30

Cuprins

Capitolul 1 Prezentarea produsului si identificarea factorilor care influenteaza produsul.............2

Capitolul 2 Descrierea factorilor care influenteaza tutunul............................................................5

2.1 Factori politico-legali.............................................................................................................5

2.2 Factori economici.................................................................................................................10

2.3. Factori socio-culturali.........................................................................................................16

2.4 Factori tehnologici..............................................................................................................19

Capitolul 3 Valori ale factorilor PEST pentru tutun......................................................................21

Capitolul 4 Recomandari de afaceri pentru piata tutunului..........................................................31

Bibliografie....................................................................................................................................32

30

Capitolul 1 Prezentarea produsului și identificarea factorilor care influențează produsul

Tutunul sau „tabacul” (Nicotiana tabacum) este o plantă din familia „Solanaceae” familie

de care aparțin și tomatele, cartoful, și mătrăguna. Tutunul ajunge în Europa după descoprirea

Americii (1492). Francezul Jean Nicot a contribuit la introducerea tutunului în Franța ca plantă

medicinală. Mai târziu s-a reușit izolarea nicotinei din frunzele de tutun. Inițial, acest alcaloid a

fost folosit ca insecticid, ulterior a fost trecut la categoria droguri.

Până în secolul XVII, tutunul era considerat plantă medicinală folosită în afecțiunile

oculare. Ca plantă de cultură sunt folosite în prezent (2009) numai două varietăți dintre Nicotiana

tabacum din „Virginia” este cea mai răspândită. Recoltarea tutunului se face în mod deosebit

pentru producerea țigărilor. Tutunul de culoare închisă obținut prin uscarea frunzelor plantei

Nicotiana rustica este un tutun mai apreciat decât tutunul de culoare deschisă. În prezent,

industria farmaceutică caută obținerea din tutun a unor medicamente. Tot din tutun se obțin

extracte pentru industria de parfumuri.

Tutunul face parte din plantele al căror genom este bine cunoscut, de aceea fiind o plantă

utilizată frecvent în cercetările genetice. O altă utilizare a plantei de tutun este ca plantă

ornamentală, cu variantele Nicotiana sylvestris, Nicotiana x sanderae, „Nicotiana forgetiana și

Nicotiana alata. Prin încrucișări s-au obținuți produși cu flori cu un colorit variat și cu aromă

plăcută ca de exemplu „Regina nopții” (Nicotiana alata).

Zona geografică pe care am efectuat analiza PEST este Europa de Sud-Est, respectiv

țările România, Bulgaria și Grecia.

Factorii PEST identificați pentru produsul tutun sunt :

1. Factori politico-legali:

Taxe pe accize mari

Utlizarea de mesaje si fotografii pe pachetele de tigari

Interzicerea vanzarii de tutun persoanelor sub 18 ani

Campanii publicitare impotriva fumatului

Instituirea de controale si verificari pentru a preveni evaziunea fiscala

Gradul de stabilitate/instabilitate politica

Concurenta mare

30

Politica: monetara, bugetara, fiscala, valutara a statului

Coruptie (produse contrafacute, netimbrate, vanzari pe piata neagra etc.)

Restrictii privind fumatul in locuri publice

2. Factori economici:

Rata inflatiei

Cursurile de schimb valutar

Rata somajului

Rata saraciei

Consumul populatiei

Fluctuatia preturilor

Tendintele bursiere

Raportul dintre datoria externa si PIB

Rata cresterii economice

Datoria externa

Competitivitatea economiei nationale

Dependent de exporturi/importuri

3. Factori socio-culturali:

Atitudinea populatiei fata de munca

Stilul de viata

Atitudinea etnica

Atitudinea religioasa si ecologica

Nivelul educational

Structura pe varsta

Atitudinea fata de calitatea produselor si cea a economisirii

Repartizarea pe sexe

Repartizarea populatiei urban/rural

Nivelul stresului

Nivelul mortalitatii pe sexe

Nivelul accesului la informare

Gradul de analfabetizare in randul populatiei

30

Aparitia efectelor negative in urma consumului de nicotina

Motivul pentru care se fumeaza

Motivul renuntarii la fumat

4. Factori tehnologici:

Rata de inovatie tehnologica

Viteza de transfer a tehnologiilor

Atractia tehnologica a sectorului

Rata de innoire a produselor

Ritmul de aparitie a inventiilor

Calitatea telecomunicatiilor

Pretul de achizitie al terenului

Nivelul de dezvoltare al infrastructurii

30

Capitolul 2 Descrierea factorilor care influențează tutunul

2.1 Factori politico-legali

2.1.1 Taxe pe accizePentru a asigura buna funcţionare a pieţei interne şi a concurenţei acesteia, legislaţia

europeană asigură armonizarea accizelor la tutun. În general, ratele aplicabile sunt ratele minime

sau ratele-ţintă în privinţa cărora va exista o convergenţă pe termen lung.

În temeiul articolului 93 din Tratatul CE, Consiliul trebuie să adopte măsuri pentru a

armoniza „impozitul pe cifra de afaceri, accizele şi alte impozite indirecte, în măsura în care

această armonizare este necesară pentru a asigura instituirea şi funcţionarea pieţei interne.”

Structura de bază a ratelor accizelor la tutun din cadrul Comunităţii a fost stabilită în

1972 prin Directiva 72/464/CEE. În perioada 1972-1978, Directiva a fost modificată de 13 ori. O

a doua directivă (79/32/CEE) a fost adoptată la sfârşitul anului 1978. În final, ambele directive

au fost modificate în lumina programului pieţei unice prin Directiva 92/78/CEE. Toate aceste

directive sunt acum acoperite de un singur text legislativ consolidat [COM(94) 355 din 3

octombrie 1994]. Categoriile de tutun procesat supus impozitării sunt definite ca ţigări; trabucuri

şi ţigări de foi; tutun pentru fumat (tăiat fin pentru ţigări rulate) şi tutun pentru fumat (altele).

