ziua na Ţion al Ă f ĂrĂ tutun
DESCRIPTION
CNEPSS. CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE. MINISTERUL SĂNĂTĂŢII. INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ. CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ IAŞI. ZIUA NA ŢION AL Ă F ĂRĂ TUTUN. 18 NOIE MBRIE 2010 Metodologie campanie. TEMA CAMPANIEI. - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
ZIUA NAŢIONALĂ FĂRĂ TUTUN
18 NOIEMBRIE 2010
Metodologie campanie
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A
STĂRII DE SĂNĂTATE
CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ IAŞI
TEMA CAMPANIEI
“Informarea şi conştientizarea populaţiei,
privind efectele nocive ale fumatului
activ şi pasiv“
Sloganul campaniei
Fără tutun, pentru o viaţă mai lungă şi sănătoasă !
POPULAŢIA ŢINTĂ
Populaţia generală şi în special:
adolescenţi
elevi
tineri
părinţi
gravide
PERIOADA DE DERULARE A CAMPANIEI
19 -30 noiembrie 2010
Scopul campaniei
• Reducerea prevalenţei fumatului în rândul
tinerilor şi gravidelor prin promovarea unui
stil de viaţă fără tutun şi conştientizarea
populaţiei generale cu privire la efectele
nocive ale fumatului.
OBIECTIVELE GENERALE
Creşterea numărului de persoane din
grupul ţintă informate cu privire la efectele
nocive ale fumatului;
Creşterea numărului de persoane care nu
încep să fumeze şi a celor care renunţă la
fumat.
OBIECTIVE SPECIFICE
Diseminarea de informaţii privind efectele
nocive ale fumatului asupra sănătăţii;
Diseminarea de recomandări în vederea
renunţării la fumat.
MESAJELE CAMPANIEI
Tutunul ucide!
Trăieşte! Nu fuma!
Fără tutun, pentru o viaţă mai lungă şi sănătoasă !
Date despre consumul de tutun
* Mai mult de 5 milioane de oameni mor în fiecare an din
cauza efectelor tutunului - mai mult decât prin HIV / SIDA,
malarie şi tuberculoza la un loc.
* Tutunul este singurul produs de consum acceptat legal,
care ucide atunci când este folosit exact aşa cum
producătorul intenţionează.
* Până la jumătate din toţi fumătorii vor muri de o boală
legată de tutun.
* Fumatul pasiv afectează pe toţi cei care sunt expuşi la
acesta.
FUMATUL PASIV
Fumatul pasiv ucide 600 000 de persoane în fiecare an.
La nivel global, aproximativ o treime dintre adulţi sunt în mod regulatexpuşi fumatului pasiv.
Din toate decesele care pot fi atribuite fumatului pasiv, 31% apar în rândul copiilor şi 64% au loc în rândul femeilor.
Aproximativ 50000 de decese în Statele Unite, în fiecare an, adică aproximativ 11% din toate decesele legate de tutun, sunt atribuite expunerii pasive la fumul de ţigară. În Uniunea Europeană, expunerea pasivă la fumul de ţigară la locul de muncă cauzează aproximativ 7600 de decese pe an, expunerea la domiciliu provocând suplimentar de 72100 de decese.
În plus faţă de creşterea poverii bolii în populaţie, fumatul pasiv presupune, de asemenea, costuri economice mari pentru indivizi şi ţări, atât directe (costurile de îngrijiri medicale), precum şi indirecte (generate de reducerea productivităţii).
Nu există nici un nivel sigur de expunere la fumul de ţigară.
Sursa: WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2009
Fumatul în Europa (I)
* Prevalenţa generală a fumatului zilnic la adulţi este estimată la aproximativ
28,6% în regiunea europeană OMS.
* Prevalenţa medie a fumatului estimată este de 40% în rândul bărbaţilor şi
18,2% în rândul femeilor.
* Raportul OMS din 2002 estimează că tutunul a fost responsabil pentru 1,6
milioane de decese în regiunea europeană OMS.
