prim · În ceea ce priveşte circulaţie feroviară, cfr sa, ca gestionar al infrastructurii...

Primăria Municipiului Timişoara Dr. Ing. Gheorghe CIUHANDU - Primar Coordonare: Direcţia Dezvoltare Arh. Aurelia JUNIE - Director Elaborare: Direcţia Dezvoltare, Serviciul de Dezvoltare Locală şi Integrare Europeană Daniela Ghinea – Şef birou Silvia Stepănescu – consilier Anca Pătru – consilier Claudia Bălulescu – consilier Cristina Ancuţa – consilier Gabriel Popa – consilier Ovidiu Simonetti – consilier Ramona Duinu – consilier Ioana Vighi - consilier Colaboratori: Direcţia Comunicare Direcţia Drumuri şi Transporturi Direcţia Edilitară Direcţia Mediu Direcţia Patrimoniu Direcţia Urbanism Direcţia Asistenţa Socială Comunitară SC AQUATIM SA SC COLTERM SA SC RETIM SA Regia Autonomă de Transport Timişoara Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara Compania Naţională Căi Ferate – regionala CFR Timişoara SA Direcţia Regională de Poştă Timişoara Date şi materiale documentare furnizate de: Administrarea Domeniului Public Timişoara Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Timiş Agenţia de Protecţie a Mediului Timiş Autoritatea de Sănătate Publică Timiş Asociaţia pentru Cercetare Multidisciplinară din Zona de Vest a României Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş Direcţia Regională de Statistică Timiş Drumuri Municipale SA EON Gaz Distribuţie SA Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş Oficiul Registrului Comerţului Timiş Universitatea de Vest Timişoara Universitatea Politehnica Timişoara Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Timişoara Universitatea Tibiscus Timişoara Universitatea Mihai Eminescu Universitatea Ioan Slavici

- 2008 -

STAREA ECONOMICĂ, SOCIALĂ ŞI DE MEDIU

A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

ISBN 973-99452-3-6

P R I M Ă R I A T I M I Ş O A R A

CUPRINS

I. POZIŢIA GEO-POLITICĂ 1II. POPULAŢIA ŞI FORŢA DE MUNCĂ 5III. PATRIMONIUL 11IV. INFRASTRUCTURA TEHNICĂ 17

1. CĂILE DE COMUNICAŢII, TRANSPORTUL 17 1.1. Drumuri. Transportul rutier 17 1.2. Căi Ferate. Transportul feroviar 21 1.3. Căi aeriene. Transportul aerian 22 1.4. Căi navigabile 25 2. TRANSPORTUL PUBLIC URBAN 26 3. REŢELE TEHNICO-EDILITARE ŞI ENERGETICE 29 3.1. Reţele de apă-canal 29 3.2. Reţele energetice 33 3.3. Telecomunicaţii 38

V. MEDIUL DE AFACERI 41 1. COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ 41 2. ADMINISTRAŢIA 44 3. TAXE ŞI PROCEDURI LOCALE 49 4. INVESTIŢIILE STRĂINE 52 5. PIAŢA IMOBILIARĂ 56 6. REORIENTAREA PROFESIONALĂ 57

VI. SITUAŢIA ECONOMICĂ 61 1. PRINCIPALELE CARACTERISTICI 61 1.1. Industria 61 1.2. Agricultura 62 1.3. Servicii 64 2. ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICE DE ANSAMBLU 72 3. ANALIZA EVOLUŢIEI ECONOMICE PE RAMURI 80 3.1. Industria 80 3.2. Agricultura 85 3.3. Construcţii 90 3.4. Servicii 93

VII. MEDIUL SOCIO-CULTURAL 103 1. EDUCAŢIA ŞI ÎNVĂŢĂMÂNTUL 103 2. CERCETAREA 112 3. CULTURA 115 4. MASS MEDIA LOCALĂ 122 5. SĂNĂTATEA 127 6. ASISTENŢA SOCIALĂ 130

VIII. HABITATUL 141 1. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR 141 2. LOCUIREA 154 3. SPAŢIILE VERZI ŞI ZONELE DE AGREMENT 159 4. SERVICII DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ 164

STAREA ECONOMICĂ, SOCIALĂ ŞI DE MEDIU A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA - 2008

- 1 -

I. POZIŢIA GEOPOLITICĂ A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA Municipiul Timişoara este aşezat la intersecţia paralelei de 45°47’ latitudine nordică, cu meridianul de 21°17’ longitudine estică, aflându-se, ca poziţie matematică, în emisfera nordică, la distanţe aproape egale de polul nord şi de ecuator şi în emisfera estică, în fusul orar al Europei Centrale. Ora locală a oraşului (considerată după meridian) este în avans cu 1h 25’ 8’’ faţă de ora meridianului 0, Greenwich, dar se află în întârziere cu 34’52’’ faţă de ora oficială a României (ora Europei Orientale). Poziţia matematică îi conferă oraşului elemente specifice de potenţial natural şi antropic, accentuându-i personalitatea, şi influenţează relaţiile sale cu celelalte oraşe din România şi cu principalii poli urbani ai continentului european. Astfel, municipiul Timişoara se află la mai puţin de 700 km distanţă de 13 capitale europene, iar prin interacţiunea cu acestea poate fi stimulată dezvoltarea sa social-economică. Localizat în partea de sud-est a Bazinului Panonic, într-o poziţie de amplă convergenţă şi penetraţie europeană, Municipiul Timişoara este deservit, în principal, de două drumuri de importanţă europeană, E 70 (La Coruna – Lyon – Milano – Zagreb – Belgrad – Timişoara – Craiova – Bucureşti – Varna) şi E 671 (Timişoara – Arad – Oradea – Debrecen) şi de un aeroport internaţional, al doilea ca mărime şi importanţă pe plan naţional. Acesta asigură traficul de persoane şi de mărfuri, având legături regulate spre New York, Chicago, Londra, Frankfurt, Dusseldorf, Viena, Verona, Treviso. Oraşul reprezintă, totodată, un important nod feroviar, la convergenţa a 12 magistrale si linii principale de cale ferată, dintre care se disting, prin traficul derulat, cele spre Bucureşti, Arad–Budapesta şi Belgrad. Timişoara se află pe traseul coridorului paneuropean de circulaţie nr. 4, unde în prezent se efectuează lucrări de modernizare a echipării infrastructurii, pentru a facilita circulaţia terestră între importante centre urbane ale Europei Centrale, Balcani şi Orientul Apropiat (Dresda, Praga, Viena, Bratislava, Budapesta, Bucureşti, Constanţa, Sofia, Salonic, Istanbul). Două ramificaţii principale ale acestui coridor – spre Bucureşti, respectiv spre Sofia – vor face joncţiunea în zona Timişoara. În anul 2006 au fost demarate lucrările de proiectare ale traseului românesc al autostrăzii care va asigura circulaţia rutieră pe acest coridor – tronsonul Arad – Timişoara – Lugoj – Deva. În anul 2007 a fost lansată licitaţia pentru proiectare şi construcţie a autostrăzii Timişoara-Lugoj. În ceea ce priveşte circulaţie feroviară, CFR SA, ca gestionar al infrastructurii feroviare publice, a început, de câţiva ani încoace, cu finanţare externă, lucrări de modernizare a infrastructurii feroviare. S-au implementat sistemele de centralizare electronică (prin implementarea proiectului de automatizare feroviară ALCATEL) în cele patru complexe feroviare de pe Coridorul IV - Arad, Timişoara Nord, Braşov si Bucureşti Nord. În plus, s-a creat un program de modernizare a principalelor gări de pe coridoarele IV si IX, - eurostaţii feroviare – Craiova şi Timişoara fiind cuprinse în programul de modernizare cu credit al Băncii Europene de Reconstrucţie si Dezvoltare (BERD).

Avantajele create prin poziţia favorabilă sunt amplificate şi de posibilitatea accesului, prin intermediul Canalului Bega, la coridorul nr. 7, Dunăre – Main – Rhin, diagonală fluvială ce leagă nord-vestul de sud-estul Europei (Marea Nordului de Marea Neagră). În acest context, se explică şi iniţiativa administraţiilor publice municipale şi judeţene de a reactiva circulaţia pe acest canal, exploatat comercial până la mijlocul secolului XX (1954). În mai 2001 a fost iniţiată o convenţia de parteneriat având ca obiectiv general elaborarea şi implementarea proiectului Reabilitare Canal Bega. Convenţia cuprinde reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor abilitate să contribuie prin mijloace specifice şi eforturi proprii şi comune la Reabilitarea şi ecologizarea Canalului Bega. Studiile de prefezabilitate şi fezabilitate au fost întocmite cu ajutorul unor finanţări din partea Guvernului Olandei şi în colaborare cu specialişti olandezi (NMSP Rotterdem Olanda). Coordonarea activităţilor, aferente implementării acestui proiect aparţine Consiliului Judeţean Timiş.(2002)

Situarea în partea de vest a României, în apropierea graniţei cu Serbia şi Ungaria, i-a conferit oraşului, în permanenţă, rolul de punte de legătură interculturală şi economică între cele trei ţări învecinate. Perspectivele acestei funcţii s-au amplificat o dată cu instituirea, în anul 1994, a Euroregiunii Dunăre – Criş – Mureş – Tisa (DKMT), regiune transfrontalieră ce se întinde pe 77.456 km2 şi include o populaţie de cca 6 milioane de locuitori. Prin poziţionarea centrală în cadrul euroregiunii, fiind, totodată, şi cel mai mare centru economic din cuprinsul acesteia, centru universitar renumit, centru multicultural şi fiind bine deservit sub raportul infrastructurilor tehnico edilitare, de comunicare şi circulaţie, Timişoara are perspective certe de afirmare ca centru polarizator euroregional.


- 2 -

Numărul de locuitori a celor mai mari oraşe din Euroregiunea

Dunăre – Criş – Mureş – Tisa: Timişoara 303.640 (2005)

Arad 168.223 (2005) Szeged 162.889 (2005)

Novi Sad 299.294 (2002) La nivel naţional, situat la 571 km de capitala ţării – Bucureşti - municipiul Timişoara, capitala Judeţului Timiş, este cel mai mare oraş din partea de vest a României, cu o populaţie stabilă de 303.224 de locuitori la nivelul anului 2006, reprezentând 1,46% din populaţia totală şi 2,7% din cea urbană , la nivel naţional. Din punct de vedere demografic, Timişoara se defineşte (conform legii Zipf) ca oraş de rangul 2 la nivel naţional, alături de Iaşi, Constanţa, Cluj-Napoca şi Braşov, cu funcţii macro-teritoriale şi având cea mai întinsă zonă de influenţă directă (cu excepţia capitalei), de cca 5000 km2. Suprafaţa totală a municipiului este de13.003,87 ha, din care cca 7.224,46 ha şi 5.779,41 ha în extravilan şi reprezintă 1,48 % din suprafaţa Judeţului Timiş (129,3 km2 intravilan şi 8.696,7 km2 extravilan). Prin funcţiile sale complexe, municipiul polarizează, însă, un teritoriu mult mai întins, fiind, totodată, şi cel mai mare centru economic şi cultural-ştiinţific al “Regiunii de Dezvoltare Vest” a României. În relaţie cu aceasta, aici se concentrează 24,5% din populaţia urbană, peste 30% din producţia industrială, cca 35% din activităţile comerciale şi numeroase instituţii de învăţământ superior, grupând aproape 60% din studenţii regiunii.

Numărul de locuitori al celor mai mari oraşe din Regiunii de Dezvoltare Vest – România

Timişoara - 307.265 de locuitori (2004) Arad - 169.574 de locuitori (2004) Reşiţa - 86.038 de locuitori (2004) Deva - 69.734 de locuitori (2004)

Municipiul Timişoara s-a manifestat, aproape în permanenţă, ca important polarizator al forţei de muncă pentru alte regiuni ale ţării, cu excedent demografic, îndeosebi pentru judeţele din nordul Moldovei, nord-vestul Transilvaniei (Apuseni, Maramureş) şi Oltenia. La aceasta au contribuit, în primul rând, deosebitul său dinamism economic, dar şi faptul că, în mod tradiţional, bilanţul demografic natural în spaţiul Banatului este negativ, inclusiv cel din mediul urban. Prin caracterul său deschis, prin valorile sale culturale şi de civilizaţie, dezvoltate de-a lungul istoriei, oraşul Timişoara s-a putut manifesta ca unul dintre cele mai performante sisteme integratoare din România, generatoare de echilibru social-politic, de dinamism economic şi spiritual, cu caracter exemplar. Aceste trăsături sunt ilustrate şi de pluralitatea etnică şi confesională a populaţiei Timişoarei. Conform ultimului recensământ (18 martie 2002), locuitorii oraşului erau grupaţi în 17 de etnii1 şi 16 religii2. Spiritul de toleranţă şi bună înţelegere a caracterizat, dintotdeauna, convieţuirea acestora în Timişoara. Aceasta explică, de altfel, prezenţa în Timişoara a unei mari varietăţi de instituţii culturale şi mediatice în diverse limbi (română, maghiară, germană, sârbă, etc). De-a lungul întregii sale istorii, poziţia geografică a influenţat dezvoltarea Municipiului Timişoara. În antichitate, înainte de formarea oraşului, pe aceste locuri s-au stabilit dacii, care mai târziu au fost cuceriţi de romani. Legiunile romane venite din Spania şi Siria au pus piatra de temelie a unor tradiţii culturale şi ornamentale. Prima atestare istorică a oraşului Timişoara datează din anul 1212 ca şi Castrum Temesiense. Oraşul a fost secole de-a rândul sub ocupaţie otomană şi mai apoi austro-ungară. Situat în mijlocul Banatului, Timişoara a cunoscut de timpuriu industrializarea folosindu-şi din plin avantajele poziţiei sale în vecinătatea graniţelor. În prezent, economia oraşului Timişoara este caracterizată prin diversitate, evidentă fiind dezvoltarea tradiţională a activităţilor industriale şi comerciale. În pofida declinului, după 1989, a unora dintre ramurile industriale bine reprezentate în oraş (industria chimică, industria constructoare de maşini, ş.a.), sectorul industrial timişorean continuă să furnizeze peste 4% din producţia industrială a ţării, aceasta incluzând contribuţia unor subramuri cu tradiţie, dar şi a unora noi, dinamice şi moderne, cum sunt cele din sfera industriei de componente auto, telecomunicaţiile şi industria de software. Aceste subramuri s-au dezvoltat după 1990, mai ales datorită investiţiilor străine atrase.


- 3 -

Poziţia favorizată a zonei Timişoara în mijlocul uneia dintre cele mai productive regiuni agricole ale României, ar putea stimula consacrarea Timişoarei ca un important furnizor regional de bunuri agro-alimentare industrializate, de produse de sinteză biochimică, de echipament şi tehnologie pentru ameliorarea producţiei agricole etc, în condiţia unei bune gestionări a resurselor. Graţie poziţiei sale favorabile, cu multiple posibilităţi de interconectare prin căi de comunicaţie terestre, aeriene şi navale, la care se adaugă plasarea pe traseul uneia dintre cele mai importante linii europene de telecomunicaţie prin fibră optică, zona Timişoara este, în prezent, principala poartă de intrare în România, dinspre Europa Centrală şi de Vest.

ZONA METROPOLITANĂ TIMIŞOARA – potenţial de polarizare conform European Spatial Planning Observation Network -

NOTĂ 1 - români 270.487, aromâni 30, macedoromâni 11, maghiari 25.131, secui 4, rromi (ţigani) 3.114, germani 7.142, saşi 6, şvabi 17, ucraineni 813, sârbi 6.271, turci 81, tătari 4, slovaci 580, evrei 367, ruşi 57, lipoveni 18. 2 - ortodoxă 255.955 persoane, romano-catolică 31.832 persoane, greco-catolică 4.191 persoane, reformată 6.194 persoane, evanghelică de confesiune augustană 162 persoane, evanghelică luterană sinodopresbiteriană 337 persoane, unitariană 103 persoane, armeană 9 persoane, creştină de rit vechi 144 persoane, baptistă 4780 persoane, penticostală 8408 persoane, adventistă de ziua a şaptea 684 persoane, creştină după evanghelie 251 persoane, evanghelică 296 persoane, musulmană 949 persoane, mozaică 358 persoane, altă religie 1637, fără religie 392 persoane, atei 359 persoane, nedeclarată 610 persoane. Axat pe forţa sa economică, oraşul Timişoara se afirmă, deocamdată, ca unul dintre cele mai mari centre comerciale şi cultural-ştiinţifice ale României, rezonanţa spaţială a acestor două funcţii iradiind la scara întregii părţi de vest a ţării, manifestându-şi atractivitatea pe plan internaţional, inclusiv transfrontalier. Studii efectuate de Comisia Europeană privind dezvoltarea policentrică a Europei (ESPON – European

REGIONAL POLICYEUROPEAN COMMISSION

Economic Growth in Europe 1995-2002


- 4 -

Spatial Planning Observation Network) confirmă potenţialul de polarizare socio-economică al Timişoarei asupra jumătăţii de vest a României, a părţii de est a Ungariei şi a celei de nord-est a Serbiei.


- 5 -

II. POPULAŢIA ŞI FORŢA DE MUNCĂ Judeţul Timiş ocupă locul I ca suprafaţă – 8.696,7kmp - şi locul VIII ca număr de locuitori (658.837 locuitori) între judeţele din România. Municipiul Timişoara, capitala Judeţului Timiş, al doilea oraş ca mărime din partea de Vest a României, ocupă locul IV pe ţară ca număr de locuitori - după Bucureşti, Iaşi, şi Cluj, fiind în acelaşi timp şi cel mai mare oraş din Euroregiunea Dunăre – Criş - Mureş - Tisa. Populaţia sa reprezintă 46,3% din populaţia Judeţului Timiş, 1,40% din populaţia totală, 2,55% din cea urbană a ţării şi 25,2% din totalul populaţiei urbane a regiunii de Dezvoltare Vest.

Municipii din partea de vest a ţării Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa Timişoara 303.640 (2005) Timişoara 303.640 (2005)

Arad 168.223 (2005) Arad 168.223 (2005) Deva 68.830 (2005) Szeged 162.889 (2005) Reşiţa 86.275(2005) Novi Sad 299.294 (2002) Oradea 206.223(2005)

Satu Mare 115.197(2005) Drobeta Turnu

Severin 109.444(2005)

Tirgu Jiu 96.318 (2005) Alba Iulia 66.402(2005)

Cluj 310.194(2005) Craiova 300.182(2005)

Evoluţia numărului de locuitori se înscrie în tendinţa de scădere a locuitorilor, resimţită şi la nivelul Judeţului Timiş dar şi la nivel naţional, fiind chiar mai accentuată. În perioada 2000-2007 această tendinţă de reducere a numărului de locuitori cu domiciliul stabil în Timişoara s-a manifestat astfel. Dacă în anul 2000 se înregistrau 329.896 locuitori, la ultimul recensământ ce a avut loc în anul 2002 erau 308.765 locuitori cu domiciliul stabil în Timişoara (în anul 2003 populaţia era de 308.019 locuitori, în 2004 de 307.265 locuitori, iar în 2006 populaţia a scăzut la 303.224 locuitori), pentru ca în iulie 2007 populaţia Timişoarei să crească la 307.347. Prin urmare din anul 2000 până în anul 2007 populaţia Timişoarei a scăzut cu 28.168 locuitori, adică cu 9,15 %. De remarcat este faptul că în paralel cu scăderea populaţiei municipiului Timişoara s-a înregistrat o creştere a populaţiei din oraşele mici ale Judeţului Timiş. Astfel, dacă în 2003 populaţia totală a acestora însuma 46.546 locuitori, în 2006 însumează 66.030, ceea ce indică o migraţiune a populaţiei spre oraşele mai mici ale judeţului. Cu toate acestea Timişoara rămâne un puternic centru polarizator. Astfel, în vreme ce suprafaţa sa reprezintă 1,4% din suprafaţa judeţului, oraşul concentrează 46,3% din populaţia totală a acestuia. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, şi populaţia României urmează o tendinţă generală de îmbătrânire demografică, specifică însă ţărilor dezvoltate. În ţara noastră, ponderea populaţiei vârstnice e tot mai mare, în condiţiile în care mortalitatea e mai mare decât natalitatea. La această scădere naturală se adaugă şi scăderea generată de numărul mare de emigrări. La nivel de judeţ, în perioada 2002-2006 populaţia a scăzut cu 3.291 de locuitori, adică cu 0,49%, iar la nivel naţional a scăzut cu circa 200.000, adică cu 0,92%, ajungând la 21.570.000 locuitori în 2006. Ţinând cont de faptul ca în 2003 au părăsit ţara circa 7.400 de persoane iar în 2004 circa 10.000 de persoane, se estimează ca tendinţa românilor de a emigra se va menţine pentru următorii ani. Deşi începând cu 2002 mortalitatea a scăzut, iar natalitatea a crescut, bilanţul demografic natural rămâne tot negativ, rezultând o diferenţă de circa – 2 ‰. La toate acestea se adaugă şi faptul că, din păcate, cuplurile decid sa aibă copii la vârste tot mai înaintate, fapt care urmează tendinţa statelor dezvoltate, şi care, pe termen lung, fac ca structura pe vârste a populaţiei să se deterioreze. În cazul Municipiului Timişoara, existenţa celor opt universităţi localizate pe raza municipiului oferă un potenţial de creştere a populaţiei, în condiţiile aplicării unei politici economice şi sociale constante, vizând încurajarea investitorilor şi construcţia de locuinţe. Densitatea populaţiei poate fi considerată şi ea într-o uşoară scădere de la 2.540 locuitori/km2 în 2000, la 2.457 locuitori/km2 în 2002, 2.376 locuitori/km2 în 2004, 2.345 locuitori/km2 în 2006 şi la 2.333 locuitori/km2 în 2007.


- 6 -

Totuşi, Municipiul Timişoara formează cea mai densă zonă locuită din Judeţul Timiş care are doar 75,8 locuitori/km2 şi una dintre cele mai populate la nivel naţional unde densitatea medie este de 91,4 locuitori/km2. Prin raportarea suprafeţei la numărul de locuitori s-au obţinut valori cuprinse între 0,02 ha/locuitor în anii 1999 – 2000 şi 0,04 ha/locuitori în perioada 2002-2007 în comparaţie cu 1,3 ha/locuitor la nivel de judeţ. Componentele mişcării naturale a populaţiei Timişoarei au evoluţii diferite. Natalitatea înregistrează o creştere de la 7,27‰ în 2000, 7,4‰ în 2001, 7,9‰ în 2003 şi 8,5‰ în 2004 şi 9,2‰ în 2006 dar din păcate o tendinţă de creştere uşor mai accentuată o manifestă şi mortalitatea: 8,99‰ în 2000; 9,4 în 2001; 10,0‰ în 2003 şi 10,0‰ în 2004, cu o uşoară scădere în 2006: 9,9‰ rezultând un spor natural cu valori negative – 0,7‰ în anul 2006. Rata fertilităţii este de 27,6 născuţi vii la 1000 femei în vârstă de 15-49 ani. Sporul natural este negativ ca urmare a gradului scăzut al natalităţii în raport cu cel al mortalităţii. La nivelul judeţului sporul natural este şi mai redus (–2,0‰), iar la nivelul naţional -1,9‰ pentru anul 2005 şi -1,8‰ pentru anul 2006.

01000200030004000

Natalitatea si mortalitatea populatiei

Născuţii-vii 2324 2201 2396 2575

Decedaţi 2973 2963 3031 3014

2001 2002 2003 2004

În ceea ce priveşte mişcarea naturală a populaţiei municipiului Timişoara în anul 2006, situaţia se prezintă în felul următor:

Vitalitatea populaţiei calculată sub forma unui indice ce redă raportul dintre numărul de născuţi vii şi numărul de decedaţi are valori subunitare la nivel naţional: 78,1% în 2001; 74,2% în 2002; 79,0% în 2003 şi 85,4% în 2004, cu valori sensibil mai mari în Timişoara, 80,8% în 2000; 77,9% în 2001; 81,5% în 2003; 80,8% în 2004 şi 93,2% în 2007 faţă de judeţ 78,6%. Aceste valori subunitare ridică numeroase semne de întrebare, reprezentând un pericol pentru evoluţia ţării, judeţului dar şi al municipiului. Pe de altă parte mişcarea migratorie continuă să înregistreze o rată pozitivă. Valorile înregistrate sunt: +1,87‰ pentru anul 2000, +24,2‰ pentru anul 2001, +23,9‰ pentru anul 2002, +25,5‰ pentru anul 2003, +29,4‰ pentru anul 2004 şi 29,5‰ pentru anul 2006. Trebuie menţionat faptul că Timişoara a înregistrat o creştere migratorie constantă până în 2004: 7.656 persoane în 2001, 7.279 persoane în 2002, 7.751 persoane în 2003, 8.895 persoane în 2004 şi 10.266 în 2006. În 2005 şi 2006 fluxul migrator a Sporul de populaţie al Timişoarei se bazează pe deficitul înregistrat atât de localităţile din jur cât şi din alte zone. Cu toate acestea, bilanţul migratoriu este unul negativ în ultimii ani, astfel ca dacă în 2001 şi 2002 el a fost de +1,18‰ şi, respectiv +0,56‰, în 2003, 2004 şi 2006 a înregistrat valori negative, fiind de -0,24‰, -0,79‰ şi respectiv -1,54‰. Aceste valori negative se datorează în principal migraţiei transfrontaliere a populaţiei autohtone.

• nǎscuţi vii 2810 • morţi 3014 • spor natural -204 • stabiliri de domiciliu în localitate 5878 • plecǎri cu domiciliul din localitate 4388 • soldul schimbărilor de domiciliu 1490 • imigrări 177 • emigrǎri 646 • soldul mişcării externe -469


- 7 -

Bilanţul demografic general reflectă o periculoasă tendinţă descrescătoare, înregistrându-se o trecere de la valori pozitive la valori negative. Astfel că dacă în anul 2000 a apărut, pentru prima dată, un bilanţ demografic pozitiv +0,15‰, datorat creşterii ratei de migraţie a populaţiei spre Timişoara, în 2001 a continuat să crească şi să fie pozitiv +1,7‰, în 2002 bilanţul demografic general începe să înregistreze iarăşi valori negative: -0,7‰ în 2002, -2,9‰, 2003, -4,1‰ în 2004 şi -2,2‰ în 2006. La nivelul judeţului, bilanţul demografic general este pozitiv: +0,4‰. Structura pe sexe a populaţiei este uşor favorabilă populaţiei de sex feminin, care este cu 6% mai numeroasă decât cea de sex masculin.

050000

100000150000200000250000300000350000

2001 2002 2003 2004

Populatia stabila pe sexe

Populaţia- totalmasculinfeminin

Populaţia masculină numără 142.173 persoane (46,8% din total), iar cea feminină 161.051 persoane (53,2%), raportul de masculinitate fiind de 882 persoane de sex masculin la 1000 persoane de sex feminin în anul 2006. Vârsta medie a populaţiei municipiului Timişoara este de 37 la populaţia de sex masculin şi 39 de ani la cea feminină.

2000 2001 2002 2003 2004 2006

Populaţia- total 329.896 328.263 308.765 308.019 307.265 303.224 • masculin 160.660 154.847 145.430 144.850 144.394 142.173 % faţă de total populaţie 48,7 47,2 47,1 47,0 47,0 46,8 • feminin 169.236 173.416 163.335 163.169 162.871 161.051 % faţă de total populaţie 51,3 52,8 52,9 53,0 53,0 53,2

Densitatea populaţiei (locuitori/km 2.540 2.539

2.388 2.382 2.376 2.333

Din analiza structurii pe vârste a populaţiei rezultă că în Timişoara, grupa de vârstă cuprinsă între 20 şi 60 de ani deţine 64,5% în Timişoara, crescând din anul 2000 când aceasta deţinea 58%. Vârsta medie a populaţiei este de 38 ani, atât în Municipiul Timişoara cât şi în Judeţul Timiş.


- 8 -

Populatia pe varste

0 5000 10000 15000 20000

0 - 4 ani 5 - 9 ani

10 - 14 ani15 - 19 ani20 - 24 ani25 - 29 ani30 - 34 ani35 - 39 ani40 - 44 ani45 - 49 ani50 - 54 ani55 - 59 ani60 - 64 ani65 - 69 ani70 - 74 ani75 - 79 ani80 - 84 ani

85 ani şi

FemeiBarbati

Din punct de vedere al nivelului de instruire, procentul de analfabetism în Timişoara era extrem de redus (1,5% din totalul populaţiei). Structura după nivelul de instruire reflectă existenţa unui potenţial uman bine instruit. Astfel ponderea populaţiei cu studii elementare este de 28,4% în Timişoara, cu studii medii de 33,7% în Timişoara, iar cea cu studii superioare este de 14,5% în Timişoara. În Timişoara coexistă paşnic cetăţeni grupaţi în 17 de etnii şi 16 religii, aceste ultime două aspecte reflectând două trăsături majore ale populaţiei din zonă şi anume interculturalitatea şi gradul ridicat de toleranţă. Structura pe naţionalităţi la recensământul din 2002 a fost următoarea: români 270.487 persoane, maghiari 25.131 persoane, germani 7.142 persoane, sârbi 6.271 persoane, rromi 3.114 persoane, ucraineni 813 persoane, slovaci 580 persoane, evrei 367 persoane, turci 81 persoane, ruşi 57 persoane, aromâni 30 persoane, lipoveni 18 persoane, şvabi 17 persoane, macedoromâni 11 persoane, saşi 6 persoane, secui 4 persoane, tătari 4 persoane. Ponderea diferitelor naţionalităţi este următoarea:

Structura populaţiei după etnii la recensământul din 18 martie 2002

Maghiari7,7%

Sârbi2% Rromi

0,9%Germani2,3%

Alţii1,6%

Români85,5%

Structura confesională la recensământul din 2002 a fost următoarea: majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă (80,7%), alături de care sunt romano-catolici (10,2%), penticostali (2,6%), reformaţi (1,9%), baptişti (1,5%), greco-catolici (1,2%), musulmani (0,3%), adventişti de ziua a şaptea (0,2%) şi alte religii (1,4%). Structura economică a populaţiei, caracteristică demografică cu multiple valenţe în analiza potenţialului de dezvoltare economică şi socială a unei localităţi, relevă o utilizare bună a resurselor de forţă de muncă existente. Un prim argument în acest sens este faptul că grupa de vârstă adultă (20-60ani) care deţine peste 64% din totalul populaţiei, înregistrează o rată a şomajului scăzută. Rata oficială a şomajului prezintă oscilaţii de la un an la altul, cu o tendinţă generală de descreştere, fiind de cca 7,9%, la finele anului 2000 faţă de 3,9% în anul 2002. Rata şomajului în anul 2004 şi anului 2005 era estimată cu puţin sub 3%, iar pentru anul 2007 la 1,6%, fiind unul dintre cele mai scăzute


- 9 -

niveluri din România. Ponderea şomerilor faţă de populaţia stabilă între 18-62 de ani a fost pentru anii 2006, 2007 în jur de 1%, mult sub rata şomajului la nivel de judeţ care, totuşi, se află şi ea în scădere şi este de 2,3%, sau faţă de rata la nivel naţional care este de 6,3%. În Municipiul Timişoara la 31/12/2007 existau 1.795 şomeri (din care 1.101de femei): 689 şomeri în plată şi 1106 de şomeri neindemnizabili. Din şomeri indemnizaţi 475 sunt femei, iar din cei neindemnizaţi, 626 sunt femei. După nivelul de instruire situaţia şomajului se prezenta la finele anului 2007 în modul următor: 1.413 persoane cu studii medii ( 981 cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional şi 432 cu nivel de instruire liceal şi post liceal) şi 382 persoane cu studii superioare. Oferta de locuri de muncă a fost în ultimii ani într-o creştere continuă: 15.743 de locuri de muncă vacante pentru anul 2000, 17.923 de locuri de muncă vacante pentru anul 2002, 17.292 de locuri de muncă vacante pentru anul 2004, 17.321 de locuri de muncă vacante pentru anul 2005, 24.624 de locuri de muncă vacante pentru anul 2006 şi 29.374 de locuri de muncă vacante pentru anul 2007. Din această ofertă cel mai mare procent de locuri de muncă la nivelul anului 2006 s-a înregistrat pentru sectorul industrial: 51,7%, urmat de construcţii cu 11,6%, comerţ cu 9,7 %, sănătate cu 4,4% şi 22,6 pentru alte ramuri şi activităţi de servicii. Aceasta scădere a ratei şomajului este un rezultat edificator al politicii consecvente practicate de către administraţia publică locală privind atragerea investitorilor privaţi. În continuare, pentru a menţine potenţialul de dezvoltare al Timişoarei, autorităţile locale trebuie să se preocupe de crearea condiţiilor celor mai atractive pentru atragerea forţei de muncă din alte zone. Din analiza ratei de activitate se observă o scădere la 44,54% în anul 1999 la 43,2% în anul 2002, a crescut la 69,4% în 2006, aceasta rămânând totuşi, sub media la nivel de judeţ care este de 75,8% în acelaşi an. Se constată că în perioada 2000-2007 numărul locuitorilor stabili a scăzut, a crescut oferta locurilor de muncă, urmarea firească fiind că rata şomajului a scăzut şi ea. Cu toate acestea, rata de activitate a înregistrat şi ea o scădere, aceasta datorată, probabil, numărului mare de persoane pensionate înainte de termen sau a persoanelor implicate în alte activităţi nelucrative (studii, burse de specializare, plecări la muncă în străinătate, etc.)

Numărul mediu al salariaţilor pe principalele ramuri ale economiei naţionale

0250005000075000

100000125000

Agric

ultură

Indu

strie

Cons

trucţi

i

Come

rţ

Tran

spor

t,de

pozit

are şi

Inte

rmed

ieri

finan

ciare

Admi

nistra

ţiepu

blică

şi

Invăţă

mânt

Sănă

tate

şias

isten

ţă

2004

2003


- 10 -


- 11 -

III. PATRIMONIUL Inventarul bunurilor imobile ale municipiului Timişoara care aparţin domeniului public elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr. 213 din 24.11.1998 privind “Dreptul de Proprietate Publică şi Regimul Juridic al acestuia”, a fost adoptat prin Hotărârea nr. 245 din 19.10.1999 de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi atestat prin H.G. 977/2002. Actualizarea şi completarea acestui inventar au fost aprobate prin H.C.L.166/2003 şi H.C.L.145/2004, atestate prin H.G.1016/2005. În prezent se lucrează la proiectul pentru o nouă hotărâre de consiliu local în care vor fi incluse în patrimoniul Municipiului Timişoara imobilele propuse în anul 2006, aprobate prin H.C.L.321 şi H.C.L.474/2006, acestea fiind verificate conform Legii 247/2005. Pe parcursul ultimilor ani s-au constatat diminuări semnificative ale patrimoniului privat al statului român precum şi modificări reprezentative ale patrimoniului public şi privat al Municipiului Timişoara. Aceste modificări patrimoniale sunt rezultate fireşti ale aplicării reglementărilor legale specifice, după cum urmează: - Imobilele preluate în mod abuziv de către Statul Român în regimul comunist au fost retrocedate în conformitate cu prevederile Legii 10/2001, şi a Hotărârilor Judecătoreşti. La Primăria municipiului Timişoara au fost înregistrate revendicări in baza Legii nr.10/2001, fiind soluţionate un nr. de 2.346 dosare de retrocedare. Până la finele anului 2006 au fost depuse 3.513 notificări privind retrocedarea de imobile pentru care s-au întocmit 2.125 de dosare de retrocedare, iar 1.388 sunt în curs de soluţionare. 393 de imobile au fost retrocedate foştilor proprietari iar pentru 1.732 de imobile au fost propuse despăgubiri. - În conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi 1/2000 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Titlurilor IV, V şi VI din Legea 275/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, în perioada 1991-2006, s-au retrocedat foştilor proprietari (prin reconstituirea dreptului de proprietate) şi s-au atribuit beneficiarilor legii (prin constituirea dreptului de proprietate) terenuri agricole în suprafaţă totală de 4.240 ha din terenurile preluate de Comisia municipală de fond funciar de la fostele CAP-uri din Zonele Ciarda Roşie, Freidorf şi Mehala, si din terenurile preluate de la fostele IAS-uri. -În baza Legii fondului funciar nr. 18/1991 s-a retrocedat Municipiului Timişoara suprafaţa de 290,22 ha păşune (din care: 22,18 ha în Zona Ciarda Roşie, 204,68 ha în Zona Mehala, 63,36 ha în Zona Freidorf) Această păşune se află în prezent în administrarea Consiliului Local al Municipiului Timişoara. În baza Legii nr. 1/2000, Primăria Municipiului Timişoara şi-a redobândit dreptul de proprietate asupra 50,70 ha teren cu vegetaţie forestieră pe raza municipiului Timişoara, iar pe raza comunei Criciova – judeţul Timiş Primăriei Municipiului Timişoara i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra 180,30 ha teren cu vegetaţie forestieră. - Vânzarea de locuinţe din fondul privat al statului aflate în administrarea Consiliului Local al Municipiului Timişoara către locatari s-a efectuat în conformitate cu prevederile Decretului-Lege nr 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie, modificată şi completată de Legea 85/1992, republicată privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, precum şi în conformitate cu prevederile Legii 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute in proprietatea statului. Din anul 1990 până în prezent au fost vândute peste 50.000 de locuinţe. - Vânzarea spaţiilor cu altă destinaţie a fost efectuată în conformitate cu prevederile Legii 550/2002. privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate in administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum si a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local. Până în prezent mai mult de jumătate din spaţiile cu altă destinaţie au fost vândute, la preţuri de piaţă, întreprinzătorilor privaţi. Achiziţionarea, de către primării, a terenurilor sau imobilelor din sectorul privat se poate face prin cumpărare, dar lipseşte metodologia privind vânzarea terenurilor proprietate privată a primăriilor, ceea ce îngreunează mult tranzacţiile imobiliare. Inventarierea bunurilor imobile aparţinând domeniului public şi privat al Consiliului Local al Municipiului Timişoara, precum şi a imobilelor aflate în proprietatea privată a Statului Român şi în administrarea CLMT a fost efectuată în anul 2007 de către Comisiile de inventariere numite prin Dispoziţia nr.2641/27.09.2007 modificată cu Dispoziţia nr. 3165/27.11.2007 a Primarului Municipiului Timişoara. Datele rezultate sunt următoarele:


- 12 -

1. Imobile şi bunuri de natura domeniului public aflate în evidenţa contabilă a mijloacelor fixe dintre care cele mai semnificative sunt următoarele:

- 103 unităţi de învăţământ din care: 25 de licee şi grupuri şcolare; 24 de scoli generale şi 55 de grădiniţe; - 4 spitale: Spitalul Clinic Municipal, Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie „Dr. Dumitru Popescu”, Spitalul de Boli Infecţioase „V. Babeş”, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii LouisŢurcanu); - 95 fântâni publice, 11 WC-uri publice, 21 parcuri, 15 scuaruri, 118 locuri de joacă pentru copii, 91 monumente statuare, 4 porticuri de intrare în oraş pe Căile Lugojului, Aradului, Torontalului şi Şagului), 68 refugii pentru călători în staţiile mijloacelor de transport în comun, 10 poduri, 4 pasarele, 2 pasaje etc; - 10 baze sportive, 4 baze de agrement, sala de sport nr. 2 si au fost preluate Sala de Sport Olimpia şi Complexului Sportiv Bega - bunuri privind asigurarea infrastructurii tehnico-edilitare a municipiului cum sunt: reţele de alimentare cu apă, reţele de canalizare, centrale şi puncte termice, reţele primare şi secundare de distribuţie a agentului termic, linii de contact troleibuze şi tramvaie pentru asigurarea transportului public urban; mijloace moderne de transport în comun; toate acestea sunt date în administrare sau concesionate la regiile şi societăţile comerciale care le exploatează; - 8 pieţe agroalimentare, Piaţa de vechituri din Mehala, Piaţa de Gros „MegaFresh” (finalizată în august 2006) – toate concesionate la SC”Pieţe”SA; - 5 cimitire situate în: Calea Buziaşului, Calea Lipovei, Calea Şagului str. Stuparilor şi str. Rusu Şirianu. - terenuri incluse în domeniul public al municipiului Timişoara, atestat prin H.G.1016/2005, în suprafaţă totală de 693 ha din care 133 ha reprezintă drumuri;

2. Imobile aflate în proprietatea privată a Statului Român şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Timişoara cuprinzând:

- 2008 de locuinţe - 458 de spaţii cu altă destinaţie - terenurile aferente acestora

3. Imobile aflate în proprietatea privată a Primăriei Municipiului Timişoara (înscrise în CF.1), cuprinzând:: - 129 apartamente; - altă destinaţie – în prezent există un număr de 7 spaţii; - Pădurea Criciova şi Pădurea Timişoara; - Vila Bistra şi Vila Berta de la Poiana Mărului; - bazele de agrement: Tudor Vladimirescu nr. 17a şi Zona Stadion - terenuri din donaţii în suprafaţă de 11,72 ha - păşune în suprafaţă totală de 353,17 ha

Cadastrul imobiliar informatizat al municipiului – GIS (Geografical Informational System), permite actualizarea permanentă a bazei de date în conformitate cu actele emise de către Primăria Municipiului Timişoara referitoare la intabulare construcţii, dezmembrări terenuri, planul cadastral cu parcele atribuite conform Legii 18/1991. Cadastrul informatizat al municipiului mai cuprinde aplicaţii on-line: IMS Timişoara Intravilan-Extravilan; Urban Management System; reţele edilitare; planuri parcelare şi de situaţie; harta Extravilan –cu posibilitatea de interogare a titlurilor de proprietate; harta turistică şi harta pedologică a Timişoarei; sistem informatic rutier; zonele de impozitare; cadastru străzi şi cadastrul parcurilor din Timişoara; planuri istorice oraş şi cetate; fotografii cetate; patrimoniul municipiului Timişoara; aplicarea H.G. nr. 834/1991; imagini satelitare Ikonos şi Sputnic; imagini monumente şi zone protejate, precum şi alte hărţi ale Timişoarei la diferite scări. Suprafaţa totală a teritoriului său administrativ este de 13.003,87 ha, din care cca 7.224,46 ha în intravilan şi cca 5.779,41 ha în extravilan. În prezent aproximativ 60% din suprafaţa totală a oraşului este teren agricol, ceea ce constituie o rezervă însemnată de teren pentru dezvoltarea viitoare a acestuia. În teritoriu, există mari suprafeţe de terenuri, de bună calitate, destinate practicării agriculturii, dar se constată dese transferuri de terenuri de categoria I şi II de fertilitate dinspre agricultură către alte destinaţii, ceea ce produce diminuarea fondului funciar. Importante suprafeţe din teritoriu sunt acoperite cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, care se degradează, sau sunt distruse prin acţiuni de construcţie în forţă pe terenurile agricole. Majoritatea terenurilor agricole sunt terenuri proprietate privată.


- 13 -

În platformele industriale existente există spaţii disponibile, bine echipate cu dotări tehnico-edilitare, costul terenurilor intravilane din aceste zone fiind mult mai ridicat, comparativ cu cele din extravilan, lipsite de orice echipare. Reabilitarea terenurilor şi a clădirilor industriale, dezafectate prin încetarea activităţii, ar produce creşterea atractivităţii acestora pentru promotorii de noi investiţii, în procesul de privatizare. Cu fondurile obţinute din vânzarea spaţiilor comerciale au fost achiziţionate blocuri de locuinţe degradate (structuri) în zona Polonă, care au fost reabilitate fiind realizate 122 apartamente de locuinţe sociale ce au fost atribuite persoanelor cu probleme sociale, tineri proveniţi din centre de plasament din judeţul Timiş. Din fonduri ale bugetului local au fost realizate lucrări de sistematizare verticală şi lucrări de construcţie utilităţi tehnice (căi de acces şi pietonale, apă, canalizare, gaz, electricitate, telefonie etc.) a terenurilor aflate în proprietatea municipiului Timişoara şi destinate construcţiei de locuinţe (str. Miloia, str. Câmpului, str. Istria, zona Polonă). Tot din fonduri ale bugetului local au fost achiziţionate echipamente şi au fost realizate diverse lucrări de investiţii (realizare reţea gaze naturale, montare şi branşare centrală termică proprie, contorizare electrică individuală la blocurile BH1 şi B2 din str. Miloia). Din fonduri guvernamentale române şi fonduri ale bugetului local în anul 2004 au fost finalizate următoarele obiective: Centrul de tranzit pentru minori „Sfântul Nicolae” – realizat prin mansardarea Grădiniţei din str. Platanilor situat în str. Platanilor nr. 2; Cantina de Ajutor Social precum şi Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice situate pe str. Telegrafului. Din fonduri Guvernamentale germane şi fonduri ale bugetului local, în anul 2006 au fost finalizate lucrările de construire şi amenajare ale Pieţei de Gros din Timişoara. Ca măsură de revitalizare urbană a unor zone necontrolate, au fost amplasate staţii de alimentare auto cu combustibili lichizi, amplasate iniţial pe domeniul public, ulterior pe terenuri private. Din punct de vedere al suprafeţelor plantate persistă imaginea publică emblematică -“Timişoara oraş grădină”, Patrimoniul „verde” a sporit în anul 2006 cu o suprafaţă de 20 ha de perdea de protecţie forestieră cuprinzând un număr de 19.241 arbori de diverse specii. Se fac eforturi susţinute în vederea întreţinerii şi îmbogăţirii permanente a arealului verde. Despre o altă sursă potenţială de sănătate - apele geotermale subterane de pe raza municipiului - trebuie menţionat că nu sunt valorificate la parametrii de eficienţă maximă. Inexistenţa unui Planului Urbanistic Periurban, ca instrument de corelare a temelor de elaborare a PUG-rilor comunelor din Aglomeraţia Urbană Timişoara cu PUG-ului Municipiului Timişoara, a dus la apariţia unor zone de conflict, la limita de vecinătate a localităţilor. Dezvoltarea extensiei localităţilor de-a lungul căilor de comunicaţii rutiere majore, cu funcţiuni eterogene (comerţ, depozitare, spaţii de producţie, parcuri industriale, birouri, locuinţe) cu consecinţele decurgând din aceasta (lipsa echipării conducând la costuri exagerate, reducerea fluenţei circulaţiei şi a vitezei de rulare), imaginea necontrolată de calitate îndoielnică la intrările în localitate şi existenţa “cartierelor suburbane” pe teritoriul comunelor limitrofe, sunt rezultatul lipsei structurilor constituţionale de cooperare intercomunale, bazate de parteneriat Patrimoniul arhitectural al Municipiului Timişoara Municipiul Timişoara, atestat documentar din 1212, deţine un amplu şi valoros patrimoniu arhitectural ce cuprinde 57 de monumente şi ansambluri de arhitectură şi 23 de grupuri de clădiri şi zone delimitate ca rezervaţii de arhitectură. Cele mai vechi monumente de arhitectură păstrate în integritatea formelor structurale şi plastice, datează din ultimele trei secole şi poartă amprenta stilurilor baroc şi neoclasic, a eclectismului celei de-a doua jumătăţi a secolului 19 sau a liniilor sinuoase a stilului secession. Incluzând atât elementele naturale – legate de sit, de topografie, de climat – cât si elementele construite de fiinţa umană, produs al valorilor sale artistice şi culturale, patrimoniul arhitectural istoric formează o parte importantă a ţesutului urban, fiind un capital valoros pentru asigurarea memoriei şi a identităţii oraşului şi a locuitorilor săi. Patrimoniul arhitectural este recunoscut atât pe plan naţional - ca şi ansamblu de arhitectură de interes naţional (grupa A), cât şi pe plan internaţional. Municipiul deţine peste 14.000 de clădiri istorice (construite înainte de anul 1940), care conferă oraşului o identitate inconfundabilă. Din nefericire, datorită vechimii lor şi unei întreţineri inadecvate pe parcursul deceniilor trecute, majoritatea clădirilor se află într-o fază avansată de uzură. Acest important patrimoniu de arhitectural necesită protecţie imediată, întrucât el defineşte personalitatea oraşului, iar pierderile pe care le suportă reprezintă distrugeri de valori culturale locale dar şi naţionale. În acest context a devenit iminentă necesitatea implementării unui program participativ de reabilitare - la care să ia parte locatarii, autorităţile, reprezentanţii mediului economic local, micii meseriaşi şi alte organizaţii ale societăţii civile - care să urmărească asigurarea creşterii capacităţilor specifice fiecărei


- 14 -

categorii implicate în procesul de reabilitare urbană. Consensul tuturor partenerilor implicaţi în program poate potenţa dezvoltarea locală în direcţia asigurării unui habitat prietenos prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuire şi creşterea calităţii vieţii locuitorilor. Protejarea şi renovarea patrimoniului arhitectural presupune - pe lângă o schimbare a mentalităţii cetăţenilor, care nu cunosc valoarea acestui patrimoniu şi nici metodele corecte de intervenţie în vederea protejării acestuia - o alocare masivă de fonduri, ce nu este posibilă în situaţia de faţă. Timişoara se confruntă cu multe probleme şi trebuie să-şi echilibreze capacitatea de a răspunde la acestea, păstrând însă, în acelaşi timp, actualul nivel al serviciilor si infrastructurii, în condiţiile unor resurse financiare limitate. În acest context a devenit iminentă necesitatea elaborării unei strategii de acţiune la nivel local, crearea unor condiţii cadru care să stimuleze demararea unui proces riguros de reabilitare a patrimoniului arhitectural în cartierele istorice reprezentative: Cetate, Iosefin şi Fabric. Reprezentanţii Primăriei Municipiului Timişoara au demarat încă din anul 2005 acţiuni concentrate. Astfel, au fost făcute demersuri pe lângă Guvernul German pentru a obţine acordul acestuia de a susţine replicarea în Timişoara a programului de reabilitare a centrului istoric al Sibiului – propunere acceptată. Cu sprijinul logistic şi financiar al specialiştilor germani au fost efectuate studii (socio – economic şi de arhitectură) pentru a cunoaşte dimensiunea reală a intervenţiilor necesare în trei cartiere istorice ale Timişoarei: Cetate, Iosefin şi Fabrik. Aceste studii atestă următoarele aspecte:

- în cele trei cartiere locuieşte jumătate din populaţia oraşului; - majoritatea locuitorilor au o legătură strânsă cu clădirile în care locuiesc şi nu doresc să se mute în

altă parte; - jumătate din locuitori nu dispun de un venit propriu (copii, bătrâni şomeri); - mai mult de două treimi din gospodării dispun de un venit lunar de maxim 250 EUR; - mai puţin de 10% din construcţiile istorice sunt reabilitate parţial; dintre acestea mai mult de 50%

prezintă deficienţe în metoda de reabilitare abordată; - mai mult de jumătate din clădirile istorice se află în stare avansată de degradare; - două treimi din faţadele clădirilor se află în stare avansată de degradare; - o treime din acoperişuri sunt degradate; - 85% din construcţii prezintă igrasie medie sau severă;

Principalele cauze care au contribuit la degradarea ireversibilă a clădirilor istorice din patrimoniul arhitectural al municipiului sunt următoarele:

- timpul şi mediul fizic prin: cutremure, agenţi fizici, chimici şi biologici - schimbarea destinaţiei iniţiale prin transformarea nivelelor si afectarea structurii portante; - interesul investitorilor pentru eliberarea de amplasamente, soldat cu distrugerea voită şi încurajat prin

diferite practici (neîntreţinere, dezafectare, desfacerea învelitoarei). - sistarea şantierelor de restaurări la monumente, pe diferite perioade, conduce la accelerarea

degradărilor; - litigii între proprietari, care blochează lucrările de întreţinere sau consolidare până la pronunţarea

sentinţei definitive. - degradarea accentuată de către utilizatorii temporari ale acestor spaţii. contracte de închiriere pe

termen scurt, care conduc la intervenţii locale, de minimă investiţie, fără rezolvarea problemelor de fond ale întregii construcţii şi care lasă în continuare cale liberă degradării acesteia

- existenţa unor normative depăşite, ce nu prevăd modalităţi de dispunere a conductelor de gaz, firidelor de branşament, instalaţiilor electrice, pe clădirile de valoare.

- veniturile reduse şi costurile de întreţinere în creştere ce-i împiedică pe actualii proprietari să investească în reabilitarea clădirilor;

- absenţa echipelor specializate în lucrări de conservare/reabilitare a clădirilor de patrimoniu şi executarea lucrărilor cu personal nefamiliarizat doar în lucrări noi de construcţii. Asemenea firme deschid mari suprafeţe de lucru, contraindicate protejării clădirilor, nu asigură succesiunea operaţiilor pentru conservare şi nu realizează lucrări de fineţe pentru conservarea detaliilor. Continuarea şi renaşterea vechilor meserii şi tehnici specializate sunt esenţiale. Formarea de specialişti în conservarea patrimoniului în Timişoara este bine sprijinită prin existenţa unui liceu de arhitectură cu clase de restaurare, cât şi de învăţământul superior de arhitectură.


- 15 -

Totodată, studiul a demonstrat impactul mare pe care starea fizică a clădirilor istorice o are asupra dezvoltării economice a Municipiului Timişoara, având în vedere că zonele istorice sunt zonele centrale, reprezentative ale acestuia. Guvernul Republicii Federale Germania a aprobat finanţarea proiectului „Reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara” - componenta asistenţă tehnică – iniţiat de Primăria Municipiului Timişoara, care a demarat în ianuarie 2006 şi este în prezent în implementare, cu asistenţă tehnică de specialitate din partea Deutsche Gesellschaft für Technische Zusammenarbeit (GTZ) până în anul 2008. Proiectul se derulează în colaborare cu cele două oraşe germane înfrăţite cu Timişoara: Gera şi Karlsruhe. În contextul acestui proiect a fost înfiinţat şi funcţionează în cadrul organigramei Primăriei Municipiului Timişoara „Centrului de Coordonare pentru Reabilitarea Urbană din Timişoara”(CRUT), prin intermediul căruia se derulează activităţii diverse vizând reabilitarea clădirilor istorice: - consultanţă gratuită care oferă consultanţă gratuită pentru proprietari şi asociaţiile de proprietari privind metodele corecte de reabilitare precum şi costurile estimate ale lucrărilor necesare (12 asociaţii de proprietari au beneficiat de un raport de consiliere finalizat şi 16 rapoarte de consiliere sunt în lucru); - sensibilizarea locuitorilor privind tehnicile de reabilitare adecvate (au fost elaborate mai multe materiale informative: „Informaţii generale despre proiect”, „Informaţii pentru proprietari” şi „Paşi importanţi pentru o consiliere reuşită” şi presa, televiziunea şi radioul au prezentat informaţii despre activităţile proiectului); - organizarea de cursuri de calificare, în colaborare cu Fundaţia Româno-Germană din Timişoara şi cu sprijinul Camerei de Meserii Rheinhessen, la care au participat 35 de meseriaşi şi 22 de arhitecţi; - identificarea mai multor programe de finanţare: un credit al KfW - Banca Germană pentru Dezvoltare, fonduri europene şi un grant al GTZ demonstrativ, în prezent se pregătesc documentaţiile necesare pentru accesarea de fonduri structurale europene; - elaborarea, în parteneriat public – privat a unui concept integrat de măsuri pentru reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara, pentru perioada 2006-2015; În cadrul proiectului „Reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara” - componenta asistenţă tehnică, Municipiul Timişoara a solicitat şi obţinut finanţare de la GTZ pentru aplicarea unor măsuri demonstrative de calificare la locul de muncă (in situ) a arhitecţilor, inginerilor şi meşterilor în domeniul reabilitării prudente a clădirilor istorice. Aceste măsuri demonstrative, vor fi aplicate în cursul acestui an pe câteva clădiri reprezentative pentru patrimoniul arhitectural al municipiului. Totodată, în contextul punerii în valoare a patrimoniului arhitectural, în perioada 2000 -2006 municipalitatea a alocat fonduri importante pentru executarea unor lucrări de reabilitare a patrimoniului dintre care cele mai semnificative sunt următoarele: - reabilitarea podurilor Decebal şi Traian; - reamenajare urbanistică a bulevardului 16 Decembrie 1989 - pe tronsonul Podul Traian Piaţa Mocioni; - reamenajare urbanistică a bulevardului Regele Carol; - reamenajarea urbanistică a străzii Gh. Doja; - reamenajarea urbanistică a Pieţei Traian; - restaurarea faţadelor Palatului Culturii; - reparaţii de urgenţă pentru conservarea Sinagogii din Cetate; - repararea şarpantei, drenarea fundaţiilor şi restaurarea faţadei la clădirea vechiului Spital Civil de pe strada Mărăşeşti; Din nefericire, datorită situaţiei economice dificile pe care o traversează majoritatea cetăţenilor municipiului Timişoara, această iniţiativă benefică de protejare şi renovare a patrimoniului arhitectural , nu poate fi extinsă şi în sectorul privat fără atragerea unor fonduri adiacente. Acesta este motivul pentru care autorităţile locale au datoria morală de a identifica alternative viabile şi surse de finanţare complementare. „Conceptului integrat de măsuri pentru reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara” poate deveni un important instrument de lucru în mana autorităţilor locale pe baza căruia pot fi atrase pe lângă sursele de finanţare locale şi naţionale, fonduri complementare din partea Uniunii Europene – prin Programul Operaţional Regional 2007 - 2013 (POR) - care să stimuleze, alături de un proces durabil de dezvoltare în cele trei cartiere mai sus menţionate şi unul de reabilitare prudentă a patrimoniului arhitectural existent. Lăudabilă este iniţiativa Fabricii de Bere S.C. Ursus Breweries S.A., care si-a manifestat disponibilitatea de a contribui – în cadrul unui contract de sponsorizare – la reabilitarea unor clădiri istorice


- 16 -

reprezentative. Avem convingerea că în viitor vor exista şi alţi investitori privaţi care vor dori să contribuie din profitul propriu la reabilitarea fondul construit cu adevărat valoros al oraşului, ce-i defineşte imaginea proprie şi de neconfundat.


- 17 -

IV. INFRASTRUCTURA TEHNICĂ 1. CĂILE DE COMUNICAŢII, TRANSPORTUL 1.1. DRUMURI, TRANSPORTUL RUTIER Teritoriul administrativ al municipiului Timişoara posedă o reţea rutieră construită densă formată din drumuri europene, naţionale, judeţene care fac legătura între anumite zone ale ţării străbătând oraşul, cât şi drumuri municipale. Municipiul este un nod major în traficul de tranzit, găsindu-se la intersecţia dintre culoarul 4 european Hamburg – Istambul (care conectează Europa Centrală de Orientul Mijlociu) şi dublura culoarului european Barcelona - St. Petersburg (ce conectează nordul şi sudul Europei). Terminarea noului pod de pe Dunăre, la Calafat, va mări şi mai mult importanţa acestor rute, iar construirea autostrăzii pe traseu coridorului european 4, va mări şi mai mult volumele de trafic. Întrucât nu există o centură ocolitoare, două drumuri europene străbat oraşul: Drumul European E 70, care intră în ţară dinspre Serbia şi face legătura, prin Timişoara, cu sudul ţării şi cu capitala Bucureşti şi Drumul European E 671, care străbate vestul ţării, de la nord la sud, trecând prin Timişoara şi introduc în traficul local inconfort şi aglomerări suplimentare prin traficul greu de tranzit. Intrarea României în Uniunea Europeană are efecte şi asupra circulaţiei rutiere prin creşterea volumului de trafic, atât pe arterele care converg spre frontiera cu Ungaria, cât şi cu cele care converg spre Serbia, ca urmare a ridicării obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români. În acest sens au crescut şi valorile de trafic privind transporturile de persoane şi mărfuri. Judeţul Timiş este în urma multor judeţe privind creşterea gradului de siguranţă rutieră (factorul „drum” fiind unul dintre cauzele generatoare de accidente rutiere). În acest sens exemplificăm :

- lipsa centurii de ocolire a municipiului Timişoara face ca traficul greu care tranzitează oraşul să pătrundă pe arterele de circulaţie cu valori ridicate, creându-se uneori ambuteiaje în trafic.

- lipsa unui management al traficului rutier privind sistematizarea rutieră din Timişoara face ca, la orele de vârf, pe principalele bulevarde şi în intersecţii (V. Pârvan, Bdul Michelangelo, Continental, Puncte Cardinale, Piaţa Mărăşti, Calea Aradului) să se circule bară la bară, neexistând posibilitatea descărcării traficului pe alte artere. Pentru acest fapt se impune crearea de noi amenajări rutiere (pentru viraj dreapta, corelarea semafoarelor rutiere, montarea de camere de supravegherea a traficului rutier, la intersecţii, iluminarea stradală a arterelor, crearea unor giraţii). Starea carosabilului pe unele străzi este degradată, impunându-se lucrări de refacere totală a acestora iar marcajele rutiere să fie făcute cu materiale rezistente. Numărul crescut al lucrărilor de reabilitare a reţelelor de apă şi canal din Timişoara face ca traficul să fie deviat pe străzi laterale care nu pot prelua numărul mare de autovehicule, fapt pentru care se impune lărgirea acestora şi crearea de parcări laterale.

- Lipsa parcărilor pentru autovehicule face ca uneori traficul rutier să se blocheze datorită opririlor sau staţionărilor neregulamentare, impunându-se crearea de parcări etajate în zona centrală unde sunt concentrate majoritatea serviciilor publice.

Cu toate acestea, constant, nu se alocă fonduri de la bugetul de stat pentru reabilitarea drumurilor naţionale sau europene, deşi Timişoara, având una dintre cele mai mari rate de motorizare din ţară, contribuie, prin taxe şi accize la benzină, cu sute de miliarde de lei, an de an la bugetul de stat. Dacă, de exemplu, în 2003 contribuţia timişorenilor la fondul de drumuri a fost de 25 de milioane de lei , au fost realocaţi Timişoarei doar 1%. In anii 2004, 2005, 2006 nu au fost alocate fonduri de la bugetul de stat pentru reabilitarea drumurilor. Prin urmare, lucrările de investiţii, reparaţii şi întreţinere a drumurilor municipale se realizează doar din fonduri ale bugetului local. Lungimea totală a străzilor Timişoarei este de 582 km., din care 2,65 km - străzi de categoria I (100% modernizate), 56,4 km - străzi de categoria II (100% modernizate), 474,3 km - străzi de categoria III (74,6% modernizate) şi 48,6 km - străzi de categoria IV (53% modernizate). Suprafaţa totală a căilor de comunicaţii rutiere timişorene este de 575,43 ha. În municipiu se remarcă existenţa unei concepţii flexibile în domeniul infrastructurii de circulaţie, cu o vechime mai mare de 100 ani, structura existentă a reţelei stradale majore fiind inelar-radială, bine


- 18 -

structurată la nord de canalul Bega şi mai puţin conturată în partea de sud, cuprinzând artere de penetrare spre zona centrală şi 4 inele majore de circulaţie. Datorită inconsecvenţei în proiectarea şi construcţia drumurilor, manifestată mai ales în ultimii 20 de ani, nu este realizată închiderea completă a inelelor de circulaţie, în unele zone existând întreruperi şi ale drumurilor radiale, ceea ce produce perturbarea întregii circulaţii urbane. Centrul oraşului este străbătut de calea ferată, respectiv de canalul Bega, care împreună creează un inel ce izolează puternic partea centrală de restul oraşului şi îngreunează conexiunile între partea de nord şi cea de sud a oraşului, din cauza numărului insuficient de locuri prin care se face legătura nord - sud, adică poduri peste Bega, respectiv pasaje şi viaducte peste calea ferată. Aceste bariere şi discontinuităţi ale structurii rutiere, introduc tensiuni în traficul urban, producând congestii (prin aglomerarea traficului pe arterele din centrul oraşului) sau întârzieri în trafic (prin devierea pe rute ocolitoare) ceea ce determină pierderi de timp, consum de combustibil, respectiv poluarea mediului. Inexistenţa unui Plan Urbanistic General Periurban, instrument necesar pentru asigurarea unei dezvoltări urbane armonioase a zonei a determinat necorelarea între reţelele rutiere municipale şi periurbane, ceea ce determină discontinuităţi în trafic. Constatând aceste aspecte negative şi înţelegând importanţa căilor de comunicaţii în dezvoltarea generală a localităţii, reabilitarea reţelelor rutiere a constituit una dintre priorităţile majore ale administraţiei publice locale. În acest sens, Primăria Municipiului Timişoara colaborează cu specialişti germani de la Fraunhofer Institut für Produktionstechnik und Automatisierung IPA în vederea elaborării unui concept de trafic metropolitan integrat (intermodal), în vederea asigurării mobilităţii traficului urban şi periurban. Principalele obiective avute în vedere sunt:

1. reducerea traficului în oraş prin realizarea centurilor 2. completarea inelelor şi penetraţiilor (radiale) 3. realizarea unei reţele de transport în comun eficient 4. realizarea de staţii de schimb intre transportul urban şi extraurban 5. realizarea zonelor rezidenţiale cu viteza de circulaţie de 30 km/oră 6. realizarea de parcaje colective terane, supra şi subterane 7. realizarea pistelor pentru biciclişti 8. realizarea zonelor pietonale

Principalele lucrări de investiţii derulate în ultimii ani au vizat refacerea arterelor rutiere adiacente liniilor de tramvai modernizate în cadrul programului derulat cu Banca Europeană de Investiţii. În 2003, Primăria Municipiului Timişoara a lansat o emisiune de obligaţiuni în valoare de 100 de miliarde de lei. Banii au fost direcţionaţi către trei lucrări majore de infrastructură:

- amenajarea inelului de circulaţie 2 pe sectorul Calea Aradului – strada Antenei, - modernizarea străzii 1 Decembrie 1918 - modernizarea străzilor Preyer, Ioan Barac şi bucla din B-dul Dâmboviţa, în continuarea

bulevardului Tinereţii. În perioada 2003 – 2007 au fost realizate lucrări de întreţinere curentă şi reparaţii la infrastructură şi îmbrăcăminte asfaltică a străzilor după cum urmează:

• 2003 - lucrări de întreţinere şi reparaţii S = 113.044 mp; - lucrări de împietruire S = 53.274 mp;

• 2004 - lucrări de întreţinere şi reparaţii S = 196.014 mp; - lucrări de împietruire S = 129.012 mp;

• 2005 - lucrări de întreţinere şi reparaţii S = 265.497 mp; - lucrări de împietruire S = 147.481 mp; • 2006 - lucrări de întreţinere şi reparaţii S = 251.800 mp; - lucrări de împietruire S = 73.065 mp. • 2007 - lucrări de întreţinere şi reparaţii S = 509.106,8 mp; - lucrări de împietruire S = 134.358 mp.


- 19 -

Lucrări de modernizare străzi executate în perioada 2003 – 2007 au fost următoarele: • 2003 - lucrări de investiţii S = 37.624 mp carosabil;

S = 13.357 mp trotuare; • 2004 - lucrări de investiţii S = 33.002 mp carosabil

S = 13.826 mp trotuare; • 2005 - lucrări de investiţii S = 33.776 mp carosabil

S = 23.268,9 mp trotuare; • 2006 - lucrări de investiţii S = 130.026 mp carosabil

S = 56.843 mp trotuare; • 2007 - lucrări de investiţii S=140.825,7 m carosabil; S=55.017 mp trotuare;

Pentru execuţia acestor lucrări de reparaţii şi investiţii au fost cheltuite din bugetul local sume importante:

2003 2004 2005 2006 2007 Buget local, din care (mii lei): - Investiţii 5.487,48 15.890,99 16.943,48 27.666,17 42.475,73 - Lucrări curente 12.037,0 15.097,67 27.281,41 25.678,53 42.945,71 Pondere în total buget local

8,7% 8,8% 11,6% 13,6% 8,31%

Modernizarea parcărilor din Timişoara Pentru modernizarea parcărilor din Timişoara, Telpark investeşte peste şase miliarde de lei Timişoara fiind un oraş care a făcut pionierat în implementarea sistemelor de parcare. În 1998, când SC „Administrarea Domeniului Public” SA (ADP) a lansat sistemul Telpark, în toate localităţile mari din România se parca haotic, iar în numeroase cazuri maşinile staţionate neregulamentar produceau blocaje rutiere. Reglementarea modului de parcare a dus rezolvarea problemelor create de aglomeraţie şi a blocaje. Prin urmare, rând pe rând, după modelul Timişoarei, oraşele importante au apelat la un sistem sau altul, astfel încât acum parcarea să se poată face în mod civilizat. În această perioadă, Telpark Timişoara a ajuns la maturitate cu investiţii în valoare de peste şase miliarde de lei şi cu o permanentă grijă pentru modernizarea parcărilor. Mai mult, ADP, societatea care deţine licenţa Telpark pentru România, a vândut dreptul de utilizare altor două municipalităţi, cele din Târgu Mureş şi Satu Mare. SC ADP SA a pregătit un nou program de modernizare a parcărilor: “Telpark – investiţii şi performanţă” este titulatura sub care sunt derulate proiectele pentru perioada imediat următoare, în care ADP alocă peste şase miliarde de lei pentru amenajarea a şase parcări cu acces controlat (cu barieră) şi supraveghere video. Iniţiativa răspunde solicitărilor de a găsi soluţii pentru supravegherea anumitor parcări din Timişoara şi, în acelaşi timp, contribuie la descongestionarea parcărilor din centrul oraşului. Utilizatorii sistemului Telpark au solicitat în mai multe rânduri căutarea unor soluţii de supraveghere a parcărilor, pentru a fi evitate spargerea sau furtul autoturismelor. De asemenea, au existat solicitări vizând paza pe timpul nopţii. Toate aceste cereri vor fi rezolvare o dată cu aplicarea noului „Regulament de funcţionare” al sistemului Telpark. Şedinţa Consiliului Local Timişoara din 11 noiembrie 2003 a aprobat modificarea „Regulamentului de funcţionare”, care permite amplasarea unor bariere de control al accesului şi unor camere video, astfel încât să fie posibilă supravegherea parcărilor vreme de 24 de ore din 24. În prima fază, şase parcări vor fi modernizate şi vor asigura condiţii suplimentare de siguranţă: Bega, Modex, Lenau (Central), Piaţa 700, str. I. Maniu şi stadionul „Dan Păltinişanu”. Articolul 4 al regulamentului prevede că „accesul în aceste parcări se va face pe bază de cartele magnetice, care se vor achiziţiona de la punctul de control acces, aflat la intrarea în parcare”. Staţionarea va fi taxată potrivit unor tarife orare aprobate de Consiliul de Administraţie al operatorului, cu avizul Primăriei Municipiului Timişoara. Persoanele fizice şi juridice deţinătoare de abonamente de parcare Telpark pentru zona respectivă beneficiază de 50% reducere la tariful orar aplicat.


- 20 -

Noile prevederi anulează orice şansă ca rău platnicii să poate utiliza parcările, practic să ocupe locurile celor ce respectă legea. Accesul cu cartelă magnetică achiziţionată la intrarea în parcare evită în acelaşi timp situaţiile conflictuale apărute între rău platnici şi inspectorii ADP şi procedurile ceva mai anevoioase de recuperare a banilor, cum ar fi acţiunile în instanţă. ADP a devenit singurul administrator al sistemului de parcare cu taxă din Timişoara, cu începere din 31 august 2003, dată la care a luat sfârşit perioada de asociere cu firma maghiară Huropark. Fostul partener a adus licenţa Telpark din Ungaria şi, potrivit contractului semnat în 1998, vreme de cinci ani a beneficiat de 26% din încasări. Acum, toate sumele rezultate din încasările Telpark intră în contul ADP, ceea ce permite creşterea substanţială a investiţiilor şi sporirea fondurilor vărsate la bugetul local. ADP va investi, într-un an de zile, peste 6 miliarde de lei pentru modernizarea celor şase parcări. Astfel, ADP dublează investiţiile realizate din 1998 încoace. Acţiunea este doar un prim pas spre realizarea unui sistem integrat de parcări terane, supraterane şi subterane de care oraşul are nevoie. Obiectivele principale ale planului de investiţii sunt: * Amenajarea parcărilor prin reparaţii capitale, realizarea de marcaje, plantarea de borne de delimitare, amenajarea zonelor verzi din interiorul zonelor de staţionare * Amenajarea accesului în parcări prin montarea unor echipamente care să controleze accesul (bariere) şi să contorizeze timpul de staţionare * Montarea unor dispozitive care să indice numărul de locuri disponibile în parcare şi a unor camere video de supraveghere Prin urmare, sistemul propus asigură o incintă iluminată, supravegheată non-stop prin camere video şi monitorizarea întregii activităţi din spaţiul parcării. De asemenea, în perioada 2003-2007 din sursele proprii ale S.C Administrarea Domeniului Public S.A, în Municipiul Timişoara au fost realizate un număr de 1.030 parcări. În anul 2007 a fost finalizată lucrarea de instalare a sistemelor de parcare cu bariere în trei locaţii, Modex, Bega şi Stadion şi a fost implementat sistemul de taxare a parcării cu ajutorul telefonului mobil.

În ultimii ani numărul maşinilor în Timişoara a ajuns la peste 100.000, la care se mai adaugă maşinile cu numere de Bucureşti, cele înregistrate în alte judeţe şi cele aflate în tranzit. O alternativă viabilă pentru mărirea suprafeţei de parcare sunt "parcările ecologice sau parcările verzi". Parcările verzi sunt o noutate în materie de înlocuire a asfaltului din parcările auto. Suprafeţele care utilizează acest gazon, sunt mai apropiate de natură, reducând scurgerile apelor pluviale şi emisiile poluante, micşorând temperatura la nivelul suprafeţei şi menţin o insulă verde în zonele aglomerate. Prin folosirea suporturilor speciale se obţine un gazon uniform, având calităţi mecanice comparabile cu asfaltul, capacitatea de încărcare fiind de 40 tone/mp. Pavajul cu gazon este alcătuit din sisteme grilă din plastic cu celule rigide umplute cu pietriş, pământ şi iarbă.

Nr. crt.

Parcări realizate Nr. de locuri

1. Parcarea - Str. Porumbescu 75 2. Parcarea - Calea Şagului 220 3. Parcarea - Badea Cârţan 53 4. Parcarea - Calea Aradului 110 5. Parcarea - Zona Stadion 209 6. Parcarea - Calea Torontalului 156 7. Parcarea - General Dragalina 62 8. Parcarea - Bd.Cetăţii 145

TOTAL 1030


- 21 -

Parcările ecologice, sunt în prezent în centrul atenţiei arhitecţilor urbani în toate zonele aglomerate ale marilor oraşe, constituind o soluţie concretă şi eficientă ecologic şi economic, deoarece parcările clasice cu suprafaţă asfaltată accentuează problemele de poluare, mărind gradul de disconfort prin temperatura ridicată şi mirosul rezultat din emisiile de hidrocarburi. În acest sens, în prezent există realizări în lumea occidentală cu referiri tehnice prin care noul proiect pentru o parcare ecologică a redus suprafaţa impermeabilă cu 40%, a crescut spaţiul de parcare cu 20% şi a economisit 20% din costurile de construcţie ale proiectului original convenţional. Datorită acestor avantaje şi în Timişoara există mai multe oportunităţi pentru înfiinţarea de parcări ecologice. Datorită numeroaselor solicitări primite din partea cetăţenilor, pentru anul 2008, s-au stabilit următoarele locaţii în vederea amenajări de parcări ecologice: - Zona Calea Şagului - în careul de blocuri cuprins între străzile-Mureş nr.2, Hărniciei nr.4 şi Intrarea Plantelor nr.1,2; - Zona Spitalul Judeţean - în careul cuprins pe B-dul. Dr. Iosif Bulbuca nr. 145-147 şi Str. Dr. Ioan Mureşan; - Zona Dorobanţilor - în careul cuprins pe Str. Lalelelor bl. E11, str G.Bacovia bl.E.10 şi Calea Dorobanţilor bl. E 5;Zona Circumvalaţiunii - Str. Salciei nr2; - Zona Şt.O.Iosif-în careul cuprins pe Str. Ştefan cel Mare bl. 11, 12, 13, Str. Soarelui nr. 1-3, Str.Şt.. Iosif bl. 8, 9, 10, 11.Pe Strada Zarand nr. 1, 3, 5, 7. Pe Strada Musicescu nr. 4-6. Prin realizarea acestor parcări ecologice se vor suplimenta în zonele menţionate mai bine de 300 locuri de parcare, se vor amenaja 2100 ml de gard viu, se vor planta peste 780 arbori şi arbuşti ceea ce va conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului, la o estetică mai deosebită a spaţiului, la ameliorarea standardului de viaţă a locuitorilor din zonă. 1.2. CAI FERATE . TRANSPORTUL FEROVIAR Judeţul Timiş are cea mai densă şi cea mai veche reţea de căi ferate din România, având 90,5 Km cale ferată/100 Km2 de teritoriu, iar Municipiul Timişoara cu cele 5 staţii feroviare, respectiv Timişoara Nord, Timişoara Est, Timişoara Vest, Timişoara Sud şi Timişoara CET, este cel mai important nod de cale ferată din partea de vest a ţării, prin care se asigură următoarele legături :

- prin linia 100 magistrala între Bucureşti – Orşova- Timişoara- Jimbolia- Serbia - prin linia 218 magistrala între Timişoara- Arad - prin linia 124 între Timişoara- Reşiţa - prin linia 124/129 principală Timişoara- Stamora Moraviţa- Serbia - prin linia 125 între Timişoara- Buziaş- Lugoj - prin linia 217 între Timişoara- Radna, linie care leagă 2 magistrale, adică linia 100 şi

linia 200 Bucureşti- Braşov- Sibiu- Deva- Arad- Curtici- Ungaria Prin toate aceste linii se poate ajunge înspre toate colţurile judeţului prin intermediul altor linii secundare. Legătura cu Serbia se face prin două staţii de frontieră Stamora Moraviţa şi Jimbolia. Linia Timişoara – Stamora Moraviţa are o lungime de 57,989 Km şi este alcătuită din suprastructură formată din traverse de beton T13 şi şina tip 49. Linia Timişoara – Jimbolia are o lungime de 43,844 Km şi este alcătuită din suprastructura formată din traverse de beton T13 şi şina tip 49. În prezent nu există o legătura directă cu Ungaria de pe teritoriul judeţului Timiş, acest lucru devenind posibil doar în cazul amenajării suprastructurii şi infrastructurii căii ferate pe distanţa Dudeştii Noi - Lovrin - Sânnicolau Mare - Cenad şi după reconstrucţia podului de cale ferată peste Mureş de la Cenad. Pe cuprinsul judeţului Timiş calea ferată însumează 1069 Km de linie simplă din care 795,231 reprezintă linie curentă ( între staţii ) , iar pe 186 de Km calea ferată este electrificată, respectiv pe linia 100 între Timişoara şi graniţa cu judeţul Caraş-Severin spre Caransebeş Km 496+765 şi pe linia 218 spre Arad la graniţa cu judeţul Arad Km 28+744. Reţeaua de căi ferate din Banat va fi afectată în cazul aplicării HG 1409 din 2007 care prevede ca liniile neinteroperabile secundare ( care în Banat reprezintă 40% din total ) să fie închise în cazul în care nu vor fi închiriate de alte societăţi. La aceasta data sunt închiriate secţiile de circulaţie Buziaş- Gătaia, Gătaia- Jamu Mare, respectiv Voiteni – Gătaia. În ceea ce priveşte echiparea tehnică menţionăm ca din luna iunie 2004 s-au finalizat lucrările de modernizare în staţia Timişoara Nord conform normelor europene. Se are în vedere în cadrul aceluiaşi program şi modernizarea staţiei Lugoj.


