CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul X nr. 12 (246) 30 iunie 2008 12 pagini 75 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

- DDoommnnuullee llooccootteenneenntt-ccoolloonneell,, vvããrroogg ssãã aacccceeppttaaþþii iiddeeeeaa,, ppoottrriivviitt ccããrreeiiaa,,ddeesspprree BBaattaalliioonnuull 2211 VVâânnããttoorrii ddeeMMuunnttee,, nnuu ss-aa mmaaii vvoorrbbiitt ddiinn aannuull 22000077,,ccâânndd aa îînnddeepplliinniitt mmiissiiuunneeaa ddiinn IIrraakk.. SSããffiiee ccuummvvaa oo aallttãã ccoonncceeppþþiiee îînn cceeeeaa cceepprriivveeººttee rroolluull ººii llooccuull uunniittããþþiiii îînn pprrooccee-ssuull ddee ttrraannssffoorrmmaarree aa iinnssttiittuuþþiieeii mmii-lliittaarree??

– Cât am activat în teatrul de operaþiiIrak, la Basra, mai precis, despre Bata-lionul 21 Vânãtori de Munte, s-a vorbitde 57 de ori în publicaþiile militare

strãine, amapãrut „pe sticlã”în discursuri cudurata de 15minute. Larevenirea în þarã,am fost curtaþi decãtre presa au-tohtonã, cinci

ziare locale, trei posturi de televiziune ºidouã de radio din teritoriul pe care îlcunoaºtem foarte bine. ((ppaagg.. 66))

Tradiþ ie , demnitate º i d is t incþ ie inst i tuþ ionalã

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Altruistul, un egoist rezonabil?

Ziua de 26 iunie a început pentru ofiþerii, maiºtriimilitari, subofiþeriiºi personalul civildin comandamentulDiviziei 1 Infanterie“Dacica” ºi ai Bata-lionului 300 StatMajor ºi Deservire,cu momentul cin-stirii DrapeluluiNaþional.

Nu meritã sã-i deranjezi pe curajoºii vânãtori demunte ai Batalionului21. Au pregãtire tacticã.Mai sunt câteva minutepânã la sfârºitul temei.Ploaia le-a fãcut maigrea cu o tonã þinuta demozaic.

Ne-am obiºnuit sã completãm cu „x”-uri cãsuþele do-cumentelor oficiale care cer trãsãturile de carater ale seme-nilor noºtri, militari de carierã. Credem cã altruistul esteomul capabil sã facã ceva pentru aproapele sãu, în spiritulcoeziunii ºi sintalitãþii grupului organizaþional. Doar cãtrãsãtura în sine devine obiectul de studiu pentru so-ciologie, filosofie ºi psihanalizã. Ce vizeazã fiecare dintredomenii? De exemplu, argumentul sociologic se mode-leazã pe registrul ce traduce acþiunea individului în comu-nicarea cu proprii membri ai grupului, cu alte grupuri saucu cele de pe treapta imediat superioarã.

Contextul în care s-au desfãºurat acþiunile dincapul de pod Kuban se înscrie în sfera evenimentelorpetrecute la aripa de sud a frontului sovieto-german,unde, ca urmare a con-traofensivei sovieticede la Stalingrad ºi înmod deosebit a bãtãlieide la Kursk-Orel,iniþiativa strategicã atrecut de partea coman-damentului sovietic.

Amintir i le , parfumul suf letului

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Drapelul, simbolul comunitãþii afective

Interviu realizat cu locotenent-ccolonelul Florin Stan, comandantul Batalionului 21 Vânãtori de Munte 24 iunie, platoul comandamentului

Diviziei 1 Infanterie este neîncãpãtor,asistãm la un moment important al pro-cesului de modernizare a armatei: Cor-pul 1 Armatã Teritorial s-a transformatîn Divizia 1 Infanterie „Dacica”. Lamanifestare au participat MinistrulApãrãrii, Teodor Meleºcanu, secretarulgeneral al Ministerului Apãrãrii, Geor-geta Gavrilã, locþiitorul ªefului StatuluiMajor General, general-locotenent dr.Mihail Orzeaþã, ºeful Statului Major alForþelor Terestre, general-locotenent dr.Teodor Frunzeti, comandanþi de mariunitãþi ºi unitãþi din subordinea Diviziei

1 Infanterie, ataºaþi militari ºi numeroºiinvitaþi. (pag. 7)

„Imaginea, un trecut pentru viitorul nostru”

Acþiuni în capul de pod Kuban

PPaaggiinnaa 1100

Cei care sforãie îºi pierd memoria

A doua parte a lunii iunie a însemnatpentru marile unitãþi ºi unitãþile subor-donate Diviziei 1 Infanterie „Dacica”desfãºurarea a peste 52 de exerciþii deinstrucþie a trupelor. Dintre ele, apre-ciem cã meritã aduse în atenþie, doar

douã.* Timp de trei zile,

Batalionul 528 Cercetare aexecutat scenariul unui exer-ciþiu fãrã trageri de luptã, înzona Gorgova, în cooperare

cu Divizio-n u l 6 7N a v ePurtãtoarede Arti-lerie.

* Pe 27i u n i e ,dupã zecezile deinstrucþiela munte,în locali-tatea Rânca, Btalionul20 Infanterie a revenitîn garnizoana de dislo-

care, cu efectivele ºi cu tehnica de luptãºi de transport în siguranþã.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iarbanii se vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precumºi suma depusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copiade pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºteexclusiv din fondurile strânse din abonamente, ceea ceface ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 12 (246) din 30 iunie 2008Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

MOSCOVA - Armata rusã va efectua antrena-mente pentru operaþiuni militare în Oceanul Arc-tic. Armata rusã se va antrena pentru eventualele ope-raþiuni militare în regiunea Oceanului Arctic, ale cãruiresurse naturale sunt revendicate de Moscova, adeclarat comandantul Direcþiei de antrenament al tru-pelor ruse, generalul Vladimir ªamanov, relateazãAFP. Dupã reacþia unui anumit numãr de ºefi de statefaþã de revendicãrile Rusiei în platoul continental alArcticului, Direcþia de Antrenament a definitivat ime-diat planurile de desfãºurare a trupelor care ar putea fitrimise în misiuni de luptã în Arctic. "Rãzboaiele con-temporane se câºtigã ºi se pierd înainte de a fideclanºate", a adãugat el, fãcând referire la faptul cãamericanii au efectuat deja exerciþii militare în Alas-ka, implicând 5.000 de soldaþi, 120 de avioane ºi maimulte nave de luptã. Antrenamentele din cadrul ope-raþiunilor din Arctic vizeazã unitãþile care au baze înregiunea Sankt Petersburg (în nord-vest), în Siberia ºiîn Extremul Orient rus. La începutul lui iunie, douãavioane ruse de tip Tupolev Tu-95 au survolat zonaOceanului Arctic. Cele cinci þãri riverane OceanuluiArctic (Rusia, Statele Unite, Canada, Norvegia ºiGroenlanda) îºi disputã suveranitatea în apele sale,care ar conþine o pãtrime din rezervele de hidrocarburiale planetei, portivit estimãrilor Institutului americanpentru studii geologice. BRUXELLES - Parisulrefuzã sã facã din apãrarea europeanã "o anexã"a NATO. Franþa refuzã sã transforme apãrarea euro-peanã într-o "simplã anexã" a NATO, a avertizat, laBruxelles, secretarul de stat francez pentru AfaceriEuropene, Jean-Pierre Jouyet, relateazã AFP. Nu sepune problema transformãrii politicii europene desecuritate într-o simplã anexã militar-civilã a NATO,acum cã Franþa se va reintegra în comandamentulintegrat al Alianþei. “Toate componentele politiciieuropene vor rãmâne europene. Nu trebuie sã existeconfuzii între cele douã", a precizat acesta, insistândasupra "complementaritãþii între apãrarea europeanã ºicea a NATO". Jean-Pierre Jouyet a recunoscut cãrelansarea apãrãrii europene este obiectivul cel maipuþin afectat de respingerea Tratatului de la Lisabonaîn Irlanda, dintre toate punctele vizate de preºedinþiafrancezã a Uniunii Europene prevãzutã sã înceapã la 1iulie. Irlandezii sunt foarte precauþi referitor la neu-tralitatea lor, iar unul dintre argumentele opozanþilorTratatului de la Lisabona a fost cã acesta le-ar puteaameninþa neutralitatea. Neutralitatea nu îi împiedicãpe irlandezi sã se angajeze în Forþa europeanã(EUFOR) mobilizatã în Ciad ºi Republica Cen-trafricanã. Comandate de generalul irlandez PatrickNash, trupele EUFOR au mandat sã supraveghezesecuritatea misiunii de poliþie a Naþiunilor Unite, de afacilita accesul misiunilor umanitare ºi de a protejarefugiaþii din Darfour în estul Ciadului ºi nord-estulRepublicii Centrafricane. WASHINGTON -Israelul ar putea ataca Iranul înainte de învestireaîn funcþie a viitorului preºedinte SUA. Fostulambasador american la ONU, John Bolton, a pre-conizat cã Israelul ar putea ataca Iranul dupã alegerileprezidenþiale din noiembrie, însã, înainte de învestireaîn funcþie a succesorului preºedintelui George W.Bush, relateazã Daily Telegraph. Lumea arabã va fi"mulþumitã" de atacurile israeliene împotriva instalaþi-ilor nucleare iraniene, a declarat el într-un interviu.Bolton, care este adeptul acþiunii militare pentru aîmpiedica Iranul sã dezvolte arme nucleare, a denunþatceea ce considerã o lipsã de voinþã din partea adminis-traþiei Bush de a analiza posibilitatea unor ofensivemilitare. Cu toate acestea, Israelul este hotãrât în cont-inuare sã previnã înarmarea nuclearã a Iranului, aexplicat el. "Perioada optimã" pentru atacuri ar fi întrealegerile de la 4 noiembrie ºi învestirea nouluipreºedinte, la 20 ianuarie 2009, a adãugat oficialul. "Ovictorie a lui Obama ar exclude o acþiune militarãisraelianã, având în vedere abordarea lui Obama înmaterie de politicã externã", a declarat Bolton, fostambasador la ONU în perioada 2005-2006. (F.C.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate subsemnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în

vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

CCOOPPYYRRIIGGHHTT:: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.maj. Marin Mitroi int. 0112

Redactori

Sg.maj. Radu Sãcãrea Cristina Fratu Daniela Þãruºi int.0156

ISSN 1582-1269

B 64408C 12/2008

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

Pe 25 iunie, a început exerci-þiul tehnic de specialitate cu sub-unitãþile ºi unitãþile de comuni-caþii ºi informaticã, „Cetatea –2008”.

Bilanþul exerciþiului se vaface pe data de 6 iulie. Scenariula fost planificat de cãtre spe-cialiºtii eºaloanelor superioareDiviziei 1 Infanterie „Dacica”,respectiv, Statul Major al ForþelorTerestre ºi Statul Major General.

Exerciþiul vizeazã antrenarea

în condiþii reale de lucru a sub-unitãþilor ºi unitãþilor specializatepe domeniile comunicaþiilor ºiinformaþiilor. În teren, se gãsescdispuse tipurile de tehnicã dindotarea fiecãrei structuri carelucreazã în regimurile impuse detrafic, reguli ºi caracteristicitehnice pentru realizarea legã-turilor radio, fir, radioreleu cumarile unitãþi ºi unitãþile dinorganica Diviziei 1 Infanterie„Dacica”.

Brigada 2 Vânãtori de Munte „Sarmisegetusa” va împlinila întâi iulie 85 de ani de existenþã. Un moment pe care vânã-torii de munte, plãieºii din cetatea verde, îl vor marca printr-un ceremonial militar ºi religios, care, cu certitudine, se vacuantifica drept un festin al cutezanþei ºi voinþei, pentru ocauzã nobilã, apãrarea arcului carpatic românesc. Au confir-mat participarea la evenimentul cu paºi apropiaþi de centenarcomandantul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, generalul-maiorNicolaie DOHOTARIU, ºeful Statului Major al ForþelorTerestre, generalul-locotenent prof. univ. dr. TeodorFRUNZETI, comandanþii de mari unitãþi ºi unitãþi din þarã,exponenþi ai comunitãþii locale ºi centrale.

Jocul „Cetãþi i”

De 85 de ani, plãieºi în cetatea Verde

Batalionul 469 Logistic din subordinea Brigãzii 282M e c a n i z a t e„Unirea Princi-patelor” vaprimi Drapelulde luptã, înprima zi a luniiiulie. Ceremoni-alul militar ºireligios va sen-sibiliza partici-panþii, ofiþerii,maiºtrii mili-tari, subofiþeriiºigradaþii vo-luntari din ma-rile unitãþi ºiunitãþile subor-

donate Diviziei 1 Infanterie „Dacica”. Minutele petrecute înritmurile ºi mãsurile muzicii militare a garnizoanei Focºanivor stârni plãcerile ºi raþiunile pentru simbolul instituþiei mi-litare, drapelul de luptã, argumentul unor comportamente dedemnitate ºi distincþie pentru misiunea de apãrare a patriei ºia cetãþenilor ei. Tot pe data de întâi a lunii iulie, va fi ºi sãr-bãtoarea unitãþii, înfiinþatã în anul 1971. Dupã 37 de ani,structura specializatã pentru sprijinul logistic al unei mariunitãþi operaþionalizate a fãcut dovada cã poate sã fie în dis-pozitivul de acþiune al eºalonului brigadã, dar, în acelaºi timp,este capabilã sã respingã ofensiva unui adversar superior înforþe ºi mijloace, sã menþinã raioanele ºi aliniamentelecucerite anterior, sã limiteze pãtrunderea în interiorul apãrãriiadversarului vigilent, prin procedee tactice de uzurã, hãrþuireºi atacuri cu obiective limitate.

Ceremonialul de la Batalionul 469 Logistic va rãmâne caun moment a cãrui semnificaþie traduce, fãrã dubii, o expe-rienþã permanent în ascensiune.

Drapelul de luptã, semnificaþia experienþei în ascensiune

Din folderul curierului

La Târgu-Jiu, din iniþiativa OficiuluiNaþional pentru Cultul Eroilor ºi Asoci-aþiei Naþionale a Veteranilor de Rãzboi,s-a desfãºurat la Cimitirul Eroilor unceremonial militar ºi religios. Dupãoficierea serviciului religios de cãtre unsobor de preoþi, alocuþiunile evocatoarecuprinse în programul de desfãºurare aufost rostite de cãtre col. ªtefanTudor, comandantul garnizoanei Tg-Jiu, subprefectul de Gorj, dl ConstantinDumitrescu, vicepreºedintele Consiliu-

lui Judeþean Gorj, Corneliu Popescu,viceprimarul municipiului Tg-Jiu, IoanRoman Bãrbuþi, reprezentanþii Ligii„Cultul Eroilor” , col. (r. )CostinelLoga. La ceremonie au luat parte ºielevi de la ªcoala Generalã „SfântulNicolae” din Târgu-Jiu, însoþiti de pro-fesorul de istorie Filimon Vãduva.

Respectul elevilor pentru memoriaeroilor care sunt înhumaþi în pãmântulgorjenesc a fost transpus într-un momentartistic emoþionant. Dupã recitalul de

poezie susþinut de elevi a urmatdepunerea coroanelor de flori din parteatuturor instituþiilor administraþiei pu-blice judeþene ºi locale, a reprezen-tanþilor structurilor militare din Tg-Jiu ºiTg. Cãrbuneºti, a veteranilor de rãzboi, acadrelor militare în rezervã ºi retragere,a partidelor politice ºi altor instituþii ºiasociaþii locale. Ceremonia s-a încheiatcu defilarea Gãrzii de Onoare.

Locotenent-colonel (r) Emanuel BÃRBULESCU

Douã subunitãþi ale Batalionului 49 ApãrareNBC au încheiat pe 20 iunie tabãra de instrucþie lamunte. Locul marcat pe harta României, ValeaPoienii, a oferit din plin condiþii pentru pregãtireade specialitate a chimiºtilor, al cãrui aliat, vântul,este singurul martor pentru reuºita misiunii dedecontaminare a tehnicii, echipamentului ºi arma-mentului de toate calibrele.

Programa de instruire a chimiºtilor a conþinutproblemele de învãþat compatibile subunitãþilorspecializate NATO. Pe lângã terminologia tehnicãelaboratã în limba englezã, au fost exersatemetodele, tehnicile ºi tacticile de acþiune în dina-mica unui câmp de luptã integrat. Comandanþii desubunitãþi, plutoane ºi companii, cei de grupe,membrii echipajelor ºi ºoferii au învãþat, cã prinexerciþiu, priceperile ºi deprinderile motrice ajungla nivelurile unor bareme care pun clar în evidenþãperformanþa.

Statul major a îndrumat ºi a coordonat misiunilecompaniilor, a stabilit filierele metodice potrivitscenariilor de acþiune în etapele viitoare. Douã sãp-tãmâni de instrucþie la Valea Poienii au reprezentat,pe lângã dezideratul cãutãrii vântului potrivit, oºansã de a verifica efectivele ºi tehnica modernã deluptã în ipotezele unor viitoare conflicte, în special,bioviolenþa, o realitate pe care, dacã o vom neglija,vom lãsa viitorului o frustrare greu de interpretat.

La munte, în cãutarea vântului

pierdut

Onoare întru cinstirea eroilor gorjeni

Comanda operaþionalãa Batalionului 151 Infan-terie a trecut de la DiviziaMultinaþionalã Sud – Estbritanicã la Divizia Multi-naþionalã Centru. Trans-ferul de autoritate asupraLupilor negri a avut locmarþi, 10 iunie, în cadrulunei ceremonii desfãºura-te în campul românesc dela Tallil, Irak.

Batalionul 151 Infan-terie va acþiona în com-punerea Brigãzii 1 ameri-cane. Misiunile, baza dedislocare ºi zonele de

responsabilitate ale mili-tarilor români, rãmânneschimbate.

Prezent la ceremonie,comandantul DivizieiMultinaþionale Sud – Est,generalul-maior BarneyWhite – Spunner a mulþu-mit militarilor românipentru întreaga colabo-rare: “Apreciez ajutoruldumneavoastrã în tot ceeace a desfãºurat divizia pecare o comand. A fost oplãcere pentru mine sã amîn subordine asemeneasoldaþi profesioniºti ºi

experimentaþi”. La rândul sãu, coman-

dantul Diviziei Multi-naþionale Centru, gene-ralul-maior MichaelOates, a apreciat: “Sun-tem foarte onoraþi sã avemcontingentul românesc înechipa Diviziei Multi-naþionale Centru. Esteprivilegiul nostru sãlucrãm împreunã cu aceºtidistinºi militari ºi le vomoferi întregul nostru spri-jin”.

În baza mandatuluiacordat de ºeful Statului

Major General,a m i r a l u lGheorghe Marin,transferul a fostsemnat,din partear o m â n ã , d ec o m a n d a n t u lComandamentu-lui OperaþionalÎntrunit, generalulde brigadã DanGhica – Radu.Din partea parte-nerului american,documentul a fostsemnat de coman-dantul Brigãzii 1,colonelul CharlesFlynn. (A.G.)

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 12(246) din 30 iunie 2008

Pagina 3

Pe data de 12 iunie, la CâmpulungMuscel s-a desfãºurat ceremonialul mi-litar în vederea plecãrii în misiunea dinAfganistan a Batalionului 30 Vânãtoride Munte „Dragoslavele”.

Comandantul unitãþii, maiorul dr.Ovidiu Pop a dat onorul locþiitoruluiºefului Statului Major General, gene-ralul-locotenent dr. Mihai Orzeaþã, locþi-itorului comandantului Diviziei 1 Infan-terie „Dacica”, generalul de brigadãdr. Crãciun Leucea, ofiþerilor dinunitãþile suubordonate marii unitãþi,reprezentanþilor comunitãþii locale,familiilor celor care vor pleca spre Qalat.

