PLAIURILE VRÂNCENE : LOC DE DESFĂŞURARE A OPERAŢIUNILOR MILITARE DIN TIMPUL

RĂZBOIULUI RUSO - AUSTRO - TURC DIN 1 787 - 1 792

Ionuţ Iliescu

Transformările de ordin economic, social: politic ş i cu ltural din secolul al XVl l l - lea au dus la importante mutaţi i în planul relaţi i lor internaţionale. Deţinând o poziţie strategică deosebită, Ţări le Române au evoluat în funcţie de interesele contradictorii ale Rusiei, Austriei şi Turciei . Statutul lor pol itic şi juridic a fost grav afectat, ajungându-se la grave încălcări şi chiar p ierderi teritoriale.

Transi lvania a fost ocupată de Habsburgi, iar autonomia Moldovei şi Munteniei a fost mult ştirbită.

I mperiu l Otoman s-a confruntat atât cu răscoale ale populaţiei ş i revolte ale unor un ităţi mi l itare, cât ş i cu înfrângeri pe câmpul de luptă . Aspiranţi la ceea ce s-a numit . . moştenirea otomanci ", Rusia şi Austria au trecut la ofens ivă, cele mai multe d intre acţiuni având loc pe teritoriul românesc.

Cu a lte cuvinte, Ţările Române au fost s i l ite, în acest secol al XVI I I - lea, să suporte nu mai puţin de cinci războaie ruso-austro-turce: 1 7 1 0 - 1 7 1 L 1 7 1 6 - 1 7 1 8 ; 1 736 - 1 739; 1 768 - 1 774 şi 1 787 - 1 792 . În afara acestui fapt, Ţări le Române au fost obl igate să întreţină forţele aflate în război , să se achite de d iverse obl igaţii în bani şi produse, să suporte o serie întreagă de jafuri şi d istrugeri 1 •

1 Mihai Manea, Adrian Pascu, Bogdan Teodorescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la revoluţia din 1 821 , Editura Didactică ş i Pedagogică R. A., Bucureşti, 1 992, p. 356 - 357 . http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Ionuţ l l iescu

U ltimul dintre ele avea să afecteze şi Ţinutu l Putnei (parţial j udeţul Vrancea de astăzi), fapt ce va constitui subiectul rânduri lor de faţă.

Ţarina Ecaterina a I I-a ( 1 762 - 1 796) a in iţiat un proiect de împărţire a Imperiulu i Otoman, Habsburgi i având şi ei un rol important în cadrul acestuia. Conform aşa-numitului "proiect grecesc ", Austria şi Rusia îşi împărţeau teritori i le Imperiulu i Otoman�.

Conform planulu i , în partea europeană a stăpânir i i otomane urma să se refacă Imperiul B izantin, Ţările Române formând un stat ­tampon care să poarte denumirea de "Regatul Dac iei ", în fruntea căruia avea să fie numit un principe creştin.

Dorinţa de rea l izare a "proiectului grecesc a dus la izbucnirea războiului ruso -austro - turc din 1 787 - 1 79 1 ( 1 792). Înfrângerile turc i lor la Focşani ş i lângă Râmnicu Sărat ( 1 789), la Cal iacra ( 1 790), la Hot in şi la Oceakov au fost hotărâtoare în ceea ce priveşte deznodământul războiulu i . După îndelungi eforturi, Habsburgi i au reuşit să ocupe şi Muntenia. Pacea de la Ş istov din 1 79 1 este urmată în 1 792 de cea de la l aşi , prin care Turcia cedează Rusiei Oceakovul şi teritoriul d intre Bug şi N istru, Rusia devenind astfe l vecină cu Ţări le Române 3.

La 1 4 octombrie 1 788, în nordul Ţinutu lui Putnei, la Adjud ­străvechi târg moldovenesc Ş I totodată important punct de cantonament al armatelor austriece - turci i sunt înfrânţi, p ierzând cu această ocazie trei steaguri .

Războiul ruso - austro - turc din aceşti ani avea să schimbe radical soarta loca lnici lor. Aceştia, în urma pusti irilor provocate de război şi a frecvente lor revărsări ale Siretu lu i , s-au mutat aproape în totalitate trei km mai la sud, întemeind actua lul oraş Adjud, denumit in iţ ial Adjudul Nou, pe moşia serdăresei Canta I l inca. Aceasta stăpânea o bună parte din terenurile aflate în zona de vărsare a Trotuşu lui în Siret. La 1 5 februarie 1 795, domnul Moldovei, M ihai l

2 Ibidem, p. 358. 3 Ibidem, p. 359. 44 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Plaiurile vrâncene: 11)( de desrăsurare a operatiunilor militare din timpul razboiului ruso-auslro-turc din 1787-1792

Constantin Şuţu, a întărit învoiala intervenită între târgoveţi ş i • • . 4 propnetara moşiei . U n an mai târziu, plaiuri le putnene aveau să cunoască din nou

urgia războiu lu i , evenimentele avându-1 în prim - plan pe general issimul A lexandr Vas i l ievici Suvorov.

