zodia cancerului rezumat

8/12/2019 zodia cancerului rezumat

1/17

ZODIA CANCERULUI sau VREMEA DUCAI VODA - MIHAIL SADOVEANU

La sfarsitul lunii septembrie, in preajma anului 1679, un calugar francez, Paul, abate

de Marenne, trece hotarul, in Moldova. El vine cu o misiune tainica fiind insotit de doi valetide credinta de la Paris si doi calugari ucraineni din Liov, vorbitori ai limbii moldovenesti,turce si tatare. Calauza lor, Ilie Turculet, ostas moldovean aflat in slujba lesilor urmeaza samedieze o intalnire cu beizadeaua Alecu Ruset care-i aduce vestea ca Duca Voda ii acordadrum liber pana la Iasi unde este asteptat. Abatele afla totodata ca satul Sabaoani esteinconjurat de nemti care dau o batalie impotriva localnicilor. Primind prin abate o scrisoare dela fostul sau coleg de invatatura de la Cracovia, pan Wladislau, castelan de Katowice, AlecuRuset, incredintat ca abatele nu este spion, il gazduieste pe proprietatea sa de langa Harlau,aproape de Cotnari. Plecand spre Iasi, ei trebuie sa treaca Siretul dar abatele este trist cafusese jefuit si i se furasera caii incat acum calatorea pe o martoaga cumparata in drum. Omullui Ruset, Barladeanu ii da calul sau. Abatele se mira ca nu sunt poduri de piatra pesteSiret si ca Barladeanu calareste mult mai iute pe calul pe care i-l daduse. El vede cuuimire frumusetea locurilor dar si saracia taranilor care, pradati de talhari, se apara de

acestia cu ciomege. Satul Nastureni, aproape parasit din cauza talharilor, starneste

comentariul abatelui uimit ca nu exista politie care sa-i apere si sigurul lor protector este

padurea. Cu toate acestea, strainul considera tinutul un paradis in timp ce tanarului

boier moldovean, un paradis devastat.Calatorii isi gasesc adapost intr-o moara parasita, pejumatate arsa de devastatori. Proprietarul morii, Lazar Griga gaseste aici oaspeti, se inchina infata boierului Ruset si ii invita la el. Griga ii conduce pe un drum tainic, prin padure undeintalnesc zimbri. Abatele descopere ca, de fapt, calauza lor nu este satrarul Griga ci calulsau pentru ca acesta, rapus de bautura adoarme cu capul in coama calului. La marginea

padurii, printr-un strigat, satrarul anunta venirea lui impreuna cu oaspetii. Sotia acestuia iiintampina si saruta mana beizadelei. Apoi invita oaspetii la masa acoperita cu stergar de inpe care aseaza paine, branza de burduf, ceapa si vin. Urmeaza zeama de gaina si

sarmale. Parintele Nicoara binecuvanteaza vinul vechi si abatele gusta din bucate la indemnullui Alecu Ruset. Gazda aduce lautarii. Femeia vine cu placintele si strainul cere retetele. Vinulincepe a-si face efectul si abatele se imbratiseaza cu beizadeaua si filozofeaza pe seama

bauturii. Boierul povesteste viata lui si a familiei. Ii vorbeste despre tatal lui, Antonie Rusetcare este mazil la Tarigrad din cauza lui Duca Voda. Abatele il incurajeaza sa vorbeascadespre iubita pentru care sufera. Tanarul ii vorbeste despre domnita pe care cunoscand-o lasarbatoarea Inaltarii, la manastirea Nemtului, o conduce pana la mama ei timp suficient pentruca in inima lui sa incolteasca iubirea. Discutand cu ea, afla ca este logodita fara voie cu fiul

lui Radu Voda si a doamnei Nastasia. El marturiseste sentimentele sale doamnei Ruxandra,matusa lui, nefericita sotie a lui Timus Hmelnitki, hatmanul cazacilor, fiica lui Vasile Lupu.De Marenne ii spune, inainte de a adormi din cauza vinului, ca stie de la Cracovia desprefrumusetea doamnei Ruxandra al carei portret este acolo. In timp ce abatele doarme,

beizadeaua trimite pe Barladeanu la Harlau sa-i aduca ravas de la domnita Catrina daca opoate intalni. Trezindu-se, abatele vrea sa plece, dar Ruset ii cere sa mai intarzie pentru agusta, dupa traditie, zeama de potroace. Simtindu-se fericit de cele petrecute, abatele isi iaramas bun de la parintele Nicoara si de la gazda si porneste alaturi de insotitori spre Iasi.Calatorii trec prin valea Bahluiului, cotesc spre Targu frumos si Podul Iloaoei. Pe drum,

beizadeaua ii vorbeste despre tatal, mazilit sarac, caderea lui Antonie Voda datorandu-senumai lui Duca Voda care a organizat tradarea tatalui sa, schingiuit de turci ca sa spuna unde

sunt comorile lui. Antonie-Voda, ii spune tanarul boier, traieste sarac in Tarigrad asteptandajutorul fiului sau. Abatele ii promite ca, ajuns la Constantinopol, ii va mijloci intalnirea cu


2/17

domnita Catrina si-l va vedea pe Antonie-Voda. La Iasi, in fata palatului domnesc, asteaptamultimea celor care asteapta dreptate in diferite procese din partea domnitorului sau adoamnei Anastasia. Intre boierii care descaleca la poarta palatului se afla si marele hatmanBuhus, venit cu vesti intre care si sosirea abatelui de Marenne insotit de fiul lui Antonie-Voda. Duca-Voda afla si faptul ca orheenii si lapusnenii vor sa se rascoale. In ziua de 28

septembrie, intr-o marti, la vremea amiezii, abatele sosit la Iasi este intampinat la cismeauaPacurarului de armasul Tudor Fliondor cu un grup de osteni si cu feciorul marelui logofatMiron Costin laudat pentru stiinta sa desi avea numai optsprezece ani. Abatele Paul estesurprins de escorta si de discursul savant rostit de tanar. El este insotit la gazda misiuniifranceze iar a doua zi este invitat la curtea lui Duca-Voda. Dupa intrevederea cu Voda,dezamagit ca nu afla nimic despre misiunea abatelui la turci, este condus la lacasul sfant al luiPater Guido cu care sta la taifas despre frumusetile tarii, lacasurile crestine si casnicia luiDuca-Voda. Dupa ce se desparte de abatele francez, Alecu Ruset este condus la Duca-Vodacare este incredintat de beizadea asupra bunelor sale intentii in ciuda dusmaniei dintre el sitatal acestuia incat, aparand la ospatul dat in cinstea oaspetelui, boierii se mira ca tanarul fiude domn este teafar. Retras in casa mica unde doamna Anastasia ii ofera mancaruri alese si o

atmosfera tihnita, domnul este anuntat de hatmanul Buhus ca doi oameni de credinta ai luiBalaban il asteapta cu un ravas. Desi citeste ravasul, domnul cere lamuriri liovenilor asupracontinutului acestuia. Acestia ii spun ca au misiunea de a-l prada pe abatele francez si, dacaare asupra sa scrisori sa le aduca Mariei Sale. Dupa plecarea lor, Duca ii cere hatmanului sa ourmareasca pe copila lui, Catrina si pe Alecu Ruset pe care-l banuieste ca vrea sa-idezonoreze fiica. Alecu Ruset soseste la prietenul tatalui sau, clucerul Abaza pentru a-lgazdui trei zile cat timp va sta la Iasi abatele francez. Banuind ca beizadeaua s-a impacat cuDuca-Voda, clucerul este linistit ca nu va avea neplaceri cu domnitorul si-l gazduieste linistit.Tarziu, spre noapte, dadaca domnitei Catrina, o tiganca batrana, il vesteste pe Ruset caaceasta vrea sa-l vada. In acest timp, domnitorul este trezit din somn caci fusese prins de garzi

boierul Lupu care-i marturiseste, dupa ce fusese schingiuit de gadele Buga Sarbu, ca fusesetrimis cu carti mincinoase la Orhei de catre un grup de boieri de credinta ai domnului,Ghenea Bogdan si Ion Milescu. In ziua urmatoare are loc ospatul in cinstea abatelui francezinsotit de parintele Guido si Alecu Ruset. Domnitorul ii intampina alaturi de mitropolitulDosoftei si logofatul Miron Costin. Dupa masa, oaspetii isi beau cafeaua la doamna Nastasiaalaturi de care se afla domnita Catrina. In dupa amiaza aceleiasi zile, Alecu Ruset insotit deValcu Barladeanu il viziteaza pe abate la locuinta lui de la parintele Guido unde pune la caleintalnirea cu domnita. Ei se intalnesc in casa unei nepoate a tigancii Magdalina, unde Catrinaeste dusa de dadaca sa o descante de spaima produsa de intalnirea ei cu ursul unui ursar delanga vii. Acolo este asteptata de indragostitul imbracat in straie de om de rand. Cei patruvinovati de tradare sunt adusi in fata divanului pentru a fi judecati. Ei sunt decazuti din

rangurile boieresti. Este numit vistiernic, Todiras Cantacuzin si spatar, Tudose Duhau.Abatele isi ia ramas bun de la voda si acesta ii da ca insotitori un grup de calareti care-lconduc, impreuna cu Alecu Ruset, pana la Galati de unde de Marenne urmeaza sa plece cuvaporul. Dupa plecarea abatelui, voda il cheama pe spatarul Milescu caruia ii iarta tradarea intimp ce pe ceilalti boieri ii condamna la decapitare.