* Conform celor mai recente date disponibile (2004), rata medie a mortalităţii
datorată tutunului pentru întreaga regiune a fost 35,2 la 100 000 de locuitori.
* Costurile directe şi indirecte ale fumatului în Uniunea Europeană au fost
estimate între 97,7 şi 103,3 miliarde € în 2000, corespunzând la 1,04-1,39% din
produsul intern brut al UE.
Sursa: European tobacco control report (2007)
Fumatul în Europa (II)
• Bolile legate de fumat fac anual în Europa 650 000 victime; 80 000 de decese sunt urmare a fumatului pasiv;
• Prevalența fumatului în populația generală peste 15 ani a UE este 32 % la barbați și 21 % la femei;
Surse: 2007 European Parliament Resolution on the Green Paper "Towards a Europe free from tobacco smoke
March 2009 Eurobarometer (European Commission, Flash Eurobarometer, Survey on Tobacco Analytical report, Fieldwork: December 2008
Fumatul în România • Pentru prima dată în ultimele decenii studiile CPSS
arată scăderea prevalenței fumatului de la 35,1 % în 2003 la 30,0 % în 2007;
• Descresterea provine din scaderea* masiva a fumatului la barbați (46,4 -> 33,0 %) combinată cu cresterea* moderată a fumatului la femei (24,1->27,1 %) mai cu seama în randul fetelor (toate statistic semnificative);
• România conduce detașat ierarhia UE în privința proporției în care mesajele de sănătate de pe pachetele de țigarete informează asupra fumatului: pledează sa nu se înceapă, să nu se reia, să se fumeze mai puțin, să se încerce abandonarea (Martie 2009 Eurobarometer). Aici se poate regasi si efortul comunitatilor de promovare a sanatatii.
Surse : Cunostintele, atitudinile si practicile populatiei generale referitoare la de consumul de tutun si la prevederile legislative in domeniu. Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate, Bucuresti, 2007CRSP Bucuresti, Analiza de situatie, Ziua Mondială fără Tutun, 2010March 2009 Eurobarometer
.
Fumători, ex-fumători, nefumători-România, 2007-2008
Sursă: March 2009 Eurobarometer
Descriere Perioadă Rezultat
Prevalenţa la adulţi bărbaţi
1994 - 1998 35,6
1999 - 2001 32,3
2002 - 2005 33,2
Prevalenţa la adulţi femei
1994 - 1998 10.5
1999 - 2001 10,1
2002 - 2005 10,3
Prevalenţa totală la adulţi
1994 - 1998 22,5
1999 - 2001 20,8
2002 - 2005 21,4
Prevalenţa fumatului la adulţi, în România
Comentarii:Date pentru 1994 – definiţie: fumători zilnici, vârsta: 15+ ani, sursă: WHO Health for All DatabaseDate pentru 2000 – definiţie: fumători zilnici, vârsta : 15+ ani, sursă: Starea de sănătate a populaţiei în România, Bucureşti 2001, Institutul Naţional de Statistică
Sursa: HFA database
Descriere Valoare
Prevalenţa la adulţi bărbaţi 21
Prevalenţa la adulţi femei17
Numărul mediu al anilor pierduţi prin
decese datorate fumatului, în România
Sursa: HFA databaseshttp://data.euro.who.int/tobacco/Default.aspx?TabID=2404
Descriere An Valoare
Numărul deceselor datorate fumatului (bărbaţi)1990 24200
2000 28000
Numărul deceselor datorate fumatului (femei)1990 3000
2000 4900
Numărul deceselor datorate fumatului (total)1990 27200
2000 32900
% deceselor datorate fumatului (bărbaţi)1990 18
2000 20
% deceselor datorate fumatului (femei)1990 3
2000 4
% deceselor datorate fumatului (total)1990 11
2000 13
Decese datorate fumatului, la toate vârstele, în România
Sursa: HFA database
Descriere An Valoare
