INFECŢIILE INFECŢIILE ZOOANTROPONOZZOOANTROPONOZ

EE MICROBIOLOGIA ŞI MICROBIOLOGIA ŞI

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL ANTRAXULUI, TULAREMIEI, AL ANTRAXULUI, TULAREMIEI,

BRUCELOZEI ŞI PESTEIBRUCELOZEI ŞI PESTEI

ZooZooantropoantropononozelezele re reprezintăprezintă maladii ale maladii ale animaleloranimalelor care pot fi care pot fi transmitransmisese oameniloroamenilor în rezultatulîn rezultatul unui contactunui contact direct direct sausau indirect indirect cucu populaţii animale populaţii animale infectinfectateate..

Unele dinUnele dintretre a acceesste infecte infecţii - antraxul, ţii - antraxul, tularemia, pesta, bruceloza – fac parte din tularemia, pesta, bruceloza – fac parte din categoria infecţiilor extrem de periculoase.categoria infecţiilor extrem de periculoase.

1.1. Sunt foarte contagioase (Sunt foarte contagioase (transmitere transmitere aerogenaerogenă, alimentară, ă, alimentară, prin contact direct, prin contact direct, receptivitate generală)receptivitate generală)

2.2. SSee manifestmanifestă nu doar ca epidemii, ci şi ca ă nu doar ca epidemii, ci şi ca pandemiipandemii

3.3. Reprezintă infecţii cu evoluţie foarte gravăReprezintă infecţii cu evoluţie foarte gravă4.4. Agenţii cauzali sunt rezistenţi în Agenţii cauzali sunt rezistenţi în mediul mediul

externextern

Microbiologia şi diagnosticul de Microbiologia şi diagnosticul de laborator al antraxuluilaborator al antraxului

Clasificarea:Clasificarea:Familia BacillaceaeFamilia BacillaceaeGenul: BacillusGenul: BacillusSpecii: Specii: Bacillus anthracisBacillus anthracis (patogen, agentul (patogen, agentul

antraxului)antraxului) Bacillus cereus Bacillus cereus (intoxicaţii alimentare)(intoxicaţii alimentare), , BacilBacilllus polus polyymyxamyxa (genul Paenibacillus) (genul Paenibacillus), ,

Bacillus brevis Bacillus brevis (genul Brevibacillus), (genul Brevibacillus), Bacillus subtilisBacillus subtilis – – bacili antracoizibacili antracoizi, , producenţi de ABproducenţi de AB

Bacillus anthracisBacillus anthracis a fost prima a fost prima bacteri bacteriee la care a fost la care a fost demonstrat rolul ei în patogenia unei infecţii.demonstrat rolul ei în patogenia unei infecţii.

ÎÎn 1877, Robert Koch n 1877, Robert Koch a izolata izolat micromicroorganismorganismulul îînn culturăcultură pur purăă, demonstr, demonstrândând capacitatea lcapacitatea luiui de a de a formformaa endospor endospori şi ai şi a produ produss antraxul antraxul experimental experimental inoculinoculâânndu-ldu-l lala animal animalee. .

Caracterele morfobiologice ale Caracterele morfobiologice ale B.anthracisB.anthracis

Bacil mare (5-6 Bacil mare (5-6 µµm x 1 m x 1 µµm), cu extremităţile m), cu extremităţile drepte (tăiate), gram-pozitiv, imobil drepte (tăiate), gram-pozitiv, imobil (antracoizii sunt mobili), în produse (antracoizii sunt mobili), în produse patologice se prezintă sub formă de lanţuri patologice se prezintă sub formă de lanţuri scurte, iar în cultură – lanţuri lungi (“tulpină scurte, iar în cultură – lanţuri lungi (“tulpină de bambus”).de bambus”).

Tulpinile virulente formează capsulă Tulpinile virulente formează capsulă polipeptidică (acidul D-glutamic).polipeptidică (acidul D-glutamic).

Sporul este ovoid, în poziţie centrală, nu Sporul este ovoid, în poziţie centrală, nu deformează celula. deformează celula. SporSporogenezaogeneza are are loc în loc în culturculturăă, , îîn sol n sol şişi îîn n ţeţesusuturituri şişi ex exssudate udate dindin animalanimale moarte (în prezenţa oxigenului)e moarte (în prezenţa oxigenului),, dardar n nuu îîn n sângesânge sausau ţeţesusuturituri dede animal animale viie vii. .

Caractere de culturăCaractere de cultură

B.anthracisB.anthracis nu este exigent nutritiv, cultivă pe medii nu este exigent nutritiv, cultivă pe medii uzuale. Facultativ-anaerob, t optimă – 35-37 uzuale. Facultativ-anaerob, t optimă – 35-37 grade, pH 7-7,4.grade, pH 7-7,4.

Peste 24 ore de incubare formează colonii R, mari, Peste 24 ore de incubare formează colonii R, mari, cu contur neregulat, opace, plate, uscate, cu contur neregulat, opace, plate, uscate, rugoase (“coamă de leu”, “cap de meduză”). rugoase (“coamă de leu”, “cap de meduză”). Nehemolitice pe geloză-sânge (antracoizii sunt Nehemolitice pe geloză-sânge (antracoizii sunt hemolitici). Pe geloză-ser, în exces de COhemolitici). Pe geloză-ser, în exces de CO2, 2, formează colonii S (producerea capsulei). Pe formează colonii S (producerea capsulei). Pe mediu cu 0,5-1 UI de penicilină mediu cu 0,5-1 UI de penicilină B.anthracisB.anthracis formează lanţuri din forme globulare - “colier de formează lanţuri din forme globulare - “colier de perle” (perle” (proprietate proprietate absentă la antracoizi).absentă la antracoizi).

