lor nu este cunoscut. Se pare a fi însă unmo nah din Sinai, de vreme ce vorbeşte de Ioan Scărarulnu mindu-l „egumenul nostru”.

Supranumele de „scolasticul” (eruditul) care i s-a atri -bu it deseori, presupune că avea o solidă pregătire intelec-tuală, dezvoltată prin lecturi aprofundate. Pe când aveaşai spre zece ani, deci foarte tânăr, dar de o maturitate pre-coce, se ataşează de ava Martirie din Muntele Sinai. La 20de ani, s-a retras în pustia Tholei, la depărtare de 8 km demă năstire. După mult timp petrecut în singurătate, dar şi

ca îndrumător duhovnicesc, a fost ales stareţ al mănăstiriidin Muntele Sinai. Nu se ştie cât timp Ioan Scărarul s-aaflat în fruntea mănăstirii. Documentele lasă să se presu -pu nă că, fiind încă în viaţă, a renunţat la conducere în fa -voa rea fratelui său Gheorghe, căruia i-a prezis că va muridu pă el la zece luni, ceea ce s-a şi întâmplat. Una pestealta, din datele avute la dispoziţie de la patrologi, rezultăcă Ioan Scărarul s-a născut înainte de 579, a venit în Mun -te le Sinai înainte de 595, a fost tuns în monahism patruani mai târziu, a devenit egumen înainte de 639 şi a muritspre 649.

Importanţa lui Ioan Scărarul pentru spiritualitateacreş tină explică intrarea sa în ritualul Bisericii cu maimult decât o simplă zi de prăznuire (30 martie). Astfel,aşa cum aminteam la început, îi este închinată Duminicaa IV-a a Postului Mare, cea mai importantă perioadă a ci -clu lui liturgic. Chipul Sfântului, apoi, şi reprezentarea„scării virtuţilor”, aşa cum se desprinde din scrierea ră ma -să de la el, apar des în iconografia răsăriteană. În mod spe-cial, simbolul scării s-a bucurat de o tratare amplă în maitoa te vechile mănăstiri moldoveneşti ale veacului XVI şiîn ceputul veacului XVII (Râşca, Suceviţa etc.), uneori şiîn mănăstirile muntene (ex. Hurezi).

Motivul „scării” a devenit tema perfectă a vechilorico nografi şi le-a oferit prilejul punerii în valoare a uneicon cepţii cu profunde implicaţii teologice şi etice, nu maipu ţin a unei sensibilităţi şi talent artistic remarcabile.

Ceea ce va conferi Sfântului Ioan Scărarul un loc apar -te în cultul ortodox este mai ales funcţia rituală pe care a

în deplinit-o „Scara” însăşi. Alături de alte scrieri du hov -ni ceşti, ea a fost mereu citită în biserici şi în cadrul servi -cii lor religioase mănăstireşti.

Dacă locul pe care îl ocupă în cultul ortodox SfântulIoan Sinaitul numit şi Scărarul este atât de mare, nu avemde ce ne mira că până azi el este venerat de credincioşi,con cepţia sa despre desăvârşirea creştină devenind mo de -lul pe care năzuieşte să-l atingă orice creştin dornic de aur ca „treaptă” după „treaptă”, sau a străbate „vamă” după„v a mă” drumul mereu ascendent către Împărăţia lui Dum-nezeu.

Dintre toţi părinţii greci, Ioan Scărarul a fost cel maimult copiat, în sute de manuscrise, unele de o valoare ar -tis tică deosebită, conţinând frumoase miniaturi cu ima ginidin viaţa religioasă şi călugărească.

Scrierile Sfinţilor Părinţi ai bisericii au fost totdeaunabine cunoscute şi mult preţuite de ortodocşii români. Maimult decât toţi se pare însă că a fost îndrăgit Sfântul Ioan,sta reţul din Muntele Sinai, a cărui operă, „Scara”, a cu -nos cut o circulaţie de-a dreptul uimitoare. Începând dinvea cul al XV-lea, pe teritoriul României au început să cir-cule numeroase manuscrise greceşti şi slave conţinând„Sca ra”, din veacul al XVII-lea şi traduceri ale acesteia,care au fost mult şi cu pasiune citite, copiate şi păstrate.Ală turi de celelalte scrieri ale Sfinţilor Părinţi îndrăgite deor to docşii români, „Scara” a contribuit în felul acesta laîn duhovnicirea lor şi la crearea unui climat de autenticătrăi re creştină.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Sfântul Ioan Scăraru l Sfântu l Ioan Scăraru l

