Argument

O descoperire in sine nu este niciodata buna sau rea Bun sau rau este numai modul in care oamenii o folosesc. Karl WinnackeCu toate c sunt inodore i invizible, radiaiile nucleare pot avea consecine extrem de grave asupra sntii omului, putnd chiar provoca decesul n cteva ore. Efectele radiaiilor nucleare asupra omului depind de civa factori foarte importani: cantitatea de radiaii primit de victim, locul care a fost iradiat i vrsta persoanei expuse.

Pentru nceput, trebuie explicat cum se msoar radiaiile. Sievert este unitatea de msur a dozei de radiaii absorbit de esutul uman. Un sievert corespunde la o mie de milisieveri. n Frana, doza medie primit de o persoan ntr-un an de zile este de sub 4 milisieveri - e vorba de radiaii provenite fie din natur unde exist radon de exemplu dar i razele cosmice, fie de la diverse diagnostice medicale - radigrafii, scanere, etc. n cazul unor accidente nucleare, persoanele n contact cu reactorul pot fi contaminate cu mai muli sieveri - la Cernobl, muncitorii care au lucrat pe antierul catastrofei au fost iradiai cu 6 sieveri dar dup o lun au i murit. La centrala japonez de la Fukushima, dozele nu sunt pentru moment cuprinse dect ntre 30 i 400 de milisieveri.

Ce se ntmpl aadar cu persoanele iradiate? n caz de doz mare - cum spuneam 6 sieveri la Cernobl - decesul este o consecin sigur. ntre 4 i 4,5 sieverti, jumtate din persoane mor. Radiaiile ard pielea, distrug sistemul nervos central, mduva osoas i celulele digestive. n plus, ntregul sistem imunitar se prbuete. nc de la o expunere de peste un Sievert, apar primele simptome: greuri, vom, hemoragii interne. Toate aceste efecte sunt cauzate de moartea celulelor.

Dac iradierea este medie, celule reuesc s supravieuiasc dar se altereaz AND-ul lor lucru care poate declana apariia unor cancere ani sau chiar zeci de ani dup expunerea la radiaii. Cele mai frecvente forme de cancer sunt leucemia - cel de snge deci - cancerul de tiroid i mai trziu, cel de plmni sau de piele care pot aprea i 40 de ani dup iradiere. Pentru moment nu s-a demonstrat c ar exista un risc ereditar via o alterare a spermatozoizilor sau a ovocitelor.

n sfrit, impactul unor doze mici de radiaii - sub 0,3 Sieverti - este greu de msurat, nu se poate spune obiectiv cum i rspunde organismul uman. n afar de posibilitatea de a face cancer, se mai evoc cataractele, bolile cardiovasculare i dereglarea sistemului central nervos.

Specialitii mai afirm c nu suntem toi egali n fata radiatilor, exist persoene mai radiosensibile i alte mai radiorezistente. i vrsta joac un rol important. Astfel, la un fetus, organism deci n plin diviziune celular, consecinele pot fi dramatice: exist riscuri de malformaii, motorii sau mentale, foarte mari. Copiii risc s dezvolte cancere la tiroid n timp ce la persoanele n vrst, mecanismele de reparare a leziunilor sunt mai puin eficiente.

Cum te poi feri de radiaii? n afar s te nchizi ntr-un local ca s evii pe ct se poate inhalarea de particule iradiate, nu exist multe soluii. n schimb cancerul la tiroid poate fi evitat prin nghiirea unor pastile de iod. Leacul trebuie s fie ns administrat n jumtatea de or ce urmeaz expunerii la razele nucleare. Iodul are particularitatea de a satura tiroida, iodul radioactiv nemaiputnd atunci s se fixeze pe gland.

Capitolul I Informatii generale

1.1.Statistici* Prima centrala nuclearoelectrica a intrat in functiune in anul 1950.* Astazi exista peste 440 centrale nucleare distribuite in 31 tari, cu o putere totala de peste 364.000 MW.* Ele produc aproximativ 16% din necesarul de energie electrica al planetei, iar ponderea lor continua sa creasca.* Exista 56 state in care functioneaza reactoare nucleare (pt. cercetare) - aprox. 284 reactoare, dar si peste 220 reactoare nucleare montate pe vase si submarine.* Belgia, Bulgaria, Finlanda, Germania, Ungaria, Japonia, Korea de Sud, Lituania, Taiwan, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elvetia si Ukraina isi genereaza peste 30% din necesarul de energie pe cale nucleara. Franta, cu o populatie de 60 de milioane, obtine 75% din electricitatea pe care o produce din centrale nucleare si este cel mai mare exportator mondial de electricitate.* In SUA sunt peste 100 reactoare nucleare, iar Marea Britanie produce peste 25% din energie prin fisiune nucleara.*Magia industriei nucleare sta n cantitatea imensa de energie extrasa dintr-o mna de uraniu, element care se gaseste n mari cantitati n subsolul planetei. Deseurile rezultate din aceasta industrie ocupa un volum redus si pot fi returnate n siguranta Pamntului, pentru depozitare n subteran. Datorita raportului urias ntre energia si deseurile pe care le produce, uraniul este considerat un dar al naturii pentru dezvoltarea economica nepoluanta. n contrast, combustibilii fosili produc mase imense de deseuri, care sunt imposibil de controlat si trebuie mprastiate n natura.