În bulion peptonat formează flocoane la fundul În bulion peptonat formează flocoane la fundul eprubetei, cu supernatantul clar. eprubetei, cu supernatantul clar.

B.anthracisB.anthracis este sensibil la fagul gamma. este sensibil la fagul gamma.

The following figures (5, 6, and 7) from the CDC are reliable images of Bacillus anthracis grown as described in the figure legends.

                                                                                                

                                                                                                   

 

                                                                                                   

Caractere biochimiceCaractere biochimiceActivitate proteoliticăActivitate proteolitică – lichefiază gelatina în – lichefiază gelatina în

formă de “brad inversat”, peptonizează formă de “brad inversat”, peptonizează laptele, digeră serul coagulat, nu produce laptele, digeră serul coagulat, nu produce HH22S.S.

Activitate zaharoliticăActivitate zaharolitică – fermentează unele – fermentează unele glucide: glucoza, maltoza, zaharoza, glucide: glucoza, maltoza, zaharoza, tregaloza, etc. Nu fermentează lactoza şi tregaloza, etc. Nu fermentează lactoza şi arabinoza.arabinoza.

Rezistenţa în mediul externRezistenţa în mediul extern: formele : formele vegetative sunt slab rezistente, svegetative sunt slab rezistente, sporporiiii rrămâămân viabn viabiillii îîn sol decen sol decenii, se distrug la nii, se distrug la fierbere în 30fierbere în 30-40-40 min min..

Factori de patogenitateFactori de patogenitate1.1. Capsula Capsula polipeptidică, codificătă de polipeptidică, codificătă de

plasmida pX02. Inhibă fagocitoza şi plasmida pX02. Inhibă fagocitoza şi puterea bactericidă a sângelui. Capsula puterea bactericidă a sângelui. Capsula joacă un rol important în etapele iniţiale joacă un rol important în etapele iniţiale ale infecţiei. Formarea capsulei are loc ale infecţiei. Formarea capsulei are loc in in vivovivo şi şi in vitroin vitro, pe medii cu ser şi în , pe medii cu ser şi în atmosferă cu 5 % COatmosferă cu 5 % CO22. .

2. Exotoxina2. Exotoxina antraxului, codificată plasmidic antraxului, codificată plasmidic (pX01)(pX01)

Este constituită din 3 componente:Este constituită din 3 componente: FactorFactorul Iul I, , edemaedematogentogen (EF) (EF), care este o , care este o

adenadeniilatlat--cciiclaclază.ză. Acumularea de cAMP duce la Acumularea de cAMP duce la modificarea permeabilităţii membranare cu modificarea permeabilităţii membranare cu producerea edemuluiproducerea edemului.. Ținta – celulele endoteliale Ținta – celulele endoteliale (efect - șoc hipovolemic, șoc septic)(efect - șoc hipovolemic, șoc septic)

FactorFactorulul III III, , letal (LF)letal (LF), responsabil de efectele , responsabil de efectele letalletalee ale toxineiale toxinei anthrax. anthrax. Este o protează Este o protează Zn Zn++++ dependentdependentăă carecare induce induce producerea producerea cciitokinetokinelorlor dede către către macromacroffage age şişi l liimmffocociitete (efect – recție (efect – recție inflamatoare, șoc septic)inflamatoare, șoc septic)

FactorFactorul ul IIII, , antigen protectantigen protector or (PA)(PA), induce , induce sinteza Ac antitoxici sinteza Ac antitoxici protectprotectoriori. PA . PA este responsabil este responsabil de fixarea toxinei pe receptorii celulelor sensibile.de fixarea toxinei pe receptorii celulelor sensibile.

ApartApartee, , aceştiaceşti factor factorii exercită exercită activitactivitateate biologicbiologicăă nenessememnificatnificativăivă lala animal. animal. Din Din contracontra, combina, combinaţţiiii dindin ddooi sau ti sau trereii factorifactori toxitoxicici determină următoareledetermină următoarele consecinţeconsecinţe la la animale animale experimentalexperimentale:e:

PA+LF PA+LF = activitate= activitate letal letalăă PAPA++EF EF = = produce edem produce edem PA+LF+EF PA+LF+EF = = edem edem şişi necro necroză cu efectză cu efect letal letal

EF+LF EF+LF = = inactiv inactiv Acest Acest experiment sugeexperiment sugereazărează căcă toxina toxina

antraxantraxului ului are structură clasică de citotoxină are structură clasică de citotoxină bacteriană de tip bacteriană de tip A-B A-B cucu PA PA în calitate deîn calitate de B B--fragment fragment (de fixare pe receptori celulari) şi (de fixare pe receptori celulari) şi cu factorii cu factorii EF EF şişi LF LF cu funcţie de fragmentcu funcţie de fragment A A (activ), care acţionează în interiorul celulei(activ), care acţionează în interiorul celulei. .

Structura antigenică a Structura antigenică a B.anthracisB.anthracis

1.1. Ag polipeptidic capsular (induce Ac Ag polipeptidic capsular (induce Ac neprotectori)neprotectori)

2.2. Ag polizaharidice somatice Ag polizaharidice somatice termostabile (depistate în reacţia termostabile (depistate în reacţia de precipitare Ascoli)de precipitare Ascoli)

3.3. Toxina (componentul PA), induce Toxina (componentul PA), induce formarea Ac protectori, formarea Ac protectori, neutralizanţineutralizanţi

Epidemiologia şi patogeneza antraxuluiEpidemiologia şi patogeneza antraxuluiSursa de infecţieSursa de infecţie – animalele erbivore bolnave de – animalele erbivore bolnave de

antrax (ovine, caprine, bovine, suine). Solul antrax (ovine, caprine, bovine, suine). Solul contaminat cu spori este un rezervor de germeni contaminat cu spori este un rezervor de germeni important şi permanent (important şi permanent (deceniidecenii).).