In drum spre Galati, o ploaie torentiala i fac sa abandoneze trasura si caii si sa se adaposteascaintr-un han al lui Zeida unde innopteaza. Liovenii ii fura abatelui sub amenintarea armelorscrisorile pe care le purta asupra lui dar sunt prinsi de Valcu Barladeanu si trimisi sa fie

judecati de voda care porunceste sa fie omorati. Dadaca domnitei Catrina pregateste o nouaintalnire a beizadelei cu aceasta propunandu-i tinerei sa mearga la manastirea Tiofitelor de

sarbatoarea sfintei Paraschiva unde ar fi trebuit sa vina si Alecu Ruset. Familia domnuluiDuca merge la manastire. Doamnei i se face rau din cauza oboselii si a mirosului si fumului


3/17

de lumanari si iese afara unde sta pana la terminarea slujbei insotita de fiica ei. Dadaca osfatuieste pe Catrina sa intre in biserica. Ea intra si-l incredinteaza din priviri pe tatal ei catotul e bine cu doamna iar domnul spune fetei ca poate pleca la curte. La iesirea din biserica,dadaca o conduce la una din chilii unde este asteptata de Alecu Ruset. Fata i se plange deiminenta sa casatorie cu beizade Stefan pe care-l uraste de moarte. Mai multe semne rele

cutremura viata oamenilor: in noapte de 13spre 14 noiembrie are loc un cutremur, la trei ziledupa acesta se dezlantuie un vifor cu pietre de gheataiar dupa zece zile se arata pe cer ocometa, starostele manastirii Putna este luat noaptea si omorat de aga Rosca, locuitoriiOrheiului sunt haituiti dupa ce se rasculasera impotriva domniei iar la manastirea Golia,clopotul a batut singur dupa ce un batran, dupa ce s-a impartasit a vestit coborareaantihristului pe pamant. Alexa Balaban, boier grec, se infatiseaza in odaia de taina adomnului cu o scrisoare de la Liov prin care aducea vesti despre popa papistas venit dinFranta pentru a duce scrisori lui Cara Mustafa. Acesta ii vorbeste despre niste carti semnate deVoda ca se afla la lesi si care, ajungand la turci ii pot pune domnia in pericol. Voda il scoatede la inchisoare pe Ion Milescu si-i cere sa intocmeasca alte scrisori, cu semnatura lui Ruset

pentru a avea dovezi incontestabile ale nevinovatiei domnului. Apoi ii da drumul

falsificatorului sa plece la casele lui.

Aflandu-se in camera mamei sale unde lucreaza la gherghef, Catrina le cearta pe fetele cucare lucreaza pentru sa rad, ea avand in gand nefericirea ei legata de neputinta de a-si traiiubirea. Mama ii reproseaza tonul aspru si refuzul fetei de a se plimba printre oamenii simplispunandu-i ca prin prezenta ei ii poate determina pe oameni sa plateasca biruri din care satrimita portii sumele cerute pentru a se putea feri de dusmani si a construi manastiri spremultumirea lui Dumnezeu. Voda le da vestea ca Ruset este prins de osteni fiindca se lauda cava fi ginerele lui Voda desi e cunoscut ca un desfranat pentru rapirea si siluirea multor fete.Dadaca dezminte afirmatiile lui Voda si pleaca, la porunca domnitei, sa-l puna in garda peRuset asupra primejdiei in care se afla. Tiganca il gaseste si-i aduce veste domnitei ca

beizadeaua o asteapta pe Catrina la Stambul unde urmeaza ca aceasta sa soseasca impreuna cutatal ei. In drum spre Stambul, Ruset poposeste la unchiul sau, staretul manastirii Casin,Teofil, care-l vesteste ca beizadea ar fi invinuit de viclesuguri puse la cale impotriva lui Voda.Miercuri, acesta, impreuna cu doi calareti pornesc catre Dunare si , apoi, cu vaporul, spreCetatea Imparatiei. Gasindu-l pe abatele de Marenne, ii spune ca Duca-Voda vrea sa-i ia viatadin cauza iubirii sale pentru duduca Catrina. Abatele este nelinistit pentru consecintele acesteiiubiri socotind ca, atat timp cat se afla la el, nici o uneltire a domnului nu-l poate atinge. Dupanoua zile de asteptare, abatele este primit de Marele Vizir. Dupa ce discuta probleme politice,abatele ii vorbeste despre beiul din Moldova si afla despre invinuirile ce i se aduc beizadelei.Fiind condus la sultanul Mehmet. Jucand o partida de sah cu sultanul, abatele ii povesteste o

parabola pentru a sugera starea prietenului sau, Alecu Ruset. Pierde, in mod deliberat, partidadar castiga bunavointa sultanului. Barladeanu, imbracat in straie de calugar, sta de straja siafla de la dadaca domnitei Catrina ca aceasta, impreuna cu tatal ei, se afla la Bogdan-serai siasteapta intalnirea de la izvorul agheasmei. Abatele ii cere lui Ruset sa fie prudent si ca, in

privinta fetei lui Duca, nu are nici o sansa. Dadaca vine cu vestea ca domnita, refuzandcasatoria cu Stefan, este inchisa la manastirea sfintei Marii din mahalaua greceasca.Beizadeaua face un plan de scoatere a domnitei din manastire. Il trimite pe Valcu satocmeasca o corabie pentru acea noapte si arunca scara sa intre in manastire. Din nefericire,sase oameni ii prind, le ia sabiile si sacul pregatit pentru calatorie dar cei doi temerari scapa sifug la casa abatelui. Afla aici ca domnita nu mai este in manastire pentru ca a acceptat

porunca tatalui ei si a plecat in tara. Ruset pleaca spre tara, fara a mai anunta pe abate mahnit

de hotararea domnitei aceasta cere amanarea nuntii dar pregatirile incep spre disperarea ei.Dadaca o mangaie dar Catrina isi exprima dorinta de a-si mai vedea o data iubitul. Ruset il


4/17

rapeste pe Stefan din casa boierului Tiflescu dar faptasii sunt prinsi si adusi la curte. Domnulil loveste cu buzduganul in frunte pe Ruset care cade pe dalele de piatra. Cand doamna

Anastasia, mireasa si drustele trec pe acolo, vad trupul neacoperit al lui beizade Alecu,

pentru ultima oara.

Noptile de Snziene

Ca urmare a datoriilor contractate la diferite bnci, prinul Lupu Mavrocosti de la Neceni estenevoit s semneze un contract cu inginerul francez Antoine Bernard, prin care acesta din urm

primete dreptul de a tia i vinde frasinii din pdurea Borzei. Cei doi se cunoscuser n

timpulPrimului Rzboi Mondial,cnd Bernard fusese membru al Misiunii Militare Francezeconduse de generalulHenri Mathias Berthelot,iar prinul Mavrocosti condusese dou bateriide obuziere n btliile de la Mrti i Mreti.