- 22 -

În Municipiul Timişoara există anumite conflicte de trafic între traficul feroviar şi cel rutier determinate de traficul feroviar care traversează oraşul. Sunt studiate diferite variante pentru rezolvarea acestor probleme. Densitatea zilnică a traficului de călători este de 84 perechi trenuri de persoane/zi, după cum urmează:

- pe traseul Timişoara Nord – Radna un număr de 5 perechi trenuri de călători/ zi - pe traseul Timişoara Nord - Cenad un număr de 6 perechi trenuri de călători/ zi - pe traseul Timişoara Nord – Nerău un nr. de 6 perechi trenuri de călători/zi - pe traseul Timişoara Nord – Aradul Nou un nr. de 8 perechi trenuri de călători/ zi - pe traseul Timişoara Nord – Lugoj via Recaş un nr. de 16 perechi trenuri de călători/ zi - pe traseul Timişoara Nord – Buziaş – Lugoj un nr. de 19 perechi tr. de călători/zi - pe traseul Timişoara Nord –Stamora Moraviţa un nr. de 8 perechi tr. de călători/zi - pe traseul Timişoara Nord –Cruceni un nr. de 4 perechi tr. de călători /zi - pe traseul Timişoara Nord-Jimbolia un nr. de 6 perechi tr. de călători/zi - pe traseul Timişoara Nord – Periam un nr. de 6 perechi tr. de călători/zi

Numărul total de călători îmbarcaţi în anul 2007 în staţiile de cale ferată care formează Complexul Timişoara au fost de 6.234.137. Transportul feroviar de mărfuri se desfăşoară în zona Timişoara cu încărcarea/descărcarea vagoanelor în staţiile Timişoara Nord, Timişoara Sud, Timişoara Est, Timişoara Vest, Timişoara CET, Semenic şi compunerea de trenuri între aceste staţii şi Ronaţ Tj. Între staţiile Complexului Timişoara şi Ronaţ Tj circulă zilnic în medie 3 perechi trenuri de marfă. Menţionăm ca aceasta activitate este sub posibilităţile de transport pe care le oferă calea ferată, traficul fiind influenţat direct de către solicitările de transport ale beneficiarilor. Traficul actual reprezintă 50% din capacitate. Datorită consumului mare de munca vie, combustibil şi materiale transportul feroviar este nerentabil. 1.3. CĂI AERIENE, TRANSPORTUL AERIAN

Accesul Municipiului Timişoara la căile de comunicaţii aeriene internaţionale este un factor determinant pentru dezvoltarea sa economică şi socială. Situat, la o distanţă de aproximativ 12 km de Municipiul Timişoara, Aeroportul Internaţional Timişoara este unul din cele 4 aeroporturi internaţionale din România, fiind aeroport alternativ, de importanţă strategică, pentru Aeroportul Internaţional Otopeni – Bucureşti şi putând deservi toată Regiunea V Vest cât şi Euroregiunea DKMT. Primele demersuri privind înfiinţarea unui aeroport în Timişoara datează din anul 1935, dar construcţia acestuia pe actualul amplasament - în vecinătatea Comunei Giarmata - a început doar în anul 1960, inaugurarea definitivă fiind realizată la 28.02.1964, când s-a dat în folosinţă actualul terminal pentru curse interne. Până în anul 1976 Aeroportul Timişoara este destinat traficului intern de pasageri şi mărfuri. În perioada 1975 -1980 s-au realizat următoarele investiţii:

• prelungirea pistei de decolare-aterizare aeronave, de la 2.500 m la 3.500 m; • terminalul pentru curse internaţionale; • turnul de control; • salonul oficial şi sediului administrativ al aeroportului.

La 30 octombrie 1980, Aeroportul Timişoara a devenit operaţional şi traficului internaţional. Între anii 1980 -1989, pe Aeroportul Internaţional Timişoara – Giarmata operau atât curse interne - ce legau Timişoara de Bucureşti şi Constanţa - cât şi curse internaţionale - spre Frankfurt, New York, Chicago. În anul 1998 a fost inaugurată hala de depozitare mărfuri, care este singurul terminal cargo funcţional din partea de Vest a României. După anul 1989, odată cu schimbările ce au avut loc în Europa Centrală şi Europa de Est, s-au dezvoltat atât traficul aerian (transportul de pasageri şi marfă), cât şi serviciile oferite pasagerilor şi companiilor de transport aerian. Pistele de aterizare/decolare au fost modernizate având dimensiuni de 3500x45m şi permit operarea tuturor tipurilor de aeronave, fără restricţii. In cursul anului 2000 au fost executate lucrări de reparaţie capitală a pistei, prin aşternerea unui covor asfaltic pe toată suprafaţa pistei. Sistemul de balizaj luminos al pistei şi mijloacele de radionavigaţie au fost modernizate astfel încât în acest an se va trece la operarea aeronavelor în condiţii de vizibilitate redusă la categoria III OACI(maximum posibil).


- 23 -

În prezent, companiile româneşti şi străine de transport aerian operează pe Aeroportul Timişoara şi asigură atât curse regulate, cât şi curse charter de pasageri şi marfă, legând Timişoara de importante oraşe ale lumii: Munchen, Milano, Frankfurt, Dusseldorf, Viena, Paris, Verona, Treviso, Bergamo, Chişinău şi altele. Activitatea Aeroportului Timişoara se desfăşoară în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor Organizaţiei Aeronautice Civile Internaţionale şi ale Codului Aerian Român. Aeroportul din Timişoara este membru permanent al Consiliului Internaţional al Aeroporturilor (ACI – Europe). Prin statutul său, Aeroportul Internaţional Timişoara are ca principale obiecte de activitate:

• dirijarea la sol a aeronavelor; • deservirea la sol a aeronavelor; • prestaţii legate de transportul aerian (informaţii trafic aerian, rent a car, restaurant, bar, magazine

în regim duty-free, schimb valutar, asistenţă medicală, transportul pasagerilor de la / spre aeronavă de la / spre terminal etc.)

Datorită poziţiei sale favorabile, beneficiind de condiţii naturale deosebite (număr record de zile favorabile decolării/aterizării navelor aeriene), aeroportul are un potenţial ridicat de dezvoltare competitivă pe plan european. Aeroportul Internaţional Timişoara este prima rezervă a aeroportului Bucureşti – Otopeni şi a celui din Belgrad, Serbia, ceea ce presupune că în cazul în care acestea se închid temporar, tot traficul acestora se va transfera pe Aeroportul Timişoara. Totodată s-a dezvoltat traficul în regim “HAB”, atât pentru Compania Carpatair, cât şi pentru Compania Tarom. Astfel, Aeroportul Internaţional Timişoara devine una dintre principalele porţi de intrare în Zona de Vest a României şi este tranzitat de mulţi oameni de afaceri, investitori români şi străini, care îşi desfăşoară activitatea în această zonă. Factorul zonal conferă Aeroportului Internaţional Timişoara un mediu prielnic de dezvoltare, Zona de Vest fiind una dintre cele mai dinamice şi dezvoltate ale României, oferind o gamă largă de produse şi servicii care se adresează atât consumatorilor interni, cât şi consumatorilor externi. Totodată, prin poziţionarea geografică, beneficiem de una din cele mai dezvoltate reţele de drumuri, căi ferate şi de telecomunicaţii. Construirea autostrăzii Budapesta – Timişoara – Bucureşti, care va fi amplasată în apropierea aeroportului va potenţa creşterea transportului de pasageri şi marfă. Având în vedere cele menţionate anterior este evident că pentru următorii ani se preconizează o creştere importantă a traficului aerian de pasageri şi marfă. Aceste motive sunt determinante în elaborarea unui plan de dezvoltare pentru aeroport, care să cuprindă întreaga sferă de activitate a aeroportului şi prin care se va acorda o atenţie deosebită creşterii calităţii şi diversificării serviciilor oferite pasagerilor şi companiilor de transport aerian.

Realizările obţinute în anul 2007 de către societatea noastră au avut în vedere, atingerea următoarelor obiective:

1. din punct de vedere operaţional:

- asigurarea siguranţei zborurilor - creşterea calităţii serviciilor asigurate prin dirijarea şi deservirea la sol a aeronavelor - dezvoltarea traficului aerian - satisfacerea cerinţelor clienţilor săi ( pasageri şi companii aeriene) - gestionarea informaţiilor legate de traficul aerian şi de activitatea operaţională

2. realizarea de obiective de investiţii:

- Extindere aerogară interne - Construirea a trei porţi de îmbarcare din alocaţie bugetară (2.000.000) şi surse proprii (500.000). Obiectiv finalizat în ianuarie 2008. - Drum acces şi parcare transportatori marfă şi personal - Creşterea numărului locurilor de parcare cu 220 de locuri şi fluidizarea traficului, valoarea totală a lucrărilor fiind de 1.960.000 - Amenajare cale rulare C-F şi extindere platformă staţionare aeronave pe direcţia Est - Realizarea obiectivului are ca scop micşorarea gradului de ocupare al pistei (prin realizarea căii de rulare), creşterea numărului de locuri de staţionare aeronave, creşterea siguranţei traficului aerian şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor de deservire a aeronavelor la sol. Valoarea alocată de la bugetul statului a fost de 8.543.000 lei, iar valoarea totală contractată este de aproximativ 18.000.000 lei. - Construire porţi îmbarcare zona plecări - aerogară externe - Obiectiv finalizat în decembrie 2007 din surse proprii în valoare de 1.707.000. - Execuţie şi punere în funcţiune Sistem management acces parcare auto - Sistemul a fost finalizat şi pus în funcţiune în februarie 2007, finanţat din surse proprii, valoarea acestuia fiind de cca. 190.000 lei.


- 24 -

- Execuţie “Drum perimetral” - Obiectivul este finanţat din surse proprii, valoarea lucrărilor fiind de 3.019.862,51 lei, iar perioada de finanţare este de 4 ani. - Reparaţia curentă parcare betonată - Obiectiv finanţat din surse proprii, valoarea lucrărilor fiind de aproximativ 1.500.000 lei. Lucrările au fost finalizate în decembrie 2007. - Clădire birouri şi vestiare – baza handling şi extindere corp clădire aerogara interne pentru amenajarea unui carusel de bagaje - Obiectiv finanţat din surse proprii, valoarea lucrărilor fiind de 434.254 lei. Lucrările au fost demarate la date de 06.12.2007 urmând a fi finalizate în anul 2008.

Conducerea administrativă a S.N. Aeroportul Internaţional Timişoara – S.A., prin politica adoptată, acordă o atenţie deosebită alinierii standardelor aeroportului la standardele Vest-europene prin îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite pasagerilor, companiilor de transport aerian şi a societăţilor comerciale care îşi desfăşoară activitatea aici. În prezent este în subordinea Ministerului Transporturilor, funcţionând ca societate pe acţiuni de interes naţional. Situarea Aeroportului Internaţional Timişoara într-una dintre cele mai dezvoltate zone ale României, are ca şi consecinţă un trafic relativ mare de pasageri şi marfă. Companiile de transport aerian (pasageri şi mărfuri), care operează pe Aeroportul Timişoara, atât curse regulate cât şi curse charter sunt:

1. Curse regulate: Tarom, Carpatair, Austrian Airlines, Malev, Lufthansa, Volare Web, Farner Air (Cargo), Air Contractors (Cargo)

2. Curse chartere: neconfirmate Pentru transportul aerian intern de pasageri operează următoarele curse: Plecări-Sosiri Nr de curse pe săptămână Timisoara-Otopeni 30 curse

Timisoara-Iasi 6 curse

Timisoara-Constanta 3 curse

Timisoara-Craiova 3 curse

Timisoara-Suceava 3 curse Pentru transportul aerian internaţional de pasageri, operează curse, dus-întors, pentru următoarele destinaţii: Plecări/sosiri: Nr. curse

Munchen 24 curse/săptămână Milano 3 curse/săptămână Budapesta 6 curse/săptămână Veneţia 6 curse/săptămână Viena 11 curse/săptămână Dusseldorf 6 curse/săptămână Frankfurt 3 curse/săptămână Stuttgart 6 curse/săptămână Bologna 3 curse/săptămână Roma 6 curse/săptămână Florenţa 6 curse/săptămână Verona 6 curse/săptămână Bergamo 6 curse/săptămână Chişinău 6 curse/săptămână Lyon 6 curse/săptămână Ancona 6 curse/săptămână Atena 3 curse/săptămână Bari 3 curse/săptămână Odessa (din 27 februarie) 3 curse/săptămână


- 25 -

În ultima perioada de timp se constată o creştere constantă a traficului aerian. Studiile elaborate de către institute de specialitate, estimează creşterea traficului de pasageri şi marfă pe Aeroportul Internaţional Timişoara, odată cu dezvoltarea activităţii economice în regiune. Aeroportul Internaţional Timişoara oferă servicii complete de handling şi check-in companiilor aeriene, precum şi alte servicii de bună calitate. Obiectivele majore ale Aeroportului Internaţional Timişoara sunt: extinderea platformei de staţionare aeronave; extinderea şi modernizarea aerogărilor de pasageri; lucrări de asfaltare şi extinderea parcării auto; construirea unei căi de rulare de degajare rapidă. 1.4. CĂI NAVIGABILE

Teritoriul municipiului Timişoara este străbătut de la Est spre Vest de canalul Bega. Acesta face parte dintr-o schemă de amenajare complexă gândită şi transpusă în fapt începând din sec. al XVIII - lea, având menirea de a drena apele de suprafaţă, de a scoate de sub efectul inundaţiilor teritoriile adiacente dar şi de a crea o cale navigabilă capabilă să asigure transportul naval de mărfuri şi de călători. În fapt, canalul a devenit pretabil satisfacerii acestei folosinţe de navigaţie de la începutul sec. XX, odată cu finalizarea nodurilor de biefare Sânmihaiul Român şi Sânmartinul Maghiar pe teritoriul românesc, precum şi a celor de pe teritoriul statului vecin din aval. Întreg canalul Bega are o lungime de circa 44 km. pe teritoriul nostru şi de încă 72 km. pe teritoriul sârbesc până la confluenţa cu Tisa, după care, la 20 km. se află confluenţa cu Dunărea. Pe întreg teritoriul românesc al canalului, precum şi pe o porţiune aval de graniţă, poate fi asigurată tranzitarea navelor fluviale cu un deplasament de circa 500 tdw.

În perioada 1888 – 1950 o parte importantă a transportului mărfurilor, de la şi înspre Timişoara, se desfăşura prin marele port dunărean Baziaş, cu care Zona Timişoara era legată prin axa feroviară Timişoara-Vârşeţ-Iascnovo-Baziaş. Începând cu anul 1958, navigaţia comercială a fost sistată datorită scăderii fluxului de navigaţie dictat de contextul geo-politic al vremii, iar vechimea unor lucrări specifice precum şi lipsa de interes, dotare şi resurse financiare, au făcut în următorii ani canalul impracticabil. Recesiunea economică traversată de industria locală, dar şi cvasi generală a localităţilor riverane canalului Bega, atât pe teritoriul românesc cât şi pe cel iugoslav împiedică o participare locală, materială consistentă la demersurile de redeschidere a navigaţiei.

Situaţia descrisă coroborată cu deprecierea altor uvraje componente ale schemei de amenajare, au făcut ca starea de fapt să se agraveze în timp, sens în care necesarul de resurse financiare reabilitării canalului creştea exponenţial de la an la an, adăugându-se la aceasta în permanenţă noi sume necesare executării unor lucrări vitale în amonte (ex. N.H. Coştei).

După 1990, situaţia României în alt context geo-politic, a creat noi premise şi gradual a permis şi o altă abordare inclusiv din punct de vedere financiar. Iniţiative private timide la început, iniţiative la nivelul administraţiei locale respectiv iniţiativele regionale, au readus în actualitate necesitatea abordării pragmatice a reabilitării canalului Bega, atât ca problematică de mediu, problematică de siguranţa lucrărilor cât şi ca problematică de navigaţie fluvială.

Un studiu de fezabilitate realizat în perioada 2000 – 2002 în colaborare cu o firmă de consultanţă olandeză în cadrul unui parteneriat public – privat, au scos în evidenţă activităţile şi măsurile necesare precum şi costurile aferente stabilizării canalului Bega atât pe teritoriul românesc cât şi pe cel vecin, creând astfel o primă premisă favorabilă demersului, necesară dar nu şi suficientă.

În acest context, Direcţia Apelor Banat, a abordat problematica secvenţial la nivelul prerogativelor conferite de legislaţia specifică domeniului de activitate, accesând fondurile aferente realizării lucrărilor eligibile în cadrul programelor guvernamentale de investiţii.

Astfel, au fost accesate fonduri pentru: - “Punerea în siguranţă a N.H. Coştei” (cofinanţare B.E.I.), lucrare executată în intervalul 2000 –

2007. - “Ecologizarea canalului Bega pe sectorul U.H.E. Timişoara – frontieră” (lucrări de dragare a

canalului), lucrare promovată în anul 2007 ce va beneficia de cofinanţare B.D.C.E. Se estimează finalizarea lucrărilor până în anul 2010.

- “ Punerea în siguranţă a N.H. Sânmihaiul Român”, lucrare ce va demara în anul 2008 beneficiind de cofinanţare de la Banca Mondială. Termenul de finalizare – 2010.

De asemenea, în strictă corelaţie cu executarea şi finalizarea lucrărilor descrise precum şi necesităţile stringente de natură tehnică şi urbanistică, ne propunem şi problematica refacerii malurilor canalului, cel puţin pe traseul urban al acestuia.


- 26 -

Realizarea lucrărilor descrise creează premisele tehnice necesare unei abordări ulterioare a problematicii navigaţiei pe canalul Bega, demers ce va fi necesar a fi continuat pe alt palier de competenţe, în beneficiul dezvoltării durabile atât a zonei metropolitane cât şi regionale.

În măsura în care considerăm că trendul de dezvoltare economico – socială a zonei este ascendent, iar contextul geo - politic este favorabil, interesul pentru o cale navigabilă facilă la coridorul de transport nr. 7, Dunăre – Main – Rhin, respectiv legătura cu Marea Neagră şi Marea Nordului, putem presupune ca pertinentă şi fezabilă ideea reluării navigaţiei pe canalul Bega într-un viitor nu prea îndepărtat. 2. TRANSPORTUL PUBLIC URBAN

Timişoara deţine o reţea dezvoltată de linii de transport în comun, municipiul dispunând de o densitate bună de trasee care deservesc toate cartierele oraşului. Datorită faptului că în interiorul oraşului transportul în comun se intersectează cu circulaţia grea, neexistând centură ocolitoare, deseori în centrul oraşului se produc aglomerări de trafic pe porţiuni foarte încărcate şi staţionări în trasee. Transportul în comun deserveşte majoritatea populaţiei, transportul electric fiind majoritar în mod tradiţional şi concentrat înspre centrul municipiului. Majoritatea liniilor de transport în comun fac legătura între cartierele Timişoarei şi centrul oraşului. În ultimii ani a fost derulat unul dintre cele mai ambiţioase proiecte de modernizare a liniei de tramvai, din istoria Timişoarei. În paralel cu execuţia lucrărilor la linia cale, lucrări cofinanţate din fonduri BEI, se execută lucrări de modernizare a întregii trame stradale din fonduri provenite exclusiv de la bugetul local. Există o reţea extinsă de linii de tramvai, a cărei infrastructură a fost modernizată în ultimii ani, la standarde europene, în proporţie de peste 50%, adică 40,118 km linie cale simplă. Cea mai importantă lucrare realizată în ultimii ani de către R.A.T.T, cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Timişoara, a fost „Modernizarea infrastructurii la reţeaua de transport în comun cu tramvaiul în municipiul Timişoara”. Această lucrare poate fi considerată ca o premieră naţională datorită faptului că pe toate tronsoanele s-a folosit pentru prima dată în România sistemul de prindere şi suspensie a şinei cu canalul cu sistem elastic continuu (ISOLast), conceput de firma germană ORTEC GmbH. Acest sistem diminuează şocurile provocate de tramvai şi are ca efect reducerea în mod substanţial a nivelului de zgomot rezultat din circulaţie. Lucrarea a fost prevăzută cu canal tehnic realizat din beton armat monolit executat cu scopul de a se poza în interiorul lui cablurile electrice de alimentare a reţelei liniei de tramvai şi a iluminatului public (corpuri de iluminat montate pe stâlpii reţelei de contact amplasaţi în axul canalului tehnic). Infrastructura, fundaţia liniei de tramvai în platformă proprie, a fost astfel proiectată şi executată încât să se asigure condiţiile de rezistenţă a căii de rulare. Altă noutate tehnică este dala de beton armat amplasată de o parte şi de alta a canalului tehnic sub fiecare cale de rulare care a fost dimensionată pe mediul elastic în varianta de platformă proprie (tramvai + intervenţii) şi zona de intersecţii şi linii de tramvai în carosabil (tramvai + autovehicule). Rosturile dalei au fost colmatate cu mastic bituminos. Tot la această lucrare a fost rezolvată şi problema liniei de contact prin sistemul „catenară longitudinală compensat” cu fir de cupru secţiune TFF 100. Prin acest proiect, în cea mai mare parte au fost modernizate liniile de tramvai din centrul oraşului. Costurile lucrării s-au ridicat până în prezent la valoarea de 36.500.000 de euro. Au fost modernizate următoarele trasee: • traseul 3 (2,706 km) - finalizat: Bv. 16 Decembrie, P-.ţa Mocioni, P.ţa Maria, str. Gh.Doja, P.ţa

Bălcescu; • traseul 4 +T (3,698 km) – finalizat: Bv. Tinereţii - str. I.Barac, str. Preyer, până la Bucla. Dâmboviţa

(inclusiv); • traseul 10 (5,500 km) – finalizat: str. 1 Decembrie (P.ţa Bălcescu, intersecţia cu Calea Buziaşului); • traseul 11 (2,438 km) – finalizat: str. Mihai Kogălniceanu (între str. Avram Imbroane şi Podul Traian); • traseul 12 (1,100 km) - finalizat Str. Dacilor - Incl. P-ta Traian • traseul 13 (0,980 km) – finalizat Str. I. Mihalache • traseul 14 (2,260 km) – finalizat Str. Dorobanţilor inclusiv Podul M. Viteazul, str. Gh. Adam (până la

int. cu str. Lorena) • traseul 9 (2,630 km) – finalizat Str. Independenţei - Str. Drubeta (parţial, până la str. Mureş)


- 27 -

• traseul 1 (5,150 km) – finalizat Str. Bogdăneştilor - Str. Brediceanu - Viaduct CFR – Piaţa Libertăţii – str. Proclamaţia de la Timişoara - Bv. Revoluţiei 1989, inclusiv Podul Decebal

• traseul 2 (2,010 km) – finalizat- Str. Nemoianu – Piaţa Regina Mariai - Bv. Ferdinand, Inclusiv Podul Traian

• traseul 5 (2,700 km) – finalizat Bv. Dâmboviţa - intersecţia Bv. Dâmboviţa cu str. A. Ipătescu incusiv tronsonul de pe str. Ana Ipătescu până la str. Teatrului

• traseul 7 (3,361 km ) – finalizat Bv. L. Rebreanu, inclusiv intersecţia Bv. L. Rebreanu cu str. Drubeta • traseul 15 (5,378 km) – finalizat - Bv. L. Rebreanu (continuare) – Bv. Iosif Bulbuca Lucrarea a inclus şi înlocuirea întregii infrastructuri tehnice (apă-canal, gaze naturale, căi rutiere, parcaje, zone verzi) în suprafaţa rutieră adiacentă. În prezent are loc derularea Contractului de proiectare, furnizare, instalare şi punere în funcţiune la parametrii proiectaţi a unui Sistem Integrat pentru Eficientizarea Încasărilor şi Cheltuielilor la Regia Autonomă de Transport Timişoara – încheiat între asocierea dintre - S.C. ALCATEL-LUCENT ROMANIA SA - liderul asociaţiei, S.C. UTI SYSTEMS SA, S.C. RADCOM SRL, S.C. LASTING SYSTEM SRL şi Regia Autonomă de Transport Timişoara, care cuprinde:

a) Sistemul automat de taxare , ale căror obiective sunt următoarele: 1) Protecţia şi creşterea încasărilor, prin reducerea fraudei; 2) Îmbunătăţirea managementului companiei, prin informaţii obiective şi complete

referitoare la toate componentele sarcinii de transport; 3) Relevarea precisă şi obiectivă a utilizării titlurilor de transport cu subvenţionare

parţială sau totală. 4) Imbunătăţirea procedurilor comerciale interne; 5) Îmbunătăţirea ofertei tarifare şi creşterea calităţii serviciilor comerciale oferite

călătorilor.

b) Sistemul de monitorizare a vehiculelor, cu următoarele obiective: 1) Eficientizarea utilizării parcului de vehicule, prin planificarea şi monitorizarea în

timp real a capacităţii de transport; 2) Reducerea cheltuielilor operaţionale legate de salarii, combustibili şi energie

electrică; 3) Imbunătăţirea gradului de îndeplinire a programelor de circulaţie; 4) Imbunătăţirea informării călătorilor în staţii;

S-au înfiinţat noi centre pentru vânzarea biletelor şi abonamentelor. În luna februarie 2007 Consiliul Local al Municipiului Timişoara a aprobat studiul de fezabilitate privind modernizarea a 36,820 km cale simplă tramvai. Primăria Municipiului Timişoara a solicitat completarea studiului de fezabilitate amintit cu:

- modernizarea tramei stradale ( drumuri, trotuare, piste biciclişti, spaţii verzi ); - iluminat stradal şi pietonal; - refacerea gospodăriei subterane afectată de aceste lucrări.

În acest sens, studiul de fezabilitate modificat va fi depus în anul 2008 spre avizarea Consiliului Local, urmând a se continua cu faza de proiect tehnic şi obţinerea fondurilor de execuţie Dar, deşi modernizarea infrastructurii reţelei de tramvai permite o creştere a vitezei medie de exploatare a mijloacelor de transport aceasta nu se poate realiza la parametrii doriţi de noi datorită creşterii traficului rutier şi lipsei unor culoare prioritare pentru mijloacele de transport în comun. În prezent viteza medie de circulaţie a mijloacelor de transport în comun este de 15km/h. Unitatea prestatoare de servicii de transport public urban în Timişoara este Regia Autonomă de Transport, care asigură transportul public de persoane pe un număr total de 33 de linii de transport cu o lungime totală de 397,28 kilometri, din care: - 11 linii de tramvai – 146,02 kilometri; - 4 linii de troleibuz – 38,90 kilometri ; - 18 linii de autobuz – 212,36 kilometri. În perioada 2000 – 2007: • au fost înfiinţate noi trasee de transport:


- 28 -

- linia de autobuz 42 (traseu: Str. T. Grozăvescu – Bv. Michelangelo – Bv. V. Parvan – Bv. 16 Decembrie 1989 – str. Budai Deleanu – str. Andreescu – P-ţa Petofi Sandor şi retur) - linia de autobuz 43 (trase: Pţa Aurel Vlaicu – Str. Pestalozzi - Bv. V. Parvan – Bv. 16 Decembie 1989 – P-ţa Mocioni – Pod Calea Şagului); - linia de autobuz 44; - linia de autobuz 45; • s-a suplimentat şi prelungit transportul în comun cu trei curse expres, pe distanţe mari, pentru a

asigura un transport rapid pentru cele mai importante zone din Municipiul Timişoara: - linia de autobuz Expres 1 (traseu: Pod Calea Şagului – Gara de Nord – C. Torontalului – Calea

Aradului (Selgros) şi retur); - linia de autobuz Expres 2 (trase: AEM- Bv. Sudului – Complex Studenţesc – Catedrala – Gara

de Nord - şi retur); - linia de autobuz Expres 3 (traseu: Bv. Sudului – AEM – Gară).

• au fost prelungite traseele liniilor 18 şi 26 de autobuz precum şi linia 13 de troleibuz. Tot în această perioadă, parcul auto RATT a fost modernizat prin achiziţionarea unui număr de 55 de autobuze şi 50 de troleibuze noi, marca Mercedes, dotate cu aer condiţionat şi un confort sporit pentru călători, la norme europene. Aceste autobuze sunt dotate cu rampe pentru accesul persoanelor cu handicap. Suplimentar, municipalitatea a pus la dispoziţia Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara – Serviciul pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap un număr de patru microbuze care efectuează transportul special al persoanelor cu handicap. Vechiul parc de tramvaie, format din modele Timiş, a fost înlocuit în proporţie de 100%, în prezent parcul fiind dotat cu tramvaie de provenienţă germană. Au fost achiziţionate în această perioadă 78 de tramvaie din Bremen, Munchen, Frankfurt, Dűsseldorf şi Karlsruhe. Datorită uzurii avansate a parcului de troleibuze, în anul 2007 liniile de troleibuz 13, 16, 17 şi 18 au fost deservite de autobuze. În anul 2008 au fost achiziţionate 50 de troleibuze noi dotate cu rampe pentru accesul persoanelor cu handicap locomotor şi vor fi achiziţionate încă 30 autobuze articulate noi. Valoarea investiţiilor realizate în 2007 se ridică la 7.298 mii lei. În prezent, pe liniile existente, RATT acoperă în totalitate necesarul zilnic cu mijloace de transport din dotarea proprie, după cum urmează:

Tip mijloc de transport Necesar zilnic (buc) Disponibil Acoperire (%) Zile lucrătoare

Tramvaie 50 71 100 Troleibuze 29 36 100 Autobuze 78 86 100

Zile nelucrătoare Tramvaie 35 71 100 Troleibuze 13 36 100 Autobuze 38 86 100

Mijloacele de transport din municipiul Timişoara efectuează zilnic, în medie, un număr de 27.188 km, transportând un număr mediu de 236.211 călători. Numărul total de călători transportaţi în anul 2007, este de 86.217 mii călători, din care: - cu autobuzul: 29.980 mii călători; - cu tramvaiul: 43.413 mii călători; - cu troleibuzul: 12.824 mii călători. Astfel pentru anul 2007 au beneficiat de reducere cu 20% din costul abonamentului pe una, două linii, general şi expres, toţi cetăţenii din Municipiul Timişoara. De reducere cu 50% au beneficiat:

- pensionarii cu o pensie cuprinsă între 400 şi 500 RON, inclusiv; - elevii claselor V-XII care frecventează instituţiile de învăţământ din Timişoara; - donatorii de sânge; - studenţii care frecventează unităţile de învăţământ din Municipiul Timişoara

În anul 2007 au beneficiat de gratuitate următoarele categorii de călători: - pensionarii peste 65 de ani cu domiciliul în Timişoara care au circulat pe bază buletinului de

identitate sau cărţii de identitate;


- 29 -

- elevii până în clasa a IV-a inclusiv, care frecventează şcolile din Timişoara şi care au circulat pe baza carnetului de elev vizat la zi;

- angajaţii Casei Faenza şi ai serviciului SALVO care au circulat pe baza legitimaţiilor de serviciu; - pensionarii din Timişoara cu pensie până la 400 RON inclusiv - beneficiarii legilor 341/2004, 44/94, şi 309/2002; - beneficiarii legii 416/2001; - 10 activişti sociali şi angajaţii Serviciului de Ajutor Maltez din România, filiala Timişoara; - persoane care reprezintă cazuri sociale deosebite, a căror abonamente au fost acordate dintr-un

fond special de 100.000 RON. -

Numărul de călătorii transportaţi nu cuprinde, în totalitate, călătorii ce au beneficiat de gratuităţi. 3. REŢELE TEHNICO – EDILITARE ŞI ENERGETICE 3.1. REŢELE DE APĂ - CANAL 3.1.1. Alimentarea cu apă Serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare necesare municipiului Timişoara sunt asigurate de către S.C. Aquatim S.A.. S.C. Aquatim S.A. asigură alimentarea cu apă a peste 23.000 de clienţi, acoperind în prezent atât necesarul debitelor cât şi a presiunilor la utilizator pentru majoritatea consumatorilor, fiind posibilă livrarea suplimentară de apă potabilă din reţeaua municipiului Timişoara şi către localităţile periurbane. Pentru alimentarea cu apă a municipiului la un volum de cca. 41 de milioane mc/an, se utilizează două surse principale: - sursa de adâncime, care a crescut treptat ca pondere de la 23% în anul 2000, ajungând în anul 2007

la 33% din volumul total, cantitate asigurată de Staţia de Tratare a apei URSENI, cu o capacitate de tratare de 600 l/s şi de Staţia de Tratare a apei RONAŢ cu o capacitate de tratare de 34 l/s. În anul 2007, STA-URSENI a distribuit 13.208.555 mc apă, iar STA-RONAŢ a distribuit 555.839 mc,

- sursa de suprafaţă – râul Bega – a reprezentat 77% din total în anul 2000, ajungând în anul 2007 la 67% din acest volum, potabilizarea apei fiind asigurată de Staţia de Tratare a apei BEGA, având capacitate de 1.500 l/s.

În anul 2007 această staţie a distribuit 27.951.998 mc apă, volum cu 47,6% mai mic comparativ cu anul 2000. Alimentarea cu apă potabilă se face printr-o reţea inelar-radială în lungime totală de 615.7 km şi este distribuită consumatorilor prin intermediul a trei staţii de pompare, care pot însuma un debit maxim de peste 3.200 l/s, volumul total al rezervoarelor de înmagazinare a apei însumând în prezent 54.000 mc. Volumul total distribuit în anul 2007, de 41.638.037 mc reprezintă o scădere cu 21,90% faţă de cel al anului 2000, de 53.308.589 mc, fenomen datorat contorizării progresive la nivelul branşamentelor a tuturor abonaţilor precum şi a reabilitării instalaţiilor interioare din imobile, consumul specific reducându-se de la 244 l/om zi (2000) la o valoare de 127 l/om zi (2007). Alimentarea cu apă potabilă este realizată pentru peste 96% din totalul populaţiei urbane. Reţeaua de distribuţie a apei este realizată în mare proporţie din materiale necorespunzătoare: oţel - 40,7%, fontă - 24,8%, fontă ductilă - 2,8%, PREMO - 14,8%, azbociment - 2,1%, PVC - 8,9%, PEHD- 5,1%, HOBAS - 0,8%, necesitând în viitor lucrări costisitoare de înlocuire, aceasta fiind una dintre principalele priorităţi. O altă problemă a reţelei de distribuţie este stadiul actual de uzură prin coroziune, îndeosebi a tronsoanelor realizate din oţel, motivat de calitatea materialelor, a curenţilor vagabonzi, a naturii izolaţiei cât şi de coroziunea bacteriană. Datorită extinderii reţelei de alimentare cu apă însă, şi efectuării de lucrări de reabilitare a conductelor existente, au fost reduse pierderile şi a fost prevenită scăderea calităţii apei, datorată uzurii conductelor. Apa industrială este asigurată de Staţia de apă industrială din sursa de suprafaţă (râul Bega) şi este distribuită consumatorilor printr-o reţea separată de cea potabilă, în lungime de 36,5 km. Există în prezent mari disponibilităţi în privinţa satisfacerii unor consumuri suplimentare de apă industrială în zona Timişoara. Au fost executate 14 foraje de apă industrială, fântâni ornamentale şi zone verzi pe următoarele amplasamente: P-ţa Huniade, Parc Spitalul Judeţean, Scuar Petofi, Parc Szekely Laszlo-Doina, Scuar P-ţa Crucii, Parcul Studenţesc, Parcul Stadion, Scuarul Adolescenţei, Parcul Zurich, Parcul Alpinet, Parcul Justiţiei, Parcul Rozelor, Parcul Central, Calea Sever Bocu, cât şi o lungime de reţea de alimentare cu apă pentru hidranţi este de peste 2.000 m.


- 30 -

Reţeaua actuală de distribuţie a apei industriale este dezvoltată numai în partea de nord şi de sud – est a municipiului Timişoara. 3.1.2. Canalizarea Sistemul de canalizare al municipiului este de tip unitar, acesta deţine o reţea de colectare şi de transport a apelor uzate şi meteorice însumând 489,5 km lungime. Sistemul unitar actual de canalizare deţine reţele suficiente pentru colectarea şi transportul, în condiţii normale, a apelor uzate şi meteorice provenite atât de la evacuatorii casnici şi cei industriali precum şi de pe suprafeţele domeniului public. În cazul ploilor torenţiale, doar unele dintre reţele de canalizare intră sub presiune. La cele câteva dintre pasajele rutiere din municipiu, care au creat în anii precedenţi probleme de evacuare a apelor meteorice în timpul precipitaţilor abundente, au fost realizate lucrări de reabilitare a canalelor aferente, apele meteorice fiind în prezent evacuate corespunzător. Reţeaua de canalizare pentru apele uzate menajere şi meteorice este insuficient dezvoltată în zona periferică a oraşului, iar în zonele unde nu există reţele subterane de canalizare, apele pluviale sunt colectate prin rigole şi şanţuri deschise. Astfel de zone sunt cartierele periferice ale Timişoarei: Mehala, Freidorf, Ciarda Roşie, Plopi, cartier Ghiroda şi în comunele periurbane. Apele pluviale colectate de şanţuri şi rigole sunt conduse în sistemul de desecare aflate în exploatarea RAIF Timişoara. Sistemul de canalizare are problemele caracteristice unui oraş de câmpie, respectiv pante mici de scurgere gravitaţională, la care se adaugă existenţa unor evacuări de ape uzate industriale, încă insuficient pre-epurate.

Totalitatea apelor uzate ajung gravitaţional – prin intermediul a patru colectoare principale cu o lungime de 25,6 km – la Staţia de Epurare a municipiului, de unde, prin pompare sunt dirijate spre procesele de epurare; doar în cazul precipitaţiilor, surplusul ce depăşeşte capacitatea actuală de epurare a staţiei, sunt descărcate direct în emisar, râul Bega. Debitul apelor uzate colectate de reţeaua de canalizare şi conduse la staţia de epurare a scăzut treptat în ultimii ani, ajungând la un debit mediu de 1600 - 1900 l/s. Debitul record in 2007 a fost 22.500 l/s. Condiţiile de calitate a apelor epurate evacuate sunt severe având în vedere că emisarul, râul Bega, traversează graniţa ţării. Capacitatea actuală a Staţiei de Epurare este de 2.000 l/s, cu o treaptă mecanică , treapta biologica fiind demolată datorită lucrărilor de reabilitare prin măsura ISPA. Finanţarea acestor lucrări este asigurată de un împrumut nerambursabil de la Uniunea Europeană cu cofinanţare asigurată de Aquatim S.A dintr-un împrumut de la BERD şi din surse proprii. Reţeaua de canalizare a fost extinsă, iar serviciul de canalizare este asigurat pentru peste 90% din populaţie. De remarcat faptul că unele lucrări de canalizare au fost realizate în parteneriat cu cetăţenii. Lucrări de invesţiţii: În anul 2002 s-a demarat măsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/004, prin care Uniunea Europeană contribuie financiar la „Reabilitarea tehnologiei de epurare a apei reziduale şi îmbunătăţirea canalizării pentru populaţia oraşului Timişoara”. Măsura a avut un buget de 48.080.000 Euro, din care 71% fonduri nerambursabile, cofinanţarea fiind asigurată de Aquatim dintr-un împrumut BERD şi din fonduri proprii. Măsura are trei componente: A. Reabilitarea tehnologiei de tratare a apelor uzate la staţia de epurare B. Reabilitarea a 2,4 km precum şi extinderea cu 10 km a reţelei de canalizare C. Asistenţă tehnică pentru implementarea şi supervizarea acestor proiecte. În cursul anului 2003 s-a realizat licitaţia internaţională pentru atribuirea contractului de lucrări aferent componentei A – Reabilitarea tehnologiei de tratare la staţia de epurare – încheierea contractului de împrumut cu BERD cât şi semnarea contractului de consultanţă cu firma belgiană Montgomery Watson Harza (MWH). Pentru componenta A antreprenorul – firma germană PWT Wasser- und Abwassertechnik GmbH – gestionează 27.766.980 de Euro prin care se realizează:

• mărirea capacităţii noii staţii de epurare până la 3000 l/s şi procesarea a 125 t/nămol pe zi, prin care se vor putea prelua apele uzate şi ale localităţilor periurbane,

• reabilitarea liniei existente a treptei mecanice, realizarea unei linii de tratare biologică care include şi treaptă terţiară, precum şi o linie de tratare a nămolului

• construcţia unui nou laborator specializat de analize a apei potabile şi reziduale.


- 31 -

Pentru componenta B, antreprenorul – firma germană Ludwig Pfeiffer Hoch- und Tiefbau GmbH – are la dispoziţie 9.689.362 Euro pentru extinderea cu 10 km şi reabilitarea a 2,4 km a reţelei de canalizare în cinci zone: Mehala-Bucovina, Freidorf, Elisabetin, Stadion şi UMT. În anul 2004, prin componenta C în valoare contractuală de 3.216.580 Euro şi gestionată de firma belgiană Montgomery Watson Harza, s-a acordat asistenţă tehnică de supervizare a implementării, publicitatea proiectului, urmărindu-se totodată întărirea instituţională a Aquatim, corecta implementare a proiectului, transferul de know-how către personalul Aquatim cât şi informarea cetăţenilor municipiului despre lucrările finanţate cu fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană. În cursul anului 2005 toate componentele măsurii ISPA au fost în plină derulare: proiectarea procesului de epurare şi profilul hidraulic al viitoarei staţii de epurare, demolarea vechilor structuri şi începerea lucrărilor la bazinele de aerare şi la fundaţia laboratorului. La componenta B, au fost demarate lucrările de canalizare în zona UMT, înlocuindu-se până la sfârşitul anului 485 m de reţea cu căminele şi racordurile aferente precum şi cele de extindere a canalizării existente cu 105 m. În cadrul componentei C, Aquatim şi MWH au urmărit execuţia lucrărilor pentru ambele contracte, implementându-se o serie de programe pentru dezvoltare şi consolidare instituţională, de exploatare şi întreţinere, resurse umane, etc. Datorită decomiterii unei sume, bugetul măsurii se diminuează la finele anului la 45.363.012 Euro prin Amendamentul nr. 5/03.11.2005. Elementul de noutate al anului 2006 l-a constituit componenta D – Asistenţă tehnică pentru regionalizare – prin care se urmăreşte întărirea instituţională a Aquatim pentru regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş. Bugetul acestei componente este estimat la 1.000.000 Euro. Pentru componenta A, la sfârşitul anului 2006, progresul fizic al lucrărilor a ajuns la 21,80 % iar cel financiar la 29,29 % ca urmare a elaborării proiectului pentru procesul de tratare şi profilul hidraulic al staţiei de epurare, finalizându-se şi proiectele de construcţii civile pentru bazinele de aerare, decantoare secundare şi a separatoarelor de nisip şi grăsimi. Tot în 2006 au fost finalizate lucrările la terenul de fundare pentru bazinele de aerare şi decantoarele secundare, împrejmuirea pe latura sudică a staţiei, au fost demolate separatoarele de grăsimi, vechile bazine de aerare şi decantoarele secundare. Concomitent au fost realizate fundaţiile pentru separatoarele de nisip şi grăsimi, pereţii şi camerele de distribuţie ale bazinelor de aerare precum şi structura clădirii laboratorului. Progresul fizic al lucrărilor componentei B, la sfârşitul anului 2006, a fost de 55,53 % iar cel financiar de 50,48%. În zona UMT şi pe străzile: Grigore Alexandrescu, Dragoş Vodă, Horea şi Tulcea lucrările au fost finalizate şi sunt în curs de recepţie iar pe străzile : Ovidiu Balea, Plugarilor şi Vistula lucrările au fost de asemenea finalizate iar străzile sunt în curs de asfaltare. La sfârşitul anului 2006 se lucra pe străzile Paroşeni, Slavici şi Bărăgan. În anul 2006, consultantul MWH a continuat supervizarea lucrărilor componentelor A şi B, a actualizat planul de promovare a măsurii ISPA şi a organizat un program de instruire FIDIC (Federation Internationale des Ingenieurs Consultants) pentru Serviciul Implementare Programe Internaţionale din cadrul Aquatim. De asemenea, s-a mai contractat şi finalizat un studiu de opinie cu privire la activitatea Aquatim în Timişoara. Anul 2007 aduce cu sine 2 evenimente importante: semnarea contractului pentru componenta D şi ridicarea garanţiei depusă de Primăria Municipiului Timişoara pentru Aquatim în cazul contractului de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru co-finanţarea măsurii ISPA. Astfel, Aquatim a devenit prima companie de utilităţi din ţară care are contractat un împrumut bancar fără garanţii. În cazul componentei D, consorţiul Eptisa-Atkins a fost desemnat câştigător al contractului în urma unei licitaţii internaţionale. Contractul a fost semnat în noiembrie 2007 şi durează un an. Cele mai importante sarcini incluse în contract sunt întocmirea Master Plan-ului pentru judeţul Timiş şi pregătirea aplicaţiei pentru Fondurile de Coeziune. Stadiul celorlalte componente este următorul: Componenta A: La sfârşitul anului 2007, progresul fizic a fost de 25,70% iar progresul financiar de 31,51%. În ceea ce priveşte stadiul lucrărilor, la sfârşitul anului 2007, construcţia bazinelor de aerare era finalizată în proporţie de 95%, au fost lansate cele patru chesoane ale decantoarelor secundare. De asemenea, s-a mai lucrat la tancurile de stocare a nămolului în exces şi desnisipatoare.


- 32 -

În cadrul acestei componente se construieşte şi un laborator pentru analize de apă potabilă şi reziduală; acesta este finalizat în proporţie de 90%. Componenta B: Progresul fizic la sfârşitul anului 2007 a fost de 93,62% iar cel financiar de 74,15%. Pe străzile G. Alexandrescu, O. Balea, Vistula, Plugarilor, Tulcea, Horia, Dragoş Vodă, Bărăgan, Paroşeni, I. Slavici, General Dragalina, precum şi în zona UMT, lucrările executate au fost recepţionate. În curs de recepţie au fost lucrările de pe străzile: Cloşca, Eroilor, Daliei iar în curs de execuţie cele de pe străzile : I. Văcărescu, I. Maniu, 16 Decembrie. Componenta C: În anul 2007, firma de consultanţă Montgomery Watson Harza a continuat supervizarea lucrărilor aferente contractelor A şi B, a actualizat planul de promovare a măsurii ISPA şi a continuat raportările necesare. Componenta D: În urma unei licitaţii internaţionale a fost desemnat câştigător consorţiul Eptisa – Atkins. Printre sarcinile incluse în contractul semnat în noiembrie 2007, cele mai importante sunt întocmirea Master Plan-ului pentru judeţul Timiş şi pregătirea aplicaţiei pentru Fondurile de Coeziune. Alte lucrări de investiţii efectuate în perioada 2002 – 2007 sunt: - extinderea reţelei de alimentare cu apă cu 8,2 km şi lucrări de reabilitare a conductelor existente pe o

lungime de 48 km, ceea ce a condus la reducerea pierderilor şi la prevenirea scăderii calităţii apei, datorate uzurii conductelor;

- extinderea reţelei de canalizare cu 2 km şi lucrări de reabilitare pe o lungime de 7,1 km, ceea ce a condus la oprirea poluării solului şi a înfiltrării apei din pânza freatică;

- realizarea a 3.016 de noi branşamente de apă şi racorduri la canalizare; - reabilitarea a 5 foraje la grupuri de fântâni ale frontului de captare precum şi lucrări de intervenţie la

conducta principală de aducţiune; - modernizarea sistemului de pompare şi tratare a apei la Uz. nr. 2-4 et. II - conducta de legătură Uzina

de apă nr. 2-4; - modernizarea staţiei de pompare nămol primar decantoare linia 2000 l/s, la Staţia de epurare; - reabilitare conductă aducţiune Dn. 275 mm pentru Grupul IV Fântâni; - modernizare dozare clor şi neutralizare pierderi clor la Uzina de apă 2-4; - modernizarea sistemului de recuperare nămol din apele de spălare la Uzina de apă 1; - monitorizarea dispecer a sistemului de alimentare cu apă a municipiului Timişoara; - reabilitare rezervor 7000 mc la Uzina de apă nr.2; - lucrări de reparaţii la construcţiile atelierelor de întreţinere şi reparaţii; - reabilitare instalaţii de spălare a filtrelor la Uzina nr. 1; - reabilitarea şi modernizarea sistemului de clorinare (clădire şi instalaţii) la Uzina nr. 1; - optimizarea consumului energetic la distribuţie apă - Uzina nr.1; - izolare termică protejată tronsoane pe conductele de aducţiune Uzina nr.1; - reparaţie capitală filtru 3 Uzina nr.4; - înlocuire tronsoane pe conductele de refulare Dn 500 mm SPII Et.IV Uzina 2-4;

Concomitent cu acestea, s-a finalizat montarea de apometre atât la consumatorii casnici cât şi la agenţii economici. În perioada analizată, Primăria Municipiului Timişoara a mai executat lucrări de întreţinere şi de decolmatare a canalelor pluviale deschise, în vederea evitării producerii de inundaţii în cartiere din municipiul Timişoara, unde nu există reţea de canalizare închisă. Astfel în ultimii ani s-au executat lucrări în cartierele: Plopi (străzile: Albastrele, Medias, Căciulata, Cerbului, Mediaş, Jules Verne, Soveja), Ghiroda (str. Mătrăgunei, Pelican, Aleea Ghirodei, Prieteniei, Pelinului, Cărăbuş, Luncii, Lăptarului), Mehala (străzile: Gr. Alexandrescu, Basarabia, Calarasi, Vistula, Popovici), Ciarda Roşie (străzile: Humuleşti, D.N.Cocea, Petrila, Matei Millo, Legumiculturii), Freidorf (strada: I.Slavici), Kuntz (străzile: Satu Mare, Subuleasa), Fratelia (str. Traian Vuia).

S-a înlocuit vechea reţea de canalizare în zona pasajului CFR, strada Gheorghe Lazăr, pentru asigurarea evacuării apelor meteorice.

Studiile hidro-geologice pentru realizarea de noi fântâni publice forate, ca surse strategice de apă potabilă, au fost continuate. Au fost realizate peste 550 de branşamente şi racorduri, au fost reabilitate


- 33 -

mai multe foraje la grupuri de fântâni şi au fost efectuate lucrări de intervenţie la conducta principală de aducţiune. Alte lucrări mari de investiţii realizate, cu fonduri de la bugetul local sunt:

• realizare sistemului major de canalizare în cartierul Ghiroda • reabilitare canal în Calea Martirilor - Musicescu • execuţie deviere conductă apă rece potabilă pe Calea Bogdănestilor - str. Madona • execuţie lucrări ”Viabilizare terenuri prin echipare cu utilităţi şi amenajare drumuri, în vederea

construirii de locuinţe cu credit ipotecar prin ANL în Timişoara, Piaţa Istria ”, (lucrările au constat în asigurarea utilităţilor ( apă, canal, energie electrică, gaz, drum, trotuare) la cele 58 locuinţe construite prin programul ANL)

• execuţie lucrări ”Viabilizare terenuri prin echipare cu utilităţi în vederea construirii de locuinţe cu credit ipotecar prin ANL în Timişoara , str. Miloia II,, (lucrările au constat în asigurarea utilităţilor (branşament apă, racord canal, energie electrică, gaz ) la blocurile construite prin programul ANL.

• execuţie ,,Realizare sistem major canalizare Parc Industrial Freidorf" (lucrări au constat în extinderea reţelei de canal în zona industrială Freidorf) .

Începând din anul 2002, au fost executate, în parteneriat public-privat, lucrări de extindere reţele apă-canal, cu finanţare parţială din bugetul local cât şi cu contribuţia financiară parţială a cetăţenilor. Evoluţia lucrărilor de extindere reţea apă-canal realizate în anii 2003-2006, cu contribuţia cetăţenilor este următoarea: în 2003 - reţele canal 3.034 ml, reţele apă 2.474 ml, în 2004 - reţele canal 6.423 ml, reţele apă 4.400 ml, în 2005, reţele canal: 6.548 ml, reţele apă 5.914 ml, iar în 2006 - reţele canal 7.503 ml, reţele apă 6.844 ml. În total, în perioada 2003-2006 au fost executaţi 23,5km de reţele apă şi 19,6 km de reţele canal, în parteneriat public-privat.

3.1.3. Apărarea împotriva inundaţiilor Teritoriul municipiului Timişoara este străbătut de canalul Bega, rezultat al asanării câmpiei mlăştinoase bănăţene, în secolul XVIII. Dubla interconexiune Timiş – Bega incluzând Nodul Hidrotehnic Coştei, Nodul Hidrotehnic Topolovăţ, Canalul de alimentare Timiş-Bega, respectiv Canalul de descărcare Bega-Timiş, creează premisele necesare regularizării debitelor în secţiunea Timişoara, astfel încât prin funcţionarea optimă a acesteia să nu existe problema inundării municipiului Timişoara. Apărarea oraşului împotriva inundaţiilor se realizează prin intermediul dublei conexiuni Timiş – Bega, echipate cu nodurile hidrotehnice Coştei şi Topolovăţ. Cele două proiecte, respectiv “Punerea în siguranţă a nodului hidrotehnic de la Coştei (cu cofinanţare de la Banca Mondială – termen de finalizare a lucrărilor 2009) şi “Punerea în siguranţă a nodului hidrotehnic Sânmihaiul Roman” (cu cofinanţare de la B.D.C.E. – termen de finalizare a lucrărilor 2010), iniţiate de către Direcţia Apele Române Banat, prevăd reabilitarea celor două noduri hidrotehnice şi, implicit, o asigurarea unei mai mari siguranţă a municipiului împotriva inundaţiilor Pentru atenuarea viiturilor pe râul Behelea, care periclita cartierele mărginaşe ale municipiului Timişoara, s-a realizat rectificarea albiei şi construcţia barajelor Giarmata şi Dumbrăviţa. De asemenea, s-a realizat rectificarea pârâului Subuleasa, evitându-se inundaţiile în zona industrială Sud-Est (Calea Buziaşului) din Timişoara. 3.2. REŢELE ENERGETICE 3.2.1. Alimentarea cu energie electrică Municipiul Timişoara şi zona învecinată sunt alimentate cu energie electrică din sistemul energetic naţional. Alimentarea se face prin staţiile de sistem 220/110kV Timişoara şi Săcălaz. Distribuţia energiei electrice se face prin linii aeriene de 110kV, prin intermediul a 13 staţii de transformare de 110kV/medie tensiune: Fratelia, Azur, Victoria, Musicescu, Freidorf, Cetate, Solventul, Bucovina, IMT, Pădurea Verde, Dumbrăviţa, Venus şi CTE Sud. Dintre acestea staţiile Solventul, IMT, Azur, Freidorf şi CTE Sud alimentează aproape în exclusivitate platformele industriale. Staţiile Freidorf, Pădurea Verde şi Fratelia alimentează şi consumatori rurali. Puterea instalată în aceste staţii este de 725MVA. Distribuţia energiei electrice la medie tensiune în Municipiul Timişoara se realizează astfel:

- la 10kV prin intermediul a 231 posturi de transformare şi a 338,3 km de linii subterane în cablu; - la 20kV prin intermediul a 487 posturi de transformare şi a 347 km de linii subterane în cablu şi

173 km de linii aeriene.


- 34 -

Prin programe proprii de investiţii,in fiecare an se realizează lucrări de trecere la 20kV a reţelei de distribuţie de 10kV, perioada preconizată pentru finalizare fiind între 10 şi 15 ani. Dintre cele 718 posturi de transformare proprietate ENEL Electrica Banat, un număr de 117 sunt posturi aeriene, 10 buc sunt posturi în cabină metalică, 105 buc. sunt posturi înglobate în construcţii existente, 436 buc. sunt posturi independente în cabină de zid şi 50 sunt posturi industriale care alimentează doar câte un abonat. Puterea instalată în aceste posturi de transformare este de circa 520MVA. La acestea se adaugă 127 posturi de transformare în proprietatea terţilor. Reţeaua de distribuţie de joasă tensiune este preponderent în cablu subteran în zonele centrale şi în cartierele de blocuri şi aeriana în restul zonelor. Reţelele aeriene totalizează 893km (dintre care 283km sunt executate cu conductor izolat torsadat, restul fiind reţele clasice), iar reţelele subterane însumează 687,5km. În ultimii ani, în instalaţiile electrice de pe raza municipiului Timişoara s-au executat o serie de lucrări de modernizare, precum şi o serie de injecţii de putere. În instalaţiile de distribuţie se utilizează tehnologie nouă, continuându-se înlocuirea izolatoarelor existente cu izolatoare din compozit, montarea întrerupătoarelor şi separatoarelor cu stingere în hexaflorură de sulf, tratarea reţelelor împotriva supratensiunilor atmosferice cu descărcătoare performante cu oxid de zinc. Pentru echipamentele de medie tensiune este prevăzută posibilitatea telecontrolului, în viitor urmărindu-se reducerea pe cât posibil a timpilor de realimentare a consumatorilor după incidente şi deranjamente. Pentru a asigura o precizie mai bună de măsurare a cantităţilor de energie electrică livrată clienţilor, în instalaţii se folosesc contoare electronice. Acestea au permis modernizarea sistemului de citire, prin introducerea unui sistem de telecitire, pentru un număr tot mai mare de clienţi. Prin acest sistem este posibilă o mai bună urmărire a consumului orar de energie cât şi evitarea unor erori de citire şi facturare. In ceea ce priveşte iluminatul public, în perioada 2002-2007 au fost realizate extinderi ale reţelelor de iluminat public stradal pentru următoarele străzi şi amplasamente: 16 Decembrie, Gheorghe Doja, 1 Decembrie, zona Mureş-Muzicescu-Calea Urseni, Liliacului, Zona canal Laker, Eduard Beneş, Zona de locuinţe Felix, Zona de blocuri Polonă, Polonă, Otto Rudolf, Wilhelm Tell, Nepos, Topologului, Brănduşei împreună cu zona din jurul şcolii Generale nr. 24, aleea spre Grădina Zoologică, Parcul Adolescenţei, Parcul Doinei, Telegrafului – zona dintre blocuri, Parcul Bucovina, Calea Aradului, C-tin Stere, Soroca –zona dintre blocuri cu intrare de pe str. Soroca, Socrates, Pius Brânzeu, str. 1 şi Laurenţiu Nicoară, Intrarea Cucului, Platanilor, Vlăsiei şi parcare, Parcul Soarelui. Au fost modernizate un număr de 14,258 puncte luminoase. Cantitatea de energia electrică consumată pentru asigurarea iluminatului public al municipiului Timişoara în perioada 2002-2007 este următoarea:

2002 2003 2004 2005 2006 2007 Energie electrică (kWh) 10.859.645 11.389.877 11.772.999 11.589.505 11.453.275 12.760.160

În anii 2003 şi 2004 consumul de energie electrică a crescut, deoarece au fost executate lucrări de extindere a reţelei de iluminat public. În anii 2005, 2006 şi 2007 au fost executate lucrări de modernizare a iluminatului public, lucrări care au implicat înlocuirea de corpuri învechite cu unele performante, ceea ce a dus la scăderea consumului de energie electrică. În perioada 2002-2004 au fost efectuate în permanenţă lucrări de întreţinere a iluminatului public pe toată raza municipiului Timişoara, în vederea asigurării funcţionării în bune condiţii a iluminatului public stradal. În acelaşi timp, a fost modernizat iluminatul public în Zona Ghiroda Nouă. S-au montat corpuri de iluminat noi în toate celelalte zone periferice ale oraşului, la sesizările cetăţenilor sau ca urmare a verificărilor efectuate pe teren, Cu ocazia sărbătorilor de iarnă au fost repuse în funcţiune ornamentele luminoase existente şi s-a realizat iluminatul festiv cu materiale noi în Piaţa Victoriei, Piaţa Libertăţii, Piaţa Unirii, Fântâna Punctelor Cardinale. Tot în perioada de timp analizată, a fost realizat iluminatul arhitectural, cu ocazia sărbătorilor de Paşti, a Bisericii Ortodoxe din Chişoda şi a Bisericii Piariste. In luna septembrie 2005 a fost concesionat serviciul de iluminat public pe o durată de 10 ani. In conformitate cu contractele de concesiune aflate în derulare, serviciile de întreţinere modernizare şi extindere iluminat public în municipiul Timişoara sunt prestate de compania Luxten - la sud de Canalul Bega şi de compania ELBA (AEM din anul 2008) la nord de canalul Bega


- 35 -

Situaţia cheltuielilor pentru asigurarea serviciului de iluminat public, energie electrică, întreţinere, modernizare şi extindere, în perioada 2002-2007: 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Energie electrică (RON)

2.099.631

2.745.491 3.575.462

3.894.430 4.232.759 4.878.392

Intreţinere (RON) 2.335.556

3.695.682 3.333.473

778.810 689.015 478.906

Investiţii (RON) 878.144 456.834 4.010 382.145 5.146.197 5.425.656

3.2.2. Alimentarea cu energie termică În decursul ultimilor ani, gestionarea centralelor de producere a agentului termic primar (CET-uri) a fost transferată către autorităţile publice locale. Această preluare a determinat apariţia de responsabilităţi şi costuri suplimentare la nivel local, pentru reabilitarea, modernizarea şi întreţinerea infrastructurii tehnice. Unul dintre obiectivele prioritare al Primăriei Municipiului Timişoara a fost crearea unei strategii de termoficare a oraşului nostru, în vederea scăderii costurilor de producţie şi reducerii pierderilor în reţelele de termoficare. Strategia a fost elaborată de către specialiştii de la Statdwerke Karlsruhe GmbH (Germania) şi susţinută financiar de către Guvernul Germaniei. Începând cu anul 2004, serviciile de producere şi distribuţie a energiei termice şi a apei calde menajere în sistem centralizat sunt asigurate, pentru Municipiul Timişoara, de către S.C. Colterm S.A., companie locală de termoficare, care a luat naştere din fuziunea producătorului de energie termică S.C. Termocet 2002 S.A. şi distribuitorul de energie termică R.A. Termoficare Calor. Alimentarea cu energie termică a municipiului Timişoara se realizează în cea mai mare parte prin SACET, prin intermediul celor două centrale termice (CET Centru şi CT Sud) şi 18 centrale termice de cartier, care alimentează 134 puncte termice urbane. Din SACET sunt alimentate un număr de aproximativ 90,000 de apartamente, având un număr de aproximativ 220.000 beneficiari ai serviciului de alimentare cu căldură şi apă caldă de consum. Energia electrică se produce la CHE Bega şi în cogenerare la CET Timişoara Centru (1x3 MW). Lungimea reţelei termice primare este de 73 km traseu, iar lungimea reţelei secundare este de 310 km. Întrucât gradul de uzură al reţelei este destul de ridicat, vechimea acesteia fiind între 10 şi 30 de ani, a fost necesară înlocuirea acesteia. Până la finele anului 2007 a fost înlocuită cca 25% din reţeaua primară şi cca 60% din reţeaua secundară, folosindu-se ţevi preizolate iar în cazul apei calde cu diametre până la 2 ½ inch s-au folosit ţevi din PEX preizolate. Astfel, în anul 2007, a fost reabilitată reţeaua termică secundară ( 4 fire) pe o lungime de 11,4 km cu diametre cuprinse între Dn 30 şi Dn 200 mm şi reţeaua termică primară (două fire) pe o lungime de 3,24 km cu diametre cuprinse între Dn 80 şi Dn 800 mm. S-au înlocuit şi modernizat peste 65% din echipamentele şi instalaţiile aferente punctelor termice de transformare şi centralelor termice de cartier. S-au reabilitat complet peste 60% din punctele şi centralele termice de cartier, a fost automatizată funcţionarea celor 130 de puncte şi centrale termice atât pe partea de presiuni cât şi de temperaturi, acţiune ce a condus la îmbunătăţirea calităţii prestaţiei şi la posibilitatea livrării apei calde menajare şi în timpul nopţii. Datorită tuturor îmbunătăţirilor de ordin tehnologic şi a automatizărilor, a fost atins nivelul de recirculaţie al apei calde de 90%. Cât priveşte contorizarea, până la sfârşitul anului 2006 a fost contorizat în totalitate la nivel de branşament (beneficiar) consumul de apă rece hidrofor, apă caldă şi căldură precum şi la nivelul punctelor şi centralelor termice. Totodată în cursul anului 2007 au fost achiziţionate contoare moderne de apă caldă de consum, montajul acestora urmând a se realiza în cursul anului 2008. Tot în vederea creşterii eficienţei energetice, scăderii pierderilor, reabilitării unor echipamente energetice şi a reţelelor de termoficare şi încadrarea în normele de mediu, în cursul anului 2007 au fost derulate cu finanţare prin bugetul local mai multe lucrări, (majoritatea urmând a fi finanţate din bugetul local şi în anul 2008), dintre care mai importante sunt:


- 36 -

- a fost finalizată investiţia „Instalarea turbinei de 19,7 MW în vederea producerii energiei electrice şi termice la CT Sud” - C.T. Timişoara Sud. Prelevare, evacuare şi transport zgură şi cenuşă sub formă de slam dens la cazanele nr. 1, 2, şi 3 din C.T.Sud. - Modernizarea electrofiltrelor cazanului de abur de 100 t/h nr. 1, 2, şi 3 C.T. Timişoara Sud. - Modernizarea funcţionării cazanelor de abur nr. 1, 2 si 3 C.T. Timişoara Sud. Interconexiunea cu TA ER 19,7 – 1,4/0,3 - Modernizarea electrofiltrului CAF nr. 1, 100 Gcal/h, C.T. Sud. - Reabilitarea şi modernizarea staţiei de tratare a apei din C.T. Sud - Utilizarea unor turbine de mică putere ca alternativă pentru SRR din CT Timişoara Sud. - Retehnologizare CAF tip PTSM – 50 Gcal/h nr. 1 din CET Timişoara Centru - CET Timişoara Centru – Extindere cu unităţi moderne de cogenerare - Modernizarea rampei de descărcare păcură şi a separatorului de păcură CET Modernizarea cazanului de abur nr. 2 - CET Centru (automatizarea funcţionării cazanului) - Modernizarea PT Freidorf prin instalarea unei unităţi de cogenerare cu motoare termice 2 x 0,5 MW - Modernizarea PT Buziaş şi PT Dunărea prin montarea unor unităţi de cogenerare de mică putere (2 x 0,5 MW PT Buziaş şi 2 x 0,5 MW PT Dunărea)

În ultimii ani, datorită condiţiilor de producere a agentului termic, consumul de combustibil a înregistrat o uşoară creştere la consumul de gaze naturale, compensat de o scădere uşoară la cantitatea de cărbune. În acelaşi timp, cantitatea de păcură folosită a scăzut aproape de zece ori. Evoluţia acestor consumuri este următoarea:

Anul Gaze naturale(miiNmc)

Păcură (tone)

Cărbune (tone)

2002 117.512 20.903 259.488 2003 119.283 22.734 278.684 2004 132.513 13.921 200.913 2005 139.465 9.270 146.160 2006 122.738 2.284 191.199

Situaţia consumurilor şi furnizărilor de energie termică, energie electrică, apă rece hidrofor şi apă caldă menajeră în perioada 2002 – 2007:

2002 2003 2004 2005 2006 2007 Energie termică livrată către consumatori GCal

963.945 1.044.902 952.256 985.032 897.646 822.150

Energie electrică produsă MWh - - 17.569 23.247 19.190 32.900

Apă caldă menajeră livrată mc

6.543.016 6.049.407 5.841.321 5.699.502 5.481.896 5.098.000

Apă rece hidrofor livrată mc 1.419.493 1.375.620 1.343.069 1.296.249 1.276.132 1.248.000

Analizând activităţile legate de producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice, în perioada 2002-2007, observăm o scădere datorată în primul rând montării repartitoarelor de costuri (pentru încălzire şi pentru apă caldă de consum), reabilitării termice a clădirilor şi a modificărilor climatice din ultimii ani. Totodată se poate dubla cantitatea de energie electrică produsă în unităţile de co-generare montate în urma aplicării strategiei locale de dezvoltare şi modernizare a sistemului de termoficare al municipiului Timişoara.


- 37 -

3.2.3. Alimentarea cu gaze naturale Gazele combustibile naturale din Bazinul Transilvan sunt extrase din zăcăminte gazeifere. Alimentarea cu gaze naturale a municipiului Timişoara, din sistemul de transport naţional, se face din conductele magistrate de transport, prin intermediul staţiilor de reglare - măsurare - predare, dintre care cele mai importante sunt: SRM 1 Plopi, SRM 3 Fabrica de Zahăr, SRM 6 Calea Lipovei. Având în vedere faptul că municipiul Timişoara este cel mai îndepărtat punct faţă de Bazinul Transilvan, deci capăt de coloană, conductele de transport nu mai pot asigura debitele şi presiunea necesare la consumatori. Pentru îmbunătăţirea situaţiei, dar şi pentru a da o utilizare gazelor asociate de sondă, există o a doua uzină de alimentare cu gaze naturale din zăcămintele petroliere din Câmpia Banatului, pe următoarele direcţii: conducta de transport Foeni - Timişoara, conducta de transport Sânmartinul Sârbesc - Timişoara, conducta de transport Călacea - Satchinez - Şandra. Conductele ce transportă gaze asociate de sondă injectează în conductele de gaze naturale din sistemul naţional debitele de care dispun în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de exploatare. Conductele, ce transportă gaze naturale din Transilvania, sunt proprietatea S.C. ROMGAZ S.A. Mediaş, iar cele ce transportă gaze asociate de sondă sunt proprietatea Schelei de Petrol Timişoara. O parte din conductele de transport gaze asociate de sondă, se află în exploatare la Sucursala Arad de Exploatare Conducte Magistrale de gaze naturale. Serviciile de distribuţie a gazelor naturale sunt asigurate, pentru Municipiul Timişoara, de către S.C. E.ON Gaz România S.A. – societate comercială cu capital majoritar privat, rezultată prin privatizarea fostei societăţi S.C. DISTRIGAZ NORD S.A., cu sediul central la Târgu-Mureş. Centrul Operaţional Timişoara are reprezentanţi permanenţi care asigură intervenţiile de urgenţă şi alte activităţi specifice distribuţiei gazelor naturale. Alimentarea cu gaze naturale a municipiului Timişoara se face printr-o reţea de repartiţie de medie presiune conectată la trei staţii de reglare-măsurare – predare, amplasate pe Calea Moşniţei, pe Calea Lipovei şi la Fabrica de Zahăr. De la reţeaua de repartiţie de medie presiune sunt alimentate staţiile de reglare-măsurare ale marilor consumatori şi staţiile de reglare-măsurare de sector. În prezent, în municipiul Timişoara, funcţionează cca. 70 staţii de reglare-măsurare (industriale şi de sector). Reţeaua de repartiţie medie presiune se compune din cinci inele principale - un inel care cuprinde partea centrală a oraşului, al doilea care cuprinde partea vestică a oraşului, al treilea care cuprinde partea de nord a oraşului, al patrulea care cuprinde partea estică a oraşului şi al cincilea care cuprinde partea de sud. De la aceste inele pornesc diferite ramificaţii la care sunt racordate staţiile marilor consumatori sau de sector. CET Sud este alimentată printr-o ramură separată care primeşte gaze direct de la SRMP - Calea Moşnitei şi ocoleşte oraşul prin sud. Prin realizarea acestei ramuri, a apărut posibilitatea creării a încă unui inel de medie presiune, prin conectarea acestei reţele cu cea care alimentează I.M.C. de pe strada Bujorilor. Zona Timişoara dispune de un sistem de distribuţie cu două trepte de presiune: presiune medie preponderent pentru agenţi economici şi instituţii şi presiune redusă pentru gospodării individuale şi asociaţii de locatari. În municipiul Timişoara, conductele subterane de repartiţie şi de distribuţie sunt amplasate, în general, în teren public, în zone verzi, trotuare, alei pietonale şi în porţiuni carosabile. Consumatorii sunt racordaţi la reţele de distribuţie prin intermediul branşamentelor şi posturilor de reglare-măsurare. Lungimea reţelei de repartiţie de medie presiune este de 90 Km, iar reţelele de distribuţie de presiune redusă însumează cca. 560 Km. Principalele deficienţe ale alimentării cu gaze naturale a municipiului Timişoara sunt scăderea presiunii gazelor în perioada de iarnă, cu temperaturi scăzute, aceasta şi datorită subdimensionarii reţelelor vechi de repartiţie şi de distribuţie, datorită racordării noilor consumatori (dimensionarea redusă a reţelelor s-a efectuat luând în considerare un număr limitat de puncte de consum la gospodăriile individuale şi, respectiv, numai pentru prepararea hranei la asociaţiile de locatari), starea precară a unor reţele din cauza vechimii acestora (peste 20 ani). Durata normală de funcţionare a unei mari părţi din conductele de distribuţie în municipiul Timişoara este expirată, drept pentru care E.ON Gaz România a trecut la înlocuirea acestora începând din anul 2006. În perioada 2002-2005 Primăria Municipiului Timişoara a realizat lucrări de investiţii vizând extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în vederea asigurării alimentării a cât mai multor gospodării cu gaza naturale. În acest sens a fost extinsă reţeaua de gaze naturale cu aproximativ 7,5 km, oferindu-se posibilitatea racordării la reţea pentru cca. 3.000 apartamente şi case. Totodată, pe traseele pe care se desfăşoară lucrări de modernizare la liniile de tramvai (proiect BEI) se execută în paralel şi extinderea reţelei de alimentare cu gaze naturale.