Acesta s-a născut la Moscova la 1 3 1 24 noiembrie 1 729 (după uni i cercetători, 1 730), tatăl său, suedez, fi ind şi el ofiţer, u lterior ajungând general - şef şi senator în t impul ţarinei Ecaterina 1 ( 1 725 -1 727).

La 1 3 ani, Suvorov era deja înrolat în regimentu l Semionovski . În 1 754 era locotenent, iar în 1 757 colone l . Ţarina Ecaterina a I I -a 1-a numit comandant a l unui regiment de infanterie din Astrahan.

În 1 768, în timpul războiu lu i cu Polonia, Suvorov are în subord ine trei divizi i . Este înaintat la gradul de general - maior . Partic ipant la războiul ruso - turc d in ani i 1 768 - 1 774 , obţine trei v ictori i importante şi este numit general de div izie .

După încheierea păci i de la Kuciuk - Kainargi ( iu l ie 1 774 ) , Suvorov are misiunea de a reprima răscoalele tătari lor din Buceag şi Kuban . Achitându-se de misiunea încredinţată , Suvorov este înaintat la gradul de general - şef. În 1 786 este numit guvernator al Crimeii 5 •

După evenimente le petrecute pe plaiuri putnene şi râmnicene - asupra cărora vom insista în rândurile care urmează - Suvorov avea să cucerească l smai lu l , la 22 decembrie 1 790.

După reprimarea revoltei din Polonia (noiembrie 1 794), Ţarina 1-a numit feldmareşal , i-a oferit titlu l de prinţ , dăruindu-i un baston de comandant , din aur , precum şi o coroană de stejar împodobită cu d iamante , acestea va lorând 60 .000 ruble.

4 Emil A . Giurgea, Vrancea. Ghid turistic al jude(ului, Editura Sport -Turism, B ucureşti, 1 977, p. 63 . 5 Nicolae Spănţulescu, Ion Burlacu, Horia Dumitrescu, Monumentul lui Suvorov de lu Dumbrăveni. în Cronica Vrancei, voi . I I , coordonator : Horia Dumitrescu , Editura D . M. Press . Focşani . 200 1 , p. 1 69.

45 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Ionuţ l liescu

Sub domnia lu i Pavel 1 ( 1 796 - 1 80 1 ) însă , Suvorov cade în dizgraţie , fi ind decăzut d in rang , interzicându-i-se în 1 798 să mai intre în Moscova .

Partic ipant la luptele d in A lpi , îi înfrânge pe francezi la Trebia şi Novi ( în iunie şi august 1 799 ) , dar este înv ins la Zurich ( septembrie acelaşi an ) . Suvorov avea să moară în 1 800 , în Lituania , unde se retrăs�se la moşi i l e sale 6•

Fiu l său , N icolae, avea să fie aghiotantul ţaru lu i Aleksandru 1 Pavlovici ( 1 80 1 - 1 825 ) , murind însă în 1 820 în apele Râmnicu lu i, înmormântat în B i serica Domnească d in Râmnicu - Sărat .

Suvorov avea să rămână un i lustru reprezentant al armatei ruse , preţuit nu doar de toţi ţar i i ruşi , dar şi de 1 . V .Sta l in 7.

În primele luni ale anului 1 789 , armata austriacă se afla la Adjud . Condusă de colonelul Horwat , ea începe să înainteze , la I l iunie , de la Adjud spre Focşani , găsind podul peste Putna distrus de turci în luna precedentă .

Lângă local itatea Vârteşcoiu - aflată la nord de Focşani - a avut loc o încleştare între austrieci şi turci , aceştia pierzând o cantitate însemnată de material de război .

Retrăgându-se spre Trotuş , în urma bătăl ie i de la Odobeşti 8, austriec i i vor înainta din nou , înfruntându-i pe turci la Bâlca . La 28 iu l ie , austriec i i aşteptau la Adjud sosirea ruş ilor d inspre Bârlad . La 30 iu l ie , forţele ruso - austriece se deplasau pe trei co loane : una înainta spre Focşani , celelalte două mergând spre Mărăşeşti . La 3 1 iu l ie , trupele se aflau în zona râulu i Putna, podul fi ind păzit de colonelul austriac Karaczay , aflat în fruntea unui detaşament .

La 1 august , trupele trec râu l Putna, pe un pod de vase . Trupele ruseşti conduse de Suvorov şi cele austriece ale baronului Levenehr ajung la Jorăşti . De aici , ruş i i ş i oameni i lu i Karaczay o iau spre stânga , iar austrieci i conduşi de locotenentu l general , baron von Levenehr şi prinţul de Coburg (comandant suprem) - spre dreapta.

6 Ibidem, p. 1 7 1 . 7 Ibidem. 8 Ioan C. Băcilă , Lupta de la Focşani. 3 August / 789. în "Milcovia ". Revistă regională de stud i i. Anul IL voi . 1 , 1 93 1 , p. 44. 46 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Plaiurile vrâncene: loc de desfasurare a opera!iunilor militare din timpul razboiului ruso-auslro-turc din 1787-1792

În marşul spre Focşani, ruş i i erau aşezaţi pe trei l in i i . Prima d intre ele era a lcătuită din două batal ioane de grenadieri, două batal ioane de muschetari, două batal ioane de vânători ş i alte două de grenadieri . În l inia a doua se aflau nouă escadroane de cavalerie, iar în a treia - de cazaci ş i arnăuţi 9.