Vânãtorii de munte au dovedit cã ºtiu,vor ºi pot sã lupte în teatrul de operaþii.Sunt conºtienþi de dificultatea zonei deresponsabilitate, Qalat. Au luat act decondiþiile de climã, relief ºi sunt respon-sabili cã poartã pe epoleþi, dar ºi îninimi simbolul României.

Militarii musceleni vor primi ºtafetamisiunii din Afganistan de la colegii lor,infanteriºtii Batalionului 300 Infanterie„Sfântul Andrei”. Maiorul Ovidiu Popva comanda în Afganistan 700 de mili-tari, ceea ce, deocamdatã, pentru Arma-ta României, este un fapt inedit.

Daniela Þãruºi

Bata l ionu l 30 Vânã to r i de Munte

De la Muscel , la Qalat

La nord de baza militarã de la Tallil, seaflã podul, unul dintre punctele-cheie alecomunicaþiilor rutiere din aceastã parte aIrakului. Acesta permite principaleiautostrãzi a þãrii sã treacã peste albia miti-cului fluviu Eufrat. Peisajul este anost. Câþi-va palmieri grupaþi în special în jurulcãtunelor din zonã dau contrast pãmântuluiapei ºi împrejurimilor. Atunci când vremeaeste liniºtitã, privirea cuprinde un tur de ori-zont vast, fãrã forme de teren importante,tipic pentru Câmpia Mesopotamiei. La nordde fluviu se întinde o porþiune de terenmlãºtinos. Localnicii ne spun cã iarna, zonaeste adeseori inundatã, lucru ce poate pro-duce mirare, într-un ambient în care apa esteo problemã existenþialã.

În apropierea podului, traficul se aglo-mereazã. Pe aici trec majoritatea vehiculelorce vin din sudul þãrii spre capitala Bagdad ºiîn sens invers.

Deºi, la prima vedere, pare o misiuneobiºnuitã, totuºi paza podului este pentrumilitarii Batalionului 151 Infanterie „Lupiinegri” partea cea mai dificilã din toatã gamade misiuni pe care le are de executat înteatrul de operaþii Irak. Importanþa acestuipunct obligatoriu de trecere dã greutate mi-siunii militarilor români.

Sublocotenentul Vasile Ardeleanu esteunul dintre militarii pe umerii cãruia cadegreutatea luãrii deciziilor pe timpuldesfãºurãrii misiunii. Vreme de douã sau trei

zile, el este celcare organizeazã ºiconduce acþiunileluptãtorilor desem-naþi sã asigurepaza podului pesteEufrat. Sublocote-nentul Ardeleanuconsiderã cã „pen-tru îndeplinireamisiunii în condiþiifoarte bune,comandantul depluton trebuie sãaibã în vederepregãtirea în deta-liu a deplasãriispre obiectiv, exe-cutarea pazeipodului ºiîntoarcerea înCamp Dracula. Eltrebuie sã se asi-gure cã subordo-naþii ºtiu ce au defãcut, indiferent demoment sau situ-aþie”. Sublocote-nentul Ardeleanuaduce în atenþie ºiposibilele riscuriale misiunii: „Înprimul rând,

atacurile cu foc direct sau indirect ale insur-genþilor ºi cele cu vehicule capcanã. Apoi,acþiuni de sabotaj ºi chiar atacuri de pecursul Eufratului”.

Misiunea de pazã a podului este dificilã,„obositoare” – aºa cum este caracterizatã demajoritatea militarilor care o executã. Rutinaºi solicitãrile pazei se resimt. Timpul puþinpentru odihnã se scurge repede spreînceputul unui nou schimb.

Pentru plutonierul Cristian Rusu, dificul-tatea misiunii este datã de „starea permanen-tã de alertã pentru a putea interveni în oricemoment. De asemenea, durata în serviciu,monitorizarea atentã a zonei din jurul obiec-tivului, a traficului de pe pod ºi din jurul luiprecum ºi cãldura sunt alte solicitãri ale mi-siunii”. El crede cã, pentru aceastã misiune,„militarul trebuie sã aibã o atenþie distribu-tivã, iar în situaþii critice sã ia decizii rapidepentru ca viteza de reacþie la acþiunile insur-genþilor sã fie pe mãsurã”. PlutonierulCãtãlin Dobrea considerã cã „pe umerii mi-litarilor care executã paza podului de peEufrat apasã o responsabilitate mare ºi estenevoie de disciplinã ºi profesionalism”.Aceastã pãrere este susþinutã ºi de sergentul-major Victor Vasilache. El adaugã faptulcã, pentru a-ºi îndeplini misiunea, „militarultrebuie sã-ºi punã în valoare experienþadobânditã în alte misiuni, dar ºi pregãtireafãcutã în perioada premergãtoare dislocãriiîn teatrul de operaþii”.

Cãpitan Adrian Gîtman

Ziua de 26 iunie a început pentru ofiþerii,maiºtrii militari, subofiþerii ºi personalul civildin comandamentul Diviziei 1 Infanterie“Dacica” ºi ai Batalionului 300 Stat Major ºiDeservire, cu momentul cinstirii DrapeluluiNaþional.

Ceremonialul militar a creat pentru câtevamomente o comunitate afectivã. Motivele þin

mai întâi de înþelegerea trinitãþii unui neam -Drapelul, Imnul ºi Patria.

Meritã sã spunem cã Drapelul Naþional esteargumentul autoritãþii ºi comunitãþii juridice.

Despre semnificaþia Drapelului Naþional alRomâniei ºi a culorilor sale, a vorbit colonelulEugen CIOBANU. Din alocuþiunea rostitã, s-a

reþinut un mesaj capabil sã omogenizeze comu-nicarea socialã: “Pentru noi, românii, drapelulºi culorile roºu, galben ºi albastru, reprezintã,alãturi de patrie ºi naþiune, simbolul comu-nitãþii noastre afective”.

La comandã, Drapelul s-a înãlþat, în rit-murile ºi arpegiile fanfarei militare a Diviziei 1Infanterie “Dacica”, pe catargul amplasat la

întrarea în co-m a n d a m e n t u lmarii unitãþi.

I m n u lN a þ i o n a l ,primele douãstrofe intonatenumai de muzicamilitarã, a creatîn inimile ºiminþile parti-c i p a n þ i l o ro vibraþie aemoþiilor ºi ocertitudine a fap-tului cã simboluleste creatorulraþiunii ºi puteriiorganizaþionale.

D r a p e l u lNaþional, arboratpe catarg, ve-gheazã un spaþiu

al comunicãrii cu inteligenþa în uniformã, iarprin miºcãrile sale evanescente aduce siguranþaunei libertãþi, aceea de a-þi sluji þara pe câmpulintegrat al demnitãþii umane, al distincþiei pro-fesionale ºi al onoarei cetãþeneºti.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

LLuuppii ii vveegghheeaazzãã ccââmmppiiaa MMeessooppoottaammiieeii

Contingentul românesc , e logiat de mai mari i lumii

Drapelul, simbolul comunitãþii afective

Nu meritã sã-i deranjezi pe curajoºii vânãtori demunte ai Batalionului 21. Au pregãtire tacticã. Mai suntcâteva minute pânã la sfârºitul temei. Ploaia le-a fãcutmai grea cu o tonã þinuta de mozaic. Bocancii au ºi eicâteva dâre de noroi încã proaspãt. Nu i se prea dã impor-tanþã zeiþei PLOAIA. Misiunea de pregãtire în comun cupartenerul englez de sãptãmâna viitoare creeazã un senti-ment de mândrie ºi de recunoaºtere pentru simbolulnaþional slujit în Irak. Cãpitanul Ciprian VLAD estecomandantul de companie. Are experienþã la comandasubunitãþilor. Vorbeºte uºor despre misiunea din Irak.Clipeºte de vreo douã ori din ochii uºor proeminenþi ºiîmpodobiþi cu genele drepte ca sãbiile de Toledo. Tuºeºte,îºi aduce uºor pumnul spre buza superioarã, priveºte înjos, un gest care traduce clar intenþia de a vorbi ºi îºi varsãbagajul amintirilor. „Ne aflam la mijlocul sãptãmânii adoua din cea de-a doua lunã de misiune. Vãzusem pe viucum s-au înfipt douã gloanþe de mitralierã în sacii de nisipcare asigurau perimetrul pazei noastre imediate. Mã tre-cuse transpiraþia ºi parcã nu mai puteam vorbi. Coman-dantul plutonului unu, sublocotenentul AdrianDUMITRU, a înþeles prin ceea ce treceam. A ordonat sãfie ocupat locul de siguranþã ºi protecþie. În câtevaminute, am fost chemaþi la TOC. Urma sã execut o misi-une de recunoaºtere pentru o subunitate a aliaþilor. M-amdescurcat. Starea de fricã era demult plecatã din faþamea”. Ploaia ºi-a încetat ofensiva în teren muntos. Toþi îlaºteaptã pe Nicã Apetrii, copilul cu pãrul bãlai, sã iasã înfaþã ºi sã-i spunã ceva de magie ochiului cu bastonaºele ºiconurile fierbinþi. Nici o ºansã. Cerul rãmâne la fel deînchis cu lacãtul gri, furat de la intrarea într-un palat bân-tuit de fantome. Nu, nu-i vorba de gândirea de basm a lui

Ispirescu.Este chiara tmosferaîn care sep regã t e scvm-iºtii. Sea p r o p i ec ã p i t a n u lA d r i a nIONAªCU,ofiþerul dins t a t u l

major. Îi ºopteºte ceva la ureche lui Ciprian VLAD. Parea fi vorba de o reluare a exerciþiilor în poligonul deinstrucþie alpinã. Executanþii sunt obiºnuiþi cu greul.Calcã pe munte parcã ar fi plastilinã ºi se prind cu forþabraþelor de golurile dintre pietre, de parcã ar fi guºteri.Adrian IONAªCU nu este prea înalt. Seamãnã la faþã cuSimon Templar. Are o voce de tenor, o privire de ºofer laformula unu ºi o rãbdare de pictor. Discutã cu fiecaretrãgãtor la armamentul principal. Chiar face douã salturiscurte, în sens demonstrativ. A renunþat demult sã-ºi mainoteze în agendã. Este de pãrere cã „activitatea de control

presupune stabilirea problemelor, evaluarea modului încare s-au însuºit practic ºi teoretic. De fapt, ceea ce facemacum este antrenamentul propriu-zis, ultimul înainte deînceperea exerciþiului de cooperare cu englezii”. De unde-va, dintr-o vale, urcã sublocotenentul MirceaMERLUªCÃ. Are suflul bun. Este sportiv, alpinist.Priveºte dispozitivul de acþiune. Crede cã manevra pe laflancul drept ar putea schimba puþin situaþia. Ezitã dincauzã cã nimeni nu-i dã vreun ordin. Aºteaptã lângãc o m a n -danþii sãide grupã.Le aratãceva înt e r e n .G r a d a þ i ic o n f i r m ãd e s p r eînþelegereaordinului.P e n t r ugradul pe care îl are, MERLUªCà ºtie ce vrea. Îi place sãaplice noþiunile pe care le-a învãþat. La întrebarea cãpi-tanului VLAD, aceea despre corecþiile de tragere asupraunor þinte alergând, situate la 800 de metri, ºtie rãspunsulcorect. Îl spune fãrã ezitare, îºi dã pe spate boneta moza-ic ºi îºi ºterge un fir de apã. Se îndreaptã cãtre colegul ºiprietenul sãu, sublocotenentul Adrian DUMITRU. Suntamândoi comandanþi de plutoane la exerciþiul de partene-riat. Nu sunt deloc afectaþi de asistenþa numeroasã. κirevãd schemele cu desfãºurarea acþiunii, desfac regula-mentele speciale de stat major ºi tra-duc din limba englezã vreo patru con-cepte. Pentru plutonierul-majorCristian TOMA, consilierul coman-dantului pentru problemele maiºtrilormilitari ºi subofiþerilor din B. 21 V.M,exerciþiul internaþional înseamnãceva. Mai întâi, imagine. Apoi, expe-rienþã. ªi de ce nu, o prietenie. Discutãcu un trãgãtor la puºca mitralierã, pecare l-a vãzut puþin crispat. Îi sug-ereazã sã fie relaxat, sã aibã încrederecã poate. Povesteºte cu o oarecaregreutate în glas despre misiunea dinIrak. „Dimineaþa, înainte sã plecãm înmisiune, primeam graficul eveni-mentelor petrecute în ultimele 24 deore. Ne îmbarcam în transportoare ºine instalam fiecare la posturi. Pânã înperimetrul pazei, se fãceau glume, sevorbea cu glas ridicat. Din când încând, staþiile radio ne mai aduceausemnalul de liniºte. În zona de acþiune, toþi eram atenþi laorice fir de nisip. Transpiram de ne usturau ochii, þinutase uda de ziceai cã este hârtie igienicã, iar bocancii nemuºcau parcã din carne. Când finalizam tura, mai alesfãrã incidente, reveneam la bazã ºi ne aruncam pe tele-foane pentru a vorbi acasã. Din cauza fricii, ni se accen-

tuau ieºirile la toaletã. În subconºtient, fiecare dintre noiaveam imaginile, zgomotele, chipurile ºi secvenþele deacolo. Sunt aºa-zisele noastre fotografii fãcute cu blitzulminþii”.

Cu plutonierul Ciprian ZAH, se poate discuta înliniºte. A respins câþiva adversari, a aruncat douã grenadedefensive ºi a ajuns în raionul de regrupare. Nu se plângede nimic. Este obiºnuit cu muntele, dar ºi cu exigenþelevieþii de militar. Se uitã mirat spre comandantul sãu decompanie, cãpitanul Ciprian VLAD, ºi aºteaptã urmã-toarea misiune. Sacul portmascã îi joacã pe coapsa stângãca doi cãluºari propuºi pentru filmare. κi aranjeazãcurelele de pe piept cu o dexteritate de designer ºi seavântã spre cota de interes. Probabil, în zilele urmãtoarese vor deplasa la locul real pentru misiune. ªi acolo, dinnou transpiraþie ºi alergare pe munte. Dacã sunt îngrijo-raþi? Cine îi vede pe soldaþii voluntari Aurel LUPU ºiION ALDEA crede cã vm-iºtii din B. 21 sunt la un exer-ciþiu de relaxare. Aurel LUPU a învãþat multe despremunte. Crede cã i se potriveºte doar celui care îl înþelege.Iar înþelegerea nu o poate dobândi într-o noapte de medi-taþie. Poartã puºtile automate. Nu li se par defel grele ºinici incomode. Pe platoul de instrucþie au lãsat ceva tonede apã ºi sare. Sunt tineri. Au forþã în mâini ºi picioare.ªtiu sã-ºi þinã calmul, atunci când stânca pare sã le joacefeste. Nu se laudã. Cred cã este mai bine sã spunã alþiidespre ei. Ceea ce a fãcut comandantul lor de companie,cãpitanul Ciprian VLAD. „Mi-a plãcut de soldaþii volun-tari. S-a vãzut clar cã vor sã înveþe. Au exersat mult. Cuinstructorii, dar ºi singuri. Condiþia fizicã îi ajutã sã facãfaþã stâncii. Trag bine asupra obiectivelor fixe. Poate cã ar

mai fi ceva probleme la tacticã. Dar, timpul este cel careva rezolva. Ne bazãm pe ei la misiunile internaþionaleviitoare. Ceea ce, sã recunoaºtem, este ceva de laudã pen-tru noi”.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 12 (246) din 30 iunie 2008Pagina 4

A m i n t i r i l e , p a r f u m u l s u f l e t u l u i

Curierul ARMATEINr. 12(246) din 30 iunie 2008 Pagina 5

Garda Naþionalã a SUA „se aprovizioneazã” cu elicoptereLakota – Garda Naþionalã a Statelor Unite a primit pe data de 9iunie primele elicoptere Lakota, UH-72A, uºor de utilizat,moment marcat de o ceremonie care a avut loc pe 14 iunie înTupelo, Mississippi. Autoritãþi civile ºi militare, în frunte cu ge-neralul de brigadã Bill FREEMAN, au ajutat la dezvelirea noilorelicoptere.

Lakota UH-72A este un elicopter comercial, destinat însãforþelor armate, cu uºoare modificãri, adaptabil mediilor ºi misi-unilor noncombatante, cum ar fi cãutarea civililor, recuperarea ºisalvarea lor, evacuarea personalului spre o zonã sigurã.

Din momentul în care Armata SUA a preluat primul elicopterUH-72A Lakota în noiembrie 2006, fabricantul acestui tip de eli-coptere, EADS North America, a livrat un numãr total de 25 debucãþi. Elicopterele Lakota au fost utilizate în cadrul Detaºamen-tului de Ambulanþe Aeropurtate, la Centrul Naþional de Instruiredin Fort Irwin, California, la Centrul de Urgenþã Aliat din FortPolk, Los Angeles ºi la Centrul Naþional de Instruire ºi laDetaºamentul Aeropurtat de Teoria Conducerii din Fort Eustis,VA. ªcoala de Aviaþie din Fort Rucker, Alaska foloseºte, deasemenea, elicoptere Lakota, iar Centrul de Antrenament al Avi-aþiei de Est din Fort Indiantown, PA a primit un astfel de elicoptercu câteva sãptãmâni în urmã.

Planificarea a fost fãcutã astfel încât un numãr total de 345elicoptere Lakota sã fie livrate pânã în 2017, iar Managerul deProiect, lt.col. Jim Brashear a specificat cã 60 dintre acestea aufost deja contractate. Acesta a adãugat cã alte 10 elicoptere Lako-ta vor fi trimise la Centrul Naþional de Instruire luna viitoare, laDetaºamentul C, 1-114 al Aviaþiei din Garda Naþionalã a Statu-lui Luisiana. Urmãtorul pe listã este CNI din Jacksonville, FLA.Apoi, alte douã elicoptere vor merge la Academia Militarã a SUAîn Westpoint, NY, în octombrie.

Câteva modificãri au fost recent aprobate pentru elicoptereletip Lakota. O trusã de evacuare medicalã le va permite soldaþilorsã amplaseze echipament medical pe peretele interior al eli-copterelor, în loc sã þinã acest echipament în saci de pânzã, pepodea. Trusa de evacuare medicalã a mai fost folositã în eli-copterul ambulanþã Lakota, versiunea pentru civili, iar lt. col.Brashear a spus cã soldaþii considerã cã aceastã trusã le asigurãun acces mai facil la echipamentul crucial pentru salvareavieþilor.

Alte modificãri au fost testate sãptãmâna trecutã la fort Irwin,California, ºi anume, filtrul de admisie din zona motorului. Acestfiltru reþine praful ºi particulele care ar fi fost absorbite de tur-binele motoarelor ºi ar fi cauzat daune.

„Am testat elicopterul la CNI ºi am ridicat nori de praf,” aspus Brashear, adãugând cã filtrul s-a comportat mai bine decâtse aºteptau instructorii.

Anumiþi contractori instaleazã o centralã de energie folosindgunoiul drept resursã tacticã, numitã TGER, la Camp Victory,Irak.

WASHINGTON (Serviciul de ªtiri al Armatei, 19 iunie2008) – eliminarea gunoiului este o problemã oriunde ne-am afla,cu atât mai mult în bazele de operaþiuni avansate din Irak ºiAfganistan. Dacã este sã ne gândim ºi la nevoia constantã decombustibil ºi necesitatea de a folosi combustibil alternativ,obþinem un material ºtiinþifico-fantastic – TGER, care estefolositã deja pentru conversia gunoiului în energie în Camp Vic-tory, Irak.