Transmiterea:Transmiterea: - prin contact directprin contact direct cu animalele bolnave sau produse cu animalele bolnave sau produse

contaminate (carne, piecontaminate (carne, pieii, lână, blană, etc), păşuni şi , lână, blană, etc), păşuni şi nutreţuri contaminate, cu pătrunderea agentului prin nutreţuri contaminate, cu pătrunderea agentului prin tegumentul lezattegumentul lezat

- aerogenaerogen, prin inhalarea sporilor de , prin inhalarea sporilor de B.anthracisB.anthracis- pe cale alimentarăpe cale alimentară (consum de carne de la animale (consum de carne de la animale

bolnave de antrax insuficient prelucrate termic) bolnave de antrax insuficient prelucrate termic) În majoritatea cazurilor antraxul se manifestă ca boală În majoritatea cazurilor antraxul se manifestă ca boală

profesională a îngrijitorilor de animale, personalului profesională a îngrijitorilor de animale, personalului de la abatoare, întreprinderi de prelucrare a de la abatoare, întreprinderi de prelucrare a produselor animaliere, veterinarilor, zootehnicienilor, produselor animaliere, veterinarilor, zootehnicienilor, măcelarilor, tăbăcarilor, etc.măcelarilor, tăbăcarilor, etc.

Formele clinice de antraxFormele clinice de antraxI. Antraxul cutanatI. Antraxul cutanat , “pustula , “pustula malignmalignă” ă”

(forma cea mai frecventă). (forma cea mai frecventă). SporSporiiii iintrntrăă printr-printr-o leziuneo leziune a tegumentuluia tegumentului, germine, germineazăază şişi prolifereprolifereazăază lala po poaarta rta dede iintrntrare, cu are, cu dezvoltarea unui edem gelatinos local dezvoltarea unui edem gelatinos local caracteristic. caracteristic.

La poarta de intrare, peste 12-36 ore La poarta de intrare, peste 12-36 ore de la penetrare, apare de la penetrare, apare o o papulpapulăă, care , care evoluează rapid într-oevoluează rapid într-o vevezzicicuullăă, , apoiapoi înîn pustulpustulăă cu conţinut sanguinolent.cu conţinut sanguinolent. La spargerea pustulei se formează o La spargerea pustulei se formează o leziune necroticăleziune necrotică, prezentând în , prezentând în centru o escarăcentru o escară neagră înconjurată neagră înconjurată de vezicule satelite.de vezicule satelite. LLeezziiuunneaea se se localizează mai frecvent pe mâini, localizează mai frecvent pe mâini, faţă, ceafăfaţă, ceafă, , etcetc. .

Pătrunderea în sânge determină Pătrunderea în sânge determină diseminadiseminarea rea ssiistemicstemicăă aa bacteri bacterieiei..

IIII. . Antraxul pAntraxul pulmonarulmonar apare la apare la inhalainhalarearea sporilor desporilor de B. anthracisB. anthracis , , care suntcare sunt înglobaţi deînglobaţi de macro macroffageagele le alveolaralveolaree unde eiunde ei germine germineazăază şi seşi se multiplică, determinând o pneumonie multiplică, determinând o pneumonie foarte gravă cu edemfoarte gravă cu edem. .

Urmează infectarea ganglionilor limfatici Urmează infectarea ganglionilor limfatici mediastinali cu dezvoltarea unei necroze mediastinali cu dezvoltarea unei necroze hemoragichemoragicee. . PPaaccientientulul manifest manifestăă fe febbrrăă, , stare de răustare de rău, m, miialgialgiee, , tusetuse nene-productiv-productivăă. . Din ganglioniiDin ganglionii l liimmfatici fatici infecinfecţţiiaa poate trece poate trece în sângeîn sânge..

DeDecesul poate cesul poate surveni îsurveni în 24 h. n 24 h.

III. III. AnthraxAnthraxul digestiv ul digestiv apareapare în urma în urma consumului de carne consumului de carne infectinfectată. În mucoasa ată. În mucoasa intestinală se dezvoltă procese identice cu intestinală se dezvoltă procese identice cu cele din antraxul cutanat (enterocolită cele din antraxul cutanat (enterocolită ulceroasă).ulceroasă). Clinic: Clinic: vomvomăă şişi diare diaree, cu e, cu sânge în masele fecalesânge în masele fecale. .

Poate urma Poate urma invainvazziiaa ganglionilor limfatici ganglionilor limfatici memezzentericenterici şi a sângeluii şi a sângelui,, asociatasociatăă cucu prostraprostraţţiie profundăe profundă, , şşococ şi şi moarte.moarte.

MeningitaMeningita poate apare (foarte rar) ca urmare poate apare (foarte rar) ca urmare aa oricărei oricărei

forme de antraxforme de antrax

Diagnosticul de laborator al Diagnosticul de laborator al antraxuluiantraxului

Se efectuează numai în laboratoare Se efectuează numai în laboratoare specializate cu respectarea unor specializate cu respectarea unor reguli stricte de securitate.reguli stricte de securitate.

PrelevatePrelevate (în funcţie de forma clinică): (în funcţie de forma clinică): exsudat din leziunea cutanată, spută, exsudat din leziunea cutanată, spută, sânge, LCR, materii fecale, bioptate sânge, LCR, materii fecale, bioptate din ganglioni limfatici, probe din ganglioni limfatici, probe necroptice, probe de la animalul necroptice, probe de la animalul suspect şi elemente din mediul extern suspect şi elemente din mediul extern

Examenul microscopic directExamenul microscopic direct1.1. În frotiuri pregătite din prelevate şi În frotiuri pregătite din prelevate şi

colorate Gram sau cu albastru de metilen colorate Gram sau cu albastru de metilen se observă bacili mari cu morfologia se observă bacili mari cu morfologia caracteristică, izolaţi sau în lanţuri caracteristică, izolaţi sau în lanţuri scurte. Sporii sunt rareori prezenţi.scurte. Sporii sunt rareori prezenţi.