Romania a decis sa fie nu numai utilizator al energiei nucleare ci si sa asimileze in tara tehnologiile asociate PHWR: producerea apei grele, a elementelor de combustibil nuclear si a echipamentelor energetice specifice. Alegerea unui reactor nuclear canadian s-a dovedit de bun augur din punct de vedere al sigurantei in functionare si al minimizarii impactului CNE Cernavoda asupra mediului. La ora actuala, CNE Cernavoda asigura 10%-15% din necesarul de electricitate al Romaniei, prin grupul nr.1 de 700 MW, realizand costuri de productie mai mici decat numeroase capacitati ale TERMOELECTRICA, are indicatori buni de fiabilitate si disponibilitate si un impact ecologic redus. O asemenea prezentare conduce la oportunitatea continuarii lucrarilor la celelalte unitati ale centralei de la Cernavoda.Asia constituie continentul fruntas in ceea ce priveste adoptarea tehnologiilor nucleare. Din cele 31 de rectoare intrate in functiune in ultima perioada, 22 se afla in Asia. De asemenea, din cele 35 de rectoare in curs de constructie actualmente, in intreaga lume, 27 sunt pe continentul asiatic. In schimb, in America de Nord si in Europa Occidentala, constructia de noi reactoare practic a stopat, datorita preocuparilor de ordin ecologic, accidentelor de tipul celui de la Cernobil.Dezastre nucleare:ACCIDENTUL DE LA CERNOBILDezastrul nuclear produs n 1986 la Cernobl, n URSS singurul accident nuclear din istorie care a avut efecte majore asupra populatiei a strnit temeri n legatura cu siguranta centralelor atomice.Reactorul numarul 4 era un reactor cu grafit, care folosea ca agent de racire apa. n acest tip de reactor, neutronii eliberati prin fisiunea nucleilor de uraniu-235 sunt ncetiniti (moderati) de grafit, pentru a se mentine o reactie n lant. Caldura produsa de fisiunea nucleara n acest tip de reactor este folosita pentru a fierbe apa, iar aburul astfel obtinut pune n miscare turbinele centralei nucleare. Acest tip de reactor a fost criticat de multi experti n energie nucleara, n primul rnd pentru ca nu include o structura de siguranta, dar consuma mari cantitati de grafit pe post combustibil. Accidentul produs n reactorul nr. 4 de la centrala nucleara din Cernobl a avut loc n noaptea dintre 25 si 26 aprilie 1986, n timpul unui test de siguranta. Echipa care realiza testul respectiv intentiona sa verifice daca turbinele puteau produce suficienta energie pentru a mentine n miscare pompele de racire, n eventualitatea unei pierderi de energie, pna cnd se activa generatorul diesel pentru situatii de urgenta. Pentru ca testul sa nu fie ntrerupt, sistemele de siguranta au fost nchise n mod deliberat. Reactorul urma sa fie setat sa functioneze la numai 25% din capacitatea totala. Aceasta procedura nu a functionat nsa conform planului. Din motive necunoscute, reactorul a ajuns sa functioneze la mai putin de 1% din capacitatea sa, ca urmare a fost nevoie de un nou reglaj, pentru a determina o usoara crestere a acestei cifre. Totusi, la 30 de secunde dupa nceperea testului, s-a produs pe neasteptate o crestere considerabila a nivelului de energie. Sistemul de nchidere a reactorului n situatii de urgenta, care ar fi trebuit sa stopeze reactia n lant, nu a functionat. n cteva fractiuni de secunda, nivelul energiei si temperaturii s-a multiplicat de mai multe ori. Reactorul a scapat de sub control, situatie care a culminat cu o explozie violenta. Scutul superior al cladirii n care se afla reactorul, un sigiliu protector de 1 000 de tone, a fost pulverizat, iar la temperaturile de peste 2 000 C, combustibilul s-a topit. nvelisul de grafit al reactorului a luat foc si, n infernul care s-a declansat, produsele fisiunii radioactive, eliberate n momentul topirii miezului reactorului, au fost aruncate n atmosfera.1.2.Securitatea centralelor nucleare Centralele nucleare sunt proiectate sa fie extrem de robuste. Le putem include printre cele mai rezistente structuri construite vreodata . Protectia lor exterioara este ntarita de sisteme de securitate si forte de paza . Chiar daca nu sunt invulnerabile la orice fel de atac imaginabil, majoritatea reactoarelor sunt facute sa nu scape radiatii nici n cel mai

improbabil scenariu . Realitatea trista e ca un terorist care ar vrea sa provoace un masacru ar avea mai multe sanse sa-si atinga obiectivul, si cu rezultate mult mai devastatoare, atacnd o varietate de alte obiective . Dupa catastrofa de la Cernobl si dovada costurilor uriase ale industriei nucleare, de asemenea si problemele nerezolvate presupuse de transportul si depozitarea deseurilor nucleare, majoritatea statelor membre UE fie nu au mai construit centrale nucleare, fie au hotart sa opreasca activitatea celor existente deja.Centrala nuclearoelectricaeste un ansamblu de instalatii si constructii reunite in scopul producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare.Obtinerea energiei nucleare se bazeaza pereactia de fisiune (descompunere) nucleara in lant. Instalatia care asigura conditiile de obtinere si mentinere a reactiei in lant estereactorul nuclear. In principiu, reactorul se compune dintr-o parte centrala numitazona activa, in care are loc reactia de fisiune si se dezvolta caldura de reactie.