Numărul deceselor datorate fumatului (bărbaţi)1990 20000
2000 21000
Numărul deceselor datorate fumatului (femei)1990 2200
2000 2200
Numărul deceselor datorate fumatului (total)1990 22200
2000 23200
% deceselor datorate fumatului (bărbaţi)1990 32
2000 33
% deceselor datorate fumatului (femei)1990 6
2000 7
% deceselor datorate fumatului (total)1990 23
2000 24
Decese datorate fumatului la grupa de vârstă 35-69 ani, în România
Sursa: HFA database
Descriere An Procent
Cancer pulmonar (bărbaţi)1990 89
2000 91
Cancer pulmonar (femei)1990 45
2000 50
Alte cancere (bărbaţi)1990 18
2000 20
Alte cancere (femei)1990 0.8
2000 1.3
Boli cardiovasculare (bărbaţi)1990 14
2000 16
Boli cardiovasculare (femei)1990 1.7
2000 3.3
Alte cauze (bărbaţi)1990 7.2
2000 8.1
Alte cauze (femei)1990 1.3
2000 2.1
Toate cauzele (bărbaţi)1990 18
2000 20
Toate cauzele (femei)1990 3
2000 4
Toate cauzele (total)1990 11
2000 13
Proporţia deceselor datorate fumatului, la toate vârstele, în România
Sursa: HFA database
Descriere An Procent
Cancer pulmonar (bărbaţi)1990 91
2000 94
Cancer pulmonar (femei)1990 50
2000 56
Alte cancere (bărbaţi)1990 26
2000 29
Alte cancere (femei)1990 1.2
2000 1.1
Boli cardiovasculare (bărbaţi)1990 30
2000 32
Boli cardiovasculare (femei)1990 5.6
2000 7.5
Alte cauze (bărbaţi)1990 12
2000 12
Alte cauze (femei)1990 2.7
2000 3
Toate cauzele (bărbaţi)1990 32
2000 33
Toate cauzele (femei)1990 6
2000 7
Toate cauzele (total)1990 23
2000 24
Proporţia deceselor datorate fumatului, la grupa de vârstă 35-69 ani, România
Sursa: HFA database
Descriere RSM
Bărbaţi 66.2
Femei11.23
Ratele standardizate de mortalitate, datorate cancerului
de trahee, bronhii şi plămân, în România, 2002
Sursa: HFA database
An Valoare
Numărul de ţigări per persoană, per an 1997 1392,63
Consumul de ţigări în Romania
Sursa: HFA database
Ţigara – compoziţie chimică
• Ţigările conţin mai mult de 4000 de
substanţe chimice diferite.
• Aproximativ 250 din acestea sunt toxice.
• Se ştie că cel puţin 50 dintre acestea
produc cancer.
FUMATUL - Factori de risc
Curiozitatea naturală a adolescenţilor
Opinia prietenilor
Uşurinţa de a procura ţigări
Mediu familial dezorganizat
Simptome depresive
Nevoia de noi experienţe şi emoţii
Insecuritatea/Agresiunea/Stimă de sine scăzută
Religiozitate scăzută
Lipsa unor reguli clare
Eşecul şcolar
Asociere cu grupuri care manifestă un comportament deviant
FUMATUL - Factori de protecţie
Mediu familial armonios
Monitorizare parentală
Rezultate şcolare bune
Colaborări cu asociaţii care promovează un stil de viaţă sănătos
Adoptarea de norme convenţionale despre consumul de ţigări
Disponibilitatea scăzută a ţigărilor
Convingerea că un consum de tutun nu este tolerat
Programe de prevenire
30% din decesele prin cancer
90% din decesele prin cancer pulmonar
25% din decesele prin boli coronariene
85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive
25% din decesele prin boli cerebrovasculare
Fumatul, risc major pentru sănătate, este asociat cu:
Efectele fumatului şi boli legate de fumat (I)
I - fumători (bărbaţi şi femei)• Dependenţă de nicotină• Hipertensiune• Ateroscleroză• Angină pectorală• Infarct miocardic• Accident vascular cerebral (AVC): tromboză cerebrală, hemoragii cerebrale• Anevrism aortic• Anevrism al aortei abdominale• Trombangeită obliterantă •BPOC - boli pulmonare cronice obstructive
• Bronşită cronică• Emfizem pulmonar• Insuficienţă cardiorespiratorie
• Infecţii respiratorii virale: gripă• Infecţii respiratorii bacteriene: Pneumonii cauzate de pneumococ, streptococi, stafilococi, Klebsiella pneumoniae, Legionella pneumophila, Moraxella catarrahalis.• TB
• Cancer de - plămân, cavitate bucală, faringe, laringe, esofag,
stomac, pancreas, ficat, rinichi, vezică urinară, colon, rect, penis,
piele
• Leucemie mieloidă
• Limfomul
• Degenerescenţă maculară a retinei
• Cataractă
• Diabet zaharat
• Ulcer gastric
• Ulcer duodenal
• Parodontită
• Stomatită necrotică
• Leucoplazie
• Demineralizare osoasă
• Impotenţă la bărbaţi
•Cicatrizare dificilă a plăgilor chirurgicale
Efectele fumatului şi boli legate de fumat (II)
II – femei
• Osteoporoză
• Fracturi osoase
• În asociere cu contraceptive orale:
• Infarct miocardic
• Hemoragie subarahnoidiană
• Infertilitate
• Ridare prematură
• Menopauză precoce
• Cancer de col uterin
• Cancer ovarian
• Cancer de sân
Efectele fumatului şi boli legate de fumat (III)
în timpul sarcinii
1) principalele complicaţii• Placenta praevia• Avort
2) Impactul asupra fătului şi copilului• Defect al arhitecturii pulmonare• Făt mort• Făt cu greutatea mică la naştere • Moarte subită copil• Malformaţii congenitale
• Statură mică • Despicătură labială• Despicătură palatului
• Strabism• Sindactilie
Efectele fumatului şi boli legate de fumat (IV)
III - fumatul pasiv (bărbaţi şi femei)A) COPII
•Bronşiolită
•Bronşită catarală
• Astm
• Pneumonie
• Bronhopneumonia
• Otită
• Amigdalită
• Sinuzită
• Scăderea capacităţii respiratoriiB) ADULŢI
• Scăderea capacităţii respiratorii
• Cancer pulmonar
• Infarct miocardic
• La femei există, de asemenea, riscul de:
•Cancer de col uterin
•Cancer de sân
Efectele fumatului pasiv şi boli legate de fumatul pasiv (IV)
Surse slideuri 31-38: CDC Atalnta, Australian Institute of Health and Welfare; World Health Organisation
Efecte ale fumatului asupra societăţii
• Fumătorii au mai multe probleme de sănătate decât nefumătorii.
• Asistenţa medicală pentru fumători costă foarte mulţi bani.
• Fumatul cauzează sărăcie, deoarece persoanele care fumează au mai puţini bani disponibili pentru familiile lor.
PREVENŢIE
• Educația grup-specifică adresată tineretului,
femeilor însărcinate și părinților este
considerată primordială pentru reducerea
tabagismului;
După 20 de minute tensiunea arterială va scădea, pulsul va scădea, iar temperatura mâinilor şi picioarelor va creşte. După 8 ore nivelul monoxidului de carbon din sânge va scădea până la cote normale, iar nivelul oxigenului din sânge va creşte până la normal. După 24 de ore şansele unui atac de cord scad simţitor. După 48 de ore capacitatea de a mirosi şi gusta se va îmbunătăţi. După 2 săptămâni până la 3 luni, se va îmbunătăţi circulaţia dar şi funcţia respiratorie. După 1 până la 9 luni probleme precum tusea, congestionarea sinusurilor sau oboseala se vor diminua. După 1 an riscul unor afecţiuni coronariene va scădea până la jumătate comparativ cu riscul asociat unui fumător. După 10 ani riscul cancerului pulmonar va scădea până la jumătate faţă de cel al fumătorilor; se va diminua şi riscul cancerului de gură, gât, esofag sau rinichi. După 15 ani riscul afecţiunilor coronariene va scădea până la nivelul persoanelor care nu au fumat niciodată.
Sursa: Societatea Americană a Cancerului
Beneficiile asupra organismului şi calităţii vieţii în urma renunţării la fumat
Fumătorii sunt dependenţi!
• Fumatul produce dependenţă.
• Foarte des, fumătorii nu doresc să fumeze.
• De multe ori ei cunosc toate pericolele la care se expun prin fumat.
• Mulţi dintre fumători au încercat să renunţe la fumat de mai multe ori.
• Uneori oamenii continuă să fumeze pentru că ei cred că este prea târziu pentru a opri!
Co-morbidităţi psihiatrice:
stres depresie alcoolism consumul altor droguri
Creştere în greutate
Factori care fac dificilă renunţarea la fumat
Renunţarea la fumat
Strategii în vederea renunţării la fumat
• Motivaţia
• Eliminarea fumului din mediu
• Adoptarea unui stil de viaţă sănătos
• Gândire pozitivă
• Consiliere şi tratament
Motivaţia (I)Oamenii care au motive întemeiate să renunţe la fumat, au mai multe
şanse de succes pentru a deveni nefumători şi a rămâne aşa!
Principalele motive de a renunţa la fumat:
* sarcina * probleme de sănătate * organism slăbit * ai devenit părinte * dorinţa de independenţă faţă de ţigară * protejarea celor din jur şi a mediului înconjurător de expunerea la fumul de ţigară * dorinţa de schimbare * costurile crescute ale ţigărilor * stimulente cosmetice (piele mai frumoasă, ten fără riduri, dinţi albi
etc.) * îmbunătăţirea gustului şi mirosului
1. O viaţă mai lungă. Studii recente arată că fumătorii care renunţă la fumat la mijlocul vieţii, trăiesc cu şapte ani mai mult decât cei care continuă să fumeze.
2. Mai mulţi bani pentru alte lucruri. 20 de ţigări pe zi costă aproximativ 10 lei pe zi, 300 lei pe lună şi 3650 lei pe an.
3. Mediu fără fum, evitarea problemelor la locurile de muncă unde nu se fumează.
4. Capacitatea de efort, circulaţia sângelui şi capacitatea respiratorie se îmbunătăţesc considerabil.
5. Se îmbunătăţeşte calitatea spermei.
Motivaţia (II)
Mai mulţi bani şi o sănătate mai bună!
Motivaţia (III)
6. Creşte stima de sine atunci când există convingerea fumătorului
că el este capabil şi responsabil de renunţarea la fumat.
7. Mirosul şi gustul se îmbunătăţesc.
8. Creşte capacitatea de concentrare, se reduce stresul şi
anxietatea.
9. Pielea devine mai frumoasă, pentru că sângele transportă mai
mult oxigen la celule.
10. Se evită sechelele pe termen lung.
Eliminarea fumului din mediu
Renunţarea la ţigările din locuinţă şi aruncarea
tuturor pachetelor goale
Verificarea hainelor pentru a nu conţine pachete
ascunse sau uitate
Curăţarea scrumierelor
Spălarea hainelor, prosoapelor, precum şi a altor
articole care miros a fum
Curăţarea temeinică a locuinţei şi autoturismului
Aerisirea frecventă a încăperilor pentru a
împrospăta aerul
Adoptarea unui stil de viaţă sănătos
Alimentaţie bogată în fructe şi legume
Consum crescut de apă
Mai multe exerciţii fizice
Drumeţii
Practicarea unui nou sport
Evitarea consumului de cafea sau alcool
Spălatul pe dinţi imediat după fiecare masă
Evitarea stresului
Renunţarea poate fi neplăcută, dar este un semn că
organismul se recuperează după efectele tutunului.
Iritabilitatea, nevoia acută de a fuma şi lipsa de
concentrare sunt manifestări comune – dar nu trebuie să
fie motive de îngrijorare deoarece acestea dispar de
obicei după câteva săptămâni.
Gândire pozitivă
Tratamente:
Psihoterapia
Acupunctura
Antidepresive
Spray nazal
Plasturi cu nicotină
Gumă de mestecat cu nicotină