Dr. James Valdes, consilierul ºtiinþific pentru biotehnologie alComandamentului pentru Cercetare, Dezvoltare ºi Producþie alArmatei SUA, a participat marþi la o masã rotundã a bloggerilor,pentru a discuta modul în care funcþioneazã TGER ºi posibi-litãþile de utilizare a acesteia pe viitor. Valdes ºi colegii sãi,savanþi de la CCDPA, au trimis, de curând, douã prototipuri deTGER la Camp Victory pentru a testa aceste dispozitive degenerare a energiei pe bazã de reciclare a gunoiului.

„Ideea noastrã iniþialã a fost sã generãm energie în teatrul deoperaþiuni,” a spus Valdes. El a comentat cã gunoiul a fost din-totdeauna un „coºmar logistic” pentru orice armatã aflatã înteatrul de operaþiuni.

Valdes a vãzut oportunitatea de a folosi biotehnologia pentrua rezolva o problemã realã a Armatei, iar echipa savantului a par-ticipat la un proiect de dezvoltare a unei maºinãrii care sã poatãgenera energia necesarã alimentãrii generatoarelor ºi centralelortermice, pentru a compensa cel puþin cu jumãtate cantitatea decombustibil necesarã în bazele avansate de operaþiuni, conformspuselor lui Valdes. (F.C.)

Discu r s pe t eme de apãra re

Do ta þ i cu Lako ta

La sfârºitul lunii mai, 2008, la Cen-trul de Drept Internaþional Umanitar,s-a desfãºurat cel de-al XXVI-lea curscu tema: „Forme ºi metode de instruirea personalului armatei în domeniuldreptului internaþional umanitar”.

Participanþii la curs au reprezentatcele trei categorii de forþe armate ºiministerele care fac parte din ComisiaNaþionalã de Drept InternaþionalUmanitar. Organizarea cursului s-aimpus de necesitatea prezentãrii ulti-melor evoluþii într-un domeniu cu oimportanþã aparte pentru misiunileinternaþionale în care armata noastrãeste angajatã.

Pentru a vedea cum a fost receptatcursul de cãtre participanþi, am solici-tat câtorva dintre ei sã rãspundã laurmãtoarele întrebãri: 1. Cum apreciaþinecesitatea instruirii în DIU? 2. Înraport cu atribuþiile funcþionale, pre-cizaþi câteva aspecte în care prevede-rile DIU sunt aplicabile. 3. Ce pãrereaveþi despre structura cursului la careaþi participat? 4. Activitãþiledesfãºurate au acoperit problematicasolicitatã de scopul cursului? 5. Cerecomandãri aveþi pentru cursurileurmãtoare? 6. Ce pãrere aveþi desprefuncþionarea ºi organizarea Centruluide Drept Internaþional Umanitar? 7. Cepãrere aveþi despre organizarea ºifuncþionarea cursului?

DIU, un domeniu ce trebuie cunoscut

Cãpitanul Gherghinescu Cãtãlin,reprezentant al forþelor navale, spunea

la încheierea cursului: „1. Având învedere cã legislaþia în domeniul DIUînsumeazã un ansamblu de reguliaplicabile în timpul conflictelor armatece trebuie cunoscute, dar ºi aplicate,este obligatoriu ca acestea sã fieînsuºite anterior izbucnirii unui con-flict, motiv pentru care consider cãnecesitatea instruirii în DIU este vitalãpentru toatã lumea nu doar pentru mi-litari. 2. Þinând cont de specificulactivitãþii desfãºurate de unitatea dincare fac parte, consider cã prevederileDIU sunt aplicabile în majoritatea acþi-unilor pe care personalul le între-prinde. În general, aspectele privindDIU sunt aplicabile pe timpul instruiriimilitarilor, dar ºi pe timpul planificãriiºi executãrii acþiunilor militare. Pânãîn prezent nu am participat la o misi-une internaþionalã, dar am participat lacâteva exerciþii internaþionale, atât peteritoriul naþional cât ºi pe cel inter-naþional cu o participare largã dinpartea multor state. De asemenea, amfãcut parte din structura NRF-7&8,unde structurile au fost evaluate ºi cer-tificate printr-un exerciþiu complexdesfãºurat în insulele capul verde, iarîn prezent sunt în perioada de stand-bypentru NRF-10 ca parte componentã aacestuia. Cu aceste prilejuri am con-statat cã DIU este un domeniu ce tre-buie cunoscut. 3. Având în vederestructura activitãþilor pe timpul cursu-lui, atât în cadrul ºedinþelor depregãtire, cât ºi în cadrul grupelor delucru constituite în scopul rezolvãriiunor teme care au vizat aplicarea

prevederilor DIU, apreciez cã prinordinea lor prestabilitã ºi modul dedesfãºurare a activitãþilor, s-a asiguratatingerea obiectivului urmãrit. 4. Prinºedinþele teoretice, cât ºi prin aplicaþi-ile practice s-a reuºit ca normele DIUsã poatã fi înþelese, cunoscute ºi apli-cate în cadrul exerciþiilor practicedesfãºurate, ele acoperind întreagaproblematicã solicitatã de scopul cur-sului. 5. Pentru cursurile viitoare credcã ar fi necesarã alocarea unei perioademai mari. Asigurarea unor participanþidin toate domeniile, ar contribui la omai bunã implementare a prevederilorDIU. 6. excelentã cu multe învãþã-minte pentru noi toþi. 7. Fãrã îndoialã,organizarea cursului a fost una deexcepþie având în vedere posibilitãþilelimitate, atât din punct de vederefinanciar, cât ºi al resurselor umaneexistente în cadrul CDIU. Printr-odãruire exemplarã din partea colec-tivului s-a dovedit cã orice este posibildacã se vrea într-adevãr. De asemenea,organizarea de cursuri în cadrul cen-trului trebuie sã continue. Instruireacât mai multor reprezentanþi, care tre-buie sã cunoascã înainte de toateprevederile DIU, pentru a le transmitemai departe este o necesitate, având învedere cã necunoaºterea acestora nuabsolvã pe nimeni –comandant sausubordonat - în cazul încãlcãrii preved-erilor tratatelor internaþionale.”

Energ ie pen t ru ope ra þ i un i

Curs în DIU, excelent ºi cu învãþãminte

Panoplia Zeului Ares aratã mult mai atractivã. Fãrã pete desânge, fãrã semne de groazã. Personajele sunt inteligente ºipreferã moda secolului XXI. În locul automatelor mânuite de laºold, folosesc laptopurile ºi jucãriile-capcanã. Tunurile s-auînlocuit cu plãcile din oþel superior ºi suportã „fumurile” orgo-lioºilor. Liderii au în locul costumelor cu gulere închise ºi epoleþiauriþi, cravate ºi sacouri din materiale scumpe. Rostesc alocuþiuniînduioºãtoare, promit cadouri care plac semenilor, apeleazã lastrategii inteligente de imagine. Sub masca nevinovatã ademocraþiei, se gãseºte manipularea, seducþia ºi minciuna. Împre-unã cu derivatele influenþãrii sociale (manipularea, seducþia ºiminciuna), fac din cosmos un haos, iar din interesele lor esenþauniversului. Gata! ªtiinþa bate neºtiinþa, arta bate urâtul, imagineabate realitatea. Adversarul nu este lângã noi, dar ºtie sã ajungãimediat, dacã îl invocãm retoric. Nu armele câºtigã drepturileinserate în tratate, ci actele de limbaj. Suntem într-un rãzboi con-tinuu. Îl percepem doar superficial, din cauzã cã el se modeleazãdupã propriile noastre mentalitãþi. Dacã avem rãniþi ºi morþi? Da.Doar cã nu din forþa încãrcãturilor explozive, ci din efectele stre-sului rãu. Când nu-þi respecþi angajamentele, devii ingrat ºi izolat.Ceea ce, într-un limbaj de decenþã, eºti bãtut de soartã mai cevadecât rãzboiul adevãrat. Ne convine? Cu siguranþã, nu. Dar ceputem face? Deocamdatã, rãmânem în aºteptare. (C.D.C.)

Da Rãzboi! Adio, arme!

Obiºnuinþa de a aduce rãzboiul pespaþii largi a limitat iniþiativa de aestima ipotezele de conflict asimetric.Factorul economic, pe lângã descen-denþa cauzatã de strategiile nerealiste,devine un risc pentru securitate ºiapãrare. Pierderile suportate de statulromân la capitolele industrie, agricul-turã, transporturi ºi comerþ obligã laregândirea modelelor de protejare aresurselor strategice, a condiþiilor deviaþã ºi de trai ale semenilor. Deciziileinteligente în ceea ce priveºte uti-lizarea potenþialului economic pentruapãrare ºi securitate înseamnã, fãrã aforþa semnificaþia comparaþiei, pum-nul de knockout înaintea izbucniriiostilitãþilor propriu-zise.

Rata, risc de insecuritateSecuritatea înseamnã una dintre

necesitãþile fundamentale ale uneiþãri. Noile realitãþi geopolitice serepercuteazã asupra deciziei de arevedea strategia de optimizare asecuritãþii.

Atunci când se proiecteazã ostrategie, mai întâi, sunt evaluaþi fac-torii de risc. Cei de naturã economicãmeritã descriºi într-o idee exhaustivã,mai ales astãzi, când realitãþile socialedezvãluie intenþiile de supremaþie aunor þãri, într-o lume puternic afectatãde orgolii prin metode violente saunonviolente. Factorii economici suntcei care au ca mecanism de generare„vidul” legislativ, ritmul slab îndinamicã al restructurãrii economiceºi sociale, prãbuºirea unui sistemrelaþional economic pe care l-a avutRomânia pînã în 1989. De la dis-funcþiile sistemului economic ºi pânãla criza propriu-zisã, a fost doar unpas. Ce a însemnat criza? Scãdereaproducþiei tehnico-materiale, depre-cierea modului de extragere ºi prelu-crare a resurselor solului ºi subsolului,migraþia specialiºtilor în sectoareleadministrative sau în afara graniþelor,ignorarea proiectelor de refacere saumodernizare a infrastructurii rutiere,folosirea nejustificatã a rezervelorstrategice sunt cele care deþin „supre-maþia” în matricea cu elementele deidentitate a bazei economice. Nicidomeniul agriculturii nu a fost scutitde strategiile distructive. Odatã cupredarea la refolosit a instalaþiilor deirigat, cu desfiinþarea staþiunilor de

mecanizare a agriculturii ºi a com-plexelor horticole ºi zootehnice, ne-am eliminat potenþialul strategic ali-mentar.

Insecuritatea unui stat nu estecauzatã doar de factorul militar, ci ºide mulþi alþii. Denumirile lor nu suntatât de pretenþioase, pe cât conteazãca procente în formula insecuritãþii:existã riscuri în aprovizionarea curesurse vitale pentru existenþa ºi dez-voltarea economiilor naþionale, lipsapieþelor de desfacere ºi a fondurilornecesare investiþiilor, degradarea într-un ritm îngrijorãtor a mediuluiambiant, coeficientul scãzut de fiabi-litate a centralelor nucleare. Nu estedificil sã conchidem prin faptul cãsecuritatea unui stat nu se reduce doarla sfera militarã, ci are corespondenþecu modelele economice, financiare,sociale, energetice º.a.m.d. Mai mult,analiºtii de securitate poziþioneazãsfera de risc militar dupã cele politice,diplomatice, ºtiinþifice, ecologice ºitehnice. Dacã s-ar fi pus în ecuaþia deostilitate doar factorul militar, atuncirata de risc pentru securitate ar fi avut,cu certitudine, un procent redus. Pecând un sumum de tipologii cu influ-enþare, nu poate decât sã aibã o ratã derisc aproape de procentul maxim.

Bãtãliile se dau pe câmpul resurselor

În timp de rãzboi, bãtãliile nu semai dau pe câmpul de luptã simplusau integrat, ci pe forþa infrastructuriieconomice. Puterea economicã oîntrece pe cea militarã nu pe criteriipur teoretice, chiar pe raþiuni care s-aunãscut din sfera socialului (creºtereaºomajului ºi a sãrãciei populaþiei), dincea referitoare la dezechilibrele eco-nomice sau din accentuareafenomenelor de depopulare. S-aumodificat principiile bãtãliilor subinfluenþa obiectivelor de naturãpoliticã ºi economicã, mult maiproeminente decât cele militare.Astãzi, în condiþiile reducerii efec-tivelor militare, a concepþiilor compli-cate de logisticã a înzestrãrii, se nascpericole de insecuritate, care influ-enþate de cele ce þin de economic ºipolitic, sparg orice scut defensiv. Deaici, putem înþelege cã strategia eco-nomicã nu este doar un concept din alcãrui conþinut putem extrage semnifi-

caþiile pur teoretice. Este mai mult.Conteazã ca un adaus al inteligenþei înactul deciziei, ca o formã ofensivã încrearea strategiilor de dezvoltare eco-nomicã echilibratã, ca o corectitudinepentru nivelul ridicat de trai al popu-laþiei. Ca sã putem vorbi despre ostrategie economicã performantã,avem nevoie de o legislaþie competen-tã, de o viziune clarã ºi realistã aproiectelor de fezabilitate, de o dis-tribuþie coerentã a resurselor, de oreevaluare serioasã a zonelor deinteres strategic. Bãtãlia cu adversarulfaþã în faþã se suportã mai uºor, încomparaþie cu cel care ºtie sã atace cuforþe reduse în punctele decisive, orisaboteazã resursa economicã prin pro-priile mijloace sau prin cele care þin demanipularea informaþionalã, politicã,socialã etc.

Haosul resurselor, o certitudine a conflictelorPoate avea dreptate Vegetius,

atunci când spunea „Cine nu seaprovizioneazã cu ce trebuie” este unînvins fãrã luptã. Semantica lui„aprovizioneazã” îmbracã formapotenþialului economic. Dacã punemîn discuþie temele din registruldiacronic, ajungem sã gândim cã oriceconflict armat a avut ca nucleu alagresiunii resursa economicã. Teri-toriile care au aparþinut fostelorcolonii au avut ca puncte de atracþiepetrolul, aurul, industria pietrelorpreþioase, culturile de opiu ca materieprimã pentru droguri etc. Atunci cândvrei sã agresezi un stat, nu este nevoiesã-þi deplasezi trupele în marºuriforþate. Ajunge doar sã închizi robine-tul cu gaz metan, sã-l elimini de pepiaþa de export, sã-i blochezi traficulrutier sau pe cel aerian. Piaþa externãa devenit o armã de luptã. Componen-tele ei þin de politicã, ceea ce o facemult mai periculoasã, dacã menþinemîn ecuaþie rolul statului pentru coor-donarea operaþiilor. Haosul resurselorprovoacã serioase conflicte, atuncilipsesc interesul ºi investiþiile pentrumenþinerea ºi protejarea lor. Natura,economia ºi informaþia sunt realitãþiîn faþa cãrora câºtigã doar cel care-inãscut în zodia cea mai norocoasã.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Discu r s pe t ema secu r i tã þ i i

Potenþialul economic, pumnul de knockout al ostilitãþilor

DIN LUMEA MILITARÃ

((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnrr.. vviiiittoorr))AA ccoonnsseemmnnaatt AAlleexxaannddrruu BBAADDEEAA

CCoonnssiilliieerr jjuurriiddiicc CCDDIIUU

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 12 (246) din 30 iunie 2008Pagina 6

CMY

„Imaginea, un trecut pentru v i i torul nostru”

- DDoommnnuullee llooccootteenneenntt-ccoolloonneell,, vvãã rroogg ssãã aacccceeppttaaþþiiiiddeeeeaa,, ppoottrriivviitt ccããrreeiiaa,, ddeesspprree BBaattaalliioonnuull 2211 VVâânnããttoorriiddee MMuunnttee,, nnuu ss-aa mmaaii vvoorrbbiitt ddiinn aannuull 22000077,, ccâânndd aaîînnddeepplliinniitt mmiissiiuunneeaa ddiinn IIrraakk.. SSãã ffiiee ccuummvvaa oo aallttãã ccoonn-cceeppþþiiee îînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee rroolluull ººii llooccuull uunniittããþþiiii îînn pprroo-cceessuull ddee ttrraannssffoorrmmaarree aa iinnssttiittuuþþiieeii mmiilliittaarree??

– Cât am activat în teatrul de operaþii Irak, la Basra,mai precis, despre Batalionul 21 Vânãtori de Munte,s-a vorbit de 57 de ori în publicaþiile militare strãine,am apãrut „pe sticlã” în discursuri cu durata de 15minute. La revenirea în þarã, am fost curtaþi de cãtrepresa autohtonã, cinci ziare locale, trei posturi de tele-viziune ºi douã de radio din teritoriul pe care îlcunoaºtem foarte bine.

Mi-ar plãcea sã cred cã s-a gândit cineva la noi ºia fãcut, e drept, cât s-a putut, ceva pentru imagineaunitãþii. Ne-a interesat sã ne facem datoria, dar nu amuitat sã spunem cã ne-am fãcut-o. Cum? Prin tehnicilede fundamentare ºi consolidare a imaginii insti-tuþionale.

Sã revenim la concluzia pe care aþi formulat-o. Cão perioadã nu am ieºit în decorul militar ºi nici în celcivil. Sunt convins cã doar timpul pentru recuperareapostmisiune este singurul nostru detaliu care poate jus-tifica o perioadã de opt luni în care nu am vorbit desprenoi înºine. Dar am ieºit cu onoare pe aliniamentul pu-blic. Mai precis, pe 3 noiembrie 2007, unitatea ºi-a luatnumele onorific „General Leonard Mociulschi”.Atunciam creat din nou o ºansã pentru imaginea noastrã. Lacare þinem la fel de mlt, cum þin bijutierii la pietrelepreþioase.

- GGaarrnniizzooaannaa ddee ddiissllooccaarree pprreezziinnttãã,, ppee llâânnggãã ffaaccii-lliittããþþiillee ddee iinnssttrruuccþþiiee ssppeecciiaallãã ººii iinnccoonnvveenniieennttee ddaattoorraatteeffaaccttoorriilloorr ssoocciiaallii,, eeccoonnoommiiccii,, ffiinnaanncciiaarrii ººii,, ddee ccee nnuu,, aacceelloorr ccaarree þþiinn ddee mmeennttaalliittããþþii.. CCuumm ssuunntt îînnþþeelleessee ddeeccããttrree ssuubboorrddoonnaaþþii mmiissiiuunniillee ccuu ggrraaddee rriiddiiccaattee ddee rriisscc??

– Garnizoana de dislocare influenþeazã, din pãcate,socialul, financiarul ºi profesionalul subordonaþilormei. Suntem aproape cu toþii navetiºti. Ca sã venim înton cu operaþiile militare, suntem planificaþi la navetãpe douã direcþii: Câmpina – Braºov, Zãrneºti – Bran.Maºinile personale ºtiu bine drumurile, curbele ºi pan-tele pe care le escaladãm, dar fãrã cordeline, ci numaicu forþa cailor putere. Poate cã nu înseamnã mare lucrumigraþia teritorialã. Dar pe lângã ea, ne confruntãm cuinsuficienþa locurilor de muncã pentru soþii ºi a ºcolilorpentru copii. ªtim cã în Legea 138 din 1999, la pagina156, se precizeazã o normã juridicã prin care putematrage personalul în unitãþile cu grele condiþii. Ne-amconformat celor scrise, am înaintat douã rapoarte ie-

rarhice, dar nu am primit nici un rãspuns. Þin sã fac uzde inserarea informaþiei juridice dintr-un motiv cu totulaparte. Am pierdut foarte mulþi militari profesioniºti.Cât priveºte angajarea altora, se pare cã nu va fi preadevreme. Am ajuns la concluzia potrivit cãreia dina-mica misiunilor este singura ºansã de a depãºi obsta-colele. Sunt convins cã nu doar noi avem particularitãþisociale. Avem curajul sã le recunoaºtem, sã leconºtientizãm ºi sã le punem în recuzita profesionalã.Probabil, dacã ele s-ar rezolva în timp, o situaþie ipote-ticã, ne-ar fi greu sã le acceptãm în dinamica exerciþi-ilor de amploare.