- 38 -

Începând din anul 2006, datorită modificărilor legislative în domeniul distribuţiei gazelor naturale lucrările de extindere a reţelei de distribuţie – realizate până la acea dată şi de către administraţia locală timişoreană – au fost preluate de societatea de distribuţie gaze EON Gaz România (fostă Distrigaz), urmând a fi realizate de către aceasta. 3.3. TELECOMUNICAŢII Avansul pe care telefonia fixă, mobilă, comunicaţiile prin internet şi serviciile conexe acestora de internet l-au înregistrat în raport cu anii precedenţi, atât în judeţul Timiş cât şi la nivel naţional, este indiscutabil. Discrepanţele între mediul urban şi cel rural în ceea ce priveşte rata de penetrare a telefoniei fixe s-au diminuat simţitor, fapt determinat în parte şi de creşterea pe piaţă a relaţiilor concurenţiale între furnizorii de servicii de specialitate. Dacă în urmă cu câţiva ani companiile de telecomunicaţii ofereau, în marea lor majoritate, servicii într-un singur domeniu – fie în telefonia fixă, fie mobilă, fie asigurau conexiuni internet – în ultimii doi ani această politică a fost abandonată. Fenomenul este vizibil în cazul majorităţii prestatorilor de servicii de telecomunicaţii. Aceştia se implică în a oferi servicii cât mai variate clienţilor, adăugând continuu la varietatea propriilor domenii de activitate. Conform datelor furnizate de ANCRIT, numărul utilizatorilor de servicii de telefonie mobilă, pe bază de abonamente şi cartele preplătite, creşte cu aproximativ 30% în fiecare an, iar rata de penetrare a acestui tip de servicii este de aproximativ 80%. Rata de penetrare a conexiunilor broadband depăşeşte 8%. În fine, operatorii alternativi de telefonie fixă au atins, la sfârşitul lui 2007, o cota de circa 30% din totalul pieţei de profil. În judeţul Timis, în anul 2006 gradul de telefonizare a fost de 23,51%, în mediul urban fiind de 32,76%, iar în mediul rural de10,02%. În municipiul Timişoara, capacitatea instalată în centrale digitale este de 84.000 de linii. Liniile analogice (14.485 de linii) au fost înlocuite în totalitate cu linii digitale. Reţeaua de cabluri în Timişoara s-a modernizat,cuprinzând preponderent reţea de cupru şi fibră optică. În vederea realizării unei reţele metropolitane în Municipiul Timişoara şi comunele limitrofe, s-au instalat cabluri de fibră optică pentru interconectarea echipamentelor digitale de bandă largă. Odată cu apariţia unui număr crescând de operatori de telefonie fixă (precum Atlas Telecom, RDS&RCS, UPC, Avolo Telecom, Telefonet, Axa Telecom sau World Telecom), S.C. Romtelecom S.A. - care o lungă perioadă a fost unicul prestator de servicii de telefonie în România - a depăşit sfera sa tradiţională de activitate şi s-a îndreptat către piaţa de Internet şi date, lansând în 2005 primele trei produse de acces la internet de bandă largă, bazate pe tehnologia ADSL. În prezent, Romtelecom oferă servicii de telefonie fixă, ISDN 2, mesagerie vocală, servicii Internet - ADSL Express şi Click Net, şi servicii de televiziune digitală (Dolce). Pentru companii, serviciile oferite sunt mai diversificate. Totuşi, pe segmentul telefoniei fixe, Romtelecom continuă să deţină prima poziţie, cu o cotă de piaţă de aproximativ 70%. Un alt important prestator de servicii pe piaţa telefoniei fixe, nu numai din municipiul Timişoara, este S.C. Atlas Telecom Network Romania S.A. Parte din grupul american Atlas Telecom, firma oferă servicii de telefonie naţională şi internaţională în telefonia fixă şi mobilă - PXB Direct, Virtual PBX, Dual Phone, acces prin CSC, Soft Client – precum şi servicii de mare viteză la Internet şi transmisii de date (pana la 150 Mbps pe punct de acces). Prin intermediul Atlas Telecom, companiile pot beneficia de acces la internet - prin Wi-Fi, xDSL sau fibră optică - linii închiriate naţionale şi internaţionale, VPN / IP VPN. Una dintre tehnologiile implementate vizează stabilirea de legături radio (fără cablu) între telefon şi sistem, pe protocol SWAN. În Municipiul Timişoara, Atlas Telecom a investit peste 6 milioane de euro şi a creat 50 de locuri de muncă, Numărul abonaţilor companiei Atlas în Timişoara fiind aproximativ 5.000. Marilor companii de telecomunicaţii care operează în judeţul nostru li s-a adăugat şi S.C. UPC România S.A. Afiliată la Liberty Global Inc., UPC România este una dintre companiile mari de comunicaţii prin cablu din ţară, deservind clienţi din aproximativ 200 de oraşe. Începând cu 1992, investiţiile făcute de UPC sunt printre cele mai importante făcute de o companie americană în Romania. În anul 2005, UPC a achiziţionat compania de telecomunicaţii Astral. UPC oferă servicii de telefonie fixă digitală persoanelor fizice şi juridice şi deţine Focus Sat, companie furnizoare de servicii de televiziune digitală prin satelit. Printre tehnologiile si sistemele utilizate de UPC se numără Tehnologia Cisco Softswitch şi sistemul automat de gestiune a clienţilor, care permite reprezentanţilor de relaţii cu clienţii să activeze automat produsele şi serviciile. În anul 2007, UPC vizează instalarea platformei VITRIA, ce urmăreşte unificarea bazelor de date cu clienţii şi creşterea accesibilităţii în call center. UPC şi RCS & RDS, cei mai mari operatori de cablu, au intrat pe piaţa de telefonie fixă diminuând cota deţinută anterior de Romtelecom. Pentru abonaţii timişoreni, RCS & RDS a introdus factura unică pentru toate serviciile oferite – televiziune prin cablu, internet, telefonie fixă şi mobilă. Concurenţa celor doi


- 39 -

operatori a dus la extinderea reţelelor de fibră optică şi astfel a pachetelor triple-pay de Internet, cablu TV şi telefonie fixa. În anul 2007, RCS&RDS a intrat agresiv pe piaţa telecomunicaţiilor, oferind abonaţilor companiei şi noul serviciu de telefonie mobilă DIGI mobil. Prin practicarea unor tarife mici şi oferirea abonamentului unic de telefonie fixă şi mobilă, RCS&RDS a obţinut o cotă de piaţă însemnată într-o perioadă de timp relativ scurtă. Principalii operatori de telefonie mobilă pentru zona Timişoarei sunt Vodafone şi Orange – care îşi dispută permanent supremaţia în ceea ce priveşte numărul clienţilor. Acestora li se adaugă Cosmote, cu un număr mai mic de clienţi însă aflată în ascensiune. Începând cu anul 2007, tarifele pentru serviciile operatorilor Orange şi apoi Vodafone au fost transformate din dolari în euro. Serviciile de comunicaţii oferite de Orange Romania sunt: voce, date, SMS, MMS, WAP, e-mail, GPRS, EDGE, wireless IP, WiFi, USSD etc. Operatorul european de telefonie mobilă a anunţat serviciile 'quadruple-play', devenind astfel primul de pe piaţă care trece această graniţă între servicii de natură diferită reunite sub aceeaşi cupolă. Astfel, clienţii pot opta pentru toate serviciile companiei, telefonie fixă, telefonie mobilă, conectare la Internet şi servicii de transmisiune TV, serviciile oferite de France Telecom, compania mama a operatorului de telefonie mobilă, urmând sa fie taxate pe factură. Vodafone Romania este primul operator mobil care a lansat serviciile 3G broadband (HSDPA), în octombrie 2006, Timişoara fiind printre primele 6 oraşe din ţară în care au fost extinse serviciile 3G broadband , în februarie 2007. Cu 3G broadband, clienţii acestei companii pot beneficia de acces la Internet în banda larga, la viteze de pana la 3,6 Mbps, de 4 ori mai mult decât viteza furnizată de 3G. Vodafone Mobile Connect 3G broadband este o soluţie de conectare fără fir pentru utilizatorii de laptop care permite descărcarea datelor la viteze de pana la 3,6 Mbps. Un fenomen îmbucurător este scăderea preţurilor, datorat concurenţei în domeniul furnizării de conexii internet, pe piaţa timişoreană aceste servicii fiind oferite, pe lângă RCS&RDS, Romtelecom, Dominet, UPC şi de un număr crescând de firme locale. Serviciilor menţionate mai sus li se adaugă permanent altele noi, cu care firmele ce furnizează acces internet încearcă să atragă clienţi, cum ar fi conexiunile dedicate numai pe fibră optică (tehnologii FTTH), adrese IP reale şi alocate static (nu se schimba la restart), canale minime garantate contractual, canal acces în reţeaua metropolitană în jur de 100 Mbps, servere metropolitane de download şi jocuri disponibilitate minimă a serviciului garantată contractual, webhosting gratuit etc. În ceea ce priveşte expansiunea serviciilor legate de Web, Timişoara este primul oraş din România ai cărui locuitori beneficiază gratuit de Internet wireless, în folosul comunităţii. În Piaţa Unirii, Municipiul Timişoara împreună cu un distribuitor local de Internet au făcut posibil ca posesorii de laptopuri să se poată conecta la Internet într-un cadru relaxat. La nivelul zonei Timişoara, dezavantajele rămân în prezent incompleta asigurare a serviciilor de telefonie fixă în comunele periurbane. Pe de altă parte, este evidentă marea dinamică de dezvoltare a acestora din 2000 până astăzi: extinderea reţelei de telecomunicaţii, modernizată în proporţie de peste 70% şi asigurarea de acoperire integrală pentru telefonia mobilă. Alinierea la standardele europene constituie un efort ale cărui roade sunt evidente în domeniul telecomunicaţiilor. Acesta împrumută treptat caracteristicile definitorii ale nivelului de dezvoltare atins în ţările Uniunii.


- 40 -


- 41 -

V.MEDIUL DE AFACERI 1. COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ 1.1. COOPERAREA INTERNĂ Din punctul de vedere al cooperării la nivel zonal, judeţean şi regional, elaborarea în larg parteneriat public privat local a Conceptului Strategic de Dezvoltare Economică şi Socială a Zonei Timişoara a creat oportunitatea corelării eforturilor făcute în diverse domenii şi la diverse niveluri de decizie, pe parcursul implementării strategiilor proprii. Pe plan local, relaţiile de cooperare intre Primăria Municipiului Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş, respectiv Prefectura Judeţului Timiş sunt active şi conforme cu reglementările Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată. Primăria Municipiului Timişoara are relaţii de cooperare, pe subiecte specifice, şi cu departamente din cadrul Guvernului României, precum şi cu organe şi organisme descentralizate ale statului din teritoriu. De asemenea, Primăria Municipiului Timişoara are relaţii de cooperare constante şi cu alte instituţii, organisme şi agenţii locale, universităţi, unităţi de cercetare, agenţi economici, instituţii culturale, organizaţii non guvernamentale, fundaţii, asociaţii etc. colaborarea cu acestea concretizându-se prin crearea unui Parteneriat Public Privat. Primul rezultat al acestui larg parteneriat local este elaborarea „Conceptului strategic de dezvoltare economică şi socială a zonei Timişoara”, pe termen mediu şi lung 2000-2010.

La nivelul municipiului, această cooperare a avut ca efect: - corelarea tematicilor de cercetare ştiinţifică cu necesităţile zonei Timişoara; - corelarea conţinutului procesului de învăţământ cu cerinţele de formare de specialişti pentru zonă; - realizarea de parteneriate între universităţi şi comunităţile locale, în vederea organizării, pe plan

local, a unor manifestări ştiinţifice de prestigiu, de interes naţional şi internaţional; - creşterea numărului de contacte cu statele membre ale Uniunii Europene în domeniul cercetării şi

producţiei, în special în domeniile tehnologiilor de vârf. Pentru consolidarea relaţiilor existente şi stabilirea de noi relaţii de cooperare s-au promovat acţiuni comune cu agenţii economici, instituţiile, asociaţiile şi organizaţiile în vederea accelerării dezvoltării economice locale. De asemenea au fost şi sunt şi în prezent derulate proiecte în parteneriat pe domenii specifice de activitate. 1.2. COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ Din anul 1991 şi până în prezent Municipiului Timişoara a iniţiat şi a stabilit programe de cooperare în vederea promovării unor interese comune cu mai multe autorităţi ale administraţiei publice locale din străinătate. Primăria Municipiului Timişoara a desfăşurat şi desfăşoară diverse acţiuni în cooperare şi colaborare internaţională, cu oraşe din alte ţări. Astfel, în perioada 1998-2007, un număr semnificativ de delegaţii străine, aparţinând diferitelor organisme sau organizaţii internaţionale şi provenind din ţări de pe toate continentele, au solicitat întâlniri cu conducerea Primăriei Municipiului Timişoara şi au fost efectuate mai multe deplasări externe, după cum urmează:

- delegaţii primite: în 1998 - 61 delegaţii străine; în 1999 - 130 delegaţii străine; în 2000 - 67 delegaţii străine; în 2001 – 61 delegaţii străine; în 2002 – 50 delegaţii străine; în 2003 – 45 delegaţii străine; în 2004 – 64 delegaţii străine; în 2005 – 144/156 delegaţii străine şi în 2006 – 113 delegaţii străine;

- deplasări externe: în 1998 - 13 deplasări externe; în 1999 - 19 deplasări externe; 2000 – 15 deplasări externe; 2001 - 19 deplasări externe; 2002 – 21 deplasări externe; 2003 – 24 deplasări externe; 2004 - 15 deplasări externe; 2005 - 19 deplasări externe şi 2006 - 34 deplasări externe.

Aceste întâlniri au avut ca efect consolidarea relaţiilor deja stabilite, stabilirea de relaţii cu alte zone de interes din Europa sau din lume, contribuind la promovarea imaginii Municipiului Timişoara în lume.


- 42 -

1.2.1. Cooperarea cu oraşele înfrăţite Municipiul Timişoara a încheiat acorduri de înfrăţire şi cooperare cu mai multe autorităţi ale administraţiei publice locale din străinătate, în limitele competenţei stabilite prin legislaţia naţională şi cu respectarea angajamentelor internaţionale asumate de Statul Român. Iniţiativele de cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale din străinătate au fost comunicate Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Administraţiei şi Internelor care au emis avize favorabile. Pentru stabilirea relaţiilor de parteneriat şi realizarea cadrelor de cooperare, cu unităţile administrativ-teritoriale similare din alte ţări, a fost necesară parcurgerea mai multor etape, în conformitate cu Legea nr. 590/2003 privind tratatele. În prezent, Municipiul Timişoara este înfrăţit cu 10 oraşe din Europa: Mulhouse şi Rueil-Malmaison din Franţa; Karlsruhe şi Gera din Germania; Faenza, Treviso şi Palermo din Italia; Szeged din Ungaria, Novi Sad din Serbia şi Graz din Austria, cu care, în baza acordurilor de înfrăţire, desfăşoară activităţi în diverse domenii de activitate.

• Cel mai vechi acord de înfrăţire a fost încheiat cu oraşul GRAZ din Austria în anul 1987. În primăvara anului 2006, în urma vizitei întreprinse de Primarul Timişoarei şi a demersurilor Ambasadei României la Viena, relaţiile dintre cele două ţări au fost reactivate şi au fost stabilite mai multe domenii de interes reciproc, cum ar fi: reabilitarea clădirilor istorice, dezvoltarea economică, cultură şi administraţie publică locală.

• La data de 1 februarie 1991, a fost semnată o „Cartă de prietenie” cu oraşul MULHOUSE, din Franţa, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: economic, social, cultural, administrativ şi al dezvoltării oraşelor. La data de 30 august 1991, a fost semnat „Acordul de înfrăţire”, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: urbanism, construcţii şi echipamente, afaceri sociale şi sănătate publică, cultură, arte şi învăţământ, tineret şi sport, turism, transport în comun şi dreptul persoanelor.

• La data de 12 martie 1991, a fost semnat un „Protocol de înfrăţire” cu oraşul FAENZA, din Italia, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: economic, cultural, sportiv şi social.

• La data de 19 august 1992, a fost semnată o „Declaraţie de înfrăţire” cu oraşul KARLSRUHE, din Germania, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: artă şi ştiinţă, sistematizare urbană, economie, cultură, sănătate, sport şi tineret şi, la data de 26 noiembrie 1997, un „Contract de parteneriat”, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: umanitar, şcolar, ştiinţific, cultural, religios, sportiv şi al construcţiilor (conform H.C.L. nr.157/1997).

• La data de 14 ianuarie 1993, a fost semnată o „Cartă de înfrăţire” cu oraşul RUEIL-MALMAISON, din Franţa, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: cultural, sportiv, social, economic, turistic, tineret şi umanitar.

• La data de 27 ianuarie 1998, a fost semnat un „Protocol de înfrăţire şi colaborare” cu oraşul SZEGED, din Ungaria, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: economic, ştiinţific, educaţional, cultural, sanitar, administrativ, umanitar, religios, sportiv, turistic, protecţia mediului, minorităţi etnice, construcţia de căi ferate şi rutiere şi deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei (conform H.C.L. nr.167/1997). De asemenea, în baza acestui protocol, la data de 10 iunie 2005, au fost semnate o „Declaraţie comună” şi un „Acord privind cooperarea în domeniul turismului” (conform H.C.L. nr. 299/26.07.2005).

• La data de 3 octombrie 1998, Municipiul Timişoara fost semnat un „Contract de parteneriat” cu oraşul GERA, din Germania, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: administraţie publică locală, economic, social, agrement, artă, mediu înconjurător, urbanism, cultură, sport, sănătate şi tineret (conform H.C.L. nr.155/1998).

• La data de 27 martie 2003, a fost semnat un „Protocol de înfrăţire şi colaborare” cu oraşul TREVISO, din Italia, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: cultural, economic, administrativ, social, turistic, serviciilor comunitare de urgenţă (poliţie, pompieri, protecţie civilă), sanitar, al mediului, şcolar şi al tineretului (conform H.C.L. nr.1/2003).

• La data de 3 august 2005, a fost semnat un „Protocol de înfrăţire şi colaborare” cu oraşul NOVI SAD, din Serbia, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: cultural, economic, administrativ, social, turistic, serviciilor comunitare de urgenţă civilă (poliţie, pompieri, protecţie civilă), sanitar, al mediului, şcolar şi al tineretului (conform H.C.L. nr.300/2005).

• La data de 7 octombrie 2005, a fost semnat un „Protocol de înfrăţire” cu oraşul PALERMO, din Italia, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: administraţie publică locală, economic şi comercial, al mediului, social, cultural, sportiv, sanitar şi şcolar (conform H.C.L. nr.348/2005).

• În acelaşi cadru legislativ, la data de 6 ianuarie 1999, a fost semnat un „Memorandum de prietenie şi colaborare” cu oraşul TAIZHOU, din China, prin care a fost prevăzută colaborarea în


- 43 -

domeniile: economic şi al comerţului, al ştiinţei şi tehnologiei, cultural, educaţional, al turismului, sportiv, al agriculturii şi personalului.

În contextul acestor relaţii de înfrăţire, au fost şi sunt derulate acţiuni concrete de cooperare în diverse domenii (economic, socio-cultural, ştiinţific, educaţional şi sportiv etc.) şi au fost şi sunt încurajate relaţiile directe între instituţii şi organizaţii locale şi instituţii şi organizaţii similare din oraşele surori. 1.2.2. Cooperarea cu alte oraşe În afara relaţiilor de cooperare stabilite prin acordurile de înfrăţire, s-a derulat acţiuni de cooperare în diverse domenii şi cu alte oraşe din diverse ţări. Cu oraşele PANCEVO, din Serbia şi CINCINNATI, din SUA, s-a cooperat în cadrul unui program internaţional de cooperare tehnică, care a avut ca scop sprijinirea autorităţilor publice locale în ameliorarea managementului municipal şi dezvoltarea unor proiecte care vizau dezvoltarea economică locală durabilă şi planificarea strategică. Cu oraşul OTTAWA, din Canada, s-a cooperat în domeniul dezvoltării economice locale şi în cadrul unui proiect de modernizare a administraţiei publice locale. Cu Regiunea VENETO, din Italia, s-a colaborat în cadrul unui proiect de combatere şi reglementare a imigraţiei ilegale, iar cu VENEŢIA s-a cooperat pentru iniţierea unui proiect în cadrul programului Interreg III C. Cu oraşul UDINE, din Italia, s-a cooperat în domeniul sportiv, iar cu oraşul ZRENJANIN, din Serbia, s-a cooperat în domeniul administraţiei publice în cadrul proiectului „Bune practici pentru ameliorarea serviciilor publice locale”. Totodată, primăria municipiului Timişoara a sprijinit activ relaţiile de colaborare iniţiate sau stabilite de alte instituţii, organizaţii sau asociaţii de pe raza municipiului. 1.2.3. Cooperarea cu diverse asociaţii şi reţele de oraşe europene Municipiul Timişoara a aderat la câteva asociaţii şi reţele europene pentru a-şi proteja şi promova interesele. În anul 2000, Municipiul Timişoara a aderat la reţeaua europeană EUROCITIES, în calitate de membru asociat. Eurocities este o organizaţie neguvernamentală, cu sediul la Bruxelles, formată din 95 de oraşe metropolă, care provin din 26 de state europene şi are drept scop îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor care trăiesc în oraşe şi în zonele urbane, prin diverse acţiuni precum: influenţarea programului de lucru european, creşterea transferului de tehnologie şi facilitarea implementării de proiecte concrete în oraşele din întreaga Europă etc. De asemenea, Eurocities facilitează cooperarea şi diversele schimburi între oraşele membre, promovează proiecte europene transnaţionale - facilitând coordonarea şi asigurând acces la finanţare europeană - cu o problematică vastă, pe teme economice, sociale, culturale, de mediu etc., de interes pentru oraşe şi face lobby pe lângă instituţiile Uniunii Europene şi guvernele naţionale pentru influenţarea politicilor care afectează oraşele. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Municipiul Timişoara a devenit membru cu drepturi depline al reţelei. În anul 2001, Municipiul Timişoara a semnat o “Declaraţie” şi un “Acord de prietenie şi cooperare” prin care a aderat la Reţeaua Oraşelor Balcanice - BALCINET. Balcinet este o asociere a celor mai importante oraşe ale Peninsulei Balcanice. Domeniile de cooperare stabilite prin acordul de cooperare sunt: administraţie locală, mediu, infrastructură, dezvoltare urbană, educaţie, transport, social, cultural, dezvoltare economică, comerţ, sănătate, cercetare şi dezvoltare tehnologică, energie şi industrie, telecomunicaţii şi informatică (conform HCL nr. 110/2001). În anul 2003, Municipiul Timişoara, prin semnarea unei declaraţii comune de colaborare, a aderat la „CLUBUL DE LA STRASBOURG”. „Clubul de la Strasbourg” este o asociere a principalelor oraşe din statele care au aderat recent la Uniunea Europeană şi oraşul Strasbourg, din Franţa, capitala parlamentară a Europei Unite. A fost creat la iniţiativa oraşului Strasbourg şi are ca scop promovarea şi întărirea legăturilor între oraşele membre ale Clubului prin iniţiative de cooperare descentralizată, concretizate prin schimburi culturale, economice, ştiinţifice şi universitare. În anul 2005, la data de 18 martie, Municipiul Timişoara a semnat la Budapesta, în Ungaria, o Declaraţie privind „ALLIANCE OF IOSZEF CITIES” - „Alianţa oraşelor care au în componenţă un cartier Iosefin”. Aceasta este o asociere a oraşelor care au în componenţă un cartier Iosefin: Budapesta, Viena,


- 44 -

Timişoara şi Praga şi are ca scop colaborarea între oraşele şi cartierele semnatare prin: schimburi de experienţă între instituţii, organizaţii civile şi cetăţeni, schimburi culturale, realizarea de proiecte cu finanţare europeană în parteneriat etc. (conform H.C.L. nr. 152/2005). În contextul acestor acorduri semnate au fost şi sunt derulate mai multe proiecte şi acţiuni în diverse domenii. 1.2.4. Cooperarea transfrontalieră În anul 1994, a fost creată EUROREGIUNEA DUNĂRE – CRIŞ – MUREŞ -TISA (DKMT), regiune transfrontalieră care include Regiunea Câmpia de Sud Ungaria, Regiunea Voivodina din Serbia şi Regiunea de Vest România. Aceasta se întinde pe o suprafaţă de 77.456 km2 şi include o populaţie de cca 6 milioane de locuitori. Timişoara este cel mai mare oraş şi cel mai important centru economic din Euroregiune. În acest context, Timişoara a cultivat relaţiile tradiţionale de prietenie şi bună vecinătate dintre locuitorii din oraşele din cele trei state învecinate şi a dezvoltat relaţii transfrontaliere cu oraşele din Euroregiune, în special cu oraşele Szeged, din Ungaria şi Novi Sad, din Serbia, care sunt şi capitalele celor două regiuni. În ultimii ani, au existat numeroase vizite reciproce şi colaborări tot mai strânse între autorităţile administraţiei publice locale. Această apropiere a avut la bază mai multe caracteristici generale similare, istoria comună, probleme comune cu care se confruntă oraşele pentru a căror rezolvare o abordare comună şi o colaborare strânsă sunt benefice. Timişoara, Szeged şi Novi Sad au stabilit o serie de relaţii directe de cooperare de ordin cultural, administrativ şi economic şi în vederea consolidării acestor relaţii, Timişoara a semnat acorduri de înfrăţire cu oraşul Szeged, din Ungaria – care la rândul său este cel mai mare oraş din partea maghiară a euroregiunii, şi cu oraşul Novi Sad, din Serbia – şi acesta fiind cel mai mare oraş din partea sârbă a euroregiunii. În cadrul acordurilor de cooperare şi înfrăţire dintre oraşe, au fost iniţiate şi derulate mai multe proiecte transfrontaliere şi acţiuni în diverse domenii, care au favorizat dezvoltarea relaţiilor de colaborare dintre autorităţile locale, instituţiile publice, organizaţiile civile şi locuitorii acestor oraşe. 2. ADMINISTRAŢIA Puterea unei administraţii, fie ea centrală sau locală, derivă din faptul că ea reprezintă oameni, cetăţeni. O administraţie e cu atât mai performantă, cu cât comunitatea din care face parte e mai puternică, adică mai informată, mai educată, mai implicată în problemele care o privesc în mod direct. O administraţie puternică şi performantă este o administraţie transparentă, informatizată, care reuşeşte să determine implicarea cetăţeanului. Doar prin introducerea de noi mijloace de comunicare, care să îmbunătăţească relaţia dintre cetăţean şi administraţie se poate eficientiza actul administrativ şi va spori încrederea cetăţeanului în administraţie. În acelaşi timp, deosebit de importantă este şi relaţia de colaborare cu parteneri din străinătate, implicarea în proiecte şi parteneriate care aduc un surplus de cunoştinţe şi experienţă, dar şi de fonduri necesare dezvoltării comunităţii locale. În administraţia locală s-au produs schimbări majore în ceea ce priveşte autonomia locală, atât din punct de vedere al deciziei, cât şi al resurselor financiare, ca urmare a apariţiei legii 215/2001, privind administraţia publică locală dar şi a OUG 45/2003 şi apoi a legii 273/2006 privind finanţele publice locale. Descentralizarea şi autonomia locală reprezintă elemente constitutive ale oricărui stat democratic. Prin împărţirea puterii în stat între autorităţile centrale şi cele locale devine posibilă respectarea specificului şi a intereselor particulare ale judeţelor, oraşelor şi comunelor, iar cetăţenilor li se acordă posibilităţi sporite de a se manifesta pe plan politic, economic şi social. Administraţia locală, prin caracterul său descentralizat, trebuie să-şi delimiteze şi să-şi asume competenţele exercitate sub proprie răspundere, în favoarea şi la dispoziţia populaţiei. Descentralizarea administrativă şi a serviciilor publice reprezintă singura formă acceptabilă pentru asigurarea participării comunităţilor locale la viaţa politică, economică şi socială a ţării. La nivel european, documentul programatic privind descentralizarea şi autonomia locală este Carta Europeană a autonomiei locale elaborată de consiliul Europei în 1985 si ratificată de România prin Legea 199/1997. La nivel european, autonomia locală funcţionează pe baza unor principii cum ar fi subsidiaritatea, care susţine delegarea de competenţe cât mai largi autorităţilor locale, în conformitate cu


- 45 -

Carta Europeană a autonomiei locale şi solidaritatea, prin care se urmăreşte asigurarea pentru toate comunităţile locale a unor posibilităţi de dezvoltare cât mai armonioase în spiritul unităţii naţionale şi al respectării standardelor europene din acest sens. La nivel naţional, se constată, însă, în întreaga administraţie publică locală, existenţa birocraţiei, care se manifestă prin durata mare de procesare şi decizie privind rezolvarea petiţiilor de toate tipurile, eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire, concesionarea terenurilor. Un studiu efectuat în România în anul 2000 de către USAID (United States Agency for International Development) în colaborare cu IRIS Center România (Center for Institutional Reform and the Informal Sector) a evidenţiat faptul că reglementările excesive şi birocraţia sunt principalele frâne în dezvoltarea economică naţională armonioasă. Plecând de la acest studiu, ambasada SUA, prin cele două agenţii, USAID şi IRIS, a lansat programul „Să facem afaceri simplu şi rapid” care consta în realizarea de către municipalitatea vizată, a cinci paşi. Fiecare pas îndeplinit corespundea acordării câte unei stele. Crearea unui mediu de afaceri atractiv şi moral constituie unul dintre obiectivele prioritare pentru administraţia publică locală a municipiului Timişoara. În acest context, în cursul anului 2000, Primăria Municipiului Timişoara s-a angajat în derularea programului de dereglementare iniţiat de IRIS Center România, împreună cu USAID şi Ambasada SUA la Bucureşti, având drept obiect reducerea birocraţiei şi încurajarea întreprinzătorilor privaţi, prin simplificarea procesului de obţinere a avizelor şi autorizaţiilor locale. Timişoara a fost primul oraş care a reuşit să parcurgă, înainte de termenul final stabilit, cei cinci paşi ai programului, datorită faptului că multe dintre măsurile de îmbunătăţire impuse erau implementate deja sau în curs de implementare anterior acestuia, prin voinţă şi iniţiativă locală. Confirmarea şi referinţa pentru sloganul “să facem afaceri simplu şi rapid” este acordarea, de către Ambasada Statelor Unite ale Americii în anul 2000 a certificatului “Oraş de 5 stele” administraţiei publice locale Timişoara. Acest document atestă faptul că la nivelul Municipiului Timişoara s-au obţinut rezultate pozitive privind reducerea birocraţiei în vederea demarării cât mai rapide a afacerilor. 2.1. SISTEMELE INFORMAŢIONALE ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ Descentralizarea administraţiei publice, reducerea birocraţiei sau sporirea transparenţei actului administrativ ar trebui să fie deziderate pe care orice autoritate publică să încerce să le atingă. Calea cea mai eficientă de a realiza aceste obiective este informatizarea administraţiei, ceea ce înseamnă, înainte de toate, o mai bună comunicare între cetăţeni şi administraţie, calea cea mai sigură înspre îndeplinirea principiului subsidiarităţii pe care se bazează autonomia locală. În momentul de faţă, Primăria Municipiului Timişoara poate fi luată drept model de către multe din administraţiile publice din alte oraşe ale României şi din Europa şi în ceea ce priveşte nivelul de informatizare pe care îl are. Acesta permite îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea serviciilor oferite cetăţenilor, maximizarea eficienţei, creşterea transparenţei activităţilor desfăşurate de către personal, crearea de noi canale de acces şi comunicare pentru cetăţeni, companii şi instituţii, cu partajarea si diseminarea rapidă şi sigură a informaţiei, odată cu scăderea costului de comunicaţie. Un sistem de informatizare implementat într-o instituţie publică aduce beneficii majore precum:

• acces direct şi instantaneu la informaţie; • reducerea birocraţiei şi descongestionarea serviciilor publice; • rezolvare rapidă şi interactivă a problemelor şi cererilor; • scurtarea timpului procedurilor de rutină; • reducerea timpului de aşteptare şi de acces la informaţie; • reducerea cozilor şi a blocajelor la ghişee; • standardizarea procedurilor de lucru şi consolidarea structurilor de date; • creşterea încrederii cetăţeanului în instituţiile şi serviciile publice; • promovarea culturii informatice în rândul cetăţenilor; • implicarea cetăţenilor în actul decizional şi procesul democratic; • reducerea reală a costurilor interne.

Componentele sistemelor informatizate care funcţionează în cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, şi beneficiile pe care acestea le aduc atât administraţiei publice locale cât şi, mai ales, cetăţeanului contribuabil sunt următoarele:


- 46 -

a. Sistemul Municipal de informare a cetăţenilor (Kiosk.connect) Prima reţea de infochioşcuri din ţară s-a realizat la Timişoara şi a fost inaugurată în anul 2001. Acestea sunt amplasate în nouă locaţii diferite din oraş şi prin intermediarul lor sunt oferite informaţii despre administraţia publică locală, plata taxelor şi a impozitelor, modul de organizare a regiilor autonome, ghidul turistic al Timişoarei având, totodată, şi rolul unor „terminale” care înregistrează din partea cetăţenilor sugestii, reclamaţii sau întrebări; în 2003, această aplicaţie a primit marele premiu la Festivalul de Comunicare Digitală Internetics pentru cea mai bună reţea de infochioşcuri; Reţeaua cuprinde un număr de 12 infochioşcuri amplasate pe raza întregului oraş (Primăria Municipiului Timişoara, CCIAT, Sediul CEC, Aeroportul Internaţional Timişoara, Bancpost, magazinul Billa din zona Soarelui, Centrul Comercial Terra) şi unde, prin simpla atingere a ecranului se pot accesa informaţii de interes major pentru cetăţeni. De asemenea, infochioşcurile oferă o documentaţie completă în ceea ce priveşte diverse probleme, cum ar fi construirea unui garaj sau plata taxelor sau a impozitelor. Cetăţenii pot adresa întrebări primarului, viceprimarilor şi celor patru direcţii : economică, de urbanism, tehnică şi de patrimoniu. In cel mult 15 zile, cetăţeanul va primi, tot pe infochioşc, răspunsul la întrebarea pe care a adresat-o. Primăria se obligă să trimită răspuns celor care îşi lasă adresa şi, în acest scop, în cadrul fiecărei direcţii există doi sau trei funcţionari care se ocupă de acest aspect. În medie, aproximativ 1.000 de persoane accesează, lunar, infochioşcurile din oraş. b. Sistemul informaţional de plată a taxelor şi impozitelor locale (Tax.connect) Primăria Timişoara este cea care a introdus - în premieră pentru România, în anul 2002 - plata taxelor şi a impozitelor locale prin Internet, tocmai pentru a reduce cozile interminabile la ghişeele primăriei. Sistemul electronic de calcul şi plată a taxelor şi impozitelor locale prin internet sau carduri a fost premiat, în 2003, în cadrul Galei No-cash, “Pionerat în industria cardurilor”; Inaugurat în 2002, Tax.connect este un software pentru gestiunea taxelor şi impozitelor locale, care permite gestionarea tuturor informaţiilor care intervin în procedura de calcul a taxelor şi impozitelor locale: date de patrimoniu, date privind proprietarii şi proprietăţile acestora, toate relaţiile structurale şi logice între aceste entităţi. Sunt posibile diverse moduri de plată, numerar sau cu card (POS, ATM) şi se asigură în timp real evidenţa sumelor încasate. De asemenea, aplicaţia permite gestionarea automată a tuturor activităţilor de urmărire şi recuperare debite. Datorită introducerii acestui sistem, în prezent plata taxelor şi impozitelor locale se poate face şi în alte locaţii decât la casieriile Primăriei. Sistemul a permis şi introducerea, în premieră naţională, a plăţii prin Internet a taxelor şi impozitelor locale. Introducerea acestui sistem a făcut posibilă plata impozitelor şi taxelor - din anul 2003 - şi prin internet, prin bancomatele ATM cu carduri şi la oficiile poştale. Nivelul veniturilor din colectarea taxelor şi impozitelor locale a crescut vizibil, datorită introducerii acestui sistem, ceea ce implică atragerea de fonduri sporite la bugetul local, pentru rezolvarea problemelor comunităţii. Din martie 2005, aplicaţia BancPost nu a mai fost funcţională, ceea ce a dus la imposibilitatea efectuării plăţilor taxelor şi impozitelor prin Internet. Prin intermediul ATM şi POS, însă, s-a continuat efectuarea de plăţi, şi aşa cum arată statistica de mai sus, încasările practic s-au dublat în 2005, comparativ cu 2004. În 2006, primăria a reluat discuţiile cu noua conducere a BancPost şi aceasta şi-a exprimat disponibilitatea reluării sistemului de plată a taxelor şi impozitelor locale prin Internet, prin intermediul BancPost. c. Portalul web al Primăriei Municipiului Timişoara (Portal.connect) Pagina de web a primăriei (www.primariatm.ro) conţine o multitudine de informaţii, dar şi modalităţi de interacţionare cu cetăţenii: sondaje online, declaraţii de avere, program de audienţe, informaţii de contact, hotărârile consiliului local, anunţuri, legi, linkuri, direcţiile primăriei, informaţii financiare şi de interes public, taxe online, formulare online, motor de căutare. Portal.connect e structurat în două componente aplicative distinctive: aplicaţiile front-office, accesibile utilizatorilor prin interfaţa portalului pe Internet, şi aplicaţiile back-office, care includ modulul de administrare (panoul administratorului) şi în funcţie de diverse necesităţi, alte aplicaţii şi baze de date integrate în portal. Acesta este constituit din mai multe aplicaţii online ce au ca scop crearea unui mijloc de informare a cetăţenilor, în timp real, despre activităţile administraţiei locale, oferirea de servicii online gratuite precum şi crearea unei arhive de informaţii utile despre Timişoara, cetăţenilor, turiştilor şi oamenilor de afaceri. Portalul a lansat în premieră naţională serviciul online de consultare şi plată a taxelor şi impozitelor locale precum şi o integrare a reţelei de infokiosk-uri municipale. Dovada utilităţii acestui portal, constă în faptul că site-ul www.primariatm.ro ocupă locul 26 în topul regional al audienţei (conform www.trafic.ro, luna februarie 2008) cu 58.187 de vizitatori pe lună.


- 47 -

În mai 2005 s-a inaugurat Serviciul WAP al portalului Primăriei Timişoara. Acesta se referă la citirea comunicatelor de presă emise de municipalitatea timişoreană, direct de pe telefonul mobil. Adresa de acces de pe telefonul mobil pe portalul Primăriei Municipiului Timişoara este http://wap.primariatm.ro şi conţine informaţii de contact a Primăriei Timişoara şi un meniu din care se pot selecta trei pagini ce conţin: comunicatele actuale (zilnice); comunicatele permanente; adrese utile din cadrul Primăriei Timişoara. www.primariatm.ro a obţinut de-a lungul timpului mai multe distincţii în domeniul informatizării: - "Gala No-Cash - Liderii Pieţei Cardurilor din 2002", Bucureşti, 24 martie 2003 - Premiul pentru Pionierat pentru serviciului eTax; - Premiul cel Mare - Comunitatea Virtuala 2003 pentru realizarea portalului www.primariatm.ro. (ANIAP) - "Premiul The Best Website 2004 în cadrul competitiei EuroCrest", Praga, martie 2004. Portalul Primăriei a obţinut prestigiosul premiu al asociaţiei Golden Crest pentru cel mai bun portal web de administraţie publică locală din Europa.; - Premiul I - Comunitatea Virtuala 2004 la sectiunea municipii pentru solutia de portal www.primariatm.ro; (ANIAP) - Premiul eAdministration 2004 pentru transparenta actului administrativ prin transmiterea on-line a sedintelor consiliului local; (ANIAP) - Premiul întâi la categoria e-government al concursului national de e-Content, pentru serviciul WAP al portalului Primariei Municipiului Timisoara, 2005; (ANIAP) - Premiul II al ANIAP 2005, "Comunitatea Virtuala"; (ANIAP) - Premiul cel mare, "Comunitatea Virtuala 2007", calificându-se automat la concursul similar, european, EuroCrest, care va avea loc anul acesta, în 2008, la Praga. d. Sistemul de management al documentelor (Public.connect /Dox.connect) Public.connect este o suită de aplicaţii şi baze de date care poate gestiona activităţile principale din cadrul instituţiei. Această suită extinsă de aplicaţii şi baze de date care gestionează activităţile principale din cadrul Primăriei, oferă suport de comunicare între angajaţi, între instituţie şi cetăţeni, asigură accesul rapid la date şi documente. Sistemul de management al documentelor asigură preluarea, gestionarea şi eliberarea electronică a documentelor de către Primăria Municipiului Timişoara. Acest lucru înseamnă că orice document (cereri, reclamaţii, sesizări) care intră în Primărie - pe la registratura instituţiei, prin infochioşcuri, prin portal sau prin Call Center – se prelucrează unitar, termenele scadente sunt gestionate la nivel de sarcini/rol sau chiar utilizator. Dox.connect este un sistem profesional de management al documentelor şi fluxurilor de lucru. Prin intermediul aplicaţiei Dox.Connect, publicarea pe Internet a proiectelor de hotărâri de consiliu local, de hotărâri de consiliu local, dispoziţiile primarului etc. se face în mod automat. În plus, sistemul oferă posibilitatea monitorizării stării curente a documentelor (la ce serviciu/birou/persoană se află documentul la un moment dat). Prin introducerea sistemelor informatizare de management al documentelor, timpul necesar procesării documentelor a scăzut în medie cu 15-20%, iar timpul necesar utilizatorilor de a rezolva problemele, a fost redus cu până la 50%.

e. Call Center Call Center-ul este un serviciu externalizat al Primăriei, unde de luni până vineri între 8 – 22, cetăţenii pot suna pentru a obţine informaţii legate de Primărie, taxe şi impozite, avize, aprobări, acte eliberate de municipalitate sau pentru a face sugestii, fără a mai fi nevoiţi să se deplaseze la sediul instituţiei. Acesta este o premieră naţională pentru administraţia publică locală de la nivel naţional şi a fost inaugurat în noiembrie 2003 La numărul de telefon 969, se află 14 ore pe zi, de luni până vineri, de la 8,00 la 22,00, operatori specializaţi în relaţii publice, pregătiţi să preia apelurile telefonice de la cetăţeni. Call Center –ul dispune de o reţea de calculatoare, un server, şi o centrală telefonică, care permite conectarea simultană a mai multor asistenţi şi direcţionarea automată a apelurilor pe mai multe linii, astfel încât cetăţeanului i se răspunde cât mai curând posibil. Apelurile sunt tarifabile, cu tarif normal. Se înregistrează orice apel, indiferent că apelul respectiv este motivat sau nu. Există o bază de date pentru Acte şi probleme, Cereri. Reclamaţii. Sesizări şi baze de date relaţionale, pentru Taxe şi impozite. Începând cu anul 2005, apelanţii pot afla şi informaţii despre proiectele şi hotărâri ale consiliului local, date despre nomenclatorul stradal al Timişoarei (denumiri vechi, denumiri noi, cartiere, HCL-uri şi HCJ-uri prin care s-a realizat schimbarea denumirii), informaţii generale privind regiile autonome din subordinea Primăriei Timişoara (activităţi desfăşurate, obiectul de activitate, program, adresa telefon). În primul an de funcţionare s-au înregistrat 17.378 de apeluri, aproximativ 350 de apeluri săptămânal, peste 50% dintre ele referindu-se la aplicaţia de Taxe şi Impozite. În luna ianuarie 2005 s-a înregistrat un


- 48 -

vârf în ceea ce priveşte numărul celor care au sunat la 969, şi anume 5.300 de apeluri, în marea lor majoritate acestea referindu-se la aplicaţia Taxe şi Impozite. Per total, în 2005, s-au înregistrat peste 20.000 de apeluri telefonice. În anul 2007, majoritatea apelurilor de la Call Center au constituit solicitări de informaţii referitoare la taxe şi impozite, existând şi o serie de cereri de informaţii generale privind activitatea Primăriei Timişoara. De asemenea, cetăţenii au formulat sesizări referitoare la probleme care ţin de administraţia locală, care au fost înregistrate şi transmise departamentelor de specialitate. Ca o noutate absolută a fost introdusă posibilitatea ca operatorii Call Center-ului să efectueze, la telefon, sondaje de opinie referitoare la probleme de interes pentru municipalitate. În 2005 au fost realizate cele două sondaje de opinie cu subiectele: gradul de satisfacţie a cetăţenilor faţă de serviciile de informare şi comunicare furnizate de Primăria Municipiului Timişoara şi gradul de satisfacţie a cetăţenilor faţă de Regiile locale ale Primăriei Municipiului Timişoara. Serviciul de Call Center s-a introdus din dorinţa de a economisi timpul cetăţeanului, care poate să afle, în acest fel, la telefon, diverse informaţii, fără a mai fi nevoit să se deplaseze la Primăria Municipiului Timişoara.

f. Transmiterea on-line a şedinţelor Consiliului Local al Municipiului Timişoara Primăria Municipiului Timişoara este singura administraţie publică din ţară (a doua după Barcelona din Europa) care, începând cu luna mai 2004 transmite prin internet, on-line, şedinţele consiliului local, tocmai pentru a le oferi timişorenilor posibilitatea să vadă cum gândesc şi cum votează cei pe care i-au ales. Sistemul a fost inaugurat în mai 2004, fiind o premieră naţională. Ideea acestui proiect a apărut din dorinţa de a contribui la creşterea transparenţei actului decizional la nivelul Consiliului Local Timişoara şi al Primăriei, prin oferirea de informaţii electronice, determinând astfel participarea activă a cetăţenilor la procesul democratic. Şedinţele Consiliului Local Timişoara pot fi urmărite în direct pe www.primariatm.ro. Sistemul este format din următoarele componente: tabelă de afişaj a voturilor, ecran cu acţionare electrică pentru vizualizarea imaginilor captate de camerele video fixe, pentru preluarea imaginilor de ansamblu ale sălii, o cameră video cu focalizare comandată şi predefinită, un proiector, computer şi imprimantă laser, programe (software) speciale pentru prelucrarea datelor pe computer. În principiu sistemul permite preluarea, prelucrarea şi afişarea datelor şi imaginilor captate, uşurând astfel sistemul de votare, le poate afişa alternativ pe ecran şi le poate transmite prin internet. Microfoanele cu dispozitivul electronic pentru votare transmit semnale către dispozitivul preşedintelui de şedinţă, care vizualizează instantaneu, rezultatul voturilor exprimate, precum şi către sistemul central care afişează rezultatele pe tabela electronică de afişaj, le prelucrează pe computer, formând o bază de date cu modul de votare pe care o transmite la imprimantă sub forma dorită de secretariatul şedinţei, eliminând astfel posibilitatea de contestare a modului de votare şi prelucrare a rezultatelor votului exprimat. Camera cu autoiris este comandată de un operator, dar poate fi şi programată să se focalizeze şi să preia imagini de la ultimul vorbitor (ca urmare a deschiderii microfonului). În funcţie de poziţia în sală a vorbitorului, la şedinţele de Consiliu Local, la transmiterea pe ecran apare şi numele vorbitorului, astfel încât se poate monitoriza şi identifica persoana care vorbeşte. Şedinţele de Consiliu Local sunt arhivate şi se află pe site-ul Primăriei Municipiului Timişoara, putând fi accesate în orice moment de cei interesaţi. Toate aceste mecanisme de informatizare ale Primăriei Timişoara au fost premiate atât în ţară, cât şi în străinătate. 2.2. DEMOCRAŢIA PARTICIPATIVĂ Tot mai stringent, în ultima perioadă, societatea românească resimte nevoia introducerii unor noi sisteme democratice. Se organizează întâlniri, seminarii, schimburi de experienţă, dezbateri publice, se scriu proiecte pentru obţinerea de finanţări, toate centrându-se în jurul aceleiaşi idei: democraţia participativă. Democraţia participativă pune la dispoziţia cetăţenilor acele mijloacele de care cetăţenii au nevoie pentru a-şi controla destinul social şi politic. Pune la dispoziţia cetăţenilor noi platforme de discuţie şi implicare. Chiar dacă este un proces în derulare, rolul democraţiei participative este să permită cetăţenilor să-şi exprime punctele de vedere în ceea ce priveşte comunitatea. La nivelul administraţiei publice locale s-au introdus, deja, mai multe organisme de democraţie participativă: Consiliile Consultative de Cartier, Consiliul Seniorilor, Consiliul Local al Tinerilor.


- 49 -

Consiliile Consultative de Cartier Consiliile Consultative de Cartier, primele organisme de acest fel active în România, au fost constituie după modelul celor existente în Mulhouse, Franţa (oraş înfrăţit cu Timişoara). Rolul acestor Consilii Consultative de Cartier este de a menţine legătura cu Primăria Municipiului Timişoara, de a identifica şi de a prioritiza problemele din cartier, pe care ulterior le prezintă administraţiei publice. Reprezentanţii Primăriei Municipiului Timişoara au posibilitatea, astfel, de a cunoaşte mai bine problemele care preocupă cetăţenii din diferite cartiere, priorităţile şi necesităţile acestora. Cele 15 Consilii Consultative de Cartier funcţionează pe baza unui regulament-cadru de funcţionare convenit şi aprobat de Consiliul Local prin HCL 29/2005. Urmează ca în Timişoara să se înfiinţeze alte trei Consilii Consultative de Cartier. Aceste organizaţii prezintă trimestrial propunerile lor de investiţii pentru fiecare zonă în parte conducerii Primăriei Timişoara şi se analizează stadiul de ducere la îndeplinire a obiectivelor propuse. Săptămânal au loc întâlniri ale Consiliilor de Cartier cu reprezentanţi ai Primăriei la şcolile din cartiere, unde se discută tematic problemele din zonele respective. Există proiecte internaţionale de colaborare cu oraşele înfrăţite şi au loc schimburi de experienţă la care participă cetăţeni din Consiliile Consultative de Cartier. Începând cu 2008, după o ideea preluată de la Mulhouse, vor fi lansate primele ziare de cartier, redactate în întregime de către cetăţeni. Consiliul Seniorilor din oraşul Timişoara (primul organism de acest fel din România) a fost creat pentru o durată nedeterminată în ianuarie 2004 şi are un rol de utilitate socială. Acesta participă la acţiuni cetăţeneşti ale oraşului în respectul valorilor democratice care sunt libertatea, demnitatea, toleranţa şi spiritul civic. Şi el a fost inspirat de un model similar care funcţionează de ani buni în oraşul Mulhouse. Consiliul Seniorilor reprezintă populaţia cu vârsta de peste 53 de ani, şi respectă, în compunerea sa, structura geografică şi sociologică a oraşului şi diferite grupe de vârstă. Are patru comisii, care se întâlnesc săptămânal: "Memorie Colectivă, Tradiţii şi Estetica Oraşului", "Persoane Vârstnice", "Relaţii Publice" şi "Intergeneraţii". Consiliul Local al Tinerilor Consiliul Local al Tinerilor este rezultatul unui parteneriat dintre Primăria Timişoara şi organizaţii non-guvernamentale din Timişoara. Acest proiect are drept scop asigurarea reprezentării tinerilor în comunitate, oferind acestora posibilitatea de a-şi exprima opiniile şi de a-şi promova propriile proiecte. Consiliul Local al Tinerilor s-a format prin alegeri organizate în conformitate cu prevederile unei legi electorale şi reuneşte tineri din clasele a IX-a şi a X-a, care au un mandat de reprezentare de 2 ani. 2.3. PUBLICAŢII: MONITORUL PRIMĂRIEI În luna decembrie 2002 a apărut primul număr al ziarului Monitorul Primăriei Municipiului Timişoara, reluându-se, astfel, o tradiţie de peste 100 de ani. Publicaţia este distribuită în mod gratuit timişorenilor, bucurându-se de apreciere şi credibilitate, conform sondajelor de opinie efectuate. Acţiunea de tipărire a Monitorului Primăriei Municipiului Timişoara, a fost demarată în ideea unei mai bune informări a cetăţenilor municipiului cu privire la activităţile primăriei, a serviciilor publice locale şi a Consiliului Local al Municipiului Timişoara, dar şi pentru a încuraja iniţiativele societăţii civile, pentru a promova istoria şi trecutul oraşului nostru, pentru a scoate la lumină oameni cu adevărat excepţionali care fac cinste Timişoarei. Datorită succesului înregistrat la timişoreni, în mod progresiv, de la an la an, a fost mărit atât numărul de pagini şi implicit volumul informaţiilor, cât şi tirajul. Formatul ziarului este: A3, alb – negru, hârtie de ziar, 16 pagini, apariţie lunară, distribuţie gratuită la cetăţeni, în cutia poştală. Tirajul este de 125.000 de exemplare. Monitorul Primăriei Municipiului Timişoara este redactat şi paginat de către angajaţi ai Primăriei Municipiului Timişoara, şi anume din cadrul Direcţiei Comunicare, Biroul e-Comunicare. 3. TAXE ŞI PROCEDURI LOCALE Începând cu anul 1998 au fost acordate consiliilor locale libertăţi, dar şi sarcini privind impozitele şi taxele locale, în sensul că acestora le revine sarcina stabilirii, urmăririi şi încasării impozitelor şi a taxelor locale. Ca urmare, veniturile totale încasate la bugetul local în perioada 2000-2007 au crescut pentru fiecare an analizat ajungându-se în 2007 la încasări ale veniturilor de circa 3 ori mai mari faţă de anul 2000; raportat


- 50 -

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

2002 2003 2004 2005 2006 2007

Venituri totale încasate şi cheltuieli efectuate din bugetul local în perioada 2002-2007

-mii lei-

venituri totaleincasate

cheltuieliefectuate

la anul 2006 veniturile încasate în anul 2007 la bugetul local au fost de 1,21 ori mai mari. Cea mai mare creştere se observă la nivelul anului 2003 faţă de anul 2002, an în care veniturile încasate au crescut cu 37%, urmată de anul 2007 raportat la anul 2006, veniturile crescând în această perioadă cu 21%. Veniturile colectate la bugetul local au crescut an de an, însă ritmul de creştere a fost mai mic în ceilalţi ani. În anul 2007 valoarea totală a bugetului local a fost mai mare decât în anul precedent cu 95.786 mii lei. S-a înregistrat o creştere a gradului de colectare a veniturilor bugetului local ca urmare a măsurilor întreprinse în vederea executării silite a obligaţiilor restante, dar şi datorită îmbunătăţirii condiţiilor de încasare a impozitelor şi taxele locale prin casieriile oficiilor poştale, prin ATM-urile BancPost şi prin internet. În anul 2007 a fost înfiinţată Direcţia Fiscală, ca serviciu distinct în subordinea Consiliului Local şi activitatea acestei direcţii a fost extinsă. Au fost îmbunătăţite activităţile de urmărire a încasării impozitelor şi taxelor datorate la bugetul local în termenul scadent, iar legislaţia în vigoare la ora actuală este mult simplificată şi permite o mai uşoară colectare a impozitelor. În condiţiile în care impozitele şi taxele locale au fost menţinute de administraţia locală la acelaşi nivel în ultimii ani, creşterea valorică a veniturilor colectate la bugetul local se datorează creşterii bazei de impozitare, ceea ce denotă o creştere economică.

Situaţia privind veniturile totale încasate şi cheltuieli efectuate din bugetul local

în perioada 2002-2007 (actualizată prin aplicarea inflatorului pentru anul de bază 2007)

- mii lei - 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Venituri bugetare 253.820 348.603 397.068 400.127 469.665 565.451

Cheltuieli bugetare 253.790 338.195 384.737 397.355 460.609 531.586 Excedent bugetar 30 10.408 12.331 2.772 9.056 33.865

În fiecare din anii analizaţi din perioada 2002-2007 cheltuielile efectuate din bugetul local au fost acoperite în totalitate din veniturile încasate, bugetul local fiind excedentar, aşa cum se poate observa din datele prezentate în tabelul de mai sus. Administraţia locală a fost mereu preocupată de realizarea de investiţii şi lucrări de dezvoltare, dovadă fiind sumele alocate an de an din bugetul local, în valoare totală de 347.494 mii lei, pe întreaga perioadă 2002-2007, valoare actualizată în raport cu rata inflaţiei pentru anul de bază 2007.


- 51 -

Situaţia sumelor alocate din bugetul local pentru realizarea de investiţii

în perioada 2002-2007 - mii lei -

An 2002

2003

2004

2005

2006

2007

TOTAL

Investiţii 41.755 62.923 60.097 56.777 59.747 66.195 347.494

Cheltuieli 253.790 338.195 384.737 397.355 460.609 531.586 2.366.272 Ponderea investiţiilor 16,50% 18,60% 15,70% 14,30% 13,00% 12,50% 14,70%

Cel mai mare procent alocat din bugetul local pentru realizarea de investiţii a fost în anul 2003, de 18,60%. În medie pentru perioada analizată a fost alocat un procent de 14,70% din totalul cheltuielilor bugetare pentru efectuarea lucrărilor de investiţii.

0

100

200

300

400

500

600

700

2002 2003 2004 2005 2006 2007

cheltuieliinvestitii

Deoarece sumele alocate din bugetul local sunt insuficiente sunt utilizate surse complementare pentru realizarea de investiţii de către administraţia locală, fiind efectuate cheltuieli de capital din fondul de rulment, din emisiuni de obligaţiuni municipale, din fondul special de locuinţe, din fonduri nerambursabile şi din contractarea de credite. În anul 2006 au fost contractate credite şi au fost emise obligaţiuni municipale, astfel:

- prin H.C.L. nr.433/29.11.2005 a fost aprobată emisiunea de obligaţiuni municipale în valoare de 20.000 mii lei, finanţându-se astfel din obligaţiunile municipale emise obiective de modernizare şi consolidare a infrastructurii stradale. Lucrările totale de modernizare şi amenajare a infrastructurii stradale ce au fost executate s-au ridicat la valoarea totală de 19.637,61 mii lei, din care 13.890,94 mii lei în anul 2005 şi 5.746,67 mii lei în anul 2006. - au fost contracte credite pentru realizarea unor obiective de investiţii pentru reamenajarea Grădinii Zoologice (1.758,40 mii lei) şi a proiectului “Piaţa de Gros” (2.148,09 mii lei), reparaţii la instituţiile de învăţământ, reţele de iluminat public, reţele termice, reţele transport în comun, amenajări de străzi.

Totalul creditelor contractate de administraţia locală pentru realizarea investiţiilor de interes local în anul 2006 a fost de 29.994,54 mii lei, în cadrul acestora ponderea cea mai ridicată, respectiv 47,10 %, au avut-o creditele contractate pentru îmbunătăţirea transportului rutier. Pentru anul 2006 majoritatea investiţiilor s-au îndreptat către modernizarea reţelei de infrastructură de transport în comun, precum şi modernizarea infrastructurii stradale. Un alt capitol bugetar care a beneficiat de investiţii ridicate este cel al combustibilului şi energiei termice. A fost aprobată o sumă de 27.785 mii lei pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului centralizat de distribuţie şi producere a energiei termice din municipiul Timişoara şi 2.996,55 mii lei pentru reabilitarea şi modernizarea reţelelor termice secundare, iar pentru extinderea reţelei de iluminat public au fost aprobate investiţii în valoare totală de 4.304,75 mii lei. În anul 2007 au fost efectuate investiţii în valoare totală de 132.159,08 mii lei, din care:

- 66.175,98 mii lei din bugetul local


- 52 -

- 5.606,19 mii lei din fondul de rulment - 243,78 mii lei din obligaţiuni municipale - 119,73 mii lei din fonduri nerambursabile - 7,91 mii lei din fondul special de locuinţe - 60,005,49 mii lei din credite.

Cele mai mari investiţii în anul 2007 au fost efectuate pentru capitolul combustibili şi energie, în valoare de 48.151,25 mii lei reprezentând 36,50% din totalul cheltuielilor de capital. Capitolul transporturilor a beneficiat de asemenea de investiţii în valoare de 45.490,76 mii lei, reprezentând un procent de 34,50% din total investiţii. În cadrul acestui capitol, cea mai mare valoare a fost alocată pentru efectuarea de lucrări de modernizări şi amenajări stradale - 36.484 mii lei -, 98% din aceste lucrări de investiţii fiind efectuate prin contractarea de credite de către municipalitate. 4. INVESTIŢII STRĂINE Din punct de vedere al investiţiilor străine atrase, Timişoara reprezintă un important pol de atracţie pentru investitorii străini, atât în cadrul judeţului Timiş, cât şi la nivel naţional. Nivelul înalt al productivităţii şi calităţii muncii, disciplina, precum şi costurile salariale mici au permis în continuare atragerea de firme importante pe plan internaţional, această stare de fapt fiind susţinută şi de situaţia relativ bună a climatului investiţional din Timişoara. Dacă la sfârşitul anului 1999 în Timişoara erau înregistrate 4.485 societăţi cu participare străină la capital, în perioada 2000-2007 în Municipiul Timişoara au fost înmatriculate încă 4.317 societăţi comerciale cu participare străină la capital, adică o creştere de 196%, ceea ce denotă încrederea investitorilor străini în mediul de afaceri local. Din cele 23.508 firme înmatriculate în Timişoara în perioada 2000-2007, un procent de 18,5% (4317 societăţi comerciale) reprezintă societăţile cu participare străină la capital. În perioada 2000-2007 au fost înregistrate la Registrul Comerţului Timiş 33.808 de firme în Judeţul Timiş, din care 20.437 firme în Municipiul Timişoara, în Timişoara concentrându-se astfel 67% din totalul firmelor înregistrate la nivel judeţean.

Situaţia societăţilor comerciale cu participare străină la capital înmatriculate la Registrul

Comerţului în perioada 2002-2007 din judeţul Timiş şi Timişoara - valori -

Nr. total de firme Nr. de firme cu participare

străină la capital

Total aport de capital străin -EURO-

An

Timiş Timişoara Timiş Timişoara Timiş Timişoara 2002 2.975 2.099 556 381 131.649.664 129.799.419 2003 3.882 2.736 556 405 8.230.859 1.764.435 2004 5.567 3.727 885 608 77.260.752 70.145.028 2005 6.839 4.675 937 639 16.042.906 8.903.697 2006 5.641 3.566 832 669 55.881.462 4.347.021 2007 5.904 3.634 1033 792 7.754.502 6.709.780 Total 30.808 20.437 4.799 3.494 296.820.145 221.669.380


- 53 -

- procente -

An Total firme noi înmatriculate

Timişoara / Timiş

Număr firme cu participare străină la capital Timişoara / Timiş

Număr firme cu capital străin / Număr total firme

În Timişoara

Aport de capital străin

Timişoara / Timiş 2002 71% 69% 18% 99% 2003 70% 73% 15% 21% 2004 67% 69% 16% 91% 2005 68% 68% 14% 55% 2006 63% 80% 19% 8% 2007 62% 77% 22% 86% Total 67% 73% 17% 75 %

Timişoara concentrează un procent de aproximativ 75% din totalul firmelor cu capital mixt înmatriculate în judeţul Timiş. Aportul de capital străin în EURO adus de acestea în perioada mai sus menţionată a fost de 221.669.380 EURO, reprezentând un procent de 75% comparativ cu 296.820.145 EURO cât a fost la nivel de judeţ. Privit în ansamblu, pentru perioada mai sus menţionată putem observa că investiţiile străine atrase în Judeţul Timiş, sunt concentrate în proporţie de 75% în Municipiul Timişoara.

Situaţia comparativă a investiţiilor străine atrase în Timişoara şi în Judeţul Timiş

în perioada 2002-2007

2002

2003

2004

2005

2006

2007 TOTAL

Timişoara 129.799.419 1.764.435 70.145.028 8.903.697 4.347.021 6.709.780 221.669.380 Judeţul Timiş 131.649.664 8.230.859 77.260.752 16.042.906 55.881.462 7.754.502 296.820.145

Procent 99 % 21 % 91 % 55 % 8 % 86% 75 %

În perioada 2002-2007, valoarea totală a investiţiilor străine (aport de capital străin) atrase în Municipiul Timişoara a fost de 221.669.380 euro, respectiv 75% din totalul investiţiilor străine la nivelul judeţului Timiş. În anul 2006, firma AGRI CONCEPT EUROPE SRL, cu sediul central în Timişoara, investeşte 47.592.357 euro la Carani, Judeţul Timiş. Prin acest masiv aport de capital străin, în 2006 firma se situează pe locul 2 la nivel naţional în clasamentul primelor 40 de societăţi comerciale după participarea străină la capitalul social total subscris. Această investiţie, de o importanţă deosebită pentru economia Judeţului Timiş, având în vedere că este tocmai în domeniul agriculturii, au determinat ca în anul 2006, Timişoara să deţină doar 8% din totalul investiţiilor din judeţul Timiş.

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

2002 2003 2004 2005 2006 2007

TimisTimisoara


- 54 -

În funcţie de numărul de firme cu participare străină la capital, pentru primele 10 ţări după capitalul social investit de acestea, clasamentul în anul 2007 era următorul: Italia – 420 de firme, Germania – 188 de firme şi Austria – 89 de firme, următoarele ţări fiind Ungaria, Franţa, Spania,Belgia, Marea Britanie, Elveţia şi Iran.

Numărul de firme cu participare străină la capital pentru primele 10 ţări

după capitalul social investit

FrantaItaliaSpaniaM.BritanieBelgiaGermaniaAustriaUngariaElvetiaIran

În ceea ce priveşte valoarea aportului de capital străin existent în anul 2007 în Timişoara, se constată că cele mai mari investiţii au fost realizate de Franţa – aflată pe primul loc cu o investiţie de 3.167.530 EURO, urmată pe locul doi de Italia – cu o investiţie de 2.021.740 EURO, locul trei fiind Spania – cu o valoare a investiţiei de 1.214.414 EURO, următoarele ţări care au investit fiind Marea Britanie, Belgia, Germania, Austria, Ungaria, Elveţia şi Iran.

Clasamentul primelor 10 ţări după aportul de capital străin

Franta ItaliaSpaniaM.britanieBelgiaGermaniaAustriaUngariaElvetiaIran


- 55 -

Clasamentul primelor 10 ţări după valoarea capitalului străin investit în Timişoara în anul 2007

-euro- Nr. crt.

Ţara Nr. de firme

Total aport capital

străin 1. Franţa 35 4.339.082,4 2. Italia 420 2.021.740,35 3. Spania 30 1.214.414,68 4. Marea Britanie 13 841.636 5. Belgia 19 636.412 6. Germania 188 592.620 7. Austria 89 312.544 8. Ungaria 61 173.335,6 9. Elveţia 7 128.599

10. Iran 3 102.371,51

În perioada 2002 - 2007, majoritatea investiţiilor străine (aport de capital străin) efectuate în judeţul Timiş sunt concentrate în Municipiul Timişoara, valoarea totală a investiţiilor străine în Timişoara fiind de 221.669.380 euro, ceea ce reprezintă 75% din valoarea totală a investiţiilor în Judeţul Timiş (296.820.145 euro).

Lista primelor 20 de societăţi cu capital străin din Timiş în funcţie de aportul de capital străin atras în euro în anul 2007

Nr. crt.

Firma Domeniu de activitate

Aport de capital străin - euro -

1 Valeo Lighting injection SA Producţie industrială 3.739.157 2 Andradi Com SRL Comert amanunt 811.957 3 Ferme d.Agro SRL servicii 592.593 4 Telcomest SA Productie industriala 456.848 5 Valeo Lighting Assembly Producţie industrială 457.988 6 Central Park SA servicii 283.349 7 Calinteg 2M2 SRL Comerţ cu ridicata 269.727 8 TKI – Kantiere Ro SA Comerţ cu ridicata 215.321 9 Biar BS SRL servicii 164.189 10 Solitudine 2M SRL servicii 144.053 11 Basalt Cariere SRL Producţie industriala 141.195 12 Proiect Design SRL servicii 135.000 13 ITA.Cos.Bastante SRL servicii 133.575 14 Customline Construct SRL construcţii 125.257 15 Bertschi România SRL servicii 125.000 16 Catalana de Promocions SRL servicii 110.323 17 Ardalan Real Estate SRL servicii 101.339 18 Stamptec SRL Producţie industrială 92.455 19 Michel Thierry România SRL Producţie industrială 67.000 20 Bleu Electrique România SRL Producţie industrială 56.698

Din primele 20 de firme cu participare străină la capital la nivelul judeţului Timiş, 17 firme au sediul în municipiul Timişoara. Astfel, clasamentul primelor 10 firme cu participare străină la capital este acelaşi la nivelul municipiului Timişoara precum şi la nivelul judeţului Timiş. La nivel naţional, în prezent Judeţul Timiş se situează pe locul doi, după Bucureşti, în ceea ce priveşte numărul societăţilor cu capital mixt, ponderea sa fiind de 6,4%. În ceea ce priveşte capitalul social total


- 56 -

exprimat în valută, Timişul se situează pe locul 5 pe ţară, după Bucureşti şi judeţele Ilfov, Argeş, Galaţi, iar ponderea sa reprezintă 4,08%. Dar această poziţie fruntaşă, Judeţul Timiş o datorează în mare parte capacităţii mari de atracţie a Timişoarei. Timişoara reprezintă un important pol de atracţie pentru investitorilor străini, atât în cadrul Judeţului Timiş, cât şi la nivel naţional. Astfel, deşi suprafaţa sa reprezintă doar 1,5% din suprafaţa totală a judeţului, iar populaţia municipiului reprezintă 46,02% din populaţia judeţului, numai în perioada 2002 – 2007, peste 67% din totalul firmelor cu capital străin sunt localizate în Municipiul Timişoara. În ceea ce priveşte volumul total al investiţiilor străine directe atrase în perioada 2002 – 2006 în Timişoara, în valoare totală de 221.669.380 euro, acesta reprezintă 75% din totalul investiţiilor judeţului. Volumul total al investiţiilor străine pe cap de locuitor, atrase în municipiul Timişoara din 2002 până în prezent, este de 735 euro/locuitor în Timişoara, în vreme ce volumul total al investiţiilor străine pe cap de locuitor, atrase în judeţul Timiş din 2002 până în prezent, este de 450 euro/locuitor, cu 38% mai mic decât în Timişoara. Succesul Timişoarei în atragerea investitorilor străini este rezultatul condiţiilor geo-politice favorabile, al infrastructurii tehnice şi de comunicaţii dezvoltate, a existenţei forţei de muncă bine calificate şi a mediului social coeziv, a relaţiilor inter-umane şi inter-etnice agreabile, al atractivităţii mediului de afaceri dar, nu în ultimul rând şi a deschiderii şi preocupării constante a autorităţilor publice locale de atragere a investiţiilor străine, de încurajare a afacerilor. Altfel nu s-ar explica de ce Timişoara a surmontat mari oraşe cu condiţii geopolitice, sociale şi culturale similare. 5. PIAŢA IMOBILIARĂ În Timişoara, piaţa imobiliară este dinamică, oferind răspuns cerinţelor economiei de piaţă. Pe piaţa imobiliară, există oferte atractive de imobile – terenuri şi clădiri – cu destinaţii diverse: locuinţe, birouri şi servicii, industrie şi depozite, spaţii comerciale. Deoarece cererea de cumpărare a imobilelor cu destinaţie rezidenţială este mult mai mare decât oferta, preţurile au crescut sistematic, în multe cazuri chiar artificial. Preţurile medii ale apartamentelor sunt următoarele:

Tip apartament Apartamente în blocuri vechi

(euro)

Apartamente în complexe rezidenţiale

noi (euro) 1 camera 45.000 - 60.000 60.000 - 80.000

2 camere 65.000 - 80.000 80.000 - 100.000

3 camere 75.000 - 95.000 90.000 - 150.000

4 camere 85.000 - 120.000 95.000 - 155.000

La apartamentele din imobilele vechi (construite intre anii 1960-1989) preţul mediu de vânzare este de 900 Euro/mp-2500 Euro/mp, iar pentru cele situate in complexele rezidenţiale noi (blocuri noi), preţul este cuprins între 1200 Euro/mp si 2000 Euro/mp. Cu toate acestea, tendinţa clienţilor este îndreptată către apartamentele în imobile noi, datorită numeroaselor avantaje, pornind de la arhitectură, funcţiuni moderne, instalaţii noi). Un interes crescut îl prezintă clădirile istorice, construite în timpul ocupaţiei austro-ungare, sau în perioada interbelică, mai ales pentru spaţiile generoase pe care le oferă, arhitectura clădirilor dar şi datorită poziţiei privilegiate în centrul istoric al oraşului. Preţul acestora este între 1.200 şi 2.500Euro-mp. Opţiunea “clasei de mijloc” s-a modificat, fiind preferate casele familiale poziţionate în intravilanul municipiului, sau în localităţile periurbane, precum şi apartamentele cu grad sporit de confort. In cazul vilelor noi individuale, din vechile cartierele rezidenţiale, preţul este in funcţie de suprafaţa construită, şi de suprafaţa terenului aferent, valorile oscilând între 140.000 si 500.000 Euro. Vilele din cartiere rezidenţiale noi, de tip înşiruit, cu o suprafaţa de teren mai mică, se adresează clasei medii iar preţurile sunt cuprinse între 100.000 Euro şi 150.000 Euro. Preţul caselor individuale sau duplex cu o suprafaţă de teren de minim 400 mp, este între 130.000 Euro şi 250.000 Euro. Majoritatea celor care cumpără terenuri, cu scopul de a investi sau de a construi, sunt persoane fizice. În ultimii 5 ani preţul terenurilor a crescut între 300% şi 500%, în funcţie de zonă, astfel încât cea mai profitabilă investiţie s-a dovedit a fi cea în terenuri. Se estimează că valoarea acestora nu va scădea,


- 57 -

deoarece numărul locaţiilor libere din cadrul oraşului se reduc tot mai mult, ceea ce duce la creşterea preţului şi va determina extinderea oraşului în intravilanul extins din Nord, Est şi Sud. Se vor crea, astfel, noi zone rezidenţiale, a căror principali clienţi sunt persoanele fizice, care doresc să-şi construiască o casă individuală în regie proprie. Preţul terenurilor intravilane din zona centrală este de aprox. 800-1.200 Euro/mp, scăzând spre periferie (200-300Euro/mp). Cele situate în intravilanul extins au un grad relativ redus de ocupare, cu excepţia celor situate pe arterele principale de acces în oraş, preţurile situându-se la nivelul de 40 -150 Euro/mp în zona Dumbrăviţa - Cora, de ex, sau între 30-70 Euro/mp, în zona de est, înspre Moşniţa, evoluţie spectaculoasă având localitatea Giroc unde după asfaltare si aducerea utilităţilor preţul terenului a crescut cu 200%, de la sume de 35 Euro/mp se cumpără acum si la 150 Euro/ mp, situaţie creată si in Chişoda . Pentru extravilan, numărul de cereri imobiliare este tot mai mare. În ultima perioadă se remarcă un interes crescut al companiilor de a dezvolta aici proiecte industriale, comerciale sau de logistică. Preţul terenurilor agricole situate in extravilan sunt cuprinse intre 4.000 si 6.000 Euro/ha, cu excepţia terenurilor care au acces la drumurile naţionale şi sunt limitrofe localităţilor. Pentru terenurile compacte, cu suprafeţe mari, preţul alternează între 30-50 Euro/mp, în funcţie de locaţie. Un alt factor determinant in stabilirea nivelului valorii îl reprezintă posibilitatea racordării la utilităţi (apă, canal, gaz, electricitate). Lipsa suficientă a spaţiilor de birouri a trezit interesul investitorilor. Numai anul trecut, în Timişoara s-au construit circa 12.000 mp spaţii de birouri moderne, cu facilitaţi şi dotări superioare. Cererea ridicată se resimte asupra valorilor ridicate al chiriilor, apropiate de cele practicate pe piaţa bucureşteană. Astfel, birourile de clasa B+ se închiriază cu 10 - 12 euro/mp/luna, în vreme ce tarifele pentru spaţiile de lux ajung la 15-25 euro/mp/luna. Cererea de spaţii de birouri de calitate vine mai ales din partea instituţiilor financiar-bancare care se află în continuă expansiune, iar pe locul secund, se afla companiile IT care cunosc un ritm accelerat de creştere şi dezvoltare. Anul 2007 marchează debutul unor proiecte record pentru acest oraş. Este cazul proiectului City Business Centre, un complex situat în centrul istoric şi format din cinci clădiri de birouri de clasa A, a căror suprafaţă totală însumată este de 35.000 mp. Prima clădire, cu o suprafaţă construită de 10.000 mp, finalizată în septembrie 2007, în urma unei investiţii de 8 milioane de euro. Valoarea întregului proiect se ridica la 50 milioane de euro. Zonele cu destinaţie industriala existente, situate în partea de Sud şi în partea de Vest a oraşului, respectiv în zona industrială Calea Şagului, zona industriala Freidorf, Zona Torontalului, s-au dezvoltat datorita alinierii de-a lungul arterelor principale a unor importante companii cu profil de producţie. Preţul terenurilor cu destinaţie industrială sau de depozitare de pe Calea Şagului este cuprins între 15 Euro/mp, pentru locaţii mai îndepărtate de sosea şi de utilităţi şi 80 Euro/mp, pentru locaţii cu deschidere la şosea şi cu posibilitatea de racordare la utilităţi. Datorită dezvoltării Parcului Industrial Freidorf, pe drumul de legătură între Calea Sagului si Freidorf, şi-au stabilit locaţia importanţi agenţi economici cu profil de producţie cum ar fi Katrein, Barum Automotive etc, ceea ce a determinat creşterea preţului terenului, nivelul acestuia variind intre 35 Euro/mp până la 80 Euro/mp. În Freidorf, în apropierea Parcului Industrial Timişoara, preţul terenului este între 15 Euro/mp şi 40 Euro/mp. Toată partea de Vest a Timişoarei, începând cu Calea Sagului pană la Calea Torontalului este propusă să devină zona cu destinaţie industrială în cadrul Planului Urbanistic General al oraşului Timişoara. Preţul terenurilor pe Calea Torontalului, în apropiere de Parcul Tehnologic, sau de investitori strategici ca Solectron, Coca-Cola, Metro, este cuprins între 47 Euro/mp şi 60 Euro/mp. In partea de Sud - Est, respectiv în Zona Industrială Calea Buziaşului, şi-au stabilit locaţia prin cumpărarea unui teren sau prin cumpărarea/transformarea unei companii existente, mai multe firme de renume cum ar fi Lisa Draxlmaier, Procter & Gamble, Elbromplast, TRW Automotive, LUXTEN etc., aici fiind concentrată o mare parte din industria existentă. O alta zonă industrială ocupată de către investitori strategici cum ar fi Dura, Hella, este cea adiacentă centurii Timişoara pe porţiunea dintre DN Timişoara-Lugoj şi zona Aeroportului Internaţional Timişoara. Preţul terenurilor din cadrul locaţiilor industriale situate în interiorul oraşului, cum ar fi IOROM, PASMATEX, GUBAN, BANATIM etc., majoritatea propuse pentru reconversie funcţională, variază între 350 Euro/mp şi 500 Euro/mp. La acestea, investitorii vor mai adăuga şi preţul demolării şi al decontaminării terenului, ceea ce va urca semnificativ nivelul preţului. 6. REORIENTARE PROFESIONALĂ La nivel naţional, în România există o legislaţie corespunzătoare privind protecţia socială şi formarea profesională a şomerilor. Lejeritatea legii, în ceea ce priveşte obligaţia persoanelor temporar neocupate şi


- 58 -

care beneficiază de măsuri de protecţie socială, de a-şi căuta pe cont propriu un loc de muncă, a condus la existenţa, în prezent, a unui segment major de persoane, care beneficiază de măsuri de protecţie socială (şomaj, plăţi compensatorii), existând pericolul dezvoltării “muncii la negru” şi a “lenei sociale”. În vederea instituţionalizării formelor de pregătire, perfecţionare şi reconversie profesională, a fost creată Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cu filiale judeţene, cu strategii şi obiective concrete, care acoperă întregul areal al pieţei muncii, la nivel naţional, judeţean şi local. Sunt autorizate şi active în Timişoara alte 59 de agenţii de formare profesională care organizează şi desfăşoară cursuri, eliberează certificate de absolvire, lărgind frontul pregătirii şi reconversiei profesionale (112 ocupaţii). Sunt derulate programe de pregătire profesională în meseriile nou apărute, cum ar fi manager IMM, inspector de personal, manager resurse umane, marketer, asistenţi sociali, contabilitate, utilizarea calculatoarelor şi se încearcă o mai strânsă colaborare între Centrului de Consiliere şi Informare privind cariera - AJOFM Timiş şi Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură, privind dezvoltarea noilor profiluri de pregătire profesională. Se constată, de asemenea, o slabă percepţie din partea firmelor privind potenţialul de pregătire profesională din zonă, o slabă pregătire a managerilor privind politica resurselor umane şi avantajelor formării profesionale continue a personalului angajat. Este insuficientă popularizarea facilităţilor acordate prin legislaţia în vigoare, privind gratuitatea cursurilor de formare profesională, lipsesc informaţiile de perspectivă privind dezvoltarea zonei, lipsesc corelările între programele de învăţământ ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi ale Ministerului Educaţiei Naţionale. In vederea realizării unei concepţii şi metodologii unitare privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, Legea 76/2002 modificată şi completată prin Legea 107/2004 reglementează măsurile pentru realizarea strategiilor şi politicilor elaborate în vederea protecţiei persoanelor pentru riscul de şomaj, asigurării unui nivel ridicat al ocupării şi adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei muncii. Printre măsurile prevăzute de această lege, un capitol important îl constituie măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, iar dintre acestea formarea profesională constituie una din cerinţele de moment şi de perspectivă ale pieţei muncii, de a sprijini prin diversele forme de pregătire profesională (cursuri, stagii de practică şi specializare) accesul tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la o formă corespunzătoare de pregătire profesională funcţie de aptitudini şi abilităţi. Urmare a modificărilor legislative apărute în ultimii ani, în Timişoara s-au autorizat 59 de firme furnizori de formare profesională în 112 ocupaţii. În perioada 2000 - 2007 au fost organizate cursuri de iniţiere, specializare, calificare, recalificare şi perfecţionare profesională a forţei de muncă. Printre ocupaţiile noi cerute pe piaţa forţei de muncă pentru care se organizează cursuri de formare profesională sunt următoarele:

Confecţioner tâmplărie aluminiu şi mase plastice; Expert evaluator de proprietăţi imobiliare; Formator; Formator de formatori; Îngrijitoare bătrâni la domiciliu; Îngrijitoare copii; Lucrător pentru estetica şi igiena corpului omenesc; Manager de proiect; Manager în activitatea de turism; Operator sudare ţevi şi fitinguri din PEHD.