În cazul ţigărilor, taxa trebuie să constea într-o acciză proporţională (ad valorem),

calculată ca procent din preţul maxim de vânzare cu amănuntul, combinată cu o acciză specifică,

calculată la unitate de produs. Ambele rate trebuie să fie aceleaşi pentru toate ţigările, iar rata

specifică trebuie să fie stabilită „prin referire la ţigări din cea mai populară categorie de preţ.”

Totuşi, stabilirea unor criterii clare s-a dovedit a fi o problemă de nerezolvat. Directiva

prevede că „în stadiul final de armonizare a structurilor”, echilibrul dintre elementul specific şi

elementul proporţional (inclusiv TVA percepută pe lângă acciză) ar trebui să fie acelaşi în fiecare

stat membru. Raportul ar trebui de asemenea „să reflecte în mod corect diferenţele dintre

preţurile de livrare ale producătorilor”. Însă cel mai bun rezultat obţinut a fost că elementul

specific „nu poate fi mai mic de 5 %, nici mai mare de 75 % din suma cumulată a accizei

proporţionale şi a accizei specifice” şi nici nu poate depăşi 55 % din sarcina fiscală totală (adică

după adăugarea TVA).

Dificultatea obţinerii unui raport fix reflectă structura industriei comunitare a tutunului. O

taxă specifică – valoarea în euro la o mie de ţigări – favorizează produsele mai scumpe ale

30

societăţilor private prin reducerea diferenţelor de preţ. O taxă proporţională, în special atunci

când este combinată cu TVA, are efectul opus, mărind diferenţele de preţuri. În cadrul raportului

mai larg stabilit până acum, unele state membre au ales un element specific minim, altele au ales

unul maxim, contribuind în acest fel la variaţiile preţurilor cu amănuntul.

Practicarea unui nivel de accize mari va determina un pret mai mare pe pachetul de tigari,

rezultand o scadere a vanzarilor si o descurajare a consumului.

2.1.2 Interzicerea comercializarii produselor din tutunInterzicerea comercializarii produselor din tutun se intalnesti in :

a) prin reteaua de comert ambulant (din automobile, remorci, carucioare etc.) si prin alt

fel de comert ambulant, la tarabe si tejghele improvizate (in strada, prin curti, in incaperi etc.)

sau in puncte de comert cu o suprafata mai mica de 4 m2;

b) in scoli, institutii prescolare si medicale, in sali, localuri de sport si stadioane;

c) din pachete deschise, cu exceptia tigarilor de foi;

d) catre persoanele care nu au implinit virsta de 18 ani.

2.1.3 Restrictii privind fumatul in locurile publiceEste interzis fumatul in urmatoarele locatii si spatii:

a) in localuri aflate in pericol de incendiu;

b) in scoli, institutii prescolare si medicale;

c) in cinematografe, teatre, circuri, sali de concerte, muzee, biblioteci, sali de expozitii si

in alte institutii publice, cu exceptia locurilor amenajate pentru fumat.

2.1.4 Utilizarea de mesaje si fotografii pe pachetele de tigariDatorita unor cazuri de natura juridica intalnite intre firmele producatoare de tutun si

tabac si consumatori, dar si in urma deciziilor adoptate la nivel mondial de legislatiile statelor, s-

au introdus mesaje si fotografii anti-fumat pentru a ilustra efectele nocive si repercursiunile

consumului de tutun asupra organismului uman.

30

2.1.5 Campanii publicitare impotriva fumatuluiCampaniile publicitare impotriva fumatului au ca scop diminuarea consumului de tutun

in randul adultilor si preintampinarea in randul minorilor. Aceste campanii sunt realizate de

Ministerele de Mediu din fiecare tara, insa atat la nivel European cat si mondial exista organizatii

non-guvernamentale care militeaza aceleasi scopuri.

In urma unui studiu realizat in cadrul cetatenilor europeni, intr-un procent de peste 70%

dintre cei intervievati doresc inasprirea masurilor si cresterea numarului de campanii publicitare

atat mass-media cat si in institutii publice cum ar fi: scoli, spitale, facultati, etc.

Totodata s-a mai constat ca in urma vizualizarii campaniilor din mass-media, atat minorii

cat si adultii prefera sa consume tigari ale marcilor de top. Astfel, putem afirma ca aceste

campanii publicitare nu au avut doar scopul de a diminua consumul, ci din contra au facul ca

unele firme de pe piata sa inregistreze o crestere a vanzarilor.

2.1.6 Instituirea de controale si verificari pentru a preveni evaziunea fiscala

Datorita faptului ca tarile din Europa Sud – Estica contituie granite de Est a Uniunii

Europene, s-au deliberat o serie de norme si masuri pentru diminuarea si combaterea evaziunii

fiscale in comercializarea produselor pe baza de tutun si nu numai. Astfel s-au implementat

masuri suplimentare pentru efectuarea de controale restrictive privind comertul intra si extra

European cu tutun. Este bine cunoscut faptul ca piata tarilor din Ucraina si Rusia contituie un

factor prolific pentru introducerea de tutun in spatial European datorita preturilor mult mai mici

al acestora comparativ cu pretul de la nivelul tarilor UE.

Totodata UE a dotat cu aparatura si mijloace moderne puctele de frontiera din tarile mai

sus mentionate pentru diminuarea si stoparea importurilor de tigari netimbrate.