2. RIF2. RIF

Examenul bacteriologicExamenul bacteriologic I.I. Prelevatele monomicrobiene se Prelevatele monomicrobiene se

însămânţează pe geloză şi geloză-însămânţează pe geloză şi geloză-sânge, iar cele polimicrobiene se sânge, iar cele polimicrobiene se încălzesc în prealabil 10 min la 75 grade încălzesc în prealabil 10 min la 75 grade C. Incubarea la 37 C timp de 24 ore. C. Incubarea la 37 C timp de 24 ore. Sângele – în bulion glucozat, repicări Sângele – în bulion glucozat, repicări zilnice timp de 7 zile pe geloză-sânge. zilnice timp de 7 zile pe geloză-sânge.

II.II. Examinarea coloniilor crescute, selecţia Examinarea coloniilor crescute, selecţia celor suspecte şi acumularea lorcelor suspecte şi acumularea lor

III.III. Identificarea culturii pure acumulate şi Identificarea culturii pure acumulate şi diferenţierea de antracoizi. diferenţierea de antracoizi.

Table 1. Differential Characteristics of B. anthracis B. cereus and B. thuringiensis

Characteristic B. anthracis B. cereus and  B. thuringiensis 

growth requirement for thiamin + -

hemolysis on sheep blood agar - +

glutamyl-polypeptide capsule + -

lysis by gamma phage + -

motility - +

growth on chloralhydrate agar - +

string-of-pearls test + -

Examenul biologicExamenul biologicSe inoculează Se inoculează prelevatele la prelevatele la cobai sau şoareci, cobai sau şoareci,

care sunt foarte sensibili la infecţie. După care sunt foarte sensibili la infecţie. După moartea lor moartea lor (36-48h) (36-48h) bacilii sunt depistaţi în bacilii sunt depistaţi în frotiuri din frotiuri din ssâânge nge şi şi organe.organe.

Depistarea Ag polizaharidiceDepistarea Ag polizaharidice termostabile în termostabile în prelevate (reacţia de precipitare inelară Ascoli)prelevate (reacţia de precipitare inelară Ascoli)

Diagnosticul serologicDiagnosticul serologic. Ac anti-antrax pot fi . Ac anti-antrax pot fi depistaţi la convalescenţi în RP sau RFCdepistaţi la convalescenţi în RP sau RFC

Diagnosticul imunologicDiagnosticul imunologic (proba cutanată (proba cutanată alergică). Se pune în evidenţă starea de alergică). Se pune în evidenţă starea de hipersensibilizare prin inocularea intradermică hipersensibilizare prin inocularea intradermică a 0,1 ml de antraxină (extract din tulpina a 0,1 ml de antraxină (extract din tulpina vaccinantă de vaccinantă de B.anthracis).B.anthracis). Reacţie pozitivă – Reacţie pozitivă – edem şi hiperemie cu diametrul de peste 8 edem şi hiperemie cu diametrul de peste 8 mm.mm.

Tratamentul antraxuluiTratamentul antraxului- Antibiotice (peniciline, cefalosporine, Antibiotice (peniciline, cefalosporine,

fluorochinolone)fluorochinolone)- Imunoglobulina antiantraxImunoglobulina antiantraxProfilaxia specifică a antraxuluiProfilaxia specifică a antraxului- Depistarea şi izolarea animalelor bolnave, Depistarea şi izolarea animalelor bolnave,

incinerarea animalelor moarte sau îngroparea incinerarea animalelor moarte sau îngroparea adâncă a cadavrelor şi acoperirea cu var adâncă a cadavrelor şi acoperirea cu var nestinsnestins

- Vaccinarea animalelorVaccinarea animalelor- Imunizarea personalului expus cu vaccin viu Imunizarea personalului expus cu vaccin viu

atenuat , vaccin acelular (elaborat din tulpini atenuat , vaccin acelular (elaborat din tulpini acapsulate avirulente, conținând proteina PA). acapsulate avirulente, conținând proteina PA). În curs de elaborare – vaccin cu PA și antigen În curs de elaborare – vaccin cu PA și antigen capsular.capsular.

Microbiologia şi diagnosticul de Microbiologia şi diagnosticul de laborator al tularemieilaborator al tularemiei

Clasificarea Clasificarea Familia Familia FrancisellFrancisellaceaeaceae Genul Genul FrancisellaFrancisella Specii: Specii: F.tularensisF.tularensis (agentul cauzal al (agentul cauzal al

tularemiei)tularemiei) F.philomiragiaF.philomiragia (infectii (infectii

sistemice)sistemice)

Se cunosc Se cunosc 4 biovaruri4 biovaruri (subspecii) de (subspecii) de F.tularensisF.tularensis, care difer, care diferăă dupa activitatea dupa activitatea biochimicbiochimicăă, virulen, virulenţăţă şşi ri răăspspâândire ndire geograficgeograficăă::

F.tularensisF.tularensis tularensistularensis ((nearcticanearctica)) (tip A; (tip A; foarte virulentfoarte virulentăă, rasp, raspâânditndităă îîn America de n America de Nord)Nord)

F. tularensisF. tularensis holarcticaholarctica ((palearcticapalearctica)) (tip B; (tip B; mai pumai puţţin virulentin virulentăă, cu rasp, cu raspâândire ndire îîn Europa) n Europa)

F. tularensisF. tularensis mediasiaticamediasiatica: virulen: virulenţăţă similar similarăă cu cu F. tularensisF. tularensis holarcticaholarctica

F. tularensisF. tularensis novicidanovicida: virulen: virulenţăţă redus redusăă, , cauzeaza infeccauzeaza infecţţie numai la gazde ie numai la gazde imunocompromise. Izolatimunocompromise. Izolatăă îîn SUA.n SUA.