- VVãã rroogg ssãã pprreecciizzaaþþii,, ppee ssccuurrtt,, ccaarree ssuunntt aapprreecciieerriilleebbrriiggããzziiii ººii aallee DDiivviizziieeii 11 îînn lleeggããttuurrãã ccuu iinnssttrruuccþþiiaa ttrruu-ppeelloorr,, ccuu aassiigguurraarreeaa llooggiissttiiccãã ººii ffiinnaanncciiaarrãã,, ddaarr,, nnuu îînnuullttiimmuull rrâânndd,, ccuu mmoorraalluull ssuubboorrddoonnaaþþiilloorr dduummnneeaa-vvooaassttrrãã??

– Ca documente oficiale, avem consemnãrile dinregistrele de control. Dacã facem uz de tradiþie, recitimjurnalele ºi registrele istorice. Ce înþelegem? Cãprezentãm garanþie pentru misiune. ªtim ce înseamnãmuntele. Avem curaj, iniþiativã ºi vrem sã ne meritãmlocul în forþele terestre. Brigada, fostul eºalon corpcunosc bine ce face ºi ce a fãcut batalionul. Disfuncþi-ile semnalate le-am corectat. Am fost deschiºi la nou.

Ceea ce ne-a folosit în teatru alãturi de parteneri.Moralul este bun. Deºi am enunþat anterior greutãþile,totuºi recunoaºtem cã putem acoperi cerinþele de misi-une. Asigurarea financiarã ºi logisticã ne ajutã sãvalidãm proiectele urgente. Într-un cuvânt, sintagma„V.M-iºtii din Predeal sunt cu experienþã” ne onoreazã.

- VVâânnããttoorriiii ddee mmuunnttee ddiinn BBaattaalliioonnuull 2211 aauu ººii eeiinneevvooiiee ddee aassiisstteennþþãã jjuurriiddiiccãã,, ddee rreellaaþþiiii ppuubblliiccee ssaauu ddeessuupprraavveegghheerreeaa tteehhnniiccãã ººii pprrootteeccþþiiee aa mmuunnccii?? CCuummaassiigguurraaþþii fflluuxxuull ddee iinnffoorrmmaaþþiiii ppee ccaannaalleellee ssppeecciiaalliizzaattee??

– Disting în întrebarea dumneavoastrã, de fapt,douã. Voi rãspunde pe rând. Domeniile anunþate suntîndeplinite prin cumul. Simt nevoia specialiºtilor de labrigadã. Este pretenþios fluxul informaþional, în sensulcã distanþa de 25 km, multitudinea ºtampilelor ºiavizelor creeazã un discomfort psihic. Înþelegemdimensiunea statelor de organizare, care nu seamãnãîntre ele, dar ne obligã sã le traducem la intereselenoastre imediate.

Sistemul informaþional pe care îl aplicãm esteunul simplu. În interior, modulele sunt coordonate decãtre ºeful de stat major, iar produsele informative seavizeazã de cãtre locþiitorul comandantului. Labrigadã, urgenþele sunt raportate prin mijloace electro-nice ºi prin cele de telecomunicaþii, iar rapoarteleurgente neplanificate sunt aprobate de cãtre comandantºi difuzate prin poºta militarã. Am studiat, prin com-partimentul specializat, volumul de informaþii incluseîn manuale, instrucþiuni ºi regulamente de profil. S-audesprins câteva concluzii care cred cã ar trebui luate înconsideraþie de cãtre structurile superioare. Existã vari-ante multiple de abordare a unor concepte. Ce dinpãcate limiteazã timpul de percepþie ºi de validare înprocesul real de execuþie. S-au selectat din literaturamilitarã obligatorie aproape 300 de noþiuni pe care leputem traduce la nevoile vânãtorilor de munte. Pentruexerciþiile internaþionale, mã refer la cel de la MihailKogãlniceanu ºi la cel de pregãtire în comun cu o com-panie englezeascã, avem întocmit un memorator pentruinstruirea subunitãþilor ºi un manual pentru lucrul destat major. Din jurnalele foºtilor colegi de misiune,citez un text interesant: „Românii au condiþii de instru-ire, sunt curajoºi, buni camarazi. Ne impresioneazã cemulte lucruri ºtiu. Reparã maºini, folosesc tot arma-mentul portativ ºi nu plâng din cauza lipsurilor”. Credcã o lecþie despre imagine mai frumoasã decât cea pecare am vãzut-o într-un asemenea document nu puteafi þinutã de nici un profesor, chiar dacã rangul sãu semãsoarã cu Everestrul.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

I n te rv iu r ea l i za t cu l oco tenen t - cco lone lu l F lo r i n S tan , comandan tu l Ba ta l ionu lu i 21 Vânã to r i de Mun te

Cât de curând, la nivelul instituþieimilitare, va intra în vigoare un ordin cuidentitatea „M”, semnat de cãtre mi-nistru, prin care se acordã îndemnizaþiade comandã, în procente logice, coman-danþilor de subunitãþi. Mã bucurã acþi-unea decidenþilor, dar ºi acumulareafinanciarã a colegilor mai mici în grade.M-am întrebat, de multe ori, din cecauzã actul de comandã este ignorat,chiar de cei care îl practicã? Pentru cãnu sunt motive de satisfacþie, au susþinutcei plecaþi din fruntea plutoanelor, cumult înainte de perioada normalã. Dar ºipentru cã este slab motivat financiar, auconchis cei care au amprenta de mercan-tiliºti. Îmi permit sã exprim câtevapuncte de vedere. Actul de comandã estesimbolul misiunii militare. Fãrã el, nupoþi verifica strategiile, tacticile ºi nicinu poþi înþelege cã eºecul este premisaoricãrei victorii. A comanda nu înseam-nã doar sã emiþi ordine. De multe ori, numãreþia ordinului îþi asigurã dinstincþiaprofesionalã, ci felul în care îl rosteºti.Cel mai greu este sã conduci, sã comanzidestine umane. De aceea, „Em-ul” decomandã este pe lângã un stimulentfinanciar, o ipotezã serioasã pentru aînþelege potenþialul conflict. Sunt deacord cu accesul în carierã, dar nuagreez eludarea stagiului la comandaeºaloanelor mici. Cugetarea, potrivitcãreia, poþi fi mare dupã ce mai întâi aifost mic, îmi stârneºte admiraþie pentrucel care i-a definit stilistica. Mã supãrã

ºi altceva. O privire spre viitor, maimult. Simt cã mulþi vor râvni actul decomandã, în detrimentul celui de exe-cuþie ºi concepþie. Nu-i nici un pericol,aparent, dar ºi un copil ar înþelege cãechilibrul se va strica. Nu poþi comanda,fãrã o concepþie de comandã. Câtpriveºte execuþia, este de la sine înþelescã nu poate exista fãrã concepþie. Dacãar fi sã punem totul pe seama uneifracþii, am avea la numãrãtor concepþia,iar la numitor comanda. Valoareasupraunitarã, datã de creºterea con-cepþiei în defavoarea comenzii, deran-jeazã. Invers, adicã mai mare comandadecât concepþia, mi se pare o stângãcieintelectualã. Prefer valoarea echiunitarã.Uneori, aº înclina mai mult spre con-cepþie, nu în sensul birocraþiei, ci doarpentru a readuce în actualitate sintagmade rãzboi matematizat. Ignorarea prin-cipiilor logicii formale nu creeazãneapãrat dezastre, dar stârneºte cel puþindisconfortul de lungã duratã. Mi-arplãcea sã aud la micii comandanþi desprecompetiþiile de odinioarã. Discursurilegen „i-ai vãzut pe ai mei ce buni aufost?” nu sunt emanaþii ale sociolingvis-ticii comuniste. Vin din interiorul nostruca niºte resurse pe care le extrage acþi-unea ºi le modeleazã pe viitorul compor-tament al luptãtorilor. Cam aºa înþelegeu beneficiul „Em-ului” de comandã.Dacã este altfel, sã ne reîntoarcem labazele educaþiei militare. (C.D.C.)

EM-ul de comandãL-am cunoscut pe

maiorul Aurel POPULEANU,în urmã cu zece ani, cândmã documentam cupregãtirea tacticã arachetiºtilor antiaerieni, la omare unitate din Râmnicu-Sãrat. Au trecut mulþi ani,pânã când ne-am reîntâlnitîn comandamentul mariiunitãþi, Divizia 1 Infanterie„Dacica”. Este un ofiþerconºtiincios, cu experienþãprofesionalã ºi voinþa de a fiutil într-o colectivitate. Celpuþin aºa spun aprecierilede serviciu ºi foºtii sãi sub-ordonaþi. Doar cã, de vreonouã luni de zile, are osupãrare. Nu este pe fondulneºtiinþei de carte ºi nici pemotivul social. Necazul apornit de la o achiziþie pecare a gestionat-o, potrivitexigenþelor juridice, cândîndeplinea funcþia de ºef allogisticii, într-o unitate deprofil tehnic. Deºi expertizatehnicã demonstreazã lega-litatea procedurii de achi-ziþii, totuºi comisia condusãde cãtre ofiþer a fost contes-tatã de unul dintre partici-panþi. ªi atât de mult a in-sistat cel care a pierdut lici-

taþia, încât a gãsit de cuvi-inþã sã-ºi revendice drep-turile numai în faþa justiþiei.Din senin, maiorul POPULEANUºi membrii comisiei au fostacþionaþi în judecatã. Pecale de consecinþã, ca sã fimîn ton cu stilul juridic,ofiþerul a fost suspendat dinfuncþie ºi pus la dispoziþiepentru cercetãri. Cazulofiþerului, probabil ºi alealtora, nu a fost nici mãcarun semnal de alarmã pentrusistem. Portivit metodolo-giei instituþiei militare, arti-colul 87 din Legea 80/1995– privind statutul cadrelormilitare, militarii aflaþi subincidenþa organelor deurmãrire penalã, sunt puºila dispoziþie pentrucercetãri. Dosarul a fostrepartizat ofiþerului dejustiþie militarã de pe razalocalitãþii arondate la fluxulde investigaþii specifice. S-au verificat informaþiileconþinute în documente, dars-a declinat competenþa desoluþionare unei instituþiicivile, din cauzã cã, la fãp-tuitori, figureazã ºi douãpersoane cu statut de per-sonal civil contractual. S-au

angajat avocaþi, au fostachitate taxele de procese,au fost semnalate organeleîndrituite sã soluþionezespeþa. Dar nimeni nu amiºcat un deget. OfiþerulPOPULEANU a suferitmult de pe urma expe-rienþelor cu oamenii în robe.A rãmas cu situaþia profe-sionalã incertã, cu pestezece rapoarte instituþionalenesoluþionate, cu foartemulte investiþii aruncate peapa sâmbetei. Pentru mine,colegul ºi prietenul sãu,doar semnalul scris este sin-gura armã care ar putea facezgomot. Pe care sincer numi-l doresc sã fie unul înstilul marelui Shakespeare –„Mult zgomot pentrunimic” (titlul unei comedii).De aceea, curios pesteputinþã, formulez o între-bare retoricã – Cine îl apãrãpe Auricã? Mai ales când sevede de departe, cã oameniisunt vinovaþi doar pentrucorectitudine.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Ton º i monoton

Cine î l apãrã pe Auricã?

EVENIMENTCurierul ARMATEINr. 12 (246) din 30 iunie 2008

Pagina 7

CMYK

24 iunie, platoul comandamentului Diviziei 1 Infan-terie este neîncãpãtor, asistãm la un moment importantal procesului de modernizare a armatei: Corpul 1Armatã Teritorial s-a transformat în Divizia 1 Infan-terie „Dacica”. La manifestare au participat MinistrulApãrãrii, Teodor Meleºcanu, secretarul general al Mi-nisterului Apãrãrii, Georgeta Gavrilã, locþiitorul ªefu-lui Statului Major General, general-locotenent dr.Mihail Orzeaþã, ºeful Statului Major al Forþelor Te-restre, general-locotenent dr. Teodor Frunzeti, coman-danþi de mari unitãþi ºi unitãþi din subordinea Diviziei1 Infanterie, ataºaþi militari ºi numeroºi invitaþi.

AAllooccuu þþ ii uunn ii pp rroo „„DDaacc ii ccaa””Ceremonialul militar a început cu primirea raportu-

lui de cãtre ministrul apãrãrii, Teodor Meleºcanu, tre-cerea în revistã a gãrzii de onoare ºi intonarea imnuluide Stat.

În alocuþiunea sa, comandantul Diviziei 1 Infan-terie, general-maior Nicolaie Dohotariu a subliniat fap-tul cã: „înfiinþarea Diviziei 1 Infanterie prin transfor-marea Corpului 1 Armatã Teritorial reprezintã con-cretizarea concepþiei de restructurare a Forþelor Te-restre, parte a Strategiei de transformare a armateiRomâniei ce s-a elaborat în acord cu cerinþele naþionaleºi responsabilitãþile ce ne revin ca membri ai AlianþeiNord Atlantice. Acest lucru marcheazã de fapt schim-barea produsã în plan conceptual de la „teritorial” la„dislocabil”. La încheierea procesului de operaþio-nalizare, aceastã mare unitate va dispune de o structurã

de forþe moderne ºi dislocabilã, dimensionatã adecvat,bine instruitã ºi dotatã, cu un sistem logistic eficient,gata pentru a îndeplini întregul spectru de misiunirezultate din angajamentele asumate de România încadrul apãrãrii colective a alianþei, Uniunii Europene,

dar ºi an e v o i l o rnaþionale”.Comandan-tul Diviziei 1I n f a n t e r i eºi-a încheiatd i s c u r s u la s i g u r â n dî n t r e a g aasistenþã decontinuitateîn acþiunileîntreprinse.

Ceremo-nialul a con-tinuat cualocuþiuneaministruluia p ã r ã r i i ,T e o d o rMeleºcanu,care a

menþionat faptul cã „procesul de operaþionalizare aacestei structuri nu a fost ºi nu este simplu, dar laîncheierea acestuia ne vom putea mândri cu o structurãde forþe moderne ºi dislocabilã, bine instruitã ºi dotatãcu mijloace performante, cu o logisticã eficientã. Per-

sonalul diviziei a înþeles pe deplin cã trebuie sã fie gatapentru a îndeplini integral angajamentele asumate deþara noastrã în cadrul apãrãrii colective a Alianþei, aUniunii Europene, precum ºi misiunile naþionale. În

acest sens, unitãþiledin subordineadiviziei executã curezultate foarte buneîntregul spectru demisiuni din Irak ºi

Afganistan sau alte teatre deoperaþii. Militarii au reuºit sãse facã respectaþi prin profe-sionalism ºi dãruire, ei audemonstrat ºi demonstreazãdeterminarea de a lupta pen-tru promovarea ºi apãrareaintereselor de securitate ale României. Imperativulmajor al Comandamentului Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, în perioada urmãtoare, este sã fie dinamic, sãfuncþioneze eficient ºi profesionist, sã se antrenezetemeinic pentru a atinge standardele de performanþã, sãcultive în fiecare luptãtor mândria cã face parte dinaceastã mare unitate!”.

Ceremonialul a continuat cu dezvelirea busturilorcelor doi mari conducãtori geto-daci: Burebista ºiDecebal. A urmat apoi o prezentare a celor doi mariconducãtori geto-daci, realizatã de cãtre doamna profe-

sor Oltea Gramaticu Rãºcanu, preºedinta Societãþii deªtiinþe Istorice, filiala Bârlad. Aceasta a subliniat cã:”ne aflãm astãzi într-un moment de referinþã pentruîntreaga armatã românã, atunci când se conferã numelede „Dacica” pentru una dintre cele mai reprezentativeunitãþi militare româneºti, semn de preþuire ºirecunoºtinþã faþã de trecutul glorios al poporului zãmis-lit pe aceste meleaguri nord-dunãrene, în spaþiul carpa-to-danubiano-pontic. Cunoscutul istoric grec Herodotspunea cu douã milenii ºi jumãtate în urmã, cã geþii

sunt cei mai viteji ºi mai drepþi dintre traci, iar despreneamul tracilor cã este cel mai numeros din lume ºidacã ar avea un singur cârmuitor sau dacã tracii s-arînþelege între ei, ei ar fi de nebiruit ºi cu mult mai pu-ternici decât toate neamurile”.

SSaalluuttuull ººii rreessppeeccttuull ppeennttrruu îînnaaiinnttaaººii

Ceremonialul militar a continuat cu defilarea mili-tarilor din cadrul Regimentului 30 Gardã „MihaiViteazu” ºi a muzicii militare. La cokteilul oferit decomandantul Diviziei 1 Infanterie, general-maiorNicolaie Dohotariu, ministrul apãrãrii TeodorMeleºcanu a semnat în cartea de onoare a nou înfi-inþatei Divizii1 Infanterie „Dacica”.

Dezvelirea celor douã busturi dedicate acestor douãpersonalitãþi politico-militare ºi diplomatice, a strã-moºilor noºtrii daco-geþi, Burebista ºi Decebal (opereale sculptorului Dorin Filichi, profesor la liceul peda-gogic Alexandru Vlahuþã din Bârlad), demonstreazã cãnu ne uitãm identitatea naþionalã, cã suntem mândrii cãsuntem români, dar, în acelaºi timp, suntem ºi mândricã suntem cu toþii europeni ºi cã aparþinem aceleiaºicivilizaþii moderne.

Sergent major Radu SÃCÃREA

Tradiþ ie , demnitate º i d is t incþ ie inst i tuþ ionalã

Ne-am obiºnuit sã completãm cu„x”-uri cãsuþele documentelor oficialecare cer trãsãturile de carater ale seme-nilor noºtri, militari de carierã. Credemcã altruistul este omul capabil sã facãceva pentru aproapele sãu, în spiritulcoeziunii ºi sintalitãþii grupului organi-zaþional. Doar cã trãsãtura în sinedevine obiectul de studiu pentru so-ciologie, filosofie ºi psihanalizã. Cevizeazã fiecare dintre domenii? Deexemplu, argumentul sociologic semodeleazã pe registrul ce traduce acþi-unea individului în comunicarea cuproprii membri ai grupului, cu altegrupuri sau cu cele de pe treapta ime-diat superioarã.

Filosofii conchid cã altruistul estecel care onoreazã un gest de mãreþie

moralã, pentru cã aºa îi dicteazã stimu-lul pozitiv, de altfel, o caracteristicãomniprezentã a sistemului sãu volitiv.Cu alte cuvinte, când îl onorezi pesemen cu o acþiune beneficã, deoareceaºa îþi este felul, nu te numeºti altruist,ci un obiºnuit al vremii. Deºi nu-þi estefelul de a-i ajuta pe alþii, dar totuºi ofaci cã aºa decid emoþiile tale, atuncifotografia de om altruist nu poate fi tru-catã.

Psihanaliºtii susþin cã prin altruism,ne compensãm plãcerile de care am fivitregiþi în copilãria noastrã. Altruis-mul este un rãspuns al de ce-ului nos-tru interior, care a fost construit întimp, dar nu s-a putut difuza pe motivcã cineva foarte apropiat (mama, tata)ne-a obligat sã-l trecem la capitolul

„diverse”. De fapt, altruismul, ca unegoism rezonabil, este o consecinþã aechilibrãrii trecutului cu viitorul.

