1/12

2035 – Prima generaţie fără tutun

a României

1. Introducere

2. Situaţia actuală

3. Cadrul internaţional şi contextul naţional

4. Strategia „2035 – Prima Generaţie fără Tutun a României”

5. Concluzii şi recomandări

6. Anexe (Agenda evenimentului)

1. Introducere

Evenimentul 2035 – prima generaţie fără tutun a României a avut loc joi, 8

septembrie 2016, şi a fost organizat de către Administraţia Prezidenţială, prin

Departamentul de Sănătate Publică şi European Network for Smoking and

Tobacco Prevention.

Evenimentul a adresat necesitatea conştientizării riscurilor pe care le presupune

fumatul, pentru ca adulţii de mine să aibă şansa unei alegeri informate. Evenimentul se

încadrează într-un context mai larg, acela al creării unui amplu proiect naţional de

educaţie în scopul prevenţiei, proiect asumat de către Administraţia Prezidenţială.

Evenimentul a reunit reprezentanţi ai instituţiilor publice, academice, medicale

şi ai societăţii civile, atât din ţară, cât şi din străinătate.

Evenimentul a fost structurat în patru secţiuni (vezi Agenda). În deschidere,

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a punctat faptul că cele mai frecvente

boli, care afectează și pun în pericol sănătatea în ziua de azi (între care cancerele şi

bolile cardiovasculare) pot fi de fapt prevenibile, prin informare şi conştientizare, în

scopul creării unor noi tipare de comportament în raport cu propria sănătate.

Comisarul European pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, a avut o intervenţie

video în cadrul evenimentului, mesajul Excelenţei Sale fiind centrat pe ideea de

prevenție şi de introducere a unor măsuri adecvate pentru controlul tutunului. De

asemenea, E.S. a felicitat România pentru pasul important făcut în acest sens prin legea

care interzice fumatul în spaţiile publice închise.

Evenimentul s-a concretizat în prezentul Raport de Eveniment, care include o

trecere în revistă a punctelor de vedere exprimate de către participanţi în cadrul

dezbaterii.

2. Situaţia actuală

Conform statisticilor1, un procent de 26,7% din populaţia peste 15 ani fumează

zilnic (2011). Cu alte cuvinte, în ţara noastră sunt 5 milioane de fumători, dintre care

4.4 milioane fumează zilnic. Prevalenţa fumatului în rândul persoanelor de peste 15 ani

este de 30,5%, comparativ cu media EU de 27,53% (2013). În rândul bărbaţilor,

prevalenţa este de 38,5%, în rândul femeilor de 23,1%. Dacă aceste statistici nu spun

foarte multe despre gravitatea situaţiei, următoarele cifre sunt edificatoare: 70 de

români mor zilnic din cauza fumatului, 42.000 români mor anual din cauza

complicațiilor asociate fumatului şi peste 5.000 de români mor anual fiind fumători

pasivi.

În România, fumatul este un factor de risc major pentru bolile cronice,

contribuind semnificativ la creşterea numărului de ani sănătoşi pierduţi datorită

dizabilităţii şi decesului prematur.

Fumatul reprezintă un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare,

responsabile pentru 60% din decesele înregistrate în ţara noastră.

Cancerul bronhopulmonar reprezintă cea mai răspândită formă de cancer în ţara

noastră. În anul 20142, se înregistrau 32.042 de bolnavi de cancer bronhopulmonar,

dintre care 8569 cazuri noi. Incidenţa este de peste trei ori mai mare în rândul

bărbaţilor. Studiile arată că 90% dintre cancerele bronhopulmonare se datorează

fumatului.

Conform statisticilor OMS3, mortalitatea din cauze asociate consumului de tutun

(cancer al gurii şi faringelui, laringelui, traheii, bronhiilor, pulmonar si esofag, boală

cardiacă ischemică, boala pulmonară obstructivă cronică) este de 401.69 la 100 000

locuitori, faţă de media EU de 186.14 în 2012.

Mai mult, fumatul pe perioada sarcinii are efecte asupra fătului. Femeile care

fumează au cu 1.3-2.5 ori mai multe șanse de a avea o naștere prematură. Pot apărea

malformații: cardiovasculare, ale membrelor, ale ochilor, gastrointestinale şi chiar

1 http://data.euro.who.int/hfadb/

2 INSP, http://www.insp.gov.ro/.

3 http://data.euro.who.int/hfadb/

tulburări neuropsihice. Nivelul de expunere al unui fetus a cărui mama fumează activ

este egal cu cel al unui fumător activ.