La rându l ei , armata austriacă era aşezată tot pe trei l in i i . Linia 1 era alcătuită d in cele trei divizi i a le lui . Levenehr şi cea condusă de genera lul Barca. Linia a doua era a lcătuită din div izia condusă de Barca, cea condusă de Pel legrin i ş i cele trei divizii ale genera lu lu i Schroder. Linia a treia era compusă d in cele două divizi i ale lu i Barca şi infanterişt i i secui .

Armata austriacă - mai numeroasă decât a ruşi lor - a fost împărţită în două. Aripa stângă era comandată de baronul Levenehr, care-i avea în subordine pe genera l i i von Coloredo, Kovenhii l ler, Pel legrin i , două divizi i de cavalerie şi patru d ivizii de husari şi arnăuţi . Aripa dreaptă era condusă de fe ldmareşa lu l Sp len ij care avea în subord ine pe genera l i i Carol de Toscana. Schroder, Kaiser ş i Mitrowski, două d iv iz i i de secui, şase de husari şi arnăuţi 10 .

În momentul în care turc i i dau al doi lea atac asupra arip i i drepte a austrieci lor, generalul Splenij . având în subordine un ităţ i le conduse de Kaiser, un ităţi de husari şi de secui, izbuteşte să-i pună pe turc i pe fugă.

După ce trec râu l Putna, turci i atacă şi aripa stângă a ruşi lor, fi ind însă respinşi .

Ruşii ş i austriec i i înaintează spre Focşani, ajungând în faţa unei păduri numite de austrieci I gman Wald. A ici s-a dat un nou atac al turc i lor, so ldat şi acesta cu un eşec.

Ajungând în faţa Focşan iu lu i , ruş i i şi austriec i i organizează ordinea de bătaie pe cinci rânduri . Primele două rânduri erau ocupate de infanterie, iar celelalte trei de cavalerie.

În afara unităţi lor deja menţionate, un rol important I-au avut grenadieri i , vânătorii şi art i lerişt i i conduşi de Einhorn şi muschetarii

9 Ibidem, p. 46. 1 0

/bidem. 47 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Ionuţ l liescu

conduşi de Kaunitz, de carabin ierii conduşi de M itrowski , fără a putea omite cele două polcuri de cazaci 1 1 •

În Focşani se aflau 20.000 de turci conduşi de seraskierul Mehmed Paşa, grupaţi în unităţi de arti lerie ş i cavalerie. Aripa dreaptă a turcilor era întărită cu şanţuri şi tunuri în faţa Mănăstiri i Sf. Samuel (Proorocul Samoi l ). În aripa stângă se afla cavaleria, infanteria ocupând poziţia centrală. ·

Trupele rusa - austriece au bombardat aripa stângă a turc i lor, aflată în zona satelor Olten i , Păţeşti şi F loreşti . Atacul s-a dat cu cinci divizii austriece şi două �mităţi de ruş i . Turc i i au fost s i l iţ i să se retragă, Mănăstirea Sf. Samuel fi ind bombardată şi cucerită de austrieci . Acum moare colonelu l baron van Anesberg.

Turci i au pierdut 1 . 500 soldaţi, alţi 96 fiind luaţ i prizonieri. Ruş i i şi austriec i i au capturat 1 O tunuri şi 1 6 steaguri . Pe drumul Râmnicu lui s-au mai luat 1 00 căruţe încărcate cu provizi i , corturi, bagaje, ghiu lele şi iarbă de puşcă.

Trecând Mi lcovul, turc i i se retrag pe mai multe direcţ i i : spahi i lu i Mehmed Paşa spre Buzău, cei ai lui Osman Paşa spre Râmnic, iar ien iceri i spre Brăi la.

Imediat după bătăl ie. al iaţ i i îşi instalează Cartierul general lângă Mi lcov, ocupând şi drumul către Râmnicu - Sărat 1 2 .

Precedată de lupte le de la Hotin, Botoşani, laşi, Valea Seacă şi Adjud, cea de la Focşani ( 1 - 3 august) a fost urmată de cele două de la Râmnic şi Brăila, în urma cărora turc i i s-au retras în Dobrogea 1 3 .

La 22 septembrie 1 789, ruş i i conduşi de Suvorov i-au învins din nou pe turci la Vadu l Râmnicului (Piăineşti) . Zdrobirea turci lor a însemnat pentru Suvorov ridicarea la gradul de genera l issim şi acordarea titlu lu i de . . conle de Râmnic " ( . . Rimni{ki graf"). Un rol important I-au avut voluntari i român i, fi ind remarcaţi căpitani i Ion Udre şi Pavel Vizirean şi praporcici i Hudache Popescu şi M ihalache Arsenie. Comandantu l lor , maioru l Skobelevsk i a fost c itat de mai multe ori pe Ordinul de zi . După cum avea să afirme Suvorov. din cele

1 1 Ibidem, p. 48 . • 12 Ibidem, p. 49. n Ibidem, p . 44. 48 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Plaiurile vrincene: loc de desllşurare a operatiunilor militare din timpul razboiului rusl)oaustrl)oturc din 1787-1792