Altruistul este omul pe care ni-ldorim într-o ecuaþie a grupului, dacãapreciem la suprafaþã sfera ºi conþinu-tul noþiunii. Ideea cãutãrii unui rãspunsla de ce-ul nostru acþional se va com-pleta cu imagini ºi sugestii pe care, sãrecunoaºtem, le-am accepta greu înregistrele afective. Dar, sã nu dis-perãm! Suntem cu toþii purtãtorii unorarhetipuri (poveºti) pe care le scoatemla suprafaþã, atunci când avem nevoieîn relaþionarea cu ceilalþi. Pânã atunci,este bine sã rãmânem altruiºti, chiar ºipe motivul cã falsificãm o fotografie avieþii noastre interioare. (C.D.C.)

Temeiul icoanei este Întruparea, ceacare a desfiinþat graniþele dintre lumeavãzutã ºi cea nevãzutã.

În disputele iconoclaste, Sfântul-Teodor Suditul a gãsit soluþia con-ciliantã: „icoana nu seamãnã cu natura,ci seamãnã cu persoana. Prin firea ome-neascã a lui Hristos, reprezentatã simbo-lic ºi nu portretistic, icoana ne pune înprezenþa lui Hristos total ºi ne face sãcomtemplãm însãºi taina Întrupãrii”. Larândul sãu, Sfântul Andrei Sinaitul pre-cizeazã: „nu natura este cea care vedenatura, ci persoana este cea care contem-plã persoana”. Acest lucru explicã exis-tenþa unei multitudini de compoziþiidiferite, cãci toate sunt simbolice ºi nuportretistice.

Simbolismul este religios chiar prinesenþa lui, cãci el este punctul deîntretãiere al Divinului cu umanul, pun-tea dintre cele douã lumi, materialã ºispiritualã. Dacã simbolul presupunecredinþã – în mod necesar, cere simbol.Oricât de real ar fi simbolul, oricât demult ne-ar face pãrtaºi realitãþii spiri-tuale, funcþia lui constã nu sã ne„potoleascã” setea noastrã, ci, dim-potrivã, sã o intensifice: „dã-ne nouã sãne împãrtãºim cu Tine, mai adevãrat înziua cea neînseratã a Împãrãþiei Tale...”(Sf. Maxim Mãrturisitorul).

Menirea icoanei este de a fi mijloc devedere al lui Dumnezeu, pus la îndemânacelor care nu l-au putut vede pe Hristosîn timpul vieþii Sale pãmânteºti.

Reprezentarea simbolicã nu este unscop în sine, ci un mijloc de vedere acelor nevãzute; asemenea ºi icoana nueste decât un mijloc, iar nu însuºi scopulcultului creºtin, „obiect” de cult sau

operã de artã, fie ea istoricã. Icoana maiuneºte în sine cuvântul ºi imaginea,asemenea Întrupãrii care a fãcut vizibilCuvântul lui Dumnezeu Cel nevãzut.Cuvântul ºi imaginea nu se aflã în con-curenþã, ci sãvârºesc împreunã o lucrare.

Discuþiile din spaþiul ortodox, purtatecu privire la teologia icoanelor, au sta-bilit cã acestea au un rol didactic, peda-gogic, fiind o carte pentru toatã lumea,dar mai ales pentru cei care „nu ºtiu sãciteascã”: „Nu am prea multe cãrþi ºi nicitimp pentru a le citi, intru însã în bise-ricã, spitalul obºtesc al sufletelor,înãbuºit de gânduri ca niºte spini; podoa-ba picturii mã atrage sã mã uit, îmi des-fatã vederea ca o livadã ºi, pe nesimþite,slava lui Dumnezeu îmi pãtrunde însuflet”. Icoanele ºi Evanghelia sunt înstrânsã legãturã, se sprijinã ºi se clarificãreciproc. Icoana este o Evanghelie înculori, aºa dupã cum Evanghelia esteicoana lui Hristos, sau „ceea ce esteScriptura pentru cei ce ºtiu sã citeascã,aceea este pictura pentru cei neînvãþaþi”.Icoanele se întemeiazã pe o realitateistoricã, din care decurge ºi legãtura pecare o mediazã între cel care se roagã înfaþa ei ºi cel înfãþiºat de ea.

Nu putem sã-l vedem pe Domnul dinicoanã decât numai prin luminareaDuhului care dãruieºte luminacunoºtinþei mai presus de cunoaºtereaartisticã academicã – necesarã, dar nusuficientã.

Nu tematica religioasã „salveazã”icoana, nici mãiestria „divinului artist”,ci acel suflu pe care icoana îl transmite.

Genialitatea artisticã nu poate creaicoane, dar nici evlavia nu poate ajuta pecineva sã fãureascã icoane. Acolo unde,

din pricini numai de El ºtiute, Dumnezeunu a dãruit ºi talentul respectivului.Atunci el nu poate crea decât imaginireligioase, dar nu ºi icoane. Acestea, prindefiniþie, sunt frumoase, un mijloc deîmpreunã-adunare a iubitorilor de fru-museþe nematerialã.

În icoanã se aflã, de asemenea, con-ciliante douã aspecte ce au frãmântatîndelung lumea artei, ºi anume, tradiþia ºilibertatea sau, mai bine zis, raportul din-tre ele.

Temelia icoanei este tocmai Întru-parea, cea care a adus cu sine împãcareacelor ce pânã atunci pãruserã imposibilde pus laolaltã. Icoana reuneºte în sinecontrariile, nu anulându-le, ci fãcând ca„toate sã fie una”, prin aceastaîndeplinind una din cererile rugãciuniiarhiereºti rostite de Hristos înainte dePatima Sa: „Mã rog ºi pentru cei care vorcrede în Mine prin cuvântul lor, ca toþi sãfie una, dupã cum Tu, Pãrinte, întru Mineºi Eu în Tine, aºa ºi aceºtia în Noi sã fieuna, ca lumea sã creadã cã tu M-ai trim-is.” (Ioan 17, 20-23).

Prin urmare, numai icoana, ca obiectde cult, reuºeºte sã adune laolaltã ceea cepãcatul a dezbinat. În cadrul artei sacre,se uneºte lumea realã cu cea transceden-tã, cuvântul cu imaginea, tradiþia cu li-bertatea, umilinþa cu slava. Ea aparþinelumii teologice, dar ºi artisticedeopotrivã, lumii acesteia, ca ºi celeiviitoare, Bisericii triumfãtoare, cãci în eas-au unit toate, neamestecat ºi neschim-bat, neîmpãrþit ºi nedespãrþit.

Adaptare de Col (r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 12 (246) din 30 iunie 2008Pagina 8

AGENDÃ CULTURALÃ

Întruparea, temeiul icoanei Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Nu oricine reuºeºte sã-ºiadune în recuzita esteticã, bi-blioteca, volumul „Imnul Naþio-nal Deºteaptã-te române!” al luiVasile OLTEAN, la editura„Salca” din Braºov. Talentul defilolog, de istoric, formaþia depreot ºi ceva pasiune pentruironie fac din Vasile OLTEANun cercetãtor cu exactitate ºiomniscienþã. Doar cã misiunealui de mesager devine greoaiedin cauza voinþei de a rãsturnaun mit. Este vorba despre mitul„Deºteaptã-te române!” pe ver-surile lui Andrei Mureºianu ºimuzica lui Anton Pann. Autorulare peste o sutã de argumente

prin care destinã mãsurile, ritmurile ºi acordurile muzicale, nucelui care a scris „Povestea vorbei”, ci unui profesor de muzicãbraºovean, George UNCESCU. La pagina 97, Vasile Olteansusþine cã „aºa s-au nãscut primele versuri (este vorba despreAndrei Mireºianu cel care s-a chinuit sã aºeze pe hârtie strofecu inteligenþã ºi sugestie). În repetate întâlniri cu Bariþiu, dar ºicu revoluþionarii, versurile s-au completat ºi s-au îmbogãþit. Totîntr-o conjuncturã similarã, la «un prânz de cereaºe», în urmainvitaþiei protopopului ºcheian Vonifatie Pitiº, dascãlul de cân-tãri de la ºcoala bisericii Sfântul Nicolae din ªchei, GeorgeUcenescu, a adaptat versurile poetului la melodia popularã «Dinsânul maicii Mele», care se cânta dupã unul din glasurile bis-ericeºti pe care UCENESCU le cunoºtea atât de bine, în cali-tatea sa de psalt al bisericii din ªchei. În aceeaºi efervescenþãpatrioticã s-a nãscut ºi imnul «Deºteaptã-te, române!», a cãruimelodie, din greºealã, i s-a atribuit lui Anton Pann”. Cât de uºorva fi ca pe 29 iulie, de Ziua Imnului Naþional, sã schimbãmînscrisul, muzica semnatã de George UCENESCU, dacã þinemseamã de ce reprezintã stereotipia noastrã intelectualã? Dar sãnu ne pripim. Apelãm la climaxul gândit atât de bine de Emi-nescu în „Luceafãrul” – Îl vede azi, îl vede mâni, astfel dorinþa-i gata! Ceea ce într-un limbaj mai simplu ar fi repetiþia estemama învãþãturii. De ce? Pentru cã ºi a greºi este omeneºte.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

CCaarr tteeaa dd ii nn vv ii tt rr ii nnããControverse

pe tema Imnului Naþional

Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel se bucurã de o cinstiredeosebitã din partea Bisericii, pentru cã au fost „cãpeteniiapostolilor” ºi „lumii învãþãtori”, contribuind cu o râvnãdeosebitã, la rãspândirea cuvântului evanghelic în multe pãrþiale lumii! „În tot pãmântul a ieºit vestirea lor ºi la marginilelumii cuvintele lor” (Psalm 18,8).

Biserica a hotãrât sã-i pomeneascã în aceeaºi zi, fiindcãlãuzitã de cursul istoric al evenimentelor. Amândoi au fostîncununaþi cu cununa martiriului în aceeaºi zi, 29 iunie, anul67.

Dar, în afarã de coincidenþa zilei martiriului, biserica a maiavut în vedere faptul cã, pe cât de mare este Petru, tot atât demare este ºi „Apostolul neamurilor”, cel care s-a convertit pedrumul Damascului.

Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel au fost la aceeaºi înãlþimereligioasã ºi moralã, neavând alt scop al vieþii ºi activitãþii lor,decât a mãrturisi pe Hristos, a vesti cuvântul Lui ºi a fi de folosoamenilor (Faptele Apostolilor 24,16).

De la Sfântul Apostol Petru avem mãrturisirea adevãruluicã Iisus este Fiul lui Dumnezeu. Aflându-se cu ucenicii Sãi înCezareea, Iisus le-a pus întrebarea: „Cine ziceþi voi cã sunt?”.Rãspunzând Simon Petru a zis: „Tu eºti Hristos, Fiul lui Dum-nezeu celui viu” (Matei 16,16).

În vremea Patimilor Domnului, Apostolul Petru, deºi fãgã-duise cã nu se va despãrþi de Iisus, chiar dacã toþi ceilalþi Îl vorpãrãsi, a avut o clipã de slãbiciune spunând cã nu-L cunoaºtepe Iisus ºi cã nu face parte dintre ucenicii Sãi. Îndatã, însã s-acãit de fapta sa ºi ieºind afarã din curtea arhiereului, a plâns cuamar (Matei 26,75).

Greºeala i-a fost iertatã cãci, dupã Învierea Sa, Mântuitoruls-a arãtat Apostolilor ºi l-a întrebat pe Petru de trei ori dacã îliubeºte. Cel ce a zis în Joia Mare, te trei ori cã nu-L cunoaºte,acum spune de trei ori: „Da, Doamne, Tu ºtii cã Te iubesc”, iarIisus i-a zis: „Paºte oile Mele” (Ioan 21,17), reaºezându-l înmisiunea de apostol.

Plin de curaj, Sfântul Apostol Petru l-a propovãduit peHristos în Þara Sfântã, în cetãþile din Asia Micã ºi în Romaîmpãraþilor pãgâni. A fost închis în temniþã de multe ori.

ªi-a sfârºit viaþa în Roma cezarilor, fiind rãstignit cu capulîn jos, acolo unde se înalþã astãzi magnifica basilicã San Pietro.

Sfântul Apostol Pavel, înainte de convertire se chema Saul(cel dorit) ºi era iudeu de origine, din oraºul Tars. Venind detânãr la Ierusalim, a studiat „legea”, adicã Scriptura VechiuluiTestament spre a deveni ”rabi”. Într-adevãr, a devenit cunoscã-tor ºi apãrãtor al „legii” ºi tradiþiilor iudaice, aparþinând secteifariseilor.

În anul 33, este întâlnit la uciderea cu pietre a arhidiaconu-lui ªtefan; el pãzea hainele ucigaºilor, fiind cunoscut ca unprigonitor al creºtinilor. În zelul lui anticreºtin, a cerut învoirede la sinedriu pentru a merge la Damasc, în scopul de a-i prindepe creºtini ºi a-i aduce la Ierusalim spre a fi judecaþi ºi con-damnaþi la moarte. Pe drum, însã, a fost convertit în chip mi-nunat, la credinþa cea nouã. O luminã puternicã l-a învãluit ºii-a luat vederea; el a cãzut cu faþa la pãmânt, apoi a auzit unglas care i-a spus: „Saule, Saule, de ce mã prigoneºti?”. El azis: „Cine eºti Doamne?”. Acelaºi glas i-a rãspuns: „Eu suntIisus pe care tu îl prigoneºti”. Tremurând ºi plin de groazã,Saul a întrebat: ”Doamne ce voieºti sã fac?”. Domnul i-a zis:„Ridicã-te, intrã în cetate ºi þi se va spune ce trebuie sã faci”(Faptele Apostolilor 9,1-6). Saul s-a ridicat de la pãmânt, darnu mai vedea. A fost dus la Damasc, unde a primit botezul dela preotul Anania.

Marele duºman al creºtinilor devine cel mai mare apãrãtoral lor, fariseul fanatic devine propovãduitor al Evangheliei, pecare o vesteºte în întregul imperiu roman. Sfântul Ioan Gurã deAur a spus despre el cã „este fereastra prin care lumea pãgânãl-a vãzut pe Hristos”.

Pe parcursul celor trei cãlãtorii misionare a strãbãtut þarãdupã þarã, oraº dupã oraº, în tot cuprinsul imperiului roman dela rãsãrit la apus, vestind credinþa în Iisus Hristos. În cele dinurmã a venit la Roma pentru a vesti ºi aici Evanghelia luiHristos. Fiind prins ºi închis, scrie mai multe epistole credin-cioºilor de la bisericile pe care le-a întemeiat.

Din porunca împãratului Nero, în ziua de 29 iunie, anul 67i s-a tãiat capul.

Astfel, au sfârºit cãlãtoria pe pãmânt aceºti doi mari stâlpiai Bisericii ºi mãrturisitori ai credinþei, Sfinþii Apostoli Petru ºiPavel, pe care avem datoria moralã sã-i cinstim în fiecare an,pe 29 iunie.

Daniela ÞÃRUªI

Excelentã iniþiativa preotului militar al Brigãzii 2Vânãtori de Munte de a le preda psihologilor din Divizia1 Infanterie „Dacica” o lecþie despre istoria cetãþiiBraºovului. Erudit în adevãrata semnificaþie a cuvântului,rãbdãtor ºi meticulos pânã la Supremul Cerului, preotulAdrian Oancea ºi-a petrecut aproape trei ore cu explicaþiiinedite despre Braºov. Dacã odinioarã, oraºul cu filiaþiegermanã, Braºovul, era strãbãtut în pasul vioi alcetãþeanului apãsat de griji, joi, 19 iunie a fost ziua cândadevãrul a fost recunoscut pentru cã, vizitatorii, psi-hologii din unitãþile ºi marile unitãþi ale Diviziei 1 Infan-terie „Dacica”, au învãþat istoria fiecãrei clãdiri, afiecãrui turn ºi fort, mai mult, au vizualizat formelerocilor Bisericii „Negre” care s-au curãþit de cãtre mese-riaºii saºi aproape 20 de ani. Braºovul are imagine ºi per-sonalitate culturalã pentru coordonatele sale geografice,dar ºi pentru apropierea de influenþele occidentale, avan-taje care i-au venit fãrã prea mult efort, inclusiv, la con-strucþiile cetãþii. Când zici Braºov, îþi vin în minte numede cãrturari cu notorietate, cum ar fi Johanes Honterus,Gutenberg inventatorul tiparului în anul 1450, cei câþivareprezentanþi ai ªcolii Ardelene, printre care Andreiªaguna în mod deosebit, dar, nu în ultimul rând, faptul cãaici s-a înfiinþat întâia ºcoalã româneascã, la care a slujitAnton Pann.

Braºovul devine impozant prin arhitectura Pieþii Sfa-tului, prin proeminenþa construcþiilor în stil baroc ºi goticla clãdirile cu menire spiritualã. Odatã cu traversareastrãzilor cu iz de istorie, îþi vin în memorie numele ºichipurile cãrturarilor ºi erudiþilor preoþi români, care aufãcut actualã credinþa potrivit cãreia, cartea înseamnãunitatea fiinþei naþionale. Braºovul înseamnã burgul ger-manilor, polisul grecilor ºi, de ce nu, civitasul romanilor,adicã o convergenþã socialã a populaþiei înscrise în statis-ticile vremurilor. Simbolul Braºovului este Piaþa Sfatului,locul unde în fiecare an „Cerbul de aur” îi curteazã peinterpreþii lumii de muzicã uºoarã. Dacã vrem sã dez-voltãm ofensiva cu cel mult 200 de metrii, întâlnim Bise-rica „Neagrã”, excelentã peroraþie despre stilul gotic înarhitecturã. Cu toate cã a fost construitã între 1385-1476,totuºi, dupã aproape 100 de ani de dãinuire, a cunoscutnefericirea unui incendiu devastator. De atunci, numele i-a rãmas „Neagrã”. Ce ne oferã biserica? Mai întâi, icono-grafia titratã în limba germanã. Interioarele ºi anexelesunt cu mult diferite faþã de cele ale bisericilor ortodoxe.Aici îºi are locul organistul numãrul unu în þarã. Con-certele sale interpretate dupã mãsurile lui Bach atrag viz-itatorii din toatã lumea. Tot o construcþie în acelaºi stil segãseºte ºi la Cluj. Braºovul te cucereºte prin istoria veche,prin cultura ºi tradiþia permanentã în ascensiune, prinideea de burg îmbinatã cu cea de polis, civitas. O lecþievizitã în burgul Braºovului s-a înãlþat deasupra tuturor dece-urilor interioare ale cursanþilor psihologi.

Lecþie-vizitã în burgulBraºovului

AAll ttrruuiissttuull ,, uunn eeggooiisstt rreezzoonnaabbii ll??

Sãrbãtoarea Sf inþ i lor Apostol i Petru º i Pavel

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 12 (246) din 30 iunie 2008

Pagina 9

Contextul în care s-au desfãºurat acþiunile din capul depod Kuban se înscrie în sfera evenimentelor petrecute laaripa de sud a frontului sovieto-german, unde, ca urmare acontraofensivei sovietice de la Stalingrad ºi în mod deosebita bãtãliei de la Kursk-Orel, iniþiativa strategicã a trecut departea comandamentului sovietic.

Capul de pod Kuban, dupã numele râului, reprezintã unteatru de operaþii cu trãsãturi particulare specifice. Zona cen-tralã a capului de pod Kuban este dominatã de numeroasemlaºtini ºi pãduri, care se pierd spre Marea de Azov ºi la vestde linia Anapa, Tjemrjuk într-o adevãratã atotputernicie delacuri ºi limanuri.