Exemplu de masuri adoptate pentru combaterea evaziunii fiscale:

masura adoptata prevede ca o persoana poate detine intr-un interval de 24 h, pentru

consumul personal doar:

1. ţigarete – 2 pachete ţigarete/călător/zi;

2. ţigări (cu o greutate maximă de 3 grame/bucată) – 100 bucăţi;

3. ţigări de foi – 20 bucăţi;

4. tutun de fumat – 250 grame;

30

Comercializarea produselor din tutun se va face numai după marcarea specifică,

respectiv aplicarea unui timbru cu inscripţia „EXPORT”.

Timbrul, confecţionat din hârtie autocolantă, va avea forma unui dreptunghi cu

dimesiunile 4 cm lungime şi 1,5 cm lăţime, fondul de culoare roşu purpuriu şi incripţionarea

„EXPORT” de culoare neagră de mărime 7 mm.

Aplicarea timbrelor constituie obligaţia operatorului economic autorizat să

comercializeze mărfuri în regim duty-free, înainte de introducerea în magazin în vederea

comercializării.

2.1.7 Gradul de stabilitate/instabilitate politicaTarile a caror economie este caracterizat de un grad de stabilitate politica au parte de o

economie “sanatoasa”, asta presupunand:

Un curs valutar stabil fara fluctuatii majore;

Cresterea increderii investitorilor straini;

crestere economica sustinuta;

crestere a gradului de bonitate a statului;

Manifestarea unui grad de instabilitate politica agreaveaza situatia economica a unei

tari, perturband dezvoltarea ei si avand repercursiuni directe si negative asupra mediului

economic si a cetatenilor acesteia, respectiv opusul factorilor mentionati anterior.

2.1.8 Concurenta Concurenta de pe piata firmelor producatoare de tigari, este una ampla si complexa. Din

cadrul concurentei directe fac parte firmele producatoare de tigari traditionale care sunt intr-un

numar foarte mare, raspandite pe teritoriul mai multo tari de pe diferite continente. Acestea

realizeaza tigari de diferite tipuri atat ca lungime cat si gramaj, cu cantitati mai mari sau mai mici

de substante nocive, cu diverse arome si la preturi diferite.

In ultimii ani datorita cercatarilor si investitiilor tehnologice ce s-au realizat pe piata

tutunului s-a creat produsul finit numit tigara electronica care are ca avantaj, din cele spuse de

producatori, ca sunt mai putin daunatoare decat tigarile naturale, insa acest lucru ramane incert.

Concurenta indirecta este reprezentata de produsele farmaceutice ca: guma cu gust de

tutun, spray-uri, plasturi anti-fumat, bomboane. Principalul obiectiv al acestor produse il

30

contituie reducerea dependentei de nicotina, ajuntand persoana sa-si detoxifieze organismal si sa

aiba parte de o viata sanatoasa in continuare.

2.1.9 Politica: monetara, bugetara, fiscala, valutara a statuluiPolitica monetara reprezinta un ansamblu de actiuni prin care autoritatile monetare

influenteaza asupra cantitatii de moneda in circulatie, nivelul ratelor dobanzii, cursurile de

schimb valutar, si alti indicatori economico-monetari in vederea realizarii obiectivelor generale

ale politicii economice de stimulare a activitatii economice, ocuparea fortei de munca,

stabilitatea preturilor, etc.

2.1.10 Coruptia (produse contrafacute, netimbrate, vanzari pe piata neagra)Corupţia afectează, în diverse proporţii, toate ţările din Uniunea Europeană (UE). Acest

fenomen este nefast nu doar la nivel financiar, ci şi la nivel social, deoarece corupţia serveşte

adesea la mascarea altor infracţiuni grave, cum sunt traficul de droguri sau de persoane. Aceasta

ameninţă să zdruncine încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice şi în conducătorii lor

politici.

Exisă mai multe instrumente de luptă împotriva corupţiei la nivel internaţional şi la

nivelul UE, însă punerea lor în aplicare de către statele membre rămâne inegală.

Pentru a consolida, în toate statele membre, voinţa politică de a aborda această problemă,

Comisia anunţă introducerea unui raport anticorupţie şi cere ţărilor UE să îmbunătăţească

punerea în aplicare a instrumentelor existente de luptă împotriva corupţiei. Aceasta prezintă, de

asemenea, o serie de măsuri care vizează acordarea unei atenţii sporite fenomenului corupţiei în

politicile interne şi externe ale Uniunii.

Este bine cunoscut faptul ca in tarile din Sud-Estul Europei se manifesta un fenomen al

coruptiei mai mare decat in celelalte tari din Europa, acest lucru evidentiindu-se si in gradul de

evaziune fiscala intalnit in aceste tari.

Piata neagra a tigarilor din aceste tari este caracterizata de vanzarile tigarilor contrafacute

sau netimbrate in diverse locuri publice cum ar fi: piete, colturi de strada, ba chiar si in cadrul

magazinelor stradale si de cartier.

Este inadmisibil faptul ca aceste actiuni se intreprind in necunostinta de cauza a organelor

de Politie si statale, fapt ce ma determina sa afirm ca coruptia exista si nu se doreste a fi

combatuta.

30

2.2 Factori economici

2.2.1 Inflatia Inflatia reprezinta fenomenul de creştere continuă şi generală a preţurilor sau o scădere

persistentă a puterii de cumpărare a banilor din economie. Fenomenul de creştere a preţurilor se

manifestă datorită dezechilibrului dintre cererea de monedă din economie şi masa monetară

aflată în circulaţie. Acest dezechilibru poate avea ca surse: diminuarea activităţii economice sau

o creştere monetară nejustificat de mare. Este evident că în cazul în care se manifestă simultan

ambele surse, decalajul inflaţionist se adânceşte foarte mult.