Zona activa continecombustibilul nuclearalcatuit din izotopi fisionabili (U235, Pu239) si materiale fertile (U238, U232);moderatorul(apa grea), care are rolul de a incetini viteza neutronilor rapizi, astfel ca reactia sa fie controlabila;barele de controlcapteaza neutronii rezultati din reactia de fisiune;agentul de racire, care preia caldura dezvoltata in zona activa si o cedeaza apei inschimbatorul de caldura. ej635g8296ojjf

In schimbatorul de caldura, apa de vaporizeaza si devine agentul producator de lucru mecanic in turbina. Lucrul mecanic este transformat de generator in energie electrica.

Combustibilul, moderatorul si agentul de racire formeaza asa numitafilieraa reactorului termic care determina caracteristicile specifice centralelor nucleare.

Combustibilul introdus in reactor are forma unor pilule compactate sub forma de bare.

Intre barele de combustibil se gasesc barele de control. Acestea contincadmiu(element chimic ce absoarbe neutroni). Ele au rolul de a regla numarul de neutroni ce pot produce noi reactii de fisiune, astfel incat puterea produsa de reactor sa ramana constanta in timp.

Pentru mentinerea reactiei in lant, in unele tipuri de reactoare, neutronii emisi in reactiile de fisiune trebuie incetiniti. In timpul franarii neutronilor are loc un transfer de energie de la acestia la moderator, temperatura moderatorului si a combustibilului marindu-se.

Controlul reactoarelor nucleare se face computerizat (inclusiv al sistemelor utilizate pentru protectia reactorului si a mediului inconjurator).

Centralele nucleare au intre 1 si 8 reactoare (unitati), fiecare cu o putere instalata de cel putin 600 MW.

In Romania, a intrat in functiune, pe 2 decembrie 1996, centrala nucleara de la Cernavoda, care functioneaza cu apa grea ca moderator, foloseste uraniu imbogatit si produce cu un singur reactor, aproximativ 10% din totalul energiei electrice produse in tara.

Centrala de la Cernavoda se bazeaza pe sistemul canadian CANDU si are o putere instalata de 706 MW in prezent. Structura unui reactor CANDU consta intr-un recipient cilindric orizontal, cu tuburi pentru barele de combustibil si pentru lichidul de racire (apa grea) plasate orizontal.

In jurul acestor tuburi se afla apa grea, care actioneaza ca moderator. Apa grea contine doi atomi de deuteriu (un izotop neradioactiv al hidrogenului) si un atom de oxigen. Apa grea este mult mai eficienta ca moderator decat apa obisnuita si permite folosirea uraniului natural drept combustibil. Ea se obtine in intreprinderi specializate, prin separarea sa din apa naturala (exista o astfel de intreprindere la Drobeta Turnu-Severin).1.3.Securitatea centralelor nuclearoelectrice

In regim de functionare normala, cantitatile de substante radioactive eliberate de centrala nucleara sunt nesemnificative. Pericolul specific, pentru populatie si mediul ambiant, consta in eliberarea necontrolata de substante radioactive. Sistemele tehnice de securitate sunt destinate sa limiteze distrugerile zonei active a reactorului.

De la descoperirea fisiunii nucleare, populatia a fost saturata cu povestiri alarmante si cu exagerari despre energia nucleara. S-a emis astfel ipoteza ca orice reactor poate exploda oricand ca o bomba nucleara.

In pricipiu, nici un reactor nuclear nu poate exploda ca o bomba. Sunt insa posibile accidente in care reactoarele sa se supraincalzeasca, iar componentele lor, depinzand de materialele din care sunt realizate, sa se topeasca sau sa arda. Cresterea presiunii agentului de racire poate deveni cauza unor explozii "mecanice" care ar deteriora invelisul reactorului sau al sistemului de racire. Astfel, pot fi imprastiate in spatiu materiale radioactive, care sa contamineze mediul inconjurator. Centralele nucleare actuale sunt proiectate astfel incat probabilitatea unor accidente de acest tip sa fie minima.

Toate reactoarele nucleare moderne sunt inchise in containere extrem de sigure. Acestea sunt proiectate astfel incat sa previna orice scurgeri radioactive care ar putea rezulta in urma unor accidente de operare.

Centralele nucleare sunt astfel proiectate incat sa cuprinda sisteme care sa previna producerea accidentelor nucleare. Acestea sunt dispuse "in linie", astfel incat, daca un sistem de protectie se defecteaza, un altul sa ii ia locul si asa mai departe. Desigur, este posibil ca toate sistemele din "linia" de protectie sa cada unul dupa celalalt, dar probabilitatea producerii unui astfel de eveniment este extrem de mica.