Fiind pasionat de construcia aeroplanelor, prinul ajunge s se ndatoreze la bnci pentru a -iconstrui propriul aparat de zbor. Bernard se ofers-l ajute s scape de datorii, nu tocmai din

prietenie, ci mai ales din convingerea c din lemnul Borzeise pot scoate multe milioane.Dup semnarea contractului, prinul simte unele mustrri de contiin. Un numr mare deoameni se opune tierii pdurii: ncepnd de la iganii care triau n apropiere pn la feciorul

boieresc Marandache, pdurarul Neculai Peceneaga"cobortor din serii de pdurari",administratorul moiilor boiereti, fostul rze Sofronie Leca, i chiar sora prinului, KiviMavrocosti.

Din cauza faptului c localnicii refuz s participe la tierea pdurii, inginerul Bernard esteobligat s aduc tietori de lemnehuulidinCehoslovacia. Pe lng opoziia exprimat deoameni sau doar bnuit de francez, se pare c i btrnul i miticul codru al Borzei se aprde primejdia care-l pndete. Drumurile cruilor sunt oprite de evenimente meteorologicestranii sau uneori de fugarul Li Florea, inginerului i trece un glonte rtcit pe la ureche ntimpul unei vntori, lucruri de valoare dispar inexplicabil din coliba francezului pentru a figsite ntr-un tu din ntunecimea pdurii alturide alte comori ascunse cu secole n urm deciobanulpecenegCostea Negru, casele huulilor ard fr a se ti dac focul a fost pus saunu etc. n cele din urm, inginerul Bernard renunla contract.

Motivul pdurii miticePdurea Borzei este considerat a fi un loc mitic. Pdurarul Neculai Peceneaga, care-i este

paznic i ocrotitor, afirm c"asta-i pdure aprat de Dumnezeu (...). Dac n-ar fi aprat,n-ar fi stat pn acuma npicioare.".[1]

ntr-o poian din codru, numit La Paraclis, se adun n noaptea deSnzienesoborulanimalelor i stau la sfat, grind ntocmai cum griesc oamenii."n noaptea aceea a Sfntului

Ion de var, se schimb crngul cerului dup porunca cea prea nalt i soarele ncepe sdeie ndrt. De aceea n zodie e zugrvit la vremea asta semnul racului. La miezul nopii arnduit Dumnezeu un rstimp de linite, cnd stau n cumpn toate stihiile, i cerurile cu

stele i vnturile, dup care dintrodat toate purced n scdere. Iarna ncepe a-i pregti

harmasarii n grajdurile ei din miaznoapte. n acel ceas al cumpenei, Dumnezeu a ornduitpace ntre toate animalele, jigniile i paserile. Le d i lumina nelegerii pentru acel
http://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Henri_Mathias_Berthelothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Henri_Mathias_Berthelothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Henri_Mathias_Berthelothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hu%C8%9Bulihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hu%C8%9Bulihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hu%C8%9Bulihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cehoslovaciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cehoslovaciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cehoslovaciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Peceneghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Peceneghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Peceneghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nop%C8%9Bile_de_S%C3%A2nziene#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Nop%C8%9Bile_de_S%C3%A2nziene#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Nop%C8%9Bile_de_S%C3%A2nziene#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2nzienehttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2nzienehttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2nzienehttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2nzienehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nop%C8%9Bile_de_S%C3%A2nziene#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Peceneghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cehoslovaciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hu%C8%9Bulihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Henri_Mathias_Berthelothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial


5/17

rstimp, ca s griasc ntocmai aa cum griesc oamenii. Oriunde s-ar afla, toate se strngn sobor i stau la sfat."[2]

Pdurea Borzei este un adpost pentru cei care o iubesc, precum pdurarul Neculai Peceneagai haiducul Li Florea, dup cum constat criticul literarOv.S. Crohmlniceanu. Dupcuvintele criticului sus-menionat,"nfrngerea pe care o sufer inginerul Bernard ia oreprezentare fantastic, dar datele ei rmn plauzibile. Cei hotri s ocroteasc strvechiulcodru de colii ferstraielor exploateaz la maximum intimitatea lor cu peisajul, cunoaterea

profund a tuturor particularitilor lui. Pdurarul Peceneaga tie c ploaia Borzei vamtura ca pe o corbioar de hrtie cabana inginerului. Li Florea cunoate crrile pecare poate s ajung nevzut la colibele huulilor i s le puie foc. Se pricepe, totodat, srsar naintea amploaiailor domnului Bernard, la cotiturile potecilor, s-i jefuiasc i sdispar apoi nghiit de desiul pdurii".[3]Pdurea i ocrotete pe cei care vor s o apere,fcndu-i s nu fie gsii de autoriti.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nop%C8%9Bile_de_S%C3%A2nziene#cite_note-2http://ro.wikipedia.org/wiki/Nop%C8%9Bile_de_S%C3%A2nziene#cite_note-2http://ro.wikipedia.org/wiki/Nop%C8%9Bile_de_S%C3%A2nziene#cite_note-2http://ro.wikipedia.org/wiki/Ov.S._Crohm%C4%83lniceanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ov.S._Crohm%C4%83lniceanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ov.S._Crohm%C4%83lniceanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nop%C8%9Bile_de_S%C3%A2nziene#cite_note-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Nop%C8%9Bile_de_S%C3%A2nziene#cite_note-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Nop%C8%9Bile_de_S%C3%A2nziene#cite_note-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Nop%C8%9Bile_de_S%C3%A2nziene#cite_note-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Ov.S._Crohm%C4%83lniceanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nop%C8%9Bile_de_S%C3%A2nziene#cite_note-2


6/17

Divanul persian. povestire orientalaciclu de povestiri de Mihail Sadoveanu

DIVANUL PERSIAN. POVESTIRE ORIENTALA Ciclu de povestiri de MihailSadoveanu. Prima editie completa: Divanul persian. Povestire orientala (desenuri de

pictorul Aurel Bordenache), Bucuresti, Eiditura Cartea Romaneasca, . Cartea este scrisaincepind cu iarna lui 1938 si pina la aparitia ei in volum sint publicate citeva fragmente inViata romaneasca" (nr. 3, 9-l0/1939, 4/1940) si in insemnari iesene" (nr. 1/1940).

Cu toate ca se bazeaza, ca si alte creatii sadoveniene majore, pe un model preexistent, departede a fi doar prelucrarea heptame-ronulul de origine indiana Sindipa, dupa traducerea editata

la Sibiu, in 1802, Istoria Sindipii filosofului" (Al. Piru) o prelucrare de tip popular cumSadovea tacuse alteori cu Esopia, Alexandria etc. -, departe de a fi chiar si numai otranscriere" ce schimba sensul, nu si textul (N. Manolescu), Divanul persian se constituie defapt intr-o opera originala, in care autorul foloseste creator elemente ale cartii populare (D.Simonescu), in special cronotopul, subiectul si arhitectonica compozitiei, dar in care el vinecu esentiale contributii proprii: interventii in materia povestirilor, adaugarea unei prefete si aunui epilog ce schimba radical, in spirit cult, sensul operei, individualizarea personajelor si asituatiilor, filosofia implicita a operei (ligiptul initiatic, motivul trecerii, al povestirii etc.), infond intreaga viziune artistica, turnata in tiparele unei limbi rafinate, de o frumusete ireala iata principalele argumente ca avem de-a face nu doar cu rc-scrierea unei opere celebre, ci cuo creatie originala, noua in ordinea ontologica si axiologica a Lumii.

Fabula este cea nascula in timpuri stravechi, undeva la India, unde au fost toti imparatii sitoate intimplarile", si slefuita in drumurile ei prin Persia si Siria spre Bizant si Europa latina;veche cit si imparatiile rasaritene" ale celor O mie si una de nopti (nopti" de Ia care pleacainsasi cartea populara), ea respecta aceeasi structura de provenienta orientala a poveslirii-rama(conte a tiroir. Ralimenerzdlilwig) ce incadreaza alte povestiri: dobindind abia la batrinete unurmas, pe Ferid (motiv de basm), cu ajutorul stiintei vechilor magi egipteni. imparatul persanKira il incredinteaza spre invatatura unui vrednic discipol al vechilor magi: inteleptul Sindipa.Instruindu-si tinarul ucenic nu intr-o morala practica, a vietii comune, ci in citirea CartiiLumii, a lumii ca pe-o carte, adica in stiinta principiilor primordiale ce organizeaza cosmosulsi existenta sa ca pe-o realitate plina de inteles, Sindipa ii citeste totodata in stele si destinul,

prevestindu-i nenorocire daca un rastimp de sapte zile de la intoarcerea in palatul parintesc nuva pastra tacerea (proba initiatica). Nedumerit de tacerea lui Ferid, tatal, vaduv de mamafeciorului, o trimite pe Satun, cea mai frumoasa dintre sotiile sale si favorita sa, sa-i afle taina,dar mama vitrega, citindu-i gresit tacerea, ii propune dragostea ei si tronul batrinului imparat,

pe care se ofera sa-l ucida.