MOZAICCurierul ARMATEINr. 5 (467) din 15 martie 2018

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

AMENDARE

A DEPRECIA

NEFOLOSITE

STIMABIL

A COCOLOªI

PRENUMEFEMININ

ÎNTRECERE

DECIS

OBICEIURI

DROJDIE

FÃRÃMOTIVARE

FLEACURI

CUREAPENTRU CÂINI

HARPE

CARNET DEÎNSEMNÃRI

MÃGARI

HATÂR

OCHI DE LANÞ

NESTATORNI-CIE

POSTSCRIPTUM

TIMID ÎNFOND!

O, STONE!

ÎNTREG

PRIVITOR LA FEMEI

COADA LAPOETI

FINEÞURIMETAL DUR

OPUSCUL!

CAMPIONI

A fost obţinută lumina inversatăCercetătorii din cadrul CIC nanoGUNE, Spania, au

dez voltat o metasuprafaţă hiperbolică în care luminase propagă într-o formă complet nouă. Reuşita ştiinţifi -că îi ajută pe specialişti să controleze şi să monito ri ze -ze mult mai precis lumina.

Undele optice ce se propagă dintr-o sursă au în ge -ne ral o formă convexă, circulară. „Precum undele de

pe su pra faţa apei careapar atunci cândarunci o pia tră”, adeclarat Pei nin Li dincadrul nanoGUNE şiprincipalul autor alstudiului.

Principalul motivpentru propagarea

circulară este re prezentat de faptul că mediul prin carecălătoreşte lu mi na este în mod normal omogen şiizotropic, notează Phys. Anterior, specialiştii au prezisla nivel teoretic că anumite suprafeţe structurale potinversa propaga rea lungimilor de unde. „Pe acestesuprafeţe, denumite meta suprafeţe hiperbolice, undeleemise dintr-un anumit punct se propagă doar în anu-mite direcţii într-o for mă concavă”, a explicat JavierAlfaro, coautor al stu diului.

Aceste unde neobişnuite sunt denumite suprafeţehi perbolice polaritonice, iar prin intermediul lor dispo -zi tivele optice ar putea fi miniaturizate pentru a proce-sa mult mai eficient semnalele. Însă, metasuprafeţelehi perbolice sunt dificil de fabricat, deoarece este nece-sară o structurare precisă a nanometrilor. Specialiştiiau reuşit să stăpânească această tehnică prin interme -diul litografiei şi a utilizării nitritului de bord. Pentrua observa modul în care undele se propagă de-a lungulunei metasuprafeţe, cercetătorii au utilizat o tehnică dena noimagistică cu infraroşu. Iniţial, au amplasat un na -norod din aur pe metasuprafaţă „Acesta joacă rolulpietrei aruncate în apă”, spune Peining Li. Nanorodulcon centrează lumina infraroşie într-un singur punctprin care apoi se propagă undele de-a lungul metasu -pra feţei.

A fost creat un dispozitiv caregenerează electricitate din aer

Schimbările de temperatură au loc în jurul nostrume reu, iar savanţii au creat un dispozitiv care poatecon verti aceste fluctuaţii în electricitate, alimentândsen zori şi dispozitive de comunicare doar cu ajutorulae rului din jur.

Obţinerea energiei se realizează prin ceea ce se nu -meş te un rezonator termal: un dispozitiv care capteazăcăl dura pe o parte şi o emite pe cealaltă. Pe măsură ceam bele părţi încearcă şi reuşesc să atingă echilibrul,ener gia poate fi generată folosind procesul termoelec-tricii, scrie Science Alert.

Conform echipei de la Massachusetts Institute ofTech nology, noul rezonator termal poate menţine dis-pozitivele mobile precum smartphone-urile sau ceasu -ri le alimentate timp de mai mulţi ani. „Este ceva cepoa te sta pe un birou şi poate genera ener gie din ceeace pare a fi nimic. Con stant, suntem în conjuraţi defluctuaţii de temperatură la diferite frec ven ţe. Acesteasunt sur se de energie încă neexploa ta te”.