3 1 de steaguri, capturate după înfrângerea turc i lor, cinci dintre ele au fost luate din mâini le duşmanului de români i am intiţi mai sus 1 4 •

În fapt, această luptă este continuatoarea celei de la Focşani , desăvârşind deza�tru l turci lor. Atunci, Suvorov, aflat în fruntea a 1 0 .000 de ruşi şi cnzaci, bizuindu-se pe a lţi 1 8 .000 austrieci, ar fi spus:

. . E păcat că nu sunt to{i Împreună .. . , ar fi mult mai bine de a termina cu ei dintr-o singură lovitură " 1 5 •

Această dorinţă a lu i Suvorov, referitoare l a inamic, avea să se îndeplinească în timpu l bătă l iei de lângă Râmnic.

Turcii - conduşi de serask ieru l Mustafa - aveau trupele masate pe a l iniamentul Brăi la - Focşani . Trupele ruseşti au făcut joncţiunea cu cele austriece la Focşani , pornind atacul pe direcţia Râmn icu Sărat - Brăi la . I namicu l - căruia i se adăugase şi un corp de oştire de 2 .000 ostaşi comandaţi de colonelu l Lăcustă - au părăsit al in iamentul Focşani, dar au rezistat în sectoru l aflat de-a lungul Râmnei, unde aveau instalat un dispozitiv de arti lerie .

După câteva ore de lupte aprige, turc i i au părăsit ş i această zonă, pierzând 1 2 tunuri, repl i indu-se pe l in ia Caiata - Bogza -Mărtineşti - Crângul M iei lor. Deşi au prim it întăriri de la Brăi la, turc i i nu au putut face faţă atacului ruso - austriac şi au trecut Dunărea pe la Brăi la, neputându-i împiedica pe a l iaţi să cucerească Gurile Dunării 1 6 • Şovăie l i i manifestate de prinţul de Saxa - Coburg, aflat în faţa unui inamic superior din punct de vedere numeric, Suvorov i-a răspuns cu energie şi hotărâre. insuflând un curaj nemaipomenit trupelor sale. Tocmai de aceea, trupele marelui vizir Mehmet nu au rezistat focuri lor năucitoare ale art i leriei ruse. e lanu lui dovedit de cavaleria şi grenad ierii conduşi de Suvorov, fără a mai ţine cont şi de surprinzătoarele atacuri la baionetă ale ruşi lor, victorioase, în ciuda

1 4 N icolae Spănţulesru, Ionel Burlacu, Horia Dumitrescu, op. cit., p. 1 70 . 15

. . Evocare. /69 de uni de la luptele de la Râmnic ", în " Milcovul ", 27 septembrie 1 95g , p. 1 . 1 6 N icolae Spănţule-;cu, Dwnbrăveni. Un nume . . . conven{ional pentru o veche aşezare vrânceanâ. "agini monografice, Editura Corvin, Deva, 200 1 , p . 58 - 59.

49 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Ionuţ l liescu

disperatei rezistenţe turceşti 1 7 • Aceste bătăl i i au avut efecte dezastruoase pentru locuitori i din Ţinutul Putnei şi din zona Râmn icu lui - Sărat. Bunăoară, pe o hartă mi l i tară d in ace i ani, autorul austriac nu a trecut, aşa cum era normal, "Focşani ", ci " Fokschan Ruine " 1 � .

În 1 789, geologul austriac Balthazar Hacquet, fi ind surprins de război în Moldova, afirmă că târgui Adjud fusese pur ş i simplu d istrus. Ş i tot de la el şt im că mulţ i d intre negustori i anneni , greci, evrei , sârbi şi bulgari emigraseră aic i de la sud de Dunăre, d in cauza aceloraşi războaie ruso - austro - turce 19•

În perioada 1 79 1 - 1 793, un membru al Corpulu i d iplomatic rus, germanul Struve, a trecut de mai multe ori prin zonă, însoţind ambasada rusă. Impresi i le sale au făcut obiectu l unei lucrări publ icate mai întâi în germană, în 1 80 1 , iar în 1 802 la Paris, cu t it lul " Woyage en Krimee, suivie de la reiat ion de 1 'amhassade envoyee de Petersburg a Constantinopl!! en 1 793. publie par un jeune Russe alfache el celfe ambasade. " În această lucrare el afirmă că < < Focşanii sunt În aceeaşi stare deplorabi/ă, deoarece războiul cu nenumărate/e-i lupte adusese aici ruina> > 20.