Odata cu cresterea ratei inflatiei vanzarile de tutun sunt influentate in mod negativ. Acest

aspect se reflecta prin schimbarea preferintelor populatiei in consumul de tutun, fie prin

cumpararea unei alte marci mai ieftine, reducerea cantitatii de tigari pe zi sau renuntarea

definitiva la fumat.

In contextul crizei economice manifestata in perioada curenta, tarile din Europa de Sud-

Est au fost afectate de o crestere a ratei inflatiei cu cateva procente, aspect regasit in pretul final

al produselor pe baza de tutun, de aici manifestandu-se si o usoara tendinta a scaderii vanzarilor.

2.2.2 Cursurile de schimb valutarEchilibrul pietei valutare nu este un echilibru static nici in ceea ce priveste atingerea sa si

nici in ceea ce priveste mentinerea sa in timp. Modificarea factorilor care afecteaza cererea de

valuta si implicit a celor care afecteaza oferta de valuta conduce la variatii in cursul de schimb si

in cantitatea de valuta tranzactionata.

Intrucat tarile din Sud-Estul Europei, exceptie facand Grecia, nu au moneda euro adoptata

nivelul accizelor se stabileste in urma variatiilor cursului de schimb valutar. Astfel o crestere

euro/moneda nationala va influenta o crestere a nivelului accizelor respectiv al pretului final in

vanzarea tutunului.

Eliminarea cursului de schimb in cadrul tarilor mentionate anterior ar avea un efect

pozitiv intrucat statele nu ar mai fi supuse acestor fluctuatii permanente realizand un echilibru

mai elocvent intre cerere si oferta.

30

2.2.3 Rata somajuluiRata somajului este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea

şomajului, calculandu-se sub forma unui raport intre numarul de someri si populatia de referinta

( populatia active).

In perioada actuala, tarile component ale zonei geografice supuse analizei se confrunta cu

o rata a somajului moderata, exceptie facand Grecia, tara care are un nivel al populatie somere

foarte ridicat.

Acest lucru are repercursiuni negative asupra vanzarilor firmelor producatoare de tutun,

realizand un nivel al incasarilor mult mai scazut decat in perioadele anterioare crizei economice.

In cazul in care s-ar dori realizarea unei investitii prin construirea unei fabrici

realizatoarea de produse pe baza de tutun, un nivel crescut al ratei somajului ar implica atat un

aspect pozitiv cat si unul negative.

Aspectul negative ar consta in vanzari mici de produse daca acestea ar fi destinate

exclusiv tarii in care se realizeaza productia, lucru putin probabil deoarece firma va realiza

exporturi, iar aspectul pozitiv consta intr-un nivel mai scazut al salarizarii datorita necalificarii

personalului sau a cererii scazute de forta de munca pe acest domeniu.

2.2.4 Rata saracieiRata saraciei se defineşte ca fiind ponderea persoanelor sărace (după metoda relativă de

estimare) în totalul populaţiei. În această metodă se consideră sărace persoanele din gospodăriile

care au un venit disponibil pe adult-echivalent (inclusiv sau exclusiv contravaloarea consumului

din resurse proprii) mai mic decât nivelul pragului de sărăcie. În mod curent, acest indicator se

determină pentru pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.

Din Europa de Sud-Est, Romania si Bulgaria inregistreaza in cadrul UE, cea mai mare

rata a saraciei, insa acest lucru nu reprezinta obligatoriu un impediment in vanzarea tutunului,

deoarece in present se prefera sa se cumpere tigari in locul produselor alimentare esentiale pentru

o persoana. De altfel, tarile mentionate mai sus ocupa pozitii fruntase in randul consumatorilor

de tutun in ciuda faptului ca sunt tari sarace.

30

2.2.5 Consumul populatiei Nivelul si structura consumului bunurilor si serviciilor sunt principalele caracteristici ale

nivelului de trai al populatiei. Daca se analizeaza consumul bunurilor si serviciilor la macronivel,

se ia in consideratie totalitatea produselor alimentare si nealimentare consummate si a serviciilor

folosite de populatie intr-o anumita perioada, inclusive a celor ce se prezinta gratuit. Consumul

care se manifesta prin actul cumpararii bunurilor si serviciilor din contul mijloacelor proprii al

populatiei se numeste consum personal.

Daca produsele au fost fabricate in gospodaria proprie, de exemplu produsele alimentare

si apoi consummate de familie, gospodarie casnica sau de o persoana, ele se includ in consumul

personal. (numite si autoconsumul gospodariilor). Cheltuielile efectuate pentru cumpararea

marfurilor si serviciilor se numesc cheltuieli de consum.

In cadrul unui clasament realizat in randul populatiei pentru a determina ierarhizarea

consumului de produse, tutunul ocupa locul al doilea dupa produsele alimentare. Acest lucru

arata faptul ca persoanele au o predispozitie mare pentru fumat.

2.2.6 Fluctuatia preturilorFluctuatia preturilor se referala la schimbarile care au avut loc de-a lungul timpului in

stabilirea pretului pentru produsul finit din tutun. De exemplu in Romania la momentul actual

nivelul accizei cu ajutorul careia se stabileste pretul final al pachetului de tigari este de 79

euro/1000 tigari, si se doreste ca pana in anul 2018 nivelul accizei sa ajunga la 93 euro/1000

tigari. Acest lucru presupune majorari succesive ale pretului pe pachetul de tigari, astfel

determinand descurajarea consumului in randul populatiei.