Inovaţia cer ce tă torilor ame ricani con stă încombina ţia de materiale fo lo site pentru rezonatorul

termal: spu­măde­metal, gra­-fen şi o cearăspecială nu mi -tă octa­de­can,care îşi schim -bă starea desolid şi lichidîn func ţie de

fluc tuaţia tem peraturii. Astfel, combinaţia a creat undispozitiv ca pabil să absoarbă, dar să şi reţină căl dura,lucru ex trem de rar în ingineria materialelor.

Când a fost testat la o diferenţă de 10 grade Celsius,di ferenţa zi-noapte, o mică mostră de material a produs350 de milivolţi diferenţă de potenţial şi 1,3 miliwaţide putere, care este suficientă pentru a ţine mici sen-zori şi sisteme de co mu nicare alimentate - fără bateriisau alte sur se de energie.

Rezonatorul termal poa te funcţiona în ori cecondiţii de vreme şi chiar la umbră. Este ne voie doarde o fluctuaţie a temperaturii. Pot fi am pla sate chiar şisub panourile solare pentru a absorbi căl dura în exces.

Următorul pas al echipei este să tes te ze dispozitivulîn mai multe condiţii de fluctuaţie a tem peraturii la osca ră mai mare. Una dintre mize este de a crea un sis-tem de rezervă care să intre în funcţiu ne în cazul uneipe ne de curent.

Altă utilizare poate fi pe roverele care vor fi tri misepentru explorarea altor lumi, prin generarea energieidin fluctuaţiile temperaturii de pe acel corp ceresc -pro fitând de faptul că poate fi vorba de orice tempera-turi, chiar şi de cele extrem de scăzute de pe Marte.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

Un indian navajostă tea lângă un agentde vân zări pe o bancăîn parc... între ei se aflao pun gă mare de hârtie.

- Vrei să ştii ce e în pungă? întrea -bă agentul de vânzări.

Indianul dădu afirmativ din cap.- E o sticlă de vin, am luat-o pentru

ne vastă-mea.Indianul tăcu o vreme, apoi zise,

dând afirmativ din cap de mai multeori:

- Bun schimb ai făcut...J

Doi cerşetori discută:- M-am lăsat de fumat din cauza

mij locului.- Cum aşa? Ce legătură e între mij -

loc şi fumat?- Nu mă mai pot apleca după chiş-

toace! J

O blondă merge cu peştişorul lave terinar.

- Eu cred că este epileptic, îi spuneea veterinarului.

Veterniarul aruncă o privire şi răs -pun de:

- Mie mi se pare că e destul de li -niş tit.

- Staţi că încă nu l-am scos din apă!J

Doi medici psihiatri coboară scă ri -le. Unul se împiedică şi, în cădere, îşiru pe piciorul. Celălalt se repede la elşi îl întreabă:

- Vrei să discutăm despre asta? J

Doi poliţişti intră într-un comparti-ment al trenului unde pe canapea stă -tea tolănit Bulă:

- Arme? Bani? Droguri?- Nu, mulţumesc. O cafea, vă rog...

J

Doi poliţişti mergeau pe stradă. Laun moment dat, văd un puşti fumândşi-l iau la întrebări:

- În ce clasă eşti, mă?- În clasa 2-a.Unul dintre ei începe să-l certe, la

care celălalt îi spune:- Ce-ai cu el? Tu în clasa a 2-a nu

fu mai?

- Ba da, dar eu aveam 18 ani!J

Un restaurant foarte elegant. Unuldin tre clienţi şi-a legat şerveţelul lagât. Şeful de sală cheamă ospătarul şiîi spune:

- Atrage-i, te rog, politicos, atenţia,că aici nu se obişnuieşte aşa ceva!

Ospătarul se duce la client şi-l în -trea bă prietenos:

- Ce doriţi, ras sau tuns?J

Un eschimos vizitează iglu-ul unuialt eschimos şi vede o blană nouă deurs polar pe jos. Surprinzător, nu aveanici o gaură de glonţ.

- Este al tău trofeul?- Da!- Câte gloanţe ai tras?- 10.- Şi de câte ori l-ai nimerit?- Niciodată.- Cum niciodată?- Aşa bine, niciodată.- Şi ursul?- A murit de râs...

www.­bancuri.ro

OnePlus 6Producătorul OnePlus vrea să ţină

pa sul cu noile tendinţe şi face pregătiripentru OnePlus 6.