Fumatul pasiv afectează sănătatea aproape în aceeaşi măsura ca fumatul activ.

Aproximativ 17 % dintre cazurile de cancer pulmonar apărute la nefumători sunt

atribuite fumatului pasiv. Potrivit studiului Global Adult Tobacco Survey4, o treime

dintre adulți sunt expuși la fumul de tutun secondhand la locul de muncă, 86.6% în

restaurante și 94,4% în baruri și cluburi.

Dacă privim din perspectiva implicaţiilor financiare, patologiile asociate

fumatului conduc la costuri foarte mari cu investigaţii, tratament, îngrijiri paliative.

Toate aceste statistici au rolul de a accentua ideea că primele două cauze ale

mortalității în ţara noastră sunt asociate stilului de viaţă, iar fumatul are o contribuţie

semnificativă. Cu toate că țara noastră nu se diferenţiază semnificativ faţă de Uniunea

Europeană în ceea ce priveşte comportamentul de fumat, incidenţa şi mortalitatea

cauzate de patologiile asociate fumatului ne poziționează cu mult deasupra mediei UE.

În ceea ce priveşte fumatul în rândul tinerilor, situaţia este următoarea:

În anul 2013, elevii de gimnaziu cu vârsta între 13 – 15 ani care au afirmat că au

fumat cel puţin o dată în viaţă (33,9% din tot eşantionul cercetat) au fost întrebaţi la ce

vârstă au fumat prima ţigară: 15,1% au fumat prima ţigară la 7 ani sau chiar mai puţin5.

Procentul fetelor cu vârsta de 15 ani care afirmă că au încercat prima ţigară la 13 ani sau

mai devreme a crescut semnificativ din 2010 până în 2014, de la 11% la 16%.

Procentul copiilor care afirmă că fumează constant este următorul: mai mult de

un sfert (29%) din totalul copiilor cu vârsta între 15 şi 16 ani, şcolarizaţi6.

Consumul de tutun este recunoscut pe plan mondial a fi cea mai importantă

cauză evitabilă a bolilor cornice, astfel încât reducerea lui se asociază cu cea mai

semnificativă îmbunătăţire a indicatorilor care reflectă calitatea vieţii.

4 http://www.who.int/tobacco/surveillance/survey/gats/gats_romania_report_2011.pdf

5 GYTS, 2013

6 ESPAD, 2011

Bolile cronice provocate de fumat nu apar imediat, ci după 15 – 20 de ani de

consum. Astfel, adulţii de mâine trebuie să conștientizeze importanţa prevenţiei şi a

adoptării unui stil de viață sănătos, pentru a avea şansa unei alegeri informate.

3. Cadrul internaţional şi contextul naţional

La nivel internaţional, avem un set de instrumente:

Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului a OMS

Agenda 2030 a Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă

Principiul european de bună guvernare Sănătate în toate politicile

Directiva CE nr. 2014/40/CE privind produsele din tutun, ale cărei prevederi au

fost adoptate de către ţara noastră

Planul global de acţiune împotriva bolilor netransmisibile de reducere a

consumului de tutun până în anul 2025 cu 30% faţă de anul 2010

La nivel naţional avem, de asemenea, un set de instrumente:

Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020

Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate

Legea nr. 15/2016 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din

tutun

Paşii făcuţi de România în ceea ce priveşte reducerea consumului de tutun

(adoptarea legislaţiei privind interzicerea fumatului în spaţiile publice închise,

armonizarea legislaţiei în concordanță cu prevederile Directivei Comisiei Europene nr.

2014/40/EU privind produsele din tutun) au fost apreciaţi de către experţii şi

organizaţiile internaţionale. De asemenea, avem un Plan Multianual Integrat de

Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate şi o Strategie Naţională de

Sănătate 2014-2020, ce constituie pietrele de temelie pentru descurajarea fumatului în

rândul generaţiilor tinere şi a reducerii incidenţei fumatului în rândul adulţilor.

Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului, Convenția Națiunilor Unite

privind Drepturile Copilului, Agenda 2030 a Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

Durabilă reprezintă documente ratificate şi asumate de ţara noastră. Avem totodată

exemplele de bună practică ale ţărilor care au aplicat consecvent măsurile de reducere a

consumului de tutun, în concordanţă cu principiul european de bună guvernare

„Sănătatea în toate politicile”.