Firmele cer în continuare autorizări pentru ocupaţii noi.

În prezent, conform datelor de la AJOFM, pe raza judeţului Timiş sunt autorizate un număr de 11 firme care acordă servicii de recrutare, consiliere, mediere şi plasare a forţei de muncă şi anume :

Firma Telefon MANPOWER ROMANIA SRL 0256 / 309481

BUSINESS – LIKE SRL 0256 / 220357

PSIHOLOGIC SRL 0356 / 807716

TRENKWALDER SRL 0256 / 435561

CAMILINE CONSULTING SRL 0723 / 394647

PSIHO PROFIL SRL 0256 / 308905


- 59 -

LUGERA & MAKLER SRL 0256 / 490360

MRG PSIHO CONECTION SRL 0256 / 285141

HR4U SRL 0356 / 455185

DYNAMIC CARIER SRL 0727 / 116877

ALETHEIA MANAGEMENT SRL 0256 / 493406

Se constată o atenţie sporită din partea firmelor privind potenţialul de pregătire profesională din zonă, o din ce în ce mai atentă pregătire a managerilor privind politica resurselor umane şi avantajelor formării profesionale continue a personalului angajat. Cu toate acestea, este insuficientă popularizarea facilităţilor acordate prin legislaţia în vigoare, privind gratuitatea cursurilor de formare profesională, lipsesc informaţiile de perspectivă privind dezvoltarea zonei, lipsesc corelările între programele de învăţământ ale Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării.


- 60 -


- 61 -

VI. SITUAŢIA ECONOMICĂ 1. PRINCIPALELE CARACTERISTICI 1.1. INDUSTRIA

Activităţile industriale şi de construcţii reprezintă una din ramurile activităţii economice cu o contribuţie însemnată la dezvoltarea economică a Municipiului Timişoara, realizând pentru anul 2006 un procent de 36% din volumul total al afacerilor desfăşurate în Timişoara, în scădere faţă de anul precedent. Deşi cifra de afaceri a scăzut în anul 2006 faţă de anul 2005, totuşi numărul de salariaţi în sectorul industriei şi a construcţiilor a crescut cu aproximativ 14%, un procent de 47% din numărul de salariaţi din municipiul Timişoara fiind angajaţi în industrie sau construcţii. Această creştere a numărului mediu de salariaţi în condiţiile unei diminuări a cifrei de afaceri a dus la o diminuare a productivităţii muncii, de la 83 mii lei/om în anul 2005 la 73 mii lei/om în anul 2006. După 1989 au avut loc schimbări majore în structura activităţilor industriale din Timişoara datorită proceselor de restructurare şi retehnologizare, producţia industrială incluzând în prezent atât subramuri cu tradiţie cât şi unele noi, moderne şi dinamice. În ultimele decenii, zonele industriale s-au dezvoltat de-a lungul arterelor de circulaţie rutiere sau feroviare majore, existând tendinţa grupării unităţilor pe profile industriale. Principalele zone industriale în Timişoara sunt :

• Zona industrială calea Buziaşului (sud-est) care concentrează unităţi de industrie chimică, electrotehnică şi producţia de componente auto, în prezent primind unităţi noi cum ar fi Siemens şi Elpromplast ; • Zona industrială Calea Şagului (sud) cuprinde preponderent depozite şi materiale de construcţii, o contribuţie importantă la dezvoltarea şi diversificarea profilului zonei având-o Parcul Industrial Calea Şagului ; • Parcul Industrial Freidorf (sud-vest) constituie o importantă zonă de atracţie a investiţiilor străine, de încurajare a dezvoltării întreprinderilor şi creării de noi locuri de muncă, preponderentă fiind industria componentelor auto; • Zona industrială UMT (nord-est) unde s-au localizat preponderent Continental Automotive Products, Prompt, Linde Gaz, Întreprinderea Mecanică şi depozite; • Zona industrială Calea Torontalului (nord-vest), zonă relativ nouă, cuprinzând industria de produse electronice şi alimentare (Solectron, Coca-Cola) şi Parcul Industrial Torontalului, destinat dezvoltării IMM-urilor ; • Zona Industrială Calea Aradului, zonă nouă în care se dezvoltă mai ales servicii şi depozite; • Zona de industrie şi depozitare centrală s-a dezvoltat în nordul căii ferate care traversează oraşul cu un profil diversificat ( construcţii, confecţii metalice), în prezent zona este în reconversie dezvoltându-se preponderent unităţi comerciale cum ar fi Iulius Mall, Kaufland, Fructus ; •Zonele industriale Gara de Nord şi Freidorf sunt ale două zone care în prezent sunt în restructurare, suportând în principal o reconversie din zone industriale în zone de locuinţe ; Din punct de vedere al dimensiunii spaţiale a activităţii industriale, se constată o dezvoltare a industriei preponderent în partea de vest (Freidorf, Torontalului, Şagului) şi mai puţin spre est ( Buziaşului, UMT) de-a lungul principalelor axe de transport şi care concentrează cea mai mare parte a industriei oraşului. Zonele industriale centrale, care afectau coeziunea structurii urbane, sunt în prezent în reconversie, aici dezvoltându-se în special instituţii, servicii dar şi locuinţe. Există unele unităţi industriale dispersate pe întreaga suprafaţă a oraşului, ceea ce permite circulaţia facilă a forţei de muncă, dar determină şi disfuncţionalităţi urbane: incompatibilitatea activităţii industriale cu habitatul din apropiere, schimbul de produse dintre unităţile industriale pe infrastructura stradală din interiorul oraşului, aglomerarea căilor de acces. Au fost construite infrastructuri variate pentru a deservi unităţile şi platformele industrile existente, dar în prezent acestea prezintă un grad avansat de degradare, unele sectoare fiind dezafectate. Timişoara dispune de o structură industrială variată, procesul privatizării este încheiat din 2000, ceea ce are consecinţe directe asupra gradului de tehnologizare şi eficienţei economice a producţiei. Existenţa şi implementarea Conceptului de Dezvoltare Economică şi Socială a Zonei Timişoara a sporit încrederea investitorilor străini în mediul de afaceri local, volumul investiţiilor străine atrase în Timişoara fiind mult mai mare decât media pe ţară. Prinicipalele ramuri industriale care au cunoscut o amploare deosebită în


- 62 -

perioada 2002 - 2007 în zona Timişoarei sunt industria electronică şi electrotehnică, telecomunicaţiile, industria componentelor auto şi industria de maşini şi echipamente. Industria de maşini şi echipamente înregistrat o dezvoltare puternică în ultimii ani, ca o consecinţă a necesităţii dezvoltării tehnologice în cadrul unităţilor industriale existente. Industria electronică şi electrotehnică este o ramură de succes în industria oraşului Timişoara, mai ales datorită investiţiilor marilor întreprinderi cu activităţi în producţia „high-tech”, de software sau telecomunicaţii ( Alcatel, Solectron Zoppas, ABB Rometrics, Siemens, Luxten Lighting, ELBA-Philips etc.) ceea ce a determinat şi o dezvoltare a societăţilor autohtone, furnizori sau sub-contractori ai acestora. Această dezvoltare a determinat reducerea fenomenului de migraţiune a forţei de muncă tinere şi specializate înspre Europa de Vest sau continentul american. Industria componentelor auto a cunoscut de asemenea o amploare deosebită în ultimii ani, în zona Timişoarei concentrându-se firme de renume în acest domeniu (Lisa Draxelmaier, Siemens Automotive, Delphi Packard, Kromberg & Schubert ). Industria chimică şi petrochimică, tradiţională la Timişoara, s-a dezvoltat în special prin investiţiile efectuate de Continental Automotive, Procter & Gamble şi Azur. Industria textilă şi a confecţiilor şi industria pielăriei şi încălţămintei concentrează un număr mare de firme, mai ales întreprinderi mici, iar ritmul de dezvoltare a acestora a crescut în ultimul timp, investitorii străini fiind interesaţi în acest sector mai ales de costurile de producţie scăzute oferite de România (cheltuieli de personal, costul materiilor prime şi cheltuieli de regie mai mici decât în ţările de origine). Timişoara este recunoscută ca exemplu de succes în dezvoltarea economică locală. Iniţiativa Consiliului Local de a înfiinţa, în anul 2004, Incubatorul de Afaceri şi Centrul de Transfer Tehnologic în domeniul software demonstrează implicarea efectivă a administraţiei locale în sprijinirea iniţiativei private, în susţinerea dezvoltării economice locale. Un pas important în domeniul protecţiei mediului îl reprezintă dezvoltarea puternică a industriei reciclării materialelor refolosibile. În industria timişoreană există o bună experienţă tehnică şi tehnologică şi ponderea utilizării proceselor tehnologice performante este în creştere comparativ cu anii precedenţi, marile companii internaţionale stabilite la Timişoara au dezvoltat aici investiţii moderne dotate cu echipamente de ultimă oră. Utilajele învechite au fost parţial evacuate, spaţiile uzinale au fost reorganizate şi au fost introduse tehnologii noi. Mai există, însă, unele procese tehnologice energofage, poluante şi care nu asigură o calitate ridicată a produselor. Marea majoritate a întreprinderilor industriale mari au implementat sisteme de asigurare şi tehnologii moderne de urmărire a calităţii produselor. Creşterea competitivităţii întreprinderilor locale se datorează şi implementării proceselor tehnologice performante de către corporaţiile multinaţionale prezente în zonă, ceea ce a determinat sporirea interesului producătorilor autohtoni în achiziţia de tehnologii moderne şi în creşterea productivităţii muncii în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii. Baza materială a industriei este bogată, există un fond excedentar de clădiri industriale şi un număr mare de echipamente industriale, în special în subramurile industriei grele. Vechile hale şi depozite industriale, supradimensionate şi greu adaptabile la utilizările actuale, au fost abandonate, determinând o supra-încărcare a spaţiului urban în fostele zone industriale. Aceste zone industriale dezafectate în prezent au fost propuse în PUG spre reconversie urbană, însă procesul de restructurare şi reabilitare a acestora este destul de lent, investitorii preferând să construiască noi clădiri industriale la nivelul standardelor occidentale. Zona Timişoarei dispune de o forţă de muncă specializată, cu înaltă calificare şi experienţă în activităţile industriale, universităţile din Timişoara asigurând de asemenea un potenţial ridicat de formare profesională. Existenţa programelor de colaborare între sectoarele de cercetare-dezvoltare şi cel al producţiei industriale, apariţia pe plan local a societăţilor multinaţionale a dus la diminuarea fenomenului de emigrare a specialiştilor de înaltă performanţă. Se constată o creştere a numărului personalului specializat în domenii de vârf (automatizări, informatică, calculatoare, telecomunicaţii, electronică şi electrotehnică etc.). Calitatea resurselor umane din Timişoara este unul din motivele pentru care investitorii străini aleg Timişoara pentru localizarea investiţiilor lor în România. 1.2. AGRICULTURA Suprafaţa totală a municipiului Timişoara este de 13.003,87 ha, din care o suprafaţă de 7831,84 ha respectiv 60,2% este destinată agriculturii. Din suprafaţa agricolă, 7.060,03 ha (90%) este teren arabil, 425,34 ha păşuni, 223,25 ha fâneţe, 39,20 ha vii şi 84,02 ha livezi.


- 63 -

Învelişul de sol din Timişoara este de o mare diversitate, din clasele cernisoluri cambice (38,39%), lăcovişti şi soluri gleice (21,74), soluri brune eumezobazice (15,45%), bălţi şi gropi de împrumut – 4,60%, cernoziomurile (tipice, gleizate 3,8%). Capacitatea solurilor de susţinere a producţiei agricole este medie datorită ponderii ridicate a unor tipuri de soluri cu fertilitate scăzută sau afectate de umezeală în exces, compensată însă de prezenţa cernoziomurilor şi preluvisolurilor molice, soluri calitative pentru dezvoltarea agriculturii. Fertilitatea ridicată a solului determină un potenţial ridicat de producţie agricolă, caracteristică specifică pe ansamblul Câmpiei Banatului. Condiţiile pedoclimatice sunt în general favorabile agriculturii, Timişoara încadrându-se în climatul temperat continental moderat cu influenţe sud-mediteraneene. În perioada propice culturilor agricole cad aproape 80% din precipitaţii, ceea ce constituie o condiţie favorabilă dezvoltării plantelor şi legumelor autohtone, însă regimul precipitaţiilor este neregulat, remarcând alternanţa anilor secetoşi şi a celor excesiv de umezi. Teritoriul zonei Timişoara dispune de o bogată reţea hidrografică, pânza freatică se situează la o adâncime ce variază între 0,5 şi 4 m, ceea ce generează băltiri în condiţiile unor precipitaţii excesive. Suprafaţa agricolă a municipiului Timişoara reprezintă circa 1% din suprafaţa agricolă a judeţului Timiş. În ceea ce priveşte forma de organizare, societăţile comerciale deţin cea mai mare suprafaţă agricolă organizată, aproximativ 80% din suprafaţa totală organizată. Persoanele fizice, deşi sunt în număr aproape la fel de mare, deţin o pondere de 13% din suprafaţa totală organizată, restul de 7% aparţinând asociaţiilor agricole. Valoarea producţiei agricole medii în anul 2006 a fost de 1.367.440 mii lei, ceea ce, raportat la coşul mediu de consum al populaţiei, reprezintă 67% din necesarul de consum de produse alimentare al locuitorilor judeţului Timiş. Ponderea cea mai ridicată în zonă, de aproximativ 44% la realizarea cifrei de afaceri şi 40% din numărul firmelor, este deţinută de cultivarea cerealelor pentru boabe (grâu şi secară, orz, orzoaică, porumb şi alte cereale). Un sector care a cunoscut un avans semnificativ în anul 2006 faţă de anii anteriori este grădinăritul, cifra de afaceri obţinută în acest domeniu în anul 2006 reprezentând 13% din totalul cifrei de afaceri realizata de sectorul agricultură. Deşi s-a dezvoltat în raport cu anii precedenţi şi judeţul dispune de o faună bogată, sectorul silviculturii şi exploatării forestiere deţine o pondere mică – 1,15% - în totalul domeniului agricol. O contribuţie importantă la dezvoltarea sectorului agricol o au mecanizarea agriculturii şi creşterea semnificativă a facilităţilor acordate în acest domeniu. Serviciile de mecanizare în agricultură sunt asigurate de SC Agromec SA Timişoara, Staţiunea Didactică Experimentală şi de producătorii particulari. Majoritatea societăţilor comerciale şi societăţilor agricole cât şi asociaţiile familiale deţin propriile utilaje în funcţie de suprafaţa pe care o exploatează. Datorită suprafeţelor agricole întinse şi a solurilor de calitate, potenţialul agricol al judeţului Timiş este ridicat. Comparativ cu alte regiuni rezultatele obţinute în agricultură au fost bune, în ciuda faptului că beneficia într-o măsură insuficientă de servicii adecvate. Utilizarea redusă sau neutilizarea mijloacelor de combatere a bolilor şi dăunătorilor a cauzat pierderi la o treime din recolte. Suprafeţele amenajate pentru irigaţii sunt reduse în judeţ, marea problemă constituind-o variaţia la extreme a elementelor climatice care afectează terenurile şi poluarea resurselor de apă. Consumul de sămânţă certificată a scăzut în ultimii ani, deşi au fost acordate o serie de facilităţi în acest sector. Principalele aspecte negative observate din analiza activităţii agricole în zonă sunt: incertitudinea valorificării produselor agricole, utilizarea preponderentă a mijloacelor de producţie tradiţionale, lipsa unei corelări a costurilor de producţie cu preţurile de valorificare în special în cazul micilor producători. Totuşi, agricultura reprezintă una din cele mai atractive oferte de investiţii per ansamblul judeţului Timiş. În ultimii ani s-a observat o creştere remarcabilă a interesului investitorilor străini faţă de sectorul agricol, mai mult de 75% din exploataţii fiind ale firmelor străine şi acest procent continuă să crească. Existenţa materiilor prime necesare agriculturii, piaţa de desfacere semnificativă pe care o deţine, condiţiile climatice favorabile şi creşterea investiţiilor străine fac din judeţul Timiş o zonă cu un potenţial agricol ridicat. Pentru anii 2003 şi 2005, deşi evoluţia sectorului agricol în zona Timişoarei a fost bună, totuşi rezultatul net din agricultură a fost negativ, sectorul înregistrând pierderi, pe de o parte datorită activităţilor desfăşurate de persoane fizice, mici producători particulari a căror activitate nu este înregistrată, dar şi datorită condiţiilor climatice care nu au fost favorabile agriculturii. În anul 2006, performanţele obţinute în sectorul agricol au fost cu mult mai bune decât în 2005. Astfel, numărul firmelor care activează în acest sector a crescut cu 25%, obţinând o cifră de afaceri mai mare cu


- 64 -

42%, iar rezultatul net a fost pozitiv, crescând de la -22.823 mii lei în anul 2005 la 28.744 mii lei în anul 2006.

1.3. SERVICII 1.3.1. Comerţul Prin puterea de cumpărare în creştere a locuitorilor săi şi datorită prezenţei investiţiilor străine, Timişoara reprezintă o zonă importantă de atracţie pentru investiţiile comerciale. Municipiul Timişoara continuă să domine sectorul comercial în judeţ, în anul 2005 în municipiul Timişoara activând un număr de 5.565 de firme ce desfăşurau activităţi comerciale. Comerţul deţinea o pondere de 40,5% în volumul afacerilor din municipiul Timişoara, sectorul serviciilor în ansamblu şi al comerţului în special având ponderea cea mai ridicată la realizarea cifrei de afaceri totale. Suprafaţa totală a unităţilor comerciale era de 362.223 mp în anul 2005 şi de 372.901 mp în anul 2006, în creştere cu 3%. Aceste aspecte confirmă tradiţia de târg comercial a municipiului Timişoara, susţinută de proximitatea cu statele vecine, capacitatea mare de atracţie a investitorilor, puterea mare de cumpărare a populaţiei, numărul mare de turişti etc. Structura pe ramuri de activitate a comerţului pentru anul 2005 în municipiul Timişoara era următoarea :

- comerţul cu ridicata deţinea o pondere de 60,17% din totalul cifrei de afaceri şi 39,26% din totalul unităţilor comerciale;

- comerţul cu amănuntul deţinea o pondere de 25,61% din totalul cifrei de afaceri şi 39,26% din totalul unităţilor comerciale;

- comerţul cu autovehicule, întreţinerea şi repararea acestora deţinea o pondere de 14,22% şi 9,84% din totalul unităţilor comerciale;

Se confirmă polarizarea regională a comerţului pentru partea de vest a ţării spre judeţul Timiş, infrastructura facilitând transportul de mărfuri înspre şi dinspre Timişoara. Se constată o dezvoltare a investiţiilor comerciale în zonele active şi centrale ale oraşului, paralel cu modificarea comportamentului cumpărătorilor şi orientarea acestora spre comerţul realizat în supermarketuri şi hipermarketuri. Pe lângă Billa, Profi, Metro, Praktiker şi Selgros care au o prezenţă mai veche pe piaţa de retail, în anii 2005 - 2006 a mai intrat pe piaţa din Timişoara grupul german Lidl & Schwarz (prin deschiderea a două supermarketuri Kaufland) şi s-au cotinuat lucrările de construcţie la Iulius Mall. De asemenea, investitori români de succes au realizat magazine moderne cu autoservire (Etti, Novatim, Almira Trade etc.). Au apărut noi centre comerciale, pe lângă cele deja existente care au fost modernizate pentru a corespunde cerinţelor pieţei şi standardelor mai ridicate ale populaţiei. Funcţionarea pieţelor agro-alimentare este reglementată şi controlată de către administraţia locală, fapt care duce la practicarea unui comerţ civilizat în spaţii special amenajate. Construcţia de pieţe en gros şi agro-alimentare în Timişoara (Piaţa de Gros, a cărei amenajare a fost finalizată în anul 2006 cu sprijinul guvernul german) este o mărturie a intereselor comercianţilor privaţi în această direcţie. Ponderea unităţilor comerciale pe profile de activitate în anul 2005 a fost:

- unităţi comerciale nespecializate/total unităţi comerciale – 48,10%, acestea realizând un procent de 48,10% din cifra totală a afacerilor în cadrul comerţului cu amănuntul;

- unităţi comerciale specializate/total unităţi comerciale – 43,55%, din care 10,68% sunt unităţi cu profil alimentar;

- comerţ cu amănuntul neefectuat în magazine – 4,6%, în cadrul acestui sector intrând vânzările efectuate în pieţele de desfacere şi prin internet.

Ponderea cea mai ridicată (circa 50% la realizarea cifrei de afaceri în cadrul comerţului cu amănuntul) o deţin vânzările în magazine nespecializate, de mărfuri diverse, în care predominante sunt cele alimentare, băuturile şi produsele din tutun. Acest tip de activităţi se desfăşoară în general în magazine denumite “Magazine generale alimentare”, care au ca obiect principal de activitate vânzarea bunurilor alimentare, de băcănie, precum şi a altor tipuri de mărfuri cum sunt: cosmetice, articole electrocasnice, îmbrăcăminte etc., acest fapt justificând şi ponderea redusă deţinută de unităţile specializate cu profil alimentar. Din punct de vedere al repartizării teritoriale, se observă o mai bună corelare a unităţilor comerciale cu numărul populaţiei şi volumul desfacerilor. Au apărut noi zone comerciale şi s-au deschis noi supermarketuri în preajma cartierelor şi zonelor de locuinţe. Pentru spaţiile comerciale situate în zona centrală a oraşului, precum şi pentru principalele artere comerciale au fost întocmite şi aprobate regulamente urbanistice ce reglementează funcţional activităţile comerciale. Majoritatea spaţiilor comerciale dispun în prezent de condiţii bune de comercializare şi expunere a mărfurilor, însă din păcate o parte din magazinele situate în centrul istoric al oraşului păstrează încă un


- 65 -

aspect necorespunzător al spaţiului de vânzare şi expunere, care nu corespunde din punct de vedere estetic şi funcţional caracterului reprezentativ necesar. Diversitatea mărfurilor vândute şi calitatea acestora asigură aprovizionarea diferitelor segmente de cumpărători, resimţindu-se influenţele mediului concurenţial creat prin intrarea pe piaţa locală a investitorilor străini strategici, reprezentanţi ai firmelor de renume. Numărul ridicat al firmelor cu profil comercial, suprafaţa afectată comerţului, diversitatea produselor comercializate, orientarea comercianţilor spre cerinţele pieţei, asigură în prezent desfăşurarea unui comerţ civilizat şi competitiv. 1.3.2. Turismul Un mijloc extrem de eficient de promovare a imaginii unui oraş sau a unei zone este turismul. Dezvoltarea turismului poate contribui la atragerea unui număr mai mare de investitori în zonă şi, implicit, aceasta ar influenţa pozitiv întreaga activitate economică locală. Fiind una dintre cele dinamice ramuri economice, cu o rată de revenire a capitalului extrem de rapidă, turismul în zona Timişoarei a rămas totuşi un domeniu cu o contribuţie redusă în volumul afacerilor, de aproximativ 2%. Slaba dezvoltare a turismului pe plan local, în profida tuturor oportunităţilor locale, a impus necesitatea elaborării unei strategii de dezvoltare a turismului în Zona Timişoara. Primăria Municipiului Timişoara în colaborare cu GTZ a avut iniţiativa elaborării acestei strategii, în acest moment fiind în curs de întocmire. Datorită amplasării geografice favorabile (situat la confluenţa dintre Orient şi Occident, la intersecţia fluxurilor turistice, la distanţă redusă faţă de principalele centre culturale şi destinaţii turistice), prin valorile sale naturale, istorice, culturale şi umane, şi nu în ultimul rând datorită gradului ridicat de dezvoltare economică, Timişoara are o mare capacitate de atracţie a turiştilor români şi străini. Oferta turistică actuală nu reţine însă decât o mică parte a acestor fluxuri turistice, resimţindu-se necesitatea dezvoltării unei strategii de promovare a turismului şi de extindere a ofertei turistice (tururi ale oraşului sau ale cartierelor, amenajarea canalului Bega , amenajarea spaţiilor verzi pentru petrecerea timpului liber). Deşi există peste 100 de agenţii autorizate în profil turistic, dintre acestea doar două promovează turismul în Banat şi foarte puţine organizează tururi ale oraşului Timişoara. Turul oraşului Timişoara se efectuează în prezent foarte neregulat, doar la cerere şi fără a avea nici o legătură cu sezonul turistic. Datorită corelării mai bune a sistemului de învăţământ cu necesităţile reale ale pieţei, Timişoara fiind şi un centru universitar important, turismul nu este deficitar din punct de vedere al nivelului de pregătire profesională al salariaţilor. Municipiul Timişoara dispune de o infrastructură turistică diversă. Există peste 90 de unităţi de cazare (din care 45 de hoteluri, 2 vile, 35 de pensiuni şi 1 camping internaţional) însumând peste 4.000 de locuri de cazare,cu un grad de confort de la două şi trei stele în mediul rural până la hoteluri de patru stele în Timişoara, însă nu există nici o unitate de cazare care să ofere condiţii de cinci stele. Numărul de înnoptări în anul 2006 a crescut cu 6,8% (514 mii locuri-zile) faţă de anul precedent. Principala formă de turism identificată în Timişoara este turismul de afaceri. Datorită structurii economiei locale, o mare parte a turiştilor înregistraţi la unităţile de cazare ajung de fapt în Timişoara pentru a îndeplini anumite sarcini de serviciu: delegări pentru participări la simpozioane, congrese, conferinţe, manifestări etc.. Nici oferta de turism de divertisment nu poate fi neglijată – se pot practica vânătoarea, pescuitul, zboruri cu parapanta şi deltaplanul, hipismul, etc. Prin moştenirea culturală şi prin diversitatea ofertei culturale actuale, Timişoara a fost şi este cel mai puternic centru cultural din Vestul României , fiind recunoscută pe plan internaţional pentru manifestările culturale de calitate pe care le oferă (sunt bine cunoscute Opera Naţională Română, Filarmonica “Banatul”, Teatrul Naţional “Mihai Eminescu”, Teatrul German de Stat, etc). În anul 2004, în Municipiul Timişoara existau un număr de 8 teatre şi instituţii muzicale şi 117 biblioteci (din care o singură bibliotecă publică).Viaţa culturală deosebit de activă a Timişoarei poate fi apreciată şi prin frecvenţa organizării de festivaluri şi manifestări, însă majoritatea acestora sunt mediatizate şi recunoscute doar pe plan local. Putem aminti : Zilele Cetăţii, Timişoara-mica Vienă, Festivalul Inimilor, Ziua Timişoarei, Ruga Timişoarei, Festivalul Berii, Festivalul Vinului, Concertul din Peştera Româneşti etc. Oraşul deţine un fond arhitectural valoros, mai mult de 14.000 de clădiri istorice, fiind cea mai întinsă zonă de protecţie arhitecturală din România. Majoritatea ansamblurilor arhitecturale datează din secolele XVIII – XIX. fiind identificate trei cartiere istorice importante: Cetate, Iosefin şi Fabric. Principala caracteristică a acestor zone este procentul ridicat de clădiri istorice de valoare. Din păcate însă un procent extrem de mic (mai puţin de 10%) din construcţiile istorice sunt reabilitate, parţial sau în întregime.


- 66 -

Turismul cultural beneficiază de o reţea bogată de situri istorice şi arhitecturale : o fond arhitectural valoros, îmbinând stiluri diferite (baroc, neoclasic, secession): Castelul Huniazilor

(sec.XIV-1856); Primăria Veche, Palatul Baroc, Domul Catolic, Biserica şi Mânăstirea Popilor Negri, Palatul Deschan, Catedrala Rasciană, Fabrica de Bere, Casa cu Atlanţi, Casa Contelui de Mercy, Spitalul şi Cazinoul Municipal (sec.XVIII); Casa cu Pom, Palatul Dicasterial, Gara Domniţa Elena (sec.XIX), Abatorul din Elisabetin, Palatul Apelor, Şcoala de Fete, Palatul Administrativ, Palatul Băncii Naţionale, Şcoala Superioară de Comerţ, Catedrala Mitroploitană etc.

o vestigii arheologice: Cetatea Timişoarei, aşezarea daco-romană (Castrum Temesiense), cetatea de pământ de la Giroc, Fântâna Paşei etc.

o ansambluri urbanistice istorice : zonele Cetate, Iosefin, Fabric, Elisabetin etc. o muzee şi case memoriale: Muzeul Banatului (Castelul Huniazilor), Muzeul de Artă (Palatul Baroc),

Muzeul Satului Bănăţean ,etc. o obiecte de artă monumentală : religioasă (statuia Sf.Gheorghe, statuia Sf.Maria, statuia Sf. Ioan

Nepomuk etc), comemorativă (bustul M. Eminescu, bustul V.Babeş, monumentul Gh.Doja, monumentul I.C.Brătianu, monumentul Ostaşului Român, Fântâna Martirilor, etc.) şi monumente reprezentative pentru Timişoara (Victorie, Eroica, Lupoaica, Martirii etc.)

Deşi Zona Timişoarei dispune de o ofertă turistică extrem de diversificată, având un potenţial ridicat pentru truismul de recreere, totuşi cea mai profitabilă formă de turism, turismul de agrement, este insuficient dezvoltat în Municipiul Timişoara (durata medie a sejurului este de 2,47 zile în anul 2006). Acest fapt se datorează şi unei promovări deficitare a principalelor obiective turistice locale, operatorii de turism locali fiind mai preocupaţi să vândă oferta externă decât cea locală. Pieţele, parcurile publice şi zonele verzi acoperă o suprafaţă destul de mare a oraşului, fiind percepute pozitiv de turişti, însă potenţialul turistic al acestora nu este valorificat pe deplin fiind necesare intervenţii majore de reamenajare pentru a spori atractivitatea acestor spaţii, multe dintre ele aflându-se într-o stare avansată de degradare fizică. Turismul balnear şi de agrement se poate practica în staţiunile din apropierea Timişoarei (Buziaş, Deda, Calacea). Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Breştea, Dumbrava, Hitiaş, Pădureni, Surduc, Ianova, Peciu Nou, Pişchia etc.) şi cele cu un fond piscicol diversificat (Luncani, Tomeşti, Poieni, Margina, Cebza, Coşteiu) reprezintă un potenţial apreciat de amatorii în vânatul şi pescuitul sportiv. Potenţialul agroturistic din zona rurală a determinat crearea ofertelor de pensiune şi a produselor turistice. Nu se poate face o delimitare exactă a formelor de turism ce pot fi practicate în Zona Timişoarei, acestea formând un tot unitar pentru orice vârstă şi pentru orice grad de cultură. Istoria Cetăţii Timişoara (prima atestare istorică documentară datează din anul 1266) se îmbină cu oferta culturală (în fiecare lună în Timişoara se organizează cel puţin un eveniment cultural major, există un număr mare de muzee, teatre, săli de cultură şi galerii de artă) şi cu posibilităţile de agrement (renumele de oraş al florilor şi al parcurilor vine de la numărul mare de parcuri şi de la faptul că se poate traversa oraşul trecând dintr-un parc în altul), la care se adaugă o serie de pionierate tehnice (în anul 1857 se introduce iluminatul public pe gaz, în 1884 Timişoara devine primul oraş din Europa cu străzile iluminate electric, în 1899 se pune în funcţiune tramvaiul electric etc.). Ca forme de turism practicabile în Timişoara, fără a face totuşi o delimitare concretă, putem aminti :

• turismul activ – de afaceri, de protocol, pescuit, vânătoare, speologia, alpinismul, zboruri cu parapanta şi deltaplanul, drumurile vinului, hipism, expoziţii etc.

• turismul de agrement, de recreere – festivaluri, spectacole, cazinouri, parcuri şi zone verzi, agroturismul etc.

• turismul cultural şi istoric – spectacole, muzee, tradiţii şi festivaluri populare, monumente etc. • turismul de sănătate – însă staţiunile din apropierea Timişoarei nu oferă deocamdată servicii de

calitate ridicată şi sunt reduse ca număr ( Buziaş, Lipova, Calacea, Sînmihaiu Român etc ). Se poate observa în ultimii ani o implicare masivă a administraţiei locale în valorizarea turistică a oraşului şi în atragerea de investiţii străine în acest domeniu, intensificându-se şi activităţile de promovare a turismului pe plan local. Astfel, în anul 2001 cu sprijin german (IBD/GTZ) a fost constituită Asociaţia pentru Turism Banatul, care are ca obiectiv promovarea turismului în Timişoara şi în regiunea istorică Banat. Având ca principal obiectiv dezvoltarea turismului în Timişoara, în anul 2003 s-a deschis Infocentrul Turistic Timişoara, direcţiile principale în care acţionează fiind organizarea de evenimente cu specific local, informarea turiştilor cu privire la atracţiile şi oportunităţile locale, promovarea turistică a Timişoarei în ţară şi în străinătate.


- 67 -

Centrul de informare turistică pune la dispoziţia turiştilor informaţii privind traseele turistice şi culturale interesante, serviciile turistice şi evenimentele organizate în municipiu şi în regiune. În cursul anului 2006 au avut loc la Grădina Zoologică primele lucrări de amenajare, reamenajare şi modernizare a infrastructurii şi a habitatelor pentru animale fiind deschisă publicului de Ziua Internaţională a Copiilor în anul 2007. Din februarie 2006 Grădina Zoologică a fost acceptată ca membru deplin al Federaţiei Grădinilor Zoologice şi Acvariilor Publice din România şi ca membră a EAZA (European Association of Zoos and Aquaria). În aprilie 2007 a fost semnat protocolul de colaborare între Grădina Zoologică Timişoara şi Grădina Zoologică Szeged, Timişoara primind în urma acestei colaborări sprijin din partea oraşului înfrăţit în vederea dezvoltării acestui obiectiv turistic. Din decembrie 2006 s-a deschis Muzeul de Artă în Palatul Baroc, Muzeul Banatului şi Muzeul Satului Bănăţean fiind în prezent în renovare. În general, pentru anul 2005, performanţele societăţilor care activează în domeniul turismului şi serviciilor asimilate au fost mult mai bune decât în anii precedenţi. La aceasta au contribuit în cea mai mare măsură unităţile de deservire (47,3%) . În anul 2007 în Timişoara au fost înregistraţi 183.314 turişti, majoritatea acestora fiind turişti autohtoni (72,56%). Gradul de ocupare al hotelurilor şi pensiunilor din Timişoara, de aproximativ 80% în timpul săptămânii şi 60% în weekend confirmă existenţa şi dezvoltarea turismului de afaceri în zonă.

1.3.3. Servicii Financiar-Bancare

Sectorul financiar-bancar s-a dezvoltat în anii 2000 - 2006 datorită acţiunii conjugate a mai mulţi factori, cum ar fi dezvoltarea de noi instrumente de creditare şi economisire, scăderea dobânzilor la credite în lei dar şi în valută, respectiv scăderea diferenţelor dintre acestea, creşterea investiţiilor în sectorul bancar şi creşterea înclinaţiei spre investiţii a agenţilor economici etc. Volumul tranzacţiilor financiare a crescut semnificativ în ultimii ani în Timişoara, ceea ce denotă o creştere a încrederii populaţiei în sistemul bancar şi de asigurări, dar şi o creştere a nivelului de pregătire profesională a salariaţilor şi o mai mare deschidere către nevoile clienţilor, adaptată la cerinţele actuale ale pieţei financiare. Cu toate acestea, ponderea activităţilor financiare pentru anul 2005 în totalul afacerilor derulate în municipiul Timişoara a fost destul de scăzută, având o valoare subunitară. La finele anului 2006, în Municipiul Timişoara funcţionau un număr de 29 entităţi bancare şi o cooperativă de credit, fiind reprezentate printr-un număr de 113 unităţi bancare iar cooperativa de credit prin două unităţi. Volumul creditelor acordate a continuat să crească, cu o dinamică relativ constantă (soldul creditelor fiind cu 66% mai mare la finele anului 2005 faţă de 2004 şi cu 63% mai mare la finele anului 2006 faţă de 2005). Volumul creditelor acordate la sfârşitul anului 2007 a fost cu 77% mai mare decât la începutul anului, remarcându-se o înclinaţie a consumatorilor pentru creditele în valută. Soldul creditelor în valută la sfârşitul anului este practic dublu faţă de soldul creditelor la începutul anului 2007, de la 1.839.073,90 mii lei ajungând la 3.631.064,20 mii lei.

Structura creditelor acordate în judeţul Timiş la 31.12.2007, pe categorii de clienţi

- mii lei - Credite în lei Credite în valuta Credite total agenti economici 1,253,496.60 1,910,140.10 3,163,636.70 populatie, din care: 1,009,024.10 1,686,296.70 2,695,320.80

- consum 936,085.10 1,000,577.70 1,936,662.80 - locuinte 36,901.20 624,985.90 661,887.10 - altele 7,131.80 41,183.90 48,315.70

Altii 4,320.30 34,627.40 38,947.70


- 68 -

Structura conturilor de economii în judeţul Timiş la 31.12.2007, pe categorii de clienţi - mii lei -

economii lei economiii valuta economii total agenti economici 1,439,465.60 510,596.10 1,950,061.70 populatie 1,106,447.40 1,216,871.30 2,323,318.70 altii 38,673.10 16,505.80 55,178.90

0

500000

1000000

1500000

2000000

credite lei credite valuta economii lei economiivaluta

agenti economicipopulatiealtii

Se poate observa din graficul anexat că volumul creditelor acordate depăşeşte volumul disponibilităţilor păstrate în cont la bănci, creditele în valută fiind preferate faţă de cele în lei. Acest fapt a determinat de altfel şi o înăsprire a condiţiilor de creditare în cazul creditelor în valută (perceperea unor dobânzi mai ridicate, comisioane de risc valutar, procent mai scăzut în total venituri) pentru a orienta consumatorii bancari spre contractarea de credite în lei. Dacă în cazul populaţiei – persoane fizice creditele acordate depăşesc cu 16% valoarea disponibilităţilor păstrate în conturi la bănci, în cazul agenţilor economici diferenţă dintre volumul creditelor acordate şi volumul disponibilităţilor bancare este mult mai mare, de 62%, situaţie datorată politicii băncilor de a facilita contractarea de credite de către agenţii economici în scopul dezvoltării economice. Se constată o scădere a numărului persoanelor fizice care solicită credite în anul 2006 şi o creştere a numărului de credite acordate către agenţi economici, concretizate în scăderea cu 7% a numărului total al clienţilor băncilor în judeţul Timiş. Deşi numărul total al clienţilor a scăzut faţă de anul precedent, valoarea totală a creditelor acordate a crescut simţitor, în special datorită creşterii volumul creditelor solicitate de către agenţii economici, numărul clienţilor agenţi economici fiind mai mare cu 16 % faţă de anul 2005. În majoritatea băncilor au fost introduse noi instrumente de plată şi servicii, pe lângă cele deja existente – sistemul de plăţi către furnizori de la ATM, sistemul de debitare directă a conturilor, sistemul de plăţi prin cărţi de credit, sistemul de plăţi on-line cecuri la purtător, decontarea salariilor între persoane juridice şi angajaţii acestora etc., fapt ce duce la sporirea accesibilităţii clienţilor la serviciile bancare. Se constată în anul 2007 o creştere însemnată a unităţilor bancare de tip „magazin bancar”, constând într-un punct de vânzare amplasat în mall-uri, centre de afaceri sau alte zone cu trafic intens, proiectat pentru nevoia de servicii bancare a persoanelor fizice şi care necesită un număr minim de angajaţi. Aceste unităţi oferă aproape aceleaşi servicii ca o agenţie bancara, dar nu lucrează cu companii si nu oferă operaţiuni de schimb valutar, plaţi internaţionale, cecuri de călătorie si credite ipotecare. Din cele 44 de societăţi de asigurare acreditate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, 27 de societăţi de asigurare şi 6 brokeri de asigurări activează în municipiul Timişoara printr-un număr de 65 unităţi. Principalele societăţi de asigurare - Allianz Ţiriac, Asirom, Omniasig, ING Asigurări de Viaţă, BCR Asigurări, Asiban, Ardaf, Astra, Generali, AIG Life,etc., sunt prezente pe piaţa de asigurări în municipiul Timişoara în proporţie de peste 50%. În ceea ce priveşte repartizarea pe tipuri de asigurări, asigurările de viaţă au fost în proporţie de 20,3%, 41,7% alte asigurări şi 38% activităţi auxiliare asigurărilor. 1.3.4. Servicii de Poştă Serviciile de poştă sunt asigurate de către Direcţia Regională de Poştă Timişoara, aflată în subordinea Companiei Naţionale Poşta Română S.A. cu capital de stat şi acoperă întreaga suprafaţă a municipiului Timişoara, având 17 oficii poştale de prezentare, un Oficiu poştal de distribuire centralizata, un Centru


- 69 -

Regional de Tranzit în Timişoara şi un ghişeu poştal de prezentare. În prezent sunt efectuate studii privind identificarea necesitaţilor clienţilor în raport cu prezenta subunităţilor poştale în cartierele din Timişoara (amplasarea de noi oficii poştale, ghişee poştale, cutii pentru scrisori, îmbunătăţirea programului de funcţionare al subunităţilor poştale), in vederea îmbunătăţirii actualei distribuţii si repartizări in teritoriu a subunităţilor poştale.

În perioada anilor 2002 - 2006, volumul de prestaţii prezentate în municipiul Timisoara (corespondenţă, colete, poşta rapidă, infadres, coletărie anunţată, prestaţii financiare-mandate pensii, abonamente presă, operaţiuni Banc Post, vânzări de cartele telefonice, încasări facturi telefonice,etc.) a fost de 106.350 mii buc, iar volumul prestaţiilor sosite şi distribuite a fost de 159.525 mii buc. În anul 2007 , volumul de prestaţii prezentate in municipiul Timisoara a fost de 21.135 mii buc ,iar volumul prestaţiilor sosite si distribuite a fost de 58.644 mii buc. Serviciile oferite de subunităţile poştale sunt orientate primordial către nevoile clienţilor, astfel că pe lângă serviciile poştale tradiţionale (corespondenţă, mandate, mesagerie), au fost lansate foarte multe servicii speciale, care se adresează clienţilor din diferite segmente de piaţă :

• servicii de curierat rapid intern (Prioripost,Ultrapost); • servicii de curierat rapid international (Express mail Service, Sky Pak); • servicii de marketing direct (Postmesager, Postmesager Plus, Infadres, Postraspuns,

Corespondenţă Comercială Postrăspuns Internaţional, Publicitate in door); • servicii financiare rapide interne (e-mandat, mandat on-line);

- servicii de poştă electronică (E-Post) ; - servicii financiare rapide internaţionale (Western -Union, Eurogiro); - servicii prestate pe baza de convenţii şi contracte încheiate la nivel local şi central (încasări de

facturi de energie electrică în mediu rural, încasări de facturi telefonice, încasarea de numerar pentru Citibank, încasarea de rate BRD Finance Credite de Consum, colectarea de numerar pentru Finansbank Romania şi Avon Cosmetics, încasări de numerar de la clienţii Cosmetics Oriflame, Porsche Grup, ABN Amro încasări de rate Estima Finance, încasări Unicredit, încasarea documentelor de plata emise de International Masters Publishers, încasarea facturilor Credex şi Atlas Telecom Network).

- Activităţi comerciale (vânzarea de cartele Romtelecom, Orange, Vodafone, Cosmote, Radiocomunicatii, Suncard , vânzarea de coduri de reîncărcare electronică pentru convorbiri la telefonia mobilă, prin intermediul terminalelor Alphyra).

Pentru a îmbunătăţi comunicarea cu clienţii şi accesul la informaţiile referitoare la servicii poştale au fost create site-ul Poştei Romane şi serviciul telefonic de relaţii cu publicul al Poştei Române – INFOPOST. În cadrul oficiului poştal 1 Timişoara a fost creat un centru de apel telefonic pentru clienţi (Call Center ) .

INFOPOST este serviciul de relaţii cu publicul al Poştei Romane. De aici sunt furnizate informaţii despre serviciile şi produsele poştale şi în acelaşi timp pot fi transmise reclamaţii referitoare la activitatea poştală. Acest serviciu telefonic le oferă tuturor informaţii utile din domeniul poştal. Programul de lucru al Serviciului INFOPOST este de 66 ore/săptămână.

Serviciile oferite de subunităţile poştale în anul 2007 sunt orientate primordial către nevoile clienţilor, astfel ca factorii poştali, au fost implicaţi in programul naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei. Posta Romana începând cu data de 4 iulie 2007 a distribuit trimiteri poştale conţinând taloanele securizate si scrisoarea de informare in cadrul programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară, prin intermediul a peste 15.000 de factori, la nivel naţional. Trimiterile au fost distribuite in regim de corespondenta înregistrata ,care în baza instrucţiunilor poştale se livrează la domiciliul destinatarului . Posta Romana a depus toate eforturile pentru buna desfăşurare a programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei în asistenta medicala primara. În luna octombrie 2007 Poşta Română a lansat un serviciu de publicitate, dedicat campaniilor electorale, numit Infoelectoral, care poate fi utilizat de partidele politice si alte structuri implicate direct sau indirect in campanii electorale pentru transmiterea de materiale informative. Posta Romana percepe un tarif de 20 de lei/kg pentru trimiterile distribuite in aceeaşi localitate si 24 lei/kg in cazul trimiterilor distribuite la nivel naţional. Timpul de distribuire garantat este de maxim cinci zile de la data introducerii materialelor in reţeaua poştala .


- 70 -

Noul serviciu, disponibil exclusiv în timpul derulării campaniilor electorale ,completează pachetul de servicii de publicitate prin postă oferit de Poşta Română entităţilor interesate de comunicarea cu publicul larg. În ceea ce priveşte gradul de dotare cu tehnică de vârf al subunităţilor poştale, în ultimii ani acesta a crescut, datorită programului de investiţii declanşat de guvern. La începutul anului 2002 s-a finalizat dotarea oficiilor poştale din municipiul Timişoara cu tehnica de calcul, s-a realizat implementarea programelor aplicative, s-a asigurat realizarea integrării calculatoarelor într-o reţea de tip Wan.

În cursul anului 2002 s-a extins reţeaua oficiilor poştale informatizate (in aceste oficii poştale se prestează cu ajutorul tehnicii de calcul toata gama de servicii poştale atât tradiţionale cât şi financiare) Astfel, din cele 16 oficii poştale informatizate, 11 sunt în municipiul Timişoara. S-a finalizat aplicaţia informatică a Proiectului Track & Trace în cadrul Centrului Regional de Tranzit Timişoara (aplicaţia are drept scop asigurarea prelucrării si distribuirii operative a trimiterilor poştale ).

S-a extins reţeaua oficiilor poştale care pun la dispoziţia clienţilor serviciul informatic e-post – poşta electronică si e-mandat, servicii asigurate de un număr de 15 oficii poştale din Municipiul Timişoara. Serviciul poştal electronic “e-mandat” (mandat transmis electronic), înlocuieşte serviciul tradiţional de mandate telegrafice şi este serviciul care asigură remiterea unor sume de bani nelimitate într-un interval de timp redus (maxim 24 de ore de la depunerea sumei).

În anul 2002 a fost definitivată varianta finală de informatizare completă a activităţii oficiului de poştă cu distribuire centralizată Timişoara. Toate aceste aplicaţii au devenit operaţionale începând cu anul 2003. Sub aspectul informatizării activităţilor poştale s-au continuat, în anul 2003, lucrările de extindere a reţelei de oficii poştale informatizate, s-a realizat informatizarea completă a serviciilor poştale efectuându-se cablarea oficiilor poştale integrate şi s-au lansat noi servicii: PostNetAcces – serviciul prin care clienţii au acces la un calculator conectat la Internet şi serviciul PostMarket la oficiile poştale din Municipiul Timişoara şi din judeţ, s-a extins aplicaţia e-voucher – de comercializare a cartelelor valorice electronice Connex. S-a implementat noua variantă de program e-post şi ghişeu informatizat la toate oficiile poştale din Timişoara. În anul 2004 s-a continuat informatizarea oficiilor poştale prin introducerea noului program informatic de executare a serviciului Western-Union pentru achitare mandate Western-Union la cincisprezece oficii poştale din Timişoara şi s-a implementat programul de încasare a taxei de drum (rovigneta) pentru toate tipurile de autovehicule, la toate oficiile poştale din municipiu. În anii 2005-2006 s-a continuat informatizarea oficiilor poştale prin implementarea următoarelor aplicaţii informatice :

- implementarea aplicaţiei “Încasare facturi Romtelecom si Artelecom “ prin conexiune dial-up la oficiul poştal Timişoara 13;

- implementarea aplicaţiei “Decont valuta”la Oficiul Judeţean de Posta Timiş; - implementarea aplicaţiei “Încasare facturi Romtelecom semi-informatizat la Controlul Ulterior a

Oficiului Judeţean de Posta Timiş; - centralizarea mandatelor achitate în banca şi transmiterea ordinelor de plata electronic în

aplicaţiile Multicash ale ING Bank şi ABN Bank;implementarea aplicaţiei “Normare“ la toate cele 16 oficii poştale integrate în VPN (doar Timişoara 13 nu este integrata în reţeaua VPN), la Oficiul Poştal de Distribuţie Centralizată Timişoara, la Controlul Ulterior din cadrul Oficiului Judeţean de Poşta Timiş, la Serviciul Servicii Poştaleş, la Serviciul Metodologie, Norme de lucru, la Serviciul Financiar şi la Serviciul Management din cadrul Direcţiei Regionale de Poşta Timişoara;

- modificarea tuturor aplicaţiilor informatice implementate pe plan local în vederea implementării acestora începând cu luna iulie 2005, conform procesului de denominare a monedei naţionale;

- implementarea aplicaţiei “ACDN” la toate oficiile poştale urbane integrate în VPN (sunt 16 oficii poştale din Municipiul Timişoara integrate în reţeaua VPN, fără Timişoara 13, care nu este integrată în VPN) – încasare facturi Connex, Distrigaz, Electrica);

- implementarea aplicaţiei “Decont Bănesc in Valuta” la unităţile poştale informatizate (oficiile poştale din municipiul Timişoara şi Oficiul Judeţean de Poştă Timiş);

- implementarea aplicaţiei “Încasări Rate Finans” la toate oficiile poştale din cadrul Oficiului Judeţean de Poştă Timiş;

- implementarea aplicaţiei “Ghişeu Informatizat - Servicii Tradiţionale” la oficiile poştale Timişoara 13 şi 17.

Informatizarea a creat premisele introducerii sistemului Track & Trace – un sistem de urmărire electronică a trimiterilor poştale pe parcursul fluxului tehnologic, utilizatorul serviciului având acces gratuit la informaţii de pe site-ul CNPR Bucureşti. Începând cu data de 15.02.2007 acest acces se tarifează ca un serviciu suplimentar, intitulat “monitorizare electronica”(TT).


- 71 -

În perioada 2002-2006 au fost monitorizate în acest fel următoarele categorii de trimiteri : - corespondenţa internaţionala cu serviciul suplimentar “Recomandat”; - colete poştale internaţionale (import si export ); - corespondenţa internă si internaţionala cu serviciul suplimentar “valoare declarata”; - coletăria anunţată; - Prioripost; - Ultrapost; - EMS document şi marfă;

Pentru trimiterile internaţionale prin acest serviciu se oferă informaţii privind starea trimiterii pe parcursul fluxului tehnologic de pe teritoriul României, respectiv de la subunitatea poştală de prezentare până la Biroul de Schimb Internaţional. În anul 2006 a fost demarată la nivelul Oficiului Poştal 1 Timişoara, faza pilot a sistemului de management a fluxului de clienţi, un sistem de ordonare a rândurilor de clienţi, prin eliberarea numerelor de ordine în funcţie de prestaţia dorită, astfel încât deservirea clienţilor să fie efectuată în bune condiţii, timpul de aşteptare la ghişeu să fie minim. În vederea realizării automatizării procesului de triere si de îndrumare a trimiterilor poştale, în perioada 2002 - 2006 s-a realizat implementarea unui cod poştal care conţine informaţii poştale şi administrativ teritoriale şi s-au amplasat în municipiul Timişoara un număr de 104 cutii poştale. Realizarea acestui obiectiv de automatizare a procesului de triere şi îndrumare a trimiterilor poştale se va reflecta în rapiditatea şi calitatea distribuirii trimiterilor poştale. Toate aceste acţiuni de informatizare au avut drept scop asigurarea prelucrării şi distribuirii operative a trimiterilor poştale, îmbunătăţirea calităţii serviciilor poştale, reducerea timpului de aşteptare la ghişeu a clienţilor, în special în oficiile poştale. Toate aceste acţiuni de informatizare au avut drept scop sa asigure prelucrarea si distribuirea operativa a trimiterilor poştale, îmbunătăţirea calităţii serviciilor poştale ,reducerea timpului de aşteptare la ghişeu a clienţilor ,in special in oficiile poştale. În anul 2007 a fost redimensionat serviciul Postafis – expunerea afişelor de reclamă în incinta oficiilor poştale, prin dotarea tuturor subunităţilor poştale cu rame de aluminiu cu click. Pe langa campaniile publicitare realizate in mass media de la nivel naţional CNPR Bucureşti a realizat afişe si pliante de promovare a următoarelor serviciile poştale :

- Corespondenta; - Mandate poştale; - Mandate on-line ; - E- mandat; - Colete poştale; - Imprimate; - Prioripost; - Postmesager; - Publicitate in door ; - Plata facturilor ; - Modelar de completare a adresei ; - Comunicarea prin posta

Serviciile poştale au mai fost promovate prin intermediul ecranelor LCD amplasate in 37 oficii din Regionala Timişoara , din care 10 in oficiile din municipiul Timişoara. Totodată ,CNPR Bucureşti oferă şi posibilitatea altor clienţi de a contracta reclama utilizând ecranele LCD. Îmbunătăţirea comunicării cu clienţii se realizează şi prin creşterea calităţii pregătirii profesionale a salariaţilor, ca urmare a cursurilor care sunt organizate în cadrul Centrului Naţional de Perfecţionare în domeniul Poştal – care funcţionează în Timişoara, în sediul Direcţiei Regionale de Poştă Timişoara. 1.3.5. Alte activităţi de prestări servicii Sectorul serviciilor prestate către întreprinderi şi cel al serviciilor prestate către populaţie a cunoscut o amploare deosebită în ultimii ani. Se remarcă o intervenţie masivă pe piaţa internă a firmelor internaţionale cu renume în domeniul prestării de servicii, ceea ce a determinat o creştere semnificativă a calităţii produselor oferite, multe dintre aceste firme acţionând în special pentru a-şi proteja şi păstra clienţii – mari concerne internaţionale – care investesc în zonă. Factorul principal de creştere este dat de dinamica mare a serviciilor către întreprinderi, ce au o pondere de 45% în cifra de afaceri din domeniul serviciilor de piaţă. Domeniul serviciilor imobiliare are o pondere în creştere în cifra de afaceri totală, de 18%, dar aceasta se datorează mai degrabă, creşterii tarifelor şi a preţurilor pe piaţa imobiliară.


- 72 -

O evoluţie interesantă o are sectorul serviciilor de consultanţă (juridice, de contabilitate şi consultanţă fiscală, servicii de sondaje, consultanţă fiscală, managerială şi tehnologică), cu pondere de 20%. În acest domeniu serviciile sunt oferite atât de organizaţiile locale specializate (CCIAT, ADETIM), dar şi de către firme naţionale şi internaţionale (PriceWaterhouseCoopers, Ernst & Young, KPMG etc). Serviciile de recrutare şi plasare a forţei de muncă se derulează prin Inspectoratul Teritorial al Muncii, Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă (on-line pe internet prin site-urile specializate în acest domeniu), precum şi prin firme private specializate. Ponderea serviciilor prestate către populaţie este destul de scăzută, 10% din totalul serviciilor de piaţă, sectoarele principale fiind cel al sănătăţii şi cel al asistenţei sociale, urmate de sectorul activităţilor recreative, culturale şi sportive. În zona Timişoarei există un număr mare de firme de transport marfă şi persoane, de curierat, firme care oferă servicii educaţionale, sociale, de divertisment şi recreere, creşterea volumului de afaceri în acest sector fiind dată şi de extinderea sectorului turistic dar şi de orientarea tot mai mare către produsele oferite de aceste firme din partea populaţiei. Sectorul serviciilor a crescut faţă de anii anteriori, ajungându-se ca în anul 2006 acest sector să deţină ponderea cea mai însemnată, de 61%, în realizarea cifrei de afaceri totale a economiei locale în Municipiului Timişoara. 2. ANALIZA EVOLUŢIEI ECONOMICE PE ANSAMBLU În analiza privind situaţia economică a Municipiului Timişoara ne-am bazat pe datele furnizate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş, referitoare la situaţia financiară a firmelor ce activează pe raza municipiului Timişoara. Având în vedere faptul că datele pentru anul 2007 necesare evaluării performanţelor financiare ale firmelor sunt în curs de prelucrare, analiza financiară a performanţelor acestor firme s-a efectuat considerând ca an de referinţă anul 2006, raportat la anii 2003 - 2005. 2.1. EVOLUŢIA CIFREI DE AFACERI ÎN TIMIŞOARA

Cifra de afaceri reală totală realizată în Municipiul Timişoara are o evoluţie fluctuantă în perioada analizată, anul 2005 înregistrând o scădere de 29% faţă de anul 2004 şi 17% faţă de anul 2003, după care în anul 2006 cifra de afaceri creşte cu 13% raportat la anul 2005. Astfel, cea mai mare cifră de afaceri a fost obţinută în anul 2004, urmată de o scădere semnificativă în anul 2005. Această scădere se datorează reducerii accentuate a cifrei de afaceri realizate de către sectorul industriei (de 2,5 ori mai mică decât în anul 2004), care influenţează negativ valorile totale cu toate că celelalte ramuri de activitate au înregistrat creşteri progresive. În anul 2006 cifra de afaceri totală creşte cu 1.303.155 mii lei faţă de anul 2005, respectiv o creştere de 13%. Sectorul serviciilor a înregistrat în acest an o creştere semnificativă, de 1.133.148 mii lei, creşterea cifrei de afaceri totală fiind datorată în proporţie de 87% creşterii sectorului serviciilor. Dacă în anii 2003 şi 2004, industria se afla pe primul loc în ceea ce priveşte valoarea cifrei de afaceri, în anii 2005 şi 2006 fruntaş este sectorul serviciilor, care înregistrează o creştere de aproximativ 35% faţă de anul 2003, fiind sectorul predominant în economia Timişoarei. Sectorul industrial a scăzut în anul 2006 cu 1,5% faţă de anul 2005, după ce în anul 2005 cifra de afaceri reală realizată în acest sector reprezenta doar 40% din cifra de afaceri realizată în anul 2004. Totodată, putem observa evoluţia ascendentă de la an la an a cifrei de afaceri realizate de celelalte ramuri de activitate: agricultura – în creştere cu 17 % şi construcţiile – în creştere cu 13 % faţă de 2005, acestea din urmă având, însă,un ritm de creştere mai lent.


- 73 -

Cifra de afaceri realizată pe ramuri de activitate în perioada 2003-2006 (mii lei )

Ramură/An 2003 2004 2005 2006 TOTAL Agricultură 206,923 262,827 290,341 338,379 1,098,470Industrie 5,688,209 6,483,762 2,621,072 2,577,163 17,370,206Construcţii 888,896 1,179,776 1,276,973 1,442,851 4,788,496Servicii 5,068,533 5,964,824 5,715,320 6,848,468 23,597,145TOTAL 11,852,561 13,891,189 9,903,706 11,206,861 46,854,317

Evoluţia cifrei de afaceri pe ramuri de activitate în Timişoara - mii lei -

0

1,000,000

2,000,000

3,000,000

4,000,000

5,000,000

6,000,000

7,000,000

2003 2004 2005 2006

agricultura industrie constructii servicii

2. 2. PONDEREA RAMURILOR ÎN CIFRA DE AFACERI Dacă în perioada 2003-2004 cea mai mare pondere în realizarea cifrei de afaceri totală în Timişoara o are sectorul industriei, în anii 2005-2006, predominant în economia Municipiului Timişoara devine sectorul serviciilor, sector ce urmează o curbă ascendentă, ponderea sa fiind în creştere de la an la an - de la 42,8% în anul 2003, la 42,9% în anul 2004 şi ajungând la 57,7% în anul 2005 şi respectiv 61,1% în anul 2006. Sectorul agriculturii şi cel al construcţiilor au înregistrat de asemenea o creştere ca pondere în cifra de afaceri totală. Astfel, ponderea agriculturii în total cifră de afaceri creşte de la 1,7% în 2003, la 3,0% în 2006, iar ponderea sectorului construcţii creşte de asemenea de la 7,5% în 2003 la 12,9% în anul 2006. Ponderea sectorului industrial în total cifră de afaceri a municipiului Timişoara este în scădere uşoară între anul 2003 şi anul 2004 cu doar 1, 3% (de la 48% la 46,7%), dar cunoaşte o scădere semnificativă între anii 2004 – 2005, ajungând la 26,5%, adică o scădere cu 20,2% faţă de anul precedent. În perioada 2005-2006 acest sector continuă să scadă ca pondere în total cifră de afaceri, ajungând la 23%. În anul 2006 cea mai importantă contribuţie la realizarea cifrei de afaceri în municipiul Timişoara o deţine sectorul serviciilor, urmată de industrie, comerţ şi agricultură.


- 74 -

Ponderea ramurilor economiei în realizarea cifrei de afaceri

Agricultură Industrie Construcţii Servicii

2003 1.7% 48.0% 7.5% 42.8% 2004 1.9% 46.7% 8.5% 42.9% 2005 2.9% 26.5% 12.9% 57.7% 2006 3.0% 23.0% 12.9% 61.1%

Ponderea ramurilor economiei în realizarea cifrei de afaceri

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

2003 2004 2005 2006

agricultura industrie constructii servicii

2. 3. DISTRIBUŢIA SALARIAŢILOR PE RAMURI DE ACTIVITATE Din punct de vedere al resurselor umane, în perioada 2003-2004 sectorul industriei deţine primul loc în economia Timişoarei, iar în perioada 2005-2006 primul loc revine sectorului serviciilor.

RAMURA Distribuţia salariaţilor pe ramuri 1)Productivitatea muncii 2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006 Agricultură 1,180 2,140 1,777 4,236 175 123 163 80 Industrie 48,304 49,101 33,918 39,564 118 132 77 65 Construcţii 11,863 12,824 13,275 15,517 75 92 96 93 Servicii 39,845 47,191 48,591 58,078 127 126 118 118 TOTAL 101,192 111,256 97,561 117,395 117 125 102 96

Notă 1) La calculul productivităţii muncii s-a folosit cifra de afaceri în mii lei Numărul de salariaţi în sectorul servicii a crescut cu 45% în anul 2006 raportat la anul 2003, respectiv cu 18.233 salariaţi. Sectorul serviciilor a concentrat în perioada analizată 45% din numărul total de salariaţi, creşteri însemnate fiind observate în anii 2004 şi respectiv 2006 (7.346 salariaţi, respectiv 9.487 salariaţi) Datorită creşterii mai lente a cifrei de afaceri raportată la creşterea numărului de salariaţi, sectorul serviciilor a înregistrat o scădere a productivităţii muncii în perioada 2003-2006, de la 127 mii lei/om la 118 mii lei/om.


- 75 -

Sectorul industriei a concentrat, în perioada analizată, 40% din numărul total de salariaţi, o pondere destul de însemnată. Deşi numărul de salariaţi în sectorul industrie a scăzut de la 49.101 salariaţi în anul 2004 la 33.918 salariaţi în anul 2005, adică o scădere cu 31% ( cu 15.183 salariaţi mai puţini), totuşi în anul 2006 acest sector a înregistrat din nou o creştere de 17% faţă de anul 2005, respectiv cu 5.646 salariaţi. Productivitatea muncii este în continuă scădere în acest sector, de la 118 mii lei/om la 65 mii lei/om. Numărul de salariaţi în sectorul construcţiilor a crescut în fiecare an în perioada analizată. Astfel în anul 2004 numărul de salariaţi a crescut cu 8% faţă de anul precedent, în anul 2005 numărul de salariaţi a crescut cu 4%, iar în anul 2006 cu 7%. Creşterea numărului de salariaţi corelată cu o creştere a cifrei de afaceri a dus la creşterea productivităţii muncii în acest sector – de la 75 mii lei/om în anul 2003 la 93 mii lei/om în anul 2006. Sectorul agricol înregistrează cele mai mari discrepanţe. Astfel, numărul salariaţilor creşte în anul 2004 faţă de 2003 cu 80%, după care scade în anul 2005 cu 17%, iar anul 2006 numărul de salariaţi în acest sector creşte de 2,4 ori faţă de anul 2005, ajungând la 4.236 salariaţi. Fluctuaţiile în numărul salariaţilor, raportat la o cifră de afaceri relativ constantă, determină astfel de fluctuaţii şi în evoluţia productivităţii muncii. În anul 2006 productivitatea muncii a fost de 80 mii lei/om.

Evoluţia productivităţii muncii pe ramuri de activitate în Timişoara

În perioada 2003-2006 - mii lei/om -

020406080

100120140160180200

2003 2004 2005 2006

agriculturaindustrieconstructiiservicii

Situaţia numărului mediu de salariaţi în municipiul Timişoara, pe ramuri de activitate, a fost următoarea:

- Sectorul servicii : 49,50% - Sectorul industrie: 34% - Sectorul construcţii: 13% - Sectorul agricol: 3,5%

Analizând situaţia numărului mediu de salariaţi în perioada 2003-2006, observăm că în anul 2004 se înregistrează o creştere a numărului de salariaţi de 10% faţă de anul 2003, în anul 2005 numărul de salariaţi a scăzut cu 12% faţă de anul 2004, iar în anul 2006 numărul de salariaţi înregistrează din nou o creştere de 20% faţă de anul precedent. Per ansamblu, numărul de salariaţi a crescut în anul 2006 cu 16.203 salariaţi, respectiv cu 16%.


- 76 -

Distribuţia salariaţilor pe ramuri de activitate în Timişoara

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

2003 2004 2005 2006

agriculturaindustrieconstructiiservicii

2.4. EVOLUŢIA REZULTATULUI NET REAL ŞI A RATEI RENTABILITĂŢII PE RAMURI DE ACTIVITATE

Rezultatul net real în anul 2006 a fost de 863.052 mii lei, cu 49,80% mai mare decât în anul precedent deşi faţă de anul 2004 a înregistrat o scădere de 31,80% faţă de rezultatul net real. Raportat la anul 2003, rezultatul net real al anului 2006 a crescut cu 474.311 mii lei, respectiv o creştere de 122%.

Rezultatul net real - mii lei -

Rata rentabilităţii Ramura

2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006 Agricultură -24.606 14.290 -22.823 28.744 -8,53 4,46 -5,56 5,72 Industrie 104.733 791.313 116.677 139.804 1,77 12,50 4,22 5,24 Construcţii 28.197 59.604 69.038 130.351 2,97 4,88 5,29 9,25 Servicii 280.417 399.060 413.276 564.153 5,57 6,82 8,08 8,30 TOTAL 388.741 1.264.267 576.168 863.052 3,19 9,21 6,01 7,59

Sectorul serviciilor şi sectorul construcţiilor au înregistrat creşteri ale rezultatului net în fiecare an pe perioada 2003-2006. Rezultatul net obţinut în sectorul serviciilor în anul 2006 a crescut de 2 ori faţă de rezultatul anului 2003. O evoluţie spectaculoasă în perioada analizată a avut sectorul construcţiilor, rezultatul net al anului 2006 fiind de 4,6 ori mai mare decât în anul 2003 şi de 2 ori mai mare decât în anul 2005. În sectorul agricol au fost înregistrate pierderi în anii 2003 şi 2005, pe când în anii 2004 şi 2006 în această ramură a fost înregistrat profit, rezultatul anului 2006 fiind de 28.744 mii lei, adică 3,3% din rezultatul total înregistrat în anul 2006 în Municipiul Timişoara. Industria a avut de asemenea o evoluţie fluctuantă. Cel mai profitabil an pentru sectorul industriei a fost anul 2004, rezultatul net real fiind atunci de 791.313 mii lei, de circa 5 ori mai mare decât în ceilalţi ani.


- 77 -

Evoluţia rezultatului net pe ramuri de activitate în Timişoara - mii lei -

-200

0

200

400

600

800

2003 2004 2005 2006

Agricultură Industrie Construcţii Serv icii

-1000

100200300400500600700800900

2003 2004 2005 2006

Valorile ratei rentabilităţii, deşi fluctuează de la an la an, cresc în perioada analizată în toate ramurile ceea ce determină o creştere totală a ratei rentabilităţii economiei locale, de la 3,19% în anul 2003 la 7,59% în anul 2006. Pe primul loc în ceea ce priveşte rata rentabilităţii în anul 2006 se situează sectorul construcţii, urmat în ordine descrescătoare de sectorul servicii, agricultură şi pe ultimul loc industria. Evoluţia ratei rentabilităţii în cazul sectoarelor agricultură şi industrie este, după cum era de aşteptat, fluctuantă. Astfel, în anul 2004 se poate observa un avans extraordinar al industriei, rata rentabilităţii fiind de 12,50%, după care în anii 2005 şi 2006 rentabilitatea industriei scade din nou, fiind totuşi mai mare decât în anul 2003. Sectorul agricol este rentabil doar în anii 2004 şi 2006, anii 2003 şi 2005 înregistrând o rată a rentabilităţii negativă. Trebuie totuşi menţionat că în analiza acestui sector nu am inclus activitatea desfăşurată de producătorii agricoli particulari a căror rezultate nu sunt declarate la DGFP.


- 78 -

Rata rentabilităţii pe ramuri de activitate în perioada 2003-2005 în Timişoara

-10,00

-5,00

0,00

5,00

10,00

15,00

Agricultură Industrie Construcţi i Servicii

2003 2004 2005

2.5. EVOLUŢIA ROE – RENTABILITATEA CAPITALULUI PROPRIU

ROE – Return of Equity (Profit net/Capital propriu*100) reprezintă unul din cei mai importanţi indicatori ai profitabilităţii, fiind folosit de potenţiali investitori în luarea unei decizii de investiţie. Un ROE bun facilitează atragerea de capital social nou, deoarece demonstrează capacitatea conducerii de a realiza o afacere rentabilă.

Evoluţia ROE pe ramuri de activitate în Timişoara în perioada 2003-2006

Ramura de activitate 2003 2004 2005 2006

Agricultură -3,08 % -23,84 % 11,30 % 34,50% Industrie 8,31 % 34,26 % 19,07 % 28,04% Construcţii 26,52 % 35,15 % 30,52 % 54,97% Servicii 7,67 % 44,51 % 36,22 % 37,72%

-30,00%-20,00%-10,00%

0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%

2003 2004 2005 2006



- 79 -

Din datele prezentate mai sus se poate observa că în anul 2003 ramura agricultura avea un indicator ROE negativ, indicatorul în ramurile serviciilor şi industriei era mult sub rata dobânzilor, singura care prezenta eficienţă fiind ramura construcţiilor. În anii 2004 – 2006 se constată o creştere spectaculoasă a eficienţei, valorile ROE fiind mult mai mari decât rata rentabilităţii fără risc. 2.6. EVOLUŢIA ROA – RENTABILITATEA ACIVELOR TOTALE ÎN TIMIŞOARA

(ROA – Return on Total Assets (Profit net/Total Acitve*100)

Evoluţia ROA pe ramuri de activitate în Timişoara în perioada 2003-2005

Ramura de activitate 2003 2004 2005 2006

Agricultură 2,06 % 4,91 % 0,52 % 10,48% Industrie 2,86 % 14,10 % 7,03 % 16,79% Construcţii 7,55 % 10,27 % 9,37% 29,34% Servicii 10,60 % 10,84 % 36,22 % 19,36%

0%5%

10%15%20%25%30%35%40%

2003 2004 2005 2006


Evoluţia indicatorului ROA este similară lui ROE, iar această evoluţie demonstrează o rentabilitate foarte bună comparativ cu rata rentabilităţii fără risc, care, în cadrul sistemului bancar, a fost în anul 2006 de cca. 8%. Ca o concluzie, la nivelul Municipiului Timişoara, rentabilitatea ramurilor industrie, construcţii, şi mai ales servicii este mai bună decât media pe economia naţională. NOTA: De menţionat că la calculul tuturor indicatorilor din prezenta analiză economică variabilele sunt exprimate în termeni reali, fiind calculate cu inflatorul PIB,

anul 2005 fiind considerat ca an de bază.