UUnn pprriimm ssuucccceess aall ooffeennssiivveeiiPentru ofensiva ce urma sã se declanºeze împotriva

forþelor din capul de pod Kuban, comandamentul sovietic aconceput ca într-o primã fazã sã rupã apãrarea germano-românã în sectorul central al frontului, sã învãluiascã Kras-novodul pe la nord cu Armata 37 ºi pe la sud Armata 56,încercuind forþele principale din zonã, ulterior, cu marileunitãþi de la aripi sã acþioneze asupra flancurilor apãrãrii ºisã dezvolte concomitent ofensiva la centru, în lungul râuluiKuban, spre peninsula Taman.

O a 2-a secþiune ofensivã sovieticã împotriva „LinieiAlbastre” a început la 26 mai ºi a durat pânã la 4 iunie 1943,cu o loviturã principalã pe direcþia Krimskaja, Anapa ºi cuatacuri secundare între Moldovanskoje ºi Kjeslenovo. În sec-torul de rupere au fost folosite ºase divizii de infanterie ºi treibrigãzi de tancuri, reuºind sã strãpungã apãrarea. Pe frontulcapului de pod, Kuban s-a instalat între 4 iunie ºi 15 iulie

1943, o perioadã de acalmie,în care ambele tabere auîntreprins regrupãrile ºi com-pletãrile posibile în vedereaunor noi acþiuni. „LiniaAlbastrã” a rezistat cu fermi-tate ºi s-a pãstrat intactã, înciuda marii superioritãþi deforþe.

AAmmiinn tt ii rr ii ll eevvoorrbbeesscc

Plutonierul-adjutant (r)Ene C. Popa, pe front, sub-ofiþer de transmisiuni în Re-gimentul 3 Artilerie „Franþa”(Divizia 10 Infanterie): „29iunie 1943. Ordin de deplasare în direcþia Balta Adagumu-lui. Ajunºi la destinaþie, în seara zilei de 1 iulie 1943, ampoposit în satul Nepil, situat într-o regiune de baltã împãdu-ritã. A doua zi dimineaþa am plecat sã alegem locul pentruobservator, într-o pãdure de salcâm. Observatorul urma sãfie instalat într-o salcie, pe trunchiul cãreia urmau sã fiebãtute scoabe care sã þinã loc de scarã. Scoabele urmau sã fieconfecþionate de fierarul divizionului, ostaºul Teodor Oane.Eu am plecat sã dau drumul la întinderea firului de la postulde comandã pânã la observator. Am întins firul dimineaþa,iar dupã-masa de prânz, urma sã fac consolidarea traseului.Am numit ostaºii care trebuiau sã facã acest lucru ºi am ple-

cat înainte cu bicicleta, peun dig care trecea prinapropierea observatorului.Ajuns în dreptul acestuia amvrut sã cobor de pe dig spreacesta, dar chiar în acelmoment s-a dezlãnþuit unbombardament de branduride la inamic asupra punctu-lui unde urma sã fie constru-it observatorul. Fierarul toc-mai bãtea scoabele. Eu m-am oprit din mers ºi m-ampitit drept sub o salcie.

Dupã o primã rafalã,tragerea s-a oprit ºi pestepuþin timp, a început a douatragere ceva mai densã decâtprima. Unul dintre proiec-tile, picã în dreptul meu lavreo doi metri, iar din multi-plele schije una ºi-a gãsit locchiar în obrazul meu drept,în vecinãtatea osului molar.

Am simþit ca o arsurã în obraz ºi, dupã aceea, sângele aînceput sã þâºneascã ca la o gãinã când o tai. Dupã ranasuferitã, am pornit spre postul de prim-ajutor german, pentruîngrijiri medicale. În momentul când primeam îngrijiri me-dicale, eu fiind uºor rãnit, au fost aduºi ºi soldatul TeodorOane – fierarul ºi caporalul Cazacu. Primul rãnit grav la cap,iar al doilea rãnit ºi el la gamba piciorului drept. Oane amurit, cel de-al doilea a rãmas fãrã picior.

GGrreeuu ddee ooppeerraa ttEu am trecut în îngrijirea medicului divizionului. Vãzând

medicul cã intervenþiile sale nu dau rezultate, a stabilit sã fiuevacuat la spitalul militar din satul Gostagaevkaia. Am ple-cat cu o cãruþã pânã la spitalul militar amintit. Aici am fostlãsat în îngrijirea personalului spitalului, dar, din lipsã deaparate de radiografie am fost evacuat la spitalul de cam-panie german. Aici nemþii mi-au fãcut o intervenþie chirurgi-calã pe viu, au chiuretat osul, n-au dat de schijã, m-au cusutºi m-au evacuat cu avionul la Kerci, la o secþie din Spitalul16 campanie, unde am stat, fãrã sã se ocupe nimeni de soar-ta mea, timp de 48 de ore. Ulterior, sunt anunþat, cã în aceazi urmeazã sã fiu operat pentru a mi se extrage schija. În pre-alabil, m-au fãcut atent cã, dacã nu supãrã, s-o lãsãm în pace,deoarece este localizatã în vecinãtatea unui centru nervos ºis-ar putea ca în urma intervenþiei chirurgicale, sã rãmân cufalca anchilozatã. Am renunþat deci la operaþie, am primit30 de zile de concediu medical ºi am plecat în þarã.

Schija o port ºi astãzi, deoarece este înfiptã în os ºi nus-a mai deplasat. Face parte integrantã din corpul meu!”.

Sergent major Radu SÃCÃREA

Notã:ANUR, Veteranii pe drumul onoarei ºi jertfei militare,

de la Stalingrad la bãtãlia Moldovei, Bucureºti, 1997,p. 256-257.

Spre sfârºitul anilor ‘40 ºiînceputul anilor ‘50 sunttot mai vizibile eforturile

lui Stalin de a nu îngãdui în sferade hegemonie sovieticã elaborarea unor cãiproprii de edificare a comunismului, întãrindcontrolul asupra þãrilor din „lagãrul socia-list”, mai ales, dupã excomunicarea lui Tito.

Confruntarea previzibilã cu foºtii aliaþidin anii celui de-al doilea rãzboi mondial,dupã un prim test reprezentat de crizaBerlinului (iunie 1948 – mai 1949), îl deter-minã pe Stalin sã acþioneza întocmai ca înanii Marii Terori, ale cãrei „beneficii” – cãcinimeni nu mai îndrãznea sã-i conteste autori-tatea – liderul de la Kremlin le simþise dinplin în momentele critice din perioada„Operaþiunii Barbarosa”. În contextulrãzboiului din Coreea, Stalin a considerat cãangajarea SUA în Extremul Orient, într-unrãzboi de lungã duratã, i-ar permite întãrireapoziþie sale în spaþiul european. La 9 ianua-rie 1951, cu prilejul consfãtuirii liderilorcomuniºti din þãrile de „democraþie popu-larã”, însoþiþi de miniºtrii forþelor armate,Stalin analizeazã situaþia internaþionalã ºievoluþia conflictului din Coreea, pronunþân-du-se pentru înarmarea þãrilor din lagãrulcomunist.

„Þapii ispãºitori” gãsiþi în partidelecomuniste din Europa Centralã ºi de Sud-Est, la presiunile sau sub îndrumarea directãa Moscovei – Koci Xoxe, László Rajk,Traicio Kostov, Lucreþiu Pãtrãºcanu ºiRudolf Slansky – sunt foºtii cominterniºti,luptãtori în rezistenþa armatã în propriile þãrisau voluntari în rãzboiul civil din Spania. Eisunt comuniºti-model, sunt socotiþi „fideliifidelilor” ºi vor fi ocupat funcþii importantedupã 1945. S-ar fi putut spune, în con-

secinþã, cã, dacã pânã ºi aceºtia au devenit„agenþi ai imperialiºtilor”, atunci vigilenþatrebuie considerabil sporitã, iar procesele încare sunt implicaþi, dincolo de impactul lormajor în interior, nu fac decât sã demon-streze, în limbajul epocii, cã „imperialismulamerican” pregãteºte o agresiune împotrivapaºnicului „lagãr socialist”.

Similitudinile între ceea ce se întâmplãîn Uniunea Sovieticã în anii 1934/1936-1938, ºi 1949-1953 sunt frapante. Numai cãceea ce se petrece în anii Marii Terori înspaþiul Uniunii Sovietice ºi în aparatul Kom-internului, se extinde, în anii 1949-1953, lascara întregului lagãr sovietic, în cercuriconcentrice, ultimul dintre acestea, celmoscovit, constituindu-l aºa-numitul „com-plot al halatelor albe”, al presupuºilor medicievrei asasini, în contextul noii politici anti-semite a liderului de la Kremlin. Proceseledin þãrile de democraþie popularã s-auîncadrat în acest amplu scenariu.

Epurãrile petrecute în rândurile vechilorºi noilor elite militare sunt strâns legate deprocesele politice iniþiate în Ungaria,Cehoslovacia, Bulgaria ºi, într-o mai micãmãsurã, în Polonia.

ªi în România se cãutau febril posibiliconspiratori ºi „instrumente aleimperialiºtilor”. Într-un raport al principalu-lui consilier sovietic pe lângã Marele StatMajor român, generalul K. S. Kolganov, din22 decembrie 1949 ºi supus atenþiei luiStalin de cãtre S. M. ªtemenco, ºeful Mare-lui Stat Major sovietic, se arãta cã, „în urmaindicaþiilor primite de ministrul Botnãraº de

la conducerea Partidului Muncitoresc s-a pusacum în armatã mult mai ascuþit decâtînainte problema ridicãrii vigilenþei politice.Cu acest prilej, ministrul a spus cã nu sepoate ca în România imperialiºtii sã nu-ºiaibã agentura lor aºa cum au fost trãdãtoriiRajik ºi Traicio Kostov”. Aceastã parte araportului realizat de generalul Kolganov îlva fi interesat în mod deosebit pe Stalin,întrucât documentul poartã urmele sublinie-rilor fãcute de liderui de la Kremlin. Rapor-tul indicã faptul cã erau þiuþ sub suprave-ghere generalii Boris Holban, ConstantinGh. Popescu, Teciu Iacob, Mihail Lascãr ºiNicolae Cambrea, iar la ComandamentulApãrãrii Antiaeriene a Teritoriului se bãnuiacã existã un spion francez. Se aprecia cã, îngeneralul Lascãr, nu se poate avea încredere,motivul fiind cererea unei hãrþi a ...Iugoslaviei! De altfel, generalii Lascãr ºiCambrea vor fi îndepãrtaþi din armatã în1950, în urma ºedinþei Secretariatului CC alPRM din 9 ianuarie 1950. „Toateacestea–arãta Kolganov în raportul sãu– necesitã mãsuri hotãrâte pentru pro-movarea oamenilor tineri, capabili ºidevotaþi în vederea întineririi cadrelor.Experienþa numirii a doi locotenenþi-colonei,foºti ofiþeri politici, în funcþiile de coman-danþi ai Diviziilor 2 ºi 5 Infanterie a dat, înfond, rezultate pozitive. Aceºti locotenenþi-colonei, au lucrat cu mult mai bine decât pre-decesorii lor generali”. În acelaºi an, au fosttrecuþi în rezervã generalii Valter Roman,Boris Holban, Constantin Gh. Popescuaproape toþi protagoniºtii raportului semnat

de consilierul sovieticKolganov.

Interesul lui Stalinfaþã de armata românã

este dovedit ºi de alte documente. La 16 iulie1949, întors de la Moscova, Gheorghiu-Dejîi povesteºte ambasadorului sovietic înRomânia, Serghei I. Kavataradze, impresiilesale în urma întâlnirii cu Stalin. Nu avemstenogramele acestor discuþii, dar este cert,din relatarea lui Dej, cã problemele armateiau stat în atenþia liderului de la Kremlin.

România a parcurs, în procesul de trans-formare ºi schimbare a structurii sociale aarmatei, etape decisive, de amploare, darfãrã convulsii spectaculoase la vârful insti-tuþiei militare. Una dintre explicaþii ar puteafi aceea cã România nu a cunoscut proceselepolitice care s-au petrecut în alte þãri comu-niste, iar permanenta înfruntare dintre lideriicomuniºti români pentru a-ºi adjudecafrâiele puterii nu a îngãduit soluþiiletranºante care s-au luat în alte þãri dinlagãrul sovietic.

Fãrã îndoialã, epurarea vechilor elite ºipromoþiile masive de la numeroasele ºcolimilitare ºi politice înfiinþate au fost, ºi înRomânia, „motorul” schimbãrilor. Generalulsovietic K .S. Kolganov, consilierul sovieticpe lângã Marele Stat major român, constatacã “Secretariatul CC al PRM, ca ºi maiînainte, nu se ocupã planificat ºi concret dearmatã. Întreaga activitate se reduce lahotãrâri episodice privind nevoile urgenteale armatei, din care cauzã nu rareori chiaraceste hotãrâri nu sunt fixate în nici un fel îndocumente”

Preluare din “Document” - BBuulleettiinnuull AArrhhiivveelloorr MMiilliittaarree RRoommâânnee,,

Cum i -a vãzut Moscova pe general i i români

Acþiuni în capul de pod Kuban (12.02. – 02.10.1943)

Albert Einstein a fost unul dintre primii cercetãtori modernicare a reuºit sã demonstreze cã, pânã ºi timpul, privit ca un“imens câmp de ecuaþii” ºi elemente, este relativ.

Acest fapt a fãcut ca ºtiinta modernã sã se încãpãþâneze ºimai mult în gãsirea celebrelor tuneluri ale timpului prin careomul sã poatã evada în alte dimensiuni.

Unul dintre urmaºii lui Einstein, fizicianul StephenHawking a declarat cã, “teoretic”, poate construi o maºinã a

timpului. La capãtulunei serii îndelungatede experimente, în1992, el avea sãanunþe în cadrul uneiconferinþe inter-naþionale a fizicie-nilor din întreagalume cã “oricemaºinã a timpului arenevoie de o gaurã antimaterie, în care energiile negative sã searmonizeze cu cele pozitive într-o manierã asimetricã”.

Aºa se încheia unul din cele mai ambiþioase proiecte de aconstrui o maºinã a timpului.

Într-un alt centru de cercetare american, aflat sub egidaNASA, o echipã de cercetãtori descoperea “discontinuitãþile”care permit evadarea în alte dimensiuni. Printre cazurile bizarede dispariþii omeneºti aceºtia adãugau ca argument al teorieilor de evadare în timp fenomenul Triunghiului Bermudelor ºiexperimentul Philadelphia. Conform acestora, discontinuitãþileantimaterie sunt de fapt “porþi cãtre alte lumi”.

Ele fac posibile fenomene bizare, de genul celor consem-nate de revista americanã SciFi. În seria acestora, se înscrie unepisod bizar din 1968, când un avion charter de pasageri ateri-za pe aeroportul din Los Angeles. Avionul respectiv dispãruseîn urmã cu 15 ani, deasupra statului Texas. Ce este ºi maiºocant este faptul cã salvatorii au descoperit la bord doarschelete. Unul dintre acestea avea între degete o þigarã aprinsã.

Convinºi de proprietãþilecurative ale laptelui nepas-teurizat, americanii îl comer-cializeazã pe furiº, ca pe undrog. Laptele crud este lamare cãutare în SUA, deºiautoritãþile sanitare ameri-cane avertizeazã cã acestapoate provoca intoxicaþii ali-mentare ºi transmite diverseboli, precum listerioza sausalmoneloza. Consumatoriide lapte nepasteurizat,interzis în unele state ameri-cane, recurg la livrãri ano-nime ºi la întâlniri pe ascunscu producãtorii pentru a facerost de mult-doritul aliment,despre care spun cã vindecã

astmul ºi autismul. Administraþia americanã

pentru alimente ºi medica-mente (FDA) sfãtuieºte po-pulaþia sã nu consume laptecrud, considerat „vinovat“pentru cele peste zece cazuride intoxicaþie alimentarãînregistrate între anii 2005 ºi2006, dar recomandã, înschimb, laptele pasteurizat.Aproape 500.000 de ameri-cani sunt convinºi cã laptelecrud nu prezintã nici un risc,precizeazã Sally Fallon-Mor-rel, preºedinta FundaþieiWeston Price, o asociaþie carepromoveazã acest produs înSUA.. „Asta datoritã bac-

teriei ºi en-zimelor carelipsesc dinlaptele pasteu-rizat“, com-pleteazã MarkMcAfee, unagricultor cali-fornian. Elvinde anuallapte crud învaloare de 5,5milioane dedolari, în 325 dem a g a z i n e .McAfee le transmite tuturorclienþilor sãi sã stea liniºtiþi,deoarece calitatea laptelui dela vacile curate ºi hrãnite cuiarbã proaspãtã este testatãperiodic. „Laptele crud aomorât mulþi oameni acum100 de ani, dar în ziua de azinu mai este cazul“, asigurã

fermierul. În California, vânzarea de

lapte crud este legalã.Autoritãþile locale au interzisînsã transportarea produsuluiîn alte state, producãtorii careîncalcã legea riscând pânã laun an de închisoare ºi100.000 de dolari amendã.

Un nou studiu asupra memoriei su-gereazã o legãturã între pierderea dememorie ºi somnul agitat al celor careau probleme cu respiraþia sau caresforãie.

Publicaþia italianã La Stampainformeazã cã o echipã de cercetãtori dela Universitatea din California a reuºitsã observe pe câþiva subiecþi care suferãde apnee nocturnã ºi care sforãie opierdere a þesuturilor în regiunile cere-brale implicate în procesul memorizãrii.

Apneea este o întrerupere temporarãa respiraþiei în timpul somnului ce poatedura de la câteva secunde pânã la un

m i n u tsau chiarmai mult;ea e ca-racteriza-tã ºi deun sforãitsacadat ºiun somna g i t a t ,

simptome al cãror rezultat, în timpulzilei, este o continuã senzaþie deobosealã.

De altfel, cei care suferã de apnee seplâng adeseori de pierderea memoriei ºi

de o indispoziþie generalã care nu le per-mite sã aibã o activitate normalã. RonaldHarper spune cã “o respiraþie compro-misã în timpul somnului poate duce laserioase leziuni cerebrale care distrugmemoria ºi gândirea”.

În urma analizelor, s-a ajuns laurmãtoarea concluzie: “faptul cãpacienþii cu apnee nocturnã continuã sãaibã probleme cu memoria în ciudatratãrii somnului agitat implicã o vãtã-mare cerebralã de lungã duratã. Probabilcã vasele de sânge se îngusteazã,nelãsând sã intre oxigenul în þesuturi ºiducând la moartea celulelor. Diagnoza ºitratamentul încã din primele faze sunt,astfel, fundamentale”.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 12 (246) din 30 iunie 2008Pagina 10

IT-ul , martoral erei digi tale

Urmãtoarea Xbox ne ofticãînainte de urmãtoarea PS

Consolele sunt foarte enervante, chiar dacã apar nuºtiu câte jocuri tari pe ele, aºa de des cã-þi vine sãstrângi bani sã iei una ºi apoi sã te întrebi cum sã facisã mai cumperi ºi jocuri care costã cam cât o cincimedin ea. De ce sunt enervante? Pentru cã sunt dintr-o

bucatã. Ceea ce înseamnã cã upgrade-urile sunt la felde rare ca o continuare a ultimului Duke Nukem.

Dar, totuºi, când o sã avem urmãtoarele Xbox-uriºi PS-uri? Microsoft, mai precis, un acolit al lor, ºianume Robert Bach a.k.a., preºedinte al DivizieiEntertainment and Devices (interesant nume dedivizie!) zice cã nu se ºtie exact când o sã facã Xbox720 sau cum s-o numi, dar oricând ar fi, o sã aibã grijãsã fie primii din generaþia next-next-gen. Adicã, sã-iîntreacã pe Sony.