Descumpanit de monstruozitatea propunerii, Ferid calca Icgaminlul muteniei si o ameninta cudarea in vileag la scurgerea rastimpului de tacere. inspaimintata, pentru a se apara, Satun ilconvinge pe imparat ca Ferid e autorul criminalului plan, ca si al tentativei de siluire pe careea o simuleaza. inchis din nou in mutenie, Ferid, neputindu-se apara, e condamnat la moarte.

Dar pentru a amina executia, filosofii-sfetnici intervin zilnic cu povestiri despre falsitateafemeilor, in fiecare zi Saturi anulindu-le efectul cu alte povestiri si asta (imp de sapte zile,


7/17

intr-un adevarat dialog al povestirilor-replici si intr-o continua crestere a tensiunii. Odataragazul scurs, Ferid da adevarul pe fata. Satun e dovedita ca ticaloasa, se arata si Sindipa si,dupa alte citeva povestiri moralizatoare, istoria intimplarilor fiului de imparat ia slirsit cu

bine.

Dincolo insa de tipicitatea impersonala, consacrata de traditie, a schemei epice, ia nastere cuadevarat lumea operei sadoveniene, o lume rotunda, inconfundabila si memorabila pentru caresursa populara nu este, intr-adevar, decit un pre-text. Vedem astfel prinzind treptal consistentaun topos fabulos, intrat deja in mitologia culturala a omenirii, un Orient multiplu,transnational, chintesential si exponential, cuprins intre stepele tatarasti si Egipt, intre Siraz siGolful Persic, extrem de sobru conturat si invaluit totodata intr-un halou cu irizari feerice careestompeaza si mai mult contururile, transformind totul intr-o lume de basm, insa de basmfilosofic. Caci, intr-adevar, protagonistii acestei povesti orientale", intimplata demult, intr-ola fel de nebuloasa si lermecator-misterioasa cronologie, cindva, in vremea veche, inainte dea fi rasarit la Vetleem lumina cea noua a credintii", nu sint altii decit filosofii, tot atiteaintrupari subtil individualizate ale celui mai specific tip antropologic sadovenesc, acela al

'magului' sau al 'inteleptului'" (E. Papu). Astfel, Aban, filosoful cel firav", Nusrcvan, celmai greu si cel mai mare dintre toti filosofii", cu toate acestea mai priceput la ale vietii decit lafilosofic si deci mai mult intelept si mai putin filosof, Lidra filosof, care era mai mareiubitor de vin", Urga, de neamul sau de la Mongolia", Cos cel ros", cel mai putin virstnicdintre sfetnici", dar care viclenia muierilor a cunoscut-o inca din tinerete", Ofaron, cel camtare de urechi", Mitrida filosof, uscat", bolnav" si parca Iara putere", dar si ceilaltiintelepti, anonimi sau nu, ai povestirilor constituie un fundal portretistic variat si totodataunitar, tratat in tonuri de ironie blinda, pe care se detaseaza net doua siluete, plasate laextreme. Ferid este initial doar un aspirant la intelepciune; protagonist al unui micBildungsroman, el evolueaza legic si totusi foarte personal, intre avinturi si regrete, spre aceststatut suprem: trecind cu Nusrevan prin scoala vietii, dar mai ales invatind cerul, pamintul sitoata zidirea lui Dumnezeu" cu Sindipa, cunoscind si otrava de dragoste a muierii", parea caar fi fost scris in stele ca imparatia Persiei sa aiba pe cel mai luminat imparat al dreptatii". DarFerid s-a dus dupa parintele sau intru duh Sindipa", caci soarta lui a fost sa junga un inteleptsarac"; desi n-a ajuns conducatorul drept visat de noroade, destinul sau e de doua ori implinit:ca om (Bine i-a priit sa fie intelept") si ca erou de poveste

(Chiar de n-ar fi fost, ar fi trebuit nascocitAvem nevoie de el ca de luminaCa lumea sa ne para mai putin urita").

La polul opus, Sindipa e filosoful desavirsit, urmas al inteleptilor vechiului Egipt, un Feridmatur, care cunoaste taina lumii: totul e desertaciune, iar sprijin si alinare gaseste omul doarin fiinta sa si in intelepciunea cugetului sau. Sicuin intelepciunea se loveste mereu de putere sirautate, alte personaje vor completa parabola: imparatul Kira, stapinul atotpurenic al uneiPersii de basm, adeseori superficial si pripit, desi nu lipist de intuitii adinci, apare, perfectconturat, ca o ipostaza neidealizata si deloc menajata de ironia ingaduitoare a autorului, acirmuitorului de popoare dintot-deauna; simetric, mereu alaturi de el, ca o ispita, sta Satun,frumoasa lui sotie favorita, femeie patimasa si lipsita de scrupule, vicleana si inteligenta,

iertata totusi de autor, fiindca n-a facut decit sa-si urmeze firea si inima.


8/17

Povestirea populara, cu intentii naiv-mora-lizatoare pe tema vicleniei femeilor, se schimbainsa aici in altceva, caci dincolo si dincoace de actiune si personaje, ca o prezenta discreta.dardominanta, se descifreaza un laitmotiv sadovenianintelepciuneace se instituie acum caun adevarat suprapersonaj si care reuseste sa converteasca si motivul central al modelului

popular povestirea ce rascumpara viata intr-o maniera eminamente culta si specific

sadoveniana. Scrisa in ani de intunecare a ratiunii, aceasta adevarata lauda a intelepciunii"(C. Ciopraga) este un subtil avertisment adresat celor ce raspund de soarta neamurilor si oinvitatie la regasirea intelepciunii ratacite: spiritul infrunta sabia (N. Manolescu) si invinge.Dar aceasta opera e totodata suntma viziunii filosofice si artistice a scriitorului matur si

punerea ei in scena exemplara si esentiala, o cheie" a intregii opere sadoveniene. La temeliaacestei viziuni sta o filosofic culta, rafinata si chiar erudita (desi abil camuflata in materialulartistic), o teorie a universului" ca organism armonios si totalizator, unitar si etern inciclicitatea devenirii sale, suport al ordinii cu caracter legic si cosmic" a eternei reintoarceri(Al. Paleologu). Nascut in virsta mitica, optimismul eternei reintoarceri se erodeaza insa incontact cu istoria, si viziunea melancolica, uneori sceptica, a vietii, isi are, de asemenea,

originea in contemplarea lumii vegetale: omul e ca floarea cimpului" (M. Eliade).

Cristalizata intr-o veritabila filosofie a trecerii" (C. Ciopraga), aceasta viziune melancolica, aEcleziastului, dar si a Folclorului, desi aduce cu sine o seninatate si o liniste, o atitudinecontemplativa din perspectiva careia fiece fiinta si lucru isi are locul si rostul" (Al.Paleologu), atitudine Fundamental straina de revolta Faustica (Hotaririle lui Dumnezeu fiindsfinte, n-avem dreptul sa le tilcuim"), ramine totusi una esential amara: regenerarea eipotetica, finitudinea e certitudinea absoluta si singur omul, prizonier al unui univers armoniosca un mecanism si la Fel de implacabil si nepasator (omul sub destin ca rima sub piatra"), are

stiinta de Frumusetea vesnic schimbatoarelor lucruri si jalea scurtei si trecatoarei vieti". Dardaca taina vietii e zadarnicia, gratie singurului sprijin in intristarea cea mare a trecerii noastrepe pamint" care e intelepciunea, glorificata in adevarate imagini biblice (cap. Proverbele, 8,22-31), omul poate avea macar inselarea unui vis", macar alinarea unei povesti.