- 80 -

3. ANALIZA EVOLUŢIEI ECONOMICE PE RAMURI În perioada 2003 - 2006 în municipiul Timişoara, cifra de afaceri totală, cumulată pe cele patru ramuri economice: industrie, agricultură, construcţii, servicii, este de 46.854.317 mii lei. În această perioadă, cifra de afaceri reală totală a cunoscut o creştere din anul 2003 până în anul 2004 cu 17,2%, o scădere din anul 2004 până în anul 2005 cu 28,7% şi o creştere cu 13% în anul 2006 faţă de anul 2005. Per total, cifra de afaceri a scăzut în anul 2006 cu 5,5% faţă de anul 2003. Contribuţia cea mai importantă la realizarea cifrei de afaceri în anul 2006 a avut-o sectorul serviciilor, cu o pondere de 61%, urmat în ordine de industrie – 23%, construcţii – 13% şi agricultură – 3%. Numărul mediu de salariaţi în anul 2006 a fost de 117.395, sectorul servicii fiind pe primul loc şi în privinţa ocupării forţei de muncă: 58.078 salariaţi, ponderea în total salariaţi fiind de 50%. Sectorul industrie ocupa în anul 2006 o pondere de 34% din totalul salariaţilor, sectorul construcţii – 13% iar agricultura - 3%. Productivitatea muncii a avut o valoare ridicată şi în acest an, de 95 mii lei/om, sectorul serviciilor fiind singurul sector peste această medie. Productivitatea muncii în sectorul servicii a fost de 118 mii lei/om. O productivitate ridicată a fost obţinută de sectorul construcţii (93 mii lei/om) şi agricultură (80 mii lei/om), sectorul industriei realizând cea mai scăzută productivitate a muncii în anul 2006, de 65 mii lei/om. Şi în cazul rezultatului net obţinut în anul 2006 sectorul serviciilor a fost pe primul loc (564.153 mii lei), urmat apoi în ordine de industrie (139.804 mii lei), construcţii (130.351 mii lei) şi agricultură (28.744 mii lei). Deşi sectorul servicii se află pe primul loc în anul 2006, sectorul construcţiilor a avut cea mai ridicată rată a rentabilităţii – 9,25. Sectorul industriei a înregistrat cea mai scăzută rată a rentabilităţii în anul 2006 - 5,24, în timp ce rata rentabilităţii în sectorul serviciilor a fost de 8,30 şi în agricultură de 5,72. 3.1. INDUSTRIA Industria timişoreană a realizat, în perioada 2003 – 2006, o cifră de afaceri reală de 17.370.206 mii lei, ceea ce reprezintă o contribuţie de 37% din total cifră de afaceri reală pe toate cele patru ramuri. Sectorul industrial continuă să aibă o influenţă semnificativă în dezvoltarea pe ansamblu a economiei municipiului Timişoara şi,implicit, a judeţului Timiş, dar nu mai deţine primul loc, acesta fiind ocupat in anii 2005 si 2006 de către sectorul servicii.

An Număr salariaţi Cifra de afaceri Rezultatul net Productivitatea muncii

2003 48,304 5,688,209 104,733 118

2004 49,101 6,483,762 791,313 132

2005 33,918 2,621,072 116,677 77

2006 38,564 2,571,163 139,804 65 3.1.1. Distribuţia salariaţilor şi evoluţia numărului mediu de salariaţi Numărul de salariaţi în sectorul industrial a crescut în anul 2006 cu 13,7% faţă de anul precedent, fiind totuşi mai mic decât în anul 2003 cu 21%. Industria se află pe locul al doilea în economia timişoreană în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, după sectorul serviciilor. În anii 2003 şi 2004 se observă că salariaţii din sectorul industrial sunt concentraţi în aceleaşi subsectoare industriale – 1),,industria de maşini şi aparate electrice”, 2),,fabricarea de articole de îmbrăcăminte;aranjarea şi vops. blanurilor, 3),,tăbăcirea şi finisarea pieilor;fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, a harnaşamentelor, 4),,industria de echipam. pt. radio, tv si comunic, 5),,industria alimentară şi a băuturilor, ind. construcţiilor metal. şi a produselor din metal (excl. maşini,util.şi instal., pentru ca în 2005 primele cinci locuri să fie ocupate de: 1),,fabricarea de articole de îmbrăcaminte; aranj. şi vopsirea blănurilor”, 2),,tăbăcirea si finisarea pieilor;fabric.art.de voiaj si marochinarie, a


- 81 -

harnaşamentelor”, 3),,industria alimentară şi a băuturilor” şi alte două noi sectoare 4),,industria construcţiilor metalice şi a produse din metal (exclusiv maşini,utilaje şi instalaţii)” şi 5),,fabricarea produselor textile”. In anul 2006 cei mai mulţi salariaţi in sectorul industrial sunt concentraţi in subsectorul „Tăbăcirea şi finisarea pieilor;fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie,a harnaşamentelor”, urmând apoi în ordine: 2) „Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte;aranjarea şi vopsirea blănurilor”, 3) „Industria alimentară şi a băuturilor”, 4) „Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (excl.maşini, utilaje şi instalaţii)” şi 5) „Fabricarea produselor textile”.

Primele 5 subramuri ale industriei în funcţie de numărul de salariaţi

Subramuri ale industriei 2003 2004 2005 2006 1. Industria de maşini şi aparate electrice 6,546 6,953 2. Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

;aranjarea şi vopsirea blănurilor 6,369 6,351 5,561 5,850

3. Tăbăcirea şi finisarea pieilor;fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie,a

harnaşamentelor 6,292 5,349 4,938 6,660

4. Industria de echipamente pt. radio, televiziune şi comunicaţii 3,800 3,659

5. Industria alimentară şi a băuturilor 3,606 3,682 3,147 5,365 6. Industria construcţiilor metalice şi a

produselor din metal (excl. maşini, utilaje şi instalaţii

2,707 3,083

7. Fabricarea produselor textile 2,362 2,272

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

50000

2003 2004 2005 2006

12

34

56

7Total


- 82 -

3.1.2. Numărul de firme în sectorul industrial În anul 2003 existau în Timişoara 1.592 firme care activau în sectorul industrie, numărul acestora crescând la 2707 în anul 2006, respectiv cu 70%. Deşi numărul lor a crescut constant în următorii doi ani, ponderea numărului de firme care activează în industrie în total număr de firme a scăzut de la 13,15% în anul 2003, la 12,05% în anul 2004, 11,07% în anul 2005 iar în anul 2006 ponderea firmelor a crescut - cu o valoare subunitară totuşi –de la 11,07% la 11,32%. Primele cinci subramuri ale industriei în funcţie de numărul de firme în anul 2006 au fost :

1) Industria alimentară – 516 agenţi economici; 2) Industria construcţiilor de maşini – 290 agenţi economici; 3) Producţia de mobilier – 264 agenţi economici; 4) Fabricarea lemnului şi a produselor din plută – 231 agenţi economici; 5) Fabricarea îmbrăcămintei – 224 agenţi economici.

Industria alimentară este pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de firme din sectorul industriei în Timişoara, deţinând un procent de 19% iar procentul de firme din sectorul construcţiilor de maşini – ramura imediat următoare – este de 10,7%.

Primele 5 subramuri ale industriei în funcţie de numărul de firme în anul 2006

0

100

200

300

400

500

600

1) 2) 3) 4) 5)

3.1.3 Productivitatea muncii în sectorul industrial Productivitatea muncii în sectorul industrial a scăzut în perioada analizată, de la 118 mii lei/om în anul 2003 la 65 mii lei/om în anul 2006, respectiv cu 45%. Cea mai mare discrepanţă în perioada analizată a fost înregistrată în anii 2004 şi 2005, când productivitatea muncii a scăzut de la 132 mii lei/om la 77 mii lei/om, respectiv cu 41%. În anul 2006 productivitatea muncii a scăzut cu 15,5% faţă de anul precedent. Cea mai ridicată productivitate a muncii a fost obţinută în subsectorul „Industria de echipamente pentru radio, televiziune şi comunicaţii” cu o productivitate a muncii de 222,70 mii lei/om, la polul opus situându-se subsectorul „Tăbăcirea şi finisarea pieilor;fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie,a harnaşamentelor” cu o productivitate de 28,80 mii lei/om. O productivitate a muncii ridicată în anul 2006 a fost înregistrată de asemenea în domeniile: „industria de mijloace ale tehnicii de calcul”, „industria chimică”, „recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile”, precum şi domenii ale industriei corelate cu sectorul construcţiilor. Sectoarele unde activează în principal întreprinderi mici şi mijlocii, care au un grad de tehnologizare scăzut, înregistrează o productivitate a muncii cu mult mai mică. Acest lucru se observă mai pregnant în cazul industriei pielăriei, a îmbrăcămintei şi a produselor textile.


- 83 -

Evoluţia productivităţii muncii în sectorul industrie în Timişoara în perioada 2003-2006

020

40

6080

100

120140

2003 2004 2005 2006

3.1.4 Profitul net real realizat în sectorul industrie În cazul în care grupăm subramurile industriei în funcţie de profitul net real realizat, în anul 2006 pe primele cinci locuri se aflau următoarele subramuri:

1) fabricarea de construcţii metalice – 17.382.426 lei; 2) fabricarea altor produse din minerale nemetalice – 15.448.316 lei; 3) fabricarea altor articole de îmbrăcăminte – 12.562.427 lei; 4) fabricarea articolelor din material plastic – 10.932.566 lei; 5) tăbăcirea şi finisarea pieilor - 9.230.351 lei.

Primele cinci subramuri ale industriei, în funcţie de profitul net real obţinut, în perioada 2003-2006, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Primele 5 subramuri ale industriei în funcţie de profitul net

- mii lei - Subramurile industriei 2003 2004 2005 2006

Fabricarea încălţămintei 13,047 Fabricare articolelor din material plastic 8,566 11,277 10,933Producţia de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou 8,473 Fabric altor articolelor de îmbrăcăminte şi accesorii 8,026 12,562Fabric elementelor din beton,ciment şi ipsos 6,432 18,526 Producţia şi distribuţia energiei electrice 124,844 Producţia de lămpi electrice şi echipamente iluminat 103,248 Producţia de tuburi electronice şi alte componente electronice 98,657 Producţia de articole din cauciuc 90,852 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 67,033 15,448Producţia de piese şi accesorii pt. auto şi pentru motoare de auto 31,948 Fabricarea altor produse alimentare 15,469 Fabricarea de c-ţii metalice 8,644 17,382Tăbăcirea şi finisarea pieilor 9,230


- 84 -

3.1.5 Cifra de afaceri realizată de primele 5 subramuri ale industriei

Analizând evoluţia cifrei de afaceri se constată că în perioada 2003-2004 între primele cinci subramuri fruntaşe ale industriei în realizarea cifrei de afaceri se află ,,producţia şi distribuţia energiei electrice”, ,,producţia de articole de cauciuc” şi „fabricarea săpunurilor, detergenţilor şi a produselor de întreţinere, cosmetice şi de parfumerie”, iar în anul 2005 în clasamentul primelor 5 subramuri ale industriei, se menţine ,,producţia şi distribuţia energiei electrice”, urmate de alte noi subsectoare: ,,producţia de piese şi accesorii pt. autovehicule, motoare auto”,,,fabricarea articolelor din material plastic”, fabricarea altor produse alimentare,, şi „fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii”. În anul 2006 clasamentul se schimbă în totalitate, astfel încât atât sectorul producţiei şi distribuţiei de energie electrică, cât şi cel al producţiei de piese şi accesorii pentru autovehicule, nu se mai află pe primele locuri în realizarea cifrei de afaceri din industrie. Primele cinci subramuri care au contribuit la realizarea cifrei de afaceri din sectorul industriei în anul 2006 sunt:

1) fabricarea de construcţii metalice – 219,046,129 lei; 2) fabricarea articolelor din material plastic – 187,815,189 lei; 3) fabricarea altor articole de îmbrăcăminte – 174,262,430 lei; 4) fabricarea altor produse alimentare – 151,215,689 lei; 5) producţia de mobilier – 97,303,469 lei.

- mii lei - Subramuri din industrie 2003 2004 2005 2006

Producţia şi distribuţia energiei electrice 850,570 974,426 176,015Producţia de articole din cauciuc 668,756 719,207Producţia şi distribuţia energiei termice şi a apei 288,891Producţia tuburilor electronice şi alte componente electronice 229,428 249,412Fabricarea săpunurilor,detergenţilor şi a produselor de întreţinere,cosmetice şi parfumerie 215,234 599,633

Producţia de lămpi electrice şi echipamente de iluminat 512,299Producţia de piese şi accesorii pt. autoveh. motor de auto 255,652Fabricarea articolelor din material plastic 194,101 187,815Fabricarea altor produse alimentare 151,702 151,216Fabricarea altor art. de îmbrăcăminte şi accesorii 148,151 174,262Fabricarea de construcţii metalice 219,046Producţia de mobilier 97,303

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

pielarie articole mat.plastic imbracaminte prod.mineralenemetalice

c-tii metalice


- 85 -

Situaţia primelor cinci subramuri ale industriei în funcţie de cifra de afaceri în anii 2005-2006

050000

100000150000200000250000300000

2005 2006

energie electrica piese pentru atovehicule articole mat.plastcproduse alimentare art.de imbracaminte c-tii metaliceprod.mobilier

3.1.6 Profitabilitatea economică a primelor trei subramuri ale industriei În funcţie de profitabilitatea economică a capitalului (Profitul brut/Capitalul permanent):

- în anul 2003 primele trei subramuri ale sectorului industrial au fost: reproducerea înregistrărilor pe suporţi – 115,70%, producţia de articole din cauciuc – 75,83 % şi producţia de aparatură şi instrumente medicale – 75,52 %;

- în anul 2004 primele trei subramuri ale sectorului industrial au fost: fabricarea bijuteriilor şi articolelor similare, fabricarea fibrelor şi firelor sintetice şi artificiale şi fabricarea produselor de morărit, amidonului şi produselor din amidon;

- în anul 2005 clasamentul primelor trei subramuri cu profitabilitate economică ridicată se prezintă, astfel: producţia de motociclete, biciclete şi vehicule pentru invalizi – 150,94%, construcţii şi reparaţii de ambarcaţiuni sportive – 107,43% şi 3)fabricarea altor produse din minerale nemetalice – 106,32%.

- în anul 2006 primele trei subramuri au fost: 1) fabricarea de maşini-unelte – 85%, 2) fabricarea de produse din minerale nemetalice – 63% şi 3) producţia de aparatură şi instrumente medicale – 57%.

Ramurile sectorului industrial cu profitabilitate economică ridicată au fost diferite în fiecare din cei patru ani analizaţi. Cu toate acestea se poate observa o scădere a profitabilităţii economice a sectorului industrial, cauzele putând fi atât lipsa utilizării unor procese tehnologice performante în anumite sectoare ale industriei, cât şi diminuarea profitului ca urmare a scăderii preţului de comercializare a produselor industriale impusă de creşterea concurenţei în acest sector. 3.2 AGRICULTURA În perioada 2003 – 2006 agricultura timişoreană a realizat o cifră de afaceri reală de 1.098.470 mii lei, ceea ce reprezintă o contribuţie de 2,35% din total cifră de afaceri reală pe toate cele patru ramuri ale economiei locale, situându-se pe ultimul loc. In analiza sectorului agricol, a fost inclusă ramura agriculturii şi ramura silviculturii, agricultura deţinând în continuare ponderea cea mai semnificativă. Evoluţia sectorului agricol in perioada 2003-2006 in cifre este redata in tabelul de mai jos:


- 86 -

An Număr firme Număr salariati Cifra de afaceri Rezultatul net Productivitatea muncii

2003 251 1,180 206,923 -24,606 175

2004 334 2,140 262,827 14,290 123

2005 342 1,777 290,341 -22,823 163

2006 1,002 4,236 338,379 28,744 80 3.2.1 Numărul de firme din sectorul agricol În Timişoara în sectorul agricol au activat 1002 agenţi economici în anul 2006, numărul acestora crescând de aproximativ 3 ori fata de anul precedent si de 4 ori fata de anul 2003. Aceasta situaţie a apărut si datorita obligativităţii obţinerii certificatului de producător de către producătorii particulari pentru a-si putea comercializa in continuare produsele pe piaţă, astfel ca numărul agenţilor economici care activează in subramura „Cultivarea plantelor; grădinăritul destinat pieţei; horticultura” a fost in anul 2006 de 48% din numărul total de firme din sectorul agricol, respectiv de 484.

Evolutia numarului de firme in ramura agricultura in municipiul Timisoara in perioada 2003-2006

3.2.2 Distribuirea salariaţilor din sectorul agricol În ceea ce priveşte distribuirea salariaţilor în sectorul agricol din Timişoara, în perioada 2003-2006 se regăsesc cei mai puţini salariaţi raportat la celelalte ramuri ale economiei locale, sub 2% din totalul salariaţilor. Numărul de salariaţi aproape s-a dublat în anul 2004 (a crescut cu 81%), scăzând apoi uşor în anul 2005 (cu 17%), iar in anul 2006 numărul de salariaţi in acest sector a crescut de 2,4 ori fata de anul precedent, reprezentând 3,6% din numărul total al salariaţilor din municipiul Timisoara. Trendul pe întreaga perioadă este unul pozitiv, înregistrându-se o creştere de 260% din anul 2003 până în anul 2006

2003 2004 2005 20060

200

400

600

800

1000

1200

numar f irme


- 87 -

Evoluţia numărului de salariati in sectorul agricol in perioada 2003-2006

3.2.3 Productivitatea reală a muncii în sectorul agricol Evoluţia productivităţii muncii calculată la cifra de afaceri din sectorul agricol este prezentată in graficul de mai jos:

3.2.4 Cifra de afaceri reală realizată în sectorul agricol Din punct de vedere al cifrei de afaceri reale realizată de sectorul agricol, deşi valorile acesteia sunt în creştere de la 206.923 mii lei în 2003, la 262.827 mii lei în anul 2004, 290.341 mii lei în 2005 si 338.379 mii lei in anul 2006, aceasta este cea mai mică din cele patru ramuri, având o pondere de doar 3% în totalul cifrei de afaceri reală realizată în anul 2006 in municipiul Timisoara.

2003 2004 2005 20060

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

numar salariati

2003 2004 2005 20060

20

40

60

80

100

120

140

160

180

productivitatea muncii


- 88 -

Evolutia cifrei de afaceri in sectoul agricol

in perioada 2003-2006

3.2.5. Profitabilitatea economică a capitalului din sectorul agricol Profitabilitatea economică a capitalului (profitul brut/capitalul permanent) are o evoluţie oscilantă de la o valoare negativă înregistrată in 2003, ajunge în 2004 la o valoare pozitivă de 64,5%, iar în anul 2005 profitabilitatea economică descreşte semnificativ având o valoare pozitivă destul de mică de 5,4%. In anul 2006 profitabilitatea economica a ramurii agricultura a fost de 11,8%.

2003 2004 2005 20060

50

100

150

200

250

300

350

cifra de afaceri

2003 2004 2005 2006-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

70

profitabilitatea ecconomica


- 89 -

3.2.6 Rezultatul net real din sectorul agricol

În ceea ce priveşte rezultatul net realizat de sectorul agricol acesta este negativ, lucrându-se în pierdere în anii 2003 şi 2005, dar în anii 2004 si 2006 rezultatul net înregistrează o valoare pozitivă. Rezultatul net in sectorul agricol in anul 2006 a fost de28.744 mii lei.

- mii lei -

3.2.7 Rata de autofinanţare din sectorul agricol Din punct de vedere al ratei de autofinanţare (Capitalul propriu/total activ) în 2003 şi 2004 aceasta înregistrează valori negative, reflectând astfel situaţia dificilă în care se află sectorul agricol. In anul 2005 situaţia se redresează, rata fiind de 17% iar in anul 2006 rata de autofinantare creste pana la 30%.

2003 2004 2005 2006-30000

-20000

-10000

0

10000

20000

30000

agricultura

2003 2004 2005 2006-70

-60

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

rata de auto-f inantare


- 90 -

3.2.8 Rata rentabilităţii din sectorul agricol În ceea ce priveşte rata rentabilităţii (Profitul net/Cheltuieli Totale), se poate observa că evoluţia acesteia este fluctuantă în perioada 2003-2006, valorile acestei rate fiind negative în anii 2003 şi 2005, iar în 2004 si 2006 s-au înregistrat valori pozitive, de 4,46% si respectiv 5,72% .

Notă: în calculul ratei rentabilităţii din sectorul agricol am avut în vedere rezultatul net realizat de acest sector, calculul ratei raportat la nivelul profitului net realizat nefiind relevant, această ramură fiind în pierdere. 3.3. CONSTRUCŢIILE Sectorul construcţii se află pe locul trei ca prezenţă în economia Timişoarei realizând în perioada 2003-2006, o cifră de afaceri reală de 4,788,496 mii lei, ceea ce reprezintă 10,22% din totalul cifrei de afaceri reală realizată de toate ramurile de activitate ale economiei locale, în perioada mai sus menţionată. Cifra de afaceri a crescut în anul 2006 cu 13% faţă de anul 2005 şi cu 62% faţă de anul 2003. Evoluţia în cifre a acestei ramuri economice în municipiul Timişoara, în perioada 2003-2006, este prezentată în tabelul de mai jos:

An Nr. firme Nr. salariaţi Cifra de afaceri Rezultatul net Productivitatea muncii

2003 906 11,863 888,896 28.197 75 2004 1,102 12,824 1,179,776 59.604 92 2005 1,302 13,275 1,276,973 69.038 96 2006 2,166 15,517 1,442,851 130.351 93

3.3.1 Numărul de firme din sectorul de construcţii Numărul firmelor din sectorul construcţii a crescut de la an la an, de la 906 firme în anul 2003, adică 7,48% din totalul firmelor, a crescut cu 21,6% în anul 2004, cu 18,1% în anul 2005, şi cu 66,3% în anul 2006, iar tendinţa este de creştere. În anul 2006 numărul firmelor din sectorul construcţii a fost de 2166. Aproximativ 50% din numărul total de firme, respectiv 1003 agenţi economici, activau în domeniul construcţiilor de clădiri, realizând 44% din cifra de afaceri în acest sector.

2003 2004 2005 2006-10

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

rata rentabilitatii


- 91 -

Evoluţia numărului de firme în sectorul construcţiilor

în perioada 2003-2006

9061102

1302

2166

0

500

1000

1500

2000

2500

2003 2004 2005 2006

3.3.2 Numărul de salariaţi din sectorul de construcţii De asemenea, la fel ca şi numărul de firme din acest sector, numărul de salariaţi a crescut, înregistrându-se în anul 2004 o creştere de 8,1%, în anul 2005 o creştere de 3,5% şi în 2006 o creştere de 16,9% faţă de anul precedent. Raportat la anul 2003 numărul mediu de salariaţi a crescut cu 30,8%, respectiv cu 3654 salariaţi.

Evoluţia numărului de salariaţi în sectorul construcţii în perioada 2003-2006

02000400060008000

10000120001400016000

2003 2004 2005 2006

Numărul de firme şi numărul de salariaţi în sectorul construcţii

An 2003 2004 2005 2006 Nr.firme 906 1102 1302 2166

Nr.salariaţi 11863 12824 13275 15517 Deşi numărul firmelor care activează în sectorul construcţii a crescut în perioada 2003-2006 cu aproximativ 140%, numărul de salariaţi din acest sector a crescut cu doar 30%. Astfel că rata de angajare a scăzut de la 13 salariaţi/agent economic în anul 2003 ajungând la 7 salariaţi/agent economic în anul 2006.


- 92 -

3.3.3 Productivitatea reală a muncii calculată la cifra de afaceri reală Productivitatea muncii a crescut în sectorul construcţii, de la 75 mii lei/om în 2003 la 93 mii lei/om în anul 2006. În perioada analizată cea mai mare productivitate a muncii a fost înregistrată în anul 2005, de 96 mii lei/om, în anul 2006 fiind cu 3% mai mică decât în anul precedent.

Productivitatea muncii în sectorul construcţii în perioada 2003-2006

0

20

40

60

80

100

2003 2004 2005 2006

3.3.4 Rata de autofinanţare în sectorul construcţii Rata de autofinanţare (Capital Propriu/Total Active) are valori pozitive în perioada 2003 – 2005, în anul 2006 depăşind pragul de 50% ceea ce indică o situaţie stabilă în acest an. Această situaţie se datorează creşterii a activelor, mai accentuate decât creşterea capitalului propriu.

0

10

20

30

40

50

60

2003 2004 2005 2006

3.3.5 Rata rentabilităţii în sectorul construcţii În ceea ce priveşte rata rentabilităţii (Profitul net/Cheltuieli totale), valorile acesteia sunt pozitive având o tendinţă de creştere, creştere determinată de evoluţia ascendentă a profitului net raportat la cheltuielile totale. Rata rentabilităţii în anul 2006 a fost de 10,8%.


- 93 -

0

2

4

6

8

10

12

2003 2004 2005 2006

3.3.6 Evoluţia rezultatului net în sectorul de construcţii Rezultatul net din sectorul construcţii înregistrează valori pozitive şi crescătoare an de an, în 2006 sectorul construcţii înregistrând un rezultat net de aproximativ 6 ori mai mare faţă de 2003 şi de aproximativ 2 ori mai mare decât în anul 2005, după cum se poate observa în graficul de mai jos:

020000400006000080000

100000120000140000

2003 2004 2005 2006

3.4. SERVICII În municipiul Timişoara în perioada 2003 - 2006 sectorul servicii se situează pe primul loc în ceea ce priveşte contribuţia la realizarea cifrei de afaceri, aceasta reprezentând 51% din totalul cifrei de afaceri realizată de toate cele patru ramuri ale economiei locale în perioada mai sus menţionată. Cifra de afaceri în ramura servicii depăşeşte cifra de afaceri realizată în sectorul industriei cu aproape 40%. Numărul de firme şi numărul de salariaţi în sectorul serviciilor are un trend crescător pe toată perioada analizată, numărul firmelor crescând cu 93% în anul 2006 faţă de anul 2003, în timp ce numărul salariaţilor a crescut cu 46% în aceeaşi perioadă. Cifra de afaceri reală obţinută în sectorul serviciilor a fost în anul 2006 mai mare cu 35% faţă de anul 2003, în timp ce rezultatul net real a crescut de aproape două ori în aceeaşi perioadă, respectiv cu 102%.

An Număr firme Număr salariaţi Cifra de afaceri Rezultatul net Productivitatea muncii

2003 9,358 39,845 5,068,533 280,417 127 2004 10,954 47,191 5,964,824 399,060 126 2005 12,048 48,591 5,715,320 413,276 118 2006 18,043 58,078 6,848,468 564,153 118


- 94 -

3.4.1 Numărul de firme şi de salariaţi din sectorul servicii În ceea ce priveşte numărul de firme existente în perioada 2003 - 2006, în sectorul servicii pentru perioada analizată cele mai multe firme aparţin sectorului servicii. Astfel, în anul 2003, în sectorul servicii îşi desfăşurau activitatea 9.358 de firme (adică 77,3%) din totalul de 12.107 firme active în Timişoara, în anul 2004 - 10.954 de firme (adică 77,7%) din totalul de 14.088 firme, în anul 2005 - 12.048 firme (adică 78,2%) din totalul de 15.396 firme, iar în anul 2006 - 18.043 firme (respectiv 75,5%) din total firme active. Cele mai multe firme activează în următoarele subramuri ale sectorului servicii: 1),,comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate”, 2),,activităţi juridice, de contabilitate şi revizie contabile, consultantă în domeniul fiscal”, 3),,comerţul cu amănuntul în magazine specializate”, 4) „restaurante şi baruri” şi 5),,alte transporturi terestre” .

Evoluţia numărului de firme şi a numărului de salariaţi în sectorul servicii

În perioada 2003 - 2006

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2003 2004 2005 2006

nr.salariatinr.firme

Primele 5 subramuri din sectorul servicii în funcţie de numărul de firme

Subramuri din sectorul servicii 2003 2004 2005 2006Comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate 1,477 1,461 1,362 2,636Comerţul cu amănuntul, în mag specializate, al altor produse 668 962 1,203 1,348Activ juridice,contabile şi revizie contabilă,consultanţă în domeniul fiscal 634 849 952 1,655Alte transporturi terestre 405 715 737 934 Alte activ de servicii prestate în principalele întreprinderi 328 467 490 Restaurante şi baruri 1,042

În privinţa numărului mediu de salariaţi pe perioada 2003 - 2006, sectorul servicii se află pe primul loc. Astfel, după ce în anii 2003 şi 2004 numărul cel mai mare de salariaţi din municipiul Timişoara era concentrat în sectorul industrial, în anii 2005 şi 2006 cei mai mulţi salariaţi au fost concentraţi în sectorul serviciilor, numărul salariaţilor în acest sector crescând de la 39.845 în anul 2003 persoane la 58.078 persoane în anul 2006. În 2006, distribuţia salariaţilor se prezintă astfel:

1) Comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate – 7.114 salariaţi; 2) Comerţul cu amănuntul în magazine specializate, al altor produse – 3.726 salariaţi; 3) Alte transporturi terestre – 3.677 salariaţi; 4) Comerţ cu ridicata al altor bunuri de consum – 2.635 salariaţi; 5) Activităţi juridice, contabile, consultanţă în domeniul fiscal – 2.596 salariaţi.


- 95 -

Primele 5 subramuri ale sectorului servicii în funcţie de nr. de salariaţi

Subramuri ale sectorului servicii 2003 2004 2005 2006 Comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate 6.512 5.354 4.366 7.114 Alte transporturi terestre 4.186 5.383 4.772 3.677 Comerţul cu amănuntul în magazine specializate, al altor produse 3.045 3.311 3.726 Consultanţă şi furnizarea de programe informatice (software) 1.348 2.433 Comerţul cu ridicata al prod. intermed.neagricole şi al deşeurilor 1.318 1.812 Activităţi juridice,contabile,şi revizie contabile,consultanţă în domeniul fiscal 1.990 2.596

Hoteluri 1.807 Comerţul cu ridicata bunuri. de consum, altele decât cele alimentare 2.772 2.635

3.4.2 Productivitatea muncii în sectorul servicii Productivitatea muncii în sectorul serviciilor a scăzut în perioada analizată, de la 127 mii lei/om în anul 2003 la 118 mii lei/om în anul 2006. Cu toate acestea, sectorul servicii a înregistrat în anul 2006 cea mai ridicată productivitate a muncii comparativ cu celelalte sectoare ale economiei în municipiul Timişoara. Activităţile comerciale au înregistrat în majoritatea cazurilor cele mai ridicate valori ale productivităţii muncii în anul 2006, cea mai ridicată productivitate a muncii fiind obţinută în subramura „Comerţ cu ridicata a produselor agricole brute”, respectiv de 459 mii lei/om. La polul opus s-au situat subramurile

0.0001.0002.0003.0004.0005.0006.0007.0008.000

2003 2004 2005 2006comert cu amanuntul in mag.nespec.Alte transporturi terestreComerţul cu amănuntul în magazine specializate, al altor produseConsultanţă şi furnizarea de programe informatice (software)Comerţul cu ridicata al prod. intermed.neagricole şi al deşeurilorActivităţi juridice,contabile,şi revizie contabile,consultanţă în domeniul fiscalHoteluriComerţul cu ridicata bunuri. de consum, altele decât cele alimentare


- 96 -

„activităţi de asigurări şi ale caselor de pensii” şi „activităţi de întreţinere şi curăţare clădiri”, cu o productivitate de 14,8 mii lei/om.

Productivitatea muncii în sectorul servicii În perioada 2003 – 2006

- mii lei/om -

127

126118

118

2003 2004 2005 2006

3.4.3 Primele 5 subramuri ale sectorului servicii în funcţie de cifra de afaceri reală Dacă avem în vedere cifra de afaceri în termeni reali realizată de subramurile sectorului servicii în perioada 2003 - 2006, primele cinci locuri se situează subsectoarele „Comerţul cu ridicata al bunurilor de consum,altele decât cele alimentare”, „Comerţul cu ridicata al prod.intermed.neagricoli şi deşeurilor”, „Comerţul cu ridicata al produselor alimentare,al băuturilor şi al tutunului”, ”Comerţul cu amănuntul în magazine specializate al altor produse n.c.a.” şi „Alte transporturi terestre”, după cum se poate observa din tabelul şi graficul de mai jos:

Primele 5 subramuri ale sectorului servicii în funcţie de cifra de afaceri reală - mii lei -

Subramuri ale sectorului servicii 2003 2004 2005 2006 Comerţul cu ridicata al bunurilor de consum,altele decât cele alimentare

666.931 746.272 798.743 709.763

Comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate

577.939 784.170 493.226 602.048

Comerţul cu ridicata al prod.intermed.neagricoli şi deşeurilor

501.097 698.776 545.608 717.183

Comerţul cu ridicata al produselor alimentare,al băuturilor şi al tutunului

466.495 440.989 451.113 605.296

Comerţul cu amănuntul în magazine specializate al altor produse n.c.a.

365.701 382.997

Alte transporturi terestre 325.122 351.000


- 97 -

Primele cinci subramuri ale sectorului servicii în funcţie de cifra de afaceri în perioada 2003 – 2006

- mii lei -

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2003 2004 2005 2006

Comerţul cu ridicata al bunurilor de consum,altele decât cele alimentareComerţul cu amănuntul în magazine nespecializateComerţul cu ridicata al prod.intermed.neagricoli şi deşeurilorComerţul cu ridicata al produselor alimentare,al băuturilor şi al tutunuluiComerţul cu amănuntul în magazine specializate al altor produse n.c.a.Alte transporturi terestre

3.4.4 Ponderea comerţului în total ramura servicii în funcţie de cifra de afaceri reală Cea mai mare contribuţie în realizarea cifrei de afaceri reală din sectorul servicii în perioada 2003-2006 în Timişoara, o are comerţul, astfel:

Ponderea comerţului în total ramura servicii în funcţie de cifra de afaceri reală

- mii lei - Cifra de afaceri reală realizată 2003 2004 2005 2006 Comerţul 3.612.513 4.209.185 3.943.950 5.432.518Total sector Servicii 5.068.533 5.964.824 5.715.320 6.848.468Ponderea comerţului în sectorul servicii

86,93 % 70,57 % 69,01 % 79,32%


- 98 -

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

14000000

2003 2004 2005 2006

comert total servicii

Subramura „Comerţ cu ridicata” a realizat în anul 2006 un procent de 50,5% din total cifră de afaceri din sectorul comercial, pe locul al doilea situându-se subramura „Comerţ cu amănuntul”, cu o pondere de 35,5%. Comerţul cu autovehicule a participat la realizarea cifrei de afaceri în proporţie de 14%. 3.4.5 Rata rentabilităţii în sectorul de servicii Rata rentabilităţii în sectorul servicii a fost în anul 2006 de 8,30%, sectorul construcţiilor înregistrând în acest an o rată a rentabilităţii mai ridicată, de 9,25%. Se poate observa că în perioada 2003 - 2005, în ramura servicii cea mai mare rată a rentabilităţii s-a resimţit în anul 2006, conform graficului de mai jos:

0.001.002.003.004.005.006.007.008.009.00

2003 2004 2005 2006

rata rentabilitatii


- 99 -

Primele 5 subramuri ale sectorului servicii în funcţie de Rata de rentabilitate

Subramuri ale sectorului servicii 2003 2004 2005 2006 Alte intermedieri financiare 139,9 56,70

Activităţi legate de băncile de date 132,3 59,60 43,5

Activităţi de asigurări si ale caselor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale)

98,0 96,4 61

Activităţi auxiliare intermedierilor financiare (cu excepţia caselor de asigurări si de pensii) 78,3 36,70

Activităţi de testări si analize tehnice 75,1 67,00 49,8 40

Activităţi juridice, de contabilitate,si revizie contabile,consultanta in domeniul fisc. 66,50 47

Închirierea maşinilor si echipamentelor 100,4 73

Activităţi imobiliare cu bunuri proprii 34,4 45

Notă: În calculul ratei rentabilităţii s-a avut în vedere doar profitul net realizat de firme 3.4.6 Primele 5 subramuri ale sectorului servicii în funcţie de rezultatul net real Din punct de vedere al rezultatului net real realizat de firme în perioada 2003 - 2004, predomină subramurile: ,,alte intermedieri financiare”, ,,activităţi juridice, contabile şi revizie contabilă, consultanţă în domeniul fiscal”, ,,consultanţă în domeniul fiscal; consultanţă în domeniul echipamentelor de calcul...”, ,,consultanţă şi furnizarea de programe informatice (software)”; ,,comerţul ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare”, iar în anul 2005 avem pe al cincilea loc o nouă subramură „activităţi imobiliare cu bunuri proprii”. Clasamentul subramurilor sectorului servicii care au obţinut în anul 2006 cel mai ridicat rezultat net este, în ordine descrescătoare: 1) Activ imobiliare cu bunuri proprii 2) Activ juridice,contabile şi revizie conta,consult in domeniul fiscal 3) Activ. de testări şi analize tehnice 4) Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare 5) Comerţul cu ridicata al bun de consum, altele decât cele alimentare

Rezultatul net realizat de primele 5 subramuri ale sectorului servicii

- mii lei - Subramuri ale sectorului servicii 2003 2004 2005 2006 Alte intermedieri financiare 58.799 39.449 Activ juridice,contabile şi revizie conta,consult in domeniul fiscal 27.456 75.960 41.374 56.575

Consultanţă în domeniul echipam. de calcul (hardware),exclusiv consultanţă şi furnizarea de programe

16.329

Consultanţă şi furnizarea de programe informatice(software) 13.890 17.429 19.665

Comerţul cu ridicata al bun de consum, altele decât cele alimentare 13.128 23.322 30.365 37.612

Comerţul cu ridicate al prod intern neagricole si al 26.046 23.136


- 100 -

deşeurilor Activ imobiliare cu bunuri proprii 19.378 61.401Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare 50.860Activ. de testări şi analize tehnice 53.668

Rezultatul net realizat de primele 5 subramuri ale sectorului servicii

-

0.000

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

2003 2004 2005 2006

Alte intermedieri financiareActiv juridice,contabile şi revizie conta,consult in domeniul fiscalConsultanţă în domeniul echipam. de calcul (hardware),exclusiv consultanţă şi furnizarea de prConsultanţă şi furnizarea de programe informatice(software)Comerţul cu ridicata al bun de consum, altele decât cele alimentareComerţul cu ridicate al prod intern neagricole si al deşeurilorActiv imobiliare cu bunuri propriiÎnchirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliareActiv. de testări şi analize tehnice

mii lei -

3.4.7 Rata de autofinanţare în sectorul servicii În ceea ce priveşte rata de autofinanţare (capital propriu/total activ) pentru perioada 2003-2006, primele 5 subramuri ale sectorului servicii s-au situat peste nivelul limită (50 %) pentru perioada analizată, acestea fiind prezentate în tabelul de mai jos:

Rata de autofinanţare în sectorul servicii

Subramuri ale sectorului servicii 2003 2004 2005 2006 Activităţi de asigurare şi ale caselor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale)

92.2

Activităţi legate de băncile de date 84.5 Cercetare-dezvoltare în ştiinţe fizice si naturale 62.8 66.6 Activităţi ale altor agenţiilor de transport 54.1 Închirieri auto si utilitare de capac mica 56.6 Învăţământ primar 101.9 86.6 98 Hoteluri 73.2 74.2Intermediere monetara 61.8 99


- 101 -

Activ jurid,conta,si revizie conta,consult in dom fisc. 57.1 89 Activ de asig si ale case de pensii (cu excep celor din sist.publ. de asig.soc.)

73.9

Alte intermedieri financiare 64.4Activ auxiliare intermedierilor financiare (cu excep case de asig si de pensii)

61.4

Servicii de administraţie generale 100 Activităţi ale personalului angajat în gospodării 100 Deşi comerţul deţine cea mai mare pondere în sectorul serviciilor atât în realizarea cifrei de afaceri, cât şi ca număr de agenţi economici şi salariaţi, totuşi subramuri ale comerţului nu se regăsesc în primele locuri în clasamentul în funcţie de rata de autofinanţare. Aceasta datorită faptului că în sectorul comercial valoarea activelor totale este mai mare decât în cazul sectoarelor care derulează activităţi de intermediere sau activităţi nelucrative (învăţământ, administraţie), determinând diminuarea ratei de autofinanţare. 3.4.8 Profitabilitatea economică a capitalului în sectorul servicii Profitabilitatea economică a capitalului (Profit brut/Capital permanent) a sectorului servicii în perioada 2003 -2006 este în scădere de la 36,5 % în 2003 la 22,1% în anul 2006.

Profitabilitatea economică a capitalului în perioada 2003 – 2006

An 2003 2004 2005 2006 Profitabilitate economică 36,50% 31,30% 24,00% 22,10%

0.00%5.00%

10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%

2003 2004 2005 2006

Valori ridicate ale profitabilităţii economice au fost obţinute în sectoarele „unităţi de preparare a hranei” – 200,1%, „activităţi de investigaţie şi protecţie a bunurilor” – 134,9% şi „comerţ cu amănuntul prin standuri şi pieţe” – 117,4%.


- 102 -


- 103 -

VII. MEDIUL SOCIO – CULTURAL 1. EDUCAŢIA ŞI ÎNVĂŢĂMÂNTUL În Timişoara gradul de alfabetizare a populaţiei este foarte ridicat, de 98,5% faţă de nivelul mediu pe judeţ, care este de 97,4% dispune de 34 de unităţi preşcolare cu personalitate juridică şi 24 de unităţi preşcolare structuri ale unităţilor şcolare. Numărul de copii preşcolari cuprinşi în aceste unităţi este de 6.928, iar numărul de cadre didactice este de 683. Spaţiile de învăţământ corespund, ca număr, atât necesităţilor prezente – numărul de copii înscrişi fiind inferior numărului de locuri existente – cât şi a celor de perspectivă. Indicatorul mediu privind numărul de copii corespunzător unui cadru didactic este de 10,17. În prezent, în învăţământul şcolar de stat există un număr de 67 de unităţi –faţă de 175 de unităţi în 2000- dintre care: 23 de şcoli cu clasele I - VIII, 34 de unităţi liceale, o şcoală cu clasele I-VIII de învăţământ special, 3 Centre Şcolare de Educaţie Incluzivă, un centru de Educaţie Specială, un Liceu de Învăţământ Special, o Şcoală Profesională Specială, două Cluburi Sportive Şcolare şi un Club al Copiilor. Numărul elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar de masă a scăzut an de an, de la 59.011 în anul 1999, la 46.208 în anul 2004 şi la 43.496 în anul 2007, adică cu 5,86%. În anul 2007se observă o creştere a populaţiei şcolare cu 5,67% faţă de anul 2006.

47533 46208

44641

41161

43496

36000

38000

40000

42000

44000

46000

48000

2003 2004 2005 2006 2007

nr.elevi

Situaţia actuală a învăţământului preuniversitar timişorean este următoarea:

Forma de învăţământ Număr de unităţi şcolare

Număr elevi

Număr cadre didactice

(anul 2006) Învăţământ preşcolar de stat 57 6928 683 Învăţământ primar de stat 0 8710 541 Învăţământ gimnazial de stat 23 10624 1300 Învăţământ liceal public 34 18879 1444 Învăţământ post-liceal 0 140 84 Învăţământ Şcoală de Arte şi Meserii 0 3513 364 Învăţământ special 7 1630 410

Total 121 50424 4826


- 104 -

În ceea ce priveşte învăţământul privat, la nivelul anului 2006, situaţia se prezenta în felul următor:

Forma de învăţământ Număr de unităţi şcolare Număr elevi Număr cadre didactice

Învăţământ preşcolar particular 16 517 43Învăţământ primar particular 4 103 13Învăţământ gimnazial particular 0 0 0Învăţământ liceal particular 3 771 62

Total 23 1391 118 Observaţii: 1. Învăţământul primar de stat se desfăşoară în cele 23 de unităţi de învăţământ gimnazial (Şcoli cu

clasele I - VIII) şi într-un număr de 12 licee. 2. Învăţământul Şcoală de Arte şi Meserii se desfăşoară în 16 unităţi de învăţământ liceal (Colegii

Tehnice şi Grupuri Şcolare) Învăţământul primar şi gimnazial este diversificat în privinţa limbilor de predare. Astfel în Timişoara, învăţământul preuniversitar se desfăşoară în limba română în proporţie de 94,62%, în limba maghiară în proporţie de1,48%, în limba germană în proporţie de 3,38% şi în limba sârbă în proporţie de 0,52%.

Învăţământul liceal din municipiul Timişoara este diversificat atât în privinţa pofilelor cât şi în privinţa limbilor de predare şi dispune de cadre didactice calificate cu ajutorul unui sistem de formare continuă a cadrelor didactice, conform standardelor europene. Învăţământul liceal timişorean şcolarizează 72,50% din numărul total de elevi a judeţului Timiş. În municipiul Timişoara învăţământul liceal de stat se desfăşoară în 34 de unităţi şi pregăteşte elevi pe filierele teoretică, vocaţională şi tehnologică.

5061, 28%

1777, 10%11214, 62%

teoreticavocationalatehnologica

În municipiul Timişoara, Învăţământul Profesional şi Tehnic (IPT) se derulează în 16 unităţi şcolare, pe toate nivelurile:

o Liceu, filiera tehnologică, ruta directă, cu profilurile: tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului;

o Ruta progresivă (şcoala de arte şi meserii (IX, X) – an de completare (XI) – ciclul superior al liceului (XII, XIII);

Ponderea învăţământului profesional şi tehnic în învăţământul liceal, din judeţul Timiş este de 62%. În fundamentarea planului de şcolarizare se ţine cont de documentele de planificare PRAI (Planul Regional de Acţiune al Învăţământului Profesional şi Tehnic), PLAI (Planul Local de Acţiune al Învăţământului Profesional şi Tehnic), recomandările CLDPSFP (Comitetul Local de Dezvoltare al Parteneriatului Social pentru Formare Profesională). Identificarea timpurie a nevoilor de pregătire profesională a constat in acţiuni ale CLDPSFP Timiş cum ar fi: dezbateri, întâlniri de lucru între unităţile şcolare – agenţii economici, care au vizat direct fundamentarea planului de şcolarizare.


- 105 -

Din calificările nou propuse, subliniem solicitarea în domeniul „tehnici poligrafice” „lucrător poligraf” la SAM, „tehnician operator procesare text imagine”, „tehnician veterinar pentru animale de companie”, „tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului” la liceu tehnologic. Se observă o implicare mai mare a agenţilor economici în desfăşurarea procesului instructiv – educativ:

- încheierea a peste 250 de contracte de colaborare sau parteneriat între unităţile şcolare şi agenţii economici;

- participarea la elaborarea proiectului planului de şcolarizare la nivel de unitate şcolară, la elaborarea curriculumului în dezvoltare locală;

- organizarea de activităţi de sprijin pentru îmbunătăţirea demersului didactic materializate prin consiliere, sponsorizare cu materiale, utilaje şi echipamente specifice, angajare.

Au fost încheiate două parteneriate externe pentru instruire practică cu Germania şi Spania.

Alternative educaţionale practicate în unităţi de învăţământ de stat

Alternativa educaţională

Nr.unităţi/grupe/clase Nr elevi/nivel Nr. cadre didactice

Alternativa educaţională Waldorf

1 grupă Grădiniţa PP nr. 291 liceu cu clasele I-XII

3 grupe grădiniţă

274 din care: 85 nivel preşcolar

26

STEP BY STEP

4 unităti şcolaredin care:

2 unităţi şcolar cu ciclul primar cu clasele I-IV

2 unităţi şcolare cu câte o clasă ciclul primar

248 22

FREINET 3 unităţi şcolare

din care:1 unitate –

una grupă preşcolari şi 1 clasă în mediul rural

2 unităţi în mediu urban cu 1 clasă fiecare

93 din care: 25 nivel preşcolar

4

Practicarea alternativelor educaţionale – Freinet, Step by Step, Waldorf la nivelul municipiului şi al judeţului ilustrează respectarea pluralismului educaţional promovat de legea învăţământului. Alternativele educaţionale se constituie într-o ofertă educaţională recunoscută şi promovată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Alternativele educaţionale respectă curriculumul naţional sau funcţionează după planuri cadru aprobate de M.Ed.C. Percepţia alternativelor educaţionale la nivelul comunităţii este pozitivă fapt demonstrat şi prin cererile unităţilor şcolare privind constituirea de grupe/clase. Practicarea alternativelor este făcută de personal didactic calificat, cu un procentul ridicat de cadre didactice titulare şi cu gradul II şi I în alternativele Freinet şi Step by Step; De remarcat preocuparea conducerii unităţilor de învăţământ pentru promovarea alternativelor, pentru:

- informarea corectă şi sensibilizarea părinţilor; - organizarea unor activităţi în parteneriat şcoală-grădiniţă; - diversificarea acţiunilor de promovare a alternativelor în vederea recrutării elevilor.

De asemena, Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş susţine acţiunile de promovare a alternativelor educaţionale prin:

- întâlniri de lucru ale cadrelor didactice cu teme punctuale; - constituirea cercului metodic al cadrelor didactice din alternative; - constituirea colectivului de metodişti în alternative educaţionale cu avizul CNAE pentru fiecare alternativă în parte - realizarea unor acţiuni interjudeţene cu sprijinul inspectoratelor şcolare interesate.


- 106 -

PROGRAME DE FORMARE A CADRELOR DIDACTICE ŞI MANAGERILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR ANUL 2002 Din fondurile Proiectului de Reformă a Învăţământului Preuniversitar, cofinanţat de Guvernul României şi Banca Mondială, s-a organizat un curs de formare pentru profesorii coordonatori ai activităţilor educative din şcoli la care au participat 140 de cadre didactice şi un curs de Management de proiecte, la care au participat 40 de cadre didactice. De asemenea în colaborare cu Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea Politehnica Timişoara, s-a organizat programul de perfecţionare periodică o dată la cinci ani la care au participat 655 de cadre didactice. Prin Casa Corpului Didactic Timiş s-au derulat următoarele programe de formare:

- abilitare curriculară (396 participanţi); valenţe ale activităţilor de predare învăţare (62 participanţi); formarea profesorilor mentori (103 participanţi); managementul inspecţiei şcolare (24 participanţi); concepere şi management de proiect (25 participanţi).

ANUL 2003 Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş în colaborare cu Casa Corpului Didactic Timiş a organizat pentru inspectorii şcolari nou numiţi în funcţie un curs cu tema Managementul inspecţiei şcolare. Prin Casa Corpului Didactic Timiş s-au derulat următoarele programe de formare:

- comunicare eficientă şi abordarea situaţiilor conflictuale (78 participanţi); managementul formării continue centrat pe şcoală (28 participanţi); tehnologia informaţiei şi comunicaţiei (276 participanţi); alternativa pedagogic freinet (89 participanţi); managementul clasei (41 participanţi); acces şi diversitate în educaţie (21 participanţi); managementul activităţilor extracurriculare (105 participanţi); curs de formare pentru secretari şcolari (51 participanţi); evaluarea o abordare sistemică (22 participanţi); învăţarea în contextul educaţiei contemporane (46 participanţi); metoda proiectelor la vârste timpurii (123 participanţi).

ANUL 2004 La sugestia Ministerului Educaţiei şi Cercetării s-a organizat pentru profesorii care predau în licee, un curs de iniţiere în utilizarea calculatorului, la care au participat 796 de cadre didactice. Pentru managerii din unităţile de învăţământ s-a organizat cursul cu tema Management educaţional, la care au participat 38 de directori. În limita fondurilor alocate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării au fost cuprinse în programul de perfecţionare periodică o dată la cinci ani 132 de cadre didactice, acestea parcurgând un modul al programului în urma căruia au acumulat 30 de credite profesionale transferabile. Prin Casa Corpului Didactic Timiş s-au derulat următoarele programe de formare:

- abilitare curriculară (60 participanţi); management educaţional (60 participanţi); tehnologia informaţiei şi comunicaţiei (180 participanţi); consiliere şi orientare (40 participanţi), educaţie pentru sănătate (20 participanţi); educaţie civică (20 participanţi); formarea profesorilor mentori (70 participanţi); şcoala părinţilor (106 participanţi); managementul clasei (75 participanţi); educaţia incluzivă (75 participanţi) didactica specialităţii (71 participanţi),

ANUL 2005 Pentru cele 132 de cadre didactice incluse în anul 2004 în programul de perfecţionare periodică, în colaborare cu Fundaţia EOS Timişoara – furnizor de formare acreditat de Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar, a fost organizată parcurgerea celui de-al doilea modul al programului de formare. De asemenea au fost incluse într-un program de perfecţionare periodică 100 de cadre didactice din învăţământul primar şi preşcolar. Prin Casa Corpului Didactic Timiş s-au derulat următoarele programe de formare:

- didactica specialităţii (218 participanţi); consiliere şi orientare (80 participanţi); tehnologia informaţiei şi comunicaţiei (101 participanţi); educaţie economică (28 participanţi); concepere şi management de proiecte europene (103 participanţi); practici incluzive la clasă (110 participanţi); managementul clasei (72 participanţi); consiliere în inovaţie pedagogică (85 participanţi).

ANUL 2006 În anul 2006 au fost cuprinse în programe de perfecţionare periodică următoarele categorii de cadre didactice şi manageri: 140 de profesori, 100 cadre didactice din învăţământul preşcolar şi primar, 50 de manageri şcolari. Prin Casa Corpului Didactic Timiş s-au derulat următoarele programe de formare:

- abilitare curriculară ( 62 participanţi); consiliere şi orientare (82 participanţi); educaţie mentală şi emoţională (115 participanţi); teoria inteligenţelor multiple (91 participanţi); metode moderne de învăţare şi evaluare (71 participanţi); concepere şi elaborare de proiecte europene (206 participanţi); practici incluzive la clasă ( 53 participanţi); managementul clasei (40 participanţi);


- 107 -

management financiar pentru directorii de unităţi şcolare (45 participanţi); managementul organizaţiei (20 participanţi).

În anul şcolar 2006/2007 au fost cuprinse în programe de formare acreditate de Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar, 606 cadre didactice, după cum urmează:

Public ţintă Nr.de participanţi

Educatoare

129

Învăţători

135

Profesori de diferite discipline

342

TOTAL 606

De asemenea au fost cuprinşi în programe de formare acreditate în domeniul managementului educaţional şi şcolar, 50 de manageri de unităţi şcolare din judeţ. Prin Casa Corpului Didactic Timiş, pe parcursul anului şcolar 2006/2007 s-au derulat următoarele programe de formare:

Nr. crt.

Titlul programului

Nr. de cadre didactice participante

1 Consiliere şi orientare 1226

2 Metode de predare activă şi gândire critică 161

3 Inteligenţă emoţională 156

4 Managementul conflictelor 138

5 Management prin calitate totală 120

6 Iniţiere în utilizarea calculatorului personal

44

7 Proiectul de amenajare a Centrelor de Informare şi documentare

20

8 Sensibilizare şi informare privind proiectul CDI 20

9 Concepere şi elaborare de proiecte cu finanţare europeană

61

10 Experimente şi aplicaţii în predarea fizicii 55

11 Cetăţenie europeană non-formală 64

12 Metode moderne de predare şi învăţare 50

13 Educaţie incluzivă 53

14 Iniţiere IT – AEL modul I 37

15 Educaţia centrată pe elev 25

16 Creativitatea în procesul didactic 22


- 108 -

17 Educaţia interculturală 34

18 Evaluarea didactică între demers şi realizare 20

TOTAL 2306

Alocaţii de fonduri prin HG pentru Municipiul Timişoara

Alocat HG/

2006 ISJ Timis

Alocat HG 2006 Consiliul Local Nr crt Unitatea Natura

lucrărilor HG 615

(mii lei)

HG 1001

(mii lei)

HG 1262 (mii lei)

HG 1426(mii lei)

HG 1625

(mii lei)

HG dec (mii lei)

Total

1 Grup Şcolar Transport Căi Ferate

Reab. - 180 70 60 310

2 Şcoala cls I-VIII nr. 9 RK - 100 60 1603 Grădiniţa PP12 Invest. 250 2504 Şcoala cls I-VIII nr. 1 100 1005 Şcoala cls I-VIII nr. 2 160 40 2006 Şcoala cls I-VIII nr. 11 100 200 3007 Colegiul Naţional de

Artă „ I. Vidu” 150 70 220

8 Grădiniţa PP26 160 100 2609 Grădiniţa PP 32 100 150 250

10 Grădiniţa PP 53 170 80 25011 Grădiniţa PN 22 90 50 14012 Grup Şcolar „E.

Ungureanu” 400 200 100 700

13 Grup Şcolar Silvic 250 40 29014 Grup Şcolar de Chimie

„Azur” 150 150

14 Şcoala cls I-VIII nr. 16 40 4015 Şcoala cls I-VIII nr. 27 50 5016 Şcoala cls I-VIII nr. 22 50 50

17 Grup Şcolar „ I. Drăcea”

40 40

TOTAL 280 1750 900 570 260 3760TOTAL GENERAL 280 3480 3760

În programul de campusuri şcolare finanţat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş a făcut propuneri de reabilitare a imobilelor, conform tabelului de mai jos:

Nr. crt. Unitatea Şcolară Tip lucrare

1 Grup Şcolar Industrial Electrotimiş Reabilitare

2 Colegiul Tehnic De Vest Campus Nou 3 Grup Şcolar Energetic Reabilitare

4 Grup Şcolar Industrial "Emanuil Ungureanu" Reabilitare

5 Colegiul Tehnic "Henri Coandă" Reabilitare

6 Grup Şcolar Agricol "Iulian Drăcea" Reabilitare

7 Grup Şcolar De Industrie Alimentara Reabilitare


- 109 -

8 Colegiul Tehnic Campus Nou

9 Grup Şcolar De Chimie şi Protecţia Mediului "Azur" Reabilitare

Din bugetul local, în perioada 2002 - 2006 au fost alocaţi 5.981,33 mii lei, pentru lucrări de investiţii, reparaţii, echipamente, mobilier şi dotări, după cum urmează: reparaţii şi construcţii la clădirile din unităţile preşcolare şi şcolare, achiziţionare de maşini şi mijloace de transport, achiziţionare de mobilier, aparatură, birotică şi alte active corporale şi fixe. PROIECTE DE COOPERARE CU FINANŢARE EUROPEANĂ Proiectele din cadrul Programului sectorial Comenius şi Leonardo da Vinci facilitează schimbul de bune practici educaţionale şi de formare pentru şcolile din învatamantul timişean, contribuind in acest fel la dezvoltarea capacitatii institutiilor scolare de a oferi servicii educationale la standarde europene. A devenit deja , de domeniul evidentei faptul ca o scoala care participa , in mod regulat , la proiecte de cooperare internationala creeaza o „valoare adaugata” sporita, deci educatie de calitate.

In cele ce urmeaza ne vom referi la toate activitatile desfasurate in 2006-2007 (inclusiv proiectele care au fost castigate pentru a fi derulate in anul scolar 2007/2008). Analiza are la baza date furnizate de catre Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale, I.S.J. Timis, precum si alte surse de informare: rapoarte, chestionare, ghiduri de interviu, baze de date disponibile etc.

Tip Unitatea de înv. An şcolar

Nr. Proiecte Anul 1 Anul 2 Anul 3 PS PL PDS LdV coordonator partener

2005-2006

12 6 2 4 6 2 1 3 4 8

2006-2007

15 12 2 1 7 3 1 4 4 11

2007-2008

15 - 7 7 8 0 0 7 8 7

PS = PROIECT SCOLAR PL= PROIECT LINGVISTIC PDS = PROIECT DE DEZVOLTARE SCOLARA LdV= PROIECT LEONARDO DA VINCI

PS si PDS au devenit din anul 2007 proiecte multianuale, o dată cu lansarea Programului Life Long Learning 2007-2013 iar PL proiecte multilaterale. Distributia pe localitati a proiectelor la nivelul judetului rezulta din urmatorul tabel:

An şcolar Timişoara Lugoj Făget Jimbolia Variaş Lovrin 2005-2006 7 3 - 1 1 - 2006-2007 8 4 - - 1 1 2007-2008 8 3 1 - 1 1

Proiectele de cooperare continua sa fie derulate in special in mediu urban mai ales în Timişoara, in vreme ce şcolile din mediul rural sau din zonele dezavantajate sunt slab reprezentate (rural – numai Şcoala cu clasele I-VIII Variaş are un proiect şcolar in anul al 3-lea de derulare si Grup Şcolar „Romulus Paraschivoiu” Lovrin –proiect şcolar in anul 2 de derulare).

Ca urmare a activităţilor de informare, consiliere si formare la nivelul judeţului au fost obţinute de către unităţile de învăţământ din fonduri europene următoarele sume:

Anul şcolar 2006-2007: Proiecte Leonardo da Vinci : 69.480 E Proiecte Comenius 1 : 52.368 E

Comenius 22c: 24.560 E Arion: 1.200 E Total: 147.608 Euro


- 110 -

Anul şcolar 2007-2008: Proiecte Leonardo da Vinci : 259.190 E Proiecte Comenius 1 : 48.000 E

Comenius 22c: 8.500 E Arion: 1.200 E Total: 316.890 Euro

Activitatea de cercetare este de tradiţie, desfăşurându-se prin programe instituţionalizate, derulate în colaborare cu diferite alte universităţi din lume. Cercetarea se organizează în cadrul centrelor de cercetare din cadrul facultăţilor şi individual prin participarea la competiţia naţională de granturi CNCSIS, granturi CEEX, granturi ale Academiei Române, dar şi contracte de cercetare sau prestări servicii cu terţi (întreprinderi de stat sau private, organizaţii non-guvernamentale). De asemenea, membrii comunităţilor academice colaborează pe diverse teme cu Primăria Municipiului Timişoara, ADR, Consiliul Local, Consiliul Judeţean, organizaţii neguvernamentale şi alte centre de cercetare din ţară şi străinătate. Programele de cercetare internaţionale sunt derulate prin programe de tip PHARE, PP6, proiecte Leonardo da Vinci, programe Socrates, Erasmus, având ca parteneri principali Ministerul Integrării Europene, Comisia Europeană, JARABEE, Agenţia Naţională Leonardo, precum şi universităţi şi institute de cercetare cu care există acorduri de cooperare. La iniţiativa Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare in Domeniul Educaţiei si Formarii Profesionale şi sub patronajul Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost lansat concursul de certificare a unităţilor de învăţământ ca Şcoli europene. In anul şcolar 2005- 2006 şi-au depus candidatura 3 unităţi de învăţământ: Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Timişoara, Liceul Teoretic „N.Lenau” Timişoara, Liceul Teoretic „J.L.Calderon” Timişoara. Liceul Teoretic „N.Lenau” Timişoara a fost distins cu Certificatul de Şcoală Europeană. În anul şcolar 2006-2007 si–au depus candidatura trei unităţi de învăţământ pentru obţinerea Certificatului de Şcoala Europeană. Unităţile: Colegiul Naţional „C. Brediceanu” Lugoj şi Grup Şcolar Electrotimiş au câştigat pentru o perioada de trei ani Certificatul de Şcoală Europeană. In parteneriatele europene care promovează modelele de bună practică, interculturalitatea, tradiţiile şi cetăţenia europeană sunt implicate un număr de 146 de unităţi de învăţământ din judeţul Timiş. Relaţia cu autorităţile publice judeţene a permis finanţarea în anul 2007 a unui număr de 80 de unităţi de invăţământ cu buget total alocat de 230.000lei, buget ce a permis susţinerea unui număr de 220 de proiecte propuse de unităţile de învăţământ. Pentru anul 2008 sunt finanţate 422 de proiecte cu un buget de peste 306.000 lei, pentru un numar de 110 unităţi de învăţământ. Invăţământul universitar în prezent, cuprinde 8 instituţii în municipiul Timişoara - faţă de 9 în anul 2000- dintre care 4 sunt de stat - Universitatea Politehnică, Universitatea de Vest, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” şi Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, iar alte 4 sunt private - Universitatea “Mihai Eminescu”, Universitatea “Tibiscus”şi Facultatea de Management Turistic şi Comercial “Dimitrie Cantemir”, Universitatea „Ioan Slavici”. Timişoara, reprezintă unul din cele mai importante centre universitare din ţară, fiind caracterizat prin marea diversificare a disciplinelor de studiu, cele opt universităţi având în structura lor 46 de facultăţi, adică 6,69% din numărul total de facultăţi existente la nivel naţional - ce asigură instruirea a 6% din totalul studenţilor din învăţământul superior românesc. Potenţialul ridicat de pregătire profesională pe care îl oferă acestea, datorită calităţii cadrelor didactice şi a colaborărilor permanente cu alte instituţii din ţară şi din străinătate, determină atragerea studenţilor atât din Timişoara şi de pe raza judeţului Timiş cât şi din alte judeţe. În anul universitar 2004 - 2005 existau 43.511 de studenţi înscrişi în universităţi, dintre care 38.607 studenţi frecventau cursurile în facultăţi ale universităţilor de stat iar 4.904 studenţi, pe cele ale facultăţilor din universităţile private. Faţă de anul universitar 2003 - 2004 numărul facultăţilor s-a redus, dar numărul cadrelor didactice şi mai ales cel al studenţilor a crescut cu 0,4%, respectiv 4,94%. În anul universitar 2007-2008 numărul studenţilor înscrişi la universităţile timişorene a crescut semnificativ, fiind peste 50.000 studenţi. Un procent de aproximativ 50% din studenţi sunt înscrişi la Universitatea de Vest şi aproximativ 25% la Universitatea Politehnica, urmate apoi în ordine de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Universitatea de Medicină şi Farmacie iar dintre universităţile particulare Universitatea Ioan Slavici este situată pe primul loc, fără a depăşi totuşi numărul de studenţi înscrişi la universităţile de stat.


- 111 -

După cum se poate remarca din tabelul prezentat mai jos, ponderea cea mai mare o reprezintă învăţământul universitar de stat – 81% din totalul studenţilor, în instituţiile de învăţământ superior private fiind înscrişi circa 19% din totalul studenţilor. Este de remarcat diversitatea formelor de pregătire universitară oferite în Timişoara: învăţământ superior de zi, fără frecvenţă, la distanţă, cursuri postuniversitare, masterat, doctorat.

Situaţia învăţământului superior din Municipiul Timişoara – anii universitari 2004 – 2008

Nr. crt

Denumirea Universităţii Forma de învăţământstat/privat

Anul şcolar Număr facultăţi

Număr studenţi

Număr cadre

didactice2004 -2005 11 13.756 8042005 -2006 11 13.603 7512006 -2007 10 13.129

772

1 Universitatea “Politehnica” stat

2007-2008 10 13.907 770

2004-2005 11 20.413 7792005-2006 11 21.733 7582006-2007 11 23.866 1.286

2 Universitatea de Vest stat

2007-2008 11 24.380 1.6952004-2005 3 3.916 7112005-2006 3 4.014 7272006-2007 3 4.162 748

3 Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”

stat

2007-2008 3 4.312 7702004-2005 6 7.014 3172005-2006 6 7.305 3232006-2007 6 7.113 332

4 Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară

stat

2007-2008 6 7.064 3352004-2005 2 515 402005-2006 2 486 422006 -2007 2 465 30

5 Universitatea “Mihai Eminescu”

privat

2007-2008 2 536 302004-2005 8 2.179 1092005-2006 9 2.269 1122006-2007 9 3.158 119

6 Universitatea “Tibiscus” privat

2007-2008 9 3.351 1102004-2005 1 1.261 202005-2006 1 1.196 20

7 Facultatea de Management Turistic şi Comercial “Dimitrie Cantemir”

privat

2006-2007 1 1.777 232004-2005 2 929 432005-2006 2 1.173 432006-2007 2 1.676 43

8 Universitatea „Ioan Slavici” privat

2007-2008 2 2.519 432004-2005 44 49.983 2.7762005-2006 45 51.779 2.749

TOTAL

2006-2007 - 48.541 2.848 Ofertele educaţionale se încearcă să fie racordate cât mai concret la cerinţele pieţei de muncă şi ale avansului tehnologic în domeniile studiate, se încearcă intensificarea cooperării cu potenţialii beneficiari în vederea aplicării rezultatelor cercetărilor universitare, deşi capacitatea de cercetare ştiinţifică nu este încă folosită în ritmul necesar pentru evoluţia societăţii. Bazate pe folosirea noilor tehnologii şi pe valorile cunoaşterii - se constată o creştere cantitativă şi calitativă a lucrărilor de cercetare universitară deşi cu o relativ slabă integrare a studenţilor în acest tip de activitate. Dotarea cu tehnică de vârf este încă insuficientă (o medie de 16 studenţi/calculator), iar unele spaţii de învăţământ în universităţile de stat


- 112 -

prezintă o stare de degradare accentuată - fondurile pentru extindere şi dezvoltare fiind insuficiente. Majoritatea căminelor studenţeşti au dotări tehnico-edilitare învechite şi spaţii insuficiente pentru cazare. In ceea ce priveşte fondul de carte pus la dispoziţia studenţilor, se remarcă un volum important de carte de specialitate, încercând să corespundă cât mai bine nevoilor de informare oferite de tehnica actuală. A crescut numărul de abonamente la publicaţii externe de specialitate, nu au fost create încă biblioteci universitare virtuale, iar fondul de carte este în mare parte, învechit. 2. CERCETAREA Cercetarea, prin caracterul specific al activităţii sale, poate contribui efectiv la dezvoltarea economică şi socială locală, fie prin descoperiri, invenţii, inovaţii fie, în cazul cercetării aplicate, prin sprijinirea întreprinderilor productive, prin înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii în noi domenii de activitate, prin susţinerea obiectivelor de dezvoltare de interes local/regional care necesită know-how specific, prin sprijinirea administraţiei locale. Unităţile de cercetare din judeţul Timiş (institute, centre, staţiuni, oficii, etc.) sunt concentrate în special în Municipiul Timişoara şi activează în diverse domenii ale ştiinţei: medicină, sănătate publică, agricultură, silvicultură, ingineria şi protecţia mediului, echipamente şi tehnologii de sudare, sudură şi încercări de materiale, ecologie (inclusiv ecologie industrială), chimie, electrochimie, agrochimie, informatică, construcţii şi materiale de construcţii, pedologie etc. Activitatea propriu-zisă de cercetare ştiinţifică reprezintă doar o parte din sfera de activitate a unităţilor de cercetare, deoarece gama de servicii oferite este mai largă, cuprinzând servicii de consultanţă, studii şi analize, asistenţă şi expertiză tehnică, calificare personal, materializate în contracte de cercetare şi de prestări servicii încheiate cu terţii - societăţi comerciale, ONG-uri, autorităţi ale administraţiei publice locale. Direcţiile principale de cercetare ale institutelor sunt în conformitate cu Planul naţional de Cercetare – Dezvoltare şi ariile tematice europene, iar proiectele de cercetare sunt în cea mai mare parte construite pe baza unor largi parteneriate locale, naţionale şi internaţionale. În unităţile de cercetare din Timişoara se desfăşoară atât activităţi de cercetare fundamentală, cât şi aplicativă, orientată spre nevoile industriei, pe baza unor proiecte finanţate prin Programul de Cercetare de Excelenţă CEEX şi Planul Naţional de Cercetare – Dezvoltare PNCDI 2, dar există şi numeroase proiecte încheiate direct cu industria pentru rezolvarea unor probleme curente. Se constată participarea personalului atestat cu lucrări ştiinţifice la un număr mare de conferinţe naţionale şi internaţionale, publicarea de articole în reviste de specialitate cotate ISI, participarea la programe europene şi internaţionale (Phare, Copernicus, PC6, Nato, Cost etc), participarea cu proiecte în cadrul programelor interne de cercetare Orizont 2000, Matnantech, Infosoc, Mener, Relansin, Viasan, Ceres, Calist, Infratech, Biotech, Agral, Programul Nucleu, Programul Cercetarea de Excelenţă (CEEX) etc. De asemenea, personalul angrenat în activitatea de cercetare s-a implicat în organizarea de manifestări ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională, colaborări internaţionale cu unităţi de cercetare din Italia, Suedia, Germania, Ungaria, Serbia, Croaţia, Slovacia, Bulgaria, Anglia, Austria, Olanda, Grecia, Republica Moldova, Polonia, etc. Personalul atestat participă de asemenea la simpozioane locale cum sunt „Zilele Academice Timişene”, „Tinerii şi Cercetarea Multidisciplinară”. În ceea ce priveşte resursele umane implicate în activitatea de cercetare, este foarte greu de apreciat cu exactitate numărul persoanelor care desfăşoară lucrări de această natură. Se poate aprecia totuşi media de vârstă în scădere (31-50 ani), datorită angajării tot mai multor tineri în această activitate. La personalul angajat direct în unităţile de cercetare se adaugă personalul didactic din universităţi implicat parţial sau temporar în activităţi de cercetare ştiinţifică. Conform datelor furnizate de Direcţia generală a Finanţelor Publice, la sfârşitul anului 2006 În Timişoara funcţionau 24 de unităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţele fizicii şi ale naturii şi alte 5 unităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe socio-umane. Principalele unităţi de cercetare din Timişoara sunt următoarele:

• Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sudură şi Încercări de Materiale ISIM Timişoara (în cadrul căruia funcţionează „Centrul de excelenţă în domeniul sudării cu ultrasunete”)


- 113 -

• Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensată • Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare INCD-ECOIND - sucursala Timişoara • Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor INCERC -

filiala Timişoara • Institutul de Cercetare, Proiectare şi Producţie Experimentală pentru Construcţii şi Materiale de

Construcţii Procema - filiala Timişoara • Institutul de Chimie Timişoara al Academiei Române • Academia Română - filiala Timişoara (în cadrul căreia activează Centrul de Cercetări Tehnice

Fundamentale Avansate, Colectivul de Cercetare Ştiinţifică Dezvoltare Rurală Durabilă a României, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu” şi Observatorul Astronomic)

• Institutul de Medicină Legală • Institutul de Sănătate Publică „Prof. Dr. Leonida Georgescu” I.S.P. Timişoara • Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice I.C.A.S. Timişoara • Institutul E - Austria • Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice O.S.P.A. Timişoara • Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Cultura Pajiştilor Timişoara • Institutul de Boli Cardio-vasculare • S.C. Tehnologii şi Echipamente de Sudare S.A. etc.