Prima descriere a tularemiei a fost realizatPrima descriere a tularemiei a fost realizatăă îîn n Japonia Japonia îîn 1837. Denumirea agentului provine n 1837. Denumirea agentului provine de la regiunea de la regiunea TulareTulare, California, unde, , California, unde, îîn n 1911, 1911, în timpul unei epizootii printre veveriţele în timpul unei epizootii printre veveriţele de pământ, de pământ, a fost izolata fost izolatăă tulpina bacterian tulpina bacteriană. ă.

Dr Dr Edward FrancisEdward Francis, în, în 1928, studiaz 1928, studiazăă şşi descrie i descrie agentul cauzal agentul cauzal şşi patogeneza maladiei prin i patogeneza maladiei prin experienexperienţăţă personal personalăă îîn peste 800 cazuri. n peste 800 cazuri.

F. tularensisF. tularensis are răspâdireare răspâdire ubicvitară, ubicvitară, parazitând pesteparazitând peste 100 100 de de specii de animale specii de animale ssăălbaticelbatice (în special rozătoare) (în special rozătoare), p, păăssăări ri şşi i insecte insecte şşi i persistă îpersistă în apa din zonele unde se n apa din zonele unde se îîntntââlnesc aceste animale. lnesc aceste animale.

Toate mamiferele fac o septicemie Toate mamiferele fac o septicemie cucu prezen prezenţa ţa bacteriilbacteriiloror îîn toate tesuturile.n toate tesuturile.

Caracterele morfobiologice ale Caracterele morfobiologice ale F.tularensisF.tularensis

Morfologia: Morfologia: F.tularensisF.tularensis reprezintreprezintăă o o cocobacterie cocobacterie foarte mică foarte mică (0.2-0.5 µm (0.2-0.5 µm x 0.7-1.0 µm), gram-negativx 0.7-1.0 µm), gram-negativă, uneori ă, uneori se colorează mai intens la poli, se colorează mai intens la poli, pleomorfpleomorfă, ă, imobilimobilăă, asporogen, asporogenăă, , tulpinile virulente posedtulpinile virulente posedăă capsul capsulăă..

Caractere de culturăCaractere de cultură: bacteria nu : bacteria nu poate fi cultivată pe medii uzuale. poate fi cultivată pe medii uzuale. Pentru izolare se utilizează medii Pentru izolare se utilizează medii îmbogăţite:îmbogăţite:

- mediul Francis (geloză + sânge de mediul Francis (geloză + sânge de iepure + cisteină + glucoză)iepure + cisteină + glucoză)

- Mediul McCoy (cu gălbenuş de ou)Mediul McCoy (cu gălbenuş de ou)- Geloză-ciocolatăGeloză-ciocolată

Cultivă la 35 - 37 grade, în aerobioză. Cultivă la 35 - 37 grade, în aerobioză. Peste 2-4 zile apar colonii S, mici (Peste 2-4 zile apar colonii S, mici (1 1 -- 2 2 mm mm îîn diametrn diametru)u), , albe-cenuşiialbe-cenuşii, , mucoide, cu marginile regulatemucoide, cu marginile regulate şi şi susupprraafafaţa lucioasăţa lucioasă..

Caractere biochimiceCaractere biochimice::F.tularensisF.tularensis este catalazo+ şi oxidazo-, este catalazo+ şi oxidazo-,

nu descompune ureea, produce Hnu descompune ureea, produce H22S, S, unele biovaruri fermentează glicerolul. unele biovaruri fermentează glicerolul.

Rezistenţa în mediul externRezistenţa în mediul externMi/oMi/organismrganismeleele potpot supravieţuisupravieţui perio perioaadde e

îndelungateîndelungate dede tim timpp îîn n apăapă, , nămol,nămol, cadavre decadavre de animal animale e ((mediu umedmediu umed). ).

F.tularensisF.tularensis este distrusă la 56 grade în este distrusă la 56 grade în 10 minute, dar congelarea permite 10 minute, dar congelarea permite conservarea bacteriei.conservarea bacteriei.

Factorii de patogenitateFactorii de patogenitate : :

1.1. Capacitatea de a penetra în Capacitatea de a penetra în macrofage, supravieţuind şi macrofage, supravieţuind şi multiplicându-se în interiorul multiplicându-se în interiorul celulelor până la moartea lor celulelor până la moartea lor (parazitism facultativ intracelular)(parazitism facultativ intracelular)

2.2. Capsula (rol protector)Capsula (rol protector)3.3. Endotoxina (LPZ)Endotoxina (LPZ)

Epidemiologia şi patogeneza Epidemiologia şi patogeneza tularemieitularemiei

Sursa de infecţieSursa de infecţie – animale bolnave sau – animale bolnave sau cadavre de animale, transmiterea de la om la cadavre de animale, transmiterea de la om la om nu are loc. om nu are loc.