În jurnalul său, ambasadorul Heinrich von Reimers a evocat străluc itele victorii ruso - austriece în zonă, subl in i ind a lesele cal ităţi ale comandanţi lor celor două armate 2 1 • Totodată, el afirmă că aceste succese au fost capitale pentru "stingherisirea ofensivei Turcilor În

1 E . " 12 apusu uropet - .

La rândul său, unul d intre participanţi i la războiu l din 1 789 -1 792, generalul Langeron, afirmă în "Memoriile " sale că întreaga

17 " Evocare. 165 de ani . . . ", p. 1 . 1 8 Ioan C. Băci lă, op. cit. , p. 49. 1 9 Alexandru Deşl iu, Adjud. Ghid turistic, Touristique guide. Tourislic guide, Editura Pal las, Focşani, 2002 , p. 2 1 . 20 Apud AL P . Arbore, Călători străini despre Focşani în . . Milc:ovia ". Revistă regională de studi i , Anul l , voi . 2, 1 930, p. 1 23 . 2 1 Ion Diaconu, Confribu(iuni la informa(iunile călătorilor streini despre regiunea < < Milcovia> >, în . . Milcovia ". Revistă regională de studi i , Anul I I , voi . 1 , 1 93 l , p. 9 1 - 93 . 22 Ibidem, p. 94. 50 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Plaiurile vrâncene: loc de desfasurare a operatiunilor militare din timpul razboiului rwo-austro-turc din 1787-1792

Moldovă este sărăcită după acest eveniment ş i că între Focşani ş i Buzău oameni i fugiseră la munte, terorizati de armatele combatante 23•

La rândul său, călătoru l englez Wi l l iam Hunter, referindu-se la zona de confl ict, nota că a văzut "satele pustiite de trupele ruseşti şi pe locuitori goi · · 24 .

În fine, conte le de Mariolles se mulţumea să e logieze victoria ruso - austriacă, dobândită, afirmă el, asupra a 1 00.000 turci 25 •

La acelaşi război ruso - austro - turc fac referire şi două cronici rimate, rămase anonime. Prima d intre ele face referire la corpu l de armată trimis de domnul Munten iei, N icolae Mavrogheni ( I l 1 22 martie 1 786 - 28 august 1 8 septembrie 1 790), în ajutoru l turc i lor: . ,Deie straşnică poruncă 1 Boierilor să se strângâ 1 La curte to(i Înarma(i 1 Pe cai huni Încălecaţi 1 Carii după ce veni 1 De râzhoi Îi .\jăfui 1 Şi-i trimise .\pre Focşani 1 Să dea război cu muscali " 26 .

Cea de a doua cronică vorbeşte despre urmări le teribi lelor încleştări : "Sate, oraşe frumoase 1 Toate până la pământ arse 1 Din mănăstiri şi din rase 1 Ce rămăsese nearse 1 Iar acuma de curând 1 Le-a ars ş-acelea de rând/" 27 .

Războiu l r-uso - austro - turc d in 1 789 - 1 792 a prileju i t real izarea mai mu ltor hărţi, gravuri ş i albume.

Referindu-ne la hărţi , se remarcă cea intitu lată " Carte von Fokschani, Adgiud und Trotusch. " Este o hartă colorată, rea l izată de austrieci şi păstrată la V iena, având dimensiunile de 22 x 1 7 cm.

Urmează cea numită " Plan oder die Vorstellung des Sieges hei Foksan der K. K. und Russ. Kais. Vereinigten anm!e unter Com -do des General Pr. Cohurg und G. Suworow uher 30. 000 Turken unter dem Derwisch Mechmet Bosche Seraskier den 30 und 31 lulius 1 789. " Această hartă colorată - de 2 1 x 1 3 cm - a fost rid icată la scara de o mi lă germană. Redă regiunea Adjud - S iret - Focşani , ind icând

D Ibidem. p. 94 - 95 . 2 4 Ibidem, p . 95 . 25 Ibidem, p. 96. 26 Nicolae Spănţulescu, op. cii . . p. 63 . 27 Ibidem.

51 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Ionuţ l liescu

poziţi i le ocupate de ruşi , austriec i şi turc i . Face parte din albumul Balzer - Walenta 28.

Cea de a tre ia - numită , . Plan von der Schlacht bey Focksan den 31 1ulius 1 789 " este o hmtă colorată de 36,5 x 27 cm, cuprinzând regiunea Brăi la - Buzău - Focşani - Trotuş, ind icând poziţ i i le ocupate de bel igeranţi .

Trebule amintit apoi un plan manuscris de 72 x 5 1 cm, rea l izat de un anume Wertich l a 1 789, la scara de 6.000 de paş i . Păstrat de Academia Română, el i nd ică înaintarea trupelor ruso - austriece între râurile Putna şi Mi lcov. Tit lul său original este următoru l : . . Plan der zwischen der aus dem K. K. Corps Sr. Durchlancht des Herrn Generalen der Cavallerie Prinzen von Coburg und der Russich Kaiserlichen Division Sr. Excellenz des Herrn Generalen en Cheffvon Suwarow combinirt allirten und der Tiirkischen Armee des Seraskiers Mehmet Dervis Bossa von 3 Rosschweiffen am 1 - ten Augusti 1 789

bei Fokzan vorgesallenen Batai/le, bei Weicher die gemeinschofiliche 30. 000 Mann starke Feinde besiegt, in die Flucht geschlagen, und die feindliche Artillerie, nebst dem ganzen Lager erobert Worden. "