Caci Sadovea , autor sapiential, e si un artist perfect constient de caracterul de text (Poveste,Carte) al lumii, cum observa deja N. Manolescu, de realitatea fictiunii si de ficjionalitatearealitatii (in fiecare adevar// se afla o poveste; si in fiecare poveste un adevar"); desi toate

povestile adevarate sint minciuni", Povestea (alaturi de intelepciune, care guverneaza sipovestea) c unicul mod de a indulci trecerea, dar si de a supravietui, dea rezista agresiunii

timpului: intre zadarnicele si trecataorele lucruri ale oamenillor, singura arta sparge neguraviitorimilor. Ambitii nemasurate, razboaie glorioase, imparatii bogate, toate cad in pulbere caintr-un mormint opac Din ce a Fost al inaintasilor, din ce va fi al nostru, nimic nu va ramineunui mileniu viitor decit o linie gratioasa si o dulce imparechere de sunete, care vor purtanumele nostru daca vor avea pecetea sufletului nostru", scria inca in 1923, la primirea inAcademie, Sadovea

Ca atare, autorul e si un Foarte iscusit practicant al celor mai variate strategii textuale, elimbinind de pilda, cu o constiinta narativa si cu o ironie extrem de actuale, consacrataconventie a manuscrisului gasit" (si din nou pierdut) inainte cuvintare cu Formula

coexistentei unei puralitati de finaluri posibileincheiere -pentru a sugera astFel si nutrireafiecarei carti din cartile precedente (motiv fundamental deja in O mie si una de nopti), dar si


9/17

infinitatea semnificatiilor, nesfirsitul joc al sensului.

Mai mult ca niciodata pina acum, stilul lui Sadovea este cizelat pina la desavirsire: Un stil alrealismului Face loc unui stil al decorativului", livresc si construit, ritualizat si simbolic (N.Manolescu), povestirea gaseste tonul potrivit intregei arte a Orientului, tacuta clin simboluri

atit de bogate incit aspectele sensibile ale naturii nu le mai pot cuprinde", ton tradus totusi innotatii plastice putine, simplu si gratios desenate, ca in vechile stampe ale Rasaritului" (T.Vianu). Limba este si ea acum interesata nu de redarea realistica a vorbirii curente, ci destilizarea ei, inaltarea ei artistica la un nivel care ii da nu stiu ce timbru grav si sarbatoresc,deopotriva cu un text al liturghiilor" (T. Vianu in Aria prozatorilor romani), infatisindu-seastFel ca un superb artefact, savant elaborat (Al. Paleologu), o limba ireala, cum se cuvineunei lumi iesite din ev, o adevarata creatie, amestec original de Nceulce, grai taranesc,ardelenesc, chiar muntenesc, limba culta si limba bisericeasca, tara nici o asemanare cuizvoarele ei partiale" (G. Calinescu), de un baroc feeric si totusi cristalin, de o muzicalitateincantatorie (caci muzica nu descrie plastic, ci sugereaza multiplu; muzica e climatul

naratiunii din Divanul persian"C. Ciopraga), plina de vraja, dar totodata grea de viziune.Abia amintit de Calinescu in 1941, (o prelucrare a Sirutipii") si ramasa o prea putin comentataopera (N. Manolescu), Divanul persian toarna totusi in forma, in chip desavirsil, maiuritateaartistului si ginditorului Sadovea Una dintre cartile lui preferate", ea il Situeaza la nivelulmarilor naratori ai lumii"; venita la sapte (!) ani dupa deja remarcabila Creanga de aur,Divanul e capodopera in sens deplin", sustine pe buna dreptate Constantin Ciopraga. Oopinie prefigurata deja de Perpessicius, Savin Bratu, Vladimir Streinii ele. este oare, asa cums-a spus, Goelhc scriilorul de care in ciuda aparentelor Sadovea e funciarmcnle cel maiapropiat" (Al. Paleo-logu)'.'

Fara indoiala, doar ca e vorba de un alt Goethe, un Goethe contemporan cu Joyce, Musil,Junger, Hesse si, de ce nu, Borges, dar mai ales e vorba de un Goethe al Rasaritului, unGoethe sedus nu de exotismul privighetorii din Sira/", ci de tristetea calma si de adevarul

balrinci intelepciuni a Orientului, din care retine un stil de o captivanta finete dialectica,produs al unui exercitiu spiritual stravechi /ce/ isi transmite esentele prin intermediulbibliotecii, concretizat nu in dogme rigide, ci in capacitatea de a extrage semnificatii", pentruca pildele si rationamentele orientalilor incorporeaza pareri despre (relativitatea lucrurilorintr-o continua alternanta de gravitate si suris" (C. Ciopraga).

Acest stil fundamenteaza un adevarat umanism rasaritean, un umanism care, desi cunoaste si

umanismul occidental si pagin al lui Anatole france, formal in scoala poetilor clasici si afilosofilor epicurieni si stoici", ramine in chip esential un umanism oriental si bizantin, extrassi purificat din vechile carti ale traditiei poporane si din intinsa literatura teologica aortodoxiei" (T. Vianu, in Arta), tara a fi insa prin aceasta mai putin erudit, clasic, senin simonumental, Apartinind unei virste a epopeii, dar la granita intre mit si istorie, totusianterioara oricarei revolte, noul Divan, parabola complexa, vorbind despre putere siintelepciune, despre tradare si iertare, despre desertaciunea si intelesul vietii, despre iubireaviei ii si a oamenilor dincolo de puterea desertaciunii, despre istorie si poveste, intimplare sidestin, clipa si eternitate, intr-o formula menita sa exprime patima de joc intelectual propriegeniului sadovenian" (I. Negoitescu) noul Divan, floare luminoasa nascuta din tristeti, caci

Pe morminte cresc florile vietii" (Roxelana), este, cu siguranta, una dintre marile carti aleliteraturii romane si ale Lumii.


10/17


11/17

Creanga de aur de Mihail Sadoveanu - rezumat

E vorba depriniinotride demult, iar struinabtrnuluimag de odinioare departe de a fio simpliluzieAugust 1926. ntr-o tabr de cercetri geologice de lng munii Climani, profesorul

Stamatin (despre care oamenii locului afirm c ar fi cam sltat sau venit de pe ceealume) mrturisete discipolilor si o viziune a minii lucide, avut n legtur cu trecutulndeprtat,din vremea dacilor, al acelor locuri. Reconstituirea mentala trecutului o fcuse

pornind de la ideea c,sub stratul relativ nou, la scara istoriei, de cretinism,romnii conservobiceiuri religioase arhaice,precretine,care pot fi uorreconstituite.n viziunea lui, Stamatin descrie un btrnproroc, mag de aspect mitic (Cu dreapta ineatoiagul de filde. Avea muchi n plete i pe sn; i ajungea barba la pmnti genele la

piept),pe care l-ar fi ntlnit ntr-opetera muntelui ascuns din acea zon,despre care daciispuneau c este slaul zeilor. Dialognd cu magul, Stamatin descoperise un alt mod degndire, bazat pe comunicarea prin simboluri care dezvluieadevrulprofund al existeneiinu pe raiuneafolositde omul modern iincapabilsajungn acel strat tainic, simboluri

pstratencde folclorul romnesc idezvluitelui de ctremag. Drept ncheiere, profesorul

va meniona: ficiunea aceasta poetic, pe care v-o prezint, poate forma obiectul uneiistorisiri cu mult mai reale dect combinaiilede fapte diverse ale crilor dumneavoastrobinuite.Dupmoartea profesorului, ce avusese loc ntr-o rpdin acei muni,patru ani mai trziu, aacum prorocise el cu ocazia dezvluiriiviziunii ctrenvceiilui, s-a gsitntre lucrrilesaleun manuscris adresat naratorului, manuscris reprodus n continuarea textului.IIPuterile sufletului erau proaspete i curate n vremea veche a Daciei i sub semnul lor staKesarion BrebEvenimentele nchipuite de Stamatin n manuscrisul su se petrec n anul 780, pe acelai

munte ascuns care va rmnenecunoscutpnlasfritultimpului,n vreme deprimvar,

cnd urcar din vi, pe poteci, cei civa monahi ai lui Zalmoxis, crora li se ngduisebucuria de a veni s se plece sub ochii severi ai btrnului din peter.. Primindu-i,Prorocul fcu asupra capetelor nchinate, pe rnd, semnul celor patru puncte, carenseamnnemrginireanspaiu,regenerarea necontenita vieii,jertfaimngierea. Eravechiul semn al iniiailor,pe care, n viledeprtate,unde se alinapele, la acelai ceas,

preoiilegii nou,a lui Isus, lfceauasupra poporului, vestind nvierea..IIIKesarion ascultsfaturile idescntecelebtrnuluiDecheneuMai trziu are loc o cinpreparat dup reete rituale a crei parte cea mai plcutera olamur[esen, distilat], care nu se mesteci nu se soarbe, necunoscut oamenilor dernd..Se discutdespre noua religie, cretinismul,ce ncepea sse nfiripeze printre oamenii

de la cmpie, dar btrnul Decheneu, prorocul, nu pare ngrijorat, cci n concepia saDumnezeu este unul, indiferent de felurile n care minile oamenilor neputincioase n a-I