Dar, asta nu-i aºa de bine pentru noi, cei careasudãm la GTA IV ºi la alte lucruri care se fac din X,pãtrat, cerc, triunghi. Pentru cã, dacã Microsoft segrãbesc sã fie primii, consola lor o sã fie al naibii descumpã ºi apoi al naibii de în urmã tehnologic când osã îºi facã ºi Sony comeback-ul. Cum s-a întâmplatdeja cu Xbox 360 ºi PS3. E drept cã nici pe Sony nuprea-þi vine sã-i aºtepþi – bãieþii au zis rãspicat cãciclul de viaþã al PS3-ului va fi de 10 ani. Pânã atuncio sã crape civilizaþia umanã ºi/sau planeta. ªi atuncice-am fãcut? Ne jucãm Halo 5 în drum spre coloniilede pe Marte?

De ce nu se întoarce toatãlumea la PC, de ce?

Citrix introduce prima soluþie de acces securizatpentru desktop-urile virtuale

Compania Citrix, lider global în domeniul infra-structurii livrãrii de aplicaþii, prezintã prima soluþiedin industrie proiectatã pentru a asigura un acces deînaltã securitate în mediile cu infrastructurã de desk-top-uri virtuale.

Cel mai recent produs lansat, Citrix Access Gate-way se integreazãcu Citrix Xen-Desktop, per-miþând compani-ilor sã livreze înmod sigur desk-top-uri virtualecãtre sute de end-useri pe baza iden-titãþii unice a aces-tora, a locaþiei ºinivelului de secu-ritate.

Spre deosebirede reþelele virtuale private ºi soluþiile pentru controlulaccesului în reþea care controleazã accesul doar cãtrereþea, Citrix Access Gateway oferã acces inteligentdirect cãtre aplicatiile ºi desktop-urile acceptate printehnologia inovativã SmartAccess. Aceasta reprezintão cerinþã importantã în creºtere ca urmare a faptului cãresursele din datacenter au devenit virtualizate ºi se-parate fizic de end-user.

Noul produs Citrix Access Gateway 8.1 prezintãurmãtoarele caracteristici:

SmartAccess pentru Virtual Desktop - tehnologiainovativã SmartAccess permite departamentelor IT sãofere acces cãtre aplicaþii specifice date bazate peidentitatea utilizatorilor, locaþie ºi rezultatele unuipunct de analizã al device-ului de la client. Extindereaaceastei capacitãþi cãtre desktop-urile virtuale facemai simplu, pentru corporaþii, transferul unui model dedesktop livrat fãrã a compromite securitatea sau expe-rienþa end-userilor.

Configurare rapidã - Noul « wizard » pentru con-figurarea Access Gateway simplificã ºi accelereazãdesfãºurarea în mediul de desktop virtual, prin auto-matizarea anumitor task-uri XenDesktop realizate înmod curent.

Capacitãþile de mai sus sunt disponibile cu nouaversiune 8.1 a Citrix Access Gateway. Licenþele deutilizator Access Gateway sunt incluse fãrã costuriadiþionale în achiziþia Citrix XenDesktop.

Cristina FRATU

- Rolul vârstei ºi al expe-rienþei este acela de a face opersoanã capabilã mai com-petentã, iar o persoanãinteligentã mai înþeleaptã.

- În copilãrie, ca ºi la altevârste, fuziunea dintre util ºifrumos se petrece la temper-atura sentimentelor.

- Cine se judecã singur, înfiecare zi, nu va ajunge nicio-datã în faþa judecãtorilor.

- Uneori luptãm cu îndâr-jire, nu atât pentru victorie,cât pentru a scãpa de ruºineaînfrângerii.

- În caz de pericol, celmai bun remediu esteîndrãzneala.

- Mai bine sã demonstreziodatã, decât sã explici dedouãzeci de ori.

- Existã firi care vin pelume fãrã sã înþeleagã de ceºi pleacã fãrã sã-ºi punãaceastã întrebare.

- Pânã acum nu a existatnici un filosof care sã fiîndurat cu rãbdare durerea demãsele.

Selecþie de col (r) ªtefan MITINCU

Cei care sforãie îºi pierd memoria

America, în goanã dupã... laptele crud

Ultimele studiiasupra rãspândiriicancerului într-uncorp aratã cãcelulele can-ceroase transmitboala ºi altororgane numai înprezenþa unei anu-mite proteine, înlipsa cãreia elesunt ineficiente.

Majoritatea bolnavilor de cancer nu mor din cauza can-cerului iniþial instalat într-un organ, ci mai ales din cauzarãspândirii bolii în celelalte organe ale corpului ºi, cu toate cãimportanþa procesului denumit metastazã este ferm stabilitã,nu existã nici o terapie care sã blocheze rãspândirea bolii încorp.

Cercetarea a stabilit deja cã celulele canceroase din fazeleiniþiale ale instalãrii bolii se pot rãspândi prin sânge ºi sprecelelalte organe ale corpului. Cu toate acestea, numai uneledintre aceste celule devin active ºi însãmânþeazã un nou can-

cer – motiv pentru care procesul de metastazã i-a uimit pecercetãtori.

Publicaþia Nature informeazã cã Sandra McAllister, de laInstitutul pentru Cercetãri Biomedicale din Cambridge, Mas-sachusetts spune cã “pentru un motiv sau altul celulele nu facdecât sã stea acolo, în adormire, pânã când ceva le stimuleazãcreºterea”. Cercetãrile realizate pe ºoareci au arãtat cã existão anumitã proteinã (osteopontin) care declanºeazã efectul dis-trugãtor al celulelor canceroase în procesul de metastazã.Oamenii de ºtiinþã au implantat în ºoareci douã feluri de celulecanceroase: stimulatoare, prelevate din culturi de cancermamar, ºi reactive – a cãror trãsãturã principalã este datã de ocreºtere ºi metastazã lente.

Prezenþa celulelor canceroase stimulatoare nu a fãcut decâtsã grãbeascã dezvoltarea celulelor reactive, ducând laîmprãºtierea cancerului cu o vitezã de nouã ori mai mare decâtatunci când stimulatoarele nu erau prezente. Cercetãrile ulte-rioare au arãtat cã proteina osteopontin joacã un rol crucial înefectul celulelor instigatoare. ªi alte cercetãri au gãsit înaceastã proteinã un element esenþial pentru dezvoltarea can-cerului.

Pentru a testa comportamentul celulelor, cercetãtorii aublocat producerea proteinei, rezultatul fiind cã celulele stimu-latoare au continuat sã se dezvolte, dar nu au mai stimulat dez-voltarea celulelor receptoare.

Trucurile rãspândirii cancerului

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

Gãurile în timp

Gânduri în treacãt

MOZAICCurierul ARMATEINr. 12 (246) din 30 iunie 2008

Pagina 11

Un joc cu g rec i supãra þ i în mod m i to log ic

Iatã un RPG care ne þine încãrezonabil de curioºi prin simplul faptcã nu a apãrut încã. Cred cã trucul ãstal-au mai încercat ºi alte jocuri – sã nua p a r ãî n c ã ,a d i c ã .Ei, casã fimcinstiþisau sãd ã mimpre-sia cãs u n -tem, hai sã zicem cã jocul promiteniºte treburi inovatoare legate degameplay; aºa cã, am putea deveniinteresaþi de screenshot-uri.

Atmosfera din Rise of the Arg-onauts pare a fi delicios de asemãnã-toare cu cea din God of War, iar KingJason, dacã se tunde ºi se încruntãcând se împiedicã de vreun cadavru,ar semãna destul de mult cu vechiulnostru amic Kratos. Mai þineþi mintecum mergeam la bere cu respectivulsemi-zeu ºi ne distram executândcombo-uri în faþa fetelor?

Printre lucrurile interesante pe carele-om vedea în Rise of the Argonautsse numãrã ºi un sistem de luptã mai

realist ºi mai dur care nu necesitãvreun HUD cu barã de sãnãtate.Numai bun pentru zeci de capturãri deecran.

Beat’em-uup în fuste miniPrinºi în vârtejul de jocuri pe con-

sole mai mult sau mai puþin next-gensau pe PC-uri upgradate pânã nu semai vede nici vopseaua originalã de pedânsele, aproape cã am uitat de o altãcategorie de jocuri: portabilele. Dacãnaufragiezi pe o insulã pustie înmijloc de Pacific, n-ai cum sã jociWorld of Warcraft sau GTA IV. Aºacã, îþi scoþi frumuºel PSP-ul din Sur-vival Kit ºi faci o partidã de... IkkiTousen?

D a c ãvã placea n i m e -ul, dacãvã placef o a r t e ,f o a r t et a r e ,probabilcã aþiauzit deIkki Tousen. În caz cã nu gãsiþi nici unfiºier despre seria asta în bio-proce-soarele voastre, nu vã îngrijoraþi, vãspun eu ce ºi cum.

Pe scurt, e vorba despre rãzboinicilegendari din trecut care nu gãsescnimic mai bun de fãcut decât sã se

încarneze în corpurile unor liceeni.Rezultã ºapte clanuri reprezentate deºapte ºcoli. În sfârºit, ideea e cã cei dela Marvelous Interactive o sã facã dintoatã treaba asta un beat’em up, cumulte katane ºi coapse dezgolite.

Jocul a apãrut deja pe PS2 anul tre-cut, doar cã era RPG ºi nu avea cineºtie ce graficã. Sã sperãm cã versiuneade PSP o sã îndrepte lucrurile.

Uite-aºa aratã Call of Duty 5

Atunci când e în pregãtire un jocsuper-tare, cum ne aºteptãm cu toþii sãfie Call of Duty 5: World at War,oricâte eforturi ar face companiilestãpânitoare sã nu divulge nimic preadevreme, tot se aflã destule. E ca ºicum aºteptarea gamer-ilor genereazãun fel de forþã de atracþie monstruoasãcare schimbã destine, realitãþi – cum s-a întâmplat acum. Se vede clar speci-ficul pacific al rãzboiului din COD 5.(Pacific în sens oceanic.) Dar astaºtiam deja – cã o sã ucidem în acelelocuri însorite. Dar acum avem ºi unaperitiv al feeling-ului generat derespectivele lupte în jungle pline denon-americani. Aºa cã, hai sã aºtep-tãm ºi mai tare, poate generãm îndea-juns de multã Forþã Misterioasã astfelîncât tot jocul sã aparã downloadabilgratis printr-o râpã a net-ului.

Cristina FRATU

SHOWBIZSHOWBIZ

BÃRBÃÞIE

FRIZERIÞE

LOC DEBARBÃNOTA 2

A PIEPTÃNACAII

MAMIFER CUBARBÃ

CRESCUT

ÎN BARBÃ

TULEI

BARBIªON

CU BARBÃINTRARE LA

IDEI

BARBASTÃPÂNULUIMUSTÃCESC

ÎN APÃ

SERVICIULPE LINIE

ABIS

ÞÃCÃLII

TIMBRU

BALTÃ

DIMIE

BUNÃ DE RAS

JOS LA UªÃ

RECE !

MUNTEAN

ACAR !

ACUM !

ERITEMDUPÃ NAS

CÂINI !

ACEEA

V-CZ-ITE-J - V - P -R A H O V E I -G R I V I Þ E I -C O L O S -PLEVNEI-R-L A T I N -ATOLI-TOÞI-R A M - N S -G E N I I - A T -SERALÃ-NA-A N - A B A -SATISTA-A-V A - I T -STROPI-VIC-TORIEI-IERI-TERIFIANTE

Trupa s-a aflat de curând la decernarea premiilorMuch Music.

Jordan Knight, Jonathan Knight, Joey McIntyre,Donnie Wahlberg ºiDanny Wood au cân-tat pentru prima datãîmpreunã la uneveniment public,dupã reunirea NewKids on the Block

Bãieþii au partici-pat la decernareapremiilor “Much Music” din Canada unde au inter-pretat un medley din piese mai vechi, “Step By Step”,“Right Stuff”, dar ºi noul single “Summertime”.

Mulþimea prezentã la ceremonie a trebuit sã facãfaþã unei ploi puternice timp de 2 ore ºi jumãtate, atâtcât a durat înteg show-ul, pentru a urmãri prestaþialive a celor de la New Kids On The Block (NKOTB).

Acesta a fost primul concert susþinut de cei cincimembri (Jordan Knight, Jonathan Knight, Joey McIn-tyre, Donnie Wahlberg ºi Danny Wood) de la reunirealor din acest an.

Cântãreaþa a fostaleasã de producãtori sãrealizeze coloana sonorã acelebrului film, dupã cepropunerea iniþialã,colaborarea cu AmyWinehouse, a picat dincauza problemelor pecare aceasta le are în ulti-ma perioadã. Imagineacântãreþei din ultimultimp nu are nici o legãturãcu agentul 007, aºa cã,producãtorii au cãutat înaltã parte.

Leona Lewis a câºtigat în 2006 concursul “The XFactor”, iar piesa “Bleeding Love” a fost numãrul 1,atât în Marea Britanie, cât ºi în Statele Unite, astfelîncât cântãreaþa respectã perfect profilul cautãt deproducãtori.

Tema muzicalã pentru ultimul Bond, “CasinoRoyale” a fost înregistratã de Chris Cornell.

“Viva La Vida, Or Death and All His Friends”, celde-al patrulea album al trupei, s-a vândut într-unnumãr record de exemplare în ziua lansãrii în MareaBritanie.

S o l i s t u lChris Martin aales titlul “Vivala Vida” dupãce a vãzut frazape o picturã aartistei de ori-gine mexicanãFrida Kahlo.

P o t r i v i te s t i m ã r i l o rfãcute de casade discuri, vor fivândute între400.000 ºi 500.000 de exemplare numai în prima sãp-tãmânã. Asta înseamnã cã “Viva La Vida, Or Deathand All His Friends” va deveni unul dintre cele maibine vândute albume de pe piaþa britanicã.

Formaþia compusã din Chris Martin (voce, pian),Jonny Buckland (chitarã), Guy Berryman (bas) ºiWill Champion (tobe) a lansat acest album pe 12iunie ºi promovarea lui se face prin intermediul unuinume prescurtat, folosindu-se doar “Viva La Vida”.

Britanicii de la Blue se pregãtesc sã revinã pescenã dupã trei ani de când trupa s-a destrãmat.Antony Costa, Lee Ryan ºi Simon Webbe sunt pe calesã urce din nou pe scenã în formula care i-a consacrat,dupã o absenþã de 3 ani.

Duncan James este singurul care încã stã pe gân-duri ºi nu a confirmat revenirea în trupa Blue. Acestaeste foarte ocupat ºi devotat carierei actoriceºti, artis-tul jucând un rol în sitcomul britanic “Plus One”.

Trupa Blue a devenit celebrã în 2001 când a lansatalbumul de debut “All Rise”. Deºi patru ani au fost înfruntea clasamentelor britanice, trupa s-a destrãmat în2005 în favoarea carierelor solo.

Cristina FRATU

New Kids On The Block revin

Foarte tare, frate!JOCURI

DE LA LUME ADUNATE...

TUNSÃ CUMAªINA

ARTERÃ EINIMII

MÃSOARÃPRESIUNEA

CEC !

APRILIE

PURTATÃ CU BÃRBI

URÂTÃ

A EXISTAPROVA

CARTE MARE

ÞEPI !

REFERITORLA CAL

FIR DINBARBÃ

INSTRUMENTDE RAS

S-A LUATDUPÃ BÃRBI

FIR

LIGHENUªDE RAS

URME PENISIP !

PERIOADA

CAPÃT DEFITIL

A SMULGEPÃRUL

TALER

Leona Lewis este tot maiaproape de James Bond

Coldplay este aproapede un nou record

cumpãrat? - 20. - Mulþumesc. Dupã 2 sãptãmâni seîntâlnesc: - Auzi, mã tâmpitule, am cumpãrat 20 desuluri ºi 7 mi-au rãmas în plus. – Pãi… ºi mie...

Cristina FRATU

Rãspunsurile testului din nr. 11 (245)

1. Planta “Coada cocoºului” se mai numeºte înpopor “Pecetea-lui-Solomon”.

2. Muzica operei “Motanul încãlþat” aparþinecompozitorului Cornel Tocilescu.

3. Tabloul “Bãiatul cu câinele” este opera pic-torului spaniol Bartolome Esteban Murillo (1618-1675).

4. Muzica poemului simfonic “Acteon” aparþinecompozitorului Alfred Alexandrescu (1893-1959).

5. Volumul de versuri “Plumb” a fost scris deGeorge Vasiliu Bacovia (1881-1957).

6. N. IORGA, Cugetãri, 275.Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞ

1. Ce sfânt apostol creºtin s-a “lepãdat” de DomnulIisus de trei ori, pânã când a cântat cocoºul de ziuã?

2. Din ce familie face parte pisica?3. Cum se mai numeºte în popor arbustul din fami-

lia Oleaceae (Ligustrum vulgare L.) cunoscut subnumele de “lemn câinesc”?

4. Cine a pictat, în 1944, tabloul “Ascultândcocoºul”?

5. Ce se înþelege în astronomie prin “amurg”?6. Cine a spus: „Sã ne încredem întotdeauna

neasemãnat mai mult în puterile proprii decât în aju-torul altora”?

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

Trupa Blue revine

La un meci, comentatorulspune foarte repede:

- Loviturã, mingea e la Chivu,se apropie de marginea stângã,pasã, Chivu primeºte mingeaînapoi, loviturã, încã o loviturãspre poartã.... Barããã! Bããã!...

Se deschide uºa în cabinacomentatorului ºi intrã Piþurcã:

- Nu se poate ceva mai rar?Bãieþii nu prea fac faþã...

☺☺Bancul zilei: România - Olan-

da 2 - 1 (a marcat Nicoliþã,Nicoliþã, Nicoliþã)

☺☺Iarna trecutã a fost atât de

frig, încât un avocat a fost prinscu mâinile în propriile salebuzunare!

☺☺Soþul tocmai terminase de

citit “Bãrbatul casei”, o carte careîi învaþã pe bãrbaþi cum sã seimpunã în relaþia cu soþia. Vinedirect la nevastã-sa ºi, proptindu-se în faþa ei, îi spune :

- De acum înainte sã-þi intreîn cap cã eu sunt bãrbatul în casaasta ºi cuvântul meu e lege!!! Aiînþeles? Acum vreau sã-miprepari cina, sã mã serveºti, dupãcare vreau ceva la desert. Dupã ce

mãnânc, te duci sã-mi pregãteºtibaia, ca sã mã relaxez. Dupã baie,ghici cine mã îmbracã ºi îmi facefreza!!??

Nevasta îi rãspunde:- Ãia de la pompe funebre?!

☺☺Raºela: - Mã, Iþic, m-am gân-

dit bine ºi am hotãrât sã divorþez! Iþic: - Cum aºa, mãi Raºela,

dupã 40 de ani de cãsãtorie? Darce-þi veni?

Raºela: - Pãi, tu-þi dai seama,mãi Iþic, cã în 40 de ani tu nu mi-ai cumpãrat niciodatã nimic?

Iþic: - Pãi, nu mi-ai spus nicio-datã cã ai avea ceva de vânzare!