Uraniul este cel mai greu element existent in natura. Nucleul acestuia are 92 de protoni si, de regula, 146 de neutroni, asigurandu-i atomului de uraniu un numar de masa egal cu 238; simbolul: 238U92. Peste 99% din uraniu este U-238. Un procent mic, de doar 0,7% este insa U-235 si acest izotop al uraniului este de interes in cazul producerii energiei electrice, pentru ca poate fi scindat usor si pentru ca elibereaza o mare cantitate de caldura in urma scindarii.Probabil ati auzit de "uraniu imbogatit". Acest lucru inseamna ca pentru a putea fi folosit pentru producerea de energie electrica, uraniul in stare naturala, in procent covarsitor U-238, trebuie completat cu U-235 pana cand acesta din urma atinge 2% ori 3% din intreaga cantitate. Acest proces de creare a proportiilor potrivite intre U-238 si U-235 este procesul de imbogatire a uraniului.In interiorul reactorului nuclear, aflat intr-un container special, U-235 este lovit de neutroni.In urma acestor interactiuni, atomii de uraniu se scindeaza in doi atomi (in mod obisnuit un atom de kripton si unul de bariu) si elibereaza 2 ori 3 neutroni si o cantitate uriasa de energie sub forma de caldura. Acest proces se numeste fisiune nuclearaCantitatea de energie eliberata de un gram de U-235, care contine un numar foarte mare de atomi .Prin urmare, procesul de fisiune trebuie controlat, in asa fel incat numai cantitatea de caldura dorita sa fie produsa. Acest control se realizeaza cu ajutorul apei grele pentru a incetini neutronii. De asemenea, bare de cadmiu ori bariu sunt introduse in container pentru a absorbi neutroni si controla concentratia acestora, puterea produsa de reactor ramanand constanta in timp.Daca neutronii eliberati in urma reactiei de fisiune sunt incetiniti, creste probabilitatea unei ciocniri atomice care sa creeze caldura. Astfel se intretine reactia de fisiune in lant, care multiplica energia.Apa grea sau monoxidul de deuteriu, este o substanta a carei formula chimica este D2O sau2H2O. Din punct de vedere al proprietatilor macroscopice si chimice apa grea se comporta similar cu apa normala, sau "usoara", insa atomii de hidrogen constituenti contin un neutron in plus in nucleu, deoarece deuteriul, sau hidrogenul greu, este un izotop al hidrogenului. O Centrala Nucleara este formata din : reactor nuclear,schimbator de caldura(generator de abur),turbina cu abur si alternator(generator electric).Reactorul nuclear este o instalatie in care este initiata o reactie nucleara in lant, controlata si sustinuta la o rata stationara (in opozitie cu o bomba nucleara, in care reactia in lant apare intr-o fractiune de secunda si este complet necontrolata).

In mod cu totul exceptional, cand nivelul Dunarii scade mult, iar apa de racire nu mai poate fi pompata in instalatiile de racire, reactoarele trebuie oprite. Acest lucru s-a intamplat, de exemplu, in august-septembrie 2003, cand centrala a fost oprita timp de trei saptamani.Pentru realizarea Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda a fost ales modelul unei Companii de Proiect realizata prin parteneriat intre statul roman prin intermediul Nuclearelectrica si investitori privati. Cei sase investitori care au depus oferte si au fost selectati sunt: Arcelor Mittal Romania care va detine 6,2 din actiunile viitoarei companii, Grupul CEZ Republica Ceha - 9,15%, ENEL Italia - 9,15%, GDF Suez - 9,15%, Iberdrola Spania - 6,2% si RWE Germania - 9,15%, in conditiile in care statul roman va detine 51% din actiuni. Compania de proiect numita EnergoNuclear a fost infiintata in martie 2009, iar cele doua unitati se estimeaza ca vor fi puse in functiune in 2015-2016.

Capitolul II - Centrala nucleara Cernobal

Accidentul nuclear de laCernobla fost un accident major nCentrala Atomoelectric Cernobl, pe data de26 aprilie1986la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmat decontaminarea radioactiva zonei nconjurtoare. Centrala electric se afla la512323N,30558E, n apropiere de oraul prsitPripiat,Ucraina. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai gravaccidentdin istoriaenergiei nucleare. Un nor deprecipitaii radioactives-a ndreptat spre prile vestice aleUniunii Sovietice,Europeii prile estice aleAmericii de Nord. Suprafee mari dinUcraina,BelarusiRusiaau fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60% din precipitaiile radioactive cad n Belarus, conform datelor post-sovietice oficiale.[1]Accidentul a pus n discuie grija pentrusiguranaindustriei sovietice de energie nuclear, ncetinind extinderea ei pentru muli ani i impunnd guvernului sovietic s devin mai puin secretos. Acum statele independente Rusia, Ucraina i Belarus au fost supusedecontaminriicontinue i substaniale. E dificil de estimat un numr precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobl, deoarece secretizarea din timpul sovietic a ngreunat numrarea victimelor. Listele erau incomplete i ulterior autoritile sovietice au interzis doctorilor citarea radiaie din certificatele de deces.