Majoritatea dintre unităţile enumerate mai sus sunt afiliate la Asociaţia pentru Cercetare Multidisciplinară din Zona de Vest a României (ACM-V). Având sediul în Timişoara, ACM-V este o organizaţie profesională care concentrează principalele forţe de cercetare, dezvoltare şi inovare din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Fac parte din ACM-V cercetători ştiinţifici persoane fizice, institute de cercetare ştiinţifică, universităţi, centre de cercetare, catedre universitare, staţiuni de cercetare. ACM-V a organizat în perioada 2002 - 2007 simpozioanele „Cercetare Multidisciplinară regională”, „Tinerii şi Cercetarea Multidisciplinară” a participat la un număr mare de simpozioane internaţionale organizate în străinătate şi a avut numeroase expuneri, cursuri şi conferinţe în perioada 2003-2006. ACM-V colaborează pe baza unor convenţii cu organizaţii de cercetare şi universităţi din Novi Sad - Serbia şi Muntenegru şi Szeged - Ungaria. Dotarea unităţilor de cercetare a început din 2006 să se înnoiască masiv după ce programul CEEX a permis alocarea a 40% din bugetul proiectelor mari (de până la 1.500.000 lei) pentru achiziţia de echipamente şi aparatură de cercetare modernă. Cercetarea instituţionalizată se completează cu cercetarea ştiinţifică desfăşurată în universităţi. Cercetarea universitară este desfăşurată de colective alcătuite din cadre didactice, doctoranzi şi studenţi în ani terminali. În Timişoara - unul dintre cele mai importante centre universitare din ţară - cercetarea ştiinţifică constituie un obiectiv de bază al personalului academic din universităţi. Preocuparea universităţilor pentru performanţă este susţinută de existenţa a numeroase centre de cercetare acreditate de CNCSIS (Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior) - multe dintre ele înfiinţate începând cu anul 2001 - precum şi a centrelor de excelenţă. În cadrul Universităţii de Vest există în prezent în cadrul catedrelor şi departamentelor 27 centre de cercetare, dintre care 21 sunt acreditate şi 6 sunt în curs de acreditare. Cercetarea se organizează în cadrul acestor centre şi individual prin participarea la competiţia naţională de granturi CNCSIS, granturi CEEX, granturi ale Academiei Române, dar şi contracte de cercetare aplicată (întreprinderi de stat sau private, organizaţii non-guvernamentale). Membrii comunităţilor academice din Universitatea de Vest colaborează pe diverse teme cu Primăria Municipiului Timişoara, ADR, Consiliul Local, Consiliul Judeţean, organizaţii neguvernamentale şi alte centre de cercetare din ţară şi străinătate. Programele de cercetare internaţionale desfăşurate în cadrul Universităţii de Vest sunt derulate prin programe de tip Phare, FP 6, proiecte Leonardo da Vinci, programe Socrates, Erasmus, având ca parteneri principali Ministerul Integrării Europene, Comisia Europeană, Jarabee, Agenţia Naţională Leonardo, precum şi alte universităţi şi institute de cercetare pe baza unor acorduri de cooperare. Universitatea de Vest, prin facultăţile şi departamentele sale, organizează simpozioane cu participare naţională şi internaţională. În cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” există 10 centre de cercetare acreditate CNCSIS. Unele centre deţin aparatură performantă. Personalul implicat în cercetare s-a evidenţiat prin manifestările ştiinţifice cu participare internaţională organizate, prin premiile şi distincţiile obţinute la nivel naţional şi internaţional, prin participarea la numeroase congrese internaţionale, la programe europene şi


- 114 -

internaţionale, colaborări internaţionale cu alte centre de cercetare din U.S.A., Austria, Germania, New Mexico, Ungaria, Franţa, Israel etc. În cadrul Universităţii Politehnica cercetarea este organizată la nivel de centre de cercetare, acreditate de către CNCSIS. Există 3 centre naţionale, 22 de centre de cercetare, dintre care un centru de excelenţă, respectiv „Centrul de Cercetare pentru Mecanica Materialelor şi Siguranţa Structurilor CEMSIG”. Finantarea cercetarii stiintifice este asigura prin participarea la competitii nationale si internationale de atribuire de contracte de cercetare. Printre cele mai importante surse de finantare se numara Planul National de Cercetare Dezvotare Inovare (PNCDI), cu mai multe domenii de prioritate, programul de cercetare finantat de catre CNCSIS si granturile internationale. Universitatea Politehnica colaborează pe diverse teme cu autorităţile administraţiei publice locale. În cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole, la nivelul facultăţilor, există 7 centre de cercetare - dintre 4 sunt acreditate CNCSIS şi unul este centru de excelenţă, precum şi 12 laboratoare de cercetare dotate cu aparatură de vârf, 11 fiind în curs de acreditare. Personalul implicat în cercetare a organizat manifestări ştiinţifice cu caracter naţional, manifestări ştiinţifice cu participare internaţională, a derulat o serie de colaborări (contracte de cercetare, contracte de prestări servicii) cu Primăria Municipiului Timişoara şi cu diferite firme. În cursul anului 2007 universitatea a derulat 16 contracte de cercetare internaţionale în valoare de 333.504 euro. În ceea ce priveşte cercetarea desfăşurată în unităţile de învăţământ universitar particular, din datele furnizate pot fi menţionate Universitatea Tibiscus şi Universitatea „Ioan Slavici”. Cercetarea în cadrul Universităţii Tibiscus se desfăşoară în cadrul centrelor tematice având activităţi de cercetare proprii şi în cadrul unor consorţii, iar membrii comunităţii academice s-au evidenţiat în anul 2006 prin articolele şi cărţile publicate, prin comunicările la conferinţele ştiinţifice naţionale şi internaţionale. De asemenea, s-au încheiat contracte de cercetare cu diferite unităţi economice, ONG-uri. Universitatea „Ioan Slavici” activează în cadrul Parcului ştiinţific şi tehnologic Tim Science Park ca asociat, a organizat diverse conferinţe internaţionale în perioada 2000 - 2007 şi desfăşoară colaborări cu universităţi din Cehia, Ungaria, Italia şi Serbia. Incubatorul de afaceri şi Centru de Transfer Tehnologic în domeniul software Timişoara este un proiect iniţiat de către Primăria Municipiului Timişoara în vederea încurajării cercetării aplicate, stimulării iniţiativelor tinerilor şi dezvoltării IMM-urilor în domeniul tehnologiilor de vârf, software. Proiectul a fost realizat prin asocierea Consiliului Local al Municipiului Timişoara cu Consiliul Judeţean Timiş, Universitatea Politehnica şi IBD/GTZ Serviciul Integrat de Consultanţă pentru Economie al Germaniei în România. Asocierea a fost aprobată prin Hotărârea nr. 119/24.06.2003 de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi prin HCL nr.167/29.07.2003 a fost înfiinţat Parcul de Tehnologia Informaţiei Timişoara. De menţionat că iniţiativa a fost una de succes, întrucât de la înfiinţarea incubatorului doar 3 firme s-au retras, iar tot în această perioadă alte 3 firme au absolvit programul de incubare, nemaiavând nevoie de asistenţă. În prezent în Incubator îşi desfăşoară activitatea 12 firme, alte cereri fiind în curs de evaluare. În larg parteneriat a fost implementat proiectul „Tim Science Park”. Parcul Ştiinţific şi Tehnologic TIM SCIENCE PARK Timişoara s-a constituit prin asocierea în participaţiune între Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Electrochimie şi Materie Condensată (INCEMC) - Timişoara, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş", Fundaţia pentru Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici" din Universitatea Ioan Slavici Timişoara, SC Centrul de Cercetări Tehnologice „NIDE" SRL, Camera de Comerţ şi Industrie şi Agricultură Timişoara, SC ELBA SA ş.a., fiind inaugurat în anul 2006. Obiectivele înfiinţări acestor parcuri sunt: - dezvoltarea potenţialului ştiinţific, tehnologic şi economic la nivel regional - dezvoltarea sectorului industrial al tehnologiilor de vârf - transferul tehnologic de rezultate ale cercetării la agenţii economici interesaţi - valorificarea pe piaţă a rezultatelor cercetării româneşti - stabilizarea specialiştilor cu performanţe profesionale în domeniile cercetării şi învăţământului superior - crearea de noi locuri de muncă în domeniul tehnologiilor avansate - stimularea potenţialului inovativ şi tehnico-ştiinţific al personalului angajat în cercetare - formarea tinerilor pentru activitatea de cercetare şi integrarea studenţilor şi absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior în mediul socio-economic


- 115 -

- orientarea universităţilor şi a unităţilor de cercetare spre mediul economic şi social - atragerea companiilor străine pentru a investi în activităţi de transfer tehnologic. Se constată în ultimul timp trecerea de la cercetarea pură la cercetarea aplicată, fapt care a permis unităţilor de cercetare identificarea unor noi surse de finanţare prin încheierea unor contracte direct cu industria, adiţional ajutorului financiar oferit de stat prin Programul de Cercetare de Excelenţă CEEX şi Planul Naţional de Cercetare – Dezvoltare PNCDI 2. De asemenea din anul 2007 există posibilitatea participării cu proiecte în cadrul Programului Operaţional Sectorial, axa prioritară 2 „Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare”. Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică sunt factori esenţiali în asigurarea atingerea obiectivului Strategiei de la Lisabona – realizarea unei economii puternice, bazată pe cunoaştere, capabilă de creştere economică durabilă şi asigurarea de locuri de muncă mai bune şi mai numeroase. 3. CULTURA Spaţiu multicultural şi multietnic, oraş ce se află situat la confluenţa dintre Occident şi Orient, Timişoara este un model de convieţuire armonioasă între numeroasele grupuri etnice care îl compun. Bogata tradiţie culturală acumulată, conferă oraşului o identitate proprie şi un grad de civilizaţie ce face ca acesta să aparţină nemijlocit spaţiului cultural european. Din punct de vedere istoric, tradiţia culturală a oraşului a evoluat astfel: − 1753 – primele mărturii legate de existenţa teatrului la Timişoara; − 1758 – prima sală de teatru amenajată din fonduri publice, trupe ambulante din Berlin, Viena, Pesta

susţin spectacole în limba germană şi mai apoi maghiară ; − 1792 – aflăm din "Calendarul teatral din Gotha" titlurile concertelor ce au avut loc în Timişoara; − 1814 – premiera piesei "Viaţa şi faptele lui Faust" de Joseph Strauss stabilit aici pentru scurt timp ca

"Musikdirektor"; − 1828 – prima revistă de profil teatral "THALIA" scrisă în limba germană; − 1831 – apare bisăptămânalul în limba sârbă " Albina din Sud" − 1846 – concertează Franz Liszt, Johann Strauss – fiul, cu orchestra sa, Cornelia Creţu Hollosy; în

această periodă se stabilesc la Timişoara muzicieni de valoare; − 1867 – se înfiinţează Societatea Sârbească pentru Cântec; − 1868 – Trupa Pascaly şi Mihai Eminescu joacă la Timişoara; − 1869 – se înfiinţează "Casina Română" din Cetate şi Fabric - societate de lectură în limba română; − 1870 – primul spectacol de teatru în limba română, viaţa teatrală asigurată de trupe de amatori din oraş şi de turneele unor renumite trupe profesioniste. De-a lungul timpului au jucat aici mari actori ai teatrului românesc precum: I.C. Nottara, Lucia Sturdza Bulandra, Maria Ventura, Vasile Maximilian, Maria Filotti, Ştefan Braborescu, Elvira Godeanu;

− 1871 – se constituie "Societatea Filarmonică Timişoara" cu bogată activitate concertistică în plan local şi internaţional (turnee în zonă precum şi la Bratislava, Budapesta, Florenţa, Haga, Madrid, New York, Petersburg, Praga, Viena, Vrsec). Concertează la Timişoara personalităţi muzicale de renume precum: Johannes Brahms, Anton Door, Pablo de Sarasate, Bela Bartok, Pablo Casals, George Enescu, Traian Grozăvescu, Arthur Rubinstein şi mulţi alţii;

− 1872 – înfiinţarea "Societăţii de Istorie şi Arheologie", moment deosebit de important în cercetarea istorică a zonei Tisa-Mureş-Dunăre;

− 1873 – înfiinţarea "Societăţii de Ştiinţe Naturale"; − 1875 – se înfiinţează teatrul în limba germană "Franz Joseph", având sala proprie, actuala sală de

spectacol a Operei şi a Teatrului Naţional; − 1877 – apare revista de specialitate a Societăţii de Ştiinţe ale Naturii; − 1880 – apare "Luminătoriul", publicaţie bisăptămânală în limba română, de informare politică, socială şi

culturală, condusă de Pavel Rotariu − 1882 – se înfiinţează "Asociaţia Muzeală" ca instituţie specializată şi primeşte primul sediu stabil atribuit

muzeului; − 1885 – prin unirea Societăţii de Istorie şi Arheologie şi a Asociaţiei Muzeale se formează "Societatea

Muzeului de Istorie şi Arheologie". Personalităţi marcante precum Sigismund Ormos, Ioachim Miloia, Dionisie Linţea, Marius Moga, au sprijinit şi dezvoltat activitatea muzeală;

− 1900 – apare cinematografia prin spectacole cu pelicule de scurt metraj realizate în aer liber sau în săli improvizate;


- 116 -

− 1904 – este înfiinţată „Biblioteca publică cu caracter ştiinţific” a oraşului − 1920 – ia fiinţă asociaţia "Amicii muzicii" având o orchestră simfonică la care aderă instrumentişti din

Societatea Filarmonică Timişoara, finanţată şi de Primăria oraşului; − 1920 – apare “Ţara”, Ziar Popular Independent, cotidan ce-l are ca director pe Camil Petrescu; − 1920 – apare „Limba Română” - Foaie pentru limbă, artă şi literatură în Timişoara, avându-l ca director

pe Camil Petrescu; − 1923 – ia fiinţă "Asociaţia Artiştilor Plastici Bănăţeni"; − 1923 – apare revista literară bilunară "Vrerea" ce publică şi numeroase traduceri din literatura

universală; − 1926 – apare revista de cultură "Banatul" redactată de Aron Cotruş; − 1929 – apare publicaţia "Analele Banatului" periodic artistic-istoric, redactat de Ioachim Miloia; − 1933 – apare prima revistă de sociologie din ţară " Revista Institutului Social Banat-Crişana"; − 1934 – apare bilunarul artistic " Viaţa artistică"; − 1935 – “Luceafărul” în Timişoara, condus de Aurel Cosma jr., ediţie lunară, devine, în 1943, „Revista

Banatului” − 1936 – se constituie Asociaţia Scriitorilor români din Banat. Remarcăm contribuţia adusă, de-a lungul timpului, de revistele de specialitate: literare, teatrale, istorice, de sociologie şi de ştiinţe ale naturii, precum şi numeroasele publicaţii, procesului de informare a tuturor locuitorilor acestui oraş. În perioada interbelică, memoria culturală a oraşului Timişoara este înnobilată de prezenţa unor mari personalităţi literare ale ţării: Camil Petrescu, Lucian Blaga, George Călinescu, Cezar Petrescu, Ion Minulescu, Zaharia Stancu, personalităţi care au dăruit oraşului câte ceva din harul şi dragostea lor. Localizată strategic la contactul dintre Occident şi Orient, influenţată de diversele comunităţi etnice în special de cea germană, maghiară şi sârbă, Timişoara constituie un model de convieţuire armonioasă între numeroasele grupuri culturale ce o compun, supusă inevitabil înrâuririi cu acestea, dobândind astfel un important caracter multicultural, ce face din oraşul de pe Bega, al doilea pol cultural din ţară din punct de vedere al mărimii şi diversităţii ofertei culturale - primul fiind Bucureşti. Prin moştenirea culturală şi prin manifestările actuale, oraşul asigură locuitorilor săi o ofertă culturală diversificată, activitatea celor 12 instituţii culturale profesioniste venind să întregească statutul de puternic centru cultural naţional. Din evidenţele Direcţiei Regionale de Statistică, în anul 2005, în judeţul Timiş putem vorbi de un număr de 391 de biblioteci, dintre care 90 publice, având 6.130.642 de volume şi 138.055 de cititori înscrişi. În cursul aceluiaşi an au fost eliberate 2.260.280 volume faţă de aproximativ 2.523.000 în 2002. În ceea ce priveşte statistica Bibliotecii Judeţene din Timişoara, în anul 2006 au fost înregistraţi 58.307 utilizatori înscrişi faţă de 28.792 în 2002 şi 13.685 utilizatori activi faţă de 19.392 în 2002. Pe de altă parte, deşi tranzacţiile la împrumut au scăzut de la 504.216 în 2002 la 346.371 în 2006, vizitele la bibliotecă au crescut de la 210.000 în 2002 la 347.000 în 2006. În general putem vorbi despre o tendinţă de scădere a împrumuturilor efectuate la biblioteci şi, în acelaşi timp, de o creştere a numărului vizitelor la bibliotecă, tendinţă care se datorează, în mare parte, atât unei creşteri a nivelului de trai care face mai accesibil preţul cărţii, cât şi unei nevoi crescute de carte tehnică. Din patrimoniul cultural al oraşului fac parte 9 muzee, printre care Muzeul de Artă, Muzeul Banatului, Muzeul Satului Bănăţean, şi cel puţin 14 galerii de artă. În total, la nivelul judeţului, numărul muzeelor este de 34, având, în anul 2005, un număr de 430692 vizitatori, în creştere faţă de ultimii ani. Prin moştenirea culturală şi prin actuala diversitate, Timişoara este un puternic centru cultural naţional, asigurând locuitorilor oraşului o ofertă culturală diversificată. Timişoara concentrează toate instituţiile de teatru şi de spectacol ale judeţului, în număr de 8. În ceea ce priveşte anul 2006, un număr de 139236 spectatori au frecventat instituţiile de cultură din Timişoara, numărul acestora fiind astfel împărţit:

• teatre 20929 • teatru de pǎpuşi şi marionete 9550 • opera 21285 • filarmonica şi orchestre simfonice 9391 • ansambluri artistice 43000


- 117 -

Numărul total al evenimentelor culturale desfǎşurate în Timişoara în anul 2006 a fost de 758, dintre care:

numǎr de spectacole • teatre 308 • teatru de pǎpuşi şi marionete 155 • opera 107 • filarmonica şi orchestre simfonice 86 • ansambluri artistice 102

Faţă de anul 2005, putem constata o creştere evidentă, atât în ceea ce priveşte numărul total al participanţilor de la aproximativ 100000 la peste 130000, cât şi numărul evenimentelor culturale, de la 639 la 758. Printre punctele de referinţă ale vieţii culturale timişorene amintim instituţiile culturale precum Filarmonica Banatul, Opera Română, Teatrul Naţional, Teatrul pentru Copii şi Tineret “Merlin”, Muzeul Banatului, Biblioteca Judeţeană, Casa de Cultură a Municipiului Timişoara. Timişoara are privilegiul unic în estul Europei de a găzdui, în aceeaşi veche şi impozantă clădire, patru instituţii culturale cu profil diferit: Opera Română, Teatrul Naţional Timişoara, Teatru German, Teatrul Maghiar, care oferă spectacole în trei limbi: română, germană şi maghiară. Activitatea uniunilor de creaţie, spaţii de creaţie şi de reprezentare a oamenilor de cultură timişoreni contribuie la întregirea ofertei culturale. Uniunea Scriitorilor susţine şi stimulează viaţa literară a Banatului. Publicarea a mai mult de 3.000 de lucrări distinse cu numeroase premii, activitatea celor peste 180 de membrii, relevă calitatea de netăgăduit a vieţii literare ale acestui spaţiu cultural. În anul 2007 au fost publicate în volum un număr de 72 de lucrări, dintre care 14 au fost distinse cu diferite premii. Uniunea Artiştilor Plastici are astăzi mai bine de 170 de membri, artişti plastici cu notabile expoziţii realizate în ţară şi în străinătate. Toate acestea sunt completate în mod armonios de galeriile de artă, editurile, fundaţiile şi asociaţiile culturale, revistele culturale, care prin activitatea lor sporesc şi mai mult diversitatea ofertei culturale. Evenimentele importante desfăşurate până la declanşarea celui de-al doilea război mondial, stau mărturie tradiţiei culturale de netăgăduit a oraşului. Tradiţia multiculturală şi multietnică, formatoare a spaţiului de civilizaţie timişorean, a fost cadrul realizării coeziunii sociale, caracteristică acestui oraş. Această tradiţie conferă oraşului o identitate şi un grad de civilizaţie proprii. Spaţiul cultural timişorean a fost şi este un spaţiu cultural european. PATRIMONIUL ISTORIC SI CULTURAL AL TIMISOAREI Timişoara deţine cel mai extins areal de protecţie arhitecturală din România. Patrimoniul său arhitectural deţine 57 de monumente şi ansambluri de arhitectură şi 23 de grupuri de clădiri şi zone delimitate ca rezervaţii de arhitectură. Din punct de vedere arhitectural predominant este stilul baroc de influenţă vieneză, ce caracterizează clădiri precum: Domul romano-catolic, Palatul Guvernatorilor, Primăria Veche, Palatul Episcopal din str. Rodnei, Palatul Mercy, casele din frontul de nord al Pieţiei Unirii. Monumentele Sf. Treime din Piaţa Unirii şi Sf. Maria din Piaţa Libertăţii au fost sculptate la Viena şi transportate pe canalul navigabil Bega. La mijlocul sec. XIX majoritatea construcţiilor realizate au fost în stil neo-clasic, dar se face simţită şi prezenţa curentelor de factură romantică. Activitatea de construcţii civile cunoaşte un mare avânt, astfel se fac remarcate stilurile arhitectonice ale anilor 1900. Clădirile rămase fac parte din zestrea cea mai valoroasă a oraşului: imobilele din str. 3 August 1919, clădirile din Piaţa Plevnei, Camera de Comerţ din Piaţa Victoriei, Palatul Dauerbach, aripa veche a Hotelului Timişoara, Clădirea Băilor Neptun, Liceul Piarist, clădirea Regionalei CFR, etc.

• muzee 35081


- 118 -

În perioada interbelică apar clădiri construite în stil neo-românesc sau cubist. Clădiri precum: Institutul de Medicină şi căminul, Palatul Ciobanu, Casa de Cultură a Studenţilor, Liceul Comercial (actuala clădire a Primăriei Timişoara), Şcoala Politehnică cu căminele şi cantina etc. Amplul patrimoniu compus din valoroase bunuri mobile şi imobile, conferă un farmec aparte oraşului, sporindu-i atractivitatea atât din punct de vedere cultural cât şi turistic. În scopul prezervării şi valorificării patrimoniului istoric şi cultural al Timişoarei, în anul 2006, a fost lansat Proiectul "Reabilitarea Prudentă şi Revitalizarea Economică a Cartierelor Istorice din Timişoara", un parteneriat între Primăria Municipiului Timişoara (PMT) şi Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ), cu sprijinul Ministerului Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ). În cadrul acestui proiect sunt implicaţi numeroşi specialişti români şi străini, care vor identifica proiecte de dezvoltare urbană şi economică pe termen lung a cartierelor istorice şi vor pune bazele aplicării acestora. Totodată, vor fii întărite capacităţile instituţionale, administrative, legislative şi financiare ale administraţiei locale şi a instituţiilor partenere, pentru a garanta un proces de regenerare urbană sustenabil şi durabil. În vederea atingerii acestor scopuri a fost înfiinţat Centrul de Coordonare pentru Reabilitare Urbană Timişoara (CRUT. OFERTA CULTURALĂ Principalele instituţii, ce definesc conţinutul vieţii culturale timişorene, sunt: 1.) Opera Naţională Română Timişoara, înfiinţată în 1946, dezvoltă un repertoriu liric clasic adresându-se unui public specializat. Prin turneele realizate an de an în străinătate ea devine un purtător al imaginii culturale a oraşului Timişoara. 2.) Filarmonica „Banatul” Timişoara, înfiinţată în 1947, instituţie culturală de prestigiu, continuatoare a tradiţiei muzicale locale, devine un mesager al culturii timişorene utilizând, în acest demers, limbajul comun al muzicii. Acţiuni precum: Festivalul Timişoara Muzicală, Concursul Internaţional de Flaut, Săptămâna Muzicii Sacre, sunt câteva mărturii ale dimensiunii ofertei culturale a acestei instituţii. 3.) Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” Timişoara, creat în 1947, devenit un punct de reper în viaţa culturală locală, prin repertoriul bogat şi prin numele sonore care au activat pe scena sa. Această instituţie se bucură de o rată ridicată a participării locuitorilor la oferta culturală pusă la dispoziţie, prin Festivalul Dramaturgiei Româneşti Teatrul crează un spaţiu de afirmare a valorilor dramaturgiei româneşti, oferind publicului posibilitatea cunoaşterii şi încurajării creaţiei dramaturgice româneşti şi internaţionale 4.) Teatrul de Stat „Csikz Gergely” din Timişoara , fondat în 1953, ca formă de exprimare a culturii minorităţii maghiare, oferind accesul neîngrădit la cultură a acestui segment de populaţie. Teatrul Maghiar devine o instituţie din ce în ce mai dinamică, implicându-se, alături de Primăria Municipiului Timişoara, în ample acţiuni socio-culturale, precum Sărbătoarea Saltimbancilor, oferită tuturor locuitorilor oraşului. 5.) Teatrul German de Stat Timişoara, funcţionează sub forma actuală din 1953, fiind continuatorul tradiţiei teatrale în limba germană. Oferta sa culturală cunoscută pe plan local, zonal şi internaţional, este menită a satisface nevoile culturale nu numai ale minorităţii germane dar şi ale multor iubitori ai culturii şi civilizaţiei germane. Ultimele trei instituţii enumerate mai sus formează un ansamblu cultural unic în Estul Europei ce demonstrează apartenenţa spaţiului cultural timişorean la valorile culturii şi civilizaţiei europene. 6.) Teatrul pentru Copii şi Tineret “Merlin” fostul Teatru de Păpuşi, înfiinţat în 1949, aduce zâmbetul pe buzele şi în sufletele celor mai mici spectatori. Teatrul se bucură de un public potenţial ridicat, care trebuie atras spre actul cultural, crescut şi educat în dragoste pentru frumos. 7.) Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş a fost înfiinţat la 1 ianuarie 2000, în ideea realizării unui program coerent de cercetare şi valorificare prin diferite mijloace, a culturii populare. Centrul a structurat pe trei departamente fostele instituţii de sine stătătoare: • Ansamblul Banatul, înfiinţat în anul 1970 şi reînfiinţat în 1992, pune în valoare zestrea folclorică a

Banatului prin ţinuta artistică şi autenticitatea spectacolelor sale. • Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Timiş, instituţie

înfiinţată în 1957, a preluat şi continuat preocupările de cunoaştere, cercetare şi valorificare a culturii şi artei populare din acest spaţiu, iniţiate de Institutul Social Banat-Crişana. Realizarea unei bănci de date (filme, benzi magnetice, documente, fotografii) a unor spectacole de înaltă ţinută artistică, a publicaţiilor de specialitate şi a revistelor trimestriale "Timisensis", "Lada cu zestre", sunt direcţiile majore de acţiune a acestei instituţii culturale în Timişoara şi în întreg judeţul Timiş.

• Şcoala Populară de Artă, apărută în 1962, poate fi considerată ca o continuare a tradiţiei de învăţământ adresată unor persoane de vârste şi profesii diferite. Procesul de învăţământ este structurat pe 4 secţii: muzicală (vocală, instrumentală), artă plastică, actorie, coregrafie.


- 119 -

8.) Biblioteca Judeţeană Timiş s-a dezvoltat pe fondul de publicaţii a "Bibliotecii publice cu caracter ştiinţific a oraşului Timişoara" înfiinţată în 1904. Biblioteca Judeţeană prin sfera ei pune la dispoziţia cititorilor, pe lângă cartea apărută recent, ce poate acoperi multiple exigenţe ale cititorilor; colecţii specializate apărute în spaţiul central-european şi balcanic în sec.XVIII-XIX; carte de patrimoniu în ediţii rare apărută în sec.XV-XIX. Biblioteca deserveşte în primul rând cititorii oraşului Timişoara dar veghează şi asupra activităţii bibliotecilor publice comunale şi orăşeneşti din judeţ. În condiţiile actuale, când preţul cărţii face din ea un produs cultural greu accesibil pentru anumite categorii sociale, Biblioteca cunoaşte o creştere constantă a numărului cititorilor fiind cea mai frecventată instituţie culturală a oraşului Timişoara, cunoscând an de an o creştere constantă a numărului de cititori. 9.) Muzeul Banatului, dezvoltat după înfiinţarea în 1872 a "Societăţii de Istorie şi Arheologie", reprezintă un reper bine definit în viaţa culturală a oraşului Timişoara şi o instituţie culturală de tradiţie. Prin secţiile sale: de Artă, de Ştiinţe ale Naturii, de Etnografie, de Istorie, această instituţie oferă vizitatorilor posibilitatea lărgirii orizontului de cunoaştere a realităţii trecute a acestei zone, iar oamenilor de ştiinţă un cadru organizat de cercetare şi publicare a rezultatelor muncii lor. 10.) Muzeul Satului Bănăţean, s-a deschis publicului în 1971 ca secţie a Muzeului Banatului din Timişoara. De la 1 ianuarie 2000 devine instituţie separată. Muzeul Satului Bănăţean este astăzi locul preferat de petrecere a timpului liber pentru numeroşi timişoreni. Important obiectiv turistic, care dispune de o zestre patrimonială de 52 monumente de arhitectură populară într-un spaţiu generos de 17 ha, prilejuieşte frecvente evenimente culturale care în zilele de vară, atrage din ce în ce mai mult populaţia oraşului Timişoara şi nu numai. 11.) Casa de Cultură a Municipiului Timişoara ocupă un loc aparte prin oferta sa culturală. Formaţii artistice de amatori precum Ansamblul Timişul sau cele ale minorităţilor naţionale "Rezeda", "Zora", "Lira", "Tancz" au dus faima acestor meleaguri, câştigând un remarcabil prestigiu atât pentru activitatea lor cât şi pentru oraşul Timişoara. Corala "Sabin Drăgoi" şi mai recent "Carmina Dacica" sunt formaţii reprezentative pentru mişcarea corală de amatori. Societăţile culturale "Sabin Drăgoi" şi "Bela Bartok", grupul satiric al Cenaclului "Ridendo", formaţii de muzică uşoară, de dans clasic şi de societate, studioul literar şi revista "Anotimpuri literare", Asociaţia artiştilor plastici neprofesionişti "Romul Ladea", Asociaţia artiştilor fotografi - reprezintă multiple forme de exprimare pe care, artiştii neprofesionişti, le au la dispoziţie pentru afirmarea creaţiei lor. Alături de toate acestea, activitatea Universităţii Populare, cu rolul ei instructiv-formativ, vine să lărgească oferta culturală a oraşului Timişoara. Casa de Cultură a Municipiului Timişoara organizează anual primul festival internaţional de folclor înscris în calendarul CIOFF sub patronaj UNESCO, "Festivalul Inimilor". Festivalul se bucură an de an de prezenţa numeroaselor formaţii folclorice atât din Europa cât şi din întreaga lume, oferind astfel publicului spectator posibilitatea cunoaşterii tradiţiilor folclorice ale ţărilor participante. 12.) Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a judeţului Timiş (DCCPCNJ Timiş), ca serviciu public deconcentrat, cu personalitate juridică, al Ministerului Culturii şi Cultelor, are ca obiectiv principal asigurarea condiţiilor de exercitare a dreptului la educaţie şi a accesului la cultură pentru toţi cetăţenii judeţului Timiş, indiferent de apartenenţa religioasă, etnică sau sexuală, şi în conformitate cu opţiunile lor liber exprimate. Direcţia urmăreşte să imprime un curs reformator, de substanţă, sistemului cultural şi să protejeze cultura de influenţa nefastă a prostului gust, a kitsch-ului şi non-valorii. În consecinţă, Direcţia îşi propune realizarea, pe domenii, a unor programe şi proiecte culturale la baza cărora stau următoarele principii enunţate de Ministerul Culturii şi Cultelor:

• autonomia culturii şi artei • prioritatea valorii • egalitatea şanselor • protejarea şi promovarea identităţilor culturale specifice.

Alţi "actori culturali" Rolul uniunilor de creaţie, ca spaţii creative şi reprezentative ale oamenilor de cultură timişoreni, este unul major. Astfel: • Uniunea Artiştilor Plastici din România - Filiala Timişoara, înfiinţată la începutul anilor '50,

continuatoare a tradiţiei "Asociaţiei Artiştilor Plastici Bănăţeni" fondată în 1923, îşi îndreaptă activitatea în două direcţii majore: apărarea intereselor comunităţii artiştilor plastici şi, promovarea artei plastice bănăţene prin organizarea de expoziţii. Cu peste 100 de artişti plastici, având realizări notabile prin expoziţii de referinţă în ţară şi în străinătate, UAP se străduieşte să facă posibilă atât promovarea creaţiei artistice cât şi dezvoltarea gustului pentru frumos a locuitorilor oraşului. Timişoara ocupă azi locul doi, după Bucureşti, atât din punct de vedere al numărului de artişti plastici cât şi al calităţii operelor expuse pe simeze.

• Uniunea Scriitorilor din România- Filiala Timişoara ia fiinţă în anul 1949 cu rolul de a susţine şi stimula viaţa literară din Banat. Continuând tradiţia revistei “Scrisul bănăţean”, în anul 1969 a apărut


- 120 -

"Orizont"- revistă de cultură prin care scriitorii bănăţeni şi-au făcut simţită prezenţa în fenomenul literar naţional. Au fost publicate peste 2500 de lucrări distinse cu peste 80 de premii naţionale, făcând ca prin activitatea ei să legifereze viaţa literară a oraşului în spaţiul spiritualităţii româneşti.

• Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România- Filiala Timişoara, înfiinţată în 1950, a fost un spaţiu în care s-au manifestat personalităţi prestigioase care au prezentat publicului meloman opere în primă audiţie create aici. Activitatea uniunii este îndreptată atât în dezvoltarea domeniului creaţiei componistice cât şi cel al muzicologiei.

• Galeriile de artă, loc de expresie a creaţiei plastice, sunt spaţiile de contact între artist prin creaţia sa şi publicul căruia i se adresează. Spaţii publice sau private, de numele cărora se leagă permanente expoziţii menite să promoveze creaţia plastică contemporană, galeriile "Helios", "Art", "Dure","28" sunt binecunoscute în viaţa culturală timişoreană.

Promovarea culturii scrise se realizează de edituri care au sediul central în Timişoara cum sunt „Brumar”, „Augusta”, „Hestia”, „Marineasa”, „Mirton”, „Editura de Vest”, „Excelsior”, precum şi de edituri importante cu sediul în Bucureşti - „Humanitas”, sau în Iasi – „Polirom”. Oferta de carte este completată de editura „Books Unlimited” specializată în importul de carte în limba engleză. Accesul la carte se face în spaţii precum cele ale Centrului de librării, „Timlibris”, „Humanitas”, „Teora” , „All”, „Diverta”, „Esotera”, etc. Un alt mare grup de promotori ai culturii timişorene îl reprezintă organizaţiile neguvernamentale, prin nume reprezentative precum: Fundaţia culturală Artmedia, Fundaţia Augusta, Societatea Culturală Banatul, Fundaţia pentru Tineret, Fundaţia "First", Fundaţia "Orient Latin", Institutul Intercultural Timişoara , Fundaţia “A Treia Europă”, Fundaţia Interart Triade, etc. Institutul Intercultural Timişoara

Înfiinţat în 1992, este o instituţie autonomă, expresie a societăţii civile, cu activitate culturală, civică, ştiinţifică, care acceptă şi promovează valorile şi principiile Consiliului Europei. Prin programele şi activităţile sale, urmăreşte dezvoltarea dimensiunii interculturele în domeniul educaţiei şi culturii. I.I.T. promovează, de asemenea, climatul de toleranţă şi comunicare interetnică specific climatului municipiului Timişoara şi zonei Banatului. I.I.T. dispune de un Centru de documentare, creat cu sprijinul Consiliului Europei şi al Fundaţiei Kaiser din Lichtenstein, prin care pune la dispoziţia publicului peste 5.000 de volume şi publicaţii - în limbile: română, engleză, franceză, maghiară şi sârbă - din domeniile: ştiinţe sociale şi politice, educaţie, filosofie, cultură şi literatură. Acesta se constituie într-unul dintre Centrele Locale de Informare ale Centrului de Informare al Consiliului Europei. Fundaţia „A Treia Europă” s-a înfiinţat în Timişoara, în 1999, cu scopul promovării valorilor

interculturalităţii şi a menţinerii unui climat democratic în zonă. În mai puţin de doi ani, activitatea şi credibilitatea acestei fundaţii s-au concretizat într-o serie de proiecte cu finanţare externă, în majoritate încă în derulare. Între acestea amintim: „Literatură, comunicare, integrarare” ce constă în traducerea şi promovarea literaturii din Europa centrală şi de sud-est; „Identităţi solidare, identităţi divergente” un proiect de formare a tinerei generaţii în spiritul civismului intercultural; „Memoria Salvată”, derulat în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Timişoara; „A trăi împreună, împărtăşind memoria”, în colaborare cu Universitatea din Plovdiv, „Encilcopedia culturii central europene din secolul al XX-lea”. În anul 2000 Fundaţia a organizat primul Colocviu Internaţional al traducătorilor din literatura Europei centrale şi de sud-est. Are o revistă anuală, proprie, ce apare sub forma unui volum de cca. 400 de pagini, prin care se promovează identitatea culturală a câte unei ţări din Europa centrală şi sud-estică. În cadrul fundaţiei activează şi un grup important de cercetători în antropologie orală care au realizat numeroase studii şi publicaţii de specialitate. Fundaţia culturală Artmedia este o agenţie teatrală, care asigură, pentru publicul timişorean, o selecţie

a celor mai reprezentative spectacole din ţară. Fundaţia organizează în medie 20 de spectacole, unele şi pentru alte localităţi ale ţării: Lugoj, Bucureşti, Iaşi sau Craiova. Fundaţia promovează valorile naţionale prin organizarea de turnee ale unor teatre de prestigiu din ţară şi străinătate. În perioada 1993- 1998 a organizat seri literar – artistice, obiect al emisiunilor de televiziune „Vienesse – un colţ de scenă” şi în prezent, la seratele muzicale ale cafenelei Stil. În colaborare cu fundaţia Augusta, a înfiinţat şi patronează o şcoală de balet destinată tinerilor şi copiilor începând de la 3 ani. Fundaţia SalTimBanc s-a înfiinţat în 1998, la Timişoara, ca urmare a succesului de care s-a bucurat

prima ediţie a Sărbătorii Saltimbancilor, care a atras în vara anului 1996 zeci de mii de locuitori. Manifestarea este organizată anual – la aceeaşi dată – şi cuprinde manifestări în spaţii deschise, unde, pe lângă artişti profesionişti participă şi formaţii artistice de diverse genuri muzicale – simfonic, de cameră, jazz, muzică uşoară şi populară; scamatori, acrobaţi de circ, dansatori – de la dans modern la popular şi până la balet clasic. Societatea Culturală Banatul, înfiinţată în 1994, are drept obiective: păstrarea, cercetarea şi

valorificarea civilizaţiei tradiţionale a Banatului. Societatea are editura proprie „Banatul”, prin care a publict


- 121 -

până în prezent 5 cărţi. Totodată, are prima revistă digitală de cultură pe internet, „Banat media (http//inter.banat.vsat.ro/banat.media/). Societatea este iniţiatoare şi organizatoare a mai multor manifestări culturale anuale, între care mai importante sunt „Ruga Bănăţeană” şi „Jocul Bănăţean”. În acelaţi timp este şi coorganizatoare a unor sesiuni ştiinţifice, simpozioane şi mese rotunde pe teme culturale. Clubul European Timişoara, cu statut juridic din anul 1995, s-a înfiinţat la Muzeul Banatului din

Timişoara, având drept obiectiv principal educaţia interculturală a copiilor şi tinerilor, prin intermediul patrimoniului artistic şi cultural. Membrii săi sunt în special copii, dar şi tineri, care participă la activităţi de educaţie artistică. În decursul anilor au fost organizate expoziţii, concursuri muzicale sau de cultură generală, spectacole şi concerte, televiziunea naţională montând un muzical cu membrii ansamblului artistic. Clubul European a fost implicat şi în derularea unor proiecte internaţionale, finanţate de Consiliul Europei. Fundaţia Augusta are ca scop principal susţinerea şi funcţionarea Universităţii „Tibiscus” din Timişoara.

Membrii acestei uniuni militează, prin organizarea unor activităţi menite să asigure ridicarea nivelului de cultură generală, pentru educarea cetăţenilor şi a tineretului în special, în spiritul respectării valorilor culturii naţionale şi universale. Dintre obiectivele cu caracter cultural ale fundaţiei putem aminti următoarele: organizarea de manifestări ştiinţifice şi culturale pentru tineret, femei, specialişti, precum şi cele adresate românilor de peste hotare; promovarea valorilor spirituale şi culturale ale Banatului; realizarea unor activităţi didactice şi manifestări ştiinţifice şi culturale în parteneriat cu organizaţii similare din străinătate. Un loc aparte în peisajul cultural timişoraean îl ocupă Asociaţia "Memorialul Revoluţiei" care a reuşit să îmbogăţească spaţiul edilitar al oraşului nostru cu 12 lucrări de artă plastică monumentală în memoria evenimentelor din Decembrie 1989. Cunoscutul sculptor timişorean Peter JECZA a creat în anul 2000 Fundatia Interart TRIADE, care îşi propune animarea unui spatiu cultural la interferenţa dintre artele vizuale şi alte forme de exprimare artistică (muzică, literatură). Fundaţia dispune de două spaţii distincte: spaţiul colecţiei Jecza, unde sunt expuse, în mod permanent, peste 300 de lucrări ale sculptorului, şi Galeria TRIADE, unde au loc, lunar, evenimente artistice, conform cu programele fundaţiei (expoziţii, colocvii, prezentări de film, diapozitive, recitaluri de muzică etc). Cultura deţine un rol esenţial în dezvoltarea unei comunităţi tolerante şi creative, fiecare componentă a acesteia putând să-şi afirme valori proprii, care prin paleta culturală amplă şi diversificată oferită să contribuie la evoluţia şi vitalizarea unui mediu socio-cultural armonios. Iată de ce, politica culturală a Consiliului Local Timişoara s-a implicat în sprijinirea unor evenimente culturale organizate de instituţii, fundaţii şi asociaţii culturale. Cel mai ambiţios eveniment cultural organizat şi desfăşurat de Consiliul Local Timişoara este, fără îndoială, proiectul „Timişoara Mica Vienă”, proiect care a dobândit/luat o amploare deosebită începând cu anul 2005 şi care urmăreşte încurajarea tinerilor artişti să participe la actul cultural, prin organizarea de evenimente artistice în Piaţa Unirii din Timişoara. Tinerii artişti vor avea astfel un spaţiu liber de expunere, vor intra în competiţie, îşi vor face cunoscute lucrările şi îşi vor etala talentul. Totodată, proiectul amintit intenţionează să reintroducă spaţiul baroc al Pieţei Unirii, una dintre cele mai frumoase pieţe din Europa, în circuitul cultural şi turistic intern şi internaţional, în acest fel punându-se în valoare atât bogăţia arhitecturală a acestui spaţiu cât şi cultura în general. „Timişoara Mica Vienă” îşi propune să fie şi un proiect educaţional, de intermediere a contactului dintre cetăţeanul de rând şi actul cultural. Pe lângă acest ambiţios proiect, Consiliul Local susţine alte numeroase manifestări socio-culturale, printre care, doar în anul 2007, amintim:

• „Festivalul Inimilor”, sărbătoarea folclorului mondial, aflat la cea de a XVIII-a ediţie • 3 august – Ziua Timişoarei • Festivalul Internaţional de Artă „STUDENTFEST”, festival demarat în 2002 • Festivalul „Blues pentru Timişoara”, ediţia a II-a • Festivalul de Operetă Timişoara 2007 • „Ruga Timişoarei”, ediţia a XII-a • Festivalul internaţional „Gala Blues Jazz”, ediţia a XVI-a

În temeiul prevederilor Legii nr.292 din 27 iunie 2003, privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor culturale, sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Timişoara funcţionează Casa de Cultură a municipiului Timişoara, activitatea sa aflîndu-se în subordinea directă a Primarului municipiului.


- 122 -

Baza activităţii Casei de Cultură a municipiului Timişoara o constituie Agenda anuală a manifestărilor culturale, ce cuprinde proiecte culturale finanţate de către Consiliul Local al municipiului Timişoara şi de societăţi comerciale prin numeroase acţiuni de sponsorizare. Majoritatea proiectelor culturale desfăşurate sub egida Casei de Cultură a municipiului Timişoara au devenit tradiţionale şi se bucură de impact deosebit de favorabil din partea timişorenilor dobândind valoare de patrimoniu cultural spiritual precum : Salonul anual de artă Romul Ladea, în cadrul căruia se acordă premiul pentru cea mai bună lucrare de artă din anul parcurs, Ziua Europei ( 9 mai ), Serbările Copiilor, Sărbătoarea folclorului mondial “Festivalul Inimilor” (iulie), Ziua Timişoarei ( 3 august ), Timişoara – Mica Vienă ( 9 mai – 1 octombrie ), Festivalul de operetă în aer liber, Tabăra anuală de creaţie a artiştilor plastici, Festivalul “Blues pentru Timişoara”, Concertul simfonic din Peştera Româneşti, Festivalul de Jazz “ Gala Blues Jazz”, Ziua Naţională, Serbările Crăciunului şi Revelionul. Pentru organizarea şi desfăşurarea acestor manifestări în condiţiile cele mai bune, la standarde europene, Consiliul Local al municipiului Timişoara a alocat în anul 2007 suma de aproape 1.500.000 lei. Pe lângă manifestările ce au făcut obiectul Agendei culturale anuale formaţiile artistice ale Casei de Cultură au fost angrenate într-o multitudine de reprezentaţii: spectacole, concerte, expoziţii, dezbateri de anvergură mai restrânsă, dar care s-au bucurat întotdeauna de aprecieri superlative din partea beneficiarilor, mass media promovându-le în termeni laudativi de fiecare dată. De asemenea anul 2007 a fost de bun augur pentru formaţiile timişorene care au participat la numeroase manifestări internaţionale dovedindu-se de fiecare dată a fi ambasadori de prestigiu ai culturii româneşti în lume. Astfel Ansamblul folcloric “Timişul” a reprezentat Timişoara şi bineînţeles România în turneele întreprinse de grupele de copii în Serbia, Ungaria, Germania şi Turcia iar formaţiile de adulţi în Franţa, Italia, Turcia şi S.U.A. Corala feminină”Carmina Dacica” ne-a reprezentat cu cinste la un prestigios Festival Internaţional de la Roma – Italia, iar corul mixt “Memorial a susţinut un turneu de concerte în Austria Resursele financiare alocate desfăşurării manifestărilor culturale în Timişoara provin din bugete ale: Ministerului Culturii şi Cultelor, Consiliului Judeţean Timiş, Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a Judeţului Timiş, precum şi ale Consiliului Local Timişoara. 4. MASS MEDIA LOCALĂ Municipiul Timişoara, spaţiu multicultural, are o puternică tradiţie în ceea ce priveşte comunicarea interumană, inclusiv prin mass media, aici existând variate medii de comunicare, cu audienţă locală şi regională, cu frecvenţă zilnică sau periodică, cu emisiuni/ediţii atât în limba română cât şi în limbile altor grupuri etnice. 4.1. PRESA SCRISĂ Caracteristicile presei locale sunt asemănătoare cu cele ale presei naţionale, având totuşi elemente distinctive datorită evoluţiei istorice a acesteia, a specificului multicultural al spaţiului timişorean. Primul ziar a apărut la Timişoara în 1771, era editat de tipograful Mathäus Joseph Heimerl, s-a numit “Temeschwarer Nachrichten” şi a apărut în 13 ediţii. Între 1830-1849 a apărut “Temeschwarer Wochenblatt” al cărui editor era Joseph Klapka – întemeietorul primei biblioteci de împrumut din Imperiul Habsburgic (1815) şi primar al Timişoarei între anii 1819 – 1833. Între 1872 şi 1918 apare ziarul de limbă maghiară “Delmagyarorszag” şi cotidianul “Temesvari hirlap” (1903-1939). Minoritatea sârbă a ieşit pentru prima dată pe piaţa presei locale în 1829 cu “Banatski almanah”. Primele ziare în limba română apărute în perimetrul bănăţean au fost tipărite la Viena şi apoi la Pesta, aşa cum s-a întâmplat cu “Luminatorul” condus de Vincenţiu Babeş. Alte ziare şi reviste care s-au impus în spiritualitatea epocii au fost “Gazeta poporului”, “Control” etc. În perioada interbelică s-au tipărit: “Plugarul român”(1908-1947), “Gazeta Banatului”, “Voinţa Banatului”, “Curierul Banatului” etc. Dintr-un catalog întocmit de Florian Moldovan şi dr. Alexander Krischan, în fondul documentar al Bibliotecii Judeţene din Timişoara se aflau înregistrate la începutul anilor 1970 nu mai puţin de 143 de titluri de ziare şi reviste, dintre acestea 60 erau româneşti, 39 maghiare şi 40 germane. După 1945, dar mai ales începând cu 1948 numărul ziarelor şi revistelor s-a restrâns la câteva, toate


- 123 -

editate sau aflate sub controlul politic al Partidului Comunist Român. Chiar şi în această perioadă, minorităţile etnice conlocuitoare au avut propriile ziare şi reviste. Dintre ziarele ce apăreau, la acea vreme, cele mai reprezentative au fost:

- un cotidian în limba română – “Luptătorul bănăţean”, devenit apoi “Drapelul roşu”, - o revistă pentru literatură şi artă, “Scrisul bănăţean”, devenită apoi “Orizont”, - un cotidian în limba germană, “Die Wahrheit”, devenit “Neue Banater Zeitung”; - o revistă de cultură în limba germană, “Neue Literatur”, - un cotidian maghiar “Szabad Szo”, - un săptămânal sârb “Pravda”, devenit “Banatski Novini” - o revistă trimestrială de cultură în limba sârbă, “Knijevni Jivot”.

Începând cu anii ’70 a apărut cu regularitate, în fiecare lună, “Forum Studenţesc”. Cum era şi firesc, impactul cel mai spectaculos produs de momentul decembrie 1989 şi-a găsit exprimarea imediată în mass-media. În afara publicaţiilor aflate până atunci sub cenzura ideologiei comuniste, care şi-au schimbat rapid orientarea sub noi denumiri, în primele luni după această dată, pe piaţa presei locale numărul titlurilor de ziare şi reviste a crescut spectaculos. Cea mai mare parte a lor nu s-au putut impune sau consacra definitiv pe piaţa de profil şi au dispărut. În prezent, în Timişoara apar:

- cotidiene: în limba română: Renaşterea Bănăţeană (apariţie imediat după decembrie 1989, continuator al Drapelului Roşu, cu un tiraj de 19.000 exemplare); Agenda zilei (începutul apariţiei 1996, cu un tiraj de cca 4.500 exemplare); Timiş Expres (apărut în 2006, cu un tiraj de 35.000 de exemplare), în limba maghiară: Nyugati Jelen, din anul 2000, cu un tiraj de 20.000 de exemplare

- 1 bisăptămânal: în limba română:Timpolis, din 1990, cu un tiraj de circa 3500 exemplare; - 1 trisăptămânal: în limba română: Timişoara (tiraj actual: 1.200 – 1.500 de exemplare), începând cu

anul 1990. Iniţial, ziarul apărea zilnic, fiind, însă, nevoit ulterior să îşi reducă tirajul, respectiv numărul de apariţii, intenţionând ca, pe viitor, să reapară pe piaţă în regim de cotidian.

- săptămânale: în limba română: Agenda, din 1990, (tiraj actual de cca. 60.000 exemplare); Focus Vest (din 1999, actualmente cu un tiraj de 10.000 de exemplare); Bănăţeanul (din iunie 2001, tiraj actual de cca. 8.500 de exemplare), care se comercializează împreună cu ProTV Magazin, într-un pachet de presă care conţine şi suplimentele „Proprietăţi”, „Construcţii şi ambient”; Cronica de sud-vest; în limba germană: Banater Zeitung – supliment săptămânal al Allgemeine Deutsche Zeitung in Rumänien (ADZ), editat la Bucureşti pentru judeţul Timiş, în limba maghiară: Heti Új Szó, succesorul cotidianului Temesvari ÚJ SZÓ, apărut între 23 decembrie 1989 şi 22 decembrie 1994, cu un tiraj actual de 3500 – 4000 de exemplare, în limba sârbă: din 1990 apare Nasa Rec, cu un tiraj de 1.600 exemplare, continuatorul ziarelor „Vesnik”, „Pravda” şi „Banatske novine”, care au apărut în Timişoara începând cu primii anii după Unirea din 1918.

- lunare: în limba română: Orizont (cca. 800 exemplare); Tibiscus (cca. 1000 exemplare); Tempo (cca. 3000 exemplare); Vip în Banat (continuatorul EuoCopita), Timişoara internaţional, din 1993, cu un tiraj de 2000 de exemplare care se difuzează în Germania, SUA, Franţa, Austria, Elveţia etc, Monitorul Primăriei Municipiului Timişoara din 2002, Agenda Consiliului Judeţean Timiş, Irodalmi Jelen (Prezentul literar, în limba maghiară), din 2001, Azienda Italia (în limba italiană)

- trimestriale: în limba română: Orient latin, din 1993; Anotimpuri literare – din 1992, Knjizevni zivot, din 1950 (Viaţa literară, în limba sârbă)

- anuale: în limba română: Almanahul Banatului, Almanahul Agenda, Mindenki Kalendáriuma (în limba maghiară), Die Stafette (în limba germană)

- periodicitate sporadică: în limba română: Revista Helion, a clubului SF cu acelaşi nume În afara acestora, pe piaţa informaţiilor, ştirilor şi relatărilor despre Timişoara, judeţul Timiş şi Banat apar ediţiile locale ale unor ziare cu sediul central la Bucureşti sau în alte oraşe din ţară: Ziua de Vest, cu un tiraj de 5.000 de exemplare pe zi, Evenimentul Zilei – Ediţia de Vest, cu un tiraj mediu de 9.500 de exemplare, România Liberă – Ediţia de Transilvania şi Banat. Prin abonamente şi vânzare liberă, cititorii timişoreni de presă scrisă au acces la ediţiile ziarelor tipărite în capitală sau alte oraşe din ţară. Cele mai bine reprezentate prin tirajul difuzat aici sunt: Adevărul, Gândul, Cotidianul, Gazeta Sporturilor, Jurnalul naţional, Ziarul Financiar, Academia Caţavencu, Capital, Bursa, Formula As, Revista 22, Dilema, România Mare, România literară, Sette Giorni (în limba italiană) ş.a.m.d. Pe lângă presa de informare sau cea culturală - care cunoaşte în Timişoara o tradiţie de mai bine de cincizeci de ani şi care se adresează unui public cu număr constant, intelectuali din toate categoriile de vârste, se remarcă la ora actuală o frecvenţă mare a apariţiilor locale şi centrale care vizează publicul iubitor de sport. Ediţiile locale ale publicaţiilor cu profil sportiv au cunoscut, în ultima vreme o dezvoltare datorită existenţei şi activităţii, în Timişoara, a echipei locale FCU Politehnica Timişoara, cu numeroşi


- 124 -

susţinători. Dincolo de faptul ca toate ziarele care apar pe piaţa timişoreană, atât cele centrale, cât şi cele locale, aloca spatii largi fenomenului sportiv, în Timisoara au existat publicaţii sportive cu apariţii efemere (Tim Sport, Regele Fotbal, SportTim), dar şi publicaţii care, cel puţin la ora actuală par să aibă o prezenţă constantă pe piaţă: Fotbal Vest, Viola, Echipa Campionilor, ProSport – ediţia de vest, Gazeta Sporturilor – ediţia de vest etc. Presa de publicitate şi anunţuri cunoaşte, în ultimii ani, o creştere, în peisajul timişorean impunându-se, deja, titluri precum PubliTim. PubliVest se editează de către Trustul de presă Agenda (care deţine Agenda zilei, săptămânalul Agenda şi Almanahul Agenda). Se remarcă, totodată, şi apariţia revistelor cu distribuţie gratuită, care constituie pentru cititori o sursă de informare referitoare la petrecerea timpului liber, cum ar fi: Zile şi nopţi (cu un tiraj de 15.000 de exemplare, care funcţionează în Timişoara în sistem de franciză, sediul central aflându-se la Braşov şi care, în momentul de faţă deţine poziţia de lider pe piaţa de profil), 24 FUN, Şapte seri ş.a. Numărul total al titlurilor de ziare şi reviste difuzate pe bază de abonament sau vânzare liberă este foarte mare. O apreciere a numărului zilnic de exemplare difuzate, atât pe titluri cât şi în total este cu neputinţă de stabilit datorită sistemului de difuzare, reprezentat prin numeroase firme private. Se resimte lipsa unei instituţii de monitorizare cantitativă şi calitativă a fenomenului mass-media.

4.2. PRESA AUDIO-VIZUALĂ 4.2.1. Posturi radio RADIO TIMIŞOARA Radio Timişoara, post public, face parte din Radio România Regional (RRR) - reţeaua radiourilor publice locale şi regionale a Societăţii Române de Radiodifuziune, reţea care reuneşte 10 studiouri regionale şi locale (Timişoara, Cluj, Reşiţa, TârguMureş, Iaşi, Craiova, Constanţa, Bucureşti, Antena Braşovului, Antena Sibiului), dar şi Radio Vacanţa (în sezonul estival), Radio Antena Satelor şi Radio Sighet. Posturile regionale publice deţin emiţătoare AM/FM de mare putere, acoperind peste 80% din suprafaţa ţării. Radio Timişoara este postul cu cea mai bună acoperire din zona de vest a ţării. Oferă spaţii ample pentru grupaje de ştiri, reportaje, interviuri, transmisiuni de la evenimente, dar şi pentru programe economice, sociale sau culturale referitoare la această zonă. Primul semnal a fost emis pe unde medii la 5 mai 1955. Emisia a fost întreruptă de autorităţile comuniste în 1984, fiind reluată în 22 decembrie 1989. Din noiembrie 2003 a fost pus în funcţiune, de pe un amplasament mai înalt, la Orţişoara, un nou echipament de emisie, care asigură o putere aparent radiată de 400 kW. În aceste condiţii Radio Timişoara este recepţionat acum pe o suprafaţă mult mai mare şi în condiţii tehnice mai bune, în judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, dar şi zona de câmpie din judeţul Bihor (inclusiv în Oradea). Din 24 mai 2006 programele sunt transmise prin internet. Din 3 august 2006 sunt emise programe şi pe 105,9 MHz FM la Timişoara, dar şi prin satelitul Thor, putând fi recepţionat în ţările europene. Între 19-22 sunt transmise pe FM programe în limbile minorităţilor (germană, maghiară şi sârbă, în parte reluări ale programelor transmise pe AM între 13-16). Programele transmise pe FM sunt preluate şi prin internet şi satelit.

Grila de programe include multe emisiuni generaliste (bine receptate de publicul adult), cu muzică şi informaţii din vestul ţării, dar şi programe de nişă, adresate iubitorilor anumitor genuri muzicale, sportului sau anumitor categorii sociale - pensionari, tineri, casnice. Există aproape zilnic programe interactive cu invitaţi în studio şi transmisiuni în direct, reportaje de la cele mai importante evenimente din zonă. Minorităţilor maghiară, germană şi sârbă le sunt dedicate zilnic câte trei ore de program pe AM, respectiv pe FM, duminica adăugându-li-se alte trei ore de programe în limbile bulgară, cehă, slovacă, ucraineană şi romani. Sâmbătă seara, bilunar, este realizată o emisiune-magazin a euroregiunii DKMT, în comun cu Studioului din Seghedin al Radiodifuziunii Maghiare.

Perspectivele postului de radio includ modernizarea programelor, continuarea digitalizării studiourilor, dar şi adăugarea unor noi frecvenţe în FM în zona de vest, care să compenseze măcar în parte retragerea frecvenţelor iniţial acordate în 2003 pentru acoperirea judeţelor Arad şi Hunedoara (ulterior rescoase la licitaţie şi acordate InfoPro).


- 125 -

RADIO EUROPA NOVA Este un post de radio privat, apărut în peisajul radio timişorean pe data de 22 iulie 1995. Radioul emite in FM cu o putere de emisie aprobată de 100W. Aria acoperită se întinde pe 20 - 30 km in jurul oraşului Timisoara. Radioul emite şi pe internet, unde poate fi accesat la adresa www.novatm.ro. Timpul de emisie se întinde pe 22 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână. Grila de programe este diversificată şi cuprinde atât emisiuni de divertisment, cât şi emisiuni interactive cu invitaţi: administraţia publică, oameni politici, sănătate, cultură, ş.a.m.d. Printre particularităţi se află o emisiune de muzică populară şi o emisiune pe teme religioase realizată de Colectivul "Învierea" al Mitropoliei Banatului. Radio Europa Nova Timisoara are un procent de audienţă de circa 25%, fiind un post al cărui public ţintă este populaţia activă, cu vârsta cuprinsă între 18-45 ani, fără să neglijeze, însă, nici categoria de vârsta a treia. WEST CITY RADIO emite din anul 1995, când a primit licenţă de radiodifuziune în vestul ţării. Conform studiului de radio-audienţă realizat de IMAS „Audio – Research” (2006), radioul local este creditat cu o cotă zilnică de audienţă de 18,5% din piaţa timişoreană. Postul se adresează unui public cu vârsta cuprinsă între 24 - 48 de ani. În grila de programe a postului se evidenţiază emisiunile interactive şi programele care respectă preocupările cotidiene, temele curente ale vieţii de fiecare zi, căutând, totodată, să se plieze pe spiritul şi mentalitatea timişoreană prin emisiuni informative, sociale, muzicale, culturale, sportive. Totodată, West City Radio transmite în direct dezbaterile publice organizate de municipalitatea timişoreană şi şedinţele Consiliului Local al Municipiului Timişoara. Emisiunile postului se pot asculta şi de pe internet la www.westcityradio.ro Pe 89,7 Mhz, între 21.00 – 23.00 emite local RADIO VOCEA SPERANŢEI (www.rvs.ro), iar pe 88,7 Mhz, între 18.00 – 20.00 emite staţia locală a RADIO VOCEA EVANGHELIEI (www.rvetm.ro). Ambele posturi pot fi ascultate live pe internet la adresele menţionate. În peisajul radio timişorean şi-au mai făcut, în ultimii ani, apariţia numeroase staţii locale ale unor posturi cum ar fi RADIO GUERILLA, RADIO KISSFM, RADIO 21, NAŢIONAL FM, ProFM. 4.2.2. Posturi de televiziune TVR TIMIŞOARA Este unul dintre cele patru studiouri teritoriale (regionale) ale Societăţii Române de Televiziune. Emite din 17 octombrie 1994 pentru 4 judeţe: Arad, Hunedoara, Caraş-Severin şi Timiş. Data de 25 ianuarie 2002 reprezintă un moment important pentru TVR Timisoara - acela în care s-a dat startul programului regional - doua ore de emisie zilnică, prin partajarea canalului TVR 2. De-a lungul anilor, TVR Timişoara a fost răsplătit cu numeroase premii (106 la sfârşitul anului 2006) obţinute pentru producţiile profesioniştilor care activează în cadrul postului, la diverse festivaluri de televiziune, naţionale şi internaţionale. TVR Timişoara cooperează cu televiziunile publice regionale din Szeged (Ungaria), Novi Sad, Pancevo şi Vârşeţ (Serbia) surprinzând jurnalistic realitatea din teritoriul cuprins în Euroregiunea Dunare-Cris-Mures-Tisa, dar şi pentru realizarea unor programe în cadrul comunităţilor de români din cele două ţări, contribuind astfel la păstrarea identităţii lor etnice si culturale. Colaborează, de asemenea, şi cu Radioteleviziunea Transcarpatia Ujgorod (Ucraina), cu scopul sprijinirii redacţiei în limba română de acolo. Studioul este membru al Asociaţiei Europene a Televiziunilor Regionale -CIRCOM din anul 1995. Studioul TVR Timişoara emite şi pe satelit, cu un program de tip magazin şi transmite un program pe frecvenţă locală terestră proprie - program matinal. Pentru viitor, se are în vedere dezvoltarea reţelei de corespondenţi în judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, modernizarea regiilor video şi audio existente, realizarea unui proiect pentru transmisia pe internet a programelor TV regionale. TVR Timişoara emite un program regional cu o durată minimă de 3.600 minute/lună, pe frecvenţa canalului TVR2, în următorul interval orar: luni-vineri: 16.30 – 18.30; sâmbătă-duminică: 17.00 – 19.00. Pe lângă programul regional, produce şi difuzează ştiri, duplexuri, filme documentare şi emisiuni pentru canalele naţionale TVR1, TVR2, TVR INTERNATIONAL şi TVR CULTURAL. Astfel, pentru canalul TVR INTERNAŢIONAL, studioul timişorean realizează o emisiune în direct, intitulată “Timişoara Internaţional”, difuzată odată pe lună şi alte două emisiuni, odată sau de două ori pe lună, intitulate „Meridianul Timişoara” şi „Românii de lângă noi”.


- 126 -

În grila sa actuală de programe, studioul produce programe de informare în proporţie de 52%, programe educative, culturale şi religioase de 19%, programe de divertisment 18%, filme documentare 5%, promo - publicitate 6%. Din totalul orelor de emisie ale studioului, programele pentru minorităţi reprezintă 10,5%. TV EUROPA NOVA TIMIŞOARA Este singura televiziune locală care emite pe canalul 31, timp de 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână, recepţionată fiind în Timişoara, Lugoj şi în tot judeţul Timiş, fiind preluată şi de firmele de televiziune prin cablu din Timişoara, dar şi din judeţele Timiş şi Caraş-Severin. A emis pentru prima dată în 1 mai 1994. Televiziunea Europa Nova Timişoara (TV EN) emite cu o putere de emisie aprobată de 100 W. Aria acoperită se întinde pe 50 km în jurul oraşului Timişoara. Grila de programe este de format general şi se adresează tuturor categoriilor de telespectatori. TV EN are emisiuni de cultură, sănătate, pe teme rutiere, economice, talk-show-uri, emisiuni de dedicaţii muzicale (muzică populară), emisiuni de folclor, administraţie, politică – transmise în direct. Ştirile ocupă un loc important în grila postului, implicarea în soluţionarea problemelor comunităţii locale constituind o temă permanentă. Timp de 12 ani consecutiv, TV EN a transmis în direct „Telemaratonul Speranţei”, spectacol destinat strângerii de fonduri materiale şi financiare pentru copiii diagnosticaţi cu distrofie musculară. TV Europa Nova are un procent de audienţă de cca. 35%, fiind un post care are drept ţintă populaţia activă, cu vârsta cuprinsă între 18 – 45 de ani, dar se adresează şi persoanelor de vârsta a doua şi a treia – atât din mediul urban cât şi din cel rural. TELEUNIVERSITATEA TIMIŞOARA Are statut de departament în cadrul Universităţii “Politehnica” din Timişoara obţinând licenţa de emisie în anul 1994. Teleuniversitatea Timişoara este un post de televiziune cu obiective educaţionale, care funcţionează în regim non-profit, fără alocaţie bugetară. Misiunea autodeclatară a Teleuniversităţii este aceea de a reflecta pulsul vieţii academice din oraşul Timişoara. Teleuniversitatea difuzează zilnic programme în partaj de licenţă cu Televiziunea Europa Nova. Pentru realizarea emisiunilor săptămânale, Teleuniversitatea Timişoara colaborează cu departamentul Comunicaţii al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii “Politehnica” din Timişoara, precum şi cu departamentul de Jurnalistică al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Filozofie şi Comunicare din cadrul Universităţii de Vest. Teleuniversitatea Timişoara are o audienţă specifică, tânără şi dinamică cu o rată de audienţă de 56% în mediul universitar şi 17,6% în Timişoara (sondaj 2000). Alte posturi de televiziune existente în Timişoara: TV ANALOG, PRO TV – staţia locală Timişoara. 4.3. PRESA ELECTRONICĂ În ultimii ani, o amploare tot mai mare o înregistrează presa electronică, accesibilitatea variantelor electronice ale anumitor publicaţii fiind de multe ori preferată variantei tipărite a acestora. Presa electronică la nivelul Timişoarei se prezintă după cum urmează: Trustul de presă Agenda (săptămânalul „Agenda”, cotidianul „Agenda zilei”, săptămânalul de mică publicitate „Publi Vest” şi almanahul anual „Agenda”) are o singură pagină de internet, www.agenda.ro, actualizată săptămânal cu informaţiile care apar în săptămânalul „Agenda”. „Renaşterea bănăţeană” poate fi găsită la adresa www.renasterea.ro. Este un site actualizat zilnic, dar numai cu cele mai importante materiale care apar în ediţia tipărită a cotidianului. „Ziua de Vest” (www.ziuadevest.ro) are în ediţia electronică toate materialele din ediţia tipărită. La fel se întâmplă şi în cazul Ediţiei de Vest a cotidianului „Evenimentul zilei” (www.evzvest.ro) şi a ediţiei de Transilvania-Banat a cotidianului „România liberă” (www.romanialibera.ro/editia-Transilvania-domeniul-Transilvania.htm). Cotidianul „Timiş Expres” are, la adresa www.tion.ro, un adevărat portal, care este actualizat în permanenţă şi care conţine mult mai multe informaţii decât ediţia tipărită a ziarului. Bisăptămânalul „Timpolis” şi trisăptămânalul „Timişoara” pot fi găsite şi ele pe internet, la adresele www.timpolis.ro, respectiv www.cotidianultimisoara.ro. Lunarul „Vip in Banat” poate fi accesat la www.vip-in-banat.ro. Dintre publicaţiile săptămânale, în spaţiul virtual pot fi găsite „Bănăţeanul” (www.banateanul.ro) şi „Focus Vest” (www.focusvest.ro). Săptămânalul de mică publicitate „Publitim” are, de asemenea, o pagină pe internet, la adresa www.publitim.ro.


- 127 -

Publicaţiile în limbile minorităţilor naţionale care pot fi găsite pe internet sunt www.hhrf.org/hetiujszo/index.php şi www.nyugatijelen.com (în limba maghiară), www.nasa-rec.20m.com (în limba sârbă), www.gazzettino.ro (în limba italiană). Televiziunile, deşi prezente pe internet, nu oferă un conţinut foarte bogat în ştiri şi nici posibilitatea vizionării programelor on-line. Pentru informaţii despre posturile locale de televiziune pot fi, însă, accesate www.tvr.ro/tvr-timisoara/, www.analogtv.ro, www.teleu.utt.ro şi www.novatm.ro. Alte posturi de radio care pot fi ascultate online sunt www.westcityradio.ro, www.radiotimisoara.ro (o pagină de internet bine pusă la punct, şi cu multe ştiri locale). Celelalte posturi locale nu au pagini de internet proprii, online putând fi ascultate doar emisiunile transmise de la centru. Presa sportivă este bine reprezentată on-line, începând de la săptămânalul „Fotbal Vest” (www.fotbalvest.ro), la ediţiile locale ale „ProSport” şi „Gazeta Sporturilor” (www.prosport.ro, www.gsp.ro), ediţia locală a săptămânalului „Fanatik” (www.fanatik.ro/fanatik_vest_sectiune_47_printed/fanatik_vest.html) şi ediţia on-line a revistei clubului de fotbal FCU Politehnica Timişoara (www.violamania.ro). Presa culturală poate fi găsită la adresele www.orizontliterar.ro (Revista Orizont), www.helion.arsfan.ro (Revista de literatură SF „Helion”). Monitorul Primăriei Municipiului Timişoara are ediţia electronică la adresa www.primariatm.ro/monitorul/index.php. NOTĂ: În elaborarea materialului de faţă ne-am confruntat, din păcate, cu reticenţa anumitor publicaţii sau posturi locale de radio şi TV de a ne transmite informaţii. În consecinţă, datorită lipsei de date, ne-am limitat la a le menţiona ca existente în peisajul media timişorean, fără a le face o prezentare mai amănunţită. 5. SĂNĂTATEA Reforma sistemului de sănătate românesc se dovedeşte deopotrivă de lungă durată şi dificilă în ciuda promulgării Legii Asigurărilor Sociale care îşi propune să transforme sistemul naţional de asistenţă socială dintr-unul finanţat în exclusivitate de către stat, într-unul bazat pe asigurări - contribuţiile plătite în egală măsură de angajaţi şi angajatori, devenind principala sursă pentru veniturile din domeniul sănătăţii. Fondurile gestionate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) par însă a nu fi suficiente pentru asigurarea unui act medical de calitate. Pe de altă parte, fondurile gestionate de către Ministerul Sănătăţii nu sunt suficiente pentru acoperirea necesarului de învestiţii (de exemplu în echipamente medicale), ducând de asemenea la dificultăţi suplimentare în ceea ce priveşte prestarea unui act medical de calitate. La nivel de judeţ există o repartiţie echilibrată, atât ca număr de persoane deservite/cabinet, cât şi în privinţa raportului rural/urban precum şi privind existenţa comisiilor de pe lângă cabinete. Municipiul Timişoara concentrează cea mai importantă parte a dotărilor pentru sănătate şi asistenţă socială a judeţului (peste 50%) şi oferă servicii foarte diversificate. În Timişoara funcţionează instituţii de resort importante în gestionarea şi îndrumarea problemelor de sănătate ale Zonei Timişoara cum sunt: Casa judeţeană de Asigurări de Sănătate, Institutul de Sănătate Publică Timişoara, Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie, Autoritatea de Sănătate Publică precum şi de un număr mare de unităţi sanitare. Din cele 6 cabinete de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă existente în judeţul Timiş, 5 sunt localizate în municipiul Timişoara iar unul în Lugoj. În Timişoara, ocrotirea sănătăţii este asigurată prin reţeaua de sănătate, alcătuită din unităţi care activează în sistem public şi unităţi care activează în sistem privat. Asistenţa medicală primară se desfăşoară în sistemul tradiţional, unde în prezent se înregistrează o trecere tot mai accentuată dinspre sistemul public spre cel mixt şi privat. Din evidenţele Autorităţii de Sănătate Publică Timiş, rezultă că în Timişoara funcţionează la oră actuală: 7 spitale, dintre care 6 spitale publice şi unul privat; 5 ambulatorii de specialitate ale spitalelor; 1 serviciu de ambulanţă public şi 2 servicii de ambulanţă private; 36 dispensare, dintre care 22 dispensare şcolare, 6 dispensare studenţeşti şi 7 dispensare sportive; 418 cabinete stomatologice, dintre care 42 publice şi 376 private; 264 cabinete ale medicilor de familie; 326 cabinete medicale specializate;


- 128 -

126 farmacii dintre care 120 private şi 6 publice (în structura spitalelor). Există, de asemenea, unităţi sanitare ale reţelelor paralele – CFR, MapN – precum şi Institutul de Cardiologie. Rata de utilizare a paturilor de spital în Timişoara este inferioară (268 zile/an) celei naţionale (293 zile/an), în Timişoara existând un număr mare de paturi de spital (3.404 de paturi). Costurile zilei de spitalizare sunt dintre cele mai mari din ţară. Numărul actual de paturi în spitale acoperă necesarul pentru populaţia existentă, însă calitatea serviciilor nu satisface încă standardele europene. Urmărind evoluţia numărului de medici şi cadre sanitare medii, se constată o creştere a cadrelor medicale cu pregătire superioară de la 1.562 în 2006 la 1754 în 2007. Dintre aceştia 982 sunt medici de specialitate alta decât medicina de familie şi stomatologi, 249 sunt medici de familie iar 523 sunt medici stomatologi. În aceeaşi perioadă, numărul cadrelor medicale cu pregătire medie creşte de la 2.386 în 2006 la 2550 în 2007. În prezent, deşi oferta de cadre medicale depăşeşte cererea existentă iar medicii de familie sunt sprijiniţi de autorităţile locale, învăţământul de management sanitar este slab dezvoltat în Timişoara şi sunt insuficiente servicii de asistenţă comunitară. Se constată, de asemenea, creşterea ponderii dotărilor private pentru sănătate şi asistenţă medicală în detrimentul celor publice. In ceea ce priveşte cauzele de deces din Timişoara şi din judeţul Timiş, în anul 2007 primele locuri au fost ocupate, în ordine descrescătoare, de următoarele afecţiuni:

1. Boli ale aparatului circulator, 2.059 2. Tumori, 1.522 3. Accidente, otrăviri, traumatisme, 443 4. Afecţiunile aparatului digestiv, 369 5. Afecţiunile aparatului respirator, 227 6. Tuberculoza, 61

Ponderea principalelor boli în Timişoara şi în judeţul Timiş este următoarea (prevalenţa la 10.000 locuitori): - bolii hipertensive, 819.79 - cardiopatie ischemică, 427.66 - diabet zaharat, 410.46 - tumori maligne, 203.17 - boli pulmonare cronice obstructive, 135.14 - anemii, 137.60 Prin HG nr. 866 din 2002 imobilele în care îşi desfăşoară activitatea Spitalul Clinic Municipal - inclusiv clădirea nefinalizată (in stadiu de structură) din calea Torontalului - împreună cu cele aparţinând Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Luis Ţurcanu”, Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş” şi Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Dr. D. Popescu”, au trecut din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţi şi Familiei în domeniul public al municipiului Timişoara şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Timişoara. Predarea respectiv primirea construcţiilor şi terenurilor s-a efectuat, pe parcursul anului 2003, prin inventarierea faptică a acestora, pe baza de Protocol încheiat cu fiecare spital în parte. În conformitate cu prevederile art.1 alin 1. din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002, şi în baza HCL nr. 144. 145, 146 din 2005 şi 221 din 2006, imobilele în care-şi desfăşoară activitatea cele 4 spitale preluate de către municipalitate prin HG. nr 866 din 2002 – cu excepţia structurii nefinalizate a Spitalului Clinic Municipal - au fost transmise din administrarea Consiliului Local al Municipiului Timişoara în administrarea unităţilor sanitare respective. Spitalele funcţionează pe principiul autonomiei financiare, pe baza sumelor prevăzute în contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum şi din sume obţinute, în condiţiile legii, de la persoane fizice şi juridice şi îşi elaborează, aprobă şi execută bugetele proprii de venituri şi cheltuieli. Bugetele locale pot participa la finanţarea unor cheltuieli pentru finalizarea construcţiilor noi şi realizarea de lucrări de reparaţii curente şi capitale, precum şi pentru dotarea cu aparatură medicală.