Comparat mo -de lului actual, One-Plus 6 reprezintă unup grade semnifica-tiv la partea de de -sign. Carcasa esteacum acoperită custi clă la partea dinspa te şi grupează pever ticală cele douălen tile pentru ca me -ra foto, la fel ca rivalul Ga la xy S9Plus. Sen zorul de amprente este plasatceva mai jos, după flash-ul LED, dis-tanţa mărită ajutând păstrarea mai cu -ra tă a lentilei camerei foto.

Primul smartphone OnePlus livratîn carcasă din sticlă ar putea fi şi pri -mul care oferă suport încărcarea wire-less a acumulatorului.

Dacă la partea din spate, OnePlus 6pa re inspirat de modelul S9 Plus, dinfa ţă seamănă mai degrabă cu o versiu -ne îmbunătăţită a lui iPhone X. Aceas-ta deoa rece „bretonul” ecranului estemult mai îngust, spaţiul lăsat servinddoar pentru acomodarea grilei pentrudi fuzor, camera frontală şi senzorul depro ximitate. Fără senzori pentru mo -de larea mimicii faciale, OnePlus 6 nuva avea facilităţi avansate pentru re cu -noaş tere facială şi emoji-uri animateîn timp real, însă dacă preţul cerut esteunul corect am putea trece pesteaceas tă omisiune.

Google LensÎn afară de faptul că rulează o ver-

siune de Android curat 100% şi că pri -mesc cel mai rapid actualizări soft-

ware, smartphone-urile din seria Pixelde la Google au acces mai repede laanu mite servicii, care abia mai târziuajung şi pe alte dispozitive. După ceex clusivitatea temporară pentru Goog -le Assistant a expirat, aceasta fiindacum disponibilă pe toate dispoziti ve -le cu Android, a venit vremea pentruGoogle Lens să poată fi folosită peori ce tip de telefon.

Google Lens este o funcţie dinGoogle Photos care foloseşte servici-ile de căutare în timp real pentru a afi -şa direct pe ecranul telefonului infor-maţii despre lucrurile pe care camerale detectează. Acestea pot fi nume destrăzi, nume de clădiri, informaţii su -pli mentare despre acestea şi orice alt -

ce va poate fi găsitpe servicii precumGoog le Maps.Prac tic, Lens oferăun soi de căutarevi zuală în timpreal, nu foarte di fe -rit de ceea ce alţipro ducători desmart phone-uri în -cear că să aducă cufunc ţii precumBixby Vision de laSam sung sau

ThinQ de la LG.Lansarea Google Lens va fi făcută

sub formă de actualizare pentru apli-caţia Google Photos. Cei care au pri -mit deja actualizarea o pot accesa ime-diat.

Meta-lentileleDenumite meta-lentile, dispoziti -

ve le proiectate pentru a fi controlateelec tronic asemenea unui ochi artifi-cial ar putea face posibilă includerea

de camere foto în tablete şi dispozitivesmart phone cu grosimea unei coli dehâr tie ceva mai groasă.

Perfect plate, meta-lentilele au o

gro sime de numai 30 de microni şi potfi controlate prin aplicarea unui curentelec tric de mică intensitate. Potrivitechi pei de cercetători, meta-lentilelecon trolate de muşchi artificiali potajus ta în timp real focalizarea şi corec-ta defecte cum ar fi aberaţiile croma ti -ce, geometria şi punctul focal.

Tehnologia se pretează inclusivpentru înlocuirea lentilelor fixe înoche lari de vedere, realizarea demicro scoape compacte şi dispozitiveVR/AR. Însă de interes sunt aparatelefoto şi modulele compacte pentru ca -me re foto ce ajung în echiparea dispo -zi tivelor mobile. Tehnologia permitein clusiv aplicarea de zoom optic cufac tor mare de amplificare, sau stabili -z are optică a imaginii, obţinută printr-o metodă similară procedeului lens-shift, dar modificând forma lentilei şinu poziţia acesteia.

Momentan, nu există un calendarbi ne stabilit pentru dezvoltarea uneiver siuni comerciale a acestei teh no -logii şi nici informaţii despre eventua -le le limitări, însă prezenţa unui brevetpentru meta-lentile implică suficientin teres pentru continuarea cercetărilor.

www.go4it

Fluierul piciorului este un dispozitiv de gă -si re a mobilierului pe întuneric.