12/17

ptrunde realitatea i-L nfieaz, iar diferenele de reprezentare a Lui au o explicaiepractic, moral (Pentru oamenii de rnd e trebuins se gseasc cea mai potrivitalctuirecasse teamisnu se mnnce unii pe aliica fiarele.).Apoi magul i ncredineazlui Kesarion Breb misiunea de a cltorila un templu egiptean,unde btrnuls-a iniiatn tainele ultime ale lumii iunde se va iniiavreme de apteani i

tnrulsudiscipol; dupce va primi nvturacolo, Breb urma spoposeascin Bizan,cu scopul de aptrundenelesurilecretinismului.Misiunea isfaturile date (Sfii limpedeimldiosca izvorul i tot aa de struitor.Sstrpungistnca materiei is te eliberezictr divinitate. Nou nu ne e ngduits trim dect prin spirit cu dragoste idreptate;

gura, auzuliochii nu trebuiesmaislujeascpatimilor trupului.)se datoreazfaptului cbtrnul,cel de-al treizeci idoilea Decheneu (mare preot) al dacilor) l alesese pe KesarionBreb pentru a-i fi urmadupdeces, cel de-al treizeci itreilea Decheneu. nainte de plecare,tnrulprimete bani de aur din tezaurul dacilor, spre a-i susine ndestultor existena,mpreuncu sfatul de a lua cu sine iun slujitor vrednic.IV

Lui Kesarion Breb i apare Prea Sfntul Episcop Platon de la Sakkoudion

Au trecut apte ani, suntem n 787 i Kesarion Breb, dup ce a parcurs cu bine vremeanvturilor iniiatice din Egipt, se afl n Bizan, pentru a ndeplini a doua parte ansrcinrilor sale; ntre acei levantini, jidovi i asiatici, el era deosebit prin albeaaobrazului iprin ochii lui de coloarea cerului rsfrnt n apa muntelui, o privire ascuit,tareistatornic,ptrunznddincolo defaalucrurilor. Pe fruntea lui, ntre ochi, gndul cel

frhodinspasetrei linii n chip de triunghi, care totdeauna stteaunchinate una ctralta. n coama-i mare ncepeau s nfloreasccele dintifire albe..Mereu alturide el seaflConstantin, credinciosul slujitorul dac cretinat,care preadintr-un veac mai vechi imaislbatic,gatasrupn miniflcilefiarelor..n Bizan,Kesarion o vzusepe mprteasaIrina (avea n ea o putere aspriflmnd,socotete cltorul), cea care a restaurat credina n icoane, nfrngndu-i pe iconoclatidistrugtorii eretici de icoane ce susineau c divinitatea nu trebuie reprezentat n vreoimagine vizual i se cunoate din ntmplare, salvndu-l din cderea de pe asin, cuepiscopul Platon, de la mnstireaSakkoudion. Spre marea mirare a preotului, Kesarion tieca doua zi acesta urma sfie primit de mprteasn loja imperialde la hipodrom, unde va

participa ea la jocurile sportive.VAici se aratfrumuseeaiputerile Bizanului pe cnd era mprteasprea slvitaDoamnIrina ise leagprietinie ntre Prea SfinitulPlaton iKesarion Breb egipteanulDespre ntlnirea episcopului cu mprteasa,cltoruldac nu aflase de la cineva ci aceastsupoziiei se datora, cciel tiacIrina ori de cte ori avea nevoie de sfat neleptl solicita

pe Platon iacum era momentul de a-icstorifiul, iar locul ntlnirii l intuise cunoscndobiceiurile curiimprteti,afirmnaratorul.Pe hipodrom, Kesarion Breb l-a vzut, alturi de mama sa, pe motenitorul tronului,Constantinl priveaintcetind patima neistovitn ochii lui sub fruntea ngust,n gurantredeschis,n care sticleau diniiprin puful negruitnral brbii.Era fiul lupoaicei. Eraaprig caiVasilisa, mama lui, nsnumai pentru desftareacrnii..n cursul ntlnirii dintre mprteasiepiscop, aceasta i solicitprelatului ajutor n gsireaunei soiipotrivite, cu trup iminte agere,aptde a-l ineape Constantin ntru credinacea mult ludata icoanelor,spusese femeia, ii cere sparticipe la ntlnirea episcopalde la Nikeea, unde va avea loc o lupt teologic ntre iconoduli (adoratori ai icoanelor) iiconoclatiipotrivnici nchinriila icoane.


13/17

Ulterior, episcopul Platon simte din mulimeprivireaputernica lui Kesarion Breb, care i sealturiar preotul Vzun ochiistrinuluiceea ce oamenii de rnd nu pot arta.Era n ei oliniteio trien afarde patimile lumii,nct i-l va face prieten iconfident.VIDespre Dumnezeu i oameni, pmnt cer i mare; despre neamurile mprteti i mai cu

seam despre un conductor de cmile, care, fr s tie,aduce primele veti de la sfntulFilaretPe mare, navignd ctre mnstirea Sakkoudion, Breb afl de la episcop c sfetniculmprtesei, recomandat de el, este Stavrikie, cel care credea c alctuirile legii lui

Dumnezeu sunt una iar cele ale stpniriipmntetialta. Domnul i mpratul i facelegea lui pentru buna rnduiala norodului ia lumii. ine pe om supus n credinactr

Dumnezeu cel drept pentru a-I agonisi izbvirea;iar casndeplineasctot binele ntre celepmntetiare dreptsntrebuinezeori sabia, ori aurul, ori veninul, ori viclenia.".n aceeaidiscuie,printelei mai cere s-l ajute n gsireasoieipotrivite pentru Constantin,dintre fetele prietenului su Filaret din Amnia, un filantrop care i risipise bunuriledruindu-le celor nevoiai.Dorinade a descoperi o consoartpotrivit viitorului mprato

mrturisete i episcopul ctre prietenul su (Dup cum morarul ndreapt valurile nlptocul morii, pentru folos obtesc, tot asemenea patimile mprailor se pot preface n

putere.Aae firea ticlosuluimuritor.).A doua zi dup ajungerea la mnstire, un conductor de cmile aduce o scrisoare demulumire adresat de Filaret episcopului, pentru darurile n alimente trimise filantropuluispre a fi distribuite sracilor.VIInainte de a ajunge la fericitul Filaret, Kesarion Breb cunoate i ali oameni vrednici dinPaflagonia ide la Amnian drumul ctreAmnia, Kesarion i slujitorul su nfrng prin tiina luptei doi tlhari dinPaflagonia fotiotenidar le dau drumul, dupce i supun. n Amnia poposesc mai nti la oosptrie,al creiproprietar l informeazpe cltoruldin Dacia despre marea srcien caretrieteFilaret, n palatul sufrumos dar gol, dupce a druitaproape tot ce avea srmanilor:Nimene nu s-a ntors nemiluit de la pragul lui. S-au nmulitsracii,nzuindca otilespre

Amnia, dar el i-a biruit pe toi,dndu-le tot ce avea. Astfel, n puinvreme, a ajuns ntr-ostareplcutsufletului, vzndcu mulmirecnu mai are n jurul sudect prea puin..Acest proprietar a fost ocatvzndcasinul clritde ctreBreb tiesseplngstpnuluisu, deschiznd gura mare a nemulumire, despre faptul c nu i s-a dat poria de grunecuvenitipltitiar stpnulnelegevorbirea catrului.VIII