4. Strategia „2035 – Prima Generaţie fără Tutun a României”

Având drept fundament toate cele menţionate anterior, reprezentanţi ai

societăţii civile şi ai societăţilor profesionale ale medicilor au elaborat şi propus spre

dezbatere Strategia „2035 – Prima Generaţie fără Tutun a României”.

Scopul este acela de a contribui la apărarea dreptului la viaţă şi la sănătate al

cetăţenilor români, adulţi şi copii, prin îndepărtarea celui mai important factor de risc

evitabil pentru bolile cronice, consumul de tutun.

Obiectivul principal al acestei strategii este reducerea consumului de tutun la

minimum posibil, adică la 5% din populaţia adultă, prag considerat de OMS ca fiind

echivalent cu „finalul jocului devastator cu tutunul”, într-un interval de timp rezonabil.

Pentru ca România să îşi îndeplinească obligaţia asumată în cadrul Planului

global de acţiune împotriva bolilor netransmisibile de reducere a consumului de tutun

până în anul 2025 cu 30% faţă de anul 2010, este necesar ca prevalenţa fumatului

curent (zilnic şi ocazional) să ajungă în anul 2025 la 21,8% iar a fumatului zilnic – la

18,4% din populaţia cu vârsta peste 15 ani.

Conform Modelului SIM SMOKE dezvoltat de David Levy şi colaboratorii la

Universitatea Georgetown din SUA, şi utilizat de OMS pentru a estima impactul

diverselor politici de control al tutunului7, dacă România implementează complet şi

corect măsurile recomandate în Strategia MPOWER a Organizaţiei Mondiale a

Sănătăţii, este posibil ca în doar 5 ani prevalenţa fumatului să scadă cu 26% şi cu 34%

după 15 ani.

Având în vedere cele de mai sus, precum şi faptul că măsurile recomandate în

Strategie depăşesc recomandările strategiei MPOWER a OMS, autorii consideră că

următoarele ţinte de prevalenţă pot fi atinse dacă se implementează cât mai repede

intervenţiile recomandate:

7 WHO Europe. Health impact of tobacco control policies in line with the WHO Framework Convention on Tobacco Control (WHO FCTC). 2016

- În anul 2025, o prevalenţă a fumatului zilnic la persoanele cu vârsta peste 18

ani de maxim 17%, sau a fumatului curent (zilnic şi ocazional) de 19%.

- În anul 2025, cel mult 9% dintre copiii cu vârsta între 13 şi 15 ani să fumeze în

mod curent, sau cel mult 25% să fi încercat măcar o dată să fumeze.

- În anul 2035, o prevalenţă a fumatului zilnic la persoanele cu vârsta peste 18

ani de maxim 14%, sau a fumatului curent (zilnic şi ocazional) de 16%.

- În anul 2035, cel mult 5% dintre copiii cu vârsta între 13 şi 15 ani să fumeze în

mod curent, sau cel mult 18% să fi încercat măcar o dată să fumeze.

Intervenţiile recomandate pentru atingerea obiectivelor sunt următoarele:

Prevenţia, atât a experimentării de către copii şi tineri a „doar un fum”, cât

şi a adoptării unui obicei regulat de către cei care deja au experimentat,

concomitent cu politici de restricţionare a accesului la produse de tutun prin

surse comerciale.

protecţia copiilor şi adolescenţilor faţă de agresiunile reprezentate de

acţiunea nocivă a fumului de tutun, prin fumat pasiv, şi de publicitatea

deşănţată pentru produse din tutun,

încurajarea şi susţinerea abandonării tutunului de către adulţi,

aceştia reprezentând modele pentru copii şi tineri.

5. Concluzii şi recomandări

Consumul de tutun reprezintă una dintre provocările cele mai importante de

sănătate publică, atât la nivel mondial, cât şi în ţara noastră, prin faptul că acesta este

un factor de risc major pentru bolile cronice.

Cu toate că țara noastră nu se diferenţiază semnificativ faţă de Uniunea

Europeană în ceea ce priveşte comportamentul de fumat, incidenţa şi mortalitatea

cauzate de patologiile asociate fumatului ne poziționează cu mult deasupra mediei UE.

Este binecunoscută afirmaţia potrivit căreia prevenţia reprezintă medicina

viitorului, iar consumul de tutun este recunoscut ca fiind cea mai importantă cauză

evitabilă a bolilor cronice astfel încât reducerea lui se asociază cu cea mai semnificativă

îmbunătăţire a indicatorilor care reflectă calitatea vieţii. Mai mult, bolile cronice

provocate de fumat nu apar imediat, ci după 15 – 20 de ani de consum.