Rezervorul principal – mamifere mici şi medii Rezervorul principal – mamifere mici şi medii (iepuri, veveriţe, şobolani, şoareci, rozătoare (iepuri, veveriţe, şobolani, şoareci, rozătoare acvatice, lemingi). Omul, pisicile, câinii, acvatice, lemingi). Omul, pisicile, câinii, anumite specii de păsări, peşti şi amfibii pot fi anumite specii de păsări, peşti şi amfibii pot fi gazde accidentalegazde accidentale

Vectori – insecte (tăuni, ţânţari, căpuşe ) Vectori – insecte (tăuni, ţânţari, căpuşe ) Porţi de intrarePorţi de intrare – tegumentul (chiar intact), – tegumentul (chiar intact),

mucoasele, conjunctivamucoasele, conjunctiva

Deer ticks

                                                                                                                        

Transmiterea: Transmiterea: - Contact cu animale infectate, cadavre sau Contact cu animale infectate, cadavre sau

cu apa contaminată (lacuri, bazine, etc)cu apa contaminată (lacuri, bazine, etc)- Aerogen prin inhalare (vânători...)Aerogen prin inhalare (vânători...)- Alimentar, prin consum de apă sau Alimentar, prin consum de apă sau

alimente infectatealimente infectate- Înţepătura artropodelor hematofage Înţepătura artropodelor hematofage

FFrancisella tularensisrancisella tularensis eesstete una dintre cele una dintre cele mai virulente bacteriimai virulente bacterii. . Câteva zeci de mi/o Câteva zeci de mi/o (10-50) pot provoca suferinţe grave(10-50) pot provoca suferinţe grave. .

Patogeneza şi Patogeneza şi formele clinice de tularemieformele clinice de tularemie

Francisella tularensisFrancisella tularensis eesstete o bacterie o bacterie facultativfacultativ intracelular intracelulară.ă. I Iniţialniţial infectinfecteazăează macromacroffageagelele, cu , cu diseminarea mi/o şi afectarea diferitor diseminarea mi/o şi afectarea diferitor organeorgane, inclu, inclussiiv plămânii, ficatul, v plămânii, ficatul, splina, ganglionii limfaticisplina, ganglionii limfatici.. Un rol Un rol important în patogeneza leziunilor îl important în patogeneza leziunilor îl joacă hipersensibilitatea tardivă.joacă hipersensibilitatea tardivă.

Formele clinice de tularemieFormele clinice de tularemie sunt în sunt în relaţie cu calea de pătrundere:relaţie cu calea de pătrundere:

- - Forma ulceroganglionarăForma ulceroganglionară (70-85% de (70-85% de cazuri), penetrarea agentului patogen prin cazuri), penetrarea agentului patogen prin tegument sau mucoase. Mi/otegument sau mucoase. Mi/o se multiplicăse multiplică local local şi determină apariţia, peste 3-5 zile şi determină apariţia, peste 3-5 zile de la expoziţie, de la expoziţie, a a unei unei papulepapule la locul dela locul de inoculainoculare. Peste cîteva zile se transformă re. Peste cîteva zile se transformă în în pustulăpustulă, care se ulcerează rapid., care se ulcerează rapid. UUlcerlcerulul areare 2 2 -- 4 cm 4 cm îîn diametrn diametruu şi marginile şi marginile neneregularegulatete.. Uneori ulcerul poate fi acoperit Uneori ulcerul poate fi acoperit cu o crustă neagră (asemănătoare cu cu o crustă neagră (asemănătoare cu escara în antrax).escara în antrax).

Bacteriile se răspândesc spre ganglionii Bacteriile se răspândesc spre ganglionii limfaticilimfatici regional regionalii, , undeunde cau cauzeazăzează lliimmffadenitadenite necrotice, înconjurate de e necrotice, înconjurate de infiltrate granulomatoase infiltrate granulomatoase (bubonul (bubonul tularemic)tularemic). Ganglionii limfatici afectaţi . Ganglionii limfatici afectaţi devin fluctuanţi, uneori creând canale de devin fluctuanţi, uneori creând canale de drenare în tegument. Mi/o potdrenare în tegument. Mi/o pot disemina disemina hematogen hematogen infectândinfectând multiple organ multiple organe, cu e, cu dezvoltarea septicemieidezvoltarea septicemiei. .

- Forma ganglionarăForma ganglionară se manifestă prin se manifestă prin afectarea ganglionilor limfatici regionali, afectarea ganglionilor limfatici regionali, leziunea de la poarta de intrare lipseşte.leziunea de la poarta de intrare lipseşte.

- Forma oculoganglionarăForma oculoganglionară apare la apare la pătrunderea agentului cauzal prin pătrunderea agentului cauzal prin conjunctivă. Se dezvoltă necroza şi conjunctivă. Se dezvoltă necroza şi ulceraţia conjunctivei, cu infiltraţie ulceraţia conjunctivei, cu infiltraţie limfocitară. Din limfocitară. Din conjunctivconjunctivă bacteriile ă bacteriile trec în ganglionii limfaticitrec în ganglionii limfatici preauricularpreauricularii, submandibular, submandibulari saui sau cervicalcervicalii, , provocândprovocând le lezziiuunnii similar similaree cu cele din tcu cele din tularemiaularemia ulceroganglionarăulceroganglionară. .

- Forma orofaringeană (angino-Forma orofaringeană (angino-ganglionară)ganglionară)

Mi/oMi/o iintrntrăă prin mucoasaprin mucoasa oro oroffarariinngeluigelui în urma în urma ingestiingestieiei sausau inhal inhalăriiării lorlor. .

Uzual se dezvoltă fUzual se dezvoltă farariingitngitee sausau ton tonzzilitilite e exsudativeexsudative,, cu u cu ulcerlceraţieaţie ulterioarăulterioară. . Pătrunderea în ganglionii limfatici cervicali Pătrunderea în ganglionii limfatici cervicali determină necroză şi supuraţie.determină necroză şi supuraţie.

- Forma tifoidică (abdominală)Forma tifoidică (abdominală), cu afecţiuni , cu afecţiuni generalizate. Mi/o pătrund în sânge prin generalizate. Mi/o pătrund în sânge prin tegument sau mucoase şi afectează plămânii tegument sau mucoase şi afectează plămânii şi organele reticulo-endoteliale. Determină şi organele reticulo-endoteliale. Determină frecvent septicemie şi şocfrecvent septicemie şi şoc

- Forma pneumonicăForma pneumonică, foarte gravă. Mi/o , foarte gravă. Mi/o pătrund în plămâni aerogen sau hematogen.pătrund în plămâni aerogen sau hematogen.