Urmează o altă hartă colorată, manuscris, de 23 ,5 x 35 ,5 cm, aflată în colecţ i i le Academiei. înfăţişând regiunea delim itată de râurile Putna şi Mi lcov ş i ind icând ordinea de bătaie şi poziţia armatelor respective. Ea poartă denumirea . . Plan a la vue du passage de la Putna la nuit du 31 Juliett au 1 d 'Aout et dela bataille de Foczan gagm?e par les trouppes imperiale, aux ordres de SA. le Prince de Saxe Coburg uni a un detachement imperiale russe aux ordres du general en cheff comte de Souwarolfsur l 'arnu!e oflomane le 1 d 'A out 1 789. "

În fine, o a ltă hartă aflată în posesia Academiei Române este cea numită " Plan der am 1 - ten August 1 789 gegen die Tiirken gewonnenen Schlacht bey Foczan in der Wal/achey. " Având d imensiunea de 23 x 29 cm, ea prezintă regiunea cuprinsă între râuri le M i lcov ş i Putna, menţionând poziţia austriec ilor 29 .

28 Ioan C. Băci lă, op. cit. , p. 50. 29 Ibidem. 52 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Plaiurile vrâncene: loc de desfăsurare a operatiunilor militare din timpul razboiului ruso-austro-turc din 1 787-1792

Dintre gravuri, se remarcă , .Der Sieg bei Foksan iiber 30. 000

Turken das K. K. Prinz Koburglsche Truppen Korps in Vereinigung der Russisch Kayserl, Divission den 31 lui. 1 789. " Este colorată, real izată din arama, înfăţişând lupta dusă de ruşi şi austrieci contra turci lor, în faţa oraşului Focşani . În partea dreaptă este înfăţişată Mănăstirea Sf. Samuel în flăcări . Această gravură face parte din acelaşi a lbum Balzer - Walenta.

Cea de a doua gravură, i nt itulată " La Batai/le aupres de Foschan le 1, 2, 3. A ug. 1 789 ", păstrată la Academia Română, face parte din colecţia l oh . Martin. Ea surprinde o scenă sângeroasă din lupta dusă de ruşi ş i austrieci contra turc ilor lângă Focşani .

Cea de a treia, a fost real izată la V iena de Loschenscohl, având dimensiuni le de 36 x 25,5 cm, materialul folosit fi ind tot arama. Ea poartă denumirea " Batai/le hey Fokschan zwischen dem Gen. Der Caval: Prinz Fried. v. Sachsen Coburg u. Dem. Dervisch Mehmet Bascha Seraskier von 3 Rossschweisen am 1, 2 und 3 - ten Aug. 1 789. "

O a ltă gravură vieneză, păstrată de Academia Română, înfăţişând o scenă asemănătoare, este colorată, realizată în acelaşi material, având dimensiunea de 25 x 1 6 cm. Titlu l ei este următorul : . , . Giorreischer Sieg uber 30. 000 Turken bei Foksan, durch das K. K. Prinz Koburgische Truppen - Korps in vereinigung der Russisch -Kaiseri - Division den 31 lui. In Jahr 1 789. "

Cea de a . cincea gravură prezintă aceleaşi s imi l itudini cu celelalte, ti ind numită . . Siege aupres de Foksan vers les 30. 000 Turks par les Truppes de Prince Koburg ef la Divi.\·ion des lmperiales Russienes le 31 lui. 1789. desim! par Ingeneur Imperiale.

În fine, o altă gravură, colorată, în aramă, are dimensiun i le de 44 x 33 cm. Ea înfăţişează lupta din faţa oraşulu i Focşani, cuprins de flăcări . Armatele sunt aşezate în careuri. Gravura prezintă două însemnări. Celei în germană - " Nach der Natur gezeichnet von 1. Petrich Oherlient :•. k k Genie Corp " - îi urmează cea în franceză: "Dediee a Son Altesse Serenissime Monseigneur le Prince Frederic Josie, Duc de Saxe Cobourg Saalfeld. Grand Croix de 1 'Ordre

53 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Ionuţ lliescu

militaire de Marie Therese, Feldmarechal. Commandant general de toutes les Trouppes en Hongrie el Colonel Proprietaire d 'un regiment de Dragons aux Armees de Sa Majeste 1 'Empereur el Roi, par ses tres humbles el tres obeisants Serviteur Artaria Comp " 30.

Dintre a lbume amintim pe cel din 1 790, intitulat , . Ba/zer (anton) . Walenta (.!.), Sammlung der merkwiirdigsten Stădtle u Festungen, We/che in den /ahren 1 788, 1 789 und 1 790, von den K. K. Oestereicheschen, und Kais. russischen Armee der Pforte obgennommen Werde, nach threr wahren Lage gezeichnet und illuminirt von Anton Balzer, nebst einer Kurzen Beschreibung derselben nach Hof - und andern glaubwiirdigen Berichten gessemmelt. und zusamgetrogen, von .!. Walenta. Zu finden in Prag bei Johann Ba/zer Kuferstecher und bei Herrn Gaspar Widtmann Buchhăndler. "

În partea a doua ci acestui album se aminteşte despre lupta din 1 789 de la Focşani 3 1 .