Cumpără de prima dată trei sticle de votcă şin-o să te trimită nimeni după a doua.

Omul este ca o cărămidă: arzându-se, el de -vi ne mai puternic.

Dacă dragostea e oarbă, atunci ea trebuie pi -pă i tă.

Toate ciupercile sunt comestibile. Unele nu -mai o singură dată.

Dacă ai reuşit să amăgeşti pe cineva, nu în -seam nă că acel om este prost, înseamnă că aavut mai multă încredere în tine decât meritai.

Când totul te deranjează, ceartă-te pe tine,nu pe celălalt.

Unicul lucru care ne aparţine e iubirea pecare o dăruim.

Cea mai bună dovadă a dragostei este în cre -de rea.

Greşelile nu se iartă, ci se repară.Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Atunci când vine vorba de alegerea locului potrivitpentru petrecerea vacanţei, cei mai importanţi factori,pentru majoritatea militarilor români, continuă să fiepre ţurile, dar şi obiectivele turistice şi condiţiile de re fa -ce re a capacităţii de muncă. În speranţa că vom fi de aju-tor, vom încerca să expunem câteva din locurile în carevă puteţi petrece vacanţele, de vară sau de iarnă, în ţarăsau peste hotare.

Cazanele Dunării sunt considerate de mulţi drept unadintre cele mai frumoase zone de pe defileul Dunării.Aşe zate la trecerea Fluviului prin Munţii Carpaţi, Ca za -ne le aflate în parcul Naţional Porţile de Fier au o lun gi -me de 9 km, făcând din această destinaţie una idealăpentru vacanţa de Paşte, toate obiectivele turistice fiinduşor accesibile din acelaşi punct de cazare, putându-seajun ge la ele cu maşina sau pe jos, pe trasee de o frumu -se ţe ce dezmiardă privirile chiar şi celui mai cusurgiu tu -rist. Din Orşova, poţi ajunge aici cu maşina, urmând in -di catoarele din Orşova spre Moldova Nouă, Eşelniţa şiDu bova, iar după 25 de kilometri vei intra în defileu. Sepoate, de asemenea, ajunge la Cazane cu bărcile, careplea că regulat din Orşova.

Opţiunile de cazare la vilele şi pensiunile din zonăsunt destinate turiştilor care pun preţ pe confort şi dorescsă combine o ieşire în natură cu momente de relaxare şirăs făţ alături de familie. Acestea sunt dispuse în loca li tă -ţi le Orşova, Dubova sau Eşelniţa, turiştii având la dispo -zi ţie un număr impresionant de locaţii din toate catego -rii le de clasificări hoteliere. Preţurile unei vacanţe depaşte de 3 nopţi, în regim de demipensiune, încep de la1.000 de lei pentru două persoane, iar în funcţie de nu -mă rul de stele/margarete, pot varia până la 3.000 lei, saumai bine zis, cât te ţine­bugetul alocat vacanţei. Pensiu-nile din zonă pun la dispoziţie pontoane pentru agrementnau tic şi pescuit, bărci pentru pescuit sau de croazieră,iar împătimiţii sporturilor nautice pot închiria şalupe deagre ment, sau vara, echipament pentru sky nautic. Ex -cep tând activităţile specifice unei vacanţe pe Dunăre,res pectiv pescuit şi relaxare pe malurile liniştitului flu-viu, poţi petrece timpul liber făcând o plimbare cu barcaîn Cazanele Mari, traseu ce include şi vizitarea peşteriiPoni cova şi a Grotei Veterani, dar şi în Cazanele Mici,unde poate fi admirat golful Mraconia şi se poate vedeachi pul lui Decebal, sculptat în stâncă. Ambarcaţiunile,care au o capacitate de 10-14 locuri, pot fi luate de lapoa lele stâncii unde este sculptat Chipul lui Decebal,mai exact, sub podul care traversează braţul Dunării.Pre ţul unei călătorii variază între 25-30 lei de persoană.Lun gimea traseului este de aproximativ 8.5 km, timpulme diu de parcurs fiind de 2 ore. De asemenea, turiştiipot să parcurgă trasee montane marcate corespunzător,care duc la privelişti încântătoare deasupra Dunării, de laînăl ţimea Ciucarului Mare şi Ciucarului Mic.