Diagnosticul de laborator al tularemieiDiagnosticul de laborator al tularemieiSe realizează doar în laboratoare Se realizează doar în laboratoare

specializatespecializatePrelevatePrelevate: în funcţie de forma clinică: : în funcţie de forma clinică:

serozitate din leziunea cutanată sau serozitate din leziunea cutanată sau conjunctivă, exsudat faringean, conjunctivă, exsudat faringean, punctpunctat at din ganglionul limfatic afectat, spută, din ganglionul limfatic afectat, spută, sânge.sânge.

Metode directe de diagnosticMetode directe de diagnostic1.1. Examenul microscopicExamenul microscopic direct este direct este

foarte dificil, aproape imposibil. RIF are o foarte dificil, aproape imposibil. RIF are o sensibilitate mai maresensibilitate mai mare

2. 2. Examenul bacteriologicExamenul bacteriologic. Izolarea . Izolarea F.tularensisF.tularensis direct din prelevate este direct din prelevate este practic imposibilă. Uzual se utilizează practic imposibilă. Uzual se utilizează inocularea prelevatelor la animale inocularea prelevatelor la animale experimentale sensibile (şoareci, cobai). experimentale sensibile (şoareci, cobai). La necropsii se studiază frotiuri-amprente La necropsii se studiază frotiuri-amprente din organele afectate (Giemsa, RIF), se fac din organele afectate (Giemsa, RIF), se fac însămânţări pe medii speciale (Francis, Mc însămânţări pe medii speciale (Francis, Mc Coy). Tulpinile izolate sunt identificate Coy). Tulpinile izolate sunt identificate morfologic, cultural, biochimic, antigenic morfologic, cultural, biochimic, antigenic (RA cu seruri anti-(RA cu seruri anti-F.tularensisF.tularensis).).

Diagnosticul indirectDiagnosticul indirect1.1. SerodiagnosticulSerodiagnosticul. Detectarea Ac este un . Detectarea Ac este un

element esenţial în diagnosticul element esenţial în diagnosticul tularemiei. Ac apar după ziua a 7 de boală, tularemiei. Ac apar după ziua a 7 de boală, ating titrul maxim peste 1-2 luni (1:1000 ating titrul maxim peste 1-2 luni (1:1000 sau mai mult) şi persistă mai mulţi ani. RA sau mai mult) şi persistă mai mulţi ani. RA cu suspensie de bacterii omorâte este cea cu suspensie de bacterii omorâte este cea mai utilizată. Titrul diagnostic – 1:80, cu mai utilizată. Titrul diagnostic – 1:80, cu creşterea lui în dinamică de cel puţin 4 ori.creşterea lui în dinamică de cel puţin 4 ori.

ELISA este posibilă.ELISA este posibilă.2. Intradermoreacţia cu tularină2. Intradermoreacţia cu tularină..

Hipersensibilitatea poate fi testată peste 5 Hipersensibilitatea poate fi testată peste 5 zile de la debutul bolii. zile de la debutul bolii.

Tratamentul tularemieiTratamentul tularemieiAntibiotice: aminozide (streptomicină, Antibiotice: aminozide (streptomicină,

gentamicină), tetracicline, cloramfenicol, gentamicină), tetracicline, cloramfenicol, fluorochinolone, eritromicină (există şi fluorochinolone, eritromicină (există şi tulpini rezistente)tulpini rezistente)

Profilaxia tularemieiProfilaxia tularemiei - Informarea persoanelor expuse contaminăriiInformarea persoanelor expuse contaminării- Supraveghere sanitarăSupraveghere sanitară- Vaccinarea contingentelor de risc cu vaccin Vaccinarea contingentelor de risc cu vaccin

viu atenuat asigură imunitatea pe o durată viu atenuat asigură imunitatea pe o durată de 5-7 anide 5-7 ani

Microbiologia şi diagnosticul de Microbiologia şi diagnosticul de laborator al pesteilaborator al pestei

PPestestaa (d (dinin latinlatinăă pestispestis, maladie , maladie contagicontagioaoassăă) est) estee oo maladiemaladie cucu multiple famultiple fațțete mortete mortaallăă p pententrruu om. om. EEaa est estee cau cauzatăzată dde e Yersinia pestisYersinia pestis, , ddesescocoperiperittăă dede Alexandre YersinAlexandre Yersin de de lla a InstitutInstitutulul Pasteur Pasteur înîn 1894 1894..

FamiliaFamilia Enterobacteriaceae Enterobacteriaceae GenulGenul Yersinia Yersinia SpeciaSpecia Yersinia pestisYersinia pestis

Se disting 3 varietăți de tulpini - Se disting 3 varietăți de tulpini - orientalorientalăă, m, meedidieevalvalăă șiși anti anticăcă..

Caractere morfotinctorialeCaractere morfotinctoriale – yersiniile – yersiniile reprezintă bastonașe drepte, uneori reprezintă bastonașe drepte, uneori coco-bacterii Gram negative, uneori coco-bacterii Gram negative, uneori colorate bipolar, acapsulate, colorate bipolar, acapsulate, asporulate, imobile la 37 C.asporulate, imobile la 37 C.

Caractere de culturăCaractere de cultură – yersiniile sunt mi/o – yersiniile sunt mi/o anaerobe facultative, cultivă pe medii anaerobe facultative, cultivă pe medii uzuale la 25-28 C. uzuale la 25-28 C.