- 129 -

În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a actului medical, de la preluarea celor patru unităţi sanitare şi până în prezent, municipalitatea a efectuat lucrări de investiţii, reparaţii şi întreţinere a clădirilor, din care cele mai importante sunt următoarele: Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „V. Babeş” - cu sediul în str. Gh. Adam nr.13 - amenajare bloc operator; - lucrări de construcţii şi igienizări; - reparaţii acoperiş farmacie, spălător şi magazie precum şi la corp administrativ; - reparaţii canal termic şi reţea distribuţie încălzire - reparaţii instalaţii interioare; - reparaţii construcţii Centru de recuperare pneumologică; - finalizarea procedurii privind achiziţia publică a lucrărilor de investiţii la „Centrul MRF-diagnostic”-lucrări ce vor fi executate în acest an; Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „L.Ţurcanu” - cu sediul în str. I. Nemoianu nr.2 - amenajare corp intrare şi poartă control acces; - amenajare corp clădire farmacie; - reparaţii pardoseli şi igienizări saloane; Spitalul Clinic Municipal - cu sediul în str. Str. Gh. Dima nr.5 - reparaţii acoperiş Secţia de Maxilo-Faciale; - reparaţii şi igienizări la clinicile ORL, TBC şi Oftalmologie; - lucrări de reparaţii construcţii şi faţade la Clinicile Noi; - elaborarea documentaţiei aferente procedurii de achiziţie publică a lucrărilor de reabilitare a centralei de abur, precum şi a lucrărilor de reparaţii a instalaţiei de distribuţie a agentului termic; lucrările de execuţie vor fi efectuate pe parcursul acestui an; Insuficienţa fondurilor pentru medicamente şi echipamente medicale periclitează calitatea serviciilor medicale prestate în spitalele din România şi implicit în Spitalul Clinic Municipal Timişoara. Calitatea actului medical desfăşurat în Spitalul Municipal Timişoara are cu atât mai mult de suferit cu cât: - secţiile spitalului sunt dispersate în întreg oraşul; - unele secţii sunt amplasate în clădiri vechi, deteriorate, improprii pentru prestarea activităţilor

medicale Lucrările de construcţie ale unui nou Spital Clinic Municipal, urmărind reunirea într-o singură locaţie a cât mai multor secţii ale vechiului spital, au început în anul 1994. Resursele bugetare alocate construirii şi dotării spitalului s-au dovedit însă a fi insuficiente pentru finalizarea proiectului. Din acest motiv, după mai multe întreruperi, începând cu anul 2000 lucrările de construcţie au fost sistate. Finalizarea construcţiei, asigurarea infrastructurii tehnico-edilitare adecvate, echiparea cu aparatură medicală modernă şi performantă, precum şi operarea Spitalului Clinic Municipal Timişoara, conform standardelor internaţionale este o prioritate în politica autorităţii publice municipale. În vederea atragerii de surse de finanţare pentru continuarea lucrărilor la clădirea Noului Spitalul Clinic Municipal Timişoara din calea Torontalului, în anul 2004 P.M.T. a demarat formalităţile privind constituirea unui Parteneriat Public Privat. În luna iulie 2005, pe baza studiului de fezabilitate elaborat de către firma de consultanţă PriceWaterhouseCoopers, au început negocierile privind condiţiile de realizare a proiectului de parteneriat public - privat cu cele două firme calificate: Summa Turizm Yatirimciliğ A.Ş. şi S.C. Bouygues România S.R.L. Negocierile au continuat pe tot parcursul anului 2005. În data de 19.12.2005, Comisia de Negociere analizând oferta tehnică depusă, a constatat că aceasta este nesatisfăcătoare, în contradicţie cu specificaţiile Documentului Ataşat şi ale Studiului de Fezabilitate. Din acest motiv s-a decis sistarea proiectului de parteneriat public – privat. Totuşi întrucât necesitatea continuării lucrărilor de finalizare a spitalului municipal persistă, au fost demarate activităţile vizând achiziţionarea de servicii, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, pentru elaborarea unui concept coerent privind organizarea serviciilor publice de sănătate în Municipiul Timişoara, de organizare a Spitalului Clinic Municipal Timişoara, pe baza unui studiu aprofundat privind situaţia actuală a fondului imobiliar şi a serviciilor medicale publice municipale în Timişoara. Fondurile necesare vor fi asigurate din bugetul local. În cursul anului 2005 municipalitatea a achiziţionat, din fonduri ale bugetului local, un Sistem de Teleasistenţă la domiciliu pentru persoanele de vârsta a III-a care necesită asistenţă medicală. Sistemul


- 130 -

constă intr-o bază de date care se găseşte în sediul Serviciului pentru Persoane Vârstnice din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară şi un număr de dispozitive aflate la domiciliul persoanelor care beneficiază de acest sistem. În prezent sistemul deserveşte 52 de beneficiari, numărul acestora aflându-se în continuă creştere. 6. ASISTENŢA SOCIALĂ Asistenţa socială a fost un domeniu practic inexistent în România în perioada 1972-1989, deşi înainte de această perioadă, România se număra printre ţările Europei cu cel mai înalt nivel al măsurilor de protecţie socială existente. După 1989, în Timişoara au luat fiinţă asociaţii şi instituţii de protecţie socială, astfel încât la ora actuală pot beneficia de protecţie socială toate categoriile de persoane, pornind de la minorii aflaţi în dificultate, persoanele cu handicap, familiile care se confruntă cu mari probleme materiale şi până la persoanele vârstnice. Legislaţia din domeniul asistenţei sociale este într-o continuă schimbare, ceea ce face ca şi structura organizaţiilor sau serviciile oferite de acestea să se schimbe într-un ritm rapid. De remarcat este faptul că, din anul 1992, în Timişoara există la Facultatea de Sociologie şi Psihologie din cadrul Universităţii de Vest, un departament specializat, care pregăteşte viitorii asistenţi sociali şi care desfăşoară anual programe de specializare a asistenţilor sociali, prin cursuri aprofundate. Majoritatea absolvenţilor acestei secţii au reuşit să se angajeze în Timişoara, fie în servicii ale administraţiei publice locale sau în instituţii guvernamentale, fie în cadrul asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale. Apariţia legii privind subvenţionarea din bugetele locale sau de stat, a organizaţiilor neguvernamentale care oferă servicii de asistenţă socială, nu a reuşit să ofere soluţiile financiare necesare. De aceea, o mare parte a organizaţiilor neguvernamentale au fost susţinute financiar de alte organizaţii similare străine sau prin programe de finanţare, interne sau externe. Există, însă, şi organizaţii neguvernamentale (Fundaţia Pentru Voi, Societatea Română Alzheimer, Societatea Română Speranţa, Serviciul de Ajutor Maltez, Dieceza Timiş), care au obţinut sprijinul financiar al Consiliului Local Timişoara. Se pot identifica o diversitate de factori care au contribuit, în perioada 2000-2007 la înfiinţarea, organizarea şi dezvoltarea serviciilor sociale. În acest context un rol important l-au avut schimbările demografice şi sociale precum şi permanenta schimbare a legislaţiei din domeniul asistenţei sociale. O analiză a serviciilor sociale din Municipiul Timişoara evidenţiază următoarele: În perioada 2000-2007 dezvoltarea serviciilor sociale la nivel local a fost sprijinită de următoarele aspecte:

existenţa cadrului legislativ actual, care a definit noi modalităţi de organizare şi gestionare a serviciilor sociale, adresate tuturor categoriilor de persoane aflate în situaţie de dificultate sau vulnerabilitate;

apariţia de noi specializări în domeniul social, respectiv de noi ocupaţii, susţinerea furnizorilor de servicii sociale privaţi prin subvenţionarea de la bugetul local; accesul la programele de finanţare, destinate realizării de proiecte locale în domeniul social; încurajarea promovării de parteneriate între sectorul guvernamental şi cel nonguvernamental; apariţia de noi furnizori de servicii sociale publici/privaţi, în funcţie de nevoile identificate, de

complexitatea situaţiilor de dificultate, gradul de risc social, de potenţialii beneficiari; furnizarea de servicii sociale în sistem integrat, prin asocierea de servicii medicale, educaţionale,

de locuire, de ocupare a forţei de muncă; realizarea unei diferenţieri clare, în funcţie de tipologia serviciilor sociale, în servicii sociale

primare şi servicii sociale specializate, precum şi menţionarea autorităţilor administrative responsabile de înfiinţarea, organizarea şi dezvoltarea acestora;

existenţa unei Metodologii de acreditare a furnizorilor de servicii sociale, a reuşit să realizeze o selecţie printre furnizorii care acordă servicii sociale. La nivelul Municipiului Timişoara, există un număr destul de mare de furnizori, care au obţinut acreditarea, demonstrându-şi în acest fel capacitatea de a îndeplini standardele generale de calitate.

Desigur că în aceeaşi perioadă au fost înregistrate şi o serie de aspecte negative, dificil de evitat şi surmontat:

odată cu apariţia/modificarea actelor normative din domeniul social, în perioada de aplicare/implementare a prevederilor legale, s-au constatat suprapuneri de responsabilităţi în ce priveşte acordarea serviciilor sociale de către structurile de la nivel local şi judeţean;

dezvoltarea socio-economică diferenţiată a zonelor oraşului, a determinat apariţia unor zone defavorizate de populaţie, cu risc de marginalizare socială;


- 131 -

serviciile sociale publice, deocamdată, nu pot răspunde nevoilor zonale ale populaţiei, nu sunt constituite puncte de lucru sau de informare în toate zonele defavorizate;

deseori se constată o necorelare între necesarul de servicii sociale, adecvate nevoilor beneficiarilor şi resursele umane şi materiale disponibile;

existenţa unui dezechilibru creat la nivelul serviciilor sociale: se constată o dezvoltare a serviciilor sociale, orientate către anumite categorii de persoane, în detrimentul altor categorii defavorizate;

numărul redus de personal cu experienţă, specializat în redactarea documentelor strategice; existenţa unei legislaţii stufoase, care conduce la dificultăţi, incoerenţe în aplicare; dificultăţi de relaţionare şi de colaborare între diverse instituţii publice şi organisme private.

1. SERVICII SOCIALE ASIGURATE PRIN STRUCTURI PROPRII ALE PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI TIMIŞOARA În Municipiul Timişoara o parte din serviciile sociale sunt asigurate de Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară a Municipiului Timişoara. În anul 2000, în organigrama Primăriei Municipiului Timişoara funcţiona Serviciul Social, oferind prestaţii sociale categoriilor de persoane defavorizate şi aplicând legislaţia din domeniul protecţiei sociale, valabilă la data respectivă. În perioada 2001- 2007 au avut loc modificări în ce priveşte atât structura organizatorică a serviciului cât şi lărgirea sferei de activitate a acestuia, datorită diversificării problemelor sociale cât şi apariţiei de noi reglementări legislative în domeniul social. Cele mai importante schimbări survenite în perioada respectivă au fost următoarele: - în anul 2002, Serviciul Social aflat în subordinea Primăriei Municipiului Timişoara, a devenit serviciu

public de asistenţă socială, cu denumirea de Centrul Comunitar de Asistenţă Socială – Timişoara, şi i s-a atribuit în anul 2003 un nou sediu, situat pe B-dul Tinereţii (actualul Regele Carol I) nr.10;

- în anul 2004, structura organizatorică a Centrului Comunitar de Asistenţă Socială s-a dezvoltat, cuprinzând trei servicii şi un compartiment;

- perioada 2005 - 2007 s-a caracterizat prin importante schimbări survenite la nivel de instituţie; aceste schimbări s-au datorat apariţiei/modificărilor aduse în legislaţia din domeniul protecţiei sociale dar şi necesităţii existenţei, la nivel local, a unui serviciu public care să furnizeze servicii sociale în funcţie de nevoile sociale identificate, care să se adreseze cât mai multor categorii de persoane vulnerabile.

Astfel, Centrul Comunitar de Asistenţă Socială - Timişoara şi-a schimbat denumirea în Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară a Municipiului Timişoara, iar începând cu data de 01.01.2006, Serviciul pentru Protecţia Copilului şi Familiei (fostul Centrul de Tranzit pentru Minori „ Sf. Nicolae”) şi respectiv, Serviciul pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap (fostul Serviciul Public de Asistenţă Specială) au trecut în subordinea Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară a Municipiului Timişoara. La fel s-a întâmplat, începând cu data de 01.08.2006, şi cu Serviciul Centrul de Zi pentru copii cu dizabilităţi „Podul Lung”. Prin urmare, serviciile aflate în structura Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară a Municipiului Timişoara, care desfăşoară activităţile de acordare a prestaţiilor sociale, conform legislaţiei în vigoare şi de furnizare a serviciilor sociale la nivelul municipiului sunt:

• Serviciul de Asistenţă Socială • Serviciul pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnic • Serviciul pentru Protecţia Copilului şi Familiei • Serviciul pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap • Serviciul Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi „Podul Lung”

Dacă în anul 2000, obiectul de activitate al Serviciului Social a fost în principal aplicarea actelor normative în domeniul social, respectiv acordarea de prestaţii sociale, în anul 2007 obiectul de activitate al Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară este mult mai extins şi se referă la acordarea de prestaţii sociale şi furnizarea de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice, prevenirii separării copilului de familia sa, persoanelor cu handicap, grupurilor şi comunităţilor cu probleme sociale aflate în dificultate şi cu grad de risc social, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii un mod normal şi decent de viaţă. În procesul concret de furnizare a serviciilor sociale, s-au avut permanent în vedere nevoile şi aşteptările beneficiarilor. Pot beneficia de aceste servicii toţi cetăţenii Municipiului Timişoara care se află în situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, definite de lege, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială: lipsa unui loc de muncă, acte de identitate expirate, lipsa unei locuinţe/adăpost, fără nici un venit stabil, probleme de sănătate: somatice şi psihice, toxico-dependenţe etc.


- 132 -

În anul 2000, categoriile de beneficiari pentru care s-au furnizat servicii sociale ori s-au acordat prestaţii sociale au fost:

- persoane care îndeplineau condiţiile legale de a beneficia de ajutorul social ori de o masă la Cantina de Ajutor Social;

- persoane vârstnice care au solicitat internare în căminele de pensionari/spital din judeţ, de asemenea, şi cele incluse în programul de îngrijire la domiciliu;

- persoane cu handicap care au solicitat angajarea unui asistent personal. Comparativ cu perioada 1997-2000, în perioada 2001-2007, instituţia a dezvoltat servicii sociale care să se adreseze unei categorii mai largi de cetăţeni care se găsesc într-o situaţie de nevoie socială:

- persoane vârstnice, - persoane fără venituri sau cu venituri mici, - persoane care suferă de boli cronice, - persoane cu handicap, - copii şi familiile lor, - alte persoane aflate în situaţii de nevoie socială.

În contextul schimbărilor sociale şi economice din ultimii ani, înfiinţării/organizării de noi instituţii cu responsabilităţi în domeniul social, elaborării şi adaptării legislaţiei cu legislaţia de la nivel european, s-a impus înfiinţarea/dezvoltarea de servicii sociale care să răspundă unei game variate de nevoi sociale, identificate în comunitate. Obiectivele principale ale dezvoltării unui mediu socio-cultural stabil şi favorabil progresului sunt asigurarea la un nivel calitativ ridicat a serviciilor de sănătate şi de asistentă socială. precum şi realizarea unui mediu social stabil, participativ, moral şi coeziv, suport necesar pentru integrarea europeană, având ca subobiective: îmbunătăţirea asistenţei sociale a persoanelor defavorizate – persoane cu deficienţe, incapacitate, handicap, bătrâni, familii cu mulţi copii etc., accelerarea rezolvării problemelor de locuire a familiilor tinere, a celor cu venituri mici şi a persoanelor defavorizate, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a copiilor instituţionalizaţi, ameliorarea situaţiei economice şi sociale a ţiganilor, vizând punerea în aplicaţie de către organele puterii locale a aquis-urilor comunitare referitoare la integrarea socială a ţiganilor şi îmbunătăţirea securităţii individului, a familiei şi a comunităţii locale. Măsurile pentru asigurarea la un nivel calitativ ridicat a serviciilor de asistentă socială a persoanelor defavorizate – persoane cu deficienţe, incapacitate, handicap, bătrâni, copii şi familii cu mulţi copii etc., vizează:

- Elaborarea unor reglementări stimulative pentru integrarea în societate a persoanelor cu deficienţe, incapacitate sau handicap şi asistarea acestor persoane pentru ca să îşi poată conduce viaţa independent, în acord cu dorinţele proprii.

- Adaptarea şi punerea în aplicare a aquis-urilor comunitare referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a persoanelor defavorizate.

- Transformarea unităţilor existente din unităţi de tip pasiv de internare şi supraveghere medico-socială a persoanelor cu handicap în unităţi care duc o politică activă de integrare socio-profesională a persoanelor cu handicap; stabilirea unei legături puternice şi permanente cu familia persoanei aflate în îngrijirea şi monitorizarea acestei legături de către specialiştii în domeniu având ca rezultat creşterea gradului de integrare socială prin dezinstituţionalizare.

- Sprijinirea înfiinţării serviciilor alternative pe baze comunitare în scopul prevenirii instituţionalizării. Susţinerea logistică a ONG-urilor care implementează proiecte vizând crearea de servicii sociale alternative;

- Lobby pentru elaborarea cadrului legislativ care să faciliteze încheierea de contracte de colaborare între Oficiul de Asistenţă Socială şi ONG-uri de profil

- Înfiinţarea de Centre de Zi pentru diferite categorii de persoane defavorizate - Înfiinţarea unui Centru de Îngrijiri Paleative, HOSPIS - Înfiinţarea Corpului de Asistenţi Sociali, sub tutela Serviciului Social al Primăriei. - Sprijinirea înfiinţării unei reţele de servicii de sprijin care să permită independenţa în viaţa de zi

cu zi a persoanei cu handicap şi exercitarea drepturilor ei (informare, consultanţă, transport la domiciliu, servicii de îngrijire comunitară, hot-line şi intervenţie de urgenţă în cazul unor apeluri ale abonaţilor cu nevoi speciale, bolnavi cronici sau vârstnici)

- Aplicarea normelor de adaptare a locurilor publice, a transportului în comun şi a altor amenajări (WC, telefon public etc.) în vederea egalizării şanselor persoanelor cu deficienţă, incapacitate, handicap etc.

- Promovarea voluntariatului în domeniul asistenţei sociale


- 133 -

- Programe şi activităţi pentru schimbarea mentalităţii şi atitudinii atât a comunităţii cât şi a persoanelor cu handicap pentru a deveni agenţi activi ai schimbării

- Înfiinţarea Centrului Social Complex cu program de funcţionare non-stop în sistem de urgenţă - Servicii de protecţie şi susţinere a tinerelor mame necăsătorite pentru evitarea abandonului

copilului - Elaborarea şi implementarea unor programe comune vizând cultivarea relaţiilor interumane

între copiii instituţionalizaţi şi persoanele vârstnice din instituţii (crearea unor punţi între generaţii).

- Înfiinţarea unor Centre de zi pentru persoanelor de vârsta a III-a în vederea oferirii de programe care urmăresc reducerea şi prevenirea izolării sociale

- Susţinerea financiară locală a programelor de instituţionalizare şi educare a copiilor abandonaţi (sau a persoanelor abandonate, fără mijloace de subzistenţă).

- Realizarea de parteneriate între Consiliile Locale şi organizaţii nonguvernamentale din domeniul social în vederea susţinerii proiectelor privind asigurarea locuinţelor sociale pentru persoanele defavorizate, în mediul urban şi în cel rural.

- Asigurarea, din fondul de locuinţe sociale al primăriilor, a unor locuinţe pentru mame singure cu copii şi a unor servicii sociale în acelaşi imobil (grădiniţe, creşe, magazine de specialitate ş.a.).

- Elaborarea şi implementarea strategiei locale de ameliorare a situaţiei educaţionale şi economico-sociale a ţiganilor săraci

- Accesarea programelor UE şi guvernamentale privind ajutorul financiar acordat minorităţilor. Colaborări şi parteneriate În anul 2000, Serviciul Social a colaborat cu instituţii şi organizaţii neguvernamentale care au activat în domeniul social:Universitatea de Vest, Asociaţia „ Isus, Speranţa României”, Societatea Caritativă „ Beula”, Fundaţia Timişoara „ 89”, Federaţia Caritas a Diecezei Timişoara, Fundaţia de Ajutor Medical „ Profilaxis” În decursul anilor, instituţia a promovat o politică de dezvoltare a parteneriatelor, gândită în scopul de a crea o reţea de colaborare, cu instituţii publice / private, implicând în felul acesta cât mai mulţi factori în problematica socială. Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară a Municipiului Timişoara, în scopul asigurării unor servicii sociale de calitate şi complexe, a colaborat cu diverse instituţii publice care au tangenţă cu problematica socială (medicale, educaţionale, etc.) dar şi cu organizaţii neguvernamentale: Poliţia Municipiului Timişoara, Direcţia de Evidenţă a Persoanei, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului - Timiş, Direcţia de Muncă Solidaritate Socială şi Familie – Timiş, Inspectoratul Şcolar Judeţean - Timiş, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Timiş, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Timişoarei, Universitatea de Vest – Secţia de Asistenţă Socială, Poliţia de Proximitate, Asociaţia Creştină „ Ecce Homo”, Fundaţia Timişoara „89”, Federaţia „Caritas” a Diecezei Române, Institutul de Cercetare şi Formare JSI, Serviciul de Formare – Integrare Profesională „APEL”, Cabinet Dr. Stoian S.R.L. şi Centrul Medical Ştefănescu S.RL, Societatea Română Alzheimer filiala Timişoara, Palatul Copiilor din Timişoara, Serviciul de Ajutor Maltez Dieceza Timişoara, Fundaţia „Sancta Maria Hilfe”, Căminele de pensionari din Timişoara şi din judeţ, etc. Cu o parte dintre aceste instituţii şi organizaţii neguvernamentale s-au încheiat şi convenţii de parteneriat, bazate pe nevoile şi aşteptările beneficiarilor, în vederea creării unei game variate de servicii sociale şi asigurării unui impact mai eficient asupra beneficiarilor. Servicii sociale pentru persoane vârstnice:

- În data de 26 mai 2006 a avut loc deschiderea oficială al celui de-al doilea centru care se adresează persoanelor vârstnice, Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice „Sfinţii Constantin şi Elena”, (str. Telegrafului, nr. 8). Până la sfârşitul anului 2006, un număr de 25 de persoane vârstnice au frecventat acest centru de zi;

- Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice „ Sf. Mihail şi Gavril” ( str. Sever Bocu nr. 44A) a fost frecventat de 31 de beneficiari, astfel fiind ocupate toate locurile disponibile. Beneficiarii centrului au fost implicaţi şi antrenaţi în diferite activităţi care au contribuit mult la menţinerea stării lor psihice şi care au avut un efect benefic asupra lor fiind integraţi mai uşor în „familie”;

- Centrul de Zi Alzheimer ( str. V. Alecsandri nr. 6) a asigurat asistenţă primară pentru maximum 15 persoane diagnosticate cu boala Alzheimer, aflate în stadiul incipient şi mediu. În perioada 2005-2006 s-au adresat serviciului în medie un număr de 25 persoane lunar;

- Pe parcursul anului 2005 au deservit Compartimentul de Îngrijire la Domiciliu din cadrul Serviciului pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice un număr de 10 îngrijitoare. În cursul anului 2005


- 134 -

s-au primit un număr de 47 de solicitări noi de îngrijire la domiciliu, până la sfârşitul anului fiind cuprinse în programul de îngrijire la domiciliu un număr de 17 persoane (cazuri noi). Au existat în evidenţa Compartimentului de Îngrijire la Domiciliu un număr total de 48 de persoane. În anul 2006 numărul îngrijitoarelor a crescut la 12, deoarece şi solicitările pentru a beneficia de acest serviciu au crescut.

- În anul 2005 au fost înregistrate un număr de 62 de solicitări pentru internare în căminele - spital din judeţ şi 42 de cereri pentru internarea în căminele de pensionari din judeţ, comparativ cu anul 2006, când s-au înregistrat 100 de cereri de internare în cămine spital şi 40 de cereri pentru internare în căminele de pensionari;

- Numărul beneficiarilor serviciului de teleasistenţă a ajuns la 51, din care 38 de persoane beneficiază şi de servicii de îngrijire la domiciliu iar 19 persoane plătesc contribuţia lunară.

În perioada 2005-2007, în cadrul Serviciului pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice şi-au desfăşurat activitatea de practică obligatorie şi de voluntariat un număr aproximativ de 60 de studenţi ai Universităţii de Vest Timişoara, Facultatea de Sociologie şi Psihologie, Catedra de Asistenţă Socială. Această practică este o oportunitate de cunoaştere a problemele persoanelor vârstnice atât în centrele de zi cât şi la îngrijire la domiciliu. Servicii sociale pentru prevenirea separării copilului de familia sa: Serviciul pentru Protecţia Copilului şi Familiei ( str. Platanilor nr. 2) are ca obiect principal de activitate aplicarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi a Ordinului nr. 219/2006 privind activităţile de identificare, intervenţie şi monitorizare a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia se află la muncă în străinătate. Serviciul pentru Protecţia Copilului şi Familiei a înregistrat, în cursul anului 2007, 357 de solicitări, după cum urmează: planuri de servicii: 5,cazuri referite către alte instituţii: 27 (către DGASPC), monitorizări postintegrare: 66 (lunar, pe o perioadă de 3 luni în urma reintegrării copilului în familie), răspunsuri care nu sunt de competenţa Serviciului pentru Protecţia Copilului şi Familiei: 35,anchete sociale solicitate de Tribunalul Timiş: 5, cazuri de înregistrare tardivă a naşterii: , cazuri de plasamente: 14, solicitări de acordare a dovezii privind notificarea de către părinţi asupra intenţiei de a lucra în străinătate conform H.G nr.683/2006: 13, cazuri de copii identificaţi cu părinţi care sunt plecaţi la lucru în străinătate (legea 219/2006): 35,monitorizări de cazuri de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la lucru în străinătate: 30,monitorizări planuri de servicii: 3, demersuri de obţinere a Dispoziţiei Primarului de nume şi prenume în cazul copilului părăsit în maternitate: 10, demersuri de obţinere a Dispoziţiei Primarului de nume şi prenume în cazul copilului găsit: 2. Prin Decizia nr.127 din 08.11.2007 a fost acreditat Centrul de Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copii. În perioada scursă de la acreditare până la sfârşitul anului s-au înregistrat 16 cazuri de informare şi consiliere. Pe parcursul anului 2007 Serviciul pentru Protecţia Copilului şi Familiei s-a ocupat de activitatea de preluare a cererilor pentru acordarea trusoului pentru nou-născuţi, de asemenea efectuând şi plata acestor bani către beneficiari. Au fost preluate 2157 de cereri iar plata s-a făcut pentru cererile depuse până la data de 01.10.2007. Pe parcursul anului au ridicat banii de trusou 1693 de persoane. Tot în cadrul serviciului s-a desfăşurat activitatea de distribuire a laptelui praf pentru sugarii 0-12 luni, atribuindu-se un număr de 17397 cutii de Vitalact şi 5818 cutii de Bebelact. În această perioadă s-a desfăşurat o acţiune de monitorizare a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. În acest sens a fost contactat Inspectoratul Şcolar Judeţean, acţiunea desfăşurându-se cu precădere pe categoria de copii şcolarizaţi şi cei care frecventează grădiniţele şi creşele. În cadrul programului Centrului de zi „Sf. Nicolae” sunt integraţi 27 copii (2 grupe a câte 13 şi 14) ce provin din 13 familii cu probleme sociale. Pentru copiii integraţi în programul de zi al Centrului a fost dezvoltat un program în concordanţă cu celelalte activităţi pe care aceştia le desfăşoară pe parcursul zilei. Astfel, copiii îşi încep activitatea la sediul Centrului în momentul în care îşi încheie cursurile la şcoală, sau după caz înaintea începerii acestora. În vederea diversificării activităţilor oferite în cadrul Centrului de zi „SF. NICOLAE”, Serviciul pentru Protecţia Copilului şi Familiei a încheiat un contract de parteneriat cu Asociaţia pentru Viaţa în Schimbare (AVIS) la începutul lunii martie, parteneriat care prevede activităţi de jonglerii, dans, jocuri stimulative de


- 135 -

grup cu voluntari ai asociaţiei. Aceştia desfăşoară activităţile propuse o dată pe săptămână, alternativ cu cele două grupe de copii. Centrul de tranzit pentru minori “Sf. Nicolae” din subordinea P.M.T., înfiinţat în decembrie 1996, în vederea ocrotirii şi reinserţiei sociale a „copiilor străzii” are ca misiune permanentă reducerea numărul copiilor care trăiesc pe străzile Timişoarei prin resocializare şi reinserţie socială. Obiectivele Centrului sunt: prevenirea delincvenţei juvenile, integrarea socio-familială a copiilor, integrarea şcolară şi profesională, îmbunătăţirea legăturii afective părinte-copil precum şi a stării de sănătate a copiilor şi familiilor. Centrul de Tranzit pentru copiii străzii „Sf. Nicolae”, a ocrotit temporar anual, în medie, 150 de copii, a desfăşurat activităţi de asistenţă socială stradală, igienă individuală, asistenţă medicală, a oferit adăpost, hrană, cursuri de alfabetizare, consiliere parentală În perioada 2002- 2004 au fost obţinute următoarele rezultate : - s-a lucrat cu un număr de 110 familii, respectiv 292 copii. - au fost asistaţi permanent un număr de 119 copii. - s-au procurat acte de identitate pentru 29 familii. - s-au întocmit dosare de ajutor social pentru 10 familii. - au fost înscrişi la medicul de familie 56 de copii. -au primit ajutor lunar in alimente – cu sprijinul unei organizaţii nonguvernamentale - 37 de familii. - au fost reintegraţi şcolar un număr de 80 de copii dintre care 26 copii în şcoli publice, 18 copii în învăţământul special si 36 copii în învăţământul alternativ de recuperare. - au fost reintegraţi social un număr de 118 copii, dintre care 92 copii în familia naturală şi 26 copii în centre de plasament. In vederea atingerii obiectivelor propuse a fost necesară abordarea globală a familiei luând in calcul toţi factorii de risc care au condus la ajungerea in stradă a copiilor: factori economici, situaţia psio-afectiva, caracteristicile familiei şi copilului, consumul de alcool, etc. Astfel personalul Centrului s-a ocupat atât de integrarea socio-familială a copiilor care trăiau pe stradă, dar şi de integrare şcolara şi profesională a celorlalţi copii din familie care nu ajunseseră încă în stradă. Au fost consiliate familiile în permanenţă, în funcţie de fiecare situaţie în parte, pentru obţinerea facilităţilor legale, clarificarea problemelor de ordin juridic ale familiei, îmbunătăţirea relaţiei afective părinte-copil pentru o mai bună înţelegere a comportamentului copilului şi o relaţionare adecvată cu copii. În cazul situaţiilor cu copii (şi părinţi) analfabeţi, s-au făcut demersuri pentru a fi integraţi în învăţământul alternativ de recuperare, copiii participând la cursurile de alfabetizare din centru urmate de examenele de promovare. Ocazional, în funcţie de necesităţi şi posibilităţi au fost ajutaţi copiii şi părinţii cu rechizite şcolare, haine, îmbrăcăminte. În vederea resocializării copiilor străzii s-au desfăşurat multiple activităţi educative, culturale si sportive, precum si activităţi de dezvoltare a autonomiei personale, pentru a putea funcţiona normal in societate . Periodic asistentul social al centrului ţine legătura cu şcoala în vederea prevenirii eşecului si abandonului şcolar. În colaborare cu un ONG şi cu fonduri europene, s-a înfiinţat un birou social pentru tinerii dezinstituţionalizaţi în zona str. Polonă S-au realizat şi mobilat - în parteneriat cu o asociaţie neguvernamentală şi cu fonduri europene - 11 locuinţe protejate pentru tineri dezinstituţionalizaţi, situate în blocurile reabilitate din str. Polonă. Servicii sociale pentru protecţia persoanelor cu handicap: Serviciul pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap ( str. Dorobanţilor Bl. 11A ), începând cu anul 2006 se află în componenţa Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară a Municipiului Timişoara. Scopul serviciului este de a desfăşura activităţi de asistenţă şi protecţie socială, pentru persoanele cu handicap - minore şi adulte - cu domiciliul sau reşedinţa în Municipiul Timişoara.

Servicii sociale furnizate persoanelor cu handicap au la baza nevoile identificate, având drept scop, menţinerea beneficiarului în cadrul familiei şi promovarea incluziunii sociale, intr-un cadru de consultare efectiva a beneficiarilor si a comunităţii locale;

- Serviciile oferite au fost: asigurarea unei persoane care sa asigure îngrijire şi supraveghere la domiciliul persoanei cu handicap; plăţi lunare sau forma unor indemnizatii în bani acordate persoanei cu handicap;

Obiective:- promovarea măsurilor şi acţiunilor menite sa asigure prevenirea/limitarea efectelor temporare sau permanente ale situaţiilor de risc ale persoanelor/ familiilor ce pot genera marginalizarea sau


- 136 -

excluderea sociala; planificarea, finanţarea si furnizarea in mod integrat a serviciilor de asistenţă sociala prin implicarea in parteneriat a tuturor factorilor: instituţiile publice, organizaţiile non – guvernamentale; concentrarea si furnizarea de servicii de asistenţă sociala pentru persoanele cu handicap vulnerabile (copii, adulţi si familiile acestora aflate in dificultate): diversificarea serviciilor sociale asigurate persoanelor handicap, altele decât cele prevăzute expres de actele normative în vigoare.

Rezultatele scontate sunt:

- diversificarea gamei de servicii oferite persoanelor cu handicap; - implicarea autorităţilor locale in dezvoltarea serviciilor pentru persoanele cu handicap; - creşterea numărului de persoane cu handicap interesate de serviciile oferite;

Măsurile pentru transformarea unităţilor existente din unităţi de tip pasiv de internare şi supraveghere medico-socială a persoanelor cu handicap în unităţi care duc o politică activă de integrare socio-profesională a persoanelor cu handicap, stabilirea unei legături puternice şi permanente cu familia persoanei aflate în îngrijirea şi monitorizarea acestei legături de către specialiştii în domeniu având ca rezultat creşterea gradului de integrare socială prin dezinstituţionalizare, vizează:

- Identificarea persoanelor în dificultate, cu risc mare de instituţionalizare (persoane cu handicap grav, bătrâni cu handicap persoane singure fără aparţinători) si menţinerea lor în comunitate;

- Stabilirea de contacte cu agenţii de recrutare a forţei de muncă, în vederea integrării în muncă a persoanelor cu handicap accentuat care prezintă grad crescut al capacitaţii de muncă.

- Evaluarea nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap prin aplicarea unui chestionar ce conţine indicatori privind gradul şi sursele de informare, accesul la servicii de recuperare şi reabilitare, asistenta medicala, educaţie, transport adaptat, modalităţi de petrecere a timpului liber.

- Informarea privind măsurile necesare soluţionării situaţiei de risc, respectiv furnizarea de prestaţii şi servicii sociale (acordarea ajutorului social sau, după caz, asistare prin Cantina de Ajutor Social, servicii de consiliere socială juridică).

- Restabilirea legăturilor cu familia / aparţinătorii acestora pentru implicarea lor în soluţionarea cazurilor, de îngrijire la domiciliu.

Pentru sprijinirea înfiinţării unei reţele de servicii de sprijin care să permită independenţa în viaţa de zi cu zi a persoanei cu handicap şi exercitarea drepturilor ei (informare, consultanţă, transport la domiciliu, servicii de îngrijire comunitară, hot-line şi intervenţie de urgenţă în cazul unor apeluri ale abonaţilor cu nevoi speciale, bolnavi cronici sau vârstnici) se are în vedere;

- Monitorizarea şi reevaluarea cazului, inclusiv a opiniei beneficiarului în vederea alegerii serviciului social "în cunoştinţa de cauză", a identificării unor alternative, a unor soluţii în mediul cu care acesta este familiarizat, pentru reducerea sentimentului de dependenţă, de incapacitate.

- Înfiinţarea serviciului de suport “Biroul de Transport Adaptat” in vederea non-marginalizării persoanelor cu handicap utilizatoare de cărucioare rulante.

În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional, autorităţile publice au obligaţia sa ia următoarele masuri specifice:

a) să promoveze şi să implementeze conceptul acces pentru toţi, pentru a împiedica crearea de noi bariere şi apariţia unor noi surse de discriminare;

b)să aplice tehnologii asistive de informare si comunicare;

c)să asigure accesul la informaţiile publice pentru persoanele cu handicap;

d)să asigure interpreţi autorizaţi ai limbajului mimico-gestual şi ai limbajului specific persoanelor cu surdocecitate;


- 137 -

e)să proiecteze şi să deruleze, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe de accesibilitate sau de conştientizare asupra importantei acesteia.

f)să elibereze la persoanelor cu handicap legitimaţiile card, pentru locurile de parcare gratuite; – în curs de soluţionare, ca urmare a apariţiei tardive a normelor metodologice de aplicare;

În prezent există un număr de 4 microbuze adaptate, care oferă transport persoanelor cu handicap grav, posesoare de scaun rulant şi alte dispozitive de mers. Număr mediu de beneficiari transportaţi zilnic 45 de persoane;

Servicii sociale pentru copii cu dizabilităţi: Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi “Podul Lung” furnizează servicii sociale cu caracter primar, care se adresează copiilor cu dizabilităţi cu vârsta cuprinsă între 3-18 ani. La sfârşitul anului 2006 în evidenţa centrului au fost 85 de copii. De activităţile desfăşurate în cadrul centrului, beneficiază copii dar şi familiile acestora. Pentru copii sunt asigurate condiţii pentru realizarea în timpul zilei a unor activităţi de îngrijire, educaţie, abilitare-reabilitare, recreare-socializare, consiliere, orientare şcolară şi profesională. Părinţii, reprezentanţii legali, alte persoane care au în îngrijire copii incluşi în programul centrului, participă la activităţile de consiliere atât în privinţa modalităţii de relaţionare şi abordare a comportamentului copilului, cât şi cu privire la implicarea lor în îngrijirea şi stimularea copilului, ca şi co-terapeuţi. Începând cu luna ianuarie 2004 şi până în prezent - aplicând prevederile OUG 105/2003 privind alocaţia familială complementară şi de susţinere pentru familia monoparentală - s-au analizat: 898 de dosare pentru alocaţia complementară, dintre care s-au aprobat 876 precum şi 370 de dosare în cazul alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală dintre care s-au aprobat 357; Cantina de Ajutor Social Timişoara (serviciu aflat în subordinea Consiliului Local al Municipiului Timişoara) este unitate publică de asistenţă socială, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Consiliului Local Timişoara, îşi desfăşoară activitatea potrivit Legii 208/97, şi prestează servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate in situaţii economico-sociale sau medicale deosebite. Cantina de Ajutor Social Timişoara şi-a început activitatea în data de 01.07.1992, locaţia fiind pe Str. Vasile Alecsandri, nr.7. În anul 2002 s-a aprobat schimbarea sediului Cantinei de Ajutor Social în imobilul situat pe Str. Telegrafului, nr.8, ca urmare a implementării Subprogramului ,,Investiţii în Serviciile Sociale’’ unde Primăria Municipiului Timişoara obţine pentru Cantina de Ajutor Social suma de 300.000 ron. La suma obţinuta pentru a ridica noua clădire Primăria Timişoara a contribuit cu aprox.250.000 ron. Noua Cantină a fost dată în folosinţă în 13 iunie 2005 având un număr de 13 angajaţi. În 2005, in cadrul Cantinei s-a înfiinţat Serviciul de Asistenţă Socială si odată cu angajarea unui asistent social, dosarele beneficiarilor cantinei au fost predate de la Centrul Comunitar de Asistenţă Socială Timişoara la Cantina de Ajutor Social Timişoara Serviciile prestate de Cantina de Ajutor Social Timişoara sunt pregătirea si servirea a doua mese, zilnic, de persoană, prânzul şi cina, în limita alocaţiei de hrană prevăzută de reglementările legale. Pentru o evidenţă foarte exactă a numărului de beneficiari, lunar se întocmesc liste cu cele trei categorii de beneficiari: cei care beneficiază de gratuitate, cei care plătesc o contribuţie parţială de 30% din venitul realizat şi cei care nu realizează venituri şi conform legii pot beneficia de 90 de zile de gratuitate. Bugetul Cantinei Sociale a înregistrat o creştere considerabilă din 2002 până în 2006. Astfel, dacă în 2002 Cantina socială dispunea de un buget de 75.2457, în 2003 a ajuns la 907.719, în 2004 la 849.084, în 2005 la 1.101.150, iar în 2006 la 1.096.383. Evoluţia plafoanelor de gratuitate pentru acordarea unei porţii (2001-2007) (lei)

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 16,65 63 74 82,50 88,30 92 96

Prin Cantina de Ajutor Social a Primăriei Municipiului Timişoara, s-au acordat lunar, în medie 600 de porţii de hrană persoanelor care beneficiază de prevederile Legii 208/1997 privind cantinele de ajutor social.


- 138 -

În colaborare cu un ONG şi cu fonduri europene, s-a înfiinţat un birou social pentru tinerii dezinstituţionalizaţi în zona str. Polonă S-au realizat şi mobilat - în parteneriat cu o asociaţie neguvernamentală şi cu fonduri europene - 11 locuinţe protejate pentru tineri dezinstituţionalizaţi, situate în blocurile reabilitate din str. Polonă. 2. FURNIZORII DE SERVICII SOCIALE DIN SECTORUL NEGUVERNAMENTAL, CARE COLABOREAZĂ CU DIRECŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ COMUNITARĂ A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA Este important să amintim, că în perioada 2000 - 2007, din fondurile bugetului local al municipiului Timişoara, au fost subvenţionate diverse servicii sociale furnizate de organizaţii neguvernamentale. Acestea au cerut şi obţinut sprijin financiar pentru continuarea activităţilor existente, prestarea de noi activităţi sociale la nivelul comunităţii, demararea de acţiuni cu caracter social, de sensibilizare asupra necesităţilor sociale existente dar şi acţiuni de prevenire a unor situaţii de dificultate, care pot duce la marginalizare socială. Acest efort financiar a fost susţinut de administraţia publică locală, deoarece s-a înţeles că în dezvoltarea societăţii, nevoile de asistenţă socială sunt acoperite, parţial, de către structurile aflate la nivel local şi judeţean, dar nu trebuie neglijat aportul societăţii civile, în special dezvoltarea organizaţiilor neguvernamentale. De asemenea se urmăreşte creşterea capacităţii sectorului neguvernamental, sprijinirea proiectelor acestora pentru a răspunde intereselor cetăţenilor Municipiului Timişoara. Organizaţii neguvernamentale care au obţinut sprijinul financiar al Consiliului Local al Municipiului Timişoara, sunt: Casa Faenza – Centrul comunitar pentru copii autişti; Fundaţia Timişoara „89”; Societatea Speranţa; Serviciul de Ajutor Maltez; Fundaţia Chosen; Fundaţia Pentru Voi. La nivelul Municipiului Timişoara, se constată o creştere numerică a organizaţiilor neguvernamentale care activează în domeniul social. În perioada 2005 - 2007, principalii furnizori privaţi de servicii sociale acreditaţi din Municipiul Timişoara, au fost:

• Federaţia Caritas a Diecezei Timişoara – servicii de îngrijire la domiciliu, adăpost pentru persoanele fără domiciliu, consiliere şi asistenţă pentru persoane cu handicap, adăpost pentru femei victime ale violenţei domestice, centre de zi pentru copii.

• Serviciul de Ajutor Maltez - servicii de îngrijire la domiciliu, cămin de bătrâni şi cantină socială. • Fundaţia „Chosen” România – servicii pentru asistarea tinerilor care au împlinit vârsta de 18

ani, centre de zi şi rezidenţiale pentru copii care provin din familii cu dificultăţi materiale. • Fundaţia Timişoara „’89” – informare şi consiliere pentru persoanele aflate în dificultate, fără

adăpost, sprijin material. • Societatea Română „Speranţa” – servicii pentru familii cu persoane cu handicap mintal aflate în

dificultate, care spre deosebire de anul înfiinţării, când număra 40 de membri, în prezent numără 1000.

• Asociaţia Filantropică Medicală Creştină „Christiana” - servicii de consiliere, educaţie şi informare pentru categorii cu risc crescut de marginalizare.

• Asociaţia Sana Medical – servicii de îngrijire în Centru de Zi şi la domiciliu a persoanelor vârstnice.

• Fundaţia Casa Speranţei – servicii pentru copii în dificultate. • Fundaţia Rudolf Walter – reinserţie socio-profesională pentru tinerii proveniţi din Centrele de

Plasament, suport şi asistenţă pentru familiile şi copii aflaţi în dificultate. • Asociaţia Evanghelică şi de Caritate „Isus Speranţa României” – servicii pentru tinerii

dezinstituţionalizaţi, cantină socială mobilă, sprijin pentru copii în familia naturală, lărgită, sau de plasament.

• Fundaţia Serviciilor Sociale „ Bethany” – activităţi de voluntariat (stimulare şi socializare) care se adresează copiilor Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „ Louis Ţurcanu”.

• Asociaţia Femeilor Ţigănci „ Pentru Copiii Noştri”- informare şi consiliere pentru familiile de etnie rromă.

• Fundaţia „Pro Vita Medica” – servicii de consiliere pentru femeile cu sarcină nedorită. • Fundaţia „Pentru Voi”- oferă servicii pentru adulţi cu dizabilităţi intelectuale. Serviciul

funcţionează din 1999, şi a evoluat în permanenţă: la finele lui 2002 lucrau 9 persoane, după încă un an erau 15 beneficiari angajaţi, la sfârşitul lui 2004 - 19, în 2005 - 21, 2006 finalizându-se cu 28 angajaţi. Fundaţia furnizează şi servicii comunitare pe baza convenţiilor de colaborare încheiate între Fundaţie şi Consiliul Local al Municipiului Timişoara, aprobate prin HC 112 din 27.04.2004 şi 207 din 26.04.2005, prin intermediul centrului de Zi „Pentru Voi” cu locuinţe


- 139 -

protejate (DINA, DINU, LAURA şi DORA). Un alt tip de servicii furnizate sunt serviciile respite (respiro) care presupun: supraveghere şi acompaniament în diferite locaţii: la domiciliul familiilor beneficiarilor, în clădirea centrului de zi după amiaza, în locuri de agrement din oraş şi sprijin şi consiliere familială – grup de sprijin pentru părinţi şi familii, sprijin material pentru familii cu dificultăţi financiare.

• Asociaţia Mana - informare, consiliere pentru copii ai străzii. În concluzie, în perioada 2000-2007 evoluţia serviciilor sociale în Timişoara a înregistrat o pantă ascendentă comparativ cu perioada precedentă, în ciuda persistenţei unor obstacole dificil de depăşit precum:

- cadrul legislativ care se modifică într-un ritm destul de rapid, îngreunând astfel implementarea acestuia;

- resursele umane insuficiente, implicate în acordarea serviciilor sociale; - serviciile sociale inegal dezvoltate şi diversificate faţă de nevoile sociale identificate; - colaborarea dificilă cu anumiţi furnizori de servicii din sectorul public şi privat.

Cu toate acestea, reuşitele sunt evidente prin: - existenţa unui număr destul de mare de furnizori de servicii sociale, publici şi privaţi, care

permit crearea unei reţele de colaborare, care vine în beneficiul clientului; - dezvoltarea de parteneriate între furnizorii de servicii sociale, pentru a furniza servicii bazate pe

nevoile şi aşteptările beneficiarului; - dezvoltarea capacităţii administraţiei publice, la nivel local, de a accesa fonduri structurale

europene, de a elabora şi implementa proiecte cu caracter social; - crearea unui cadru unitar de organizare şi dezvoltare a serviciilor sociale, prin elaborarea

legislaţiei specifice; - crearea de metodologii, reglementate prin lege, utilizând metode şi instrumente comune de

lucru, în vederea furnizării de servicii sociale.


- 140 -


- 141 -

VIII. HABITATUL

1. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Punerea în practică a obiectivelor Conceptului de dezvoltarea strategică a zonei Timişoara a creat premisele apariţiei unui efect sinergic pentru programul economico-social al zonei. Noul concept de evoluţie a societăţii, dezvoltarea durabilă, permite prezervarea pe termen lung a mediului, astfel ca dezvoltarea socio-economică să rămână posibilă, concomitent cu menţinerea calităţii mediului. Aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi reabilitare a mediului a determinat păstrarea ecosistemului, eliminarea factorilor ce afectează sănătatea şi creează disconfort, permiţând valorificarea potenţialului natural. Scopul major al Conceptului de dezvoltare strategică a zonei Timişoara este asigurarea prosperităţii şi a calităţii vieţii locuitorilor. Îmbunătăţirea calităţii habitatului în zonă, asigurarea condiţiilor optime de existenţă, constituie una din preocupările esenţiale ale organelor decizionale. În Timişoara există preocupări şi potenţial ridicat de pregătire profesională în domeniul protecţiei mediului, atât în domeniul universitar (Universitatea Politehnica - prin Facultatea de Chimie Industrială şi Ingineria Mediului, Facultatea de Mecanică, Facultatea de Hidrotehnică; Universitate de Ştiinţe Agricole a Banatului; Universitatea de Vest - prin Facultatea de Chimie, Biologie şi Geografie), cât şi în domeniul cercetării (Centrul de Cercetare, Igienă şi Patologie Animală; Ingineria Protecţiei şi Depoluării Apei, Analiza de Mediu a Proceselor Industriale). Prin colaborarea specialiştilor în perioada scursă până în prezent a fost posibilă monitorizarea stării mediului din zona Timişoara, precum şi a evoluţiei sale în timp ca urmare a aplicării normelor naţionale şi europene de mediu. Degradarea progresivă a calităţi mediului natural şi antropic la nivel mondial, continental, naţional, regional se constată a avea efecte şi la nivel local sub forme specifice de manifestare a poluării existente. Analiza factorilor poluanţi a determinat colectivul de specialişti să afirme că există destule puncte slabe şi prea puţine puncte tari ale mediului urban timişorean şi că, pentru asigurarea calităţii mediului înconjurător la nivelul standardelor Uniunii Europene, este necesară elaborarea unei Strategii Locale privind Protecţia Mediului. Menţinerea gradului de poluare, în limitele prevăzute de norme, înseamnă: o reducerea poluării atmosferice prin asigurarea compatibilităţii structurilor industriale cu mediul

ambiant; o reconversia industriilor poluante; o ridicarea performanţelor ecologice ale termocentralelor; o implementarea unui trafic nepoluant şi limitarea poluării fonice; o eliminarea poluării electromagnetice, monitorizarea emisiilor electromagnetice, cartarea nivelului de

doze pe zone etc; o dezvoltarea unui sistem integrat pentru managementul resurselor de apă prin: - implicarea administraţiei locale în acţiuni specifice de protecţie şi igienizare a cursurilor de apă, - extinderea şi întreţinerea canalelor pentru apele pluviale în intravilan şi extravilan o recuperarea terenurilor degradate prin reconstrucţia lor ecologică; o instaurarea unui sistem de avizare şi monitorizare a dislocărilor de soluri.

Ecosistemul oraşului Timişoara este unul în continuă schimbare datorită creşterii suprafeţei construite, în detrimentul zonelor verzi. În acest mod creşte riscul poluării atmosferice, este favorizată creşterea temperaturii medii anuale. Pentru a se adopta măsuri, inclusiv de ordin administrativ, de îmbunătăţire a microclimatului urbei, de scădere a poluării, administraţia locală timişoreană a demarat, încă din anul 2000, efectuarea de studii pentru determinarea elementelor ştiinţifice necesare unor decizii bine fundamentate. Astfel s-au realizat:

• Cadastrul Verde, în colaborare cu S.C. Parc Silva SRL, pentru inventarierea speciilor lemnoase existente, a stării lor de sănătate, a valorii lor ecologice şi ornamentale;

• Un proiect tehnic pentru extinderea perdelelor forestiere în în zona N – V a municipiului Timişoara, între Calea Aradului şi Calea Torontalului;

• Studiul privind cercetarea fenomenului de uscare a arborilor şi identificarea măsurilor de stopare a acestui fenomen în parcurile oraşului, în colaborare cu I.C.A.S.;


- 142 -

• Studiul privind igiena mediului urban, studiul vectorilor, supravegherea zonelor de agrement în scopul eliminării riscului îmbolnăvirilor în colaborare cu Centrul de Cercetare, Igienă şi Patologie Animală;

• Studiul privind nivelul de poluare fonică şi a vibraţiilor în principalele zone din oraş, în colaborare cu Universitatea Politehnica.

• Studiul privind susţinerea unor proiecte pentru investigarea calităţii aerului şi determinarea emisiilor unor surse, în colaborare cu Universitatea Politehnica.

• Studiul privind evaluarea calitativă şi cantitativă a factorului de mediu - apa, în municipiul Timişoara, în colaborare cu Universitatea Politehnica.

• Studiul privind inventarierea şi evaluarea gradului de poluare a solurilor din Municipiul Timişoara, în colaborare cu O.S.P.A.

• Studiul pentru cercetarea bio-ecologică a populaţiilor de păsări de pe întreaga suprafaţă a municipiului pentru cunoaşterea numărului, diversităţii speciilor şi stabilirii rolului păsărilor, în mediul urban în colaborare cu Facultatea de Chimie, Biologie şi Geografie.

• Studiul aerobiologic asupra calităţii aerului – monitorizarea polenului alergen şi aeroplancton, în colaborare cu Facultatea de Chimie, Biologie şi Geografie.

• Studiul asupra poluării apei din Canalul Bega – Variaţii în cadrul populaţiilor de microorganisme care intervin în degradarea unor poluanţi, în colaborare cu Facultatea de Chimie, Biologie şi Geografie.

Totodată au fost încheiate protocoale şi convenţii cu diverse organizaţii şi organisme privind diverse aspecte ale poluării, educaţia ecologică, mediul, legislaţia locală. Datele obţinute vin să confirme faptul că poluarea globală se regăseşte la nivel local prin aspecte concrete, specifice, care, dacă nu vor fi reduse sau înlăturate, vor conduce în timp la degradarea mediului ambiant şi vor influenţa implicit calitatea vieţii. Baza de date astfel realizată conţine elemente ştiinţifice determinante, care permit fundamentarea deciziilor administrative şi orientarea dezvoltării, în perioada următoare. Zona metropolitană Timişoara, care include Municipiul Timişoara şi comunele limitrofe:Dumbrăviţa, Sânandrei, Ghiroda, Moşniţa Nouă, Giroc, Sânmihaiu Român, Săcălaz, Becicherecu Mic, poate fi considerată aglomerare urbană, conform menţiunilor Ordinului 745/2002 al MMGA privind stabilirea şi clasificarea aglomerărilor şi a zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, În aglomeraţia Timişoara, s-au efectuat măsurători privind calitatea aerului în trei puncte, o staţie de tip urban şi 2 staţii de tip industrial. Pentru zona centrală a oraşului pe Bv. Mihai Viteazul a fost amplasată staţia de fond urban. În acest punct s-au efectuat măsurători zilnice de SO2, NO2 şi pulberi în suspensie, PM10, O3, CO. În zona industrială Sud – Calea Şagului, a fost amplasată o staţie de tip industrial unde s-au efectuat măsurători zilnice de SO2, NO2. Menţionpm faptul că în vecinătatea punctului de măsurare se află principalul poluator al oraşului Timişoara – SC Colterm CET Sud - care utilizează combistibil solid (lignit) şi gaze naturale. În zona industrială Sud Est – Calea Stan Vidrighin - există câteva unităţi industriale importante, mari poluatori. La această locaţie s-au efectuat măsurători ale concentraţiilor de SO2, NO2 şi ale pulberilor în suspensie. Acţiunea sinergică a doi dintre agenţii poluanţi menţionaţi - SO2, NOX - reprezintă principala cauză a acidifierii aerului. Această acidifiere are are impact îndeosebi asupra vegetaţiei şi a apelor de suprafaţă. Din analizele efectuate în staţiile fixe existente în perioada 1996 – 2006 reiese că la nivelul aglomerării Timişoara, nu se evidenţiază poluare cu dioxid de sulf şi dioxid de azot. Monitorizarea continuă a concentraţiei ozonului în aerul atmosferic se efectuează utilizând un analizator continuu de tipul APOA-360 amplasat în partea centrală a oraşului la staţia de tip urban de pe Bv. Mihai Viteazul. În general, pentru concentraţia ozonului se observă o creştere în timpul zilei sub influenţa radiaţiei solare, iar pe parcursul întregului an, cele mai mari concentraţii se înregistrează în cursul lunilor de vară. Valorile concentraţiei de ozon înregistrate în ultimii ani se încadrează în limitele prevăzute, valorile maxime orare şi valorile maxime zilnice din perioada 2003-2007 fiind prezentate în tabelul de mai jos:


- 143 -

Anul Valoarea

maximă orară μg/m3

% din valoarea pragului de informare

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8

ore μg/m3

Număr de depăşiri a

valorilor ţintă

2003 183,8 102,1 - - 2004 172,8 96,0 163,44 134 2005 155,9 86,6 139,11 31 2006 192,6 106,0 178,83 102 2007 166,2 91,5 - -

Valori ale concentraţiei de ozon, măsurate la staţia amplasată pe Bv. Mihai Viteazul

0

50

100

150

200

2003 2004 2005 2006 2007

valoare maxima oraravaloare maxima zilnica a mediilor pe 8 ore

Analizând valorile înregistrate în intervalul 2003-2007, comparativ cu anii precedenţi, se observă o uşoară stabilizare a poluării aerului ambiental cu ozon. Din totalul celor 744 medii înregistrate în 8 ore, s-au consemnat doar un număr de 11 depăşiri consecutive ale valorii ţintă (în luna martie), adică cca 1,075%. Cea mai mare valoare a mediei orare a fost de 151,7 μg/m, valoare ce reprezintă 84,3% din pragul de informare şi 63,2% din programul de alertă. În anul 2007 nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii ţintă, cea mai ridicată valoare fiind înregistrată în luna august, reprezentând 91,5% din pragul de informare. Pe lângă poluarea cu gaze, un aspect deloc de neglijat îl reprezintă poluarea cu particule ce pot rămâne în suspensie în aerul ambiental, ori se pot sedimenta. Numele generic pentru acestea este pulberi în suspensie, respectiv pulberi sedimentabile. Prezenţa particulelor de pulbere în aer este legată de activitatea umană, majoritatea provenind din combustia materialelor fosile, transportul rutier, incinerări şi alte activităţi industriale. Cu cât pulberile au dimensiuni mai mici, cu atât efectul de alterare a funcţiilor respiratorii este mai puternic. În plus, conţinutul de metale grele din pulberi adaugă acestui efect pe cel cancerigen şi mutagen. Măsurătorile pentru pulberi în suspensie au fost efectuate în două locaţii: Bv. Mihai Viteazul - staţia urbană şi Bv. Stan Vidrighin - staţia Industrială. În perioada 2003 – 2006 s-au determinat valorile pentru pulberile PM10, conform Ordinului MAPM nr.- 592/2002. Valorile măsurate în perioada 2003 – 2006 sunt următoarele:

Anul Valoarea medie anuală μg/m3

% din VL anuală cf. Ord. 592/2002

Valoarea maximă μg/m3

2003 55,30 92,17 167,98 2004 56,41 75,21 193,58 2005 56,71 85,06 248,20 2006 56,34 96,59 252,52


- 144 -

Se poate observa faptul că, deşi valoarea medie anuală a rămas aproximativ constantă, procentele din valoarea anuală conform Ordinului MAPM nr.- 592/2002 au înregistrat fluctuaţii de 21,38 puncte procentuale, toate fiind însă departe de valoarea maximă admisă, exprimată în μg/m3. În acelaşi timp, din determinările concentraţiilor medii zilnice de PM10 în aerul înconjurător s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită în 11,5% din cazuri cu 102,71% până la 142,44% depăşiri din valoarea limită. La rândul lor, pulberile sedimentabile au fost monitorizate în 4 puncte aflate în zonele industriale din Timişoara şi în două puncte din judeţ aflate în imediata vecinătate a depozitului de zgură şi cenuşă al centralei termice Colterm Sud. Probele prelevate în vecinătatea depozitului termocentralei SC Colterm SA – CET SUD au înregistrat depăşiri în 36,6% din cazuri în locaţia de prelevare Şag şi nici o depăşire în locaţia Utivn. Media anuală a valorilor s-a încadrat în prevederile STAS 12574-84 (CMA = 17 g/m2/lună). Depăşiri ale programului de atenţie s-au înregistrat în zona Dunărea, Sulina, Calea Şagului, etc.

În vederea alinierii la politica de mediu a Uniunii Europene, instalaţiile aparţinând SC Colterm SA (CET Timişoara, Centru, CT Timişoara Sud, Depozit zgură şi cenuşă Utivn) au fost cuprinse în programele de conformare pentru încadrarea în legislaţia europeană de mediu. Acestea urmeză a fi fi dotate cu:

- arzătoare cu formare redusă de NOX; - instalaţii de monitorizare continuă a emisiilor; - instalaţii de desulfurare în vederea reducerii emisiilor de SO2; - electrofiltrele cu capacitate ridicată de reţinere a pulberilor (peste 99,5%);

În ceea ce priveşte depozitul de zgură şi cenuşă Utvin, pentru evitarea dispersării cenuşii în atmosferă şi economisirii apei vehiculate, a fost pusă în funcţie instalaţia de evacuare a zgurii şi cenuşii în fluid dens cu şlam autoîntăritor la CAF 2CT Timişoara Sud. Prin acest procedeu a fost modernizat modul de captare, tratare, transport a şlamului. Tehnologia de transport şi depozitare în fluid dens (recomandată şi de Directiva 1999/31/Ec) a fost extinsă în cursul anului 2006 şi la CAF, CA1, CA2. Pentru respectarea obligaţiilor ce derivă din încadrarea emisiilor în normele europene de mediu, SC Colterm SA a elaborat propria strategie de mediu, care cuprinde toate măsurile necesare precum şi termene pentru implementarea acestora. Măsurătorile poluării cu monoxid de carbon s-au făcut cu un analizator continuu de tip CO 11M în locaţia de pe Bv. Mihai Viteazul. Rezultatele sunt următoarele:

Anul Valoarea maximă

zilnică a mediilor pe 8 ore

% din valoarea limită cf. Ord.

592/2002 2004 6,54 40,802005 4,0 28,572006 2,75 22,922007 2,5 20,84

Valorile poluării cu monoxid de carbon, CO, în locaţia de pe Bv. Mihai Viteazul:

01234567

2004 2005 2006 2007

valoare maxima zilnica

Se observă o uşoară scădere de la un an la altul a valorilor pentru concentraţia maximă zilnică a mediilor pe 8 ore, ajungându-se în anul 2007 la o zecime din valoarea maximă admisă prin prevederile legale.


- 145 -

În zona industrială UMT – Continental - există câteva unităţi industriale importante, mari poluatori, imisiile acestora fiind monitorizate in cadrul unei cercetări efectuate de Universitatea Politehnica Timişoara în anul 2007.

Cercetarea cuprinde următoarele etape: 1. Caracteristici generale ale situaţiei calităţii aerului in zona menţionata legata de parametrii

specifici , conf Ordinului 592 din 25 iun 2002 2. Identificarea factorilor de influenţă: Aspecte specifice legate de traficul zonal rutier si

feroviar, activitatea industriala, poluatori casnici 3. Campanii de măsurători on line in zona:

a)zona limitrofa a parcului industrial major b)zone de acces si sens giratoriu in regiunea menţionata c)zona Pădurea Verde

4. Concluzii si soluţii de perspectiva pentru controlul calităţii aerului si diseminarea informaţiilor către populaţie.

Campaniile de măsurători on-line în Municipiul Timişoara cuprind: Monitorizarea calităţii aerului pe Str. Spitalul Nou, la bariera CFR.

Monitorizarea calităţii aerului pe Strada Nicolaus Copernic, nr.16.

Monitorizarea calităţii aerului pe Strada Avram Imbroane, nr.66

S-au monitorizat bioxidul de sulf SO2, bioxidul de azot NO2, monoxidul de azot NO, oxizii de azot NOx, monoxidul de carbon CO, metanul CH4, compuşii organici volatili (NMHC – COV), hidrocarburi totale (THC), ozon (O3) şi particule în suspensie, fracţiunea PM10. De asemenea s-au monitorizat parametrii meteorologici: viteza şi directia vântului, temperatura şi umiditatea aerului.

Pentru episoadele analizate se constată: - Depăşirea valorilor maxim admise în cazul NOx, conform Ordinului 59272002, în cazul valorilor

medii orare; - Concentraţia SO2 în atmosferă o fost constantă pe perioada celor trei companii, cu foarte mici

fluctuaţii şi ţinând cont că principalul poluator cu SO2, Colterm, nu funcţiona, valorile înregistrate pot fi considerate valori ale poluării de fond cu SO2, în zona de sud-est a Municipiului;

- Se constată influenţa majoră a traficului asupra nivelului de poluare din zonă, existând diferenţe mari între poluarea diurnă şi cea nocturnă, direct corelată cu structura traficului;

- S-au înregistrat valori ridicate ale concentraţiilor de compuşi organici volatili (COV), relativ constante şi fără variaţii mari diurne/nocturne, ducând la concluzia că valorile înregistrate nu sunt direct dependente de traficul rutier intens din zonă ci mai degrabă datorate activităţilor industriale de pe platforma industrială de sud-est a municipiului.

- S-au înregistrat valori ridicate ale pulberilor în suspensie specia PM10, aproape de limita admisă de legislaţie, în toate cazurile. Îngrijorător este faptul că valorile sunt foarte mari şi în cazul campaniei de pe Strada Avram Imbroane, o zonă verde, ceea ce conduce la concluzia că aceste valori reprezintă poluarea de fond a zonei monitorizate.

- Influenţa traficului asupra valorilor măsurate poate fi constatată atât valorile înregistrate pentru parametrii de mediu cât şi valorile de trafic sunt considerabil mai scăzute în weekend decât valorile înregistrate în zilele lucrătoare, existând o deplină concordanţă între traficul auto şi variaţia concentraţiilor înregistrate pentru poluanţii consideraţi.

În vederea asigurării unui mediu sănătos, curat, atractiv, a fost realizată baza de date ştiinţifice privind calitatea factorilor de mediu. Studiul aerobiologic asupra calităţii aerului – monitorizarea polenului alergen din aeroplancton, realizat împreună cu Universitatea de Vest din Timişoara - Facultatea de Chimie, Biologie şi Geografie, Departamentul de Biologie, a adus noi date de importanţă privind calitatea aerului şi măsurile necesare pentru eliminarea factorilor poluanţi. Pe parcursul perioadei monitorizate în anul 2006, s-au identificat 17 tipuri de polen provenind de la mai mulţi toxoni anemofili. Pragul de alergenitate de la care se consideră că polenul unei specii devine periculos pentru sănătatea populaţiei (30 PG/mc) a fost depăşit în cazul speciilor Morus (5 zile), Poaceae (8 zile), Urtica (18 zile), Artemisa (17 zile) şi Ambrosia (41 de zile). Datorită temperaturilor ridicate şi precipitaţiilor reduse, lunile august şi septembrie au constituit perioadele cu cele mai mari concentraţii de polen din aeroplancton. În 21 de zile, valorile totale zilnice au depăşit 200 PG/MC, ceea ce reprezintă un important indicator al gradului de poluare aerobiologică pentru Timişoara. Principalul poluator aerobiologic constatat a fost polenul de Ambrosia artemisiifolia, o plantă adventivă în flora României, prezentă pe orice teren viran, neîngrijit. Observaţiile fenologice din teren ne-au relevat marea capacitate invazivă a acestei plante. A pătruns şi în incinta Spitalului Victor Babeş. Am identificat populaţii monodominante în cimitirele oraşului, în special cel


- 146 -

din Calea Şagului. Este prezentă şi în spaţiile cultivate cu plante ornamentale din preajma blocurilor de locuinţe: Dâmboviţa, Steaua, Bulevardul Sudului, Calea Buziaşului, Liviu Rebreanu, Calea Lugojului, Pestalozzi. Orice teren viran, neîngrijit, este ocupat de exemplare de Ambrosia: în faţa Spitalului Judeţean, în preajma Catedralei Mitropolitane. Este spectaculoasă extinderea teritoriului ocupat în Parcul Rozelor şi în Complexul Studenţesc. Se impune luarea de măsuri urgente pentru a stopa popularea altor zone din oraş. Cosirile efectuate se dovedesc deseori ineficiente deoarece se realizează în grabă. Este demn de semnalat cazul de pe strada Pestalozzi, unde au supravieţuit cosirilor din toamnă două exemplare a căror dezvoltare ulterioară (pe parcursul lunii octombrie) dovedeşte vigoarea şi vitalitatea deosebită a acestei plante. Ca o concluzie, putem afirma faptul că starea de calitate a atmosferei (aerului) în municipiul Timişoara este una satisfăcătoare, încadrându-se în limitele impuse de legislaţia în vigoare. Emisiile de SO2 în atmosferă prezintă o tendinţă permanentă de scădere ca urmare a introducerii pe piaţă a combustibililor cu conţinut redus de sulf, înlocuirea combustibililor solizi şi lichizi cu combustibili gazoşi în procesele de ardere, precum şi scăderea arderilor de combustibili fosili. Aceste măsuri au influenţat în mod pozitiv starea de calitate a aerului în municipiu. Concentraţia poluanţilor gazoşi (CO, NO2, etc.) şi valorile înregistrate pentru ozon în staţia de fond urban nu au avut depăşiri ale pragului de alertă. Depăşiri ale valorilor limită impuse apar mai frecvent la capitolul pulberi, explicabilă prin volumul mare de lucrări de investiţii în construcţii, infrastructură, drumuri, dublarea efectivă a transporturilor de materiale, mărirea volumului de deşeuri vehiculate şi neutralizarea primară încă a acestora în depozitul Şag – Parţa etc. Măsurile stabilite de către Primăria Municipiului Timişoara pentru extinderea salubrizării în 2007 şi 2008, practic în toate cartierele, containerizarea tuturor deşeurilor, extinderea colectării duale, finalizarea construcţiei staţiei de sortare Timişoara de către SC Retim SA, finalizarea unor lucrări mari de investiţii pentru modernizarea liniilor de transport în comun, apă – canal, drumuri, gaz metan, iluminat etc., vor contribui la reducerea prezenţei pulberilor în aerul din municipiu. Prin plantarea a 25 ha perdea forestieră de protecţie în zona de N – V a municipiului şi extinderea acesteia până în Calea Aradului s-a realizat, între Calea Jimboliei - Calea Torontalului şi Calea Aradului, o adevărată barieră pentru suspensiile şi particulele pe care le vehiculează vântul dinspre Câmpia Banatului. Până în anul 2010 se doreşte extinderea perdelei forestiere pe o suprafaţă de 50ha, iar pe viitor se va realiza o centură de protecţie în jurul municipiului Timişoara, crescând astfel suprafaţa verde de la 16 mp/locuitor în prezent până la 20-22 mp/locuitor. Programul „Timişoara Ecologică” prevede ca până în 2010 să se planteze peste 30.000 arbori în intravilanul oraşului ceea ce va conduce la o reducere a speciilor chimice poluante prin fixarea şi metabolizarea acestora de către vegetaţia ce se va dezvolta pe aliniamentele stradale, scuaruri, parcuri, spaţii verzi în cartiere şi penetraţiile municipiului. De asemenea conştientizarea populaţiei care deţine în proprietate privată peste 1.800 ha în intravilan pentru plantarea de material dendrologic în curţi şi grădini de, este o măsură menită să îmbunătăţească calitatea aerului în Timişoara.

O altă sursă de poluare o reprezintă poluarea fonică şi prin vibraţii. Pentru combaterea poluării fonice şi cu vibraţii a mediului înconjurător şi realizarea unor condiţii care să se încadreze în normele europene au fost identificate principalele surse de zgomot şi vibraţii din traficul rutier, efectele acestor noxe asupra vieţii şi activităţii locuitorilor, valorile mărimilor caracteristice şi s-au precizat metodele de reducere. S-a calculat nivelul echivalent acustic (Lech), climatul de zgomot (N.C.), indicele de zgomot de trafic (T.N.I.) şi nivelul de poluare sonoră (L.N.P.). Cercetările ştiinţifice realizate - începând cu anul 1996 şi până în present - în colaborare cu Catedra de Mecanică şi Vibraţii a Facultăţii de Mecanică din Universitatea Politehnică din Timişoara, privind Studiul poluării fonice în municipiul Timişoara, au indicat în unele cazuri depăşiri ale nivelului maxim admis. Din studiul buletinelor de măsurare a nivelului de zgomot produs de traficul urban în perioada 1996 – 2006, s-a constatat în 87,5% din cazurile studiate că nivelul de zgomot echivalent depăşeşte valoarea admisă prin STAS 10009-88 privind Acustica urbană, având valori cuprinse între 0,3 – 15,3 db0. Valorile nivelului maxim de vârf (MaxP) au fost de 109,5 – 126,8 db, cele mai pronunţate fiind în intersecţiile străzilor Circumvalaţiunii – Nera (126,8 db), Calea Martirilor – Naturii (124,7 db), Cloşca – Munteniei (124,5 db), Ion Ionescu – Industria Lânii (121,9 db). Nivelul admis la distanţa de 2 m depărtare faţă de zidul clădirilor a fost în general depăşit cu 7,5 – 24,4 db, cele mai mari depăşiri înregistrându-se la clădirile situate în zona străzilor Circumvalaţiunii, Calea Buziaşului, Calea Martirilor, Aleea Sportivilor. Nivelul de poluare sonoră calculat cu ajutorul nivelurilor măsurate a înregistrat valori în domeniul 72,1 –


- 147 -

104,01 db, cele mai semnificative valori fiind în intersecţiile străzilor L.Rebreanu – Ulpia Traiana (104 db), Circumvalaţiunii – Nera (103,5 db), Calea Martirilor – Naturii (95,7 db). La măsurătorile de acustică urbană în cadrul acţiunii de actualizare a bazei de date necesare întocmirii hărţii de zgomot a municipiului Timişoara realizate în cursul anului 2006, s-au făcut determinări ale nivelului de zgomot echivalent Lech generat de traficul rutier pe timp de zi în conformitate cu prevederile STAS 6161/3-82 în zonele rezidenţiale din vecinătatea arterelor şi intersecţiilor municipiului. Au fost înregistrate depăşiri ale limitei maxime admise în toate punctele de măsurare. Cauzele care generează această situaţie sunt: o starea tehnică improprie a unui important procent din cele peste 100.000 de autovehicule din

Timişoara o existenţa zonelor de locuit pe principalele artere de circulaţie o lipsa centurilor care să ocolească municipiul o existenţa traficului feroviar prin zona centrală ş.a.m.d. În anul 2007 s-a realizat harta strategică de zgomot pentru zona industrială (numai pentru unităţile IPPC din municipiul Timişoara, conform cerinţelor H.G 321/2005,republicată). În acest sens consilieri din cadrul Direcţiei de mediu au participat împreună cu membrii ai firmei Vibrocomp Kft. la efectuarea măsurătorilor de zgomot la unităţile IPPC : Cet Sud; S.C.Bega Chim S.A; Smithfield Prod S.R.L.- Abator Freidorf; Linde; S.A. DetergenţiS.A.; Azur ; Cet Centru. Urmează ca în anul 2008 să se finalizeze hărţile strategice de zgomot pentru traficul rutier, feroviar, tramvaie şi aeroport. Pe baza hărţii strategice de zgomot se vor identifica zonele cele mai intens poluate şi numărul de locuitori afectaţi de zgomot şi vibraţii din municipiul Timişoara precum şi zonele liniştite ale oraşului. În ultima parte a anului 2007 s-au realizat măsurători ale nivelului de zgomot în diferite locaţii din municipiul Timişoara de unde s-au primit sesizări de la cetăţeni. Amintim în acest sens măsurători efectuate pe: - str.Victor Babeş nr.10, unde s-a constatat că în interiorul locuinţei reclamantei nivelul zgomotului măsurat a depăşit valoarea maximă admisă de 35dB,conform STAS 100009 /88, cu 2,3 dB – motiv - geamuri învechite care nu mai pot asigura izolare fonică; - str.Ciprian Porumbescu nr.10, ap.2 – s-a constatat depăşirea nivelului de zgomot în interiorul locuinţei cu 10 dB – motiv - nemodernizarea totală a centralei termice aflate la subsolul clădirii; - pe str. Ion Ionescu de la Brad, în dreptul imobilului A3, sc. B, s-au efectuat măsurători la 2 metri de faţada clădirii, la înălţime de 1,5 m faţă de sol, conform STAS 6161-3/82-Metode de determinare ale nivelului de zgomot – s-a constatat depăşirea nivelului de zgomot conform STAS 100009/88 cu 18,7 dB - motivul – şoferii care evită circulaţia de pe strada Sfinţii Petru şi Pavel şi maşinile de mare tonaj care circulă în această zonă datorită existenţei depozitelor de materiale de construcţii.

Elaborarea hărţii strategice de zgomot cf. H.G. 321/2005 şi combaterea zgomotului prin proiectele de urbanizare sunt, în prezent, priorităţile municipalităţii. Astfel, obiectivul de investiţii „Modernizarea infrastructurii la reţeaua de transport în comun cu tramvaiul în municipiul Timişoara” are ca obiectiv modernizarea liniilor de tramvai cu soluţii noi şi fiabile, sistematizarea şi modernizarea infrastructurii tehnico – edilitare adiacente liniei cale (reţele subterane şi aeriene), dar şi îmbunătăţirea parametrilor de mediu afectaţi de transportul public: zgomot şi vibraţii. Sistemul propus de suspensie a şinelor de tramvai este concepţia brevetată a firmei germane ORTEC GmbH are următoarele avantaje:

- reducerea vibraţiilor şi a şocurilor provocate din circulaţia tramvaiului asupra infrastructurii străzii şi clădirilor adiacente cu cca 40%;

- reducerea substanţială a nivelului de zgomot rezultat din circulaţia tramvaielor cu cca 45%; - înglobarea elastică în carosabil a căii de rulare a tramvaielor, fără a deteriora suprastructura.