Cel mai important obiectiv din zonă a devenit în ulti -mul timp Chipul lui Decebal, un monument săpat înstân că, statuia având dimensiunile de 55 m înălţime şi 25m lăţime. Statuia este de 3 ori mai înaltă decât Colosuldin Rodos, dar e cu 6 metri mai mică decât Statuia Li -ber tăţii din New York. Ideea construirii acestei statui i-aapar ţinut omului de afaceri român Iosif Constantin Dră-gan şi a durat 10 ani (1994-2004) pentru ca, cei 12 sculp-tori alpinişti să o termine, realizarea ei l-a costat pe Dră -gan, în final, peste un milion de dolari. Executare aces-tei lucrări s-a desfăşurat sub conducerea sculptoruluiorşo vean Florin Cotarcea, ea realizându-se în ciuda peri-colului reprezentat de înălţimi, căldură, dar şi viperelepre zente în zonă.

Foarte aproape de Chipul lui Decebal se află Mânăs -ti rea Mraconia, care a fost ridicată pe locul unui fostpunct de observare şi dirijare a vaselor de pe Dunăre.Toto dată, de neratat am putea spune, este vizitarea celeimai mari peşteri din zona Cazanelor Dunării, peştera Po -ni cova, care se situează pe versantul stâng al Dunării, înCa zanele Mari, Ciucaru Mare, fiind parţial inundatădupă crearea lacului de acumulare. Galeriile sale în su -mea ză 1.660 de metri, străbătând Ciucaru Mare şi ieşindîn Dunăre. Peştera Ponicova este declarată rezervaţiespe ologică datorită unor resturi de fosile de Ursus Spe -lae us, un fragment de ceramică foarte veche şi a unorspe cii endemice. Vizitarea întregii peşteri durează în me -die 2-3 ore, deci, atenţie la îmbrăcăminte!

Plutonier Cristian ALDESCU

Un prim aspect de prezentat este deosebirea dintre pro -gra marea din perioada 2007-2013 şi cea din pe ri oada 2014-2020. Pentru perioada 2007-2013, Cadrul Strategic Naţionalde Referinţă a vizat ur mă toa rele programe: FEDR, FC, FSE.Prin Acordul de Partene ri at încheiat pentru perioada 2014 -2020 au fost vizate ur mă toarele programe: FEDR, FC, FSE,FEADR, FEPAM.

Orientarea strategică şi de programare în perioada trecu -tă a vizat liniile directoare Comisiei Europene (CE) privindco e ziunea economică, socială şi teritorială, ţinând seama depo liticile comunitare relevante. În Strategia Europa 2020care reprezintă documentul de poziţie al CE s-au făcut re co -man dări specifice pentru fiecare ţară membră a UE.

Dacă în cadrul anterior rezerva de performanţă s-a situatîn limita procentului de 3% şi a fost lăsată în principal la la -ti tu dinea statelor membre, în prezent rezerva de performanţăeste în procent de 6 % şi a devenit obligatorie. Indicatorii dere zultat şi de realizare imediată (output) au fost stabiliţi peba za unor linii orientative ale CE prin comunicate pe parcur -sul implementării. În actualul proces bugetar indicatorii co -muni au fost stabiliţi prin regulamentele de fond prin ur mă -ri rea realizării imediate (output), pentru programele FEDR,FSE, FC, FEADR şi urmărirea rezultatului, în cazul (FSE).

În perioada 2007-2013, concentrarea tematică a lipsit, înschimb, în perioada 2014-2020, au fost introduse 11 Obiec-tive Tematice, alocările financiare fiind condiţionate prin re - gu lamentele specifice de fond FEDR/FSE. Referitor la pri o - ri tăţile stabilite, acestea s-au rezumat la nivelul fiecăruifond, pe când, în prezent, acestea au fost elaborate plecândde la priorităţile de investiţii de la nivelul fondurilor, dar ţi -nând cont de obiectivul tematic. Dacă în trecut nu a existatnici o con diţionare la finanţare, în prezent, au fost impusecon di ţi o nalităţi ex‐ante.

Conţinutul programului pentru perioada 2014-2020, princare a fost stabilită Strategia provind contribuţia programu-lui operaţional la strategia Uniunii Europene reprezintă jus -ti ficarea pentru alegerea obiectivelor tematice şi a priorităti-lor de investiţii aferente şi, respectiv, a alocărilor financiaresub forma unei scheme foarte sugestive. Conţinutul acestuipro gram este prezentat mai jos.