2.2.7 Tendintele bursiereTendintele bursiere pot influenta tendintele de consum manifestate in randul populatiei,

in sensul ca, daca bursa inregistreaza deprecieri masive, nivelul preturilor va creste, implicit cel

al tutunului, determinand o scadere a consumului mai ales in situatia in care firma ar fi listata la

bursa iar pretul pe actiune ar inregistra o scadere importanta.

30

2.2.8 Raportul dintre datoria externa si PIBAcest lucru ar avea implicatii negative doar in situatie in care firma producatoare de tutun

ar dori sa contracteze un credit extern sau sa realizeze achizitii sau fuziuni pe piata externa, iar

un nivel ridicat al raportului dintre datoria externa si PIB nu contituie un avantaj pentru

producatori.

2.2.9 Rata cresterii economiceUn standard de viata superior nu poate fi obtinut decat printr-o producţie superioară de

bunuri şi servicii. Creşterea economică constă tocmai în sporirea rezultatelor activităţii

economice la nivel macroeconomic. Creşterea economică se exprimă prin ritmul de creştere al

indicatorilor macroeconomici (PIB, PNB, VN). Frecvent, variaţia acestor indicatori este corelată

cu evoluţia demografică.

Creşterea economică este determinată de factori cum sunt:

a) direcţi:

Creşterea populaţiei active

“Investiţiile” în capitalul uman

Creşterea volumului capitalului utilizat

Schimbările tehnologice

b) indirecţi:

Instituţiile (instituţiile financiare, administraţiile private, etc.)

Guvernul

Creşterea economică pe termen lung are două surse importante:

- creşterea cantitativă a factorilor de producţie utilizaţi (a numărul de persoane, a

cantităţii de capital fix sau circulant utilizat); aceasta poartă şi denumirea de creştere economică

extensivă;

- creşterea calitativă a factorilor, adică creşterea eficienţei utilizării factorilor de

producţiei, rezultatul fiind o creştere economică intensivă.

In urma celor prezentate anterior, daca s-ar inregistra o dezvoltare a acestori factori,

rezultatul pozitiv s-ar observa in balanta producatorilor.

In Europa de Sud-Est aceste sectoare sunt foarte putin dezvoltate, lucru reflectat si printr-

o rata a cresterii economice foarte mica, aproximativ 1%, printr-o rata a somajului in jur de 8 %,

30

printr-un nivel al dezvoltarii tehnologice scazut, instabilitate politica, un nivel crescut al coruptiei

si un grad ridicat de birocratie in cadrul institutiilor publice.

2.2.10 Datoria externaDatoria externa este suma în valutã datoratã, la un moment dat, de o tara altor tãri si/sau

institutii financiare internationale în baza creditelor primite de stat (guvern) si de întreprinderi

private, dar cu garantia statului (datoria publica externa) precum si de firme sau persoane private

si care urmeaza a fi achitata intr-o perioada mai mare de un an (datoria externa privata,

negarantata public).

Datoria guvernamentala externa este parte componenta a datoriei externe, avand o sfera

de cuprindere mai restransa insa cu ponderea cea mai mare in valoarea totala a datoriei externe.

Având în vedere aceste considerente, in continuare voi prezenta o serie de aspecte legate de

datoria externa care implicit sunt caracteristice si datoriei guvernamentale externe, ca parte

componenta a acesteia.

În tarile cu valuta convertibila, datoria externa este asimilata datoriei publice interne,

astfel ca în terminologia curenta pentru aceste tãri nu se foloseste termenul de datorie externa, ci

de dezechilibru al balantei de plati, deorece în orice moment acestea le pot achita, cu propria

moneda, prin lansarea unor împrumuturi pe piata interna sau pe europiata. Prin urmare, notiunea

de "datorie externa" este folosita în literatura economica pentru a desemna datoria tãrilor cu

valuta neconvertibila.

Datoria externa în interpretarea Bancii Mondiale si a institutiilor din sistemul sau, are

urmatoarele componente:

- sume datorate de stat unor creditori publici si privati în valuta straina bunuri, servicii, cu

o perioada de rambursare de peste un an;

- sume datorate de persoane private garantate de autoritati publice.

- Exclude:

- datoriile persoanelor private catre strainatate negarantate de autoritatea publica;

- datoria din tranzactiile cu F.M.I.;

- datoria care poate fi achitata în moneda debitorului;

- sume datorate unor creditori rezidenti în strainatate, pentru care au fost stabilite termene

de achitare.

30

2.2.11 Competitivitatea economiei nationale

In area geografica studiata economiile tarilor prezinta un nivel al competitivitatii

nationale foarte scazut, foarte departe fata de cel al tarilor dezvoltate, lucru datorat in mare parte

de un management defectuos intalnit in cadrul institutiilor guvernamentale ale statului, un nivel

scazut al dezvoltarii tehnologice, al calificarii personalului pe diverse specializari, precum si

nefructificarea capacitatilor maxime de care dispune statul pe domenii cum ar fi turism,

transporturi si resursele de care dispune tara.

2.2.12 Dependenta de exporturi/importuriPutem afirma ca tarile supuse analizei in cea mai mare parte sunt dependente de

importuri, insa diferenta fata de exporturi nu este una semnificativa, procentele fii in jur de 50%

plus sau minus 5%.

Spre exemplu, Romania este o tara importanta in exportul de tutun, atat la nivel de

regiune analizata cat si European. Din punctual acesta de vedere am putea spune ca o firma care

doreste sa investeasca pe piata tutunului in Romania ar avea avantajul ca terenurile necesare

cultivarii tutunului sunt prolifice, iar din datele statistice se poate observa ca nivelul exporturilor

a crescut de pana la 4 ori in annul 2012 fata de perioada anilor 2000.