Piatra de temelie a întregului demers o reprezintă adoptarea legislaţiei privind

interzicerea fumatului în spaţiile publice închise. Planul Multianual Integrat de

Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate şi Strategia Naţională de Sănătate

2014-2020 reprezintă, de asemenea, instrumente utile în acest sens.

În acest context, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai societăţilor profesionale ale

medicilor propun descurajarea consumului de tutun în rândul copiilor şi adolescenţilor

şi reducerea incidenţei în rândul adulţilor. Metodele includ educaţie şi informare, încă

de la cele mai fragede vârste, în ceea ce priveşte efectele fumatului asupra sănătăţii,

pentru a oferi generaţiilor viitoare şansa unei alegeri informate.

În acest sens, instrumental propus îl reprezintă Strategia „2035 – Prima

Generaţie fără Tutun a României”, al cărei obiectiv principal îl constituie reducerea

consumului de tutun la minimum posibil, adică la 5% din populaţia adultă. Acţiunile

propuse pentru îndeplinirea obiectivelor gravitează în jurul a trei tipuri de intervenţie:

prevenţie, protecţie a copiilor şi adolescenţilor, astfel ca aceştia să nu mai fie expuşi

gazelor toxice emanate în urma arderii produsului din tutun şi, nu în ultimul rând

încurajarea şi susţinerea abandonului tutunului de către adulţi.

Înţelegerea şi conştientizarea importanţei prevenţiei încă de la cele mai fragede

vârste şi adoptarea unor comportamente şi a unui stil de viaţă sănătos, vor avea, pe

termen scurt, un impact major asupra conştientizării factorilor de risc şi schimbării

mentalităţii populaţiei, iar pe termen lung, asupra îmbunătăţirii stării de sănătate şi

creşterii speranţei de viaţă în România.

Întregul demers se înscrie într-un context mai larg, acela al prevenţiei şi al

educaţiei pentru sănătate, dat fiind faptul că un stil de viaţă sănătos implică şi o

alimentaţie echilibrată, activitate fizică şi evitarea comportamentelor nocive.

Principalul argument în schimbarea mentalităţii populaţiei nu trebuie să fie

constrângerea, ci informarea, prezentarea riscurilor, iar diseminarea informaţiei

trebuie să vină de la specialişti, să aibă fundament ştiinţific şi să fie comunicată la

vârsta adecvată.

Succesul unui astfel de demers se bazează pe cooperare, dezbatere şi implicare la

toate nivelurile, de la societatea civilă, la asociaţii de profesionişti şi factori de decizie,

iar exemplele de bune practici ale statelor care au implementat deja măsuri de reducere

a consumului de tutun reprezintă instrumente deosebit de utile în acest sens.

2035 - Prima Generație Fără Tutun a României-parteneriat, responsabilitate, asumare

București, 8 Septembrie 2016, Sala Unirii, Palatul Cotroceni

9.00-9.45 Înregistrarea Participanților

Sesiunea 1 Alocuțiuni Introductive

10:00- 10:05 Cuvânt de bun-venit Dl. Cornel Radu-Loghin, Secretar General European Network

for Smoking and Tobacco Prevention

10:05-10:15 Alocuțiunea Introductivă a Evenimentului Excelența Sa, Președintele României, Dl. Klaus Werner

Iohannis

10:15- 10:25 Copiii României și percepția asupra tutunului în imagini Asociația Greierașul

10:25- 10:30 Politici de sănătate preventive pentru generațiile tinere și

reducerea inechităților sociale- viziunea Guvernului României

Dl. Vlad Vasile Voiculescu, Ministrul Sănătății, România

10:30- 10:35 Promovarea parteneriatului și dialogului în dezvoltarea de

politici publice de sănătate- o abordare participativă

Dna. Violeta Alexandru, Ministrul pentru Consultare Publică și

Dialog Civic, România

10:35- 10:40 Curaj și responsabilitate în controlul consumului de tutun-

perspectiva unui continent unde David l-a învins pe Goliath

Mesajul Execelenței Sale, Dl. Manuel Vieira Merola,

Ambasadorul Republicii Uruguay în România

10:40- 10:45 Politicile de control a tutunului în perspectivă strategică

europeană

Mesaj Video al Excelenței Sale, Dl. Vytennis Andriukaitis,

Comisarul European pentru Sănătate și Siguranță Alimentară

10:45- 10:55 Cooperare regional pentru prevenirea efectelor devastatoare

ale consumului de tutun

Excelența Sa, Dl. Gheorghe Brega, Vice-Prim-Ministru pentru

Probleme Sociale, Republica Moldova

10:55- 11:05 Controlul tutunului în Republica Moldova. Realizări. Provocări.