Programarea din perioada 2014-2020 faţă de cea din pe -ri oa da 2007-2013 se deosebeşte prin câteva elemente fun da -men tale şi anume: are la bază acordul de parteneriat şi nu ca -drul strategic national de referinţă; ţine cont de Strategia Eu -ro pa 2020, documentul de poziţie al serviciilor CE şi de re -co mandările specifice de ţară. Prevede ca rezerva de per for -man ţă să fie 6% şi obligatorie şi nu 3%, la latitudinea statu-lui membru, ca în perioada precedentă; indicatorii comunisunt stabiliţi prin regulamentele de fond şi nu pe baza unorli nii orientative CE, ca în perioada 2007-2013; noile progra-me au 11 obiective tematice, iar alocările financiare suntcon diţionate prin regulamentele specifice de fond

FEDR/FSE, nu ca în perioada precedentă când concentrareate matică lipsea; priorităţile în noua perioadă sunt cele de in -ves tiţii, fond şi obiectiv tematic, în timp ce, în vechea pe ri -oadă priorităţile erau doar în funcţie de fond. Instru men te lede dezvoltare teritorială sunt pentru noua perioadă In ves ti -ţiile Teritoriale Integrate (ITI) şi Dezvoltarea Locală pla satăsub responsabilitatea comunitătii (CLLD), în timp ce pentruve chea perioadă acestea nu existau; În ceea ce priveş te fi -nan ţarea, pentru noile proiecte există condiţionalităţi ex-an -te, în timp ce în vechea perioadă nu existau condiţionări pri -vind finanţarea; Elementele obligatorii din noile programe(cele 11 obiective tematice; priorităţile de investiţii sta bi liteprin regulamente specifice de fond; indicatori comuni) sepun în operă prin strategie, programe şi acţiuni, ţinând contde elementele caracteristice statelor membre (nevoi spe ci fi -ce la nivel teritorial/naţional; obiective specifice de de z vol -ta re; indicatori specifici de program).

Cele 11 obiective tematice ale programelor noii perioadeţin tesc aspecte cum ar fi: 1. consolidarea cercetării, dezvol -tă rii teh nologice şi inovării; 2. îmbunătăţirea accesului, a uti -li ză rii şi calităţii TIC; 3. îmbunătăţirea competitivităţiiIMM-u rilor, a sec torului agricol, a pescuitului şi acvacultu-rii; 4. spri jinirea tran ziţiei către o economie cu emisii scăzu-te de car bon; 5. pro mo varea adaptării la schimbările climati -ce, pre venirea şi ges tionarea riscurilor; 6. protecţia mediuluişi promovarea uti li zării eficiente a resurselor; 7. promovareasis temelor de tran s por t durabile şi eliminarea blocajelor dinca drul infras truc tu rilor reţelelor majore; 8. promovarea sus -te nabilităţii şi ca li tă ţii locurilor de muncă şi sprijinirea mo -bi lităţii forţei de mun că; 9. promovarea incluziunii sociale,com baterea sărăciei şi a ori cărei forme de discriminare; 10.in vestiţiile în educaţie, for ma re profesională pentru com pe -ten ţe şi învăţare pe tot par cur sul vieţii; 11. consolidarea ca -pa cităţii instituţionale a autori tă ţilor publice şi a părţilor in -te resate şi o administraţie pu bli că eficientă.

Concentrarea tematică a programelor din perioada 2014-2020 este în FEDR, defalcat pe două regiuni: în regiunilemai puţin dezvoltate (unde sunt alocate peste 10,5 mld.euro)cir ca 50% din sumă este alocată obiectivelor tematice 5-11;în regiunea Bucureşti-Ilfov (unde sunt alocate circa 200 mil.euro), circa 45% din sumă este alocată obiectivelor tematice1-3, iar în FSE (unde sunt alocate circa 4,7 mld.euro) priori-tate au obiectivele tematice 10-11, iar restul vizează obiecti-vul tematic 9.