În urmă cu jumătate de secol, pe locul memorabi lei lupte de la Vadul Râmn icu lui , Marius Butunoiu, unul din marii scu lptori ai României, lăsa posterităţ i i un monument care să glorifice faptele de arme săvârşite aici de armatele ruse conduse de Suvorov 32. Statuia ecvestră care-I înfăţişează pe general issim înfruntă cu străşn icie timpul, fiind amplasată la 500 m nord - est de local itatea Plaineşti, numită pe atunci ch iar Suvorov, pe malul drept al râului Râmna, pe un bot de deal aflat la 200 m vest de calea ferată Bucureşti - Iaş i ş i 200 m nord de şoseaua comunală Plaineşti - Mărtineşti 33. În 1 964, monumentul se afla într-un parc propriu, de circa două hectare, benefici ind de cale de acces către şi d inspre drumul comunal 34 .

Puţini ştiu însă că ch iar pe acest amplasament 35 a fost rid icat un alt monument dedicat lu i Suvorov, in iţiativa aparţinând Societăţi i

J o Ibidem, p. 5 1 . 3 1 Ibidem. 32 N icolae Spănţulescu, Ionel Burlacu, Horia Dumitrescu, op. cit., p. 1 75 . 33 Arhiva Muzeulu i Vrancei (în continuare se va cita: A .M . Vn.), dosar nr. 1 87 P, f. 1 . 34 Ibidem. f. 3 . . 35 N icolae Spănţulescu, Ionel Burlacu, Horia Dumitrescu, op. cit . . p. 1 75 . 54 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Plaiurile vrâncene: loc de desllşurare a operaţiunilor militare din timpul razboiului ruso-austro-turc din 1787- 1792

I storice M i l itare Rtise. Drept urmare, ţarul N icolae I I A leksandrovici ( 1 894 - 1 9 1 7) i-a cerut regelu i Caro l 1 al României perm isiunea de a se ridica monumentu l pe locul de desfăşurare a bătăl iei de la Vadul Râmnic 36.

În iunie 1 9 1 1 , colonelu l Dumitru l l iescu, şeful Statu lu i Major a l Inspectoratu lui Genera l a l Armatei aducea la cunoştinţa ministru lu i de Război faptu l că terenul pe care trebuia să se înalţe monumentu l avea să fie donat. Pentru aceasta însă era nevoie de aprobarea Consi l iu lu i de Min iştri, lucrări le urmând a fi supervizate de colonelu l Ştefănescu 37.

Aşa cum rezultă d in Jurnalu l Consil iu lu i de M in iştri din 4 iulie 1 9 1 1 , . . ConJi!iul. A utoriză pe d. miniJtru de război Jă prezinte Majestă(ii Sale ReKelui cuvenitul . proiect de decret, prin care se incuviin(ează primirea dona(iunei ce d-nii Teodor Popescu. d. Suculescu şi Th. Dăbuleanu, proprietari În comuna Plăineşti, din jude(ul Râmnicu - Sărat, voeJc Jă facă miniJterului de război, donatiune constând dintr-un teren, În suprafată de 1 hectar şi 6682

metri pătrati. Jituat În acea comună, În scopul de a se da locuitorilor Nicolae Râducanu. Ion Ciolacu şi Tinca Tache Busuioc. în schimbul terenurilor ce au cedat pentru aşezarea monumentului generalului Suvorov. " Documentul poartă semnături ale unor mari personal ităţi pol itice şi nu numai : N icolae F i l ipescu, A lexandru Marghi loman, C. C. Arian, Grigore Lahovary, M. (?) Cantacuzino, D. Neniţescu, Barbu Delavrancea şi Titu Maiorescu 38 .

Actul de donaţie al terenu lu i menţionat avea să fie autentificat şi semnat la Tribunalul I l fov de către avocatul Ministeru lui de Război, C. Stravolca 39 .

Mai mult decât atât, I on C iolacu, Tinca Tache Busuioc şi N icolae 1 . Răducanu, pe lângă terenul cu aceeaşi suprafaţă a ce lu i cedat M in isteruki de Război mai avea să primească din partea

36 Ibidem, p. 1 7 1 . 37 Ibidem. p. 1 72 . 3 8 A. M . Yn., dosar 1 87 P , f. 4 . 39 Ibidem, f. 5 - 5 verso.

5 5 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Ionuţ l liescu

acestuia o despăgubire pemru producţia din acel an a v i i lor şi l ivezi lor aflate pe terenul respectiv 40.

Astfel, la 1 5 decembrie, M inisterul de Război trimitea următoarea Adresă Serviciului controlului contabi l i tăţei, contenciosului ş i pens i i lor: " . . . s-a aprobat în principiu suma de lei 6. 000 (şase mii), după cuFn a propus D-1 avocat al Ministerului, ca despăgubiri llJcuitorilor Tinca Tache Busuioc, N. Rădulescu şi Ion Ciolacu din comuna Plăineşti judetul R.Sărat, pentru culturile şi plantaţiunile ce aveau pe terenurile în suprafată de 3 1 � pogoane, schimbate pentru aşezarea monumentului Generalului Suvoroff.

Această sumă de 6. 000 lei se va plăti din suma dată de judetul R. Sclrat pentru construc(ia cazarmei divizionului de artilerie din garnizoana R. Sclrat. când mi se vor Înainta de Dv. actele relative " 4 1 .