Raportul Forului Cernobl din anul2005, condus deAgenia Internaional pentru Energie Atomic(AIEA) iOrganizaia Mondial a Sntii(OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrtori i 9 copii cu cancer tiroidian) i a estimat c mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme decancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian ntre copiii diagnosticai n2002

HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Accidentul_nuclear_de_la_Cernob%C3%AEl" \l "cite_note-iaea-1"[2].

Dei nZona de Excludere a Cernobluluianumite zone restrnse vor rmne nchise, majoritata teritoriilor afectate sunt acum deschise pentru stabilizare i activitate economic[3].

2.1. Centrala atomoelectricCAE Cernobl se afl n apropiere de oraul Pripiat, n Ucraina nordic.

CAE Cernobl (512314N,300641E) se afl n apropiere de oraulPripiat, Ucraina, la 18 km nord-vest de oraul Cernobl, la 16 km - sud de frontiera ucraino-belarus i aproximativ 110 km nord deKiev. Centrala a fost compus din patrureactoarede tipRBMK-1000, fiecare capabil de producere a 1 GW deputere electric. Construirea centralei a nceput n anii '70 ai secolului XX, cu reactoarele #1 (care a fost nchis n anul 1977), #2 n1978, #3 n1981i #4 n1983. Dou alte reactoare - #5 i #6 - erau n timpul construciei cnd a avut loc accidentul.2.2.AccidentulSmbt,26 aprilie1986, la 01:23:58 am, reactorul #4 a suferit o explozie catastrofal a cazanelor sub presiune de abur din componena acestuia, care a declanat un incendiu, o serie de explozii adiionale ifluidizare nuclear. Accidentul poate fi gndit ca o versiune extrem a accidentuluiSL-1n Statele Unite din1961, unde centrul reactorului a fost distrus (omornd trei oameni), radioactivitatea rspndindu-se direct n interiorul cldirii unde se afla SL-1. n timpul accidentului de la Cernobl ns, aceasta a fost dus prin vnt spre frontierele internaionale.2.3.Planuri de testareLa data de25 aprilie1986, pe lumin, reactorul #4 a fost programat pentru fi nchis pentru ntreinere. S-a decis folosirea acelei ocazii ca o oportunitate pentru controlarea capacitii generatorului turbinei de a produce putere electric suficient pentru alimentarea sistemelor de siguran ale reactorului (mai ales pompele de ap) dup pierderea puterii externe. Tipul RMBK al reactorului are nevoie de ap care s circule continuu prin centru, atta vreme ct combustibilul nuclear este prezent. Reactoarele Cernoblului au avut o pereche degeneratori diesel, disponibil, dar aceasta nu se activeaz imediat reactorul a fost, deci, pregtit pentru a rsuci jos turbina, punct la care ea ar fi fost deconectat i ar fi permis rsucireea subelanulsu rotativ, iar scopul testului a fost acela de a se hotr dac turbinele n faza extenuat pot genera putere pentrupompe. Testul a fost fcut cu succes la alt unitate (cu toate sistemele de siguran active), avnd, ns, rezultate negative turbinele nu au generat puterea suficient, dar au fost fcute mbuntiri adiionale, ceea ce a determinat efectuarea altui test.2.4.nainte de accidentCondiiile pentru nceperea acestui test au fost pregtite pe lumin la data de 25 aprilie i producia de energie a reactorului a fost redus spre 50%. O staiune local de putere a fost nchis neateptat. Coordonatorul retelei electrice aKievuluia cerut amnare scaderii aportului energetic al centralei n reea, pentru acoperirea vrfului de consum al serii. Directorul centralei a consimit i a amnat testul pentru mai trziu. Testul de siguran a fost amnat pn la schimbul de noapte, o echip neexperimentat care ar fi trebuit s lucreze la reactorul #4 noaptea aceea i urmtoarea[4]La 11:00 noaptea, 25 aprilie, se permite nchiderea reactorului pentru continuarea testului. S-a prevzut ca din nominalul su de 3,2 GW energie, aducerea reactorului spre 0,7-1,0 GW, cu scopul de a efectua testul la cel mai jos nivel de putere recomandat.[5]Oricum, noua echip a fost surprins de amnarea anterioar a ncetinirii reactorului i a urmat protocolul original al testului. Urmarea a fost reducerea prea rapid a nivelului de putere. n acea situaie, reactorul a produs multxenon-135, care a sczut i mai mult puterea (spre 30 MW - aproximativ 5% de valoare presupus). Operatorii au crezut c scderea rapid a fost din cauza unui defect la unul dintre regulatorii de putere, scpnd din vedere contaminarea reactorului. Cu scopul de a spori reactivitatea (netiind c scderea drastic a puterii este cauzat de absorbia n exces a neutronilor de xenon-135), au fost scoase celulele de control din reactor n ciuda faptului c acest lucru este permis cu respectarea unor reguli stricte de siguran. Cu toate acestea, puterea reactorului nu a crescut dect n jur de 200 MW putere ce reprezenta mai puin de o treime din minimul necesar pentru efectuarea experimentului. Mai mult, eful echipei alege continuarea experimentului. Ca i parte din experiment, la 1:05 a.m., pe 26 aprilie au fost pornite pompele de ap care erau acionate de turbina generatorului crescnd fluxul de ap peste specificaiile regulilor de siguran. Fluxul de ap crete spre ora 1:19 a.m. (n tot acest timp apa absorbind neutroni) i nivelul tot mai mare necesitnd scoaterea manual a celulelor de control. Acest aspect produce o funcionare foarte instabil unde lichidul de rcire i xenon-135 au substituit rolul celulelor de control din reactor.