Măsurătorile efectuate pe tronsonul Take Ionescu – Kogălniceanu, Iosif Nemoianu, Gheorghe Doja etc., a confirmat reducerea zgomotului produs în trafic de circulaţia tramvaielor, care nu depăşeşte 5 – 6% din valorile totale înregistrate (fond + circulaţia rutier + tramvai). Având în vedere concluziile studiului şi se dovedeşte necesară aplicarea în continuare a strategiei de reducere a zgomotului şi vibraţiilor, prin:

- îmbunătăţirea calităţii căilor de rulare a drumurilor; - modernizarea parcului auto şi de troleibuze; - realizarea „undei verzi” şi a sensurilor unice; - plantarea de garduri vii şi arbori şi micşorarea distanţei de plantare pentru îndesirea

aliniamentelor verzi;


- 148 -

- achiziţia în perspectivă de panouri absorbante pentru străzile „canion” în care nu există alte soluţii tehnice de reducere a zgomotului;

- promovarea de noi zone pietonale, mai ales în zona centrală a oraşului (Piaţa Victoriei, Alba Iulia, Piaţa Unirii, Piaţa Traian);

- realizarea de piste pentru biciclişti şi încurajarea utilozării mijloacelor de transport în comun. - realizarea hărţii strategice acustice a municipiului; - achiziţionarea de aparatură performantă pentru determinarea zgomotului;

Un alt factor de poluare este cel electro-magnetic. În anul 2000, antenele din zona Circumvalaţiunii – cartier cu mare densitate de populaţie – au fost mutate în afara oraşului. Pe fostul amplasament al acestora a fost construit un supermagazin tip Mall. În ceea ce priveşte calitatea apei curgătoare, Direcţia Apele Române Banat monitorizează stadiul actual şi evoluţia previzionată a calităţii apelor curgătoare de suprafaţă, pe baza rezultatelor analizelor de apă recoltate în secţiunile din subsistemul de supraveghere în flux lent, flux rapid zilnic şi săptămânal şi subsistemul de supraveghere a surselor de poluare. Subsistemul a funcţionat corespunzător, fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie al Direcţiei Apele Române Banat. Încadrarea calităţii apei s-a făcut conform O.M. 1146/2002 armonizată cu practica de la nivelul UE în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. În cadrul prezentei clasificări a calităţii apei, obiectivele de referinţă corespund valorilor aferente clasei a doua de calitate. Indicatorii de calitate măsuraţi zilnic în secţiunea Amonte Timişoara (O2, cloruri, pH, N4, CCOMN/02) au avut în general valori mai mici decât limita admisă pentru clasa a doua de calitate a apei cf. O.M. 1146/2002, categorie necesară la priza de alimentare cu apă a municipiului Timişoara. Indicatorii de calitate măsuraţi săptămânal în secţiunea Amonte Timişoara (NO2, NO3, reziduu fix, fier, fenoli, cianuri, suspensii, cadmiu, plumb, zinc, cupru, nichel) au avut valori în limita admisă pentru clasa a doua de calitate a apei, cu mici excepţii la fier şi plumb. În colaborare cu Inspecţia Apelor din cadrul Direcţiei Apelor Banat s-au efectuat un număr de 20 de verificări pe malurile Canalului Bega, în baza HCL nr. 45/1993 completată şi modificată cu HCL nr. 349/2002 şi a Legii Apelor nr. 107/1996 din care 5 s-au desfăşurat pe timpul nopţii, cu scopul depistării persoanelor care depozitează deşeuri pe malurile Canalului Bega. In urma verificărilor efectuate pe ambele maluri ale Canalului Bega, intravilan Timişoara ( Uzina de Apă – Podul Modoş ) s-au constatat următoarele:

- depozitări de deşeuri atât pe malurile Canalului Bega , cât şi pe luciul de apă; - au fost depistate persoane fizice care spălau autovehicule în zona de protecţie a Canalului

Bega şi covoare pe malul apei ; - au fost surprinse persoane fizice care ardeau deşeuri în zona de protecţie a Canalului Bega ; - au fost depistate animale care păşunau în zona de protecţie a cursului de apă.

Pentru contravenţiile constatate au fost emise un număr de 11 somaţii şi aplicate sancţiuni contravenţionale în baza HCL nr. 349/2002 completată şi modificată cu HCL 542/2006 completată şi modificată şi în baza Legii Apelor nr. 107/1996 completată şi modificată, în valoare de 18.000 lei. Pe parcursul derulării întregii activităţi de monitorizare şi control a fost subliniată importanţa respectării, atât de către agenţii economici, cât şi de către persoanele fizice, a normelor privind păstrarea calităţii apelor de suprafaţă de pe raza Municipiului Timişoara. La nivelul Direcţiei de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, s-a demarat acţiunea de întocmire a unei bănci de date despre apele stagnante de pe raza municipiului. Au fost inventariate peste 30 de locaţii, din care 23 sunt bălţi, suprafaţa totală ocupată de ape stagnante fiind de aprox. 174, 96 ha, din care:

• 97, 17 ha - luciu apă • 57, 79 ha – mlaştină • 20,00 ha - canale de desecare

Datorită unei legislaţii deficitare, care nu reglementează în sarcina cărei instituţii cade administrarea acestor lucii de apă ele au fost lăsate de izbelişte, prin grija Primăriei Municipiului Timişoara fiind salubrizate şi igienizate de mai multe ori pe an doar malurile acestora. În urma verificării calităţii apei lacului Subuleasa (incinta S.C. Azur S.A.) au fost constatate pe suprafaţa acestuia irizaţii cu produse petroliere, iar în zona vechiului canal de deversare de ape pluviale a platformei industriale Calea Buziaşului concentraţii mari de hidrocarburi. În baza contractului de cercetare dintre Primăria Timişoara şi Facultatea de Chimie a Universităţii Politehnica au fost prelevate şi analizate probe din aceste ape. S-au constatat concentraţii de produse petroliere 173g/l la suprafaţă şi 170mg/l la adâncimi de 0.3-0,5 m.


- 149 -

S-au realizat lucrările de depoluare a luciului de apă afectat de poluarea cu hidrocarburi (au fost realizate sisteme de baraje plutitoare pentru evitarea propagării undei poluante, a fost împrăştiat material absorbant care prin floculare ajută la colectarea reziduurilor de produse petroliere şi a fost blindată conducta de deversare în balta respectivă prin realizarea unui „dop” de beton ). S-a realizat un studiu de cercetare privind evaluarea calităţii apei stagnante şi de precipitaţii în Municipiul Timişoara împreună cu Universitatea Politehnica – Facultatea de Chimie Industrială şi Ingineria Mediului. Calitatea apei de precipitaţii a fost evaluată pentru urmatoarele situri: apa de precipitaţii, zona rezidenţială Mehala, calea Bogdăneştilor, apa de precipitaţii, Parcul Botanic, strada Victor Vlad de la Marina, apa de precipitaţii Buzias, str. Coloniei nr. 2, apa de precipitaţii, Staţia Meteo; calitatea apei stagnante va fi evaluata pentru urmatoarele site-uri: apa stagnantă, Lacul Kuntz str.Torac, apă stagnantă, Lacul din incinta Inteprinderii Azur, apă stagnantă, Lacul din incinta Hotelului Aurora, apă stagnantă, zona Şag Vest, apa stagnanta, lacul de pe str. Lamaita, zona Freidorf. Sit-urile unde s-a evaluat calitatea apei de precipitaţii au fost alese astfel încât să fie acoperită toată zona, atât din punct de vedere a poziţiei geografice cât şi din punct de vedere al caracteristicilor (zona industrială, rezidenţială, parcuri).

Calitatea apei potabile este urmărită pe tot parcursul procesului tehnologic, la ieşirea din uzinele de apă şi în reţeaua de distribuţie, înainte de a ajunge la robinetele consumatorilor, de către RA Aquatim. Sistemul performant de automatizare implementat la principala uzină de apă a oraşului, Uzina de Apă nr. 2 – 4, care asigură peste 2/3 din apa Timişoarei, permite controlul şi reglarea online, din 10 în 10 secunde, a câtorva parametri de calitate: temperatura, pH, conţinutul de clor. Pe lângă acest control continuu al procesului, în laboratoarele Aquatim sunt monitorizaţi zilnic un număr de 10 parametri fizico-chimici şi 6 parametri microbiologici de calitate ai apei potabile. Pentru a se determina calitatea apei potabile în reţea, săptămânal s-au prelevat un număr de 28 probe de apă potabilă de la cele 26 de puncte de control din oraş, stabilite de comun acord cu Inspectoratul de Sănătate Publică şi au fost determinaţi 16 parametrii de calitate. În anul 2007 au fost realizate la uzinele de apă un număr de 40.375 analize fizico-chimice şi 11.134 analize microbiologice, respectiv la reţeaua de distribuţie 21.530 analize fizico-chimice şi 5.773 microbiologice. Concluziile monitorizării apei pentru anul 2007 au fost acelea că gradul de încadrare la normele legale a calităţii apei potabile a fost de 98,78%, limita minimă impusă de lege fiind de 95%. Staţia de Epurare a oraşului preia toate apele uzate şi cele meteorice transportate prin sistemul de canalizare. Debitul mediu de preluare al staţiei pe timp uscat este de 1.630 l/s, pe timp uscat. Procesul tehnologic cuprinde două trepte de epurare: mecanică şi biologică. Pentru anul 2007, volumul total de apă uzată preluat de Staţia de Epurare a fost 51.410.119 m3 . În cursul anului trecut, volumul apei epurate doar prin mijloace mecanice a fost de aproape 4 ori mai mare decât volumul apei epurate prin mijloace atât mecanice, cât şi ecologice. Calitatea apei reziduale este monitorizată prin controlul efectuat la un număr de 90 de agenţi economici în ceea ce priveşte calitatea apelor uzate deversate în reţeaua de canalizare, calitatea apei uzate în colectoarele mari ale reţelei este monitorizată prin campanii trimestriale de prelevare, iar calitatea apei uzate la intrarea în staţia de epurare este monitorizată zilnic. Staţia de Epurare - pusă în funcţiune în 1912 - parcurge în prezent un program de retehnologizare completă, finanţat pe fonduri ale Uniunii Europene. Reabilitarea staţiei de epurare a municipiului Timişoara are ca scop asigurarea unei calităţi corespunzătoare a apelor epurate deversate în râul Bega în conformitate cu standardele de calitate al directivei 97/271/EEC referitoare la apele uzate urbane. Componenta prevede reabilitarea liniei existente a treptei mecanice, construirea unei linii de tratare a nămolului şi construirea unui laborator pentru analize de apă potabilă şi uzată. Calitatea apelor uzate a fost monitorizată prin intermediul Biroului Control Calitate Apă al Aquatim. Doar în anul 2007, acesta a verificat deversările pentru 92 de firme care, prin activitatea lor, sunt potenţiali poluatori. După efectuarea unui număr de 671 controale şi prelevarea a 533 de probe de apă reziduală, s-au înregistrat 318 depăşiri ale valorilor admise de normativul NTPA 002/2002, provenite de la 52 agenţi economici.


- 150 -

Valorile medii ale indicatorilor de calitate

pentru apa potabilă -anul 2007-

La analizarea indicatorilor de calitate ai apei, prezentaţi pe larg în tabelul de mai sus, se observă faptul că toţi parametrii analizaţi se înscriu în limitele normale. Unii dintre aceşti parametri (spre exemplu, cuprul) sunt de 20 de ori mai mici decât valoarea limită, alţii sunt la jumătate (nichelul şi manganul), ori chiar la limita superioară (nivelul de clor).

Indicatori de calitate pentru apa potabilă Legea 458/2002 Valori medii

R.A. AQUATIM pH, unităţi pH 6,5 – 9,5 7,43 Conductivitate, μS/cm-1 2500 540 Turbiditate, NTU ≤ 5 0,67 Aluminiu, mg/l 0,2 0.07 Amoniu, mg/l 0,5 < 0,025 Azotiţi, mg/l 0,5 < 0,005 Clor rezidual liber, mg/l 0,5 0,5 Cloruri, mg/l 250 62,5 Consum chimic de oxigen, mg O2/l 5 1,3 Cupru, mg/l 0,1 < 0,005 Duritate totală, 0G min. 5 10,8 Fier total, mg/l 0,2 0,05 Mangan, mg/l 0,05 < 0,03 Sulfaţi, mg/l 250 16 Zinc, mg/l 5 < 0,015 Azotaţi, mg/l 50 < 5 Nichel, mg/l 0,02 < 0,01 Număr probabil de bacterii coliforme, no/100 cm3 0 0

Număr total de bacterii ce se dezvoltă la 37 oC, nr./cm3 <20 2,52


- 151 -

Accelerarea dezvoltării economice locale presupune existenţa de terenuri disponibile pentru localizarea noilor companii. Utilizarea cât mai raţională a teritoriului, presupune ameliorarea şi refacerea ecologică a terenurilor folosite anterior pentru activităţi industriale. În acestr sens a fost întocmit de către Primăria Timişoara şi OSPA studiul referitor la Inventarierea şi evaluarea gradului de poluare a solurilor din principalele zone ale municipiului Timişoara. Studiul face parte din programul de cercetare ştiinţifică iniţiat de primăria municipiului Timişoara ca parte a Conceptului Strategic de Dezvoltare a Zonei Timişoara. Scopul principal al cercetărilor a fost acela de a obţine informaţii privind diverse locaţii industriale, de a identifica şi determina posibilele elemente poluante, de a evalua impactul acestor asupra mediului în general şi a dezvoltării urbane în special. Probele recoltate din cele 22 de puncte repartizate în diferite zone ale Municipiului Timişoara au fost prelucrate şi analizate după norme şi standarde naţionale aprobate de Asociaţia de Standardizare din România (ASRO). Pentru aprecierea calităţii solului a fost introdus şi conceptul de biodiversitate, care arată legătura dintre compuşii poluanţi şi efectul acestora asupra organismelor, biodiversitatea unui element prezent într-o formă specifică, depinzând de tipul de organizare şi modul de manifestare. Valorile obţinute pentru principalele elemente: cupru, mangan, cadmiu, plumb, fier la probele de sol recoltate din principalele zone ale Timişorii, situează locurile investigate, în ceea ce priveşte concentraţia acestor elemente, în comparaţie cu valorile de referinţă, în grupa terenurilor cu valori normale. Valorile cele mai ridicate înregistrate de către plumb au fost în zona Utvin în apropierea abatorului Comtim (20,4 ppm). Sursa principală de poluare cu plumb o constituie traficul rutier, depozitarea de deşeuri, situaţia putând deveni periculoasă în cazul în care aceste terenuri sunt utilizate pentru culturi de zarzavat sau prin consum al ceaiurilor din plante, flori ori frunze recoltate din vegetaţia proximală.

Iuliu Maniu

Calea Sagului Blocuri Est

Calea Lipovei 36

I. Slavici - Valiug Bl D II

Alunis

Torontalului

Neculuta

Taborului

Spitalul JudeteanPorumbescu

Zona Plavat II

Titeica

Leaganul de Copii

Zona Dimbovita

Zona Bucovinei

Zona Soarelui

Pirvan

Iasi

13 Decembrie

Motel

Hasdeu

Teiului

Zona Circumvalatiunii I

I.I. de la Brad

Piata Balcescu

Calea Sagului Pod

Zona Aradului Est

LORENATELEGRAFULUICRISAN

MATASARILOR

TIBLESULUI

EFTIMIE MURGU

SALCIMLOR

COZIA

P-TA EFORIE

LIPOVEI

MIRESEI

HEBE

MILOIA

FRATELIA

ION BUDAI DELEANU

BOGDANESTILOR

MIRCEA CEL BATRIN

ARDEALUL

I, BARAC

NICOLAE ANDREESCU

RAZBOIENI

ION SLAVICI

TIMISOARAPuncte de prelevare probedin reteaua de apa potabila

ImobileBegaCimitireSp_verziDrumuriINSP. DE SANATATE PUBLICAR.A. AQUATIM


- 152 -

Având în vedere aceste considerente este necesară extinderea reţelei cu mai multe puncte de control şi înfiinţarea monitoringului stării de calitate, în care analizele de sol să fie completate cu analize de plante. Principalele elemente chimice la trei probe medii din frunze de arţar, tei, platan, ulm recoltate din Parcul Civic, Calea Şagului şi Calea Aradului sunt următoarele:

Simbol elemente (valori ppm) Nr. probă pH C:N Cenuşă

% MO %

P %

K %

CO % Nt % Fe

ppm Mn

ppm Cu

ppm Pb

ppm Cd

ppm 1 5,83 20,8 10,36 89,64 0,25 1,8 47 2,25 9400 62 1,9 0,7 0,52 5,45 21,8 8,66 91,34 0,22 1,5 48,1 2,21 8000 28 1,0 0,5 0,23 5,97 22,6 7,20 92,80 0,18 1,3 49 2,17 6400 23 1,9 0,3 0

Valorile înregistrate la cele trei probe medii aduc dovezi suplimentare că în ceea ce priveşte calitatea solului în principalele zone ale domeniului public şi a parcurilor (zonelor verzi în general) este corespunzătoare, încadrându-se în limitele admise ale legislaţiei specifice în vigoare. În prezent, atenţia Primăriei Municipiului Timişoara este îndreptată asupra solurilor din incintele marilor unităţi industriale (Solventul, Azur, Begachim, Dermatina etc.) a terenurilor cu bazine de depozitare a combustibililor (benzinării, rampe încărcare – descărcare auto şi CFR) a depozitelor de zgură şi cenuşă de la Utvin, a depozitului de deşeuri Parţa Şag, a depozitărilor de pământ, materiale degradate de construcţii etc. În acest sens în anul 2007 se vor inventaria toate depozitele şi depozitările de materiale de pe raza municipiului Timişoara şi se vor preleva probe în vederea întocmirii zonelor de risc privind calitatea solului. Un element important pentru asigurarea calităţii mediului înconjurător este gestionarea deşeurilor de toate tipurile. Prin depozitarea neecologică a deşeuroilor se poluează puternic solul. Atât rampele clandestine de gunoi, cât şi mai ales rampa de deşeuri a municipiului, situată pe teritoriul comunei Şag, în apropierea Timişoarei, au un efect negativ major asupra apelor subterane, poluând totodată şi atmosfera prin gazele de putrefacţie, mirosuri şi pulberi toxice din incendieri accidentale sau autoaprinderi. Serviciile de colectare, prelucrare şi depozitare a deşeurilor menajere şi stradale în Municipiul Timişoara sunt prestate de SC Retim SA, care a câştigat licitaţie organizată de Primărie. În Municipiul Timişoara există un sistem de colectare centralizată a deşeurilor menajere şi stradale. În ultimul timp s-au introdus norme europene de colectare a deşeurilor şi a fost elaborat un regulament privind colectarea selectivă a ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje. În acest sens, a fost finalizată implementarea sistemului de colectare în europubele a deşeurilor menajere în cartierele de blocuri de locuinţe: Ion Ionescu de la Brad-100%, Aradului Est-Vest-100%, Mircea cel Bătrân-100%, Matei Basarab-100%, Bucovina-100%, Steaua-70%, Fratelia-75%, precum şi la gospodăriile individuale; a fost eliminată colectarea în recipienţi atipici. Totodată, a fost implementat sistemul de colectare selectivă al deşeurilor, s-au stabilit 37 de locaţii pentru amplasarea de containere selective în vederea colectării deşeurilor de ambalaje şi alte materiale recuperabile în cartierele: Ion Ionescu de la Brad, Tipografilor, Circumvalaţiunii. Această modalitate de colectare este un program pilot pentru introducerea etapizată a sistemului de colectare duală a deşeurilor (deşeuri biodegradabile, compostabile şi separat, deşeurile recuperabile şi reciclabile) la nivelul întregului oraş. În majoritatea cartierelor Timişoarei a crescut frecvenţa de colectare a deşeurilor (de 2 ori/săptămână). Datorită constatării existenţei unor depozite clandestine de deşeuri, au fost organizate ample acţiuni de eliminare a acestora şi au fost amplasate panouri de avertizoare privitoare la interzicerea depozitării de deşeuri şi reziduuri pe domeniul public. Tot în vederea prevenirii depozitelor clandestine, au fost realizate în fiecare an acţiuni de curăţenie generală de primăvară şi toamnă. Un alt obiectiv l-a reprezentat sprijinirea populaţiei în vederea debarasării de diverse obiecte de uz casnic şi gospodăresc, mobilier, obiecte sanitare etc. Cu acest scop, pornind de la premisa colectării pe tot parcursul anului, au fost înfiinţate centre de preluare permanentă de la populaţie a obiectelor de uz casnic şi gospodăresc, precum şi a altor deşeuri, inclusiv a deşeurilor rezultate din amenajări în locuinţe (obiecte sanitare degradate, moloz, materiale de construcţie). Alături de acţiunile curente de salubrizare stradală - respectiv, măturat manual şi mecanic străzi, spălat manual trotuare, spălat mecanic carosabil şi stropit carosabil în sezonul de vară, pe principalele artere de circulaţie din municipiu, au avut loc ample lucrări de salubrizare şi igienizare a tuturor cartierelor de locuinţe, malurilor şi spaţiilor de sub podurile care traversează Canalul Bega, căilor de penetraţie în localitate, dar şi a staţiilor mijloacelor de transport în comun. Totodată, lucrările de salubrizare şi igienizare, au fost realizate în toate cartierele de locuinţe, inclusiv cartierele periferice: Kuncz, Plopi,


- 153 -

Crişan şi noul cartier de blocuri de la Aeroport. Au fost achiziţionate şi montate coşuri de gunoi stradale pe toată raza municipiului (cca 3.500 buc). Cât priveşte dăunătorii periodic au avut loc acţiuni de deratizare şi dezinsecţie biologică, în interiorul şi exteriorul clădirilor, pe raza Timişoarei. În perioada 2003-2007, situaţia cantitativă a deşeurilor colectate de pe raza municipiului Timişoara este prezentată în tabelul alăturat:

Anul Cantitatea (mc)

2003 669.494 2004 682.090 2005 622.879 2006 644.663 2007 800.221

În cantităţile de deşeuri din tabelul de mai sus sunt incluse toate tipurile de deşeuri colectate, transportate şi depozitate de pe raza municipiului Timişoara – deşeuri menajere de la utilizatorii casnici - gospodării individuale şi asociaţii de proprietari, agenţi economici şi instituţii publice, deşeuri rezultate din curăţenia străzilor, deşeuri din reparaţii la clădiri (moloz), deşeuri vegetale rezultate din acţiuni ecologice de curăţenie de primăvară şi de toamnă şi alte deşeuri diverse. În aceeaşi perioadă de timp, pentru colectarea gunoiului de pe domeniul public au fost alocate următoarele fonduri alocate din bugetul local:

În anul 2006, ponderea lucrărilor curente de salubrizare a domeniului public în bugetul local a scăzut. Cauza o reprezintă tarifele mai reduse obţinute în urma licitaţiei pentru derularea contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubritate către S.C. Retim S.A. Datorită preocupării continue pentru păstrarea unui mediu curat, se lucrează la recuperarea materialelor reciclabile. Pentru anii 2006-2007, din volumul total de gunoi menajer cumulat, 112.662,88 tone reprezintă materiale reciclabile colectate, fiind prezentate în tabelul de mai jos:

Depozitarea deşeurilor colectate de pe raza municipiului Timişoara se face la groapa de gunoi de la Parţa – Şag, situată la o distanţă de 8 km de municipiul Timişoara, la intersecţia DN5 cu DJ57, pe o fostă exploatare de argilă. În prezent, se mai pot depozita deşeuri până în anul 2008, când potrivit HG.nr. 349/2005, depozitul este prevăzut pentru închidere. Consiliul local al municipiului Timişoara, s-a asociat cu Consiliul judeţean Timiş şi cu alte consilii locale din judeţ în vederea realizării proiectului „Sistem integrat de gestiune a deşeurilor în judeţul Timiş”, proiect care cuprinde realizarea unui depozit ecologic judeţean pe teritoriul comunei Ghizela, sat Şanoviţa, la circa 50 km de municipiul Timişoara şi realizarea pe raza municipiului Timişoara a unei staţii de transfer de deşeuri.Iar întrucât toate deşeurile trebuie să fie depozitate ori reciclate conform normativelor Uniunii

2003 2004 2005 2006 2007 Lucrări curente de

salubrizare a domeniului public

5.938.827 6.356.057 7.605.140 5.717.023 3.753.726

Pondere în bugetul local

2,35% 1,96% 2,15% 1,32 %

Denumirea materialului

Cantităţi materiale reciclabile colectate

(tone)

% cantitatea totală de gunoi menajer

colectat Sticlă 1,60 0,10% PET 78,02 5,40% PE 31,32 2,17% Hârtie - carton

637,83 44,14%

Metale 6,48 0,50% DEEE 32,39 2,24% Total 782,11 54,10%


- 154 -

Europene, a fost reactualizată documentaţia proiectului ISPA – depozit ecologic zonal – şi a fost depusă la forurile europene în vederea obţinerii finanţării grant UE, respectiv credit Banca Europeană de Investiţii. Până la obţinerea finanţării, a fost emis şi a intrat în vigoare regulamentul de exploatare al depozitului de la Parţa Şag, ce stabileşte măsuri de reducere a impactului asupra mediului şi de prevenire a accidentelor ecologice. Primăria Municipiului Timişoara a demarat procedurile de realizare a unei staţii de compostare şi valorificare a deşeurilor vegetale (frunze, iarbă, crengi, resturi vegetale din pieţele agro-alimentare şi cimitire, din industria de prelucrare a produselor agro-alimentare) pe platforma din Calea Şagului, acest fapt urmând să ducă la o scădere a costurilor de transport a deşeurilor către viitorul deponeu ecologic, deşeurile vegetale urmând a fi descompuse şi transformate într-un material stabil care va putea fi valorificat în horticultură şi agricultură. Totodată, prin iniţiativă privată, în Timişoara funcţionează două incineratoare, dintre care unul pentru deşeuri sanitare. 2. LOCUIREA Intravilanul Timişoarei, împărţit în 13 cartiere (zone) de locuit, are un total de 23.233 clădiri de locuit de diverse tipuri – clădiri individuale (clădiri cu o locuinţă şi clădiri cu 2 sau mai multe locuinţe), având regim de înălţime P, P+1, P+2 şi clădiri colective, cu regim de înălţime P+4 – P+10. Dintre acestea, cca. 14.500 de clădiri au fost construite înainte de anul 1940. Fondul locuibil la sfârşitul anului 2004 cuprinde 127.313 de locuinţe, cu o suprafaţă medie locuibilă de aproximativ 40 mp. şi cu 295.672 de încăperi de locuit. Analiza principalelor aspecte sociale ale locuirii în municipiul Timişoara include evaluarea fondului locativ existent şi a caracteristicilor socio-demografice ale populaţiei.

Indicatori sociali şi sociologici ai locuirii

Nr. de locuinţe/1000 locuitori 415,09 Nr. de camere/1000 locuitori 978,46 Nr. de camere / locuinţă 2,36 Nr. de camere / locuinţă proprietate privată 2,39 Nr. de camere / locuinţă proprietate publică 1,70 Nr. mediu de persoane/ cameră 1,02 Supr. medie locuibilă / locuinţă (mp) 40,43 Supr. medie locuibilă / locuinţă prop. privată 40,88 Supr. medie locuibilă / locuinţă prop. publică 31,89 Supr. medie locuibilă / persoană (mp) 16,78

Din totalul de 127.313 locuinţe existente în Timişoara, 95,1% sunt proprietate privată, 0,48% sunt proprietate de stat, iar 4,52% sunt locuinţe cu alte forme de proprietate. Din analiza modului de ocupare a unei locuinţe se poate constata că densitatea este de 2,3 locuitori/locuinţă, iar numărul de camere/locuinţă este de 2,3 (faţă de media înregistrată pe ţară 2,47 camere / locuinţă).

2000 2001 2002 2003 2004 Locuinţe existente – total (la 31 XII) 122195 126564 126804 127117 127313 - în proprietate publică 21201 6374 6074 6234 6234 - din fondurile private 100994 120190 120730 120883 121079Locuinţe terminate- total - 126 234 313 196 - din fondurile publice - 38 21 160 - - din fondurile private - 88 213 153 196 • din fondurile populaţiei - 88 213 153 196Suprafaţa totală a Municipiului - km² 129,3 129,3 129,3 129,3 129,3Suprafaţa locuibilă - total m² 4.372.696 5.043.804 5.068.702 5.091.567 5.117.402 - proprietate publica 693.489 202.770 194.306 198.925 198.925 - fonduri private 3.679.207 4.841.034 4.874.396 4.892.642 4.918.477


- 155 -

În perioada 2004-2007 au fost eliberate un număr de 966 autorizaţii de construcţie pentru locuinţe, astfel că la sfârşitul anului 2007 în Timişoara fondul locuibil a fost de peste 128.279 locuinţe. Din punct de vedere al zonificării, disfuncţionalităţile constatate se referă la: • insuficienta echipare a unor cartiere cu dotări de învăţământ (ex: cartierele Ion Ionescu de la Brad,

Kuncz, zone periferice), sanitare, pieţe agro-alimentare (zonele Mehala, Ronaţ, Blaşcovici, Mircea cel Bătrân, Fratelia) sau spaţii verzi (cartierele Circumvalaţiunii, Calea Aradului, Calea Şagului, etc);

• existenţa unor funcţiuni incompatibile în zona de locuit (ex. unităţi industriale) dispersate în zona teritoriului locuit;

• existenţa unor grupări de locuinţe în imediata vecinătate a unităţilor de producţie (ex: blocurile de locuinţe de pe platforma industrială Freidorf sau la UMT), aceste funcţiuni stânjenindu-se reciproc;

• amplasarea Zonei industriale U.M.T. între zona de locuit din nord şi zona verde de agrement de la Pădurea Verde şi Muzeul Satului; întreruperea oricărei comunicări între aceste zone şi incompatibiltatea industriei cu funcţiunile învecinate.

În perioada 1992 -2002 (adică în intervalul dintre ultimele două recensăminte efectuate la nivel naţional) s-a remarcat o creştere a numărului de clădiri cu 1.051 şi a numărului de locuinţe cu 5.304. La o creştere cu 4,4% a numărului locuinţelor s-a înregistrat o creştere a numărului camerelor de locuit cu 6,4% (adică cu 17.818). precum şi o creştere a suprafeţei locuibile cu 16,5% (adică cu 713.410 mii m²). Mai mult chiar, noile locuinţe impun standarde mai înalte de locuire prin spaţiul mai larg de locuit.

Numărul clădirilor, locuinţelor şi gospodăriilor la recensămintele din 1992 şi 2002

2002 faţă de 1992: 7 ianuarie

1992 18 martie

2002 Date absolute

În procente

Numărul clădirilor 22.182 23.233 1.051 104,7% Numărul locuinţelor 121.260 126.564 5.304 104,4% Numărul camerelor de locuit 277.944 295.762 17.818 106,4% • revin în medie camere/locuinţă 2,3 2,3 - - Suprafaţa locuibilă - total (m²) 4.330.394 5.043.804 713.410 116,5% Suprafaţa medie (m²) pe : • o locuinţă 35,7 39,9 - - • o cameră 15,6 17,1 - - • o persoană 13,0 15,9 - - Numărul gospodăriilor 115.597 117.622 2.025 101,8% Numărul mediu de persoane pe o

gospodărie 2,7 2,6 - -

În prezent, zona de locuinţe şi funcţiuni complementare a municipiului Timişoara se întinde pe o suprafaţă de 5.117.402 m2 (5.117,40 ha). În ultima perioadă Municipiul Timişoara se confruntă cu o criză socială de locuinţe, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Aspectul cantitativ vizează cererea socială de locuinţe (volumul acestei cereri), iar cel calitativ se referă la modul de ocupare, dimensiunea, structura apartamentelor, condiţiile de locuit, dotările şi finisajele apartamentelor. Cererea crescută de locuinţe se datorează în principal următoarelor cauze:

a. starea de degradarea a fondului de locuit; b. schimbarea destinaţiei spaţiilor de locuit în spaţii cu altă destinaţie (sedii de firme, spaţii

comerciale, cabinete medicale, stomatologice, spaţii de depozitare etc.), determinând scăderea fondului locuibil;

c. existenţa unui mare număr de locuinţe permanente neocupate - 4,7% din totalul proprietarilor de locuinţe deţin două sau mai multe proprietăţi;

d. numărul mic de construcţii de locuinţe realizate în ultimii ani; e. necesitatea evacuării unor locatari din locuinţele deţinute în prezent, datorită acţiunilor de

retrocedare.


- 156 -

Dată fiind criza de spaţii locative, populaţia recurge în prezent la mansardarea, compartimentarea, extinderea şi funcţionalizarea podurilor clădirilor. Aceasta constituie o intervenţie ce necesită un efort investiţional relativ mic pentru proprietari şi permite amortizarea rapidă a cheltuielilor, prin exploatarea eficientă a spaţiului rezultat. În acelaşi mod pot fi compartimentate şi funcţionalizate, după o asanare prealabilă şi după acţiuni pregătitoare de combatere a igrasiei, subsolurile clădirilor. Pe de altă parte, se manifestă tendinţa migrării, pentru locuire, spre zonele periurbane, prin construirea de către cetăţenii municipiului, de case individuale cu regim de înălţime P+1, P+2 pe teritoriile localităţilor din zona periurbană a municipiului: Dumbrăviţa, Ghiroda, Giroc. Locuinţele eliberate de către aceştia în blocuri de locuinţe colective sunt vândute/închiriate cetăţenilor cu venituri mai mici sau tinerilor. Din studiile sociologice realizate reiese că oamenii cu venituri reduse locuiesc în condiţii de supraocupare, iar bugetul de care dispun nu le permite achiziţionarea unui apartament. În ultimii ani, Primăria Municipiului Timişoara a alocat fonduri consistente din bugetul local, atât pentru construirea de locuinţe, cât şi pentru viabilizarea terenurilor destinate construcţiei de locuinţe. Cei vizaţi fac parte din diverse categorii sociale: persoane defavorizate, tineri având vârsta sub 35 de ani şi familii tinere sau persoanele cu venituri constante, ce le garantează posibilitatea achitării ratelor imobiliare. În zonele cu terenuri concesionate tinerilor în vederea construirii de locuinţe, Primăria Municipiului Timişoara execută lucrări de infrastructură şi asigurare utilităţi: căi de acces carosabile şi pietonale, apă, canalizare, gaz, electricitate, telefonie etc. Totodată, în dorinţa de a încuraja construcţia de locuinţe, se asigură regulamentele de urbanism şi utilităţile tehnice pentru construcţia caselor individuale private în zone ale oraşului ce au această destinaţie. Locuinţele proprietate de stat, locuinţele sociale, precum şi cele aflate în proprietatea privată a Municipiului Timişoara sau cele proprietate de stat aflate sunt în administrarea Primăriei Municipiului Timişoara, rămase disponibile, au fost repartizate în cursul anului 2005 şi până în prezent conform HCL nr. 349/2000 şi HCL nr. 372/2000 privind stabilirea criteriilor şi a metodologiei de repartizare a locuinţelor din fondul locativ de stat, precum şi cele sociale din Timişoara persoanelor îndreptăţite înscrise pe listele de priorităţi ale anului 2005 pe categorii de persoane prevăzute de hotărârile mai sus menţionate. Anual listele de priorităţi se reînnoiesc în vederea includerii pe acestea a persoanelor care au depus cereri în anul anterior şi sunt îndreptăţite în vederea atribuirii unei locuinţe din fondul locativ de stat al Timişoarei, păstrându-se pe aceste liste persoanele înscrise în anii anteriori şi care până în prezent nu au beneficiat de o locuinţă. Numărul de cereri pentru obţinerea unei locuinţe sociale depuse la Primăria Municipiului se ridică la peste 3.500 de cereri, iar cele 8.500 de locuinţe publice existente în prezent şi ocupate deja, nu vor permite satisfacere în totalitate a solicitărilor, în viitorul apropiat. Aceste cereri sunt defalcate pe categorii de persoane, după cum urmează:

- tineri căsătoriţi; - tineri căsătoriţi care se încadrează în prevederile OG. 19/94; - cazuri sociale; - tineri proveniţi din casele de copii orfani; - pensionari; - evacuaţi pe cale judecătorească.

În perioada 2002-2007 s-au emis 1133 repartiţii pentru locuinţe aflate în administrarea Primăriei Municipiului Timişoara, dintre care 300 repartiţii în 2002, 196 repartiţii în 2003, 185 repartiţii în 2004, 113 repartiţii în 2005, 113 repartiţii în 2006 şi 226 repartiţii în 2007. În prezent, Primăria Municipiului deţine în proprietate sau administrare sub 5% din fondul total locativ. Reducerea acestui procent, de la 19,5% în anul 1989 se datorează retrocedării imobilelor către foştii proprietari sau vânzării locuinţelor către foştii chiriaşi. În această situaţie, având în vedere bugetul local redus, este dificilă găsirea unei soluţii pentru rezolvarea urgentă a problemelor sociale ale persoanelor defavorizate. Numărul total de locuinţe existente aflate în administrarea Primăriei Municipiului Timişoara a scăzut de la 5.405 locuinţe în anul 2000 la 2008 locuinţe în anul 2007. Necesitatea asigurării urgente, la nivelul unor unităţi administrativ-teritoriale, de locuinţe de închiriat pentru chiriaşii evacuaţi sau care urmează a fi evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari, a căror situaţie locativă s-a acutizat datorită incapacităţii fondului locativ construit de a prelua solicitările de


- 157 -

locuinţă formulate de aceştia, pe fondul intensificării acţiunilor de retrocedare a proprietăţilor a motivat chiar apariţia OUG nr. 68 din 13 septembrie 2006 - aprobată prin Legea 515/2006 - privind măsuri pentru dezvoltarea activităţii în domeniul construcţiilor de locuinţe prin programe la nivel naţional. Trebuie apreciată şi continuată politica din ultimii ani a Consiliul Local al Municipiului Timişoara de achiziţionare a unor imobile degradate, recondiţionarea şi repartizarea lor pentru rezolvarea problemelor sociale ale persoanelor defavorizate şi ale altor categorii (tinerilor căsătoriţi, revoluţionari, etc.), la fel ca şi întreţinerea fondului locativ existent precum şi a crearea de noi spaţii cu destinaţia de locuinţe, care constituie şi în continuare obiective prioritare ale Primăriei Municipiului Timişoara. Cu fondurile obţinute din vânzarea spaţiilor comerciale au fost achiziţionate blocuri de locuinţe degradate (structuri) în zona Polonă, care au fost reabilitate fiind realizate locuinţe sociale (143 apartamente). În aceste locuinţe au fost adăpostite persoane cu probleme sociale, tineri proveniţi din centre de plasament din judeţul Timiş. Fondurile alocate din bugetul Municipiului Timişoara pentru construcţia de locuinţe sociale în perioada au crescut considerabil din 1997 până în prezent. Astfel, dacă în perioada 1997-2000 pentru 60 de apartamente s-au alocat 298.732 RON, în perioada 2001-2004 pentru 63 de apartamente s-au alocat 1.369.367 RON, în perioada 2005-2006, pentru 20 de apartamente s-au alocat 957.645 RON, iar în 2007 pentru 21 de apartamente s-au alocat 661.644. În cadrul programului ANL de construire de locuinţe destinate închirierii pentru tineri şi familiilor de tineri având vârsta cuprinsă între 18 şi 35 ani au fost construite şi date în folosinţă 220 de noi apartamente (24 locuinţe în anul 2003, 96 locuinţe în 2004, 20 locuinţe în 2006 şi 80 de locuinţe în 2007). Dintre acestea 200 de apartamente sunt situate în blocurile din str. Miloia şi 20 de locuinţe în str. Ialomiţa nr. 61B. Pe lângă acestea, au fost finalizate şi date în folosinţă blocuri de locuinţe în zona Dorobanţilor (60 de apartamente), Bujorilor (120 de apartamente). În ceea ce priveşte programul ANL de construire a locuinţelor proprietate privată, cu credit imobiliar ipotecar, în ultimii ani au fost construite şi date în folosinţă 48 apartamente în blocuri de locuinţe şi 82 de case individuale. În ultima perioadă de timp a crescut şi efectivul locuinţelor executate în regie proprie, din fonduri ale populaţiei. Spre exemplu, în anul 2004 s-au construit un număr de 196 de construcţii, faţă de 88 de construcţii construite din aceleaşi fonduri în anul 2001. În ultimii ani au fost elaborate şi/sau aprobate de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara peste 50 de planuri urbanistice zonale şi planuri urbanistice de detaliu, pentru dezvoltarea de noi zone de locuinţe. Fondul de locuinţe are o creştere dinamică în ultimii ani. Au fost eliberate cca.1700 de autorizaţii de construcţie pentru realizarea de locuinţe din fonduri private, iar în 2007, 376 dintre care 289 cu o singură locuinţă şi 87 cu mai multe locuinţe. În urma apariţiei Legii nr.15 din 19.01.2003, care reglementează regimul atribuirii de terenuri pentru construcţia de locuinţe tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, ce nu deţin sau nu au deţinut în proprietate o locuinţă sau un teren destinat construirii unei locuinţe şi au domiciliul stabil în Timişoara, au fost elaborate norme locale de aplicare a respectivei legi. 320 de parcele de câte 264 mp/parcela au fost delimitate în zona Ovidiu Balea, urmând să fie concesionate tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani în vederea construirii de locuinţe individuale private. În anul 2006, în acest regim au fost atribuite 46 de parcele în str. Armoniei. Un imbold în acest sens îl constituie în prezent şi Legea 12 din 9 ianuarie 2007 privind aprobarea OUG nr. 51 din 28 iunie 2006 pentru aprobarea Programului naţional privind sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală. Prin aceasta se prevede că statul sprijină accesul la o locuinţă proprietate personală prin acordarea unei subvenţii de la bugetul de stat de 20% din valoarea locuinţei construite, care însă, nu poate depăşi suma de 10.000 euro. Din fonduri ale bugetului local au fost realizate lucrări de sistematizare verticală şi lucrări de construcţie utilităţi tehnice (căi de acces şi pietonale, apă, canalizare, gaz, electricitate, telefonie etc.) a terenurilor aflate în proprietatea municipiului Timişoara şi destinate construcţiei de locuinţe (str. Miloia, str. Câmpului, str. Istria, zona Polonă). Unul dintre cele mai importante proiecte în acest sens este cel vizând extinderea canalizării şi reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate, cofinanţat din fonduri ale Uniunii Europene. Proiectul „Îmbunătăţirea canalizării în Municipiul Timişoara”, cuprins în cadrul programului ISPA, prevede înlocuirea a 2,4 km din reţeaua de canalizare şi extinderea cu încă 10 km a acesteia. Din punct de vedere al caracteristicilor de confort ale imobilelor de locuit, este de menţionat că o mare parte dintre clădiri prezintă o stare avansată de uzură (60% din fondul locuibil), necesitând lucrări de


- 158 -

reparaţii, refuncţionalizări şi modernizări. Locuinţele colective realizate până în 1989 necesită lucrări de refacere a izolaţiilor termice, fonice şi hidrofuge, lucrări de eliminare a condensului şi refacere a faţadelor, precum şi de reparaţii capitale sau înlocuire a instalaţiilor tehnico-edilitare, interioare şi exterioare. După anul 1990 şi până în prezent se constată predilecţia în construirea locuinţelor individuale, cu o arhitectură încadrată în ansamblul urban tradiţional. Confortul asigurat de locuirea la casă este preferat de o mare parte a populaţiei Municipiului Timişoara în principal datorită posibilităţii imprimării din start asupra imobilului a unui stil mai original sau personalizat, datorită încăperilor mai spaţioase, dar şi libertăţii şi intimităţii conferite de existenţa unui spaţiu verde în jurul casei. Principalele aspecte negative constatate referitor la confortul locuirii în Timişoara sunt:

• existenţa unor spaţii locuibile neadecvate (subsoluri, locuinţe cu anexe utilizate în comun); • subdimensionarea spaţiului interior (ca număr de camere şi suprafaţă locuibilă) şi

compartimentarea defectuoasă a unor locuinţe; • cheltuielile de întreţinere ridicate; • izolaţiile fonice şi termice slabe existente la toate blocurile de locuinţe colective construite înainte

de 1990; • starea degradată a instalaţilor tehnico-edilitare; • subdimensionarea sau inexistenţa spaţiilor exterioare aferente locuinţelor (platforme

gospodãreşti, spaţii verzi, spaţii de joacã pentru copii, locuri de parcare şi garare a autovehiculelor) şi întreţinerea necorespunzătoare a acestora;

• lipsa lucrărilor curente de întreţinere a clădirilor - datorată situaţiei economice precare cu care se confruntă majoritatea populaţiei – şi care în timp generează degradarea majoră a construcţiei în ansamblul ei.

Din punct de vedere al echipării tehnico – edilitare şi a reţelelor de circulaţie, situaţia este următoarea: 94,8% din locuinţele Timişoarei sunt dotate cu instalaţii de alimentare cu apă, 99,5% au instalaţie electrică, 80,2% încălzire centrală prin termoficare sau centrală termică proprie şi 3,1% încălzire cu sobe şi gaz. Ca şi lungime efectivă în km, reţelele stradale, de distribuţie a apei potabile, de canalizare şi de distribuţie a gazelor se prezintă după cum urmează:

2000 2004 2007 Lungimea străzilor orăşeneşti - total km 534 574 582 - modernizate 336 407 439 Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile (km) 552 574,6 615,6 Lungimea simplă a reţelei de canalizare - km 388 398,4 489,5 Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor (km) 230 402,7 560

Primăria Municipiului Timişoara caută în permanenţă metode pentru a spori confortul locuirii. În acest sens, spre exemplu, prin HCL nr.575/19.12.2006, Anexa 3, Direcţia de Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara face cunoscut tuturor persoanelor fizice şi Asociaţiilor de proprietari că pot beneficia de scutire în proporţie de 100% la plata impozitului datorat pentru locuinţa de domiciliu, în cazul în care aceştia se obligă ca în anul în care beneficiază de această facilitate fiscală (2007) să realizeze următoarele lucrări menite să sporească confortul clădirilor de locuinţe:

înlocuire tâmplărie exterioară la clădiri cu tâmplărie din geam termopan; înlocuire acoperişuri tip terasă cu acoperişuri tip şarpantă sau refacerea acoperişurilor vechi tip

şarpantă; izolaţii termice şi hidro la faţade şi terasele imobilelor; refacerea faţadelor imobilelor (îndepărtarea placajelor care se desprind de pe faţade şi înlocuirea

cu alte placaje noi, fie îndepărtarea completă a placajelor şi astuparea rosturilor cu spumă, retencuire, zugrăvire, alte soluţii tehnice cît şi refacerea faţadelor unde există tencuială şi ornamente).

Suma acordată din bugetul local pentru lucrările de reparaţii, reabilitări pentru locuinţele din fondul locativ de stat pe anul 2007 a fost de 2.200.00 lei. Pentru executarea măsurilor complexe de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate nominalizate în programele anuale, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă nr. 187 din 14 decembrie 2005 pentru


- 159 -

modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate. În baza acestei Ordonanţe, fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind execuţia lucrărilor de reabilitare termică se asigură în părţi egale:

- 1/3 din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul MTCT;

- 1/3 din alocaţii de la bugetul local; - 1/3 din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari.

Măsurile de reabilitare termică pot fi aplicate etapizat, efectele acestora, din punct de vedere al reducerii consumurilor energetice, cumulându-se. Investiţia poate fi recuperată în circa 6-8 ani, în funcţie de pachetul de măsuri realizat. Un alt domeniu de interes pentru autorităţile locale îl constituie clădirile istorice. În ultimii 50 de ani nu s-a întreprins aproape nimic pentru reabilitarea acestora. Rezultatele se pot observa în fiecare zi: clădirile vechi se află, cu puţine excepţii, într-o stare avansată de degradare sau chiar în pericol de a se prăbuşi. Acest fapt este o piedică pentru dezvoltarea economică a oraşului. Şi, nu în ultimul rând, confortul locatarilor are de suferit. Clădirile au nevoie de măsuri de reabilitare, care să sporească confortul locatarilor, dar care să nu compromită caracterul istoric al acestora. Pentru a garanta acest lucru, este nevoie de persoane avizate şi specialişti. Proiectul „Reabilitarea Prudentă şi Revitalizarea Economică a Cartierelor Istorice din Timişoara” - derulat de către Primăria Municipiului Timişoara în colaborare cu Deutsche Gesellschaft für Technische Zusammenarbeit (GTZ) şi oraşele înfrăţite Gera şi Karlsruhe din Germania - a fost conceput, pornind de la rezultatele unui studiu socio-economic, efectuat în cele trei cartiere istorice Cetate, Iosefin şi Fabric la începutul anului 2005. Pornind de la acest studiu, se caută soluţii pentru asigurarea fondurilor necesare executării lucrărilor de reabilitare. Toate aceste aspecte negative constatate, vizând atât deficienţe cantitative (numărul insuficient de locuinţe) şi calitative (confortul majorităţii locuinţelor existente) ale fondului locativ existent în Timişoara, corelate cu veniturile destul de modeste ale populaţiei, impun necesitatea intervenţiei autorităţilor locale care trebuie să vină în sprijinul cetăţeanului prin diverse măsuri sociale, precum: facilităţile fiscale acordate în scopul încurajării reabilitării clădirilor, sporirii gradului de confort al locuirii şi creşterii numărului de construcţii de imobile, nu doar din fonduri de stat, ci şi din fonduri private. Ca o concluzie, se poate afirma, cu siguranţă, că situaţia locuirii în Timişoara a evoluat pozitiv, în ultimii ani, în mare parte şi datorită intensificării ritmului construcţiilor de imobile şi sporirii considerabile a confortului spaţiilor de locuit (la care a contribuit şi diversificarea materialelor de construcţie, creşterea calităţii acestora). Cu toate acestea eforturile privind, pe de o parte sporirea confortului locuinţelor existent, iar pe de altă parte construcţia de noi locuinţe, trebuie continuate, ca o condiţie necesară pentru atragerea de forţă de muncă suplimentară, pentru asigurarea dezvoltării economice locale. 3. SPAŢIILE VERZI ŞI ZONELE DE AGREMENT Componentă importantă a organismului urban, spaţiile verzi sunt constituite din suprafeţele de teren ale căror fond dominant este constituit din vegetaţie. Acestora le sunt asociate o serie de construcţii specifice pentru satisfacerea funcţiilor igienico-sanitare, socio-culturale şi estetice. Deosebim trei categorii de spaţii verzi organizate: parcul (suprafaţa mai mare de 20,0 ha), grădina (suprafaţa de 3,0-20,0 ha) şi scuarul (suprafaţa de 0,20-3,0 ha). Sunt, totodată, spaţii verzi organizate în ansambluri expoziţionale – Grădina Botanică, Grădina Zoologică, Parcul Copiilor, Muzeul Satului, precum şi în zonele de locuit, în aliniamente stradale, sau în perdele forestiere. Suprafaţa de spaţii verzi a municipiului Timişoara este de 504,84 ha care include şi Perdeaua Forestieră de protecţie în suprafaţă de 25 ha înfiinţată în partea de nord vest a municipiului Timişoara între şoseaua Timişoara – Jimbolia şi Calea Aradului, ceea ce înseamnă 16,03 mp/locuitor, calculată la o populaţie de 315.000 locuitori. Pe categorii de spaţii verzi situaţia este următoarea:


- 160 -

Tipuri Suprafaţă (ha) Mp/loc Parcuri 87,59 ha 2,78 Scuaruri 12,97 0,41 Spaţii verzi zone stradale şi blocuri

328,58 10,30

Perdea forestieră 25,00 0,80 Pădurea Verde 50,70 1,61 TOTAL 504,84 16,03 (315.000 loc) În ceea priveşte vegetaţia, sunt 0,56 arbori/locuitor şi o producţie de oxigen exprimată la 8,8 kg O2/locuitor. Aceste date ne obligă să afirmăm că balanţa ecologică, adică principalele schimbări gazoase între populaţie împreună cu toată tehnica de care dispune pe de o parte şi între atmosferă şi vegetaţia din zonă pe de altă parte, este nefavorabilă. Echilibrul (balanţa ecologică) în atmosferă se menţine de către vegetaţia lemnoasă în primul rând, care consumă bioxid de carbon şi produce oxigen. Acest echilibru este o condiţie a confortului ambiental şi a însăşi existenţei umane şi este foarte labil în aglomerările umane din zonele lipsite de păduri. Aceasta este situaţia şi în Municipiul Timişoara, oraş de câmpie, situat într-o zonă în care pe o rază de 20 – 30 km procentul de împădurire este de 2 – 3%. Există numeroase zone verzi inclusiv între blocuri, precum şi în alineamentele stradale. Suprafaţa totală a acestora este de 324,58 ha, din care 170,9 ha în aliniamente stradale şi 153,68 ha în cartierele de blocuri. Ponderea spaţiilor verzi din suprafaţa totală a cartierelor este prezentată în tabelul de mai jos:

Nr. crt Cartierul Suprafaţă

teren Suprafaţă spaţii verzi Procent

1 CETATE 1.001.848 520.629 52% 2 FABRIC 1.829.186 827.754 45% 3 ELISABETIN 1.755.884 674.582 38% 4 IOSEFIN 725.412 256.455 35% 5 MEHALA 1.052.783 490.673 48% 6 FRATELIA 455.663 176.651 39% 7 FREIDORF 240.438 105.237 44% 8 PLOPI 143.834 52.882 37% 9 GHIRODA NOUĂ 145.880 46.600 32% 10 CIARDA ROŞIE 219.028 94.305 43%

Se poate observa faptul că spaţiile verzi cele mai întinse ca suprafaţă se găsesc în cartierul Cetate, iar cele mai mici în Ghiroda Nouă. Acest fapt se datorează inclusiv modului de dezvoltare istorică a celor două cartiere. Primul reprezintă vechiul nucleu civic al oraşului Timişoara, pe când cel de al doilea a apărut ca urmare a creşterii pe orizontală a oraşului şi înglobării localităţilor limitrofe. Suprafeţele ocupate de zonele industriale, comerciale, zonele periferice ale oraşului în continuă extindere, canalul Bega nu sunt cuprinse în această situaţie. În ceea ce priveşte spaţiile verzi aflate pe alineamentele stradale, se remarcă o scădere a suprafeţei acestora, datorită extinderii parcărilor şi zonelor destinate afacerilor. Au fost efectuate lucrări de extindere şi reamenajare a Grădinii Zoologice şi urmează a fi demarate lucrările de construcţie în vederea realizării unor utilităţi pentru practicarea sportului în aer liber în zona Pădurea Verde. În 2006, au fost puse bazele ariei protejate Grădina Botanică prin adoptarea H.C.L. nr. 587/2007 şi a încheierii cu Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului a Convenţiei de Custodie nr. 4076/2006. Întocmirea studiilor de oportunitate pentru modernizarea Parcului Copiilor, Parcului Coronini (fostul Poporului), Scuarului Uzinei, Scuarului Bucovinei şi continuarea întocmirii acestor documentaţii va conduce la sporirea calităţii spaţiilor verzi din Timişoara.

Pentru întreţinerea spaţiilor verzi existente şi amenajarea altora noi pe raza municipiului Timişoara, anual se alocă fonduri în bugetul local anual pentru lucrări de amenajare, reamenajare şi întreţinere de zone verzi (plantări de arbori, arbuşti, conifere, garduri vii şi plante floricole). În perioada 2000-2007 au fost amenajate, respectiv reamenajate numeroase obiective (parcuri, scuaruri şi locuri de joacă). Lucrările de întreţinere a spaţiilor verzi şi a locurilor de agrement au caracter de permanenţă, fiind prevăzute în


- 161 -

programele lunare de lucrări ale societăţilor prestatoare de lucrări în spaţiile verzi ale municipiului Timişoara. Situaţia fondurilor alocate în bugetul local în perioada 2002-2007, este următoarea:

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Amenajări/intreţine zone verzi (RON)

3.319.563 4.819.571 5.223.777 7.114.840 12.587.719,82

Preţul (RON)/mp 0,687 0,993 1,070 1,417 2,51 Evoluţia costurilor de întreţinere pe metrul pătrat se datorează creşterii preţurilor, precum şi coeficienţilor de inflaţie. Având în vedere elementele primare pentru o balanţă ecologică corelate cu datele relevate de lucrarea „Cercetări preliminare privind fenomenul de uscare a arborilor şi arbuştilor din Timişoara” realizată de ICAS-TM, municipalitatea şi-a trecut pe agenda sa, o sumă de activităţi prioritare dezvoltării spaţiilor verzi, a calităţii peisagiste, ecologice, botanice a acestora. Astfel, în 2006 s-a finalizat între Calea Jimboliei şi Calea Torontalului perdeaua forestieră de protecţie în suprafaţă de 20 ha cu un număr de 19.241 arbori din speciile stejar, arţar, salcâm, tei, nuc, pin, etc. Extinderea perdelei forestiere până la Calea Aradului, va aduce municipiului o nouă barieră împotriva poluării grosiere cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile purtate de vântul ce bate dinspre Câmpia Banatului. Prezenţa a 52 ha pădure în apropierea oraşului va influenţa pozitiv flora şi fauna şi va constitui o nouă oază de recreere, un mic plămân verde în această zonă de Nord-Vest unde nu există nici un hectar de pădure pe o rază de 40 km. Plantarea până în 2010 a peste 30.000 arbori pe raza municipiului, va conduce în viitor la o balanţă ecologică favorabilă cu efecte sigure, benefice asupra calităţii mediului urban timişorean. O atenţie specială este acordată proprietăţii private de terenuri, grădini şi curţi din aceste zone (peste 1.800 ha) Primăria Municipiului Timişoara şi Consiliul Local Timişoara căutând soluţii pentru mărirea suprafeţelor de spaţii verzi private. Numeroasele activităţi realizate în ultimii ani de către Primăria Municipiului Timişoara pe teme ecologice împreună cu şcoli generale, licee, facultăţi, organizaţii diverse, Centrul Cultural German, Centrul Cultural Francez, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului etc., au creat premisele realizării unei „conştiinţe ecologice” a unei atitudini corecte faţă de o dezvoltare durabilă. Pentru întreţinere spaţiilor verzi existente şi amenajarea altora noi pe raza municipiului Timişoara se fac anual plantari de arbori, arbuşti, conifere, garduri vii şi plante floricole. În anul 2007 s-au plantat 3898 buc. arbori pe zonele verzi pe Str. C. Brediceanu, Calea Bogdăneştilor, Str. Gh. Lazăr, Str. Gh. Dima, faleză Bega în Parcul Alpinet şi Parcul Catedralei, B-dul T. Ionescu, B-dul V. Pârvan, B-dul 1 Decembrie 1918, P-ţa Traian, B-dul Circumvalaţiunii, Str. Filipescu, Str. Baader, B-dul Carol I, Str. Piatra Craiului, Str. Braşov, Bv. Cetăţii, intersecţie cu Samuil Şagovici, Pompiliu Ştefu, Bucovina Crişan, Cernăuti, Cugir Munteniei, Călimăneşti, Almajului, Scuar Bucovina, scuar I. Vidu, , Calea Sever Bocu, Parcul I. Micu Klein, str. M. Kogălniceanu, str. Câmpina, str. Martir Gabriela Tako, str. Torac, str. Ialomiţa, etc. ancoraţi subteran şi cu tuburi flexibile pentru irigat; 7.575 buc. arbuşti pe zone verzi Parcul Alpinet, Parcul Scudier, Scuar Eminescu, Str. Braşov, Pţa Plevnei, Str. Gh. Dima, str. Borzeşti,Negruzzi, C. Sever Bocu, str. Rudolf Walter, etc; 574 buc conifere pe B-dul V. Pârvan, Str. Cluj, Scuar Eminescu, Catedrală, B-dul Revoluţiei, B-dul 16 Decembrie 1989, P. Pădurice, P. Păun Pincio; 44.264 buc gard viu, 4396 ml din Ligustrum, Hibiscus, Euonymus şi Buxus pe B-dul Dragalina, B-dul V. Pârvan, Parcul Studenţesc, Parcul Centrul Civic, Parcul Scudier, parcul poporului, B-dul Revoluţiei, Aleea Sportivilor, Parcul Mocioni, Spl. T. Vladimirescu, Scuarul Eminescu, Str. Gh. Lazăr, Calea Bogdăneştilor în faţa la magazinul Favort, Calea Girocului, str. Hebe, Parc Pădurice Giroc, Parc Dacia, Piaţa Bălcescu, scuar Sf. Nicolae (Păun Pincio), str. Martir Gabriela Tako, str. Ialomiţa; 5940 buc. trandafiri în Parcul Alpinet, B-dul V. Pârvan, B-dul I.C. Brătianu, P. Pompiliu Ştefu, P. Dacia, etc; S-au amenajat 1367 mp de zonă verde cu folie antirădăcinare şi s-au folosit 900 saci de scoarţă decorativă; S-au plantat 173.607 buc.flori anuale în Parcul Scudier, Parcul Alpinet, Piaţa Victoriei, Piaţa Libertăţii, Piaţa Sf. Gheorghe, Piaţa I.C. Brătianu, Scuar E. Murgu, Prefectură, Parcul Poporului, Parcul Botanic, Centrul Civic, Calea Girocului, Parc Dacia, scuar Pompiliu Ştefu, etc; S-au plantat 84.274 buc. flori bienale în Piaţa Victoriei, Parcul Scudier, Piaţa Libertăţii, Scuarul Eftimie Murgu, Prefectură, Parcul Alpinet, Centrul Civic, Parcul Dacia, Parcul Pompiliu Ştefu; S-au plantat 10.000 bulbi lalele în P-ţa Victoriei şi Scuar E. Murgu;


- 162 -

S-au plantat 4398 buc plante perene (muşcate) pe suporţi metalici în Pţa Traian, Centrul Civic, Pţa Leonardo Da Vinci, Muzeul Banatului, Piaţa 700, Piaţa Mocioni şi pe stâlpi pe B-dul 16 Decembrie 1989, podul M. Viteazu, Podul Michelangelo, Prefectură, etc. S-au efectuat lucrări de gazonat pe o suprafaţă de 22.579 mp în Scuarul Eminescu, Parcul Scudier, Parcul Poporului, B-dul Revoluţiei şi 100 mp s-au amenajat cu gazon natural rulat în P-ţa Victoriei, Parcul Dacia, Scuarul Pompiliu Ştefu, P. Clăbucet; S-au efectuat lucrări de cosit manual şi mecanic pe o suprafaţă de 100.010 ari în parcuri, scuaruri şi pe aliniamentele stradale; S-au efectuat lucrări de tuns ornamental garduri vii şi aliniamente în suprafaţă de 128.600 mp şi 944 buc figuri izolate; S-au efectuat lucrări de tăieri corecţie la 11.256 buc arbori şi arbuşti; S-au montat 48 bănci din fontă în Parcul Scudier şi Scuarul Eminescu; S-au montat 194 ml gard metalic pentru protecţia zonei verzi în P-ţa Libertăţii, Str. Gh. Dima, Scuar Eminescu; S-au efectuat lucrări de întreţinere curăţenie, golit coşuri pe o suprafaţă de 25.734.000 mp; S-au udat 313.286 buc arbori, arbuşti şi conifere, 183.950 ml gard viu şi 2.579 ari cu plante floricole; S-au continuat lucrările la Perdeaua forestieră de protecţie din zona de N-V a municipiului Timişoara: s-au plantat 6570 buc arbori în completări, s-au efectuat lucrări de cosit printre rânduri şi s-au scos uscăturile; Urbanizarea accelerată a localităţilor produce adeseori creşterea periculoasă a densităţii agenţilor infecţioşi şi parazitari în preajma omului, mai ales din parcurile şi spaţiile de joacă pentru copii, care astfel se pot transforma din zone de sănătate şi agrement în zone de risc. Avându-se în vedere importanţa deosebită a cunoaşterii stării în care se află spaţiile verzi şi zonele de agrement, Primăria Municipiului Timişoara împreună cu Centrul de Cercetări de Igienă şi Patologie Animală din cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară Timişoara, a iniţiat o serie de cercetări de evaluare a gradului de poluare biologică a solului şi apei pentru aprecierea riscului transmiterii unor boli şi elaborarea măsurilor ce se impun. Începând cu 2002, s-a studiat poluarea biologică a solurilor din parcuri, supravegherea şi combaterea vectorilor de boli transmisibile şi a speciilor generatoare de disconfort şi pagube pentru populaţie, perfecţionarea şi aplicarea managementului populaţiei canine din Timişoara în acord cu convenţiile internaţionale semnate de România ş.a.m.d. Pentru reducerea prezenţei vectorilor în oraş, municipalitatea a efectuat lucrări de combatere chimică şi biologică a muştelor, ţânţarilor, a altor insecte, şoarecilor, şobolanilor etc., pe întreaga suprafaţă (13.000 ha) a domeniului public, în cele 128 de şcoli şi grădiniţe administrate, neînregistrându-se afectarea stării de sănătate a populaţiei şi eliminând-se riscul de îmbolnăviri. Zonele de agrement de pe raza Municipiului Timişoara au rămas în mare parte aceleaşi în decursul ultimilor ani. Principalele puncte de atracţie pentru recreere şi agrement în jurul Timişoarei, până la distanţa de 25 km sunt următoarele:

Nr. Crt. Denumirea obiectivului agrement

Distanţa faţă de oraş

(km)

Suprafaţa (ha)

Capacitate încărcare max.

cu vizitatori 1. Pădurea Verde 0 735 15.0002. Pădurea Pişchia (acumulare Murani) 25 100 5003. Acumularea Ianova 25 200 2.0004. Pădurea Recaş 27 280 1.0005. Pădurea Bistra 10 250 7006. Parc dendrologic Bazoş 20 60 1.0007. Pădurea Chevereş 32 150 5008. Lunca Timiş Albina 15 50 1.0009. Lunca Pogănişului 27 600 2.00010. Lunca Timişului Urseni-Giroc-Şag 14 300 3.00011. Pădurea Giroc 12 440 1.00012. Pădurea Lighed 23 1.600 2.00013. Băile Calacea 25 30 1.000 TOTAL 4.795 29.700


- 163 -

Din suprafaţa totală a Pădurii Verzi de 735 ha, Primăria Municipiului Timişoara are în administrare, din anul 2003, suprafaţa de 50,7 ha, înfiinţată în anii 1938-1939 prin împădurirea unui teren de la marginea oraşului. Pentru această suprafaţă s-au întocmit studii de Cadastru Verde în perspectiva introducerii în circuitul recreativ al municipiului printr-o sistematizare şi structurare corespunzătoare, ce ar putea asigura o încărcare cu vizitatori de cel puţin 20-25 vizitatori/ha. În ce priveşte teritoriul administrativ al Municipiului Timişoara, situaţia suprafeţelor de zone verzi organizate în parcuri şi scuaruri este următoarea:

din care - mp Nr. crt Denumire S. totală

mp. Gazon şi arbori

Rabate flori Alei Luciu

apă Alte terenuri

PARCURI 1 Parcul Scudier

(Central) 79.127 62.002 170 13.625 470 2.860

2 Parcul Catedralei 45.399 38.000 20 2.900 - 4.479 3 Parcul Justiţiei 32.715 26.420 - 5.239 - 1.056 4 Parcul Rozelor 37.490 26.290 5.900 2.800 - 2.500 5 Parcul Copiilor 66.400 59.450 - 3.800 350 2.800 6 Parcul Mocioni

(Ilsa) 21.787 17.987 - 2.400 - 1.400

7 Centrul Civic 76.000 67.500 - 5.000 - 3.500 8 Parcul Botanic 84.103 74.533 120 7.500 450 1.500 9 Parcul Alpinet 20.743 13.193 - 5.250 - 2.300 10 Parcul Universităţii 56.205 47.300 70 5.475 - 3.360 11 Parcul Pârvan 59.896 48.214 300 6.732 - 4.650 12 Parcul Campus

Universitar 89.693 72.528 60 11.025 - 6.080

13 Parcul Poporului 45.129 37.390 - 5.300 - 2.439 14 Parcul Stadion 70.905 58.502 - 2.238 - 10.165 15 Parcul Giroc 90.331 84.573 - 4.550 - 1.208 TOTAL PARCURI 875.923 733.882 6.640 83.834 1.270 50.297

SCUARURI

1 Scuarul Operei 16.823 2.900 750 11.773 - 1.400 2 Piaţa Libertăţii 8.081 3.216 150 2.100 15 2.600 3 Piaţa Unirii 13.500 5.000 - 900 - 7.600 4 Scuarul Bastion 25.300 18.895 - 2.575 - 3.830 5 Scuarul Muzeului 14.300 11.540 - 560 - 2.200 6 Piaţa Bihor 17.050 15.390 - 1550 - 110 7 Piaţa Plevnei 5.200 4.160 - 765 100 175 8 Scuarul Doina 20.350 16.020 - 3.880 - 450 9 Piaţa Crucii 9.100 7.960 - 1.090 - 50

TOTAL SCUARURI 129.704 85.081 900 25.193 115 18.415 Având în vedere resursele naturale de ape termominerale existente în Timişoara, precum şi în zona periurbană, se poate considera că există potenţial pentru dezvoltarea zonelor de agrement balnear. Apele din zona municipiului Timişoara au calităţi terapeutice comparabile cu ale celora din staţiuni balneo-climaterice de renume mondial. Tocmai din acest motiv, Timişoara deţine un centru de recuperare balneo-fiziterapeutică. Din păcate însă, clădirea în care acesta îşi desfăşoară activitatea este revendicată. Datorită procesul de revendicare, aflat pe rol, activităţile de investiţii balneare au fost blocate, dotările nefiind aduse la standardele de calitate solicitate la ora actuală.


- 164 -

4. SERVICII DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

S.C. ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC S.A. - este o societate comercială cu acţionar unic Consiliul Local al Municipiului Timişoara rezultată din transformarea regiei autonome locale URBIS. În cadrul obiectului principal de activitate - construcţii de clădiri şi lucrări de geniu civil - societatea prestează pentru persoane fizice şi juridice activităţi diverse cum sunt: construcţii şi reparaţii în construcţii, întreţinere şi reparaţii ascensoare, administrarea şi exploatarea locurilor de staţionare - parcare, administrarea şi exploatarea locurilor de afişaj. Societatea este administratorul sistemului municipal de parcare cu plată „TelparK” . REGIA AUTONOMĂ DE APĂ ŞI CANAL „AQUATIM” TIMIŞOARA - este operator al serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza municipiului Timişoara, având asigurate toate capacităţile necesare pentru aceasta (uzine de apă, staţie de epurare). Ca regie autonomă, funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, fiind subordonată Consiliului Local Timişoara. AQUATIM execută lucrările necesare de întreţinere cu echipele existente din cadrul secţiei specializate. Lucrările mari sunt atribuite unor firme specializate, prin licitaţie publică, conform legislaţiei din domeniu. La finele anului 2006 AQUATIM a demarat demersurile instituţionale necesare transformării în societate comercială, transformare care vizează operarea regională, prin preluarea serviciilor în restul oraşelor din judeţul Timiş. Prin HCL nr. 38 din 13.02.2007 Consiliul Local al Municipiului Timişoara a adoptat reorganizarea Regiei Autonome Apa - Canal AQUATIM Timisoara în societate comerciala pe acţiuni şi asocierea Municipiului Timisoara cu Judeţul Timiş, Oraşul Deta si Oraşul Jimbolia, în vederea înfiinţării operatorului regional pentru serviciile publice de alimentare cu apa si de canalizare. S.C. AQUATIM S.A. va avea ca obiect de activitate: captarea, tratarea si distributia apei; colectarea si tratarea apelor uzate.

S.C. COLTERM SA TIMIŞOARA - este o societate comercială cu acţionar unic Consiliul Local al Municipiului Timişoara care a luat fiinţă în anul 2004 prin fuzionarea S.C. TERMOCET 2002 S.A. şi S.C. CALOR S.A., companii cu o vechime de aproximativ 30 de ani. Obiectul principal de activitate al Companiei Locale de Termoficare COLTERM constă în: producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice precum şi exploatarea, întreţinerea, repararea şi dezvoltarea reţelelor termice primare şi secundare, a instalaţiilor din centralele termice de cartier, din cele două CET-uri şi din punctele termice urbane. De asemenea, Compania COLTERM livrează prin intermediul staţiilor de hidrofor din 46 puncte şi centrale termice apă rece hidrofor şi produce la cantităţi scăzute energie electrică în uzina hidro şi CET centru, iar în anul 2007 se vor pune în funcţiune două unităţi de producere a energiei electrice prin cogenerare la CET Sud şi la o centrală termică de cartier Freidorf. COLTERM acoperă 75% din necesarul de energie termică a oraşului, furnizând căldură şi apă caldă în proporţie de 88% din total pentru populaţie şi 12% pentru alţi consumatori (agenţi economici, instituţii, puncte termice industriale), prin intermediul a 18 centrale termice de cartier şi 134 de puncte termice alimentate cu energie termică primară de la cele două CET-uri. S.C. DRUMURI MUNICIPALE S.A. - este o societate comercială cu acţionar unic Consiliul Local al Municipiului Timişoara, care a luat fiinţă prin reorganizarea fostei regii locale. Specificul de activitate este executarea de lucrări de construcţie, întreţinere şi reparaţii ale drumurilor şi străzilor. Atribuirea lucrărilor specifice, de pe raza municipiului Timişoara se face prin licitaţie publică la care societatea participă în condiţii concurenţiale egale cu companiile private. S.C. PIEŢE S.A. – este o societate comercială cu acţionar unic Consiliul Local al Municipiului Timişoara, care a luat fiinţă prin reorganizarea fostei regii locale. Obiectul de activitate este administrarea celor 8 pieţe agroalimentare publice de pe raza municipiului, a pieţei de vechituri din Mehala precum şi - începând din august 2006 - a Pieţei de Gros MegaFresh. Majoritatea profitului obţinut este reinvestit în lucrări de modernizare a pieţelor existente şi construire de obiective noi. S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE TIMIŞOARA S.A. – este o societate comercială cu capital social mixt româno-german ai cărei acţionari sunt: Consiliul Local al Municipiului Timişoara, RER – Recuperare Ecologică şi Reciclare S.R.L., RRR- Remmert Recycling România Gmbh, Alfred Remmert Junior, Alfred Heinrich Remmert SeniorS.R.L. Societatea prestează în exclusivitate servicii de salubrizare a municipiului Timişoara precum şi a localităţilor periurbane (mai puţin comuna Săcălaz). REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT TIMIŞOARA (RATT) – este organizată ca regie autonomă locală şi funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară. RATT asigură prin mijloace şi


- 165 -

prestaţii proprii transportul public urban în municipiul Timişoara pe un număr total de 33 de trasee de transport ce însumează o lungime totală de 397,28 kilometri. Transportul în comun se asigură prin tramvaie ce funcţionează pe 11 linii de tramvai însumând 146,02 kilometri, troleibuze şi autobuze ce rulează pe 4 trasee de troleibuz însumând 38,9 kilometri şi respectiv pe 18 trasee de autobuz însumând 212,36 kilometri. Mijloacele de transport au efectuat in 2007 un număr de 9.924 mii kilometri, deservind zilnic, în medie, un număr de 236.211 călători. Transportul în comun se efectuează în condiţii bune la un preţ subvenţionat, accesibil tuturor categoriilor de cetăţeni. S.C. HORTICULTURA S.A. – este o societate comercială cu unic acţionar Consiliul Local al Municipiului Timişoara, care a luat fiinţă prin reorganizarea fostei regii autonome locale de spaţii verzi. Societatea prestează lucrări horticole specifice cum sunt: producerea materialului săditor dendro-floricol necesar pentru amenajări peisagistice exterioare şi interioare, lucrări de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi aflate în zona centrală a municipiului. Lucrările de întreţinere a spaţiilor verzi din zonele de sud şi de nord ale municipiului au fost atribuite - cu respectarea procedurilor legale în vigoare - unor societăţi comerciale cu obiect de activitate specific în domeniu. S.C. ENEL ELECTRICA BANAT S.A. Timisoara - este o societate comerciala. cu capital social majoritar (51%) deţinut de compania ENEL, iar diferenţa de capital (49%) deţinut de statul român. Societatea îşi desfăşoară activitatea pe raza judeţelor Timiş, Arad, Caraş Severin, Hunedoara, având organizată câte o sucursala de distribuţie a energiei electrice în fiecare judeţ. La nivelul municipiului, în cadrul Sucursalei Timisoara - având în vedere volumul si importanta consumatorilor de energie electrica - este organizat, un Centru de Exploatare care realizează activităţile de distribuţie a energiei electrice pentru toţi consumatorii, persoane fizice sau juridice. E.ON GAZ ROMÂNIA S.A. – este o societate comercială cu capital social majoritar privat, rezultată prin privatizarea fostei societăţi S.C. DISTRIGAZ NORD S.A, ce activează în domeniul industriei gazelor, fiind specializată în furnizarea şi distribuţia gazelor naturale în judeţele Timiş.. Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara. Prin Centrul Operaţional Timişoara, compania asigură intervenţiile de urgenţă şi desfăşoară toate activităţile specifice distribuţiei gazelor naturale pe raza municipiului. ROMTELECOM S.A. – este o societate pe acţiuni transformată dint-un fost monopol de stat într-o companie privată în permanentă mişcare pe piaţa comunicaţiilor din România ce oferă astăzi în municipiul Timişoara un portofoliu diversificat de produse şi servicii, inovatoare şi uşor de folosit, de la tradiţionala telefonie fixă, la servicii de redirijare imediată a apelurilor, apeluri programate, restricţionate cu parolă etc, la internet de calitate, televiziune digitală, dar şi un spaţiu sigur de găzduire de date, şi servicii combinate de date şi voce. UPC România S.A. - este una dintre cele mai mari companii de comunicaţii prin cablu din ţara noastră, ce oferă servicii de televiziune prin cablu, servicii de date şi internet, servicii de telefonie fixă digitală, atât clienţilor persoane fizice cât şi persoane juridice. UPC România S.A deţine Focus Sat, prima companie furnizoare de servicii de televiziune digitală prin satelit din ţară (DTH) RCS & RDS - este o companie moderna cu experienţa in furnizarea de servicii de telecomunicaţii ce oferă în ultimii ani utilizatorilor din Timişoara (persoane fizice şi juridice) o alternativă în domeniul prestaţiei unor servicii adaptabile şi de calitate .

prim · În ceea ce priveşte circulaţie feroviară, cfr sa, ca gestionar al infrastructurii...

Documents