2.3. Factori socio-culturali

2.3.1 Atitudinea populatiei fata de muncaIn sectorul bugetar atitudinea populatiei fata de munca este una negativa datorita

remuneratiei scazute, in comparatie cu efortul depus, in timp ce in sectorul privat remuneratia

este mult mai buna, insa si calitatea si targetul sunt mult mai ridicate. Avand in vedere ca

afacerea se va desfasura intr-un mediu privat, perspectivele ar fi positive, intrucat persoanele ar fi

mult mai motivate si ar lucra intr-un mediu mult mai antrenant decat in sectorul statal.

2.3.2 Stilul de viataStilul de viata determina tendintele de consum in randul populatiei. Astfel o persoana

care inregistreaza un nivel al veniturilor mai ridicat, isi va permite achizitionarea unor tigari de

30

marca, in detrimental celor contrafacute sau de pe piata neagra, neproducand daune firmelor

originale.

O persoana care dispune de un venit scazut va dori achizitionarea unor tigari mult mai

ieftine, ba chiar contrafacute fiind adeptii pietei negre, sau vor incerca sa renunte sau sa

diminueze cantitatea de tutun consumata.

Printr-o paralela efectuata intre o persoana cu un buget ridicat si unul scazut putem

afirma ca persoanele care se incadreaza in prima categorie vor incuraja consumul si vor evita

evita produsele contrafacute recunoscand intr-un fel sau altul meritul unor produse de marca,

punand mai putin accentul pe pret si cantitate, apreciind mai mult calitatea. In categoria a doua,

persoanele vor pune mai mult accent pe cantitate sip ret decat calitate.

2.3.3 Atitudinea etnicaAtitudinea etnica face referire la opiniile pro/contra cu privire la consumul de tutun.

Astfel putem observa ca desi intr-un procent foarte mare tutunul este condamnat de catre oameni,

insa totodata putem observa ca in ciuda acestui fapt procentul fumatorilor este la fel de mare.

In conditiile in care dorim descherea unei fabrici de tigari in zona de Sud-Est a Europei

nu vom intampina difucultati sau revolte sociale care sa ne pericliteze afacerea.

2.3.4 Atitudinea religioasa si ecologicaAtat institutiile religioase cat si organizatiile ecologiste condamna fumatul atat in locuri

publici cat si in preajma celorlalte persoane nefumatoare, intrucat dauneaza sanatatii proprii cat

si a celor din jur prin fumat pasiv.

In acest scop se realizeaza nenumarate campanii anti-fumat, de informare si prezentare a

pericolelor nocive cauzate de fumat, institutia religioasa concluzionand ca fumatul este un mare

pacat.

2.3.5 Nivelul educationalNivelul educational reprezinta un factor essential in determinarea consumului de tigari in

randul populatiei. Putem constata ca in randul persoanelor cu studii superioare nivelul

consumului este mult mai mic, datorita gradului de informare la pericolele care apar in urma

consumului de nicotina, in timp ce in cadrul persoanelor cu un grad educational mai scazut,

30

consumul este mult mai mare poate si din cauza slabei informari si a accesului la informatii cu

privire la efectele daunatoare asupra organismului.

2.3.6 Structura pe varstaIntr-un clasament realizat la nivel de UE putem observa ca cel mai mare numar de

fumatori se incadreaza in intervalul 15-40 de ani, urmat apoi intervalul de varsta cuprins intre 41-

65 ani, iar pe ultimul loc peste 65 de ani. Totodata putem afirma ca persoanele din tari precum

Grecia, Bulgaria si Romania se afla pe locuri fruntase la consumul de tutun (Grecia I, Bulgaria

III, Romania VII) la toate categoriile de varsta mai sus mentionate.

2.3.7 Atitudinea fata de calitatea produselor si cea a economisiriiIn tarile din Europa de Sud-Est, in ciuda nivelului scazut de trai, preferintele clientilor cu

privire la marcile de top sunt in crestere, insa se inregistreaza inca un grad foarte mare de

consum al produselor contrafacute. Atitudinea fata de economisire este una bizara deoarece o

persoana prefera sa renunte la produsele esentiale in schimbul tigarilor.

Aceste situatii s-ar putea evita daca s-ar explica mai bine avantajele economisirii banilor

pe consumul de tigari.

2.3.8 Repartizarea pe sexeDin datele analizate in urma repartizarii pe sexe se constata ca procentul barbatilor

fumatori este de aproape 2 ori mai mare decat cel sexului feminin. Aceasta tendinta in randul

femeilor fumatoare este datorata faptului ca fumat duce la aparitia ridurilor, a imbatranirii

precoce, a aparitiei complicatiilor in timpul sarcinii, ceea ce nu si-ar dori nicio femei din zilele

noastre.

2.3.9 Repartizarea populatiei urban/ruralFumatorii care locuiesc in mediul rural sunt mai putin interesati sa renunte la fumat, in

comparatie cu cei din mediu urban. Tocmai de aceea nu sunt interesati nici sa incerce

alternativele pentru fumat disponibile pe piata, cum este tigara electronica, fie din lipsa

informarii, fie din lipsa disponibilitatilor banesti.