Primele victime ale accidentului - muncitorii, pompierii si militarii

Pentru lichidarea efectelor exploziei au fost mobilizate 800.000 de persoane, asa numitii ''lichidatori'' din care faceau parte soldati, pompieri si muncitori; acestia au fost nevoiti sa intervina cu mijloace rudimentare, lipsiti de orice fel de protectie.

Din randul lor au fost inregistrate cele mai multe victime, circa 200.000 fiind grav afectati, iar cel putin 25.000, murind ca urmare a expunerii la radiatii care au depasit de pana la 50 ori valoarea anuala maxima admisa, in doar cateva ore sau zile. Alaturi de ei, milioane de oameni, din zonele inconjuratoare, o parte din nordul Europei, Belarus, Rusia, Moldova, Romania, au fost afectate de valul de radiatii.

Pentru a opri emisiile radioactive, zona activa a reactorului a fost acoperita cu un ''sarcofag'' de beton, care ecraneaza radiatiile. Din aprilie 1986, de la evacuarea in graba, in orasul Cernobil si suburbia sa Pripiat, aflate in vecinatatea complexului energo-nuclear, timpul s-a oprit in loc iar orasul a devenit o fantoma. Singurele instrumente de masura utile sunt cele care indica nivelul radiatiei. Orasul nu va mai fi probabil locuit niciodata, considerandu-se ca radioactivitatea va scadea la un nivel acceptabil abia in jurul anul 2525.

2.5. Consecinte Cernobal, orasul fantoma

In urma accidentului au fost evacuate 135.000 de persoane in timp record; in urma lor a fost instaurata o asa numita zona de ''interdictie'' de 4000 kilometri patrati, cu un nivel de radioactivitate periculos. In interiorul acestei zone bine pazite, timpul pare ca nu se mai scurge; o localitate neingrijita, cu arhitectura gri-posomorata si urme vizibile ale abandonului si altele mai putin vizibile ale mortii care pandeste din aer, pamant si apa: cesiul 137 si strontiul 90

Natura a trecut prin mai multe faze de adaptare, dupa catastrofa. Prima dintre acestea, care a durat circa un an, a provocat moartea plantelor si a animalelor cel mai grav iradiate, a precizat Rudolph Aleksahin, director al Institutului de Radiologie Agricola de la Moscova. Acesta a fost cazul ''padurii brune'', o padure de pini care a trebuit doborata si ingropata. Puietii de pin plantati ulterior in zona cresc rapid in prezent; o credinta locala afirma ca reinnoirea faunei si a florei - grav afectate timp de sase ani - se datoreaza vegetatiei de rostopasca, planta care creste abundent si care ''a curatat solul'' dupa 1986.

Infernul s-a transformat apoi intr-o oaza pentru animalele salbatice care, in absenta omului, s-au inmultit si au pus stapanire pe zona. Nimeni nu poate sti cu siguranta care este efectul radiatiilor asupra acestora, existand zvonuri ca au aparut deja mutatii grotesti, zvonuri dezmintite insa de oficiali.

2.5.1.Consecinte pe termen lung

Agentia guvernamentala ucraineana Cernobil Interinform din Kiev a raportat, in martie 2002, ca din cele trei milioane de locuitori ai Ucrainei care au fost expusi radiatiilor, 84% au fost inregistrati deja ca suferind de diferite afectiuni si boli. Aceasta statistica include si un milion de copii. Conform celor mai recente date publicate de Comitetul Cernobil, infiintat in Minsk de guvernul din Belarus, media cazurilor de boala este mai ridicata in regiunile contaminate decat in cele necontaminate. Doctor Oxana Lozova, de la spitalul pediatric din Rivne, 300 km vest de Cernobal, afirma ca sistemul imunitar al celor aflati la varsta copilariei in momentul accidentului este mult slabit fata de al generatiilor anterioare.

Si in Romania, specialistii apreciaza ca una dintre consecintele pe termen lung ale unei catastrofe de genul celei de la Cernobil este inmultirea cazurilor de cancer. Fenomenul continua sa se manifeste alarmant si dupa 20 de ani de la accident. Astfel, in ultimii noua ani numarul cazurilor de cancer s-a dublat. Daca in 1996 in judet ul Bacau existau 4.000 de bolnavi de cancer, anul trecut figurau aproape 7.500, din care aproape 1.500 au fost cazuri noi. Cele mai intalnite forme de cancer sunt leucemia si cel tiroidian, adica exact acele forme care apar in urma expunerii la radiatii. Medicii spun ca in anii de dupa 1986 au fost numeroase si nasterile de copii cu malformatii, dar nu exista in prezent nici un fel de statistici in acest sens.