În BP cultura se manifestă printr-un voal la În BP cultura se manifestă printr-un voal la suprafață și un aspect floconos în interior. suprafață și un aspect floconos în interior. Pe geloză peste 48h apar colonii R mari, Pe geloză peste 48h apar colonii R mari, cu margini neregulatecu margini neregulate

Activitate biochimicăActivitate biochimică – catalaza+, – catalaza+, oxidazaoxidaza--, fermentează glucoza, reduce , fermentează glucoza, reduce nitrații în nitriți. nitrații în nitriți.

Yersiniile sunt rezistente în mediul extern şi în Yersiniile sunt rezistente în mediul extern şi în cadavre de animale.cadavre de animale.

Aspecte epidemiologiceAspecte epidemiologiceSursa de infecțieSursa de infecție şi transmiterea şi transmiterea Rozătoarele sălbaticeRozătoarele sălbatice constitu constituiie re rezezervorervorulul

naturnaturaal al all maladie maladieii.. Yersinia Yersinia est estee în prîn principalincipal vveehiculhiculatăată dede un un șobolanșobolan, , Rattus rattusRattus rattus, , care o care o trantransmsmiittee lala om pr om prinin interm intermedediiulul puricilor puricilor infectinfectațiați ((Xenopsylla cheopsisXenopsylla cheopsis,, Nosopsyllus fasciatusNosopsyllus fasciatus)).. Foarte rar omul se infectează prin muşcătura şobolanului Foarte rar omul se infectează prin muşcătura şobolanului infectat sau consumându-l. infectat sau consumându-l.

Iepurii șiIepurii și carnivore carnivorelele p poot infectt infectaa omulomul pr prinin contact contact direct direct sausau m mușcăturușcătura animalului infectata animalului infectat..

În epidemii transmiterea se poate efectua În epidemii transmiterea se poate efectua interuman pe cale aerogenă.interuman pe cale aerogenă.

După După înţepînţepătura unui purice infectatătura unui purice infectat, germe, germenulnul se se multiplimultiplicăcă lala locul de locul de inoculainocularere cu formarea uneicu formarea unei vvezeziciculeule-pustule -pustule apoiapoi pătrund în pătrund în ssiiststeemmulul l liimmffatiatic șic și colonicolonizeazăzează ganglion ganglioniiii regionali în care se multiplică. regionali în care se multiplică. Peste 2-5 zile apar Peste 2-5 zile apar semne de limfadenită hemoragică semne de limfadenită hemoragică ((bubonbubonul pestosul pestos). ). Pesta bubonicăPesta bubonică – 90% din cazurile – 90% din cazurile de pestă. de pestă.

DDisiseeminminareaarea h heematogmatogeennăă perm permiittee bacteriilorbacteriilor să să atinatingăgă aansnsaamblmblulul organe organelorlor cu apariția semnelor cu apariția semnelor clinice de clinice de septicemiesepticemie. Afectarea. Afectarea p plălămmânilor duceânilor duce la la pesta pesta pulmonarpulmonarăă sec secuundarndarăă, cu expectorații , cu expectorații sanguinolente bogate în germeni, foarte contagioase. sanguinolente bogate în germeni, foarte contagioase. Contactul cu acești pacienți duce, prin contact direct, Contactul cu acești pacienți duce, prin contact direct, la apariția la apariția pestei pulmonare primarepestei pulmonare primare care prezintă care prezintă o mortalitate de 90-100% în lipsă de tratamento mortalitate de 90-100% în lipsă de tratament. .

Diagnosticul de laborator al pesteiDiagnosticul de laborator al pesteiSe realizează în laboratoare specializate cu regim Se realizează în laboratoare specializate cu regim

special strict.special strict.Prelevate:Prelevate: punctat din bubon, spută, sânge. punctat din bubon, spută, sânge. Toate Toate

prelevatele de la o persoană infectată sunt prelevatele de la o persoană infectată sunt foarte contagioase și manipularea lor cere foarte contagioase și manipularea lor cere măsuri special de precauție.măsuri special de precauție.

Examenul directExamenul direct 1. 1. Examenul microscopicExamenul microscopic al punctatului din bubon al punctatului din bubon

colorat Gram sau Giemsa poate fi evocatorcolorat Gram sau Giemsa poate fi evocator (bacteri(bacteriii Gram-, ovoide, cu colorație bipolară Gram-, ovoide, cu colorație bipolară)). . RIF nu este destul de sRIF nu este destul de semnificativemnificativ, deoarece , deoarece există recții încrucișate cu alte yesinii.există recții încrucișate cu alte yesinii.

2. 2. Examenul bacteriologicExamenul bacteriologic (i (izolarea culturii zolarea culturii pure pure cu identificarea ei ulterioarăcu identificarea ei ulterioară)) este o este o investigație de bază. investigație de bază.

În pesta pulmonară, diagnosticul este confirmat În pesta pulmonară, diagnosticul este confirmat prin iprin izzolarea culturii din spută sau din aspirat olarea culturii din spută sau din aspirat bronșic. bronșic.

Hemocultura (izolarea culturii din sânge) Hemocultura (izolarea culturii din sânge) reprezintă examenul-cheie în forma reprezintă examenul-cheie în forma septicemică.septicemică.

Pot fi examinate și probe necroptice, deoarece Pot fi examinate și probe necroptice, deoarece germenul este foarte rezistent în cadavre în germenul este foarte rezistent în cadavre în curs de putrefacțiecurs de putrefacție

3. 3. Depistarea rapidă a antigenelor F1Depistarea rapidă a antigenelor F1..

Tratamentul pesteiAntibiotice (streptomicină,

gentamicină, doxiciclină, cloramfenicol)

Profilaxia pestei- Izolarea bolnavilor- Persoanele de contact – carantină 6

zile