30

2.4 Factori tehnologici

2.4.1 Rata de inovatie tehnologicaAnalizele referitoare la inovare au evoluat de la viziunea liniară asupra procesului

inovator spre viziunea sistemică, ce domină gândirea economică actuală. Chiar dacă ambele

viziuni plasează cercetarea-dezvoltarea fie ca iniţiator, fie ca factor decisiv al procesului

inovator, cele mai recente abordări tind să acorde o importanţă mai mare factorilor inovatori din

afara cadrului de cercetare propriu-zisă şi chiar celor externi procesului tehnologic propriu-zis,

precum şi unor aspecte legate de dinamica organizaţională şi managerială. Aceasta accentuează,

de asemenea, importanţa antreprenoriatului.

Inovatiile tehnologice de pe piata tutunului sunt relativ dinamice, intrucat pe piata au

aparut tigarile electronice care fac o concurenta mare tigarilor traditionale, insa nici aceste nu

sunt mai prejoase, deoarece in prezent putem fuma tigari cu diverse arome (mentolate, cu cirese,

cu ciocolata, etc), cu diverse cantitati de nicotina precum si diferite marimi (slim, trabuc, long,

etc).

O inovatie destul de recenta o contituie inlocuirea foitelor traditionale cu cele

antiincendiu. Producatorii de hartie destinata fabricarii tigarilor si-au schimbat procedurile de

fabricatie si au inserat cate un inel din hartie mai gros, in doua locuri, in interiorul tigaretei. Daca

tigara este abandonata, ea se va stinge singura in momentul in care punctul de ardere ajunge in

dreptul unuia dintre inele, din cauza reducerii aportului de aer/oxigen. De asemenea, timpul de

combustie al acestor tigari este mai mic, ceea ce diminueaza riscul de inflamare a mobilelor,

saltelelor si a altor materiale.

2.4.2 Viteza de transfer a tehnologiilorInovatiile tehnologice au fost adoptate de marea majoritate a firmelor de tigari intr-un

timo foarte scurt, fie din dorinta de a nu ramane cu un pas in spatele concurentei, fie din dorinta

de a dezvolta ceva mai inovator. Acest lucru este benefic concurentei deoarece dezvolta

tehnologic domeniul, incercand sa-l faca cat mai perfectibil si venind in corelatie cu preferintele

si dorintele consumatorilor.

30

2.4.3 Atractia tehnologica a sectoruluiTehnologia prezinta un interes aparte, avand in vedere faptul ca in ciuda reclemalor

negative si a campaniilor anti-fumat, firmele trebuie sa se adapteze continuu, ba chiar sa inoveze

pentru a strani interesul consumatorilor si a pastra atractia sectorului.

2.4.4 Ritmul de aparitie a inventiilorIn ultima perioada se manifesta un trend dinamic in randul sortimentelor de tigari, astfel:

tigari cu diverse arome (mentolate, cu cirese, cu ciocolata, etc), cu diverse cantitati de nicotina

precum si diferite marimi (slim, trabuc, long, etc). In ciuda inovatiilor tehnologice, exista

anumite categorii de produse din tutun, cum ar fi trabucurile, care au ramas neschimbate fiind

fabricate dupa o reteta traditionala, insa prezentand un interes foarte in cadrul persoanelor cu

venituri mari si gusturi rafinate.

Capitolul 3 Valori ale factorilor PEST pentru tutun

Taxe pe accizeAm atasat doua grafice in care este evidentiat nivelul de accize aplicat pentru produsele

din tutunla 1000 de tigari.

30

Graficul nr. 1 Cote ale accizelor pe tutun la nivelul UE

30

Graficul nr. 2 Randamentul accizelor pe tigari la nivelul tarilor din UE

Utlizarea de mesaje si fotografii pe pachetele de tigari

Voi prezenta o lista cuprinzand avertismente si mesaje impotriva fumatului adresate

fumatorilor, dar si persoanelor nefumatoare, avand menirea de a te face sa renunti la fumat sau sa

nu incepi sa fumezi:

a) Fumatorii mor mai tineri.

b) Fumatul blocheaza circulatia sangelui in artere, provoaca infarct miocardic si accident

vascular cerebral.

c) Fumatul provoaca cancer pulmonar, care este letal.

d) Fumatul in timpul sarcinii dauneaza copilului dumneavoastra.

e) Protejati copiii: nu-i lasati sa respire fumul dumneavoastra!

f) Doctorul sau farmacistul dumneavoastra va poate ajuta sa va lasati de fumat.

g) Fumatul da dependenta, nu incepeti sa fumati!

h) Oprirea fumatului scade riscul de imbolnaviri cardiace sau pulmonare fatale.

i) Fumatul poate provoca o moarte lenta si dureroasa.

30

j) Fumatul incetineste circulatia sangelui si provoaca impotenta.

k) Fumatul provoaca imbatranirea tenului (pielii).

l) Fumatul poate dauna calitatii spermei si scade fertilitatea.

m) Fumul de tigara contine benzeni, nitrozamine, formaldehide si cianuri.

Tabelul 1 Statusul privind consumul de tutun pe eşantionul studiat la nivelul Europei de

Sud-Est

Graficul nr. 3 - Statusul privind consumul de tutun pe lotul studiat (numeric şi %)

Se observă că, din lotul studiat, cei mai mulţi declară că sunt nefumători 520 (63,26%),

fumătorii fiind în număr de 147 (17,88%), atât femei cât şi bărbaţi, din toate categoriile socio-

profesionale intervievate (fig. 1).

30

Din datele analizate în urma completării chestionarelor, din cei 147 de fumători, 95 sunt

femei (14,59%), 80 sunt fost-fumătoare (12,29%), iar un număr de 35 sunt fumătoare ocazional

(5,38%). Dintre bărbaţi, 52 sunt fumători (30,41%), 34 sunt foşti fumători (19,88%), iar 6 sunt

fumători ocazional (3,51%) – tabelul 2.