Securitatea nucleara in Romania

In prezent punctele slabe ale securitatii nucleare din tara noastra le constituie cadrul de reglementare neclar, inexistenta strategiilor, echipamentele necorespunzatoare, controlul permisiv, slaba pregatire a personalului. Teodor Chirica, directorul general al Nuclearelectrica, operatorul Centralei de la Cernavoda, sustine ca politica de securitate trebuie sa aiba ca principiu fundamental acordarea de prioritate maxima securitatii nucleare, in fata oricaror cerinte legate de productie. Aceste masuri sunt necesare pentru a evita producerea unei catastrofe similare celei de la la Cernobil. ''Cetatenii trebuie sa fie informati corect despre avantajele si dezavantajele energiei nucleare''.

2.6.Centrala nucleara de la Belene - un nou Cernobal?

Cu prilejul mesei rotunde ''Miturile energiei nucleare in Romania'', organizata in urma cu doua saptamani de Fundatia Terra Mileniul III, au fost dezbatute problemele legate de constructia centralei nucleare bulgaresti de la Belene, situata la doar 11 km de orasul Zimnicea.

S-a atras atentia in special asupra faptului ca centrala urmeaza sa fie amplasata intr-o zona cu grad seismic ridicat. Un alt argument impotriva proiectului il constituie modelul de reactor VVER 1000 care are probleme desiguranta. Reprezentantii Fundatiei Ecologice Terra Mileniul III au mai precizat ca centrala de la Belene este amplasata in Parcul National Persina, arie protejata in care Banca Mondiala deruleaza un proiect de conservare a faunei si florei. De asemenea, pe malul romanesc al Dunarii exista Balta Suhaia, care are tot regim de arie protejata. Lavinia Andrei apreciaza ca acordul dat de autoritatile romane Guvernului bulgar pentru centrala de la Belene ''reprezinta un troc prin care autoritatile bulgare sa ne dea unda verde pentru constructia Unitatii 3 si 4 de la Cernavoda''.

Domnul Liviu Dragnea, presedintele Consiliului Judetean Teleorman, a numit proiectul centralei drept ''o bomba nucleara la granita Romaniei'' care va avea implicatii inclusiv economice, prin poluarea terenurilor agricole si descurajarea investitiilor in regiune.

Pe de alta parte, secretarul general al Forumului Atomic Roman - ROMATOM, domnul Gheorghe Lucaciu, a declarat ca ''centrala nucleara de la Belene, conform proiectului prezentat de partea bulgara va fi la fel de sigura ca oricare alta din lume care are aceeasi solutie tehnica de producere a energiei. Mai mult, nu exista, din punct de vedere economic, concurenta in ceea ce priveste exportul de energie intre Romania si Bulgaria. De altfel, prin prisma Protocolului de la Kyoto, energia nucleara este singura care nu produce gaze cu efect de sera''

Opozitie si de partea bulgara

Jan Haverkamp, specialist in energie al Greenpeace a declarat ca ''proiectul Belene este unul prost din toate punctele de vedere. Ceea ce ne ingrijoreaza cel mai mult este ca procedurile de pregatire a proiectului si procesul de luare a deciziilor au fost manipulate in diverse moduri. Nu fost facuta o analiza corespunzatoare a necesarului energetic al Bulgariei si al solutiilor in aceasta privinta. Belene este produsul unui trecut comunist megaloman. Nu se potriveste cu viitorul Bulgariei, ca parte a Uniunii Europene intr-un mediu stabil si independent al surselor regenerabile de energie.''Albena Simeonova, purtatorul de cuvant pentru ''Greenpeace Energy Revolution Tour'' in Bulgaria sustine ca ''opozitia fata de centrala Belene este foarte puternica in nordul Bulgariei. Cerem cetatenilor sa ne sprijine in lupta pentru a opri acest proiect periculos pentru viitorul copiilor Bulgariei''Autoritatile ucrainene se confrunta in prezent cu probleme grave in ceea ce priveste asigurarea securitatii sistemelor si instalatiilor nucleare de la centrala nucleara de la Cernobil, unde in 1986 a avut loc o catastrofa uriasa ale carei consecinte afecteaza si astazi nu doarUcraina, ci si tarile vecine, a declarat luni, intr-o conferinta sustinuta la Kiev, ministrul ucrainean pentru situatii de urgenta Vladimir Sandra, citat de RIA Novosti.'In pofida unor fonduri importante acumulate, exista dificultati serioase in ceea ce priveste lichidarea consecintelor tragediei de la Cernobil', a recunoscut inaltul responsabil ucrainean, indicand ca se refera in primul rand la intretinerea la un nivel acceptabil a sistemelor si instalatiilor nucleare si la mentinerea unui personal calificat.In plus, in incinta cladirii distruse se afla in continuare o cantitate importanta de praf radioactiv, care ar putea oricand polua aerul.Dezastrul la Cernobil s-a produs in noaptea de 25 spre 26 aprilie 1986, o suprafata de 160.000 km2 din nordul Ucrainei, vestul Rusiei si Belarus fiind grav poluata cu emisii radioactive, aminteste agentia de presa citata.Consecintele avariei de la Cernobil au efost echivalate cu cele ale exploziei a 500 de bombe nucleare de marimea celor de la Hiroshima si Nagasaki. Peste 116.000 de persoane au fost evacuate din zona contaminata si inca 230.000 de persoane din zonele adiacente.Expertii Organizatiei Mondiale a Sanatatii estimeaza ca aproximativ 18.000 de persoane din Europa vor deceda ca urmare a bolilor agravate de emisiile radioactive de la Cernobil. Unii specialisti britanici insa apreciaza aceasta cifra la 30.000-40.000 de persoane. Conform estimarilor expertilor, consecintele Cernobalului se vor resimti inca cel putin 15 ani.Autoritatile de la Kiev au inchis centrala la 15 decembrie 2000, iar catre mijlocul anului 2009 se pregatesc sa demareze proiectul 'Adapostul', destinat sa transforme o transforme intr-un obiectiv sigur.In cadrul acestui proiect se intentioneaza ridicarea unui 'clopot' de protectie ce ar urma sa inglobeze reactoarele si sarcofagul ridicat de urgenta in jurul celui avariat dupa accidentul din 1986. Dimensiunile 'clopotului' vor fi impresionante: 260 de metri largime, 150 de metri inaltime, iar sarpanta metalica va cantari 18.000 de tone.