Aici Kesarion Breb afl bucuriile cuviosului Filaret i ale doamnei Teosva, precum i o

bucurie a sa proprieFilaret, n a cruicasajunsese Kesarion Breb, Era un btrncu nfiarecuviincioas,cubarbalbi fruntea nalt.Avea ochii negri, vii iveseli., pe cnd soia lui, Teosva, i senfieazoaspetelui sub chipul unei zeie mbtrnite frumos, drept urmare vizitatorul Se

simimicatca de amintirea uneiprimveristrlucite..Apoi, curioas n a-l cunoatepe cel venit n casa lor, lui Kesarion Breb i se nfieaz onepoatde aisprezeceani a celor doibtrni,Maria, cea care Aveaprnegruigreu, ochimari, adumbriide gene lungi. Rotunzimea obrazului era delicatia olduluiplin.ipecare, privind-o musafirul suspinn sine exclamaiaO! vedenie afrumuseiieterne.Mariaprimetede la Kesarion un pantof mic, l gsetepotrivit ei isebucurnct nflorir

iochii aceia ngheaide care se sfiise n prima clip.ai oaspetelui; acesta va cere copilei s

pstrezecondurulpnva primi perechea.IX


14/17

Aici lucrurile se petrec ca n vremea cea de demult a basmelor mameiFusesertrimiiprin mpriedregtoripentru a descoperi fecioare frumoase dintre care ssealeag o soiepotrivit lui Constantin, semnul alegerii fiind purtarea condurilor micui deacelaifel cu cei daiMariei de la Amnia is-au ales astfel douzecide candidate, dar Preacinstiii patrici[patricieni, nobili] nu nimeriseri nu poposiser dect la curi bogate.

nlimea trupului, numrulanilor icondurul se potrivisernumai unor fecioare crescutentru ndestulare, ai crorpriniiscriau pe catastifuri lungi bogiile..Prezent la ntrunirea fecioarelor unde avea sfie desemnatviitoarea soa,Kesarion Breb oavertizeaz pe Maria (mpriai tihna stau n hotare deosebite, opti el.) dup careStavrikie, marele sfetnic al mprtesei, o alege pe fat n urma unei discuii cu ea: O,

fecioar,zise dregtorulmprtesc,te rog spune-ne ce doretitnruluinostru mprat?/idoresc o inimdreptiplinde mil,domnule./ice doretide la el?/Doresc opungcubnuide argint pentru bunicul meu, casaibcu ce mngia pesrmani..Dup acea ntlnire, fiind aduse fecioarele n palatul mprtesc i nfiate mprtesei ifiului ei, n trecere una cte una, Stavrikie atrase luare-aminte slviteiVasilise[mprtese]cse apropie acea al creichip l-a vditMaica Domnului n visul Prea

Sfinitului Platon. Era prin urmare un dar al cerului. Era o armonie mldioas. Era uncntec al mersului. Erau ochi plini de adncimea plcerilor. Constantin cunoscu i el caceasta trebuie s fie aleasa i o dori numaidect, ca pe o jucrie.. Odat aleas, MariaPreafericititotuinfricoat..X

Mrireaitihna stau n hotare deosebiten cetatea Bizanuluise petrec dountmplride seam:sosesc episcopii dupntlnirea din

cetatea Nikeea, pentru a vesti c stabiliser principiile ortodoxiei, i are loc nunta luiConstantin cu frumoasa Maria, nepoata lui Filaret.Kesarion Breb pltete un ceretor,prefcut orb, aflat cu locul de cerit n faa casei undelocuia de puin timp polemarhul Alexie Moseles, conductor al otirilor din Armenia i

prieten cu Constantin, spre a afla de la el cine intrn acea cas.Polemarhul primise bani dela mprteaspentru a cumprabunvoinaotenilorlui, dintre care mulierau iconoclati,distrugtori de icoane, deci inamici ai dreptei credine legiferate de mprteas, aflm dincapitolul cinci. Pe Kesarion l intereseaz, spune acesta pretinsului orb, dac sosiser decurnd oameni din Armenia sau din Tracia, de pe malul asiatic al Bosforului, n casa

polemarhului.Discutnd cu doamna Teosva (n casa din Bizanrnduitei isoului,binefctorulFilaret,de ctre mprteas, unde l chemase btrna) Kesarion Breb afl c fiica ei, Maria, eranfricoatde cuvintele pe care Constantin le rostea n somn: de cealaltparte a Bosforuluisosiser oteni (iconoclatii din Armenia) cu ajutorul crora soul ei dorea s ia cu fora

puterea de la mama lui, mprteasaIrina.XISub strlucireapurpurei bizantine se vdesclucruri nu tocmai bine mirositoarentr-o discuie cu prietenul su, episcopul Platon de la Sakkoudion, Kesarion Breb

mrturisete c a fost trimis la Bizan de ctre domnul su cu scopul de a descoperidedesubturile vieii din centrul de putere al cretintii i ce a neles acolo: spiritul seizoleazn ostroavele lui. Dar carnea se desfteazn putreziciunea ei de totdeauna. Fratele

prigonete pe frate n numele lui Dumnezeu, ns n interesul patimilor lui. Cei mari senchinsoarelui dreptii,blstmnddumnezeirea cu faptele fiecruiceas al vieiilor. Cel

sracn-are dect mngierea lacrimilor; dregtorul i rpete toate bunurile acestei viei.Cnd pleac dregtorul, se npustesc asupra lui ali corbi ai lumii.. Iar despre fiul

mprtesei, Constantin cel tnr, afirm c i petrece nopile prin bile publice ilupanare.[]Are prieteni prea credincioi, strategi de oti, care ar fi putut s-l nvee


15/17

meteugularmelor. L-au nvataltceva. Dau poftelor lui copiiicopile din Asia, pe care leamesteccu fructele icu vinurile..Drept concluzie asupra situaieipolitice imilitare dinacel moment, Kesarion socotete c aurul dat de mprteas lui Alexie pentru a cumpraotiledin Asia n folosul ei a fost utilizat pltind acele oti ca sse alieze cu Constantin iAlexie mpotriva ei.

Aceastconcluzie, mpreun cu informaiiobinutede la diverioameni dispuia le vinde,mesagerul dac o va comunica sfetnicului Stavrikie, imprtesei, la care Stavrikie l duce, npalatul ei, Augusteon. n aceeai zi Constantin a fost arestat la ordinul mamei sale i datclului,pentru a-l pedepsi prin btaiecu vergi; polemarhului Alexie Moseles i s-a spus c

prietenul i stpnul suConstantin l-a trdat, astfel nct conductorul de oti va trece departea mprtesei.ntre soldaiilui aflaipe cellaltmal al Bosforului sunt rspnditede ctreunii trimii ai mprtesei veti, cum c sutaiii cpitanii de acolo ar fi vndut peConstantin-mprat iar alii ar fi vndut pe Alexie. Alii s-au suit pe mese i au strigat c

feciorul Isaurianului[Constantin] i-a adus aici, ca s-i piard. S-au mai aflat unii care austrigat cAlexie i-a vndut pe ei lui Stavrikie postelnicul, pentru aur. Astfel crepezindu-secu groaznice rcneteunii asupra altora, s-au tiatcusbiileis-au mpuns cusuliele.