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 5 (467) din 15 martie 2018Pagina 8

Colegiul Naţional Militar „Dimitrie Cantemir”Colegiul Naţional Militar „Dimitrie Cantemir”

Reverberaţ i i în cadenţăReverberaţ i i în cadenţăÎntr-un cadru plăcut, generat de lu -

mea cărţilor, şi într-o atmosferă debasm, oferită de anotimpul hibernal, însa la de şedinţe a Colegiului NaţionalMi litar „Dimitrie Cantemir”, patruzecide elevi din cele patru colţuri ale ţării,pentru care lectura a devenit abilitatede viaţă, şi profesorii coordonatori delim ba şi literatura română, respectivlim ba engleză, au răspuns prezent lapri ma întâlnire din cadrul proiectuluiinter judeţean „Reverberaţii­ în­ ca­den­-ţă”.

În deschiderea evenimentului, di -rec torul-adjunct, prof. dr. Aurel-Cons -tan tin Soare le-a urat „Bun venit!” tutu-ror participanţilor în Cetatea lui Cante-mir, dorindu-le ca întreaga activitate săfie una de creativitate maximă, deabun denţă de idei, de schimb de tinere -ţe. În final, domnul profesor a realizat o incursiune în is -to ria instituţiei, bogată în detalii, care le-a oferit invitaţi-lor date, fapte şi evenimente ce au conturat existenţa cole-giului de la Breaza.

Gazdele întâlnirii din ultimul weekend al lunii februa-rie, profesoarele Irina Grecu şi Andreea Ziegler, au vorbitcu multă emoţie şi deschidere despre lectură. „Lecturaeste­o­călătorie,­dar­este­în­bună­măsură­şi­un­fel­de­cu­-noaş­­tere­şi­de­înţelegere­a­ceea­ce­suntem­şi­a­ceea­ce­pu­-tem­­fi!”, a explicat doamna Grecu. Le-a urat tinerilor ini-moşi ca, la final, să se simtă mai bogaţi şi mai impliniţisufle teşte prin intermediul acestor experienţe care încura -jea ză schimbul de idei, dialogul prin care diferite între băriîşi găsesc răspuns şi, de asemenea, pot fi însuşite adevăra -te lecţii de viaţă din cărţile supuse dezbaterii, într-un spa -ţiu intim, confortabil.

La rândul lor, partenerii acestui minunat proiect, das -că lii de la colegiile naţionale militare de la Alba-Iulia,Cra iova şi Câmpulung-Moldovenesc, au mulţumit pentruin vitaţie şi pentru primirea deosebită organizatorilor pri-mei ediţii, considerând că experienţa inedită va fi una dincare cu toţii vor avea de învăţat, vor aprofunda cunoştinţeşi trăiri, într-un club de lectură care nu poate să reunească

decât oameni frumoşi asemeni celor care formează mareafa milie a LM-iştilor.

Prin expunerile lor, tinerii liceeni au accentuat benefi-ciul acestui proiect în cadrul căruia au posibilitatea să secu noască mai bine, să descopere noi perspective şi idei,să-şi îmbogăţească orizontul spiritual, luând din înţelep-ciunea altora.

Programul acţiunilor a cuprins şi vizitarea unor impor-tante obiective culturale din Câmpina, Muzeul MemorialNi colae Grigorescu şi Castelul Iulia Haşdeu.

Primul punct de întâlnire în lumea minunată a cărţilora fost la Breaza unde impresiile, gândurile şi trăirile celorpre zenţi vor fi redate într-un material ulterior.

Activitatea proiectului poate fi urmărită, pas cu pas,prin intermediul site-ului: esente-in-cadenta.site123.me.

Scopul acestui proiect este de a-i apropia mai mult peelevi de mijloacele expresivităţii unui text literar, reali -zân du-se, atât formarea unor deprinderi coerente de înţe-legere a operei literare la un nivel superior, cât şi învăţa-rea conştientă şi activă din partea viitorilor ofiţeri a anu-mitor strategii care să-i ajute în conturarea unei personali -tăţi armonioase.

Graţiela MIHĂESCU

Implementarea proiectelor finanţate din fonImplementarea proiectelor finanţate din fon--durile europene în perioada 2014-2020durile europene în perioada 2014-2020

(continuare în nr. viitor)Locotenent-colonel drd. Felix FILIMON

Note:Regulamentul­UE­nr.­1303/2013­al­Parlamentului­European

şi­al­Consiliului­din­17­decembrie­2013.Botez,­D.­(2012),­Experience­if­suggestion­proving­documen-

tarea­auditable­fondurilor­structurale­(I),­Revista­„Practici­deAudit”­nr.­3,­pp.­34-38.

Ide i de vacanţe Ide i de vacanţe