De realizarea proiectului se ocupa Fundatia 'Adapostul', din care fac parte 28 de state, sub egida Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). La finantarea proiectului contribuie de asemenea, G8, Uniunea Europeana si Ucraina.BERD a decis la 15 mai a.c. alocarea pentru Fundatia 'Adapostul' fonduri in valoare de 135 milioane de euro, iar la reuniunea din 15 iulie a.c. tarile donatoare din cadrul G8 au decis virarea a inca 60 de milioane de euro suplimentar, pentru constructia invelisului protector ce ar trebui sa securizeze reactoarele de la Cernobil.

Capitolul III Centrala nucleara FukushimaCentrala nucleara de la Fukushima, numita si Fukushima Daiichi, este situata in orasul Okuma, in cartierul Futaba din Prefectura Fukushima. Fukushima I este detinuta de Compania japoneza de electricitate, TEPCO. La 11,5 kilometri distanta, la sud de Fukushima I, se afla Fukushima II, cu doar patru reactoare, detinuta, de asemenea, de TEPCO. Centrala nucleara Fukushima I a fost construita in 1966 si a devenit functionala in 1971

Gravitatea exploziei produse sambata la centrala nucleara Fukushima 1 depinde de locul exact unde s-a produs aceasta si de modul in care a afectat incinta reactorului, afirma experti citati de AFP."Intrebarea esentiala legata de explozie este legata de locul exact unde s-a produs:daca este vorba despre incinta reactorului, ar fi o configuratie similara celei de la Cernobil", a declarat Stephane Lhomme, de la Observatorul pentru energie nucleara, care militeaza pentru renuntarea la energia atomica, anuntaMediafax.

"Dar poate fi vorba si despre o cladire din apropierea reactorului si, in acest caz, explozia nu agraveaza situatia", a adaugat el.

La centrala nucleara ucraineana de la Cernobil, miezul reactorului se afla intr-o cladire obisnuita, care a fost distrusa in momentul exploziei din 1986. In cazul accidentului din 1979 de la centrala americana Three Miles Island, incinta a rezistat si a permis evitarea producerii unui dezastru, a afirmat Lhomme. Autoritatea franceza pentru siguranta nucleara (ASN) a apreciat ca situatia centralei japoneze este mai degraba asemanatoare celei de la Three Miles Island, cu probleme in sistemul de racire a reactorului, legate de capacitatea de absorbtie a apei de mare."Nu exista un risc a priori de explozie a reactorului nuclear, de tipul celei de la Cernobil, ci mai degraba un risc de avariere a reactorului, fara a exclude posibilitatea eliberarii de elemente radioactive",a declarat Olivier Gupta, director general adjunct la ASN.Accidentul nuclear de la Fukushima este oficial unul dintre cele mai grave din istorie.Agentia pentru Securitate Nucleara japoneza a ridicat vineri, de la 4 la 5, nivelul accidentului nuclear de la Fukushima, pe scara evenimentelor nucleare si radiologice (INES), care are sapte trepte, transmiteNewsIn.Importanta unei probleme care intervine la o centrala nucleara este evaluata prin intermediul acestei scari, nivelul 0 fiind corespunzator absentei unei anomalii, iar nivelul 7, cel mai important, unui accident major, cum a fost cel de la Cernobil (Ucraina) in 1986.Ridicarea nivelului de catre Agentia nipona plaseaza accidentul de la