Constantin, suferind de pe urma pedepsei suportate, a mrturisitsoieisale, dupce aceasta iartasevoinade a-i fi alturiide a nu-l trda,dorinade a-inlturamama de pe tron, darspioni din palat au ascultat din dosul zidurilor. Fiul mprteseii-a dat seama, drept urmare acerut mamei lui iertare, artndu-itotodatsupuenia.XIISteaua amurguluin casa din Bizan,btrnul Filaret face mpreala averii dobndite de familie din milamprteseiprin daruri ivenituri din dregtoriilen care-i fuseserpuse rudele apropiate, omprealmenitsclarifice partea cuvenitlui, spre a o da pomansracilor,dupun plan

bine chibzuit, artatde btrnalor sii lui Kesarion Breb: Deci voi chema aici pe servulmeu Calisti-l voi punes-mi coase[]trei pungi de piele, ntru totul asemntoare.n unaam de gndspun galbini, n alta argint i-n a treia bani de aram.Cnd vine unsracscereasc, servul meu amestecpungile imi le ntinde. Dumnezeu deci hotrtedac n

palma srmanuluisu trebuie spun o sigl,ori un ban de argint, ori un bnude aram.Vr mna la ntmplarei-i dau simbria..Chematde nepoata ei, doamna Teosva merge la palatul acesteia nsoitdeprinteleepiscopPlaton, cruianainte de plecare Breb i cere sspunMariei cel va fi la malul mrii,atuncicnd o s apar luceafrul de sear. n cursul discuiei cu cei doi, Maria le comunicndeprtarea mpratuluide ea (Soulmeu m-a cercetat im-a iubit puinvreme, att ctnici n-am avut timp cas-l cunosc. Apoi s-au ntmplat lucruri pentru care trebuiesrmnmut. Sclavele mele rd i-mi arat c m-ar nva bucuroase practicile lor; mi aduc pe

tabla, ns,o broascrioasvie, pe care n-o pot nghii.)dar nu mrturisetepricina mariiei suferine,diferitde faptele artateoaspeilor.Pentru ajutor, episcopul i fgduiete c se va ruga, odat ntors la Sakkoudion, apoi itransmite vorbele ncredinatelui de ctreBreb, neuitnd smenionezecn acea zi, odatcuivirea luceafrului de sear, se mplinesc doi ani de cnd cei doi s-au cunoscut Tnramprteas tresriinchise ochii. Apoi deschizndu-i nu mai vzupe cei de lng ea. Oumbrse desprinse de la unrmsinguraticivenea pe luciul Propontidei ctrdnsa. Era o

prere.Era optrunztoareidulce otrava ntregii eifiini.XIIISoarta celor tari ai lumii e una cu soarta mieilorPaznicii varangi (nordici, danezi i suedezi) ai mpratului se arat n discuiile lor

nemulumii, cci De un timp n mprie nu mai lucreaz fierul[armele] ci vorbelemeteugiteiiretlicurile; nu mai stau n cinstea cea mai de sus otenii, ci clugriii


16/17

eunucii..Drept urmare, n ajun de srbtoareaSfintei Adormiri a Maicei Domnului, anul790,cnd prind de veste cse apropie de capitalotenirzvrtiidin ArmeniaconduideMihail Lahonodracon, unbtrngeneral vestit pentru iscusinasa rzboinic,aflat n exilpnatunci, ide Alexie Moseles, cu scopul de a-l instala mpratpe Constantin o aresteazpemama acestuia, mprteasa Irina, pentru a-l aclama mprat pe fiul ei i a-l elibera din

temni. Din ordinul noului mprat, Irina va edea n palatul Elefterion iar sfetnicul ei,Stavrikie, va fi exilat.XIVDespre o marepasremiastrcu ochi iglas de omTrecuse un an de la marea schimbare, timp n care noul mprato vizitase pe mama lui denouori, din ce n ce mai des, dupprimele trei vizite mai ndeprtaten timp una de alta, iacum se duce iari la Elefterion; de cte ori merge, spun oamenii din popor, o pasremiastr din grdinile palatului strig de dou ori: Constantine-Constantine!. Scopulvizitei, aratmpratulIrinei, este de a cere sprijin (am nevoie de nelepciuneamaicei mele,care s-a dovedit folositoare mpriei.), solicitare acceptat. Se afl, printre nsoitoarelefostei mprtese,n acea vizit,o tnrfemeie, Teodota, pe care Constantin o mbrieaz

i srutptima. A doua zi mama mpratului revine n palatul Augusteon, spre mareabucurie a norodului care vede alaiul, unde l primetepe ntorsul din exil Stavrikie, spre a-lrepune n rosturile de dinainte.Alexie Moseles, chemat de mprat la sine pentru a primi rsplata faptelor sale, spuseseConstantin, sosetebucuros, creznd n bunvoinastpnuluisu,dar gdea i arde ochii cufier nroitieste aruncat n temnielede sub palatul domnesc.ntors de la Sakkoudion, episcopul l afl pe prietenul su postind n recluziune, la casaegiptenilor unde locuia; acesta i mrturiseteconcluzia asupra situaieidin casa imperialBinevoiete, sfinte printe, a cunoate foamea n veci neistovit. Ca s se ndestuleze de

zdrniciamririi,Doamna Irina mpinge lngprpastiepe fiul ei. Acum vei nelegede cei-a pus alturiosoiealeasde puterile divine. Ca nelegiuirea lui de astzisse arate mainfricoat.odatcu contiinavinei sale (eu am fost solul care am adus o floare curatiam aruncat-o ntr-o volburprihnit.).XVn care, celor fericiiinefericiili se ncheie timpulA murit Teosva, soialui Filaret dar Btrnulnu era ntristat. Faa-i frumoas ncununatcupralb era numaipuintelnedumerit.,reaciedatoratcredinein Dumnezeu, probabil.Cu cteva clipe nainte de a-ida sufletul, femeia dorise o ntlnire cu nepoata ei deoarece,aflBreb de la btrn,atunci sosisernpripdoumesagere din partea nepoatei, cu vetice se pare ci-au provocat un ocidecesul. Pentru cera ntristat chipul decedatei, Breb iadreseazcteva cuvinte dincolo de granielelumii acesteia: -Doamn,i zise el, du-tefra

mai ntoarce fruntea. Scuturnd de pe noi pulberea i amintirile, vom veni i noi acolocndva, casnflorim..Dar Maria nu poate merge ns la privegherea bunicii sale, la mnstirea Rodolfia, undefusese depus corpul rposatei, din pricina faptului c soul ei interzisese ieirea oricrei

persoane din palatul Halki, unde triamprtia,ndeprtatde la sine de ctreConstantin,care igsiseo noupasiune, n Teodota.Urmare cererii episcopului adresate mprtesei Irina, Maria sosete la mnstireaRodolfia,unde Kesarion Breb i mrturisete vina (Mritstpn,gri el cu voce moale,nefericirea nui-a adus-o purtareampratuluici iubirea mea.)ii comunicfemeii iubitesoarta care i ateapt: drumurile noastre n aceast lume trebuie s se desfac aici.Omprteascnd ipierdesoulaacum s-a ntmplat cu mriata, ipune vlnegruise

duce la [mnstirea din]insula Principilor. Viaa mriei tale nu poate avea rnduialaobinuita oamenilor celorlali.Asemeni asupra measto putere care nu-mi ngduiesrup


17/17

legmintele ce-am fcut.,consolnd-o totodat (Se va desface amgirea care se numetetrup. Dar ceea ce e ntre noi acum, lmuritn foc, e o creangde aur care va luci n sine, nafarde timp.).XVICarte de la Sakkoudion

Dintr-o scrisoare trimis,n anul 797, de clugrulTeodor de la Sakkoudion, prin slujitorulConstantin, rmas o vreme n acea mnstire, Kesarion Breb, ntors n ara natal, afl cmpratul i-a repudiat oficial consoarta pentru a se nsoi public cu Teodota, Maria fiindsurghiunit pe insula Prinkipo. Afl de asemenea c, asistnd la plecarea Mariei, printelePlaton l ceartpublic pe mprat,numindu-l cel ce se desfrneaz,cel care-izidetecasacu nedreptate, cel care, urnd pe tovarulsulegiuit, se dovedetea fi uciga;cel care ia ndeertlegea, jignind pe Domnul vieiiial morii..Apoi norodul rsculatl duce pe episcopn faa mpratului,unde prelatul icontinu imprecaiile:O, mprate,carnea i sngeletunu vor putea smoteneascmprialui Dumnezeu; ci vor putrezi ntru scrnviade

jos!.Drept rzbunare,dupntoarcerea prelatului la Sakkoudion, mpratula mers acolo iaporuncit otenilorvarangi din garda sa uciderea episcopului idistrugerea mnstirii.Fapt

care i-a prilejuit mamei sale detronarea lui, cu ajutorul acelorai varangi cumprai de ea,Constantin fiind pedepsit iprin arderea ochilor intemniare.XVIIFloarea de gheaAre loc, cu participarea unor monahi nchinailui Zalmoxis, ceremonialul de retragere a luiKesarion Breb n muntele sacru, ascuns, al dacilor, spre a deveni cel de-al treizeci itreileaDecheneu, totodatiultimul. Puinnaintea morii,predecesorul sui ncredineazultima

profeie:aveasvie asupra lor din rsritduh de destrblareispaim..

zodia cancerului rezumat

Documents