Tabelul 2 – Repartiţia pe sexe şi status a lotului studiat

Graficul nr. 4 – Repartiţia pe sexe şi status a lotului studiat

30

Tabelul 3 - Repartiţia pe grupe de vârstă şi după status a lotului studiat (%)

Din analiza datelor statistice se observă că cei mai mulţi fumători zilnic se găsesc în

intervalul de vârstă cuprins între 50-59 ani (19,87%), urmată îndeaproape de grupele de vârstă

cuprinse între 30-39 ani (18,93%) şi, respectiv, peste 60 ani (18,18%), cel mai puţin fumează

tinerii cu vârste cuprinse între 20-29 ani (14,86%). Ponderea fumătorilor ocazionali se află la

persoanele cu vârsta peste 60 ani (9,09%) la polul opus aflându-se fumătorii ocazionali aflaţi în

grupa de vârstă 50-59 ani (3,85%).

Graficul nr. 5 – Repartiţia pe grupe de vârstă şi după status a lotului studiat (%)

30

Tabelul 4 – Distribuţia prevalenţei consumului de tutun în funcţie de profesie

Graficul nr. 6 - Distribuţia procentuală a consumului de tutun în funcţie de profesie

30

Dacă facem o analiză a bolilor asociate persoanelor din lotul ţintă, pe primul loc se află

hipertensiunea arterială (HTA), întâlnită la un număr de 60 de subiecţi (7,30%), urmată de ulcerul

gastro-duodenal prezent la 30 de subiecţi (3,65%) şi diabetul zaharat declarat la un număr de 17

subiecţi (2,07%). Patologia pulmonară este reprezentată prin prezenţa astmului bronşic, întâlnit la

15 persoane (1,82%), boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) prezentă la un număr de 11

persoane (1,34%) şi tuberculoza pulmonară (TBC) declarată la 10 subiecţi din lotul studiat (1,22%).

Boala cardiacă ischemică (BCI) este întâlnită la un număr de 1 persoane (1,34%).

Graficul nr. 7 - Boli asociate funcţie de consumul de tutun (%)

30

Graficul nr. 8 Reprezentarea grafică a numărului de ţigări/zi fumate, funcţie de statusul

de fumător zilnic şi fumător ocazional.

Tabelul nr. 5 Motivul pentru care se fumeaza (%)

30

Graficul nr. 9 – Motivul pentru care se fumează (%)

Tabelul nr. 6– Incidenţa perioadelor pentru care s-a abandonat fumatul

30

Graficul nr. 10 – Incidenţa perioadelor pentru care s-a abandonat fumatul

Tabelul nr. 7 - Situaţia statistică privind acordarea sfatului pentru a renunţa la fumat

Graficul nr. 11 Situaţia statistică privind acordarea sfatului pentru a renunţa la fumat

30

Capitolul 4 Recomandări de afaceri pentru piața tutunului

Economia tarilor din Europa de sud est este caracterizata ca fiind una in curs de

dezvoltare, ceea ce constitue un avataj avand in vedere faptul ca nu si-a atins potentialul maxim

inca. Din acest motiv exista premise ca daca se va dori realizarea de investitii in cadrul acestor

tari, sansele de reusita ar fi relative mari, insa exista si riscul ca afacerea sa nu dea rezultate.

Daca s-ar realiza investitii straine, prin construirea unei fabrici producatoare de tutun,

dintre avantajele forte putem enumera: forta de munca este ieftina, costul cumpararii de terenuri

sau inchirieri este relativ redus, in comparatie cu multe alte tari din Europa de Vest sau alte arii

geografice apartinand tarilor dezvoltate, gradul de consumatori este mare, asta daca se doreste

realizarea de exporturi doar pe regiunea de Sud-Est, ceea ce este insa putin probabil.

Dintre dezavataje putem afirma ca sunt multe cum ar fi : legislatia greoaie, gradul ridicat

de birocratie ce se manifesta in cadrul acestor tari, slaba calificare a persoanelor pe domeniile

profesionale, nivelul scazut al veniturilor, slaba dezvoltare a infrastructurii drumurilor, precum si

cea tehnologica, ceea ce va presupune aducerea de utilaje, precum si o calificare a personalului,

prin efectuarea de training-uri, nivelul ridicat de coruptie manifestat la toate nivelurile, nivelul

mare de eveziune fiscala, insa din ultimile date statistice rezulta o scadere a procentului, dar

mentinandu-se la un nivel mult mai mare decat cel al mediei UE, stilul de viata al oamenilor,

acestia preferand sa cumpere cantitativ si nu calitativ tigari, concurenta mare de pe piata venita

din parte firmelor care produc tigari traditionale, precum si cea din partea firmelor care

realizeaza tigari electronice, campaniile publicitare negative, care sunt tot mai dese, precum si

lupta acerba pe care Uniunea Europeana o efectueaza pentru stoparea consumului de tigari,

aceasta dorind sa reduca drastic numarul de fumatori.

În urma aspectelor prezentate consider că nu ar fi indicat realizarea unei invetiții în

domeniul tutunului în Europa de Sud-Est datorită obstacolelor care ar putem apărea și împiedica

sau stopa afacerea, însă riscuri există în orice afacere, decizia urmând a fi luată de investitor,

depinzând foarte mult de cât vrea să riște și cât este dispus să piardă în urma investiției efectuate.

30

Bibliografie

1. www.wikipedia.org

2. www.epp.eurostat.ec.europa.eu

3. www.europa.eu

4. www.tma.org

5. www.who.int

6. www.worldbank.org

7. www.circa.europa.eu

8. www.unctad.org

9. www.mfinante.ro