Perspective

Excelența Sa, Dna. Aliona Șerbulenco, Vice-Ministrul Sănătății,

Republica Moldova

11:05- 11:15 Politicile de control a consumului de tutun- recomandările

Organizației Mondiale a Sănătății

Mesajul Sediului Central al Organizației Mondiale a Sănătății

Geneva, Dr. Luminița Hayes, Medical Officer, Prevention of

Non-communicable Diseases

11:15-11:20 Asumare și responsabilitate în politici publice de sănătate-

provocări și realizări

Mesajul Comisiei pentru Sănătate și Familie, Camera

Deputaților, Parlamentul României

11:20-11:30 Sportul și dreptul la o viață sănătoasă pentru generațiile

viitoare

Perspectiva personalităților sportive-Mesajul Președintelui

Fundației Olimpice Române, Dna. Andreea Răducan

11:30-11:35 Copiii-ținte directe ale promovării produselor din tutun-Video Campaign for Tobacco Free Kids/Bloomberg Global Initiative

for Tobacco Control

Sesiunea 2 Tutunul și dreptul la viață- experiența Europeană

11:35-11:45 Perspectivă legislativă europeană în controlul consumului de

tutun

Dr. Cristian Bușoi, Membru al Comisiei pentru Mediu,

Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, Parlamentul

European

11:45-11:55 România Fără Tutun- de la recomandări la acțiuni Prof. Dr. Ian Graham, European Society of Cardiology

11:55-12:00 European Heart Network în susținerea eforturilor pentru

generații eliberate de tutun

Mesajul European Heart Network, Bruxelles, Prof. Dr. Dan

Gaiță, Membru al Consiliului Director

12:00-12:10 Implicarea profesioniștilor în sănătate în reducerea

mortalității asociate consumului de tutun

Mesajul European Respiratory Society, Dr. Paraskevi A.

Katsaounou, Chair of Tobacco, Smoking Control and Health

Education Group

12:10-12:20 Controlul consumului de tutun- lecții din succesele și

dificultățile țărilor Europene

Dl. Francisco Rodriguez Lozano, Președinte, European

Network for Smoking and Tobacco Prevention

Pauză Cafea- 12:20-12:30

Sesiunea 3 Consumul de tutun și impactul asupra generațiilor tinere-Dreptul de a Respira, Dreptul la Viață-context național

12:30-12:40 Apelul Profesioniștilor în Medicină pentru prima generație

fără tutun a României

Mesajul Coaliției România Respiră-Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu,

Președintele Societății Române de Cardiologie

12:40-12:50 Responsabilitate și parteneriat pentru dreptul la sănătate Mesajul Academiei de Științe Medicale din România- Prof. Dr.

Eduard Apetrei

12:50-13:00 Impactul consumului de tutun asupra copiilor din România-

date și cifre

Dr. Magdalena Ciobanu, Reprezentantul Ministerului Sănătății

pentru Controlul Tutunului pe lângă Organizația Mondială a

Sănătății și Comisia Europeană

13:00-13:10 Percepția asupra politicilor de control a tutunului în România-

cele mai recente date de cercetare la nivel populațional

Cornel Radu-Loghin, Secretar General European Network for

Smoking and Tobacco Prevention

13:10-13:20 Tutunul- o problemă de protejare a drepturilor copilului-

Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului

Perspectiva organizațiilor de protejare a drepturilor copilului-Romania- Dr. Marina Oțelea/Director Executiv SAMAS-Sănătate pentru Mamă și Copil, Iustina Ionescu/Director Programe European Center for Public Initiatives

Sesiunea 4 Soluții asumate pentru protejarea tinerei generații: 2035- Prima Generație Fără Tutun a României

13:20- 13:35 Introducerea Strategiei Naționale pentru Reducerea

Consumului de Tutun- prevenție, protecție, asistență

Prof. Dr. Florin Mihălțan- Președinte, Societatea Română de

Pneumologie/Coaliția România Respiră

13:35-13:55 Discuție Liberă și Intervenții din partea participanților asupra Strategiei Naționale pentru Reducerea Consumului de Tutun

13:55-14:00 Semnarea Cartei pentru 2035-Prima Generație Fără Tutun a

României

Participanții

14:00-14:10 Cuvânt de închidere Dr. Diana Loreta Păun, Consilier de Stat, Administrația

Prezidențială

14:10 -15:00 Prânz