☺☺Profesorul îi întreabã pe stu-

denþi:- Întrebare de “nota zece”:

Cum mã numesc?Toþi tac.- Întrebare de “nota opt”: La

ce obiect aveþi examen?Toþi tac.- Întrebare de “nota cinci”: Ce

culoare are manualul?Din ultimele rânduri se aude o

voce: -Vrea sã ne pice!!!☺☺

La Bulã vine un vecin: - Auzi,mã Bulã, vrem sã tapetãm camerade zi ºi e la fel de mare ca a ta. Tucând þi-ai tapetat, câte suluri ai

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 12 (246) din 30 iunie 2008Pagina 12

CMYK

Comunicaþiile susþin imaginea lumii

Trei zile în citadela ªtiinþei Vieþii MintaleCând filosoful ºi psihologul William James vorbea despre

psihologie ca o ºtiinþã a vieþii mintale, spuneam cã este doar ometaforã explicitã a unui concept despre care mulþi ºtiu, darfoarte puþini sunt cei care pot opera cu el sau cu derivatele lui.Dacã acceptaþi lecþii, atunci vor veni în faþa dumneavoastrã psi-hologii din marile unitãþi ºi unitãþi subordonate Diviziei 1 Infan-terie „Dacica”. Pregãtirea lor la Predeal, sãptãmâna trecutã, nu afost una de mântuialã, ci a proiectat ºi a standardizat activitateade consiliere psihologicã ºi socialã. Ar merita reþinute discur-surile participanþilor nu din consideraþii care sã-ºi afle substanþaîn atitudini de gen „de ochii lumii”. Ele au forþã pentru cã descriufapte cotidiene din viaþa semenilor. ªi o sã vã placã.

Psihologul, omul care trebuie oamenilorLocotenentul Emilian FIRU este psihologul Batalionului 33

Vânãtori de Munte. O experienþã de ºase luni în Afganistan aînsemnat mai mult decât stu-diul în bibliotecile univer-sitare. Nu, nu neglijeazã va-loarea ºtiinþificã a acu-mulãrilor. Dar este convins cãorice achiziþie în plan intelec-tual meritã aplicatã pentrubinele semenilor. „În Afga-nistan, sãrãcia împiedicãmanifestãrile fireºti ale oame-nilor. Totul este rigid ºiînfiorãtor. Pentru psihologi,condiþiile meteo conteazã multîn viaþa combatanþilor. Amfost zi de zi lângã oameni.Deºi îi cunosc pe toþi, totuºi,acolo, se comportau diferit.Explicaþiile ar fi mai întâi denatura ineditului misiunilor,apoi cel de relaþionare inter-personalã ºi grupate timp de200 de zile. Pe timpulpregãtirii misiunii, am creat obazã de date cu profilurile depersonalitate ale vânãtorilor mei. Aveam ºi multe propuneri decorecþie a profilurilor pentru câþiva gradaþi ºi comandanþi de sub-unitãþi. Nu mã pot lega de faptul cã am proiectat modele de asis-tenþã psihologicã specificã misiunii. ªtiu cã am fãcut aplicaþii peoameni, lângã oameni, în punctele cele mai periculoase aledeºertului, în toate misiunile de patrulare, escortã ºi însoþire con-voaie, asistenþã umanitarã, relaþionare cu populaþia ºi exponenþiicomunitãþii locale. Ce am aflat? Cã omul este ajutor pentru om.Obstacolul creeazã tensiune psihicã, dar fortificã voinþa. Sigur, nuam pretenþia cã pot face minuni. ªi chiar nu mi-ar conveni. Mi-ampropus ca sã-i determin pe oameni sã nu fugã de mine. I-am încu-rajat, le-am arãtat valoarea dialogului lor interior, am insistat peascunderea orgoliilor ºi evidenþierea bunãtãþii sufletului. Aº fi unidealist, dacã voi crede cã destinul poate fi oprit din evoluþia lui.Dar o ºansã pentru supravieþuire au fost ºi sfaturile mele. Nu amavut evenimente psihice periculoase în etapa postmisiune. Cerelaþii am consolidat în teatru se dezvoltã ºi se menþin în þarã. Cualte cuvinte, ce am cãutat eu în teatru? Ineditul, experienþa socialãºi profesionalã, dar ºi voinþa de a mã convinge cã omul conteazãpentru om”.

Mulþumirea de sine valoreazã cât o comoarã

Daniela COTARCÃ este psihologul Batalionului 32 Infanterie„Mircea”. Sunt infanteriºtii din Timiºoara care au vegheat zonaQalat din Afganistan ºi au dat o jertfã de sânge. Pentru consilierulpsiholog, misiunea nu a fost deloc uºoarã, mai ales cã incidentelepericuloase au dãinuit multã vreme în sufletele combatanþilor.Cum a ºtiut specialistul sã opereze traumele emoþionale?

„Am optat pentru varianta bateriilor de teste. La un momentdat, chiar eram prea mult solicitatã pentru a le pune în aplicare.Oamenii mã cunoºteau de la pregãtire. Acolo, unde am stat oreîntregi ºi ne-am sfãtuit în legãturã cu misiunea. I-am învãþat sãrenunþe la obiceiurile cu tensiune periculoasã. Lansam mesajepotrivit cãrora fiecare om este superior celuilalt într-o privinþã. Deaici, aveam pretenþia cã voi pune o cãrãmidã la consolidarea coe-ziunii. Atunci când intuiam cã mi se ascunde ceva, apelam la

cugetãri ºi adagii cunoscute de subiecþi – minciuna are picioarescurte, sau cã singurul învingãtor într-un duel este adevãrul.Teatrul de operaþii m-a învãþat sã fiu utilã echipei de comandã.Am fost la rândul meu consiliatã de cãtre ofiþerii din statul majorpentru cunoaºterea ºi actualizarea informaþiilor de luptã. De câteori am ieºit în misiune, m-am simþit protejatã de luptãtori. Amverificat ºi efectele meloterapiei. S-au dovedit valabile pentru uniiºi inhibitoare pentru alþii. Cred cã modelul sugestiv este cel maipotrivit pentru teatrul de operaþii. L-am aplicat pe toatã perioada.ªi sunt mulþumitã de ceea ce am fãcut. Dacã am nevoie de vreorecompensã? Mulþumirea de sine înseamnã o comoarã pentrumine”.

Douã pasiuni, mintea ºi zborulPsihologul Batalionului 495 Infanterie nu poate fi uitat. Din

cauza experienþei în domeniul medical, dar mai ales pentrudragostea faþã desubiecþii ei,p a r a º u t i º t i i .D i o n i s i aPLÃIAªU, -Puºa, ºtie ceînseamnã zborul.A trãit ºi ac u n o s c u tefectele pisteiasupra micilorcomandanþi ºi aexecutanþ i lor .Sunt zeci de gen-eraþii cãrora le-aalinat minþile ºisufletele. Cu cemetode? Cu rãb-darea specialis-tei, cu inima demamã, cusubiectivitateade apartenenþã lao elitã a Armatei

României, paraºutiºtii. Nu deconspirã din acumulãrile ei ºtiinþi-fice, dar poate sã traducã ceea ce a învãþat la dialogul cu inocenþii.A povestit despre douã cazuri din unitatea ei. „La un moment dat,viaþa mea devenise ceva matematic. La unitate, consiliam pentrumisiunile de zbor, dupã terminarea programului mergeam la spitalpentru a-i alina pe cei doi tineri accidentaþi în misiune, iar seara,cînd ajungeam acasã, îmi sãrutam copilul cu o plãcere pe care cugreu mi-o puteam explica. Devenisem angajatã afectiv cu ceicãrora încercam sã le descpãr de ce-ul interior. Dintr-o datã, dinfostã asistentã medicalã de neurochirurgie, am devenit doctor desuflete. Din pãcate, în nici o facultate, nu existã cursuri pentru oasemenea specializare. Cred cã forþa de a empatiza cu celãlalt, darmai mult, voinþa de a-l face pe semen încrezãtor în viitorul lui suntdaruri ale lui Dumnezeu, nicidecum doar semnificaþiile unor con-cepte memorate”.

Act r i þã pe s cena t ea t ru lu i r ea l i tã þ i iPentru cãpitanul psiholog Camelia TUDOR, profesia a depãºit

demult stadiul de pasiune. A devenit talent. κi iubeºte subiecþii ºipoate sã facã din imposibil ceva posibil. De ce? Pentru cã vrea. Oajutã inteligenþa conceptualã ºi cea emoþionalã. Misiunea din Iraka pregãtit-o pentru orice situaþie de viaþã. Atunci a înþeles cã edu-caþia este cea care îi cãlãuzeºte pe români pe drumul demnitãþii,moralei ºi distincþiei. Nu vorbeºte prea mult, preferã sã fie con-cretã ºi direcþionatã pe acþiune. „Psihologul dintr-o unitate ope-raþionalizatã este ca un actor, a cãrui scenã este realitatea. Con-siliez subiectul nu pentru cã ar avea ceva cu tentã agresivã, ci pemotiv cã este bine sã-l aduc la realitate, sã-i arãt cã totul trebuieluat aºa cum este. O gândire proiectatã pe obiective prea înalte sausituatã în jurul imaginarului provoacã deservicii minþii ºi sufletu-lui. Am ºansa de a lucra într-o echipã cu forþã ºi curaj. O echipãcare m-a primit în ea pentru ceea ce sunt ca ofiþer, mai puþin pen-tru statutul social. Mã bucurã cã pot sã-mi fac în liniºte meseria.Recunosc importanþa intervenþiilor mele în etapele postmisiune,în cele de pregãtire pentru teatru, dar nu le minimalizez pe cele depsihometrie, de consiliere pentru misiunile zilnice. Iubesc profesiamilitarã pentru cã o înþeleg prin forþa raþiunii”.

La Cercul Militar Naþional – Bucureºti, în Sala de mar-murã, la începutul lui iunie, s-a desfãºurat a-VII-a ediþie aConferinþei Internaþionale „COMMUNICATIONS 2008”,manifestare ºtiinþificã organizatã de Academia TehnicãMilitarã, în colaborare cu Universitatea „POLITEHNICÔBucureºti, Institutul Internaþional de Inginerie Electricã ºiElectronicã (I.E.E.E.) – Secþiunea România ºi A.F.C.E.A.Bucureºti.

Conferinþa a reunit, anul acesta, circa 200 de cadredidactice din învãþãmântul superior civil ºi militar, spe-cialiºti din institutele de cercetare ºi societãþile comercialede prestigiu, din 13 þãri.

Scopul acestei manifestãrii ºtiinþifice a fost acela de aoferi un cadru organizat pentru întâlniri ºi schimburi deidei în domeniul vast al comunicaþiilor, între cadrele didac-tice din învãþãmântul politehnic civil ºi militar, specialiºtiidin institutele de cercetare ºi proiectare ºi societãþile co-merciale din þarã ºi strãinãtate, precum ºi de a oferi un bunprilej pentru informãri reciproce privind zonele de interesale specialiºtilor în domeniu.

Ca ºi la celelalte ediþii, conferinþa a fost organizatã cuo secþiune în plen, 13 secþiuni curente ºi 3 Workshop-uri,totalizând 123 comunicãri care acoperã marea majoritate aspectrului comunicaþiilor, de la comunicaþiile clasice lacomunicaþiile moderne, în sistemele publice ºi în sistemelespeciale de telecomunicaþii. Au fost refuzate 19 comunicãripe motiv cã nu se înscriau în domeniu sau nu constituiaurezultatul unor cercetãri proprii. Aºa cum este în obiºnuinþaunei asemenea manifestãri, s-a organizat ºi o expoziþietehnicã în Sala Goticã, susþinutã de o parte din sponsoriiconferinþei. Domnul gl. bg.(r) prof. dr. ing. Mihai RADUa declarat: “Comitetul de organizare salutã cu deosebitãplãcere prezenþa dumneavoastrã la lucrãrile conferinþei ºiadreseazã mulþumiri autorilor de lucrãri ºtiinþifice, Minis-terului Apãrãrii prin Departamentul pentru Armamente,conducerii Cercului Militar Naþional prin sprijinuldeosebit acordat în desfãºurarea manifestãrii, sponsorilorpentru susþinerea materialã ºi financiarã ºi, nu în ultimulrând, celorlalte organisme civile ºi militare care ºi-auadus contribuþia la buna desfãºurare a activitãþilor plani-ficate.”

Din spectrul larg al ingineriei, domeniul comunicaþiilorsusþine poate cel mai bine imaginea lumii în schimbare ºiglobalizare. Tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor(T.I.C.) se demonstreazã a fi un vector necesar ºi importantcare, cu siguranþã, va influenþa ºi configura major secolulXXI. Rectorul Academiei Tehnice Militare, colonel prof.univ. dr.ing. Doru – Gheorghe SAFTA a subliniat impor-tanþa parteneriatului dintre Academia Tehnicã Militarã ºiUniversitatea Politehnicã din Bucureºti. “ Este meritul fa-cultãþilor ºi catedrelor de profil din cele douã universitãþi,precum ºi al echipei de coordonare ºi organizare, care aureuºit, printr-o muncã atentã, continuã ºi cu multã dãruire,sã întreþinã ºi sã dezvolte aceastã idee de parteneriat uni-versitar. Într-un asemenea cadru, constatam de asemeneacu toþii, foarte buna comunicare între organizatori ºi par-ticipanþi, fie ei militari sau civili. Evidenþiez creºterea vi-zibilitãþii conferinþei prin interesul mai mare al profesorilorºi specialiºtilor de la universitãþi ºi instituþii de cercetaredin þarã ºi din strãinãtate de a participa la conferinþa noas-trã. ”

Academia Tehnicã Militarã, prin politica educaþionalãpe care o promoveazã, dimensiunea internaþionalã fiinddistinct conturatã, se prezintã cu o ofertã de formare ºi spe-cializare înnoitã ºi diversificatã, adaptatã cerinþelor benefi-ciarilor noºtri. Performanþa pe care am atins-o în cer-cetarea ºtiinþificã este cu siguranþã ºi rezultatul contribuþieiprofesorilor ºi cercetãtorilor din domeniul comunicaþiilor,precum ºi implicãrii studenþilor din Facultatea de SistemeElectronice ºi Informatice Militare în proiectele de cer-cetare ale instituþiei.

Inteligenþa IT, ºansa viitoruluiªeful departamentului pentru armamente spunea:

“Apreciez ca deosebit de utilã aceastã manifestare, caimportant mijloc de informare privind noile tehnologiiimpuse în domeniul IT&C. De asemenea, am în vederenecesitatea implementãrii acestor noutãþi tehnologice pen-tru dotarea efectivelor militare care participã la misiuniexterne, respectându-se principiile de interoperabilitateimpuse de calitatea de membru NATO a þãrii noastre.”

Departamentul pentru Armamente apreciazã cã Aca-demia Tehnicã Militarã este una dintre cele mai importanteinstituþii care participã activ la activitãþile de cercetareºtiinþificã din armatã, influenþând prin realizãrile saleimplementarea tehnologiilor în structurile organismuluimilitar, în contextul evoluþiei societãþii informaþionale dela începutul secolului XXI.

Cu acest prilej, au fost scoase în evidenþã eforturileîntregii comunitãþi universitare pentru adaptarea la noulsistem de învãþãmânt, în acord cu prevederile ProcesuluiBologna, precum ºi la cercetarea ºtiinþificã bazatã pe com-petiþie, atât la nivel naþional, cât ºi la nivel internaþional,activitãþi eficiente ºi performante, care conduc la asigu-rarea calitãþii în educaþie ºi cercetare.

Dezvoltarea sectorului tehnologiilor comunicaþiilor,care se manifestã în progres continuu, necesitã definireascopului la un nivel ce face posibilã racordarea la pro-gramele internaþionale actuale. “Suntem onoraþi de partici-parea unui numãr mare de reputaþi specialiºti din strãinã-tate, cadre didactice, cercetãtori ºtiinþifici ºi specialiºti îndomeniul comunicaþiilor de la universitãþi politehnice dinRomânia, din institute de cercetare civile ºi militare, pro-ducãtori de tehnicã de transmisiuni, manageri ºi specialiºtiai Direcþiei Comunicaþii ºi Informaticã ºi ai Comandamen-tului Transmisiunilor din Ministerul Apãrãrii.

Dorind ca aceastã conferinþã sã asigure un larg schimbde idei ºi opinii referitoare la sistemele moderne de comu-nicaþii, vã adresez invitaþia de a participa ºi la alte mani-festãri ºtiinþifice organizate de Academia Tehnicã Mili-tarã.”

Cristina FRATU

La convocarea psihologilor din Divizia1 Infanterie”Dacica”, au fost prezenþicomandorul Edmond CRACSNER, ºefulsecþiei de psihologie din Statul Major Ge-neral, locotenent-colonelul AdrianPRISÃCARU, ºef de birou în secþia depsihologie din Statul Major General,locotenent-colonelul Alexandru JIANU,ºef birou psihologie în Statul Major alForþelor Terestre. Din partea comenziiDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, a participatlocþiitorul ºefului de stat major pentruoperaþii, colonelul Mihai NICOLESCU.Discursurile invitaþilor au avut organizareºi argumentare, dar au fost ºi un semnalpentru cei care nu vor sã înþeleagã faptulcã ºi militarii au de ce-ul lor interior, pecare nu-l pot cerceta decât avizaþii. Psi-hologia este ca o minã din care exploatãmtrecutul pentru viitorul nostru (C.D.C.)

Comandor Edmond CRACSNER„Activitatea compartimentului speci-

alizat al Diviziei 1 Infanterie „Dacica” ogãsesc interesantã ºi plinã de realism. Amfost impresionat de experienþele câºtigateîn teatrele de operaþii, dar ºi de cele caresunt în þarã la desfãºurarea activitãþilor

militare. Mi-arplãcea sã cred cãam format o

echipã, cã am construit ceva pentru psi-hologia domeniului militar. Poate cã, la unmoment dat, le-am stârnit altora curio-zitãþi, ori frustrãri. Le-am luat ca fiindfireºti ºi am trecut peste ele cu fapte ce ne-au onorat. Nu îmbrãþiºez ideea cu sintag-ma, «asistenþa psihologicã ºi socialã».Cred ºi vreau sã arãt cã este suficientã pen-tru specialiºti asistenþa psihologicã. Lanivelul secþiei avem în lucru proiecteinteresante. Care atunci când vor primigirul de funcþionare, cu siguranþã, vor fibenefice pentru toþi cei de faþã”.

Locotenent-colonel AdrianPRISÃCARU – „Sunt convins cãreprezentaþi o forþã pentru structurile dum-neavoastrã, dar ºi pentru psihologia mili-tarã. Nu este uºor sã faci coeziunea unorcolective, chiar dacã ele au ºtiinþa propriu-zisã. Dupã ceea ce aþi susþinut, dupã evalu-ãrile muncii dumneavoastrã, îmi exprimsincer mulþumirea, aceea de a vã numi –Divizia 1 Infanterie are o echipã de psi-hologi. Felicitãri!”.

Locotenent-colonel AlexandruJIANU – „V-aþi conformat celor afirmate

de cãtre Aristotel – virtutea înseamnã sãrespecþi legile cetãþii tale! Aþi reuºit dinplin. De fiecare datã, am fost de acord cuiniþiativele, am apreciat originalitatea ºiam intervenit pentru corectarea erorilor. Înceea ce mã priveºte, încã nu am renunþat lamoralã, principialitate, decenþã, coeziuneºi spirit de corp. Dupã ceea ce aþi expusaici, mi-a fost uºor sã înþeleg cã nici dum-neavoastrã nu aþi renunþat la semanticasociologicã. Mã bucurã seriozitatea dum-neavoastrã ºi vã asigur de toatã cooperareamea”.

Colonel Mihai NICOLESCU – „Amapreciat ºi apreciez importanþa activitãþiidumneavoastrã. Mulþumitã unei colaborãricorecte, am reuºit sã construiesc o bazã dedate viabilã ºi interesantã la nivelul, peatunci, al centrelor militare. Cu psihologia,nu este permisã nici o glumã. Cu atât maimult cea militarã, unde subiectul are per-sonalitate dublã: miltar de concepþie sauexecuþie ºi om obiºnuit. Vã apreciez activ-itatea, care chiar dacã nu poate fi mãsuratãcu instrumente etalonate, tot se vede întimp, în condiþiile adevãratului câmp deluptã”

Paginã realizatã de locotenent-colonel

Dãnuþ CÃLDÃRARU

De vorbã cu specialiºtii