Un an mai târziu, Min isterul de Război dorea să construiască lângă v i itorul monument o , . casâ de pază " 42, o şosea, în legătură cu şoseaua . . vicinală " 43 şi . . o pia(ă în jurul monumentului " 44 .

În 1 9 1 3 abia, cei trei donatori aveau să-şi primească sumele care să recompenseze pagubele pentru producţi i le pierdute - câte 1 . 800 lei de persoană 45 .

Costurile monumentu lu i s-au cifrat la 1 20 .000 ruble. Statuia ecvestră a fost real izată de sculptoru l B. W. Edwards d in Odessa, în mărime naturală 46.

Statuia a fost aşezată pe un soclu de granit roşu de Fin landa, împodobit cu trei basorel iefuri în bronz, pe frontispiciu ş i pe lateralele din dreapta şi d in stânga. Pe latura de nord se afla o cruce în rel ief, înaltă cât soc lu l . Statu ia îl înfăţişa pe Suvorov călare pe un cal de stepă ce se opreşte parcă dintr-un galop, fi ind îngenunchiat pe picioarele din spate. Ţinând bicornul în mână, Suvorov îşi îmbărbătează armata: << S·J ne ajute Dumnezeu vitejilor ! Ura ! " > > .

4 0 N icolae Spănţulescu, Ionel Burlacu, Horia Dum itrescu, op. cit . . p. 1 72 . 4 1 A. M . Yn . , dosar nr. 1 87 P , f. 6 . 4� Ibidem, f. 8 . 4 J Ibidem. 44 Ibidem. 4� Ibidem, f. 9 - 9 verso. 46 N icolae Spănţulescu, Ionel Burlacu, Horia Dum itrescu, op. cit . . p . 1 73 . 5 6 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Plaiurile vrâncene: loc de desfăsurare a operatiunilor militare din timpul razboiului rus�austr�turc din 1787-1792

Basorel iefu l din partea stângă îi înfăţişează pe cazaci i ş i grenadierii ruşi intrând în Focşan iu l ocupat de turci , provocând o panică imensă. În m ij locu l basore l iefu lu i , Suvorov este surprins în momente le în care insufla curaj ostaşi lor săi 47.

Basore l iefu l din dreapta î i înfăţişează pe husari i din Regimentul IV condus de prinţu l de Coburg. Pe partea stângă acesta este prezentat călare, în spatele său fi ind cavaleria de rezervă.

Monumentul - lung de 8 m, înalt de 5,20 m şi lat de 7,25 m ­era protejat de un gri laj de fier forjat, real izat artistic şi înconjurat de o bordură de beton unde s-au amenajat răzoare de flori . Monumentu l, conform inscripţ ie i de pe medal ionul care a fost bătut cu ocazia inaugurări i , purta denumirea de . . Monumentul contelui A. V Suvorov

de Râmnic. " La inaugurare - 3 noiembrie 1 9 1 3 - a participat o numeroasă

asistenţă, căreia i s-au adăugat şi Comis i i le M i l itară Rusă şi Română. Cu acest prilej , generalul rus Arseniev, însărcinat pe lângă delegaţia rusă de la Bucureşti - i-a propus pe Alexandru V lahuţă, 1 . L. Caragiale şi Mate iu 1 . Caragiale, prezenţi la eveniment, pentru a fi decoraţi .

În 1 9 1 6, ruş i i au demontat statuia ş i basorel iefuri le, montându-le mai întâi la Odessa, iar apoi la I smai l , unde se află şi astăzi . Aşa cum s-a menţionat anterior, la l smai l , Suvorov a repurtat o străluc ită v ictorie contra turc i lor 4M .

La 1 60 d\: ani de la bătă l i i le purtate în zonă de ruşi , austrieci ş i turci ( 1 789 - 1 94 ; ), monumentu l lu i Suvorov a fost restaurat de statal român prin Comis 1a Monumentelor I storice ş i Artistice a Academiei R. P . R . . Astfel , pe partea din faţă a monumentu lu i a fost dăltuită în marmură următoarea inscripţie, în l imbi le rusă şi română: . . Acest monument va fi restaurat ca semn al recunoştin{ei şi prieteniei poporului român fafă de marele popor sovietic; el a fost ridicat in amintirea victoriei dohândite asupra năvălitorilor turci. la 22 septembrie 1 78•.1 pe Câmpia Râmnicului de către armata rusă sub comanda strălucitului comandant de oşti, generalissimul A. V

47 Ibidem, p. 1 74 . 4 8 Ibidem.

57 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro

Ionuţ l liescu

Suvorov. În rândurile armatei ruse au luptat numeroşi voluntari români. Glorie eternă invincibilului comandant de oşti, A. V Suvorov, care a luptat pentru eliberarea poporului nostru de sub jugul turcesc. " 49

Victime ale conflictu lu i de interese ale Marilor Puteri ale momentu lui , Ţările Române au fost nevoite, la sfârşitu l secolu lu i al XVI I I -lea, să $Uporte consecinţele nefaste ale încă unui război ruso -austro - turc, plaiurile vrâncene fi ind o dovadă elocventă în acest sens.

49 Ibidem. p. 1 74 - 1 75 . 58 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro