Caracteristica generală a structurii organizării activităţii

întreprinderii

Din punctul de vedere al organizării juridice a întreprinderii, economia

Moldovei se caracterizează printr-o dominare absolută a societăţilor pe acţiuni.

Printre aceste societăţi se numără şi Tutun-CTC S.A.

Societatea „Tutun-CTC” a fost fondată la 13 aprilie 1998, înregistrată în

Republica Moldovva, mun. Chişinău, str. Ismail 116 (Anexa 1 şi 1a).

Capitalul statutar al societăţii este de circa 112 mln. lei. Acesta este plasat în 5,6

mln. de acţiuni cu o valoare nominală de 20 de lei. Statul deţine 90,8 % din

întregul pachet de acţiuni, iar colectivul întreprinderii 9,2%.

Genurile principale de activitate sînt:

- colectarea, prelucrarea primară şi fermentarea materiei prime de tutun,

realizarea ei pe pieţile internă şi externă;

- fabricarea produselor de tutun, realizarea lor pe pieţile internă şi externă;

- producerea materialelor însoţitoare şi auxiliare pentru fabricarea produselor

din tutun;

- producerea, cumpărarea, prelucrarea, păstrarea şi realizarea produselor

agricole;

- activitate economică externă de investiţii;

- altă activitate economică, comercială şi servicii neinterzise de legislaţia în

vigoare.

În toţi anii de cînd există (iar peste cîţiva ani combinatul va împlini 80 de ani),

„Tutun-CTC” S.A. s-a deprins să se descurce cu propriile forţe, fără a nădăjdui

„ajutor de urgenţă” de la cineva. Deşi ultimii zece ani nu au fost nicidecum fără

griji.

Ca orice întreprindere modernă, combinatul are nevoie în fiecare an de investiţii

în noi tehnologii, în linii de producţie, în materie primă şi materiale. În anul 1999

au investit în renovarea întreprinderii 47 mln. lei, iar în anul 2000 – 22 mln. lei. În

1

doi ani a sporit volumul defalcărilor la buget de la 78 mln. la 180 mln. lei.

Combinatul nu a pompat niciodată bani de la buge, ci dimpotrivă, a vărsat la buget,

neoferindu-i-se nici credite preferenţiale, nici vacanţe fiscale – nimic.

Precum consideră fostul director general Petru Poian, un lucru cu care nu se

poate de împăcat îl constituie devierile în politica fiscală, potrivit căreia

întreprinderile autohtone sînt puse în condiţii fiscale inegale cu partenerii străini

care activează pe piaţa moldovenească. „Tutun-CTC” S.A., de exemplu, achită un

impozit de 33 la sută, iar concurenţii străini ai combinatului, care importă ţigări în

ţara noastră, plătesc un impozit de doar 8 la sută.

La „Tutun-CTC” se produc anual circa 9,5 mlrd. de ţigări. În fiecare minut de

pe conveier ies ître 2,5 mii şi 5 mii de ţigări. Toată producţia fabricată se

comercializează.

Piaţa internă consumă în jur de 4 mlrd. de ţigări. Restul ţigărilor sînt livrate prin

intermediul reţelei de distribuţie, pe pieţele din străinătatea apropiată şi cea

îndepărtată. Combinatul şi-a deschis filiale comerciale la Moscova, Kiev, Odesa,

Bucureşti. Se negociază contracte cu o serie de state africane, printre care Guinea,

Iordania; cu Chile, Italia şi cu alte ţări. Întreprinderea exportă şi materii prime în

Rusia, Belarus, Ucraina. Este livrat tutun şi marilor companii internaţionale de

ţigări BAT şi Diamond.

Aproapetrei ani în urmă aici se produceau pînă la 18 mărci de ţigări. În prezent

există deja 33 de denumiri. În luna mai a anului 2000 „Tutun-CTC” S.A. a început

activitatea comună cu compania franceză Seila, care fabrică ţigări Rozale şi

Brooklzn. Întreprinderea funcţionează pe baza utilajului şi tehnologiei franceze,

folosindu-se în amestec şi tutun francez. Potrivit înţelegerii, în republică vor

rămîne pînă la 10% din aceste ţigări, restul vor fi comercializate în ţările CSI şi în

străinătatea apropiată. Volumul acestei producţii va fi sporit pînă la 3 mlrd. de

ţigări. În prezent se negociază intens cu cîteva companii străine pentru deschiderea

încă a unor întreprinderi mixte.

Pentru fabricarea ţigărilor se foloseşte atît tutun autohton, drept bază, cît şi

ingrediente străine. Combinatul importă tutun din Zimbabwe, Grecia, Bulgaria,

2

India şi din alte ţări unde se cultivă soiuri de tutun aromate speciale. Pentru

aromatizarea tutunului se aplică extracte naturale de fructe.

La fabrica de fermentare a tutunului care aparţine combinatului se furnizează

pînă la 8 mii tone de tutun pe an. Pentru a obţine ţigări aromate de calitate, se

foloseşte un amestec din 12-14 soiuri de tutun. Tutunul autohton se cultivă, de

asemenea, şi pe propriile plantaţii de tutun. La Glodeni şi la Gura Galbenei sînt

amplasate complexe de tutun care aparţin întreprinderii. Nu s-a renunţat aici nici la

livrările tradiţionale de tutun de către gospodăriile din nordul şi din centrul

republicii, creditate de întreprindere.

Structurile de conducere ale societăţii sînt:

- adunarea generală a acţionarilor;

- consiliul societăţii;

- organul executiv – Direcţia Generală;

- Comisia de cenzori.

Structura Direcţiei Executive a S.A. ”Tutun-CTC” este următoarea: (Schema

nr.1).

3

. Organizarea contabilităţii la întreprindere

Deoarece societatea Tutun-CTC este o întreprindere mare, ea dispune de un

compartiment complex al contabilităţii, unde lucrează 28 de contabili.

Contabilitatea este o parte integrantă a secţiei economice, care se supune

directorului economic şi este formată din:

1. secţia finanţe

2. secţia evidenţă contabilă şi gestiune.

Secţia finanţe se ocupă cu fluxurile financiare ale întreprinderii:

- calculeată şi plăţteşte impozitele:

pe imobil

funciar

pe amenajarea teritoriului

pe simbolica locală etc.

- face toate decontările prin bancă;

- duce evidenţa şi ţine informaţia asupra nivelului necesar de credite;

- urmăreşte plata creditelor;

- urmăreşte calculul şi plata dobînzilor la credite.

Şeful secţiei are dreptul la semnătură la bancă.

A doua secţie este mai mare şi are un volum mai extins de muncă şi are ca scop:

a. controlul oportun asupra integrităţii patrimoniului întreprinderii.

b. furnizarea informaţiei privind patrimoniul întreprinderii, atît utilizatorilor

externi, cît şi celor interni;

c. calculul costului de producţie;

d. întocmirea şi prezentarea la timp a dărilor de seamă pentru toate tipurile de

utilizatori;

e. evidenţa sintetică şi analitică a tuturor activelor şi pasivelor, precum şi

furnizarea acestor date pentru luarea deciziilor.

Organizarea acestei secţii este formată pe două nivele funcţionale:

4

Primul nivel este format din secţii contabile la fiecare subdiviziune sau secţie de

producţie sau deservire a producerii şi include, de regulă, 5-6 contabili, din care

unul sau doi sunt magazineri, restul se ocupă de calculul salariului, costului de

producţiei şi serviciilor prestate, evidenţa cheltuielilor efectuate pe fiecare secţie.

Două subdiviziuni mari, aşa ca Fabrica de ţigarete şi fabrica de fermentare au

un aparat mai mare, de exemplu, la Fabrica de ţigarete sunt secţii aparte pentru:

- calculul costului de producţie;

- evidenţa operativă a mărfurilor la fabrică;

- calculul salariului muncitorilor;

- evidenţa operativă a materiei prime şi materialelor auxiliare.

Fiecare schimb are magazinerul său care prezintă la sfîrşitul schimbului un

raport.

Al doilea nivel este organizat în complexul administrativ. Aici sunt generalizate

datele pe tot Combinatul de tutun, filiale şi magazine, pe fiecare compartiment în

parte a contabilităţii şi este format din:

1. Secţia aprovizionare – materiale. Această secţie generalizează toată

informaţia privind intrarea materialelor, consumul lor. Şeful acestei secţii are în

subordine toţi magazinerii de la întreprindere, ce organizează inventarieirea asupra

materialelor.

Deasemenea, această secţie se mai ocupă şi cu evidenţa serviciilor prestate

întreprinderii şi este formată din următoarele subsecţii:

secţia serviciilor primite;

secţia aprovizionare cu tutun;

secţia materialelor auxiliare şi obiecte de inventare;

secţia lucrul cu filialele – aici se duce evidenţa datoriilor comerciale şi

împrumuturilor acordate.

2. Secţia de calcul. Ea are scopul de ducere a evidenţei şi calculului salariului şi

compensaţiilor de naştere şi incapacitate temporară de muncă. Datorită sistemului

automatizat ea primeşte de la toate secţiile informaţia privind timpul lucrat şi

sarcina de lucru îndeplinită. Aici se mai întocmeşte raportul BASS-4.

5

3. Secţia desfacere – se ocupă cu evidenţa operaţiilor privind comercializarea

mărfurilor şi este formată din Depozitul Central de mărfuri şi compartimentul

evidenţă sintetică la magazine.

Acest compartiment eliberează factura TVA şi cea de expediţie. În primul rînd,

ea controlează dacă banii pentru marfă au sosit la contul de decontare, şi numai

apoi eliberează marfa, primeşte marfa şi verifică autenticitatea şi coincidenţa

datelor reale.

- duce evidenţa aprovizionărilor cu mărfuri a magazinelor proprii şi cu dealerii

oficiali;

- duce evidenţa vînzărilor de mărfuri la magazine pe baza rapoartelor lunare

ale vînzătorilor sau şefilor de magazine.

- Duce evidenţa TVA şi accize de plătit, şi pe fiecare din acest impozit este

delegat un contabil aparte pentru că volumul acestor impozite este foarte mare.

Aceste persoane generalizează informaţia privind TVA încasat şi plătit, fac

declaraţii privind aceste impozite.

4. Un compartiment aparte este destinat mijloacelor fixe, care se ocupă cu:

a. calculul uzurii şi determinarea termenului de uzură;

b. calculul valorii de intrare a mijloacelor fixe la întreprindere;

c. calculul reevaluărilor din reparaţii.

La întreprindere este organizat un depozit pentru mijloace fixe, care este supus

acestui compartiment. Aici se generalizează toată informaţia furnizată de secţia

mecanică, secţia reparaţii capitale şi alte secţii ce se ocupă cu producerea şi

reparaţia mijloacelor fixe.

5. Casa – este o subdiviziune aparte, care se ocupă cu evidenţa operativă a

mijloacelor băneşti, răspunzător de integritatea acestor mijloace o casierul-şef. El

îndeplineşte registrele de casă şi le introduce în sistemul informaţional contabil.

6. Sunt unele compartimente ce duc evidenţa pe o gamă largă de conturi, mai

ales se duce evidenţa la filiale, evidenţa altor cheltuieli operaţionale şi

administrative, se ocupă cu calculul dividendelor şi altor plăţi.

6

Compartimentele enumerate mai sus coordonează între ele şi sunt gestionate de

contabilul-şef ce are în supunerea sa doi vice-contabili şefi.

Biroul contabilului-şef are următoarele sarcini:

planificarea lucrului contabilităţii;

delegarea sarcinilor fiecărui contabil în parte;

alcătuirea schemei circuitului documentelor;

indică termenii de prezentare a raportului de lucru al fiecărui contabil;

întocmirea bilanţului contabil;

declaraţia privind impozitul pe venit din activitatea de antreprenoriat.

Aprovizionarea contabilităţii cu toate cele necesare este efectuată prin secţia

administrativ-gospodărească, care prin ordinul scris al contabilului-şef eliberează

toate cele necesare desfăşurării normale a lucrului, inclusiv sunt eliberate

documente de strictă evidenţă de către şefa secţiei, „evidenţa materialelor” prin

completarea registrului de evidenţă a documentelor de strictă evidenţă.

Toate aceste subdiviziuni sunt conectate la un sistem integru, automatizat al

evidenţei contabile, şi deci evidenţa dintre aceste compartimente este evidentă şi

operativă.

Contabilul care îşi execută numai funcţiile sale delelgate nu trebuie să le ţină în

minte pe toate, el trebuie numai să ştie cum să lucreze cu computerul ca să ajungă

la datele care îl interesează.

Foarte des, mai ales la sfîrşitul lunii decurg controluri încrucişate între contabili

în privinţa aceloraşi sume în diferite compartimente ale contabilităţii.

Toate rapoartele contabile către contabilul-şef sunt prezentate pe data de 10 a

lunii următoare lunii gestionare.

Iar magazinierii şi alţi contabili prezintă rapoartele sale în fiecare săptămînă -

luni sau marţi.

7

Automatizarea sistemului de informaţie contabilă

Societatea „Tutun-CTC” dispune de o gamă largă de mijloace tehnice pentru

prelucrarea informaţiei de evidenţă. Aproape tot procesul actului contabil este

automatizat, fiecare loc de muncă a contabililor şi magazinierilor – de asemenea,

mai ales sunt utilizate computere de tip Pentium Intel III cu caracteristicile 800

MHz/128/20Gb şi programe ofice şi alte avantaje, fiecare loc de muncă este dotat

cu printer matricial al firmei OKI.

Toate computerele sunt incluse într-o reţea unică care apoi se fragmentează pe

microreţele. De exemplu, reţeaua fabricii de ţigarete.

Microreţelele sunt unite printr-un cablu optic cu un volum mare de transmitere

a informaţiei – 100 MB, unite la un server cu capapcitate mare a discului fix şi a

memoriei operative, existînd şi o imprimantă comună foarte performantă – Epson

3678.

De deservirea acestei reţele se ocupă secţia informatică, care mai are şi sarcina

de a furniza noi programe pentru sistemul contabil existent, ea răspunde de

securitatea datelor şi deservirea tehnică a maşinilor de calcul.

În ceea ce priveşte însuşi programul folosit de evidenţa contabilă, acesta este un

program elaborat de colaboratorii secţiei de informatică, se numeşte „Cabucino” şi

este elaborat pe baza sistemului de prelucrare a datelor FoxPro 2.6, asemănîndu-se

întrucîtva cu sistemul „Book-keeper”. El este foarte performant din punct de

vedere a prelucrării masive a informaţiei, el este flexibil la introducerea noilori

tipuri de registre şi alte rapoarte.

Contabilii introduc numai datele din documentele primare, apoi sistemul

automatizat prelucrează informaţia pînă la registre pe fiecare cont sintetic şi

analitic, pe acte de verificare, registre de casă şi bancă pînă la bilanţul contabil şi

anexele lui, cît şi la declaraţii fiscale.

La sfîrşitul zilei datele din sistem sunt compilate şi se înscriu pe discul fix. În

ceea ce priveşte secutitatea – fiecare contabil are codul lui şi poate intra numai la

conturile care el le gestionează, neavînd posibilitatea de a se conecta la alte conturi. 8

Este numai administratorul de reţea care poate să pătrundă în toată baza de date şi

se poate determina cine, unde şi cum a făcut modificările corespunzătoare.

La secţia de finanţe se mai foloseşte şi programul 1C, care este un program de

scriere a documentelor primare bancare, aşa cum sînt dispoziţia de plată, dispoziţia

de plată trezoreală şi altele, se mai duce evidenţa creditelor, se calculă sumele

dobînzilor. Totodată se foloseşte şi reţeaua Internet. Prin sistemul Bancă-Client se

transmit spre plată dispoziţiile de plată semnate cu semnătura electronică, formată

dintr-un cod de cifre cunoscut de şeful secţiei şi de director.

9

Contabilitatea activelor nemateriale

Active nemateriale - active care nu îmbrăca forma materială, controlate de

întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitatea de producţie, comercială

şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative sau destinate predării în

folosinţă (chiriei) persoanelor juridice şi fizice.

Activele nemateriale la SA “Tutun-CTC”cuprind:

a) cheltuielile de constituire

b) programe informatice ca “Cabuci”

c) brevetele pentru noi tipuri de ţigări

d) emblemele comerciale şi mărcile de deservire

e) licenţele la prelucrare tutunului, producerea ţigărilor

f) Ştrih Cod

Nu se consideră active nemateriale:

a) licenţele, procurate pe o perioadă de pînă la un an, şi programele informatice,

elaborate de întreprindere în decursul unei perioade, copiate pentru vânzare în

decursul a mai multe perioade şi contabilizate în componenţa produselor în

conformitate cu cerinţele S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale";

b) Brevetele, emblemele comerciale şi alte active nemateriale incluse în

componenţa proprietăţii investiţionale în conformitate cu S.N.C. 25 "Contabilitatea

investiţiilor".

Constatarea activelor nemateriale

Activul nematerial se constată ca activ (se contabilizează) în cazul in care:

a) cînd exista o certitudine întemeiată că întreprinderea va obţine avantaj

economic (profit) ca urmare a utilizării activului;

b) cînd valoarea activului poate fi estimată cu un grad înalt de certitudine.

Avantajul economic, care urmează a fi obţinut în viitor, poate fi exprimat sub

forma de micşorare a descreşterii profitului. De exemplu, utilizarea proprietăţii

intelectuale poate să reducă cheltuielile de producţie sau să majoreze venitul viitor.

Activele nemateriale constatate se estimează la valoarea de intrare care este

egală în cazul cumpărării - cu valoarea de cumpărare plus impozitele, taxele 10

nerecuperabile prevăzute de legislaţie, cheltuielile directe privind dobândirea

drepturilor patrimoniale la activele nemateriale şi pregătirea acestora pentru

utilizarea conform destinaţiei, protecţia juridică a activelor în vigoare, achitarea

serviciilor de evaluare a activelor nemateriale procurate. Rabaturile comerciale şi

scontul (înlesnirile) în acest caz se scad din valoarea de cumpărare a activelor .

Pentru evidenţa activelor nemateriale se utilizează contul 111 “Active

nemateriale”. Este un cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă valoarea de

intrare sau valoarea reevaluartă a activelor nemateriale procurate de la terţi şi

create de întreprindere, în credit se reflectă valoarea de bilanţ a activelor

nemateriale ieşite şi casarea amortizării calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui

cont este debitor şi reprezintă valoarea activelor nemateriale la finele perioadei de

gestiune. La SA “Tutun-CTC” are următoarile subconturi:

1111”Cheltuielile de constituire”

1116” Programe informatice ”

1113” Brevetele”

1114 “Emblemele comerciale”

1115” Licenţe “

1117 “Ştrih Cod”

Evidenţa analitică a activelor nemateriale se ţine pe tipurile acestora.

Intrarea activelor nemateriale la SA „Tutun-CTC” are loc numai prin

intermediul contului 112”Active nemateriale în curs de execuţie” în care

preliminar sunt adunate toate cheltuielile şi consumurile privind punerea lor în

funcţiune ca document pentru primar poate fi documente care atestă proprietate

supra activelor nemateriale eliberate de Agenţia Naţianală a Prorietăţii Intelectuale

sau procese verbale de executarea lucrărilor De exemplu în baza procesului verbal

N1234 din 1,12,99 a fost dată în folosinţă marca comercială „ Doina” N0391

atestate de brevet internaţional în valoare de 2541,00 lei sau făcut următoarile

formule contabile:

Debit 1114 “Brevete” 2541,00 lei

Credit 112”Active nemateriale în curs de execuţie brevete” 2541,00 lei

11

Ieşirea activelor nematerile are loc prin intermediului amortizării lor totale, de

exemplul pe parcursul lunii decembrie au fost amortizată complect Cheltuielile de

constituire în valoare de 2587,00lei

Casarea amortizării calculate a activelor nemateriale ieşite

Debit 113 “Amortizarea activelor nemateriale” 2587,00 lei

Credit 1111 “Cheltuielile de constituire” 2587,00 lei

Calcularea amortizării activelor nemateriale

Metoda de calculare a amortizării activelor nemateriale, aplicată de

întreprindere trebuie să reflecte schema de obţinere a avantajului economic

(profitului) din acestea active. Există diferite metode de calculare a amortizării

activelor nemateriale: liniară (uniformă), soldului degresiv, în raport cu cantitatea

de unităţi de produse fabricate (volumul de servicii).

Metoda liniară utilizată la SA “Tutun –CTC” prevede calcularea sumelor de

amortizare constatate pe toată durata de exploatare utilă a activului.

Amortizarea calculată prin aplicarea metodei soldului degresiv, treptat se

diminuează in decursul perioadei de exploatare utila, iar în cazul calculării

amortizării în raport cu cantitatea unităţilor de produse fabricate (volumul de

servicii) mărimea acesteia depinde de volumul unităţilor de produse fabricate

(volumul de servicii). Modul de consum al calităţilor utile ale activului nematerial

determina alegerea unei sau altei metode de calculare a amortizării. Metoda aleasă

se aplică consecutiv de la o perioadă de gestiune la alta, dacă nu se aşteaptă

modificări în schema de obţinere a avantajului economic (profitului). Dacă

întreprinderea nu poate să determine exact schema (modelul, graficul) de cheltuire

a % calităţilor de consum ale activului nematerial, aceasta utilizează metoda liniară

(uniformă) de calculare a amortizării.

Amortizarea calculată în cursul perioadei de gestiune se constată ca consumuri

sau cheltuieli în funcţie de destinaţia utilizării activelor nemateriale

corespunzătoare.

12

Pentru reflectarea amortizării activelor nemateriale este destinat contul 113

“Amortizarea activelor nemateriale”. Contul dat este un cont de pasiv. În creditul

acestui cont se reflectă calcularea amortizării activelor nemateriale pe parcursul

duratei de funcţionare utilă a acestora, iar în debit- casarea amortizării acumulate

aferentă activelor nemateriale ieşite. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă

suma amortizării acumulate privind activele nemateriale la finele perioadei de

gestiune. El are aceleaş subconturi ca şi la 111”Active nemateriale ” contul

Evidenţa analitică a amortizării activelor nemateriale se ţine pe fiecare activ

nematerial şi pe tipuri uzura este calculată prin intermediul registrului de calcul al

amomortizări care este automatizat şi permite furnizarea a un şir de indicatori ca

- Valoarea de intrare

- Uzura acumulată

- Amortizarea lunară

- Valoare de biulanţ

- Metoda de calcul a uzurii etc.

Calcularea amortizării activelor nemateriale se face în funcţie de destinaţa

utilizării acestora de exemplul amortizarea Strih Codului pe luna decembrie care

se include în consumuri indirecte conform registrului de calcul al amomortizări se

fac următoarile formule contabile :

Debit 813 “Consumuri indirecte de producţie” 76,70lei

Credit 1137 “Strih Cod” 76,70 lei

Astfel adunate amartizare activilor nemateriale se înscrie în rîndul 130 al

Bilanţului contabil

O altă cadegorie de active nemateriale sunt activile nemateriale în curs de

execuţie care sunt activele nemateriale care nu sunt puse în funcţiune dar aparţin

întreprinserii sau cheltuieli şi consumurile afernte constituirii lor pentru evedenţa

lor este distinat contul 112 “Active nemateriale curs de execuţie”. Este un cont de

activ, în debitul acestui cont se reflectă valoarea consumurilor şi cheltuielilor

pentru creare de întreprindere activelor nemateriale sau valoarea de procurare a lor

pînă la punere în fucţiune, în credit se reflectă valoarea de bilanţ a activelor

13

nemateriale puse în funcţiune calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui cont

este debitor şi reprezintă valoarea activelor nemateriale în curs de execuţe la finele

perioadei de gestiune. La Tutun – CTC are următoarile subconturii

112.7 “Alte active nematertiale în curs de execuţie “

1123 “ Brevete în curs de execuţie “

1125 “ Licenţe în curs de execuţie “

Evidenţa analitică activelor nemateriale în curs de execuţie se ţine pe fiecare

grup de active nemateriale. Documente primare prin intermediul cărora are loc

însrierea consumurilor şi cheltuielilor pentru creare de întreprindere activelor

nemateriale sau procurare a lor sunt Contract de muncă, care este închiat între

administraţie şi inventator de la secţia de elaborare tipurilor noi de producţie pentru

elaborare unui nou brevet unde sunt înscrise sumiele salariilor şi altor plăţi sau

calculaţiile de plan , sau însăşi Licenţile ,Autorizaţii etc.

Pe baza contractului de muncă Nr1361 din 17.11.99 a fost calculat salariul şi

CAS

domnului inginer Roşior Petru pe baza acestui document lunar se fac

următoarile formule contabile.

Debit 1123 “ Brevete în curs de execuţie “ 2096 lei

Credit 53145521 “Roşiorul Petru” 1600 lei

Credit 533 1“Datorii faţă de Fondul Social” 496 lei

La finele anul periodei de gestiune informaţia din conturilel date serveşte

casursă de informaţie pentru Anexa 1.1 al Bilanţului contabil

Metoda de calcul a uzurii etc.

Calcularea amortizării activelor nemateriale se face în funcţie de destinaţa

utilizării acestora de exemplul amortizarea Strih Codului pe luna decembrie care

se include în consumuri indirecte conform registrului de calcul al amomortizări se

fac următoarile formule contabile :

Debit 813 “Consumuri indirecte de producţie” 76,70lei

Credit 1137 “Strih Cod” 76,70 lei

14

Astfel adunate amartizare activilor nemateriale se înscrie în rîndul 130 al

Bilanţului contabil

O altă cadegorie de active nemateriale sunt activile nemateriale în curs de

execuţie care sunt activele nemateriale care nu sunt puse în funcţiune dar aparţin

întreprinserii sau cheltuieli şi consumurile afernte constituirii lor pentru evedenţa

lor este distinat contul 112 “Active nemateriale curs de execuţie”. Este un cont de

activ, în debitul acestui cont se reflectă valoarea consumurilor şi cheltuielilor

pentru creare de întreprindere activelor nemateriale sau valoarea de procurare a lor

pînă la punere în fucţiune, în credit se reflectă valoarea de bilanţ a activelor

nemateriale puse în funcţiune calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui cont

este debitor şi reprezintă valoarea activelor nemateriale în curs de execuţe la finele

perioadei de gestiune. La Tutun – CTC are următoarile subconturii

112.7 “Alte active nematertiale în curs de execuţie “

1123 “ Brevete în curs de execuţie “

1125 “ Licenţe în curs de execuţie “

Evidenţa analitică activelor nemateriale în curs de execuţie se ţine pe fiecare

grup de active nemateriale. Documente primare prin intermediul cărora are loc

înscrierea consumurilor şi cheltuielilor pentru creare de întreprindere activelor

nemateriale sau procurare a lor sunt Contract de muncă, care este închiat între

administraţie şi inventator de la secţia de elaborare tipurilor noi de producţie pentru

elaborare unui nou brevet unde sunt înscrise sumiele salariilor şi altor plăţi sau

calculaţiile de plan , sau însăşi Licenţile ,Autorizaţii etc.

Pe baza contractului de muncă Nr1361 din 17.11.99 a fost calculat salariul şi

CAS

domnului inginer Roşior pe baza acestui document lunar se fac următoarile

formule contabile.

Debit 1123 “ Brevete în curs de execuţie “ 2096 lei

Credit 53145521 “Roşiorul Petru” 1600 lei

Credit 533 1“Datorii faţă de Fondul Social” 496 lei

15

La finele anul periodei de gestiune informaţia din conturilel date serveşte

casursă de informaţie pentru Anexa 1.1 al Bilanţului contabil

16

Contabilitatea activelor materiale pe termen lung

Mijloacele fixe sunt active materiale a căror valoarea unitară depăşeşte plafonul

stabilit de legislaţie, planificate spre utilizare pe o perioadă mai mare de un an în

activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, executarea lucrprilor şi

prestarea serviciilor sau destinate pentru predarea în arendă sau utilizarea în

scopuri administrative.

Întreprinderea „Tutun-CTC” este o întreprindere mare şi deci, dispune de o

vastă nomenclatură, de mijloace fixe ce se împart în două grupe:

1. Mijloace fixe ce necesită montaj.

2. Mijloace fixe ce nu necesită montaj.

Pentru evidenţa mijloacelor fixe este destinat contul 123 „Mijloace fixe” care

este un cont de activ. În debit se reflectă valoarea de intrare a mijloacelor fixe date

în folosinţă, iar în credit – valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe ieşite. Soldul este

debitor şi arată valoarea de intrare la o anumită dată şi se reflectă în capitolul I al

bilanţului contabil.

- Din grupa mijloacelor fixe care se află la această întreprindere fac parte

următoarele subgrupe:

123.1 „Clădiri”.

123.2 „Construcţii speciale”.

123.3 „Maşini, utilaje şi instaşaţii de transmisie”.

123.7 „Alte mijoace fixe”.

123.8 „Mijloace fixe arendate pe termen lung”.

Evidenţa analitică se face pe fiecare tip de mijloc fix şi în acelaşi timp fiecare

mijloc fix are un cod nomenclator care este pus în toate documentele primare prin

intermediul fişei de inventariere.

La întreprindere cu aprovizionarea se ocupă secţia de aprovizionare care are ca

scop:

- găsirea de agenţi economici ce pot livra mijloace fixe.

- încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a mijloacelor fixe.

17

- aprovozionarea cu mijloace fixe de la furnizori locali.

Mijloacele fixe la intrare se reflectă la valoarea de intrare care cuprinde:

a. valoarea de cumpărare a mijloacelor fixe.

b. Cheltuieli de transport-aprovizionare.

c. Cheltuieli indirecte de producţie.

Costul mijloacelor fixe cuprinde cheltuieli de achiziţionare, cheltuieli pentru

prelucrare şi alte cheltuieli aferente aducerii la locul pastrării şi în stare de utilitate.

Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul probabil de vînzare a mijloacelor fixe

aferente activităţii economice ordinare.

Documentele primare privind intrările de mijloace fixe sunt:

1. Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe în care se arată:

Data intrării.

Termenul de utilizare.

Caracteristica tehnică a obiectului.

Acest document se întocmeşte de către o comisie numită de conducătorul

întreprinderii, în momentul predării în folosinţă a mijlocului fix.

Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe este semnat de membrii

comisiei şi apoi se predă în contabilitate unde se ţine evidenţa analitică şi sintetică

a mijloacelor fixe.

2. Evidenţa analitică se organizează în fişa de inventariere care se deschide

pentru fiecare obiect sau grupe de obiecte omogene, numai în cazurile cînd

mijloacele fixe au intrat în aceeaşi zi, au aceeaşi valoare şi destinaţie.

În fişa de inventar se înregistrează datele din procesul de primire-predare,

precum şi termenul de utilizare, rata uzurii, locul utilizării mijlocului fix.

3. Factura TVA şi factura de expediţie – ele însoţesc orice livrare ce are loc

între doi agenţi economici. Factura de expediţie atestă trecerea dreptului de

proprietate de la furnizor la cumpărător, iar factura TVA serveşte drept bază pentru

a trece în cont la cumpărător a TVA şi înscrierea acestor procurări în registrul de

evidenţă a procurărilor.

18

4. În unele cazuri cînd mijloacele fixe sunt procurate în numerar de la persoane

fizice atunci este întocmit Actul de achiziţie, care este un document de strictă

evidenţă şi este întocmit în două exemplare, de asemenea, serveşte ca bază de

calcul a 5 % reţinut la sursă ce trebuie plătit în bugetul de stat.

5. Orice intrare la depozit sau la întreprindere e întocmită prin „Dispoziţie de

înregistrare la intrări” – ce este un document ce atestă intrarea în depozit a

mijloacelor fixe procurate sau a acelor produse la întreprindere.

Intrările la întreprindere se fac prin următoarele căi:

A) Procurarea de la întreprinderile locale cu achitarea prealabilă sau

posterioară, documentele ce precizează această procurare este factura (F-345) care

este eliberată de furnizor unde este indicat preţul, cantitatea, contul de decontare

unde trebuie transferate mijloacele băneşti pentru procurarea mijloacelor fixe. Vom

examina un exemplu concret:

Ex: Firma Data „Comp” a eliberat factura Tutun-CTC A6459939 şi factura

TVA A61459939. S-au efectuat urmatoarele înregistrări contabile:

Dt 123.3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie” – 8000 lei.

Dt 534.2 „Datorii privind TVA” – 1600 lei.

Ct 521.1 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale achitate în ţară”.

– 9600 lei

B) Mijloacele fixe primite de la fondatori sub formă de aport în capitalul

statutar al întreprinderii se determină la valoarea coordonată de conducerea

întraprinderii.

Sub formă de aporturi ale fondurilor aduse la capitalul statutar pot intra atît

mijloace fixe noi, cît şi cele parţial uzate. La „Tutun-CTC” au intrat numai

mijloace fixe noi. Să analizăm un exemplu concret:

Ex: La întreprindere a intrat un generator de încălzit prin factura de expediţie

Nr. 441311 şi s-au făcut următoarele înregistrări contabile:

1. Dt 121.2 „Utilaj destinat instalării” – 12000 lei.

Ct 313 „Capital nevărsat” – 12000 lei.

2. Dt 123.3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie” – 12000 lei

19

Ct 121.2 „Utilaj destinat instalării”. 12000 lei

C) Obiectele primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli de montaj şi

instalare se iau la evidenţă nemijlocit în contul mijloacelor fixe:

Ex: Întreprinderii „Tutun-CTC” i s-a donat un computator cu valoare venală de

57080 lei, cheltuielile de transport au fost achitate în numerar în sumă de 2391 lei,

se vor înregistra urmîtoarele operaţiuni contabile:

1. Dt 123 „Mijloace fixe” – 57080 lei.

Ct 622 „Venituri din activitatea financiară” – 57080 lei.

2. Dt 123 „Mijloace fixe” – 2391 lei

Ct 53216045 „Datorii faţă de persoane privind alte operaţiuni”. – 2391lei

D) În rezultatul inventarierii:

Plusurile de mijloace fixe stabilite cu ocazia inventarierii se trec la majorarea

veniturilor din activitatea de investiţie.

Ex: La întreprinderea „Tutun-CTC” după efectuarea inventarierii a fost depistat

un cîntar electronic în sumă de 3867,27 lei.

Dt 123 „Mijloace fixe” – 3867,27 lei.

Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” – 3867,27 lei.

Operaţiile legate de intrarea mijloacelor fixe se reflectă în registre sau

maşinograme a căror formă sau structură se stabileşte de către întreprindere.

În procesul expluatării mijloacelor fixe treptat se uzează. Uzura se calculează în

dependenţă de:

- mărimea valorii uzurabile

- durata de utilizare.

Valoarea uzurabilă reprezintă diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea

probabilă rămasă a mijloacelor fixe. Valoarea probabilă rămasă se stabileşte pe

fiecare pe fiecare întreprindere pentru fiecare obiect şi reprezintă valoarea

materială sau alte bunuri care urmează să fie obţinute după expluatarea termenului

de utilizare a mijlocului fix.

Uzura se calculează pentru toate tipurile de mijloace fixe aflate în gestiunea

întreprinderii.

20

Calcularea uzurii mijloacelor fixe se efectuează separat cu scopul:

1. Contabilităţii financiare – pentru fiecare obiect, grup de obiecte omogene

conform metodei prevăzute de SNC 16.

2. Contabilităţii fiscale - pe categorii de mijloace fixe, în baza normelor de

rezervă stabilită de Codul Fiscal.

La societatea „Tutun-CTC” se foloseşte metoda uzurii liniare pentru calculul

uzurii.

În conformitate cu această metodă valoarea uzurabilă a obiectului va fi

decontată uniform pe parcursul duratei de funcţionare utilă. Suma uzurii nu

depinde de intensitatea utilizării activului şi se determină prin raportul valorii

uzurabile către numărul anilor ale duratei de funcţionare utilă. Norma uzurii va fi

egală cu raportul dintre 100 şi numărul de ani ai duratei de funcţionare utilă.

La întreprinderea dată uzura se calculează în computator introducînd datele

necesare calculului uzurii.

Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe se ţine pe fiecare obiect în parte.

Pentru evidenţa sintetică a uzurii e destinat contul de pasiv 124 „Uzura

mijloacelor fixe”. În credit se reflectă calculul uzurii, iar în debit – casarea ei.

Soldul este creditor şi reprezintă suma uzurii calculate a mijloacelor fixe existente

la întreprindere la finele perioadei de gestiune.

Ex: La întreprinderea „Tutun-CTC” în anul 2001 s-a calculat uzura clădirii

mecanice în sumă de 2887,22 lei.

Dt 8131 „Uzura şi cheltuieli privind repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe

utilizate la producţie” – 2887,22 lei.

Ct 1241 „Uzura clădirilor” – 2887,22 lei.

La întreprinderea dată se efectuează reparaţia curentă, medie şi capitală a

mijloacelor fixe.

În reparaţia curentă se include vopsirea pereţilor, punerea sticlelor etc.

În reparaţia capitală intră schimbarea ferestrelor, reparaţia clădirii.

Reparaţia se efectuează în secţia de reparaţie a întreprinderii. La terminarea

reparaţiei se întocmeşte Actul de Dare în exploataţie.

21

Întocmirea formulelor contabile depinde de cheltuielile care au fost efectuate la

reparaţia mijloacelor fixe şi pot fi efectuate următoarele cheltuieli, consumuri

indirecte de producţie, consumuri directe de producţie etc.

Ex: La întreprinderea „Tutun-CTC” s-a făcut reparaţia curentă a clădirii în sumă

de 8878,42 lei.

Dt 713.1 „Cheltuieli privind uzura, repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe cu

destinaţie generală” – 8878,42 lei.

Ct 211.1 „Materii prime şi materiale de bază” 8878,42 lei.

Ieşirea mijloacelor fixe poate avea loc în rezultatul:

1. Lichidarea în urma uzurii depline.

2. Vînzării altor persoane juridice.

3. Transferării gratuite.

Documentele ce atestă ieşirea şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de

inventar la rubrica “ieşiri” şi dau dreptul la efectuarea operaţiilor de creditare a

contului 123, sunt următoarele:

a. Proces verbal de casare a mijoacelor fixe care se mai numeşte şi act de

casare a mijloacelor fixe, în care se arată casării valorii bunurilor, valoarea de

intrare, suma uzurii acumulate, valoarea normativă, valoarea bunurilor materiale

obţinute din lichidare.

Procesul verbal se întocmeşte de o comisie numită prin ordinul conducătorului

şi se transmite la contabilitate. Comisia semnează acest proces dacă este de acord

cu lichidarea mijlocului fix în urma uzurii. Acest document se întocmeşte numai în

cazul cînd mijlocul fix iese prin uzură.

b. Proces verbal de lichidare a mijloacelor fixe, aici sunt reflectate aceleaşi date

ca şi în celelalte documente, însă se foloseşte la vinderea mijlocului fix.

c. Alt document utilizat la întreprindere ce atestă ieşirea mijloacelor fixe este

bonul de comandă. El este utilizat pentru eliberarea mijloacelor fixe în alte scopuri

decît cele reflectate mai sus.

Ex: Prin intermediul bonului de comandă Nr. 389 a fost eliberat un cîntar în

valoare de 4269,21 lei.

22

1. Decontarea uzurii calculate a utilajului ieşit:

Dt 124 “Uzura mijloacelor fixe” – 4269,21 lei

Ct 123 “Mijloace fixe” – 4269,21 lei.

2. Înregistrarea cheltuielilor:

Dt 721 “Cheltuieli din activitatea de investiţii” – 80,50 lei.

Ct 123 “Mijloace fixe” – 80,50 lei.

3. Înregistrarea materialelor la intrări:

Dt 211 “Materiale” – 1 leu.

Ct 123 “Mijloace fixe” – 1 leu.

Ex: Întreprinderea “Tutun-CTC” a vîndut o casă de locuit în valoare de

32831,38 lei.

1. Casarea uzurii şi valorii de bilanţ

Dt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii” – 32831,38 lei.

Dt 124 “Mijloace fixe” – 3021,07 lei.

Ct 123 “Mijloace fixe” – 35852,45 lei.

2. Înregistrarea materialelor la intrări

Dt 211 “Materiale” – 2620 lei.

Ct 123 “Mijloace fixe” – 980 lei.

Ct 621 “Venituri din activitatea de investiţii” – 1640 lei.

La sfîrşitul anului inventarierea şi rezultatele inventarierii sunt expuse într-un

act verbal.

Ex: La întreprindere în timpul inventarierii s-au depistat lipsuri de conteiner în

valoare de 3189 lei, este stabilită persoana vinovată care va plăti paguba.

1. Dt 227.4 “Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale” –

3826,80 lei.

Ct 621 “Venituri din activitatea de investiţii” – 3189 lei.

Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” – 637, 80 lei.

2. Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale” – 3189 lei.

Ct 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – 3189 lei.

23

Dt 227.4 “Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale” –

3826, 80 lei.

Ct 241 “Casa” – 3826,80 lei.

Ex: La întreprindere s-au depistat lipsuri de maşină de şlefuit în

valoare de 1241,61 lei, dar persoana vinovată nu este de acord să plătească.

1. Dt 714.7 “Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor” – 1241 lei.

Ct 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – 1241 lei.

2. Dt 227.4 “Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale” –

1241 lei.

Ct 5151 “Venituri anticipate curente” – 1241 lei.

3. Dt 227.4 “Creanţe privind recuperarea daunei” – 248,20 lei.

Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” – 248,20 lei.

4. Dt 227.4 “Creanţe privind recuperarea daunei” – 1489,2 lei.

Ct 241 “Casa” – 1489,2 lei.

5. Dt 515.1 “Venituri anticipate curente” – 1241 lei.

Ct 621 “Venituri din activitatea de investiţii” – 1241 lei.

Balanţa de verificare este efectuată după inventarierea unde datele trebuie să

corespundă, cele din evidenţa sintetică cu cele din evidenţa analitică.

24

Contabilitatea materialelor şi obiectelorde mică valoare şi scurtă durată

Materialele şi materia primă au însemnătate mare în totalul stocurilor de mărfuri

şi materiale deoarece ele fac parte din activ şi pot fi puse în circulaţie foarte rapid.

Deoarece Tutun-CTC este o întreprindere foarte mare, atîa după numărul

colectivului, cît şi după ei în economia naţională, ea operează cu o vastă

nomenclatură de materii prime şi materiale.

Conform SNC nr. 2 „Stocuri de mărfuri şi materiale” materialele se împart în 2

subgrupe:

1. Materii prime – sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor şi

se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie în

starea lor transformaţională.

2. Materiale consumabile – sunt acele categorii de bunuri de natura activelor

curente (materiale auxiliare, combustibil, ambalaje, piese de schimb, materiale de

construcţii) care participă direct la procesul de producţie ce se poate regăsi, de

regulă, în conţinutul material al noilor produse.

Materiile prime cuprind următorul nomenclator cu evidenţa lor în următoarele

subconturi ale contului 211 „Materiale”, unde în debit se înscriu intrările de

materiale fabricate sau procurate la valoarea lor de intrare, iar în credit – ieşirea

lor.

„211N” - tutun nefermentat – aici se ţine evidenţa tutunului nefermentat

procurat pentru fermentare.

„211F” – tutun fermentat – aici se ţine evidenţa tutunului fermentat la propria

fabrică de fermentare sau procurat de alţi agenţi economici străini şi locali.

Din grupa materialelor consumabile fac parte următoarele subgrupe:

211.2 „Semifabricate procurate şi articole de completare” – aici se ţine evidenţa

materialelor destinate producerii ţigaretelor, uşa cu banda de rupere, filtre acetate,

banda metalică şi propilenică etc.

211.3 „Combustibil” – unde se ţine evidenţa combustibilului la benyinăria

proprie şi a filialelor.

25

211.4 „Ambalaje” – ambalajul care este utilizat la împachetarea produselor

finite sau ambalaj complementar materialelor sau materiilor prime procurate.

211.5 „Piese de schimb” – piese de schimb necesare parcului auto existent sau

utilajului tehnologic.

211.6 „Alte materiale”- mai ales se duce evidenţa materialelor ce sunt

consumate pentru întreţinerea curăţeniei la întreprindere (săpun, detergenţi, cîrpe

etc.)

211.8 „Materiale de construcţie” – materialele de construcţie ce sunt folosite

pentru reparaţiile capitale.

211.9 „Materiale cu destinaţie agricolă” – seminţele şi alte materiale necesare

pentru cultivarea tutunului.

Evidenţa analitică se face pe fiecare tip de material aparte şi fiecărui material i

se atribuie un cod nomenclator, ca de exemplu: 21121205.

Unde:

2112 „semifabricate şi articole complementare”

12 „fibre acetate”

05 „magazinul Diaconu”.

Această codoficare permite o evidenţă analitică atît computerizată, cît şi

manuală. Prin intermediul fişei de magazie acest cod este introdus în toate

documentele primare ce atestă mişcarea acestui material.

De aprovizionările cu materiale la întreprindere se ocupă secţia de

aprovizionare, care are ca scop:

- găsirea agenţilor economici ce pot livra materiale şi materii prime necesare.

- Încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a materialelor cu acordul

conducerii şi secţiei juridice.

- Aprovizionarea cu materiale de la furnizorii locali.

Colaboratorii acestei secţii sunt persoanele care sunt delegate pentru

aprovizionarea cu mărfuri şi materiale de la agenţii locali şi pentru devamarea

mărfii aflate în vamă.

26

Atunci cînd colaboratorii sînt delegaţi după materiale şi se eliberează un

document numit „delegaţie”, care este de strictă evidenţă şi în el se introduc datele

personale din buletinul de identitate a delegatului, este pusă ştampila şi semnat de

contabilul responsabil de delegaţii, conducătorul secţiei aprovizionare şi însuşi

delegatul.

Evidenţa analitică a acestor delegaţii se face în „Registrul delegaţilor”, unde

sunt înscrise bunurile materiale care trebuie procurate şi firma unde este delegat.

După 3 zile de la eliberarea delegaţiei, delegatul trebuie să dea darea de seamă

pe fiecare delegaţie eliberată lui şi drept documente justificative pentru aceste dări

de seamă sunt facturile TVA şi de expediţie eliberate de către furnizor.

La intrare în patrimoniu stocurile de materiale şi de obiecte de mică valoare şi

scurtă durată cumpărate se evaluiază la valoarea de intrare, ce este formată din:

valoarea de cumpărare a stocurilor;

cheltuieli de transport-aprovizionare;

taxele vamale şi alte plăţi legate de procurare.

Materialele şi semifabricatele produse la întreprindere se reflectă la costul

efectiv al cheltuielilor de producţie ce cuprind:

O altă regulă de evaluare şi înregistrare a stocurilor conţinută în par. 7 al SNC

nr. 2 este expusă şi în politica de contabilitate şi prevede ca stocurile de mărfuri şi

materiale să se reflecte în rapoartele financiare la valoarea realizabilă netă şi cost.

Costul cuprinde cheltuieli de achiziţionare, pentru prelucrare şi alte cheltuieli

necesare pentru aducerea stocurilor în stare de utilitate.

Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul probabil de vînzare a stocurilor în

procesul activităţii economice ordinare diminuată cu cheltuielile accesrii pentru

comercializarea lor.

Documentele primare privind intrările de materiale care permit să se înscrie la

intrări în fişa de magazie:

1. Factura TVA şi factura de expediţie – sunt documente de strictă evidenţă

care le eliberează numai editura statistică. Aceste documente însoţesc orice livrare

dintre doi agenţi economici. Prin factura de expediţie se atestă dreptul de

27

proprietate de la furnizor la cumpărător. Factura TVA serveşte drept bază pentru a

trece în cont la cumpărărtor a sumei TVA şi înscrierea acestei procurări în

Registrul de evidenţă a procurărilor, care au număr şi serie.

2. Declaraţia vamală şi invoice – acest document este întocmit de declarantul

mărfii, adică de cel ce efectuiază procedura de devamare. El serveşte drept bază

pentru intrare în posesia lui cît şi temei pentru plata TVA, taxelor vamale şi

procedurilor vamale. El este întocmit de către importator în 4 exemplare pentru

secţia statistică, economică şi de control al vamei, este valabil numai cînd stă

ştampilă vamei şi ştampila personală a lucrătorului vamei.

3. În unele cazuri cînd materialul este procurat de persoane fizice în numerar,

atunci este întocmit act de achiziţie, care este deasemenea un document de strictă

evidenţă, se întocmeşte în 2 exemplare şi este baza de calcul a 5% reţinute la sursă

şi care trebuie plătite în bugetul de stat conform art. 90 al Codului Fiscal pînă la

data de 10 a lunii următoare lunii de achiziţie.

4. Orice intrare în depozit sau la întreprindere este însoţită de „Dispoziţie de

înregistrare la intrări” (M-4), care este un document ce atestă intrarea în depozit a

materialelor procurate sau mărfurilor produse la întreprindere. El totodată este şi

document de bază ce dă dreptul la înscrierea de intrări în fişa de magazie unde

semnează delegatul şi magazinierul care a primit materialul.

Intrările la întreprindere se fac prin următoarele căi:

a) procurarea de către întreprinderile locale cu achitare prealabilă sau cu

achitare ulterioară;

b) aprovizionare prin titularii de avans cu sau fără primirea avansului;

c) procurare prin intermediul filialelor;

d) intrările din producţia proprie;

e) achiziţionări de la persoane fizice;

f)procurare de agenţii economici străini prin intermediul operaţiilor de import;

A. Atunci cînd are loc procurarea de la alte întreprinderi documentul de bază

caracteristic unei procurări este eliberarea de către furnizor a facturii (F-868) în

28

care este indicat preţul, cantitatea şi contul de decontare unde trebuie transferate

mijloacele băneşti pentru procurarea mărfii. Vom examina un exemplu concret:

Ex. Firma „Eniyar” a eliberat o factură întreprinderii Tutun-CTC, factura nr.

18121. Tutun-CTC a adus aceste materiale şi înregistrat pe baza facturii de

expediţie AX 503949 şi a facturii TVA AM 007110, s-au înregistrat următoarele

formule contabile.

Dt 2112 1205 „Codul materialului” – 18526 * 5430 = 10031330 lei.

Dt 5342 „Datorii privind TVA” = 200166,06 lei.

Ct 5211 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale achitate în ţară” –

1201266,36.

Dacă achitarea va avea loc în prealabil atunci nu va fi Ct 521, ci Ct 224.1

„Avansuri pe termen scurt acordate în ţară”.

B. Cînd are loc aprovizionări prin titularii de avans întreprinderea poate să nu

elibereze acestor titulari suma necesară. Dar indiferent a primit sau nu sauma

avansului dacă acest material a intrat în posesia întreprinderii numaidecît se

prezintă decontul de avans, care este documentul ce dă temei de a închide creanţa

titularului de avans faţă de întreprindere sau de a închide datoria întreprinderii faţă

de titularul de avans.

Ex. Tehnicianul Curaghin a procurat de la magazinul „UNIC” dischetă şi a

plătit din mijloacele proprii 345 lei pe baza decontului de avans şi facturii TVA

AH 799706, bonului de plată nr. 643139 şi a depoziţiei de incasare 1836 s-au

înregistrat următoarel formule:

Dt 211 13036 „Codul materialului” – 46 * 6,25 = 287,50 lei.

Dt 534.2 „Datorii privind TVA” – 57,5 lei

Ct 532.1 „Datorii privind titularii de avans” – 345 lei.

C) Procurare prin intermediul filialelor se efectuează deoarece ele sunt mai

aproape de centrele de colectare a materiilor prime. Aceste livrări se execută după

ce aceste materii prime au fost procurate prin intermediul actului de achiziţie de la

persoane fizice şi apoi transferat spre fabrica de fermentare la prelucrare.

29

Atunci cînd are loc această livrare ea nu este impozabilă cu TVA pentru că nu

are loc transfer de proprietate şi deci nu are loc livrare impozabilă. Aceste tipuri de

livrări sunt însoţite numai de factura de expediţie.

Ex: pe baza facturii de expediţie AX376617 şi dispoziţiei de înregistrare la

intrări Nr. 2815 din 24.XII.99 s-au înregistrat următoarele formule contabile:

Dt 211 N F „Tutun nerfermetat „ 27900 lei

Ct 223 BC “Creanţe privind părţile legate” – 27900 lei

BC - “Briceni – punct de colectare”.

Se face creanţe deoarece pentru acest tutun au fost transferaţi bani prin

dispoziţia de plată şi formula contabilă:

Dt 223 BC “Creanţe privind părţile legate” – 27900 lei

Ct 242 “Cont de decontare” – 27900 lei.

D) Intrările în depozitul central al materialelor produse de secţiile auxiliare are

loc prin intermediul “Dispoziţiei de înregistrare la intrări”, pe acesta se pune preţul

normativ pe luna corespunzătoare care poate fi modificat.

Ex: secţia mecanică a confecţionat piese de schimb pentru utilaj, preţul 231,4

bucata pe baza dispoziţiei de înregistrare la intrări 2851 şi formula contabilă

Dt 2115016 „Codul materialului” – 2313,38 lei

Ct 812 SM „Secţia mecanică” – 2313,38 lei

F) O altă modalitate de aprovizionare este importul de la agenţi economici din

străinătate.

Documentele ce atestă aceste intrări sunt:

a. declaraţia vamală şi învoire

b. dispoziţia de înregistrare la intrări.

Ex: De la firma Hertz “Flaiors” au fost primite Sos Flaiors Nr. 29192 şi Sos

custing Nr. 201980 conform declaraţiei vamale DV 34839 al rub. 45 care este

42709 ce se calculează ca 6938 DM * cursul zilei 6,1558, deoarece livrarea a fost

în condiţii DDP adică toate riscurile le-a plătit furnizorilor pînă la graniţa ţării, se

calculă următoarele impozite şi taxe.

a) Taxa vamală 42709* 5%=2135,45

30

b) Taxa pentru proceduri vamale 42709*0,25%=106,77

c) TVA 42709*20%=8541,8

Valoarea de intrare a materialelor date este de 42709 +2135,45 +106,77 =

44951,22 şi se fac următoarele operaţii

Dt 21123117 – 40258,94 lei

Dt 21123118 – 4692,28 lei

Ct 5212 “Datorii privind facturile comerciale din străinătate” – 42709 lei

Ct 539 “Alte datorii pe termen scurt” – 2242,22 lei

iar TVA se contabilizează astfel:

Dt 534.2”Datorii privind Tva” - 8541,8 lei

Ct 5393654”Vama Chisinau Terminal” - 8541,8 lei

E) Operaţiile de intrare a materialelor de la persoane fizice sunt documentate în

Actul de achiziţie a mărfurilor.

Ex: colectorul de tutun Ivanov a procurat de la ţăranul Petrov 2000 kg. de tutun

de clasa III la preţul de 7,50 lei/1kg. Dar conform art. 90 al Codului Fiscal atunci

cînd agentul economic procură de la persoane fizice bunuri el trebuie să reţină la

sursă 5% din valoarea mărfii.

Conform actului de achiziţie AB336677 din 21.12.99 şi a Dispoziţiei de

înregistrare la intrări Nr. 8899 (din 22.12.99) se fac următoarele înregistrări

contabile.

Dt 211 N “Tutun nefermentat” 15000 lei.

Ct 539 “Alte datorii pe termen scurt” – 14250 lei.

Ct 534.6 “Impozit reţinut la sursă” – 750 lei.

Mai pot fi şi alte tipuri de intrări la întreprindere, de exemplu, în urma lichidării

casei de locuit prin proces verbal Nr. 139 din 01.12.99 au rămas materiale de

construcţie în sumă de 2620 lei care sunt enumerate în procesul verbal de lichidare

Nr. 139 din 01.12.99 şi dispoziţie de intrare 1369 din 2.12.99, dar deoarece

valoarea rămasă a mijlocului era suma de 980 lei diferenţele sunt atribuite la

“Venituri din activitatea de investiţii” contul 621 şi au locurmătoarele înregistrări

contabile:

31

Dt 211.8 „Alte materiale“– 2620 lei.

Ct 123“Mijloace fixe „ – 980 lei.

Ct 621”Venituri din activitatea financiară – 1640 lei.

După fiecare intrare se înscrie în “Registrul de evidenţă a aprovizionărilor”.

După ce materialele şi materia primă au intrat la depozit magazinierul introduce

la intrări în Fişa de magazie (M) care este un document centralizator ce arată starea

de facto a stocului de un anumit tip de materiale, el este întocmit de magazinier

odata cu producerea schimbărilor în stoc, intrări sau ieşiri de la depozit.

În fiecare 10 zile aceste fişe sunt controlate de contabilul responsabil de

evidenţa la acest depozit, să corespundă cu datele din sistemul automatizat de

contabilitate, după ce a verificat soldurile contabilul responsabil esteprezent la

fiecare control şi pune data controlului. Fişa de magazie se deschide odată cu

intrarea unui nou tip de material şi ei i se pune un cod care corespunde cu codul

materialului. Ele se păstrează în cartotecă care este la fiecare magazinier, totodată

ele sunt întreţinute atît automatizat, cît şi manual.

Aceste fişe sunt păstrate timp de 3 ani după ce ele au fost scoase din uz, un

exemplu de fişe de magazie este fişa Nr. 21121205 “Fibrele acetate”.

Dar în contabilitate evaluarea curentă a stocurilor privind existenţa şi ieşirea se

face prin metoda costului mediu ponderat care se calculează astfel:

CMP=(Si+Vi)-(Cs+Ci)

Si – stoc iniţial

Vi – valoarea totală a intrărilor

Cs – cantitatea existentă în stoc

Ci – cantitatea intrată.

Varianta aplicării acestei metode este actualizarea periodică a costului unitar

mediu ponderat, la întreprindere această actualizare se face lunar.

Alegerea acestei metode a fost dictată de faptul că în timpul lunii au loc foarte

des aprovizionări şi preţurile sunt diferite şi încă preţurile sunt stabilite la sfîrşitul

lunii la producţia finită şi în curs de execuţie. Toate calculele se fac prin sistemul

automatizat de prelucrare a datelor şi modificarea stocului se observă în

32

maşinograma “Rotaţia pe lună pe diferite subconturi”, exemplu în anexe – “Rotaţie

2112 decembrie”

Documentele ce atestă ieşiri şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de

magazie la rubrica ieşiri şi de asemenea ce dau dreptul la efectuarea operaţiilor de

creditare a contului 211 sunt următoarele:

A)Fişa limită de consum care este un document prin care se face eliberarea

materiei prime şi materialelor din depozitul central spre secţiile de producţie şi pe

baza lor sunt calculate consumurile directe de materiale. Ea este îndeplinită de

către maistrul sau tehnologul şef şi în ea trebuie să fie semnăturile şefului

depozitului, şeful secţiei şi normator, în ea este pusă luna care nu trebuie depăşită,

de regulă, se îndeplineşte o fişă pe lună dar însemnările se fac zilnic, dacă în secţia

de producţie la sfîrşitul lunii sunt materiale care nu au fost utilizate ele sunt trecute

la sold în luna viitoare

Ex: fişa limită de consum 118 pe baza materialului propilient se fac următoarele

operaţii contabile

Dt 811 FM – 1361,10 kg*45= 59676,94 lei

Ct 21121106 „Codul materiale „ 59676,94 lei

Această fişă limită este utilizată şi atunci cînd materialele sunt utilizate de

secţiile auxiliare pentru producerea materialelor complimentare.

Alt document utilizat la întreprindere pentru evidenţa ieşirilor este bonul de

comandă. El este utilizat pentru eliberarea materialelor în alte scopuri decît cele de

producţie, de exemplu, pentru deservirea magazinelor administrative şi altor

subdiviziuni ce deservesc întreprinderea. Ele totodată sunt şi documente ce atestă

folosirea internă a materialelor de la un magaziner la altul. Cu ajutorul acestui

material se fac următoarele formule contabile în dependenţă de scopurile utilizării

acestui material.

Prin intermediul bonului de comandă Nr. 3691 au fost luate piese de schimb în

valoare de 1360 lei (136 lei/bucata) în scopuri de consum pentru instalarea unui

utilaj.

33

Dt 121 “Mijloace fixe în curs de execuţie” 1360lei.

Ct 21151201“Codul materialului” – 1360 lei.

De la magazinerul Chilbovici de la depozitul central au fost transmise spre

depozitul fabricii de fermentare filtre KSB47 pentru bonul de comandă 8967 şi se

întocmeşte formula contabilă:

Dt 21120392“Codul materialului” – 151524 lei.

Ct 21120391“Codul materialului” – 151224 lei.

Magazinerul Albul a transmis la magazin prin bonul de comandă 1388

materiale igienice pentru spălat, se înregistrează formula contabilă:

Dt 712,3 “Cheltuieli comerciale” Magazinul 7 – 57,81 lei.

Ct 2116012 “Codul materialului” – 57,81 lei.

În scopuri demontare casa de locuit, magazinerul Diaconu a eliberat un bon de

comandă în sumă de 3612 lei care erau lemne pentru schele sumă de 3612 lei şi

bare metalice în sumă de 200 lei prin bonul de comandă 1181 şi s-au făcut

următoarele înregistrări contabile

Dt 7213 “Cheltuieli privind ieşirea activelor pe termen lung” –3812.lei

Ct 21186121 “Codul materialului”. 3612 lei

Ct 21186134 “Codul materialului” - 200. le

În scopurile întreţinerii în stare de funcţionare a clădirii administrative din

depozitul central s-a eliberat vopsea PF115E în cantitate de 38,9 kg. cu o valoare

de 606,12 lei pe baza bonului de comandă 651 s-a făcut următoarea înregistrare

contabilă:

Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative” - 606,12 lei.

Ct 211 “Codul materialului” – 606,12 lei.

Obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt bunurile cu valoare mai mică

decît limita stabilită pentru a fi considerate mijloace fixe (1000 lei) indiferent de

durata lor de utilizare sau cu o durată mai mică de 1 an indiferent de valoarea lor,

precum şi bunurile asimilare acestora (instrumente şi obiecte de inventar,

îmbrăcăminte şi încălţăminte de protecţia muncii precum şi construcţiile

provizorii).

34

Aceste obiecte de regulă nu se consumă într-un singur ciclu de exploatare, ele

îşi transferă valoarea lor în mai multe cicluri de exploatare pe măsura întrebuinţării

lor în cheltuielile activităţii sub formă de uzură calculată în proporţie de 100 % din

valoarea acestora diminuată cu valoarea probabilă rămasă, excepţie fac obiectele

de mică valoare şi scurtă durată a căror valoare unitară este mai mică de ½ de la

limita stabilită. Ele trec la cheltuieli sau consumuri pe măsura predării lor în

exploatare.

Potrivit Regulamentului cu privire la obiectele de mică valoare şi scurtă durată

Nr. 05/2-30-154 din 03.06.97 şi paragrafului 34 al SNC2 obiectele de mică valoare

şi scurtă durată sunt active care:

- au valoare unitară mai mică decît limita stabilită de legislaţie indiferent de

durata de exploatare.

- Au o durată de exploatare mai mică de un an, indiferent de valoarea unitară.

Pentru evidenţă sunt destinate următoarele conturi sintetice şi următoarele

subconturi:

213.1 “OMVSD în stoc”

213.2 “OMVSD în exploatare”.

Aceste conturi sunt conturi de activ, în debit se reflectă intrările, în credit –

ieşirile de OMVSD.

Alt cont utilizat pentru evidenţa obiectelor este contul 214 “Uzura obiectelor de

mică valoare şi scurtă durată” – pentru obiectele care nu sunt consumate la prima

utilizare. Creditul acestui cont reflectă valoarea uzurabilă inclusă în cheltuieli sau

consumuri în momentul dării lor în folosinţă, iar în debit – casarea uzurii calculate

aferente acestui obiect.

Evaluarea curentă şi documentele primare ce adeveresc intrarea OMVSD sunt

identice cu intrarea materialelor, şi tipurile de aprovizionări sunt identice numai că

intrările la depozit sunt reflectate prin Dt 213.1 “OMVSD în stoc”.

Ieşirile de OMVSD se execută prin bonul de comandă de la depozit spre locul

utilizării lor.

35

Ex: conform bonului de comandă Nr. 3611 s-au elberat instrumente în sumă de

560 lei prin formula contabilă:

Dt 2131167 “Codul OMVSD” – 560 lei.

Ct 2132167 “Codul OMVSD” – 560 lei.

Este de menţionat faptul cînd materialul trece din depozit spre exploatare codul

OMVSD nu se schimbă în afară de cifra care trece din 1 în 2.

Apoi a fost calculată uzura din valoarea uzurabilă 450 lei (560-110) unde 560 –

valoarea de intrare, iar 110 valoarea probabil rămasă şi uzura s-a calculat pe fiecare

lună cîte 20% din valoarea lui.

Dt 8131 “Biroul de construcţie” – 90 lei.

Ct 21131167 “Codul OMVSD” – 450 lei.

Dar, totodată în urma scoaterii din uz s-au depistat următoarele materiale ce

depăşesc valoarea probabilă rămasă de 110 lei şi diferenţele sunt reflectate la

venituri conform actului de scoatere din uz:

Dt 2112 “Materiale” - 180 lei.

Ct 21131 “Codul OMVSD” – 110 lei.

Ct 612”Alte venituri operaţionale – 70 lei.

Uzura se calculează în dependenţă pentru ce este folosit acest OMVSD:

- în 712 – cînd este în scopuri comercială

- în 713 – cînd este folosit în scopuri administrative şi generale.

- 812 -cînd este folosit în scopuri nevoilor seccţilor auxiliare

- 813 –cînd este folosit în activitateade bază

Ieşirea acelor tipuri de OMVSD a căror valoare este mai mică de ½ din limita

stabilită ele sunt direct trecute la cheltuieli sau consumuri. De exemplu:

1. Prin bonul de comandă a fost eliberat la cantină un cuţit în valoare de 46,93

lei şi în baza acestui bon Nr. 136 se reflectă următoarele formule contabile

Dt 712.8 “Cantina” 46,93 lei.

Ct 2132111 “Codul OMVSD” – 46,93 lei.

2. Prin bonul de comandă Nr. 137 a fost efectuată livrare către administraţie a

unui mouse la computator prin urătoarea formulă contabilă:

36

Dt 7131 “Administraţie” – 36,66 lei.

Ct 2132345 “Codul OMVSD” – 36,66 lei.

3. Prin bonul de comandă Nr. 138 a fost eliberat la fabrica de ţigarete piele de

curăţat utilajul în sumă de 59,30 lei.

Dt 813 F “Fabrica de ţigarete” – 59,30 lei.

Ct 2132456 “Codul OMVSD” – 59,30 lei.

La sfîrşitul anului numaidecît se face inventarierea care este un procedeu

contabil prin care se verifică situaţia de facto la locul depozitării cu datele din

contabilitate. Acest procedeu este un procedeu al controlului intern prin care

întreprinderea doreşte să ştie starea de facto la fiecare depozit, fiecare magazin.

Inventarierea poate fi planificată sau operativă cînd se face fără ca magazinerul

să ştie în prealabil.

Inventarierea este făcută prin ordinul directorului fabricii şi pe baza acestui

ordin este numită comisia de inventariere. Exemplul este în anexe.

Inventarierea se face în prezenţa gestionarului, în timpul inventarierii nu are loc

nici o mişcare din depozitul dat, uşile depozitului se închid şi se pune o ştampilă a

contabilităţii şi una a magazinerului, în timpul inventarierii se întocmeşte lista de

inventariere.

După ce s-a făcut inventarierea se face un act verbal NV-G unde sunt expuse

rezultatele inventarierii:

Ex: conform actului de inventariere 39 la depozitarul Cravcenco au fost găsite

în plus materiale de construcţie în valoare de 1804 lei, pe baza acestui act se

reflectă formula contabilă:

Dt 211932”Codul materialilor” 1192,50 lei

Ct 612 “Alte venituri operaţionale” – 1192,50.lei

În cazul în care au fost găsite lipsuri se ia decizia de recuperare semnată de

director, contabilul-şef. Dacă s-a găsit persoana vinovată atunci pe verso el

semnează, dacă este de acord cu această decizie, “Angajamente de plată” prin care

el se obligă să întoarcă suma care va acoperi paguba materială plus un coeficient

care nu poate fi mai mare de 2 şi TVA asupra acestor lipsuri.

37

La întreprindere aşa lipsuri în anul de gestiune examinat nu au fost, dar teoretic

se fac următoarele înregistrări contabile:

Dt 227.4 “Creanţe privind recuperarea daunelor”

Ct 211.2 – şa suma valorilor materiale

Ct 612 – la suma coeficientului

Ct 534 – la suma TVA.

Exemplu de astfel de decizii sunt examinate în anexe.

La sfîrşitul lunii, trimestrului, anului se fac următoarele verificări pe fiecare

gestionar, pe fiecare subcont, şi pe fiecare cont.

Balanţele de verificare la fiecare gestionar sunt executate după efectuarea

inventarierii: corespunderea datelor din evidenţa sintetică şi analitică cu datele din

balanţele de verificare.

Acest proces se efectuează prin intermediul sistemului automatizat de date ce

permite evidenţa operativă pe fiecare tip şi gen de material la sfîrşitul anului.

Evidenţa pe subconturi este prezentă în anexe.

38

Documentarea, calculul şi contabilitatea salariului

La întreprinderea „Tutun-CTC” S.A. la momentul întocmirii raportului erau

1408 salariaţi, evidenţa cărora o duce o secţie specializată Secţia cadre – care are

următoarele sarcini:

a) calculul necesarului de salariaţi;

b) reciclarea angajaţilor;

c) evidenţa pe fişe personale;

d) întocmirea rapoartelor statistice 1-M, 1-C şi altele care se referă la muncă;

e) calculul eficienţei factorului muncă;

f) perfectarea forţei de muncă;

g) concedierea.

La angajarea salariatului în cadrul întreprinderii salariatul depune cerere către

şeful secţiei cadre şi directorul întreprinderii împreună cu ancheta-tip.

După angajarea lui este deschis un fişier personal sub numărul din tabel, sub

care angajatul va apărea în toate documentele de evidenţă primară a volumului şi

timpului de muncă.

Toate drepturile şi obligaţiile sînt înscrise în „Contractul colectiv de muncă”,

unde sînt reglementate toate relaţiile dintre întreprindere şi angajat: statele de plată,

timpul de muncă, controlul medical, remunerarea muncii etc. Un alt document ce

reglementează aceste relaţii este Codul Muncii.

La întreprindere există 2 forme de salarizare:

- în regie (pe unitate de timp)

- mixtă.

Salarizarea pe unitate de timp se calculă în funcţie de timpul lucrat (oră, zile),

fără ca să se precizeze cantitatea de muncă care trebuie să fie efectuată de către

angajat pe unitate de timp dată. Acest salariu se calculă prin formula:

Sb = Nh * Tarif * Prime

Nb – numărul de unităţi de timp lucrate la întreprindere, care este ora.

Tarif – compensarea monetară pentru unitatea de timp lucrată

39

Prime – toate adaosurle la salariul de bază.

La întreprindere conform contractului colectiv de muncă sînt următoarele prime

pentru:

lucrul de noapte;

condiţii nocive de muncă;

prima din fondul salarial.

Conform acestui sistem de salarizare lucrează:

- administraţia

- secţiile auxiliare (construcţii, transport)

- magazinierii şi contabilii

- şefii secţiilor de producţie

- paşaportistele

- muncitorii secţiei de bază unde se petrece profilaxia utilajului.

Ca document primar pentru evidenţa timpului lucrat serveşte „Tabelul de

pontaj” (MR-13), în care sînt incluse datelel în fiecare zi, atît absenţele cît şi

cauzele lor, se completează zilnic la sfîrşitul zilei de către maistrul sau

conducătorul sectorului, la sfîrşitul lunii este prezentat la secţia „Personal” şi în

contabilitate. La secţia „Personal” pe baza lui se calculează datele pentru Raportul

Statistic 1-M. În contabilitate pe baza acestui document se calculă numărul de ore

lucrate efectiv, deasemenea pe baza lui se calculă salariul.

Tot prin intermediul tabelului de pontaj la secţia de construcţii se duce evidenţa

orelor şi zilelor de muncă la un anumit obiect.

Exemplu – în anexe.

Vom calcula după această metodă salariul paşaportistei pe baza documentelor

primare:

1. „Tabelului de pontaj”

1. „Contul personal al muncitorului” care este o maşinogramă unde se introduc

săptămînal datele despre timpul de lucru efectiv lucrat, raportul îndeplinirii sarcinii

de schimb, tarif şi calculul salariului:

Se fac următoarele calcule:

40

Tariful pe oră este = 4,63 lei.

1. Calculăm salariul de bază:

224 ore * 4,36 lei = 1037 lei 12 bani

2. Conform contractului colectiv de muncă pentru lucrul în timpul de noapte se

calculă astfel:

Hsup * Tarif de bază * 50% * 1,25

1,25 – coeficient de salarizare

47,50 ore * 4,63 lei * 50% * 1,25 = 137,45 lei.

3. Conform contractului de muncă în condiţii nocive de muncă se adaugă un

supliment ce se calculează:

Total numărul de ore * tarif pentru nocivitate

224 * 0,135 = 30 lei.

4. Conform Codului Muncii şi contractului colectiv de muncă timpul lucrat mai

mult de 2 ore supra program se plăteşte primă care se calculă:

Nr. de ore supraprogram * tarif oră * 1,25

30 * 4,6 * 1,25 = 17363 lei.

5. Conform contractului colectivde muncă pentru timpul de muncă supra

program este premiat cu 25% din salariul de bază.

1037,12 lei * 25% = 259,28 lei.

6. Din fondul de stimulare a salariilor se plăteşte lunar o primă care este unică

pentru profesia şi locul de muncă dat. La lucrătorul dat este de 541,00 lei.

Deci paşaportistei este calculat salariu în sumă de 2178,72 lei.

Forma mixtă de salarizare cuprinde elemente de sisteme de salarizare atît în

acord, cît şi în regie. Această formă de salarizare se foloseşte la calculul salariului

lucrătorului din activitatea de bază la fabrica de fermentare şi fabrica de ţigări.

Această formă de salarizare prevede calculul salariului în dependenţă de

volumul produselor fabricate în comparaţie cu norma de plată, plus adaosurile în

dependenţa de ora de lucru lucrat, în condiţii nocive şi staţionar, supra program şi

profilaxie.

41

Baza de calcul a acestui tip de salariu este „Raportul despre îndeplinirea sarcinii

de plan” (TK-16), el este completat de maistrul fiecărei brigăzi la fiecare schimb,

în el se reflectă diferiţi indicatori ca: felul producţiei fabricate, ore lucrate plus

sarcinile de plan şi îndeplinirea reală a lui, cît şi aprecierea calităţii produselor

fabricate (I-IV) pentru a calcula prime din salariul pentru calitate. Datele din acest

raport sînt introduse fiecărui salariat prin sistemul automatizat contabil în fişa

personală, pe baza căreia este calculat salariul.

Vom examina un exemplu concret de calcul al salariului pe baza sistemului

mixt de salarizare în baza fişei personale a salariatului Gîrlig D.U.

1. Conform preţului calculat pentru fiecare 1 mln. de ţigări fabricate este de

76,95 lei pentru mecanic reglator MARC – 64,34 lei, care a lucrat 20 zile şi a

fabricat 36,8030 mln. buc. Calculăm salariul de bază:

6,6988 mln. * 76,95 lei = 515,47 lei.

36,8030 mln. * 64,34 lei = 2367,91 lei.

Total în acord = 2883,39 lei.

2. Pentru supraîndeplinirea planului de producţie conform contractului colectiv

de muncă prima acordată din fondul de salarizare se calculează astfel:

Salariul de bază în acord * coeficientul supraplan

Coeficientul supraplan = (cantitatea supraplan * 3,3%) * 25%

(8,68 mln. * 3,3%) * 25% = 56,18 %

56,18% * 2883,38 = 1619,88 lei.

Totodată fiecare salariat ce lucrează în acord dispune de tarif orar pentru a

calcula celelalte prime.

Primele se calculează conform exemplului precedat în afară de plăţi de

staţionare care se calculează ca 2/3 tariful orar de 8,970 şi deci:

1,5 * 2/3 * 8,970 = 8,97 lei.

Pentru evidenţa contabilă a salariilor este destinat contul de pasiv 531 „Datorii

faţă de personal privind retribuirea muncii”. În credit se calculează salariile, iar în

debit – plata lor sau reţinerile din salariu.

42

La „Tutun-CTC” evidenţa analitică se duce pe secţii şi pe personal, de exemplu

531 1011047 „Ursu Taisia”.

531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

1 „Datorii privind retribuirea muncii”

01 „Fabrica de ţigarete”

1047 „Numărul de tabel a unui salariat”

La calcularea salariului se stabilesc următoarele formule contabile pe baza

documentelor de bază enumerate mai sus.

La exemplul expus mai sus se întocmesc formulele contabile:

Dt 811 F5 „Fabrica de ţigarete” – 2178,12 lei

Ct 531 1011047 „Ursu Taisia” – 2178,12 lei.

Această formulă se face şi la celelalte subdiviziuni ale întreprinderii unde costul

producţiei se include în contul 811 „Costul producţiei”, 812 „Producţia auxiliară”,

813 „Consumuri indirecte de producţie”.

În funcţie de tipul activităţii, caracterul lucrărilor, calculul salariului se reflectă,

dacă nu sunt incluse în costul de producţie, la cheltuielile perioadei.

1. Pe baza tabelului de pontaj şi fişei personale pentru salariaţii din comerţ pe

luna decembrie.

Dt 712 „Cheltuielile comerciale” – 91638,00 lei.

Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 91638lei.

2. Pentru angajaţii din administraţie în luna decembrie au fost calculate

următoarele salarii:

Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” – 968038,32 lei.

Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”- 968038,32

3. Totodată conform planului de calculaţie, salariul este inclus în costul

lucrărilor pentru activele nemateriale prin formula contabilă:

Dt 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” – 44797,90 lei.

Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 44797,90 lei.

La salariu se mai adaugă concediile pentru boală, concediile de odihnă şi

indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă.

43

Evidenţa indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă se face pe

baza documentului foaie de boală sau buletin de boală, care este eliberat de

medicul de sector, confirmat de medicul şef al combinatului şi mărimea

indemnizaţiei depinde de:

a) salariul mediu pe 2 luni

b) vechimea în muncă, dacă angajatul:

- a lucrat mai puţin de 5 ani – se plăteşte 60% din salariul mediu;

- între 5 şi 8 ani – i se plăteşte 80%;

- peste 8 ani şi cei ce au mai mult de 3 copii pînă la 16 ani cît şi invalizilor de

război.

În urma salariului luat ca bază de calcul pentru determinarea indemnizaţiilor nu

se includ următoarele tipuri de remunerări:

1. Salariul plătit pentru abaterile de la condiţiile normale de lucru (ore

suplimentare în timpul sărbătorilor, zilelor de odihnă şi noaptea).

2. Salariul plătit în timpul staţionării întreprinderii;

3. Salariul aferent concediilor de odihnă, boală.

4. Toate tipurile de premii.

Modul de calcul al indemnizaţiilor este următorul:

Suma indemnizaţiilor = salariul mediu zilniic * nr. de zile de boală * %

vechimii în muncă

Salariul mediu zilnic = (salariul pe ultimele 2 luni – sume neluate în

consideraţie) / zile lucrate efectiv (ultimele 2 luni.

Sumele indemnizaţiilor calculate sunt plătite din sumele mijloacelor asigurărilor

sociale, care se reflectă pe luna decembrie prin următoarea formulă contabilă:

Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”- 102076,66 lei

Ct 533 „Datorii privind asigurările – 102076,66 lei.

Apoi aceste sume sume sunt transmise în conturile personale ale salariaţilor

care au prezentat buletinul de boală.

44

Alte plăţi efectuate către salariaţi este concediul de odihnă conform Codului

Muncii, fiecare lucrător are dreptul la odihnă 24 zile lucrătoare în anul

calendaristic.

Primul concediu la un loc de muncă salariatul are dreptul să-l primească după

11 luni de lucru la întreprinderea dată, apoi el poate să-l folosească cît doreşte,

numai cu acordul conducerii şi nu dauna activităţii întreprinderii.

Concediile de odihnă sunt plătite din rezervă pentru concediu care se formează

în contul 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare”. La „Tutun-CTC”

această sumă constituie 16% din salariul calculat în luna analizată ce constituie

168317,00 lei şi se calculează pe fiecare subdiviziune aparte, de exemplu

„Rezerva pentru concediu la fabrica de ţigarete” se contabilizează prin următoarea

formulă contabilă:

Dt 811 UZ „Uzina” – 32624,00 lei.

Ct 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare” – 32624,00 lei.

Sau plata concediului poate fi efectuată direct din casă prin ordinul de plată.

Nivelul salariului plătit pe timpul concediilor depinde de salariul mediu pe

ultimele 3 luni. În suma salariului dat sunt incluse toate felurile de remunerări,

inclusiv salariile plătite, abaterile de la condiţiile normale d muncă, primele lunare

şi anuale, indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă.

În calculul salariului mediu nu se includ:

1. Plăţile pentru lucrul ce nu intră în sfera obligaţiilor muncitorului.

2. Plăţile în natură.

3. Dividendele primite.

Deci, salariul se calculă ca:

Salariul pe timpul concediului = salariul mediu zilnic * nr. de zile de odihnă.

Salariul mediu zilnic = salariile plus primle (3 luni) / zile lucrate efectiv (3

luni).

Documentele primare privind calculul concediilor de odihnă este dipoziţia de

acordare a concediilor (M 16) (vezi anexa), pe baza ei se întocmesc următoarele

formule contabile:

45

Dt 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare” – 5568,00 lei.

Ct 531 021049 „Bobu Vasile” – 5568,00 lei.

Din contul salariului se fac următoarele plăţi:

1. Pentru plata avansurilor acordate de către întreprindere titularului de avans

dar nerestituit întreprinderii, sau o altă practică aplicată la „Tutun-CTC” sînt

creditele acordate salariaţilor sau recuperarea lipsurilor la inventariere.

Documentele pentru înscrierea formulei contabile de mai jos sînt:

a. pentru avansurile nerestituite către întreprindere este decontul de avans

sau decizia conducătorului;

b. pentru împrumuturile acordate documentele primare sînt contractele de

creditare încheiate între întreprindere şi salariaţi;

c. pentru recuperarea pagubelor este ordinul directorului sau avizul de

recuperare semnat de salariat, sau ddecizia judecăţii.

Pe baza acestor documente se reflectă următoarele formule contabile în luna

analizată:

Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 3410,06 lei.

Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 3410,06 lei.

2. La întreprindere din salariu se fac reţineri specifice, ca de exemplu:

a. reţineri pentru alimente;

b. reţineri pentru serviciul militar alternativ;

c. plăţi pentru despăgubiri prin deciza judecăţii;

d. plăţi sub forma cotizaţiilor sindicale.

Documentele primare privind calculul concediilor de odihnă este dispoziţie de

acordare a concediilor de odihnă este dispoziţie de acordare a concediilor (M 16)

(vezi anexa), pe baza ei se întocmesc următoarele formule contabile:

Dt 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare” – 5568,00 lei.

Ct 531 021049 „Bobu Vasile” – 5568,00 lei.

Din contul salariului se fac următoarele plăţi:

46

1. Pentru plata avansurilor acordate de către întreprindere titularului de avans

dar nerestituit întreprinderii, sau o altă practică aplicată la „Tutun-CTC” sunt

creditele acordate salariaţior sau recuperarea lipsurilor la inventariere.

Documentele pentru înscrierea formulei contabile de mai jos sunt:

a. Pentru avansurile nerestituite către întreprindere este decontul de avans sau

decizia conducătorului.

b. Pentru împrumuturile acordate documentele primare sunt contractele de

creditare încheiat între întreprindere şi salariaţi.

c. Pentru recuperarea pagubelor este ordinul directorului, sau avizul de

recuperare semnat de salariat, sau decizia judecăţii.

Pe baza acestor documente se reflectă următoarele formule contabile în luna

analizată.

Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” 3410,06 lei.

Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 3410,66 lei.

2. La întreprindere din salariu se fac reţineri specifice cade exemplu:

a. reţineri pentru alimente

b. reţineri pentru serviciul militar alternativ

c. plăţi pentru despăgubiri prin decizia judecăţii

d. plăţi sub forma cotizaţiilor sindicale.

Documentele primare la acest tip de operaţii sunt deciziile judecătoreşti şi

pentru reţinerile din salariul pentru salariatul ce face serviciul militar alternativ se

întocmeşte formula contabilă:

Dt 531 ”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”- 59200,53 lei.

Ct 539 „Alte datorii faţă pe termen scurt” – 59200,53 lei.

În unele cazuri salariatul procură în contul salariatului materiale de la

întreprindere şi documentele primare sunt factura TVA şi factura de expediţie.

Întreprinderea poate se vîndă salariatului marfa cu un preş mai scăzut, însă

TVA trebuie de plătit de la valoarea de piaţă a mărfii. În baza facturii MH BC

667785 şi facturii d expediţie AC 475081 se întocmesc formule contabile:

Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 570 lei.

47

Ct 211 „Materiale” – 450 lei.

Ct 534.2 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată” 120 lei.

Suma TVA de 120 lei se calculă ca valoarea de piaţă 600 lei a unei tone de

ciment fără TVA şi deci TVA este 120 lei (600 * 1,2 - 600).

Dar conform Codului Muncii toate reţinerile din salariu nu trebuie să

depăşească ½ din salariul calculat spre plată.

Conform Legii bugetului asigurărilor sociale toţi agenţii economici indeferent

de forma de proprietate fac contribuţii la asigurări sociale, ei sunt înregistraţi ca

plătitori la Fondul Social la locul de rezidenţă şi completează trimestrial forma

BASS4 „Darea de seamă privind calcularea şi utilizarea cotelor de asigurare

socială”.

Tarifele cotelor de asigurare socială de stat sunt pentru toţi agenţii economici

indeferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare – 31% din fondul

de retribuire a muncii.

Obligatoriu nu se calculează cotele asigurărilor sociale de stat din contul

sumelor ajutorului material acordat în legătură cu calamităţile naturale, sumele

primite pentru asigurările obligatorii sau binevole, bilete de tratament, din bursele

elevilor, doctoranţilor, studenţilor, remunerarea pentru muncă în afara

programului.

Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor afente contribuţiilor

pentru asigurările sociale în Fondul Social, datorii privind asigurarea medicală este

destinat contul de pasiv 533 „Datorii privind asigurările”. În credit se reflectă

datoriile calculate, iar în debit – miloacele achitate.

Suma contribuţiilor pentru asigurările sociale se calculează ca 31% din salariul

brut prin formula contabilă:

1. Pentru angajaţii din activitatea de bază şi auxiliară, inclusiv consumurile

indirecte:

Dt 811 „Producţia de bază” – 368556,00 lei.

Dt 812 „Activităţi auxiliare” – 137656,00 lei.

Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” – 215121,00 lei.

48

Ct 533.1 „Datorii faţă de Fondul Social” – 721333,00 lei.

3. Salariile calculate ce se referă la cheltuielile generale şi administrative

precum şi la cele comerciale se reflectă astfel:

Dt 712 „Cheltuieli comerciale” – 36343,00 lei.

Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” – 179299,66 lei.

Ct 533.1 „Datorii faţă de Fondul Social” – 215642,36 lei.

Acestea se calculează pe fiecare subdiviziune aparte în conturi analitice de

exemplu:

Dt 81210 LS „Secţia transport autocare” – 4677,15 lei.

Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 3570,5 lei.

Ct 533 „Datorii privind asigurările” – 1107 lei (31% * 3570,5).

Concomitent în acest cont se calculă şi defalcările în contul de pensii care

constituie 1% din salariul brut al fiecărui angajat, de exemplu:

Dt 5311011047 „Ursu Taisia” – 0021,78 lei.

Ct 533.1 „Datorii faţă de Fondul Social” – 21,78 lei.

Suma de calcul a 1% nu se ia în calcul aceeaşi ca şi pentru 31%.

Suma de plată în Fondul Social spre plată se calculează ca diferenţa dintre sumele

asigurărilor sociale calculate şi sumele din asigurările sociale folosite de către

angajaţii întreprinderii pentru:

a. Incapacitatea temporară de muncă.

b. Pentru funerarii.

c. Ajutor material anual participanţilor la lichidarea consecinţelor

avariei de la Cernobîl.

d. Compensaţii nominative.

e. La naşterea copilului.

f. Compensaţii pentru îngrijirea copilului pînă la 16 ani.

Din salarii se calculă şi impozitul pe persoane fizice ce este stabilit prin articolul

15 din Codul Fiscal în mărime de:

10% - de la venitul ce nu întrece suma de 12180 lei.

15% - de la venitul ce întrece 12180 lei dar nu depăşeşte 16200 lei.

49

28% - ce depăşeşte suma de 16200 lei.

Acest venit al salariatului include orice formă de salariu, îndemnizaţiile precum şi

înlesniri acordate de întreprindere salariatului. Nu se includ în venitul impozabil

îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă inclusiv a invalidităţii,

alimentele pentru copii, dividende de la rezidenţi, moştenirea averii, alte forme de

venituri stabilite de Codul Fiscal.

Acest impozit este reţinut la locul de muncă în mimentul plăţii salariului.

Întreprinderea conform Codului Fiscal este obligată să scadă din venitul impozabil

scutirile acordate salariatului care sunt în sumă de 2510 lei pentru fiecare şi alte

scutiri. Conform Codului Fiscal aceste reţineri trebie plătite nu mai tîrziu de data de

10 a lunii următoare după luna în care a avut loc reţinerea.

Acest impozit este calculat fiecărui salariat în Fişa de evidenţă a venitului

impozabil.

Pentru ca salariatul să aibă dreptul la scutiri, el scrie o cerere la care enexează

buletinul de identitate şi alte documente ce confirmă aceste scutiri.

Să analizăm calculul impozitului pe venit în baza unui exemplu:

La Ursu Taisia în fişa de evidenţă a venitului impozabil trebuie de reţinut din

salariu 91,30 lei:

Dt 531011047 „Ursu Taisia” – 91,30 lei.

Ct 534.6 „Alte impozite” – 91,30 lei.

Pentru evidenţa plăţii salariului şi reţinerilor din el se întocmeşte statul de salariu

ce e calculat pe baza fişelor personale, acest stat este prezentat contabilului-şef care

îl verifică şi îl trimite în caserie spre plată.

Plata salariului la întreprindere se efectuează de maistrul care primeşte suma de

bani necesară şi lista de plată MK-53 ce este documentul ce confirmă plata.

Concomitent maistrul în timp de 14 ore dacă banii nu au fost utilizaţi trebuie să-i

întoarcă în caserie şi se întocmeşte formula contabilă:

Dt 531010 „Secţia” – 33402,37 lei.

Ct 241 „Casa” – 33402,37 lei.

50

Toate aceste operaţii sunt incluse în registre pe conturi analitice pe fiecare

salariat, apoi în total pe întreprindere în registre ale conturilor 531,533.

51

Calculaţia costurilor de producţie. Contabilitatea producţiei în curs de

execuţie şi a produselor fabricate.

Cu calculul costului de producţie se ocupă secţia „Calculaţie” din cadrul fabricii

de ţigarete şi fabricii de fermentare.

La întreprindere este utilizat sistemul de calcul a costului de producţie efectiv.

Această metodă constă în calcularea costului de producţie reeşind din normativele

calculate,irii raportului erau 1408 salariaţi, evidenţa cărora o duce o secţie

specializată –

Consumurile indirecte materiale se repartizează conform costului materiilor

consumate, atît auxiliare, cît şi cele de bază.

Procesul de producţie la „Tutun-CTC” a ţigaretelor se efectuează prin

următoarele operaţii:

- tutunul tăiat uniform din siloana ambiilor lunii primare, la o comandă specială

se repartizează la pneumatic către maşinile de producţie a ţigaretelor.

- Pregătirea tutunului tăiat înainte de formarea ştrangului

- Divizarea tutunului pe foiţa de ţigarete, formarea ştrangului şi încleierea foiţei

de ţigaretă, tăierea ştrangului.

- Asamblarea filtrului.

- Asamblarea ţigaretelor în pachete cu utilizarea foiţei de staniol.

- Lipirea timbrelor de acciz.

- Celofonarea cutiilor.

- Formarea blocurilor a cîte 20 pachete şi ambalarea lor în cutii de carton.

Toate aceste procese sunt exercitate la o linie, întreprinderea dispune de 4 linii, la

fiecare linie lucrează o brigadă de 9-10 oameni.

Tutunul tăiat vine de la etajul trei la etajul doi prin reţele de aer comprimat.

Evidenţa tutunului spre fabricare este dusă de un sert-cupajist care este

responsabil de evidenţa tutunului şi de formare a cupupilor de tutun pentru fiecare

tip de ţigarete, aceasta face parte din secţia materie primă.

52

El recepţionează diferite tipuri de tutun, calculează conform recetei necesarul de

fiecare tip de ţigări, şi spoi aceste cantităţi sunt introduse în linii primare de

prelucrare a tutunului „Huoni” care tutunul din foi este amestecat şi tăiat în meşcă.

Într-un schimb este produs nu mai mult de 4 tipuri de ţigări la 4 linii de

prelucrare primară a tutunului şi 4 linii de confecţionare a ţigaretelor.

Evidenţa tutunului se duce în fişa de evidenţă a tutunului F (OO) care este

întocmită de sert-cupajist şi transmisă în contabilitate unde sunt introduse cantităţile

la preţurile existenete la materialele date şi prin formule din mai multe rămăşiţe de

materii prime se face o materie primă pentru un tip de ţigări prin formulă pentru

includerea acestui material în costul de producţie.

Dt 811100302 „Temp A II B” – 166000 lei.

Ct 2117T0001 „Temp AB II MB” – 166000 lei.

Materialele auxiliare sunt introduse în calculator din „Calcularea consumului

materialelor de bază” ce e întocmit de şeful brigăzii şi împreună cu magazinerul

brigăzii, de exemplu din fişa de calculaţie a schimbului Hlema pentru Temp (cod

17411) se anexează fişa este preţurile la secţia de calcul este introdusă în computator

unde erau deja introduse preţurile la materialele auxiliare şi se reflectă formula

contabilă:

Dt 811100302 „Temp AB” – 38405,23 lei.

Ct 211.2 „Materiale auxiliare” – 38405,23 lei.

Totodată la începutul lucrării schimbului liniile de transportare se ung cu soluţie

de săpun care este primit prin bon de consum şi se face următoarea înregistrare

contabilă:

Dt 81100302 „Temp AB” – 128,68 lei.

Ct 22116 – 128,68 lei.

La sfîrşitul zilei de muncă şeful brigăzii prezintă „Raportul despre îndeplinirea

sarcinii de plan” pe baza căreea se introduce datele în computator, acolo sunt deja

introduse preţul pentru fiecare unitate de timp în acord plus premia pe baza căreea se

face formula contabilă:

Dt 811100302 „Temp AB” – 1843,38 lei.

53

Ct 531011047 „Ursu Taisia” – 1407,38 lei.

Ct 533 „Datorii privind asigurările” – 436 lei.

Consumurile indirecte care sunt:

- Salariul şi CAS a administraţiei fabricii.

- Uzura utilajului şi întreţinerea lui.

- Uzura activelor nemateriale folosite în producţie etc.

Aceste consumuri sunt adunate în contul 813, care este deschis pentru fiecare

subdiviziune, de exemplu:

81381 „Laboratorul de chimie”.

Consumurile indirecte de producţie se contabilizează în acelaşi mod şi

consumurile privind activitatea de bază.

Repartizarea lor este grea deoarece există consumuri directe ce se retribuie în

exclusivitate fabricii de ţigarete, aceste consumuri sunt repartizate pe fiecare tip de

produs în dependenţă de suma consumurilor directe de materiale. Dar mai există şi

consumuri generale indicate pe combinat, ce se repartizează conform volumului

producţiei fabricate sau serviciilor prestate prin formula contabilă:

Dt 811 F1 „Fabrica de ţigarete” – 292783,00 lei.

Ct 813 FS „Administrări” – 292783,00 lei.

apoi această sumă se repartizează pe fiecare tip de produs proporţional

consumului direct de materiale.

Unul din materialul de bază care este inclus în preţul de cost al produselor finite

este timbrul de acciz care este procurat de întreprindere la Inspectoratul Fiscal,

conform titlului IV al Codului Fiscal ele sunt aplicate pe pachetele de ţigărilor în

procesul de producţie ,aceste timbre sunt pentru fiecare lună aparte .

Evidenţa timbrilor o duc paşoportistile , la început zilei se eliberează o cantitate

de timbre de acciz folosite în producţie ,la sfîrşitul zilei de muncă prezintă raport în

care se indică timbrile utilizate pe ficare tip de producţie dar cele deteriorare se

încliei pe coală de hîrtie .Evidenţa lor face pe ficare tip de produs :

Dt 81110031”Temp Ab” 387,50 lei

Ct 21170370011”Timbre de acciz” 387,50 lei

54

După ce se adună toate consumurile şi împart la cantitatea producţie fabricate

( informaţie privind producţie de ţigarete în anexe) se formează costul unitar de

1,50lei „Astra” pînă la 2,80lei pentru „Doina Lux Premiu”

Evidenţa producţiei fabricate se duce de către magaziner şi paşaportistă,

fiecare brigadă are paşaportista sa care încleie pe fiecare cutie cu ţigări paşaportul,

care este un document de strictă evidenţă ce este compus din partea de bază pe care

se scrie tipul ţigării, calitatea şi luna fabricării, pe ea paşaportista pune ştampila,

secţia, brigada şi schimbul au o ştampilă personală la fiecare plus la aceasta

paşaportul are 3 cupoane detaşabile în care se înscrie numărul şi seria paşaportului.

Paşaportista detaşează primul cupon care serveşte ca dovadă că brigada a fabricat

cantitatea dată de ţigarete, el se anexează la raportul de consumuri de materiale, apoi

aceste pachete sunt predate la depozitul secţiei de fabricare, magazinerul tot

decupează un cupon la sfîrşitul zilei de muncă. Paşaportista pe baza acestor

paşapoarte verificate cu cele de la magaziner face „Dispoziţia de livrare a

materialelor” M-11 sau bonul de primire-predare a produselor finite, pe baza acestui

bon se reflectă următoarea înregistrare contabilă:

Dt 216100301 „Temp” – 136001 lei.

Ct 811100301 „Temp” – 136001 lei.

preţul nu se indică în bonul de primire-predare, ci numai cantitatea, preţul este

calculat în luna trecută, el poate să se modifice la sfîrşitul lunii.

Din depozitul fabricii prin „factură de primire-predare”, această producţie prin

intermediul unei linii mecanice este transportată la primul etaj în depozitul secţiei

vînzări. Acest document este completat în două exemplare, unul la magazinerul

fabricii, unul la magazinerul secţiei vînzări.

La depozit pentru fiecare tip de produs este deschisă fişa de magazie care se

perfectează identic ca şi fişa de magazie materiale, el este dus în cutii, în cutie sunt

50 pachete cite 2000 buc., în pachete cîte 20 bucăţi.

La intrare este factura de primire-predare, la ieşire – factura de expediţie eliberată

de secţia vînzări şi al cincilea exemplar rămîne în depozit.

55

Evidenţa produselor fabricate este dusă în contul de activ 216 „Produse” ce la

întreprindere are mai multe subconturi.

216.1 „Produse finite”.

216.12 „Produse din Cimişlia”.

216.2 „Semifabricate din producţie proprie”.

216.6 „Producţie finită prelucrată” – întreprinderea dispune de utilaj ce produce

peliculă de polietilenă.

216.3 „Tutun fermentat” etc.

În debitul acestor conturi se duce evidenţa produselor fabricate, iar în credit

realizarea sau utilizarea lor în cadrul întreprinderii.

Intrările în acest cont se fac de la producţia de bază prin formula contabilă, în

luna decembrie:

Dt 216 „Produse” – 3981678,35 lei.

Ct 811 „Producţia de bază” – 39816178,35 lei.

Iar ieşirile pot fi efectuate pe mai multe căi, pentru reutilizare în cadrul

întreprinderii:

Dt 211 „Materiale” – 2427698,85 lei.

Ct 216.2 „Semifabricate din producţia proprie” – 2427698,85 lei.

Aceste operaţii se fac prin intermediul dispoziţiei de livrare a materialelor în

anexe.

Sau materialele sunt eliberate pentru a fi comercializate prin reţeaua proprie de

magazine, ca document primar este factura de expediţie eliberată de secţia vînzări:

Dt 217 „Mărfuri” – 2427698,58 lei.

Ct 216.2 „Produse finite” – 2427698,58 lei.

Sau ieşirile în scopuri de reclamă:

Dt 712 „Cheltuieli comerciale” – 7415 lei.

Ct 216.2 „Produse finite” – 7415 lei.

Concomitent produsele pot să se deterioreze sau să fie sustrase, ca lipsuri la

inventariere, atunci se întocmeşte formula contabilă:

Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” – 7415 lei.

56

Ct 216.1 „Produse finite”. 7415 lei

Ceea ce priveşte producţia în curs de execuţie atunci aici intră produsele ce nu au

trecut toate fazele de producţie.

La întreprindere ponderea cea mai mare o are tutunul nefermentat, deoarece el

trebuie să treacă tot procesul de fermentare mai mult de 90 de zile şi se primeşte un

decalaj între începutul procesului de producţie pînă la sfîrşit.

Contul 811.1 „Producţia ţigării” se deschide la sfîrşitul lunii sau trimestrului prin

formula contabilă:

Dt 215.11 „Producţia în curs de execuţie de ţigări” – 101606,07 lei.

Ct 811.1 „Producţia ţigării” – 101606,07 lei.

la fel la toate subdiviziunile.

Iar la începutul perioadei acest cont se închide prin formula inversă:

Dt 811.1 „Producţia ţigarete” – 101606,07 lei.

Ct 215.11 „Producţia în curs de execuţie de ţigări” – 101606,07 lei.

Producţia în curs de execuţie este evaluată la preţul de cost a cheltuielilor.

Inventarierea producţiei este executată la sfîrşitul lunii în zile libere, cînd nu

lucrează întreprinderea, sunt verificate la faţa locului numărul efectiv de produse şi

corespunderea lor cu datele din contabilitate, procedura de inventariere este aceeaşi

ca şi la alte materiale

57

Contabilitatea creanţelor

Creanţele constituie o parte activelor care trebuie achitate întreprinderii de

către alte persoane fizice şi juridice la scadenţă stabilită prin condiţiile contractului,

cambiei sau altor acte normative.

Relaţiile cu clienţii şi cumpărătorii ocupă un loc central în activitatea

întreprinderii. Ele ţin de livrarea de produse, de acordarea de servicii şi îmbracă

forma unor drepturi de creanţă faţă de client. Aceste creanţe pot fi divizate în grupe

în funcţie de termenul de apariţie şi cel de achitare. Grupele date cuprind creanţe

cu termen de achitare neatins, cu termen expirat pînă la o lună, cu termen expirat

de la o lună pînă la două luni, de la 2 pînă la 3 luni, peste 3 luni. Aceste termene de

achitare pot fi stabilite desinestătător de către întreprindere, în dependenţă de

caracterul activităţii.

Decontările clienţilor şi cumpărătorilor rareori au loc concomitent cu

expedierea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor. În aceste condiţii

furnizorul are dreptul unei creanţe asupra cumpărătorului. Pentru generalizarea

informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu o durată nu mai

mare de un an, aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru produsele

(mărfurile) expediate şi serviciile prestate, este destinat contul de activ 221

"Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale". In debitul lui se reflectă

formarea creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale, iar în credit -

achitarea lor. Soldul este debitor şi reprezintă sumele datorate de cumpărători şi

clienţi la finele perioadei de gestiune. La contul dat pot fi deschise următoarele

subconturi:

2211 "Facturi de primit din ţară"

2212 "Facturi de primit din străinătate"

2213"Cambii primite".

Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se

ţine pe fiecare debitor de exemplu :

222109 « Anastasia&Co »

58

 fiecare cont analitic poate să fie atît creditor cît şi deitor acesta depinde de

suma de bani care este trasferată pentru marfa expediată dacă depăşeşte se trece la

credit iar dacă sunt mai mici atunci ele rămîn pe debitul contului analitic.

Creanţele comerciale pot fi divizate în creanţe ale debitorilor din ţară şi creanţe

ale debitorilor din străinătate.

Livrarea producţiei se efectuiază în baza unui contract de vînzare-cumpărare

încheiat cu cumpărătorul şi pe baza facturii de expediţie şi facturii TVA. Este

menţionat faptul că SA “Tutun-CTC” este plătitoare de accize care se plătesc

conform Codului Fiscal şi Legii Bugetului pe anul respectiv acest impozit este

inclus în factura de expediţie .

De exemplu SA “Tutun-CTC” a livrat « CahulUresCoop » SA marfă în valoare

de

4308,90 lei

Conform facturii de expediţie AD 222455 şi facturii TVA BC 121850 se fac

următoarile formule contabile :

Dt 2211022 « CahulUresCoop SA 4308,90 lei

Ct 611 "Venituri din vânzări" 3590,75 lei

Ct 5351 « TVA » 718,15 lei

Livrările efectuate agenţilor economici din republică se impozitează cu TVA în

mărime de 20% din valoarea mărfii .

În urma achitării de către client a mărfurilor primite se înscrie formula contabilă

şi ca document de bază serveşte extrasul de cont valutar de la bancă, care atestă

achitarea sumei de către furnizor .

Dt 243 "Cont valutar" 6586,08 lei

Ct 2212"Facturi de primit din străinătate" 6586,08 lei

Intrarea mijloacelor băneşti pentru achitarea creanţelor pe termen scurt aferente

facturilor comerciale :

a)Prin intermediul casei

Debit 2411 "Casa lei" 5000 lei

Credit 221136 "« Alexadru cel Bun ConsumCoop»SA 5000 lei

59

b) Primit pe contul de decontare

Debit 242 “Cont de decontare” 85000 lei

Credit 2211055“Acord-Consum Srl” 85000 lei

Achitarea creanţelor pe seama:

Subiecţii impozabili cu TVA - furnizorii mărfurilor (serviciilor) ţin Registrul de

evidenta a livrarilor este destinat pentru înscrierea facturilor TVA (benzilor de

înregistrare a aparatelor de casa, borderourilor de evidenta), întocmite de furnizor,

în scopul determinarii sumei TVA pentru marfurile livrate (expediate) (serviciile

prestate). Evidenta facturilor TVA în Registrul de evidenta a livrarilor se

efectueaza în ordine cronologica pe masura livrarii marfurilor (prestarii serviciilor)

sau primirii avansului.

Registrul de evidenta a livrarilor se duce discret (nu conform totalului

cumulativ)de catre contribuabilii TVA- furnizorii marfurilor (serviciilor).

Registrul de evidenta a livrarilor serveste în calitate de:

registru auxiliar pentru înregistrarea vînzarilor si prestare de servicii

document , în baza caruia se determina lunar TVA colectat

document de controla al unor operatii contabile

Registrul de evidenta a livrarilor trebuie în mod obligatoriu sa includa urmatoarele date:

- numarul de ordine al facturii TVA;

- data eliberarii ei;

- denumirea (numele) consumatorului;

- descrierea succinta a livrarii;

- valoarea totala a livrarii, prezentata pentru a fi achitata fara TVA

- suma totala a TVA;

- suma rabatului, daca acesta se ofera.La livrarea (expedierea) marfii (prestarea serviciului) pentru avansul primit, în

Registrul de evidenta a livrarilor se face înscriere, care micsoreaza suma TVA

înscrisa pentru avansul achitat, cu modificarea corespunzatoare a sumei totale

pentru perioada gestionara în care a fost efectuata livrarea (facturarea) marfii

(prestarea serviciului). Apoi se reflecta operatiile de livrare (expediere) de-facto

60

pentru avansul primit.

În Registrul de evidenta a livrarilor este obligatorie, de asemenea, includerea

datelor din documente, eliberate la exportul marfurilor si serviciilor (CMR

Railway Bill,), cît si a datelor facturii de expeditie la livrarea marfurilor

(serviciilor) scutite de TVA.

Filialele, sucursalele si subdiviziunile separate, aflate la bilantul

contribuabilului TVA si care nu sînt contribuabili ai TVA de sine statatori, tin

Registrele procurarilor, oglindind în ele datele:

- din facturile TVA, eliberate pentru livrarile impozabile de marfuri si servicii;

- din facturile de expeditie, eliberate pentru livrarile de marfuri si servicii

neimpozabile;

- pe livrarile de marfuri, realizate în reteaua comertului cu amanuntul

Lunar, subdiviziunile mentionate prezinta întreprinderii de baza copiile

facturilor TVA eliberate pentru livrarile întreprinderii de baza .impozabile de

marfuri si servicii, facturile de expeditie pentru livrarile neimpozabile de marfuri si

servicii si datele pe livrarile efectuate în numerar, în scopul oglindirii lor în

Registrul livrarilor.

Registrul de evidenta a livrarilor trebuie sa fie cusut, iar paginile numerotate si

adeverite cu stampila. Controlul asupra corectitudinii tinerii Registrului se pune în

sarcina conducatorului întreprinderii - contribuabil al TVA, sau persoanei

împuternicite de el.

La procurarea materialelor, mărfurilor, furnizorul poate cere achitarea acestora

pînă la livrarea lor, sub forma avansurilor. Pentru evidenţa avansurilor pe termen

scurt acordate furnizorilor, altor creditori în contul mărfurilor, materialelor şi altor

active sau serviciilor prestate, precum şi privind achitarea produselor, lucrărilor

primite de la clienţi pe măsura finisării lor parţiale, pe termen nu mai mare de un

an, este destinat contul de activ 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”. În debit

se reflectă sumele avansurilor acordate pe termen scurt, iar în credit – sumele

avansurilor înregistrate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori, anulate sau

restituite. La contul dat pot fi deschise următoarele subconturi:

61

2241 "Avansuri pe scurt acord în ţară"

2242 " Avansuri pe scurt acordat în străinătate"

Evidenţa analitică a avansuril pe termen scurt se ţine pe fiecare debitor de

exemplu :

2241019« Agro –Fantal Şoldăneşti »

 ficare cont analitic poate să fie atît creditor cît şi debitor acesta depinde de

suma de bani care este trasferată pentru materiale,servicii expediate dacă

depăşeşte valoarea materiale recepţionate trece la credit .

Acordarea avansurilor în contul livrării mărfurilor, materialelor, prestării

serviciilor se execu prin Dispoziţie de plată bancară şi Dispoziţie de

plată din casă : De exemplu a fost acrodat avans din casă fermierului Angelici

Anatol Petru

pentru seminţe conform dispoziţiei de plată N 5612 din 17/12/99 dar deoarice

el este socotit confom Codului Fiscal persoană fizică din suma avansului este

reţinute 5% .

Debit 2241047 “ Angelici Anatol Petru ” 1614,15 lei

Credit 2411 “ Casa lei” 1533,44 lei

Credit 5347 « Impopzit pe venit pers fizice » 80,71 lei

Conform dispoziţiei de plată N 1987 din 10 decembrie a fost trasferat firmei

“Binag-Agro”Srl suma de 70000lei

b) Debit 2241059 ““Binag-Agro”Srl ” 70000lei

Credit 2421 “Cont decontare lei” 70000lei

Trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior în achitarea datoriilor

faţă de furnizori pentru materialele şi mărfurile primite se execută prin intermrdiul

facturii de expediţie: Confom facturii expediţie AD456789 si facturii TVA

AB456123 a primit matereiale în contul avansului acordate « Agrimec »

Debit 211 “Materiale” 9196,00 lei

Debit 534 “ Datorii privind decontările cu bugetu” 1839,20 lei

Credit 2241022 “Avansuri pe termen scurt acordate” 11035,20 lei

62

Contabilitatea creanţelor privind decontările cu bugetul

Decontările cu bugetul au particularităţi specifice datorită reglementării

normative a modului de determinare şi achitare a creanţelor şi datoriilor faţă de

buget. Raporturile întreprinderii cu bugetul au un caracter multiplu şi divers, de

aceea decontările cu bugetul se reflectă în conturi distincte privind datoriile şi

creanţele.

Creanţele bugetului faţă de întreprindere apar ca urmare a impozitelor stabilite

vărsate la buget în avans, a sumelor plătite în plus în buget, a diferenţelor taxei pe

valoare adăugată plătită şi încasată.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea

creanţelor privind decontările cu bugetul, cuvenite întreprinderii din buget,

conform legislaţiei în vigoare, este destinat contul de activ 225 "Creanţe pe termen

scurt privind decontările cu bugetul". In debitul acestui cont se înregistrează

avansurile vărsate la buget potrivit impozitelor stabilite de legislaţie (cu excepţia

TVA), precum şi sumele plătite în plus la buget şi diferenţele între sumele TVA

plătită şi primită, iar în credit - sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor

aferente decontărilor cu bugetul, realizate în perioadele de gestiune curente sau

ulterioare, precum şi plăţile în plus recuperate de buget. Soldul acestui cont este

debitor şi reprezintă datoriile bugetului faţă de întreprindere la finele perioadei de

gestiune.

La contul 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul " pot fi

deschise următoarele subconturi:2251 "Creanţe pe termen scurt privind impozitul

pe venit", 2252 "Creanţe pe termen scurt privind alte impozite şi plăţi".

Contul 226 "Taxa pe valoarea adaugata de recuperat" este destinat generalizarii

informatiei privind sumele taxei pe valoarea adaugata de recuperat, aferenta

valorilor în marfuri si materiale si serviciilor procurate (primite) de întreprindere.

Acest cont este un cont de activ. în debitul acestui cont se reflecta sumele TVA,

aferente facturilor de plata pentru stocurile de marfuri si materiale, serviciile

prestate, care urmeaza a fi trecute la decontarile cu bugetul, iar în credit - sumele

taxei pe valoarea adaugata, compensate pentru achitarea datoriilor fata de buget,

63

realizate în perioadele de gestiune sau ulterioare. Soldul acestui cont este debitor si

reprezinta suma taxei pe valoarea adaugata care va fi supusa decontarilor cu

bugetul.

Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt privind decontările cu bugetul se

ţine pe feluri de impozite şi termene de recuperare a acestora în buget.

La contul 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul" se

reflectă la SA “Tutun-CTC” impozitul pe imobil calculat greşit care depăşeşte

suma cuvenită cu 6128 lei şi de amenajare care a fost platit în prealabil.

Contabilitatea creanţelor pe termen scurt ale personalului, inclusiv ale

titularilor de avans.

Creanţele personalului faţă de întreprindere pot apărea în urma operaţiilor ce se

referă la:

- retribuirea muncii;

- acordarea avansurilor spre decontare;

- mărfurile vîndute în credit;

- recuperarea daunei materiale;

- alte operaţii, cum ar fi plata pensiilor alimentare şi altor titluri executorii.

Creanţele pe termen scurt ale personalului se reflectă în contul de activ 227

"Creanţe pe termen scurt ale personalului". In debitul acestui cont se reflectă

înregistrarea creanţelor pe termen scurt ale personalului faţă de întreprindere, iar în

credit - achitarea creanţelor pe termen scurt ale personalului. Soldul este debitor şi

reprezintă datoriile personalului faţă de întreprindere la finele perioadei de

gestiune.

Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt ale personalului se ţine pe

fiecare debitor, pe feluri de creanţe, pe termen de apariţie şi achitare a acestora.

Creanţele personalului privind retribuirea muncii apar în cazul acordării

avansurilor contra remuneraţiilor. La acordarea avansului, casierul întocmeşte o

Dispoziţie de plată ,în care se indică suma, această dispoziţie trebuie să fie semnată

de către conducător şi contabilul-şef.

64

Pentru executarea unor sarcini de serviciu persoanelor, numite titulari de avans,

li se eliberează avansuri spre decontare. Aceste avansuri sunt destinate, în special,

acoperirii cheltuielilor de deplasare care includ:

• cheltuieli de călătorie (costul biletelor de călătorie tur-retur)

• cheltuieli privind cazarea

• diurna.

In baza Dispoziţiei de plată N456 se eliberează avans magazinierului Ţurcanu

Costantin:

Debit 2272 "Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans" 870 lei

Credit 241 "Casa" 870ei

In baza decontului de avans N661 se trec în cont cheltuielile efectuate de

titularul de avans:

Debit 7139 "Cheltuieli generale şi administrative" 778,50 lei

Credit 2272 "Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans" 778,50 lei

Dacă titularul de avans nu a cheltuit toată suma, el trebuie să restituie

întreprinderii suma diferenţei prin cispoziţie de încasare N1233:

Debit 241 ”Casa” 91,50 lei [870-

778,50]

Credit 2272 "Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans" 91,50 lei

Componenţa şi modul de determinare a cheltuielilor de deplasare este

reglementat de Regulamentul privind “Modul de delegare a lucrătorilor

întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din RM”. Acest document

reglementează plata cheltuielilor de deplasare în cazul deplasării lucrătorilor pe

teritoriul RM şi în ţările ex-URSS.

Delegatului i se plătesc cheltuielile de transport conform documentelor

justificative prezentate. În caz de neprezentare a documentelor privind utilizarea

transportului pe teritoriul RM, cheltuielile de transport se achită conform tarifelor

minimale. Delegatului i se compensează cheltuielile efective privind cazarea.

65

În luna aprilie 2001 în baza ordinului pe întreprindere a avut loc deplasarea

şefului secţiei marketing – Polesciuc la Tiraspol. Pentru deplasare a fost eliberat

avans prin Dispoziţia de plată N789 :

Debit 2272 "Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans" 324 lei

Credit 241 “Casa” 324 lei

La sosirea din deplasare în baza documentelor justificative anexate a fost

întocmit decontul de avans N 12 68:

Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative” 297,50 lei

Credit 2272 "Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans" 297,50 lei

La categoria “Alte creanţe” se referă şi datoriile debitoare privind reclamaţiile.

Reflectarea sumei reclamaţiei în debitul contului 229 “Alte creanţe pe termen

scurt”, , se efectuiază numai dacă pretenţiile au fost înaintate şi recunoscute de

reclamant sau au fost adjudecate de organele judiciare.Evidenţa analitică este

efectuată înpe fiecare reclamant

La sfîrşitul anului de gestiune se face pe baza datelor operativă o listă de

inventariere a creanţilor şi datoriilor ( INV 9) cu creanţe pe tipuri în care debitorii

confirmă creanţile.

66

Contabilitatea mijloacelor băneşti

Pentru păstrarea numerarului, precum şi pentru efectuarea decontărilor în

numerar la întreprindere, este destinată casieria. Contabilitatea mijloacelor băneşti

din casieria SA “Tutun-CTC” este organizată în conformitate cu "Regulile privind

ţinerea operaţiilor de casă m economia naţională a Republicii Moldova ", aprobate

prin Hotărârea Guvernului R.M. din 25 noiembrie 1992.

Operaţiile de casă sunt ţinute de către casier, care poartă răspundere materială

deplină în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru integritatea tuturor valorilor

şi pentru orice prejudiciu organizat întreprinderii, atît în rezultatul acţiunilor

premeditate, cît şi în rezultatul nepăsării sau îndeplinirii necorespunzătoare a

sancţiunilor toate aceste obligaţiuni sunt incluse în „Contract răspundere

matererială”

Toate operaţiile de casă trebuie să fie documentate. Astfel, primirea

numerarului de către casieria întreprinderii se efectuează prin Dispoziţia de

încasare semnată de către contabilul-şef. Primirea banilor este confirmată printr-o

chitanţă semnată de contabilul-şef şi de casier, certificată de ştampila casierului.

Eliberarea numerarului din casierie se efectuează prin Dispoziţia de plată, etc.

Documentele de eliberare a numerarului sunt semnate de conducătorul şi

contabilul-şef al întreprinderii.

Astfel, la sfârşitul zilei de muncă datele documentelor de încasare şi de plată

sunt înscrise de către casier în "Registrul de casă” în care prin foia indigo se scriu

două exemplare unul este detaşabil la care anexîduse dispoziţiile de plata şi

incasare serveşte baza pentru înscriile în registrile contabie

. Controlul asupra ţinerii corecte a Registrului de casă se pune în sarcina

contabilului-şef al unităţii economice.

Evidenţa analitică a operaţiunilor de casă se ţine pe fiecare plătitor sau primitor

de bani, pe surse de încasare şi direcţii de utilizare a numerarului.67

Evidenţa operaţiilor privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti din

casieria întreprinderii se ţine în contul de activ 241 "Casa" la SA “Tutun-CTC”

acest cont are următoarile subconturi.

2413 ”Casa dolari SUA”

2411 „ Casa lei”

În debitul acestor subcotnuri se reflectă toate încasările de mijloace băneşti în

casă, iar în creditul lui -plăţile în numerar. Soldul este debitor şi reprezintă

numerarul existent în casieria întreprinderii la finele perioadei de gestiune.

La SA “Tutun-CTC” au fost încasate mijloace băneşti pentru achitarea

creanţelor pe termen scurt eferente facturilor comerciale în baza Dispoziţie de

incasare N1233 din 12 12 99 de la « Anenii Noi UresCom »SA

Debit 2411 "Casa lei" 5000 lei

Credit 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 5000 lei

Au fost încasate mijloace băneşti de la titularul de avans Cojocaru Tatiana

conform dispoziţii de încasare Nr1233 din 13,12,99 se fac următoarile formule

contabile

Debit 2411 "Casa lei" 91,50 lei

Credit 2272 "Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans" 91,50 lei

Încasarea mijloacelor băneşti în casierie din vînzarea rebutului ne utilizate de

întreprindere care au fost socotite nelicvide de la o peresonă fizică conform

Dispoziţii de încasare N1234:

Debit 241 “Casa” 128,67 lei

Credit 611 “Venit din vînzări” 110,29 lei

Credt 534 « Datorii faţă de buget » 18,38 lei

Încasarea mijloacelor băneşti de la magazine conform Dispoziţiei de încasare

N1235 din12/12/99

Debit 2411 “Casa lei” 3644,18 lei

Credit 8261 “Realizatori Magazin 12/02” 3644,18

lei

68

Primirea banilor din contul decontare tot se excută conform Dispoziţie de

încasare şi verificîndu-se cu extrasul de cont,de exemplu la data12/12/99 conform

Dispoziţie de încasare N1236 de la contul BC « MOLDOVA –

AGROINDBANC » filiala Miron Costin sau primit 15000 lei pe baza acestor date

se fac următoarile formule contbile :

Debit 2411 “Casa lei” 65000 lei

Debit 2421 « Cont de decontare lei » 65000 lei

La fel înscriu şi celelalte formule contabile aferente operaţiilor încasare a

mijloacelor băneşti în casă.

La ieşirea numerarului pe baza Dispoziţilor de plată se întocmesc următloale

formule contabile:

Acordarea avansului spre decontare titularului de avans Polesciuc Maria

conform Dispoziţilor de plată N1326 şi conform ordinului de deplasare

N23

Debit 2272 "Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans" 324 lei

Credit 2411 "Casa lei" 324 lei

Depunerea disponibilităţilor băneşti în contul de decontare de face la sfârşitul

zilei de muncă prin Dispoziţilor de plată contra Chitanţei eliberate de bancă: De

Exemplu pe data de 12/12/99 prin Dispoziţilor de plată N 1328

Debit 2421 "Cont de decontare lei" 20000lei

Credit 2411 "Casa lei" 20000lei

Achitarea datoriilor faţă de personal se execută prin lista de plată care este

înmînată maistrului ,operaţiile contabile sunt executate după ce au fost primită

lista deplată cu semnăturile salariaţilor care au incasat salariile . De exemplu pe

baza listei de plată N----- se fac următorile formule contable :

Debit 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" 33402,37lei

Credit 2411 "Casa lei"

33402,37lei

La fel înscriu şi celelalte formule contabile aferente operaţiilor încasare a

mijloacelor băneşti din casă.

69

La SA “Tutun-CTC” se efectuează revizia inopinată a casei în termenele

stabilite de conducătorul întreprinderii, dar nu mai rar de o dată pe trimestru,

numărând toţi banii şi alte valori aflate în casierie. Pentru efectuarea reviziei casei,

prin ordinul conducătorului întreprinderii să desemnează o comisie, care

întocmeşte un Proces - verbal de inventariere a mijloacelor băneşti

Actul se foloseşte pentru reflectarea rezultatelor inventarierii mijloacelor

băneşti efective, aflate în casieria întreprinderii. La plusurile stabilite cu ocazia

inventarieri pe baza actului de mai sus se face următoarea formulă contabilă

Debit 2411 « Casa lei » 1,38 lei

Credit 612 « Alte venituri operaţionale » 1,38 lei

La întreprindere mai este utilizat contul 245 « Transfer băneşti în expediţie »

unde întrepriderea duce evidenţa mijloacelor băneşti aflate în casieriile

magazinelor de firmă.

Contabilitatea mijloacelor băneşti în contul de decontare

Pentru păstrarea temporară a mijloacelor băneşti libere, efectuarea plăţilor şi

încasărilor, întreprinderea deschide conturi de decontare la bănci, prin care sunt

efectuate operaţiunile de decontare. Astfel, SA “Tutun-CTC” dispune de conturi de

decontare în valută naţională în BCA "Moldova Agroindbanc" filiala M. Costin, şi

în “Victoriabanc” Banca Socială.

Pentru a perfecta deschiderea conturilor de decontare, instituţiei bancare i se

prezintă următoarele documente:

- cererea de deschidere a contului;

- adeverinţa privind înregistrarea de stat în organele teritoriale ale Camerei de

stat de înregistrare de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova;

- decizia (dispoziţia, hotărârea, ordinul) privind constituirea, reorganizarea şi

lichidarea acelui organ care dispune de un asemenea drept;

- copia statutului (regulamentului) aprobat în modul cuvenit sau înregistrat

- copia acordului de fondare;

cartela cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei. Toate operaţiile

decontare la întreprindere sunt efectuate conform Regulamentului 25/11-02 din

70

12/07/96 privind decontările prin virament în Republica Moldova şi suplimentului

nr 165 din 25/12/97.

SA “Tutun-CTC” utilizează următoarele forme de decontare:

dispoziţia de plată

dispoziţie de plată trezorerială

cec

Întreprinderea primeşte periodic de la bancă Extrase de cont cu anexarea la ele

a documentelor în a căror bază au fost întocmite înregistrările în extrasul de cont.

Soldul final debitor la contul de decontare trebuie să fie egal cu soldurile finale din

ultimile extrase de cont.

Prin intermediul acestor documente primare are loc evidenţa mijloacelor

băneşti în contul de decontare.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor

băneşti în valută naţională, înregistrate în contul de decontare al întreprinderii la

bancă, este destinat contul de activ 242 "Cont de decontare". În debitul lui se

reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională, în credit - utilizarea

mijloacelor băneşti. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma mijloacelor

băneşti în contul de decontare la finele perioadei de gestiune.La SA “Tutun-CTC”

evidenţa analitică este dusă pe ficare cont de decontare  la fiecare bancă:

2421 « Cont decontare lei »

2427 « Cont lei Banca Socială »

2426 « Cont lei VictoriaBanc »

2423 « Convertirea Valutei »

Ultimul subcont este destinat evidenţei leilor moldoveneşti necesari pocurării

valutie străine.

Încasarea mijloacelor băneşti pentru achitarea creanţelor aferente facturilor

comerciale aici document primar este extrasul de cont de exemplu extrasul decont

din 12/12/99 care arată incasrea de la Acord Consum SA:

Debit 2421 “Cont de decontare lei” 85000

lei

71

Credit 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 85000 lei

Încasarea mijloacelor băneşti prin achitarea creanţelor aferente altor operaţii tot

prin acel extras de cont au fost au fost incasatu mijloace băneşti de la Magazinul de

firmă Orhei

Debit 2421“Cont de decontare lei” 4500

lei

Credit 8262 “Magazin firmă Orhei” 4500 lei

Încasarea mijloacelor băneşti din casieria întreprinderii acesta tot este executată

prin inteermediului extrasului decont:

Debit 2421 “Cont de decontare lei” 20000

lei

Credit 2411 “Casa lei” 20000

lei

Plata din contul dedecontare are loc prin intermediul fomelor de decontare (în

afară de cec) enumerate mai sus aceste forme trebuie s-ă fie îndeplinite prin maşină

de scris sau automatizat dar trebuie să prfectate în două exenmplare primul să fie

ştampilat cu ştampila întreptinderii cu două semnături primul rămîne la bancă iar

al doilea este transmis întreprinderii ştampilat cu ştampila personală a ofiţerului de

cont . De exemplu au fost livraţii bani petru stingerea datorii petru materialile

livrate către firma ” Enizar”SRl pe baza dispoziţii de plată N1231 din 12/12/99 se

fac următoarile formule contabile.

Debit 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" 960000 lei

Credit 2421 "Cont de decontare lei" 960000

lei

Achitarea datoriilor faţă de buget prin dispoziţia de plată trezorială nr235

din12/12/99 plata TVA

Debit 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" 20000 lei

Credit 2421 "Cont de decontare lei" 20000 lei

Achitarea datoriilor faţă de fondul social prin dispoziţia de plată N1234

Debit 533 “Datorii privind asigurările” 4400 lei

72

Credit 2421 «Cont de decontare lei »  4400 lei

La eliberarea numerarului de pe contul de decontare este perfectet cecul care

este un document de strictă evidenţă eliberat de banca ce deserveşte clientul el

conţine datele spre cel ce încasează numeralul şi trebuie să conţină aceleaş

elimenta ca-şi dispoziţia de plată.

Debit 2411 « Casa lei » 65000 lei

Credit 2421 «Cont de decontare lei »  65000 lei

Achitarea serviciilor prestate de bănci se face automat din contul de decontare

fără a perfecta documentnte de decontare

Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative” 18,50 lei

Credit 242 “Cont de decontare” 18,50 lei

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor

băneşti în valută străină în conturile valutare din băncile de pe teritoriul Republicii

Moldova şi din străinătate, este destinat contul de activ 243 "Cont valutar". În

debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută străină, iar în

credit - utilizarea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă existenţa

mijloacelor băneşti în valută străină la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică la contul valutar se ţine pe fiecare valută în parte în fişe de

evidenţă analitică la contul 243 "Cont valutar" la SA “Tutun-CTC” sunt următorile

subconturi :

2432 « Cont ruble ruseşti AIB»

2436 « Cont USD Victoriabanc »

2433 « Cont valutarDM AIB »

2431 « Cont valutar USD  »

În procesul de achitare inevitabil apare o perioadă de timp între momentul

expedierii produselor, prestării serviciilor, executării lucrărilor şi momentul

achitării lor. In acest timp cursul valutei naţionale câtre valuta străină se modifică,

adică apare diferenţa de curs.

73

Diferenţa de curs este diferenţa care apare în rezultatul reflectării în evidenţa

contabilă la aceeaşi dată a operaţiei în valută străină raportată la valuta naţională de

diferite cursuri de schimb valutar.

Diferenţa de curs poate fi pozitivă şi negativă. Diferenţa de curs pozitivă de

reflectă în contul 622 "Venituri din activitatea financiară", iar diferenţa de curs

negativă - la contul 722 "Cheltuieli ale activităţii financiare ".

SA “Tutun-CTC” are deschis cont valutar la BCA "Moldova Agroindbanc"

filiala M. Costin ” şi la Victoriabanc şi toate operaţile cu valută se efectuiază

conform « Regulamentului privind regelememtarea valutară pe tiritoriul Republicii

Moldova » nr65/4596 din 25/12/97 efectuiază următoarele operaţii:

Încasarea valutei din exportul mărfii pe contul de decntare are loc prin

intermediuluib sistemului interbancar de decontării SWIVT.

Pentru livrarea mărfii cumpărătorului de peste hotare la SA “Tutun-CTC” se

întocmeşte declaraţia de repatriere a mijloacelor băneşti provenite din exportul de

mărfuri Declaraţia de repatriere cu ştampila băncii se prezintă la vamă împreună cu

declaraţia vamală .Operaţile cu valută au documente mai specifice de decontare

Încasarea mijloacelor băneşti prin achitarea creanţelor aferente facturilor

comerciale

Debit 2431 “Cont valutar USD AIb” 302687,42 lei

Credit 2212 ” Facturi de primit din străinătate » 302687,42

lei

Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor

mijloacelor valutare (anexa 87):

Debit 243 “Cont valutar” 390,06 lei

Credit 6223 "Venituri din diferenţe de curs valutar" 390,06 lei

Achitarea din contului de decontare are loc prin intermediu Ordinului de plată

în valută externă dar pentru acesta ei trebuie sa o procure deorice valuta străină

conform regulamenmtul de sus prevede ca de pe contul de decontare să fie valută

numai 3 zile bancare. Pentru a procura valuta necesară trebuie de înaitat o cecere

catre banca care deserveşte întreprinderea dată după acordul ei trasferi lei către

74

bancă cu care ea la bursă ea va procura valută . Tot odată ea cu plata în valută

înmtomeşte cartela de plată unde întreprinderea se obligă să importeze marfa

conform contractului . De exemplu confom ordinului de plată în valută N4033

Au fost traferaţi banii către firma Elval Helenic Aluminiu Indastry SA

Debit 5212 “Facturi de achitat în străinătate” 64610$

Credit 2431 “Cont valutar USD AIB”

64610$

Achitarea creditelor bancare în valută străină pe termen scurt

Debit 511 “Credite bancare pe termen scurt” 696630,00 lei

Credit 2431 “Cont valutar USD” 696630,00 lei

Acordarea avansurilor pe termen scurt firmei GTI Yelits:

Debit 2242 “Avansuri pe termen scurt acordate” 196273,68lei

(15257$*12.86)

Credit 2431 “Cont valutar USD” 196273,68lei(15257$*12.86)

Achitarea comisioanelor bancare:

Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative” 1245,24 lei

Credit 243 “Cont valutar” 1245,24 lei

Reflectarea diferenţelor de curs valutar negative aferente soldului mijloacelor

valutare în contul valutar .

Debit 7223 “Cheltuieli ale activităţii financiare” 12185,30

lei

Credit 243 “Cont valutar” 12185,30 lei

Operaţiunile privind debitul şi creditul conturilor 242 "Cont de decontare " şi

243"Cont valutar " se reflectă în registrele analitice şi sintetice.

75

Contabilitatea capitalului propriu

Capitalul propriu reprzintă mărimea rămasă în activele întreprinderii după

scăderea datoriilor, în componenţa lui sunt incluse:

1. Capitalu statutar.

2. Capitalul suplimentar.

3. Rezervele.

4. Profitul nerepartizat.

5. Capitalul secundar.

La determinarea capitalului propriu din mărimea lui se scad:

- capitalul nevărsat.

- capitalul retras.

- pierderea neacoperită.

- dividendele plătite în avans.

76

Capitalul statutar constituit la înfiinţarea societăţii este o condiţie a existenţei şi

funcţionării acesteea şi determină valoarea minimă a activelor sale nete care asigură

interesele patrimoniale ale crditorilor şi acţionarilor.

Capitalul social al societăţii este stabilit în statut şi constituie 111820414 lei.

Nu poate fi modificat pînă ce nu vor fi primite noi fondatori şi incluse în statut

modificările corespunzătoare.

Deci, capitalul statutar reprezintă valoarea aporturilor fondatorilor societăţii pe

acţiuni la patromoniul acetsora depuse în contul achitării acţiunilor.

Aporturile la capitalul statutar pot fi mijloace băneşti, hîrtii de valoare plătite

în întregime, alte bunuri inclusiv patrimoniale.

Pe parcursul activităţii întreprinderii în componenţa capitalului statutar nu a

survenit nici o modificare.

Conform planului de conturi contabile pentru generalizarea informaţiei

privind situaţia şi mişcarea capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311. În

credit se reflectă mărimea capitalului anunţat în documentele de constituire, iar în

debit – micşorarea lui. Soldul este creditor şi reflectă mărimea apitalului statutar la

finele perioadei de gestiune. La acest cont pot fi deschise următoarele subconturi:

311.1 – „Fond statutar”.

311.2 – „Acţiuni simple”.

311.3 – „Acţiuni privelegiate”.

311.4 – „Aporturi”.

311.5 – „Cote de participaţie”.

Pentru respectarea cerinţelor legislaţiei e necesar de deschis la contul 311

următoarele subconturi:

1. „Fond statutar”.

2. „Acţiuni simple neînregistrate”.

3. „Acţiuni simple înregistrate”.

4. „Acţiuni privilegiate neînregistrate”.

5. „Acţiuni privilegiate înregistrate”.

6. „Aporturi”.

77

7. „Cote de participaţie”.

Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe fondatori (acţionari, asociaţi).

Capitalul statutar al întreprinderii „Tutun-CTC” este format din aporturi

nebăneşti ca:

- mijloace băneşti;

- investiţii financiare pe termen lung;

- materiale.

Aporturile nebăneşti la capitalul statutar se evaluează la valoarea de piaţă,

aprobată prin decizia adunării generale a acţionarilor sau a consiliului societăţii,

luîndu-se ca bază preţurile publicate ale pieţii organizate. Dacă valoarea de piaţă al

aporturilor nebăneşti al fondatorului sau a acţionarului depăşeşte 10% din capitalul

statutar şi bunurile ce constituie acest aport nu circulă pe piaţa organizată, valoarea

de piaţă a acestui aport se aprobă prin concluzia companiei de audit sau a unei alte

organizaţii specializate care nu este persoană afiliată a societăţii.

La valoarea aporturilor nebăneşti (Anexa la statutul „Tutun”)

Dt 123„Milloace fixe” – 77960157.lei

Dt 211 „Materiale” – 36922993.lei

Dt131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” – 322800 lei.

Ct 313 „Capital nevărsat” – 111820414 lei.

Capitalul de rezervă este tratat ca o măsură de precauţie pentru înlăturarea

riscurilor desfăşurării normale ale activităţii de întrprinzător.

Acest capital al societăţii „Tutun-CTC” va constitui 15% din capitalul ei social şi

se formează prin prelevări anuale din profitul net pînă la atingerea mărimii date.

Mărimea prelevărilor anuale se stabileşte de 5% din profitul net al societăţii.

Capitalul de rezervă se plasează în active cu lichiditate înaltă, fapt care asigură

folosirea lui în orice moment şi se foloseşte numai în cazul insufucienţei profitului şi

a mijloacelor fondurilor speciale ale societăţii. Mijloacele capitalului de rezervă se

folosesc pentru acoperirea pierderilor societăţii şi/sau pentru achitarea dobînzilor sau

altor profituri aferente obligaţiilor plasate.

78

Contabilitatea sintetică a rezervei se ţine cu ajutorul conturilor clasei 32

„Rezerve”. Sunt conturi de pasiv, în credit – formarea rezervelor, în debit –

utilizarea lor.

Rezervele se grupează în 3 categorii pentru fiecare fiind destinate conturile:

321 „Rezerve prevăzute de legislaţie”.

322 „Rezerve prevăzute de statut”.

323 „Alte rezerve ”.

Formarea rezervei se reflectă conform statutului:

Dt 332„Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” –

1333659,65lei

Ct 322„Rezerve prevăzute de statut”. 1333656,35 lei

Profitul nerepartizat reprezintă o parte din capitalul propriu care nu a fost

utilizată sau repartizată între proprietarii întreprinderii sub formă de dividende sau

venituri din participaţii.

Utilizarea profitului nerepartizat se efectuează şi se reflectă în contabilitate numai

în baza adunării generale a acţionarilor întreprinderii.

Cu ajutirul contului 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor

precedenţi” la sfîrşitul anului se închide contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei

de gestiune” prin următoarea înregistrare contabilă:

Dt333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” – 50828241,27 lei

Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor

precedenţi” .50828241lei

Pentru generalizarea informaţiei privind diferenţelor din reevaluarea activelor pe

termen lung este destinat contul de pasiv 341. în creditul acestui cont se reflectă

ecartul de revaluare a activelor pe termen lung, iar în debit – suma reducerilor. În

cazul ieşirii activelor pe termen lung sumele ecartului de reevaluare reflectat anterior

se trec la venituri din activitatea de investiţii, iar reducerile – la cheltuielile activităţii

de investiţii. Soldul acestui cont poate fi creditor – în cazul în care suma ecartului de

reevaluare depăşeşte reducerile de reevaluare a activelor pe termen lung şi se reflectă

79

în bilanţ cu semnul plus sau debitor – cînd suma reducerilor depăşeşte ecartul de

reevaluare şi se reflectă cu semnul minus.

În registrul pe luna decembrie pe contul 341 avem următoarea înregistrare

contabilă care reprezintă o corectare a datoriei amînate privind impozitul pe venit

care a fost supramărită din cauza măririi uzurii în scopuri fiscale:

Dt 341„Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” – 1618,11.lei

Ct 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”. 1618,11lei

Modul de completare a registrelor privind contabilitatea capitalului propriu se

efectuează în mod automatizat şi ca bază pentru înregistrările contabile servesc deciziile

adunării generale şi Statutul precum şi deciziile luate de pe urma analizei raporturilor

auditorilor.

Contabilitatea datoriilor

Contabilitatea creditelor bancareLa SA Tuntun-CTC la capitolul datorii pe termen lung sunt numai utilizat

numai contul 425 „Datorii amînate privind impozitului pe venit” aceste datorii apar

în difirenţilor dintr calcul uzurii în scopuri impozabile conform art 26 al Codului

Fiscal şi a calculu uzurii în scopuri conform, SNC 16” Contabilitatea activelor pe

termin lung” şi direrenţe între cheltuielile permise spre deducetre conform art 28

al Codului Fiscal. Aceste datorii sunt calculate în Anexa 2D la Declaraţia

privindimpozitul pe venit din activitatea de antraprenoriat rd 0311şi rd.0312

Datoriile financiare includ datoriile care apar în legătură cu procurarea

capitalului atras. Capitalul atras îl constituie creditele bancare şi împrumuturile în

valută naţională şi străină primite de către întreprindere de la alte persoane fizice şi

80

juridice, pe un termen stabilit şi pentru o anumită plată. Datoriile financiare

cuprind :

creditele bancare

împrumuturile

Modul de creditare , de primire şi rambursare a creditelor bancare este

reglementat de contractul de credit încheiat cu banca

Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt sînt destinat conturil :

- 511”Credite bancare pe termen scurt”

Aceste cont este de pasiv. În creditul lui se reflectă sumele creditelor bancare

pe termen scurt şi lung primite, iar în debit – suma creditelor rambursate. Soldul

este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii aferente creditelor bancare pe

termen scurt şi lung nerambursate la finele perioadei de gestiune.

Contul 511 “Credite bancare pe termen scurt” este destinat generalizării

informaţiei referitoare la situaţia decontărilor privind creditele, termenul de

rambursare al cărora nu este mai mare de un an.

Evidenţa analitică se ţine pe feluri de credite şi pe bănci.

Reflectarea creditelor bancare primite în contul valutar de exemplu

51143”Credit Maib 123180143374”

Reflectarea creditelor bancare primite în contul valutar de exemplu

Debit 243 “Cont valutar” 696630,00lei

Credit 511 “Credite bancare pe termen scurt” 696630,00lei

Rambursarea creditelor bancare pe termen scurt din contul valutar

Debit 511 “Credite bancare pe termen scurt” 3505140,00 lei

Credit 243 “Cont valutar” 3505140,00 lei

Contabilitatea datoriilor comerciale

Datoriile comerciale reprezintă angajamentele de plată a întreprinderii faţă de

furnizori, antreprenori, alţi creditori privind:

- facturile comerciale

- faţă de părţile legate

- pentru avansurile primite.

81

La SA “Tutun -CTC” evidenţa sintetică a datoriilor comerciale se ţine pe contul

de pasiv 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale". În credit se

înregistrează creşterea, apariţia datoriilor comerciale, în debit -achitarea, stingerea

datoriilor. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la

o dată anumită.

Evidenţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor,

antreprenor, creditor pe termen de apariţie şi stingere.Sistemul informaţional

contabil permite sa fie luate la evidenţă toate operaţiile care au fost efectuate în

decursul periodei de gestiune dintre întrprindere şi creditor exemplul registru sortat

pe dată cu firma

Natex –Chimical ltd cont personal 5210006-21

Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare emise de furnizori,

respectiv facturile.Acceptarea spre plată a facturilor de la furnizori

a) valori intrate conform facturii de expediţie AX503949

Debit 2111205 « Codul materialui” 10031330 lei

Debit 5342 « Datorii privind TVA » 200266,06 lei

Credit 521 “ Facturi achitat în ţară” 1201266,36 lei

b) servicii prestate document ce veridică operaţiile sunt procese verbal al

servicilor prestate.

La achitarea datoriilor comerciale se întocmeşte formullile contabile :

De exemplu au fost livraţii bani petru stingerea datorii petru materialile livrate

către firma ” Enizar”SRl pe baza dispoziţii de plată N1231 din 12/12/99 se fac

următoarile formule contabile.

Debit 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" 960000 lei

Credit 2421 "Cont de decontare lei" 960000

lei

Achitarea datoriilor din contul valutar

Debit 5212 “Facturi de achitat în străinătate” 64610$

Credit 2431 “Cont valutar USD AIB”

64610$

82

Registrul de evidenta a procurarilor se tine obligatoriu de catre subiectii

impozabili - consumatorii marfurilor si serviciilor si este destinat pentru

înregistrarea facturilor TVA, prezentate de furnizori, în scopul determinarii sumei

TVA destinate trecerii în cont (restituirii).

Registrul de evidenta a procurarilor serveste în calitate de: registru auxiliar pentru evidenta cumpararilor de valori materiale si a

serviciilor prestate

document , în baza caruia se determina lunar suma TVA trecuta în cont

document de control al unor operatii contabile privind evidenta sintetica a

TVA

Registrul de evidenta al procurarilor trebuie sa includa urmatoarele informatii:

- numarul de ordine al facturii TVA;

- data primirii facturii;

- denumirea (numele) furnizorului;

- descrierea succinta a livrarii;

- valoarea totala a livrarii fara TVA;

- suma totala a TVA;

- valoarea oricaror marfuri exportate, reimportate de catre exportator fara

schimbarea caracteristicilor lor cantitative si calitative.

Registrul de evidenta se tine în mod discret (nu conform totalului cumulativ).

Suma TVA pentru marfurile (serviciile) procurate (indiferent de momentul

achitarii) se trec în cont la consumator numai în cazul prezentei facturilor TVA,

declaratiilor vamale, documentelor de plata care confirma achitarea TVA pe

marfurile importate si înregistrarile corespunzatoare în Registrul de evidenta a

procurarilor.

Continutul facturilor TVA (declaratiilor vamale si documentelor de plata care

confirma achitarea TVA pe marfurile importate) se trec în Registrul de evidenta a

procurarilor pe masura primirii lor.

În cazul utilizarii marfurilor (serviciilor) procurate în alte scopuri decât cele

legate de activitatea de întreprinzator, pentru care a fost efectuata în modul stabilit

83

trecerea în cont (restituirea) sumelor TVA, în Registrul de evidenta a procurarilor

se face înscrierea ce corecteaza aceasta suma a impozitului, cu diminuarea

corespunzatoare a sumei totale a TVA, destinate trecerii în cont (restituirii) în

perioada curenta de dare de seama.

Registrul de evidenta al procurarilor trebuie sa fie cusut, iar paginile lui

numerotate si adeverite prin stampila. Controlul asupra corectitudinii tinerii

evidentei se pune în sarcina conducatorului întreprinderii sau persoanei

împuternicite de el. Contabilitatea avansurilor pe termen scurt primite

Contul 523 “Avansuri pe termen scurt primite” este destinat generalizării

informaţiei privind avansurile primite de la cumpărători şi clienţi în contul livrării

valorilor în mărfuri şi materiale, precum şi privind achitările pentru produse şi

servicii pe măsura executării parţiale a acestora.

Contul 523 “Avansuri pe termen scurt primite” este un cont de pasiv. În creditul

acestui cont se reflectă sumele avansurilor şi a plăţilor primite, în debit – sumele

compensării avansurilor în cazul decontărilor cu cumpărătorii pentru producţia

livrată. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii

aferente avansurilor pe termen scurt primite la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a avansurilor pe termen scurt primite se ţine pe clienţi.

Are următoarile sub conturi

5231”Avansuri lei”

5232 „Avansuri valuta”

Evedenţa analică se duce pe ficare întreprinderecare care a acordat avans dar

inrormaţia avansurilor primite din străinătate este evedenţiată pe ficare ţară care

apoi este generalizate în Bilanţul Contabil la Nota informativă privind avansurile şi

investiţilor acordate şi primite clienţilor externi în col 6. La sfîrşitul anului

avasurile primite erau numai din străinătate şi erau în sumă 1139164 lei

Contabilitatea datoriilor calculate. Datoriile calculate cuprind angajamentele

de plată ale întreprinderii faţă de personal, organele asigurări sociale, buget,

fondatori, ş. a. participanţi, faţă de alţi creditori. Datoriile faţă de personal cuprind

angajamentele privind retribuirea muncii ş.a. operaţii.

84

Evidenţa analitică faţă de s1alariaţi se tine pe fiecare lucrător în parte, forme de

retribuire a muncii şi tipuri de reţineri din salariu. Evidenţa sintetică a datoriilor

faţă de personal se ţine pe contul 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea

muncii". În credit - calcularea datoriilor faţă de salariaţi, în debit - achitarea şi

reţinerile din salariu. Soldul este creditor, reprezintă, mărimea datoriilor

întreprinderii faţă de personal la o dată anumită.

Datoriile privind asigurările includ:

a) datorii faţă de fondul social privind contribuţiile la asigurări sociale şi

reţinerile din salariile lucrătorilor (1%)

b) datorii faţă de companiile de asigurări privind asigurarea medicală, bunurilor,

asigurarea persoanelor.

Evidenţa analitică a datoriilor privind asigurările se ţine pe titlurile de asigurare,

termene de achitarea datoriilor.

Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de pasiv 533 "Datorii privind

asigurările". În credit se reflectă calcularea, creşterea datoriilor privind asigurările,

în debit - achitarea, utilizarea mijloacelor asigurării sociale. Soldul este creditor.

Conform actelor legislative în vigoare, toţi agenţii economici, indiferent de

forma de proprietate, sunt obligaţi să efectueze contribuţii la asigurări sociale şi să

se înregistreze la reprezentanţele fondului social.

Pentru toţi agenţii economici este stabilit tariful de 31% din fondul de retribuire

a muncii.

Calcularea contribuţiilor la asigurările sociale se înregistrează în evidenţă

concomitent cu calcularea salariilor . Mai detalat despre aceste tipuri de datorii în

capitolul Documentarea ,calcul şi contabilitate salariului. Datorii privind alte

operaţii cuprind datoriile întreprindere faţă de titularii de avans care procură

bunurii pentru necisităşile cotidiene a întreprindere din sursele proprii evedenţa

este aceaş ca la creanţile personalului de exeplul conform decontului de avans f/n

şi a facturii TVA AH799706 se fac următoarile formule contabile

Dt 21113036 « Codului materialui » 287,50 lei

Dt 534,2 « Datorii privind TVA » 57,30 lei

85

Ct 532,1 « Datorii privind titulari de avans » 354,00 lei

Datoriile privind decontările cu bugetul includ angajamentele întreprinderii

privind impozitele şi taxele. Modul şi cotele de impozitare, precum şi lista

impozitelor şi taxelor se stabilesc de către actele legislative în vigoare.

Întreprinderea are relaţii cu bugetul de stat privind ipozitele şi taxele

republicane. Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul se ţine

pe contul de pasiv Contul sintetic 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul" în

dezvoltarea caruia se deschide contul de gradul n 5342 "Datorii privind taxa pe

valoarea adaugata" se foloseste pentru generalizarea informatiilor aferente

decontarilor cu bugetul.

Se crediteaza în cursul lunii cu:

- valoarea TVA aferenta vânzarilor sau pentru lucrarile executate sau serviciile

prestate, facturate tertilor;

- valoarea TVA aferenta bunurilor si serviciilor folosite în scop personal sau

predate cu titlu gratuit, cea aferenta lipsurilor care depasesc normele perisabilitatii

naturale.

Se debiteaza:

- în cursul lunii cu sumele reprezentând TVA înscrisa în facturi de furnizori,

pentru bunurile lucrarile sau serviciile cu care se aprovizioneaza întreprinderea si

care se trece în cont din punct de vedere fiscal;

- la finele lunii cu sumele virate la bugetul statului, reprezentând TVA datorata.

Dupa virarea soldului în debitul contului 225 "Creante pe termen scurt privind

decontarile cu bugetul", conturile de gradul II corespunzatoare, contul 534 "Datorii

privind decontarile cu bugetul" se soldeaza.

La începutul lunii pentru suma nominalizata se întocmeste formula contabila

reversibila debitul contului 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul" si creditul

contului 225 "Creante pe teren scurt privind decontarile cu bugetul".

Evidenta analitica a taxei pe valoarea adaugata se tine cu ajutoru1 registrelor de

evidenta a livrarilor si procurarilor. Dar acesta nu este specific pentru întreprindere

deoarice ea este unul din platitor cel mai mari la TV A

86

În cazul accizelor se folosesc conturile: 534 “ Datorii privind decontarile cu

bugetul" cu subcontul 534/3 “Datorii privind accizele, taxele”. În creditul se

înscriu sumele calculate si datorate bugetului de stat iar în debitul - achitarea

sumelor accizelor datorate bugetului; 225 "Creante pe termen scurt privind

decontarile cu bugetul" cu subcontul 225/2 “creante pe termen scurt privind alte

impozite si plati”.

La contul 534 se pot deschide subconturi în dependenţă de tipul impozitelor şi

taxelor.

Taxa pe valoare adăugată este una din taxele de bază a bugetului statului. În

baza registrului facturilor TVA primite şi registrului facturilor TVA eliberate

se calculează datoria TVA a bugetului, ca diferenţa dintre TVA aferentă vînzărilor

şi TVA aferentă cumpărărilor. Acest impozit se calculează lunar şi în luna

decembrie la combinatul “Tutun –CTC ” SA se observă formarea unei datorie

privind TVA faţă de buget în mărime de 1253942 lei, care de regulă se trece în

perioada de gestiune viitoare. Un alt impozit plătit de întreprinder este accizul care

este plătit odată cu ieşirea mărfii impozate cu acciz( ţigarete) şi marcate cu mărcii

de acciz din încăperea de acciz. Impozitul pe venit din activitatea antreprenoriat

este calculat din profitul din perioda de gestiune pînă la impozitare rd 130 al

Bilanţului Contabil cu ajustări a veniturilor şi cheltuelilor efectute conform Titlui

II al Codului fiscal conform declaraţii pe venit rd 190 “Tutun –CTC ” SA are de

plătit 8745063 lei.

Faţă de buget combinatul “Tutun –CTC ” SA are următoarele obligaţii:

1. Impozitul pe bunuri imobiliare, calculul acestui impozit se reflectă

Declaraţile.

2. Taxa pentru apă consumată

3. Taxa pentru amenajarea teritoriului, calculul reflectat în anexa 10.13..

4. Taxa pentru dreptul de a folosi simbolica locală,

Calculul impozitelor, taxelor şi a altor defalcări obligatorii (cu excepţia

impozitului pe venit, TVA şi accize ) se reflectă în Darea deseamă pe taxele locale

pe trimestrul IV astfel ( Taxa pentru a folosi simbolica locală ):

87

Dt 713 4 “Impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit” 756,56 lei

Ct 534 483 “Datorii taxa amenajarea teretoriului” 756,56 lei

La stingerea datoriei faţă de buget :

Dt 534 2 "Datorii privind TVA" 20000 lei

Ct 2421 "Cont de decontare lei" 20000 lei

La sfîrşitul fiecărui an fiscal, care de regulă coincide cu anul calindaristic,

întreprinderii i se prezintă de către Inspectoratul Fiscal fişa contului personal

genaralizată unde este specificată informaţia despre impozitele achitate, penalităţile

şi amenzile stabilite în cazul întîrziierii sau neplăţii.

Contul 539 “Alte datorii pe termen scurt” este destinat generalizării informaţiei

privind situaţia decontărilor întreprinderii aferente:

- arendei curente

- sumelor privind riscurile transmise şi acceptate pentru reasigurare

- asigurării directe

- pretenţiilor primite de la cumpărători şi clienţi, precum şi amenzilor,

penalităţilor recunoscute

- Alte servicii

Contul 539 “Alte datorii pe termen scurt” este un cont de pasiv. În creditul

acestui cont se reflectă sumele datoriilor pe termen scurt calculate, iar în debit –

achitarea acestora. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile

întreprinderii privind alte plăţi la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică se

ţine pe creditori şi pe feluri de datorii de exemplul :

5393016 Casa de Economii Teleneşti

Fiecare cont analitic poate să fie atît creditor cît şi deitor acesta depinde de

suma de bani care este trasferată pentru serviciile dacă depăşeşte se trece la debit

iar dacă sunt ai mici atunci ele rămîn pe creditul contului analitic.

Transferare ca plata petru servicile prestate de către Adelina&Co SRl:

Debit 5393011“ Adelina&Co SRl ” 450,00 lei

Credit 2421 “Cont de decontare lei” 450,00 leiReflectarea serviciilor primite :

88

Debit 712 “ Cheltieli comerciale” 375,00 lei

Debit 5342 ” Datorii privind TVA” 75,00 lei

Credit 5393011“ Adelina&Co SRl ” 450,00 lei

La sfîrşitul anului de gestiune se face pe baza datelor operativă o listă de

inventariere a creanţilor şi datoriilor ( INV 9) cu datorii pe tipuri în care credotorii

confirmă datoriilor.

Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor

şi veniturilor

Cheltuielile reprezintă cheltuielile şi pierderile (daunele) care apar în rezultatul

activităţii economico-financiare şi nu sunt legate nemijlocit de procesul de

producţie. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul

produselor (serviciilor), se reflectă în raportul privind rezultatele financiare şi se

scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) al perioadei de gestiune.

Contabilitatea cheltuielilor la “Tutun –CTC ” SA este efectuată conform

prevederilor S.N.C. 3 "Componenţa consumurilor şi cheltuielilor".

89

Cheltuielile au loc la toate tipurile de întreprinderi. În funcţie de direcţiile

efectuării, acestea se subdivizează în 3 grupe:

1. Cheltuieli ale activităţii operaţionale

2. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale

3. Cheltuieli privind impozitul pe venit.

Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea

activităţii de bază a “Tutun –CTC ” SA. Aceste cuprind:

a) costul vînzărilor

b) cheltuieli comerciale

c) cheltuieli generale şi administrative

d) alte cheltuieli operaţionale

Evidenţa cheltuielilor se tine în Raport statistic nr. 5-c "Consumurile şi

cheltuielile întreprinderii".

Pentru contabilizarea cheltuielilor sunt destinate conturile sintetice din clasa 7

"Cheltuieli". Aceste sunt conturi de activ. In debit pe parcursul perioadei de

gestiune se reflectă cheltuielile (cu total cumulativ de la începutul anului)

constatate conform S.N.C. 3. În credit se arată trecerea cheltuielilor acumulate la

sfârşitul perioadei de gestiune la rezultatul financiar. La sfârşitul fiecărui trimestru

rulajele debitoare ale contului de cheltuieli se trec în Raportul privind rezultatele

financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) perioadei de

gestiune.

Contul 711 "Costul vânzărilor" este destinat generalizării informaţiei privind

costul efectiv (valoarea de bilanţ) a produselor, mărfurilor realizate şi serviciilor

prestate.

Reflectarea valorii de bilanţ a produselor vîndute pe parcursul semestrului .

Debit 7111 “Preţ cost realizare ţigări” 1968804,24 lei

Credit 216 “Produse” 1968804,24 lei

Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute de la cantină pe parcursul

semestrului :

b) Debit 71121 “Mărfuri vîndute cantină» 142336,13 lei

90

Credit 217 “Mărfuri” 142336,13 lei

Reflectarea costului efectiv al serviciilor prestate pe parcusul semestrului:

Debit 7118 “ Sinicost prelucrări tutun” 123565,66 lei

Credit 811 “Producţia de bază” 123565,66lei

In decursul anului de gestiune are loc următoarea înregistrare la contul 711 s-a

acumulat suma de 27410283,64 lei.

Trecerea rulajului debitor de la sfârşitul trimestrului la rezultatul financiar total:

Debit 351 "Rezultat financiar total" 27410283,64 lei.

Ct 711 "Costul vînzărilor" 27410283,64 lei.

Contul 712 "Cheltuieli comerciale" se foloseşte pentru evidenţa cheltuielilor

aferente vânzării produselor, mărfii şi prestării serviciilor,reclamă In decursul

perioadei de gestiune în debitul acestui cont se acumulează cu total cumulativ de la

începutul anului cheltuielile comerciale ale întreprinderii. Contabilizarea

cheltuielilor legate de încărcarea, transportarea cumpărătorilor:

Reflectarea cheltuielilor aferente materialilor predate scopuri de întreţinere a

magazinului din Chişinău

Debit 712830“Cheltuieli Magazin Chişinău” 57,81 lei

Credit 2116012 “ Codul material” 57,81 lei

Evidenţa analitică se duce pe fiecare centru de cheltuelii adică pe magazine.

Cheltuielile comerciale au constituit la sfîrştul anului suma de 3242564 lei.

Trecerea rulajului debitor de la sfârşitul trimestrului la rezultatul financiar total:

Debit 351 "Rezultat financiar total" 3242564 lei

Ct 712 "Cheltuieli comerciale" 3242564 lei.

Contul 713 "Cheltuieli generale şi administrative" se foloseşte pentru evidenţa

cheltuielilor legate de conducerea, organizarea şi deservirea întreprinderii în

ansamblu În decursul anului de gestiune cheltuielile generale şi administrative la

au fost de 16622077,49lei. Cheltuilile se acumuleiază pe conturi analitice pe

obiecte de cheltuieaiă. De exemplul subcontul 713934 « Punct Medical » vom

urmări pe un subcont.

Calcularea salariului personalului de deservire a punctul medical(anexa 113):

91

Debit 713934 « Punct Medical » 26223,09lei

Credit 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" 26223,09lei

Debit 713 "Cheltuieli generale şi administrative" 8129,16 lei

Credit 533 "Datorii privind asigurările sociale" 8129,16 lei

Achitarea serviciilor bancare :

Debit 713946 “Servicii bancare” 1245,24 lei

Credit 243 “Cont valutar” 1245,24 lei

Trecerea rulajului debitor de la sfârşitul trimestrului la rezultatul financiar total:

Debit 351 "Rezultat financiar total"

16622077,49lei

Credit 713 "Cheltuieli generale şi administrative"

16622077,49lei

Contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" este destinat pentru evidenţa

cheltuielilor privind plăţii dobînzilor pentru credite şi împrumuturi, amenzi,

penalităţi, arendei curente, etc.

În cursul perioadei de gestiune alte cheltuieli operaţionale se acumulează în

debitul contului 714 cu total cumulativ de la începutul anului şi se reflectă prin

următoarele formule contabile:

Reflectarea cheltuielilor privind taxa de stat

Debit 7143 "Taxa de stat" 25732,32 lei

Credit 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" 25732,32 lei

Calcularea sumei cheltuelilor aferaente TVA la mărfurile procurate fără

facturii TVA .

Debit 714 93"TVA fără facturi" 8269,32 lei

Credit 242 "Cont de decontare" 8269,32 lei

Trecerea altor cheltuieli operaţionale la rezultatul financiar total:

Debit 351 "Rezultatul financiar total" 8792859,15 lei

Credit 714 "Alte cheltuieli operaţionale" 8792859,15 lei

Sau mai făcut corectării

92

Debit 711 « Costul vînzări » 6354147,58 lei

Debit 712 « Cheltuieli comerciale » 32756,98 lei

Credit 714 « Alte cheltuieli operaţionale » 6386904,56 lei

Din compartimentul cheltuieli neoperaţionale fac parte :

- Cheltuieli ale activităţii investiţională

- Cheltuieli ale activităţii financiare

Cheltuieli ale activităţii investiţională sunt cheltuelilor aferente ieşirii activilor

pe termen lung , reevaluării acestora , participaţiilor în alte întrprinderi şi cheltuili

privind operaţile cu titlul de valoare pe termin lung pentru evidenţa lor este

distinat contul 721 « Cheltuieli ale activităţii investiţională » pe parcursul lunii a

ieşit active pe termen lung care au provocat majorare lor cu 28731,71lei pe baza

următorilor formule contabile :

Credit 121 « Active materiale pe termen lung în execuţie » 26596,82 lei

Credit 123 « Mijloace fixe » 1830,31 le

Credit 211 « Materiale » 304,58 lei

Debit 721« Cheltuieli ale activităţii investiţională » 28731,71lei

Pe parcursul anului de acest tip de cheltuieli au fost acumulate 1892646,72 lei

Trecerea cheltuieli ale activităţii investiţională  la rezultatul financiar total:

Debit 351 "Rezultatul financiar total" 1892646,72 lei

Credit 721« Cheltuieli ale activităţii investiţională » 1892646,72 lei

Cheltuieli ale activităţii financiare sunt cheltuielile aferente plăţii

redevenţilor,arende finanţate diferenţilor negative ale cursului valutar.În cursul

perioade de gestiune se acumulează pe în debitului contului 721 «Cheltuieli ale

activităţii financiare » Reflectarea diferenţelor de curs valutar negative aferente

soldului mijloacelor valutare în contul valutar .

Debit 7223 “Cheltuieli ale activităţii financiare” 12185,30 lei

Credit 243 “Cont valutar” 12185,30lei

Pe parcursul anului cheltuieli aferente activităţii finciare sau acumulat

8683943,88 lei . Trecerea cheltuieli ale activităţii financiare  la rezultatul financiar

total:

93

Debit 351 "Rezultatul financiar total" 8683943,88 lei

Credit 721« Cheltuieli ale activităţii financiare » 8683943,88 lei

Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind plăţile impozitului pe venit

efectuate în decursul anului sub formă de avansuri şi la sfârşitul anului de gestiune.

Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 731 "Cheltuieli (economii)

privind impozitul pe venit". In cursul perioadei de gestiune în debitul acestui cont

se reflectă sumele avansurilor aferente impozitului pe venit în buget, calculate în

conformitate cu legislaţia în vigoare, iar la sfârşitul anului -cheltuielile efective

curente şi amânate aferente impozitului pe venit, calculate ţinându-se cont de

diferenţele temporare apărute între venitul contabil şi impozabil La finele anului

analizat au avut următorile diferenţe:

Diferenţe temporare impozabila ca urmarea diferitor metode de calcul al uzurii

în scopuri fiscale şi evidenţa contabilă se fac următorile formule contabile

Debit 731” Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit". 455421,00

Credit 425 « Datorii amînate privind impozitul pe venit » 455421,00

Dar tot odată pe baza Declaraţiei pe impozitul pe venit sau anulat o parte din

datorii amînate privind impozitul pe venit calculate în periodile pricidente

Debit 425« Datorii amînate privind impozitul pe venit » 206189,00 lei

Credit 731” Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit". 206189,00 lei

Tot conform Declaraţii pe venit au fost calculat impozitul pe venit în sumă de

1882899,00 lei prin formulă contabilă :

Debit 731” Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit". 18921899,00 lei

Credit 534.1 « Datorii privind impozitul pe venit » 1892899,00 lei

Deci la sfîrşitul anului se face următoare formula contabilă cu care acest este

închis

cu următoare formula contabilă :

Debit 351 « Rezultatul financiar » 19171131,00 lei

Credit 731” Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit". 19171131,00 lei

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 731 se reflectă

în Raportul privind rezultatele financiare în rândul 140 "Cheltuieli (economii)

94

privind impozitul pe venit" şi se scade din rezultatul financiar la determinarea

profitului net (pierderii) al întreprinderii .La finele anului analizat au avut

următorile diferenţe:Diferenţe temporare impozabila ca urmarea diferitor metode

de calcul al uzurii în scopuri fiscale şi evidenţa contabilă se fac următorile formule

contabile

Venitul reprezintă sumele încasate sau de încasat de la alte persoane fizice sau

juridice, care duc la creşterea capitalului propriu a întreprinderii.

La “Tutun –CTC ” SA constatarea şi evidenţa veniturilor are loc conform

prevederilor S.N.C. 18 "Venitul". În componenţa venitului la “Tutun –CTC ” SA

se include:

I. Venitul din activitatea operaţională care cuprinde sume rezultate din

activitatea de bază a întreprinderii:

- venituri din vânzări

- alte venituri operaţionale (sumele primite din ieşirea altor active, amenzi,

penalităţi, recuperările daunelor materiale, etc.).

II. Venituri din activitatea neoperaţională, care include

- venituri din activitatea financiară

- venituri din activitatea de investiţii

Pentru evidenţa venitului sunt destinate conturile clasei a 6 "Venituri".

Veniturile se reflectă în contabilitate şi rapoartele financiare pe tipuri de activităţi

ale întreprinderii.

Conturile de venituri sunt conturi de pasiv. În creditul acestor conturi se reflectă

în decursul perioadei de gestiune, cu total cumulativ, de la începutul anului, sumele

veniturilor, constatate conform S.N.C. corespunzătoare, iar în debit - raportarea

veniturilor acumulate la sfârşitul perioadei de gestiune în contul rezultatelor

financiare totale.

Contul 611 "Venituri din vânzări" este destinat pentru generalizarea informaţiei

despre veniturile obţinute din realizarea mărfurilor, produselor, prestarea

serviciilor, etc. La constatarea veniturilor se întocmesc următoarele formule

contabile:

95

Venituri din vânzări

Dt 2211022 « CahulUresCoop SA 4308,90 lei

Ct 611 "Venituri din vânzări" 3590,75 lei

Ct 5351 « TVA » 718,15 lei

Reflectarea valorii produselor aferente facturilor achitate ;

Debit 241 “Casa” 128,67 lei

Credit 611 “Venit din vînzări” 110,29 lei

Credt 534 « Datorii faţă de buget » 18,38 lei

Raportarea veniturilor acumulate la sfârşitul perioadei de gestiune la rezultatul

financiar total:

Debit 611 "Venituri din vânzări" 298719835 lei

Credit 351 “Rezultat financiar total" 298719835 lei

Prin intermediul contului 612 «  Alte venituri operaţionale » este destinat pentru

evidenţa din vînzarea altor active curente cu excepţia produsilor şi mărfurilor,din

arenda curentă , alte venituri operaţionale. La plusurile stabilite cu ocazia

inventarieri pe baza actului de mai sus se face următoarea formul contabilă

Debit 2411 « Casa lei » 1,38 lei

Credit 612 « Alte venituri operaţionale » 1,38 lei

În timpul anului pe acest cont au acumulaţi 4295643 lei

Raportarea altor veniturilor operaţionale acumulate la sfârşitul perioadei de

gestiune la rezultatul financiar total:

Debit 612 "Alte venituri operaţionale" 4295643 lei

Credit 351 “Rezultat financiar total" 4295643 lei

Pentru evidenţa veniturilor aferente ieşiri a activilor nemateriale şi activelor

materiale pe termin lung,venituri din dividente este distinat contul 621 « Venituri

din activitate investiţională :Înregistrarea materialilor de la ieşire mijlocului fix ce

depăşeşte valorea probail rămasă :

Dt 211 « Materiale » 2620 lei

Ct 123 « Mijloace fixe » 980 lei

Ct 621 «  Venituri din activitate investiţională  » 1640lei

96

Pe parcursul anului la întreprindere sau acumulat la acest capitol de venituri

5978499 lei

Închiderea conturilui venturilor din activitatea de investiţii

Debit 621 «  Venituri din activitatea investiţii" 5978499 lei

Credit 351 “Rezultat financiar total" 5978499 lei

Contul 622 "Venituri din activitatea financiară" este destinat pentru

generalizarea informaţiei privind diferenţele favorabile de curs valutar.

Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor

mijloacelor valutare :

Debit 243 “Cont valutar” 390,06 lei

Credit 6223 "Venituri din diferenţe de curs valutar" 390,06 lei

Trecerea la sfîrşitul anului de gestiune a veniturilor din activitatea financiară

acumulate la rezultatul financiar:

Debit 622 "Venit din activitatea financiară" 6056084 lei

Credit 351 "Rezultat financiar total" 6056084 lei

La finele fiecărui trimestru rulajele creditoare ale conturilor de venituri se

înregistrează în Raportul privind rezultatele financiare pe rândurile respective.

Rezultatele financiare pe fiecare trimestru se determină prin calcul, fără

întocmirea formulelor contabile.

La finele anului de gestiune conturile de venituri şi cheltuieli se închid prin

trecerea veniturilor acumulate în creditul contului 351 "Rezultat financiar total", iar

cheltuielilor - în debitul contului 351.

În contul 351 "Rezultat financiar total" se determină profitul (pierderea) net al

anului de gestiune. În acest scop, se compară rulajele din debitul (cheltuieli

acumulate) şi creditul (venituri acumulate) acestui cont. Dacă suma totală a

veniturilor depăşeşte suma cheltuielilor, întreprinderea obţine profit, care se

reflectă prin înregistrarea:

Debit 351 “Rezultat financiar total” 45542240 lei

Credit 333 "Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune " 45542240 lei

97

Din datele Raportului privind rezultatele financiare, se observă că la “Tutun –

CTC ” SA ezultatul din activitatea operaţională este pozitiv, în sumă de 94406916

lei(cod.rd.080). Pe parcursul anului de gestiune rezultatul din activitatea financiară

este negativ şi egal cu 2623078 lei (cod.rd.l00). Rezultatul din activitatea de

investiţii pozitiv şi este egal cu 4085852 lei. Deci, reiese că profitul perioadei de

gestiune pînă la impozitare este egal cu 6528410 lei (cod.rd.l30). După

înregistrarea profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune, contul 351 "Rezultat

financiar total" se închide şi nu se oglindeşte în rapoartele financiare. Suma

profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune se înregistrează în rândul 150 în

aceiaşi denumire al Raportului privind rezultatele financiare şi se raportează în

Bilanţul contabil în rândul 590 "Profitul net (pierderea) al anului de gestiune".

Structura şi modul de întocmire arapoartelor financiare

Întocmirea rapoartelor financiare constituie principala etapă de finalizare a

procesului contabil.

Rapoartele financiare constituie un sistem de indicatori interdependenţi, care

caracterizează activitatea economică a întreprinderilor desfăşurată în cursul

perioadei de gestiune.

Rapoartele financiare se întocmesc conform formularilor-tip aprobate de

Ministerul Finanţelor, se prezintă în termenele prevăzute de legislaţia Republicii

Moldova şi cuprind:

• Bilanţul contabil (formularul nr. 1)

• Raportul privind rezultatele financiare (formularul nr.2)98

• Raportul privind fluxul capitalului propriu (formularul nr.3)

• Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (formularul nr.4)

• Nota explicativă şi anexele respective.

Rapoartele financiare, cu excepţia "Raportului privind fluxul mijloacelor

băneşti", se întocmeşte după metoda specializării exerciţiilor, potrivit căreia în

contabilitate se determină activele, datoriile şi capitalul propriu. Veniturile şi

cheltuielile se constată în acea perioadă de gestiune, în care s-au înregistrat.

Pentru întocmirea unor rapoarte financiare veridice din punct de vedere

economic, la întreprindere se desfăşoară o activitate amplă de pregătire, care constă

în reflectarea oportună, integrală şi obiectivă a datelor incluse în rapoartele

financiare. In aceste scopuri se determină succesiunea îndeplinirii procedurii

contabile finale, care cuprinde următoarele etape:

I. Analiza operaţiunilor economice şi reflectarea acestora m registrele

contabile.

II. Completarea Cărţii Mari şi întocmirea balanţei de verificare.

III. Inventarierea totală a patrimoniului şi datoriilor.

IV. Închiderea conturilor la finele perioadei de gestiune.

V. Întocmirea rapoartelor financiare.

În etapa 1 se verifică corectitudinea reflectării în bilanţul contabil a tuturor

operaţiunilor economice şi corespondenţa conturilor conform datelor din

documentele primare. În continuare sumele din conturile corespondente se reflectă

în registrele corespunzătoare ale contabilităţii analitice şi sintetice. Totodată, se

verifică identitatea datelor din contabilitatea analitică cu rulajele şi soldurile

conturilor sintetice.

Deoarece la “Tutun –CTC ” SA contabilitatea se ţine în mod automat, nu se

îndeplineşte Cartea Mare, dar la finele fiecărui trimestru se întocmeşte balanţa de

verificare. Balanţa de verificare în primul rând are ca rol să verifice corelaţia

existentă între elementele conturilor sintetice şi analitice, în conformitate cu

principiul dublei înregistrări, iar , în al doilea rând, realizează legătura dintre

acestea şi rapoartele financiare.

99

Bilanţul contabil reprezintă un raport financiar în care se reflectă patrimoniul şi

situaţia economico-financiară a întreprinderii la un moment dat.

Bilanţul se întocmeşte la anumite termene, care, de regulă, coincid cu sfârşitul

perioadei de gestiune.

Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de

Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. În bilanţ se compară rezultatele

exerciţiilor N-1 şi N (anul de gestiune precedent (N-1) şi curent (N)). Posturile

balanţiere sunt grupate după destinaţie. Nu se admit compensări reciproce între

posturile de activ şi pasiv. Posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă datelor

înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală de la inventar.

Evaluarea în bilanţ a elementelor patrimoniale se efectuează în conformitate cu

prevederile standardelor naţionale de contabilitate.

Lucrările de completare a bilanţului reprezintă prin conţinutul lor, în cea mai

mare parte, operaţii de prelucrare şi transmitere a datelor din bilanţul precedent şi

din balanţa conturilor. Prin structura lor, operaţiile de prelucrare a datelor privind

exerciţiul curent constau din selectarea, gruparea şi însumarea soldurilor din

balanţa conturilor.

Conform standardelor naţionale de contabilitate, bilanţul contabil cuprinde trei

elemente principale, legate nemijlocit de evaluarea situaţiei financiare a

întreprinderii, şi anume:

1. active

2. capital propriu

3. datorii

Echilibrul global al acestor elemente patrimoniale poate fi prezentat prin

intermediul ecuaţiilor. În condiţiile cînd se iau în vedere cele trei părţi componente

ale bilanţului: activele, capitalul propriu şi datoriile, ecuaţia generală a activelor

devine:

Activ = Capital propriu + Datorii

În întreaga lume de afaceri, Raportul privind rezultatele financiare se consideră

ca una dintre cele mai importante şi esenţiale părţi a rapoartelor financiare, care

100

prezintă un interes primordial atît pentru conducerea întreprinderii, cît şi pentru alţi

utilizatori de informaţii.

Raportul privind rezultatele financiare generalizează operaţiunile economice

efectuate într-un interval de timp concret, numit perioadă de gestiune. În prezent

Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte trimestrial cu total cumulativ

de la începutul anului de gestiune.

In conformitate cu S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor financiare", Raportul

privind rezultatele financiare cuprinde 15 indicatori care reflectă veniturile,

cheltuielile şi profiturile (pierderile) realizate în cursul anului de gestiune şi

perioadei corespunzătoare anului precedent. Primii opt indicatori componenţi ai

raportului nominalizat caracterizează rezultatele din activitatea operaţională a

întreprinderii, determinată de statutul acesteia, care reprezintă în fond o activitate

curentă, ce se reînnoieşte continuu.

Apoi în raport sunt prezentate rezultatele financiare aferente activităţii

întreprinderii, care nu constituie pentru ea o activitate de bază. In special, se

reflectă rezultatul din operaţiunile efectuate în domeniile suplimentare ale

activităţii de afaceri a întreprinderi, cum sunt activitatea de investiţii şi cea

financiară. În afară de aceasta, separat se înregistrează rezultatul apărut ca urmare a

evenimentelor şi operaţiunilor excepţionale.

Tehnica de întocmire a Raportul privind rezultatele financiare constă în

completarea fiecărui rând în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi

cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale Planului de conturi contabile. În procesul

completării raportului nominalizat, rezultatele financiare pozitive (profiturile) se

înregistrează cu cifre obişnuite, fără paranteze, iar cele negative (pierderile) - în

paranteze.

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este unul dintre formularele

principale ale rapoartelor financiare, în care se reflect toate modificările

intervenite în resursele financiare ale întreprinderii, din punctul de vedere al

încasării şi plăţii mijloacelor băneşti, în cursul perioadei de gestiune respective.

Necesitatea întocmirii Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este generată de

101

utilizarea principiului specializării exerciţiului în baza căruia se întocmesc alte

rapoarte. Conform acestui principiu, veniturile se contabilizează în momentul

efectuării operaţiunilor care conduc la obţinerea acestora (livrarea produselor,

prestarea serviciilor), indiferent de momentul plăţii. Cheltuielile cuprind valoarea

consumurilor şi cheltuielilor efective ale perioadei, fără a lua în consideraţie faptul

cînd au fost achitate. Astfel profitul realizat în cursul perioadei determinate nu este

legat direct de fluxul mijloacelor băneşti.

Informaţia conţinută în acest raport permite a aprecia capacitatea întreprinderii,

de a atrage şi a utiliza mijloace băneşti în cursul unei perioade determinate.

Modul de întocmire a Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este

reglementat de prevederile S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor financiare" şi S.N.C.7

"Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti".

Conform cerinţelor S.N.C. 7, toţi agenţii economici din Republica Moldova

întocmesc Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti prin metode directă, care

permite generalizarea în raport a tuturor încasărilor şi plăţilor reale ale mijloacelor

băneşti în baza registrelor contabile şi documentelor primare cu total cumulativ de

la începutul perioadei de gestiune.

Încasările şi plăţile mijloacelor băneşti se generalizează în raport pe feluri de

activităţi ale întreprinderii, care se evidenţiază în trei capitole principale

corespunzătoare felurilor de activităţi ale întreprinderii:

• operaţională (de bază), pentru care este creată întreprinderea şi care, în

majoritatea cazurilor, aduce venitul de bază;

• de investiţii, care cuprinde procurarea şi vînzarea activelor nemateriale,

materiale şi financiare pe termen lung;

• financiară, care este menită să asigure primele două feluri de activitate cu

mijloace necesare.

Separat se reflectă încasările şi plăţile de mijloace băneşti aferente situaţiilor

excepţionale, precum şi diferenţele favorabile şi nefavorabile de curs valutar,

rezultate din modificările în ratele de schimb al valutei străine.

102

Raportul privind fluxul capitalului propriu constituie o parte componentă a

rapoartelor financiare obligatorii. Evidenţierea indicatorilor privind fluxul

capitalului propriu într-un formular separat este legat de importanţa acestei

informaţii pentru diferiţi utilizatori, în special, pentru proprietarii întreprinderii.

În conformitate cu prevederile S.N.C.5 "Prezentarea rapoartelor financiare",

raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole, care cuprind date

privind modificările părţilor componente ale capitalului propriu sub aspectul

grupării prevăzute de capitolul III al bilanţului contabil:

a) capital statutar şi suplimentar;

b) rezerve;

c) profit nerepartizat (pierdere neacoperită);

d) capital secundar.

Raportul privind fluxul capitalului propriu este constituit astfel, încât

modificarea fiecărui element component al capitalului se reflectă după principiul

"formulei de bilanţ":

Soldul la finele + încasat Consumat Soldul la finele

anului de gestiune + (calculat) - (virat) = perioadei de precedent

gestiune curente

Tehnica întocmirii Raportul privind fluxul capitalului propriu constă în

completarea fiecărui rând în baza soldurilor şi rulajelor din conturile clasei a 3-a a

Planului de conturi contabile.

In coloana 4 "La finele anului de gestiune precedent" cu cifre obişnuite (fără

paranteze) se reflectă soldurile creditoare iniţiale aferente conturilor indicate, iar cu

cifre negative (în paranteze) - soldurile debitoare iniţiale.

La completarea coloanelor 5 şi 6 ale raportul privind fluxul capitalului propriu

trebuie de ţinut cont că aproape toate conturile din clasa a 3 sunt conturi de pasiv.

In coloana 5 "Încasat (calculat)" se arată cu cifre obişnuite rulajele creditoare

eferente conturilor de pasiv din clasa a 3 "Capital propriu", iar cu cifre negative -

rulajele debitoare aferente conturilor de activ.

103

In coloana 6 "Consumat (virat)" se reflectă cu cifre obişnuite rulajele debitoare

aferente conturilor de pasiv din clasa 3 "Capital propriu", iar cu cifre negative -

rulajele creditoare aferente conturilor de activ.

Coloana 7 "La finele perioadei de gestiune curente" se completează în baza

soldurilor finale aferente conturilor de contabilizare a capitalului propriu: rulajele

creditoare se reflectă cu cifre obişnuite (fără paranteze), iar cele debitoare - cu cifre

negative (în paranteze).

In capitolul 1 al raportul privind fluxul capitalului propriu este prezentată în

formă generală informaţia referitoare la capitalul statutar, suplimentar, nevărsat şi

retras. În postul "Capital statutar" (cod rd. 010) se arată mărimea valorii privind

aporturile proprietarilor întreprinderii la patrimoniul lui, contabilizată în contul 311

"Capital statutar", care este egală cu 111820414 lei.

În capitolul 2 al raportul privind fluxul capitalului propriu se prezintă datele

privind existenţa şi mişcarea capitalului de rezervă al întreprinderii, care cuprinde

"Rezerve stabilite de legislaţie" (cod rd. 060), "Rezerve prevăzute de statut" (cod

rd. 070 ) şi "Alte rezerve" (cod rd. 080).

În capitolul 3 al raportului examinat se prezintă informaţia privind existenţa şi

mişcarea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al întreprinderii.

În capitolul 4 al raportul privind fluxul capitalului propriu se reflectă datele

referitoare la existenţa şi mişcarea capitalului secundar al întreprinderii.

Postul "Total" (cod rd. 180) al raportul privind fluxul capitalului propriu se

calculează suma totalurilor din cele patru capitole componente ale raportului în

cauză: rd.050 + rd.090 + rd. 140 + rd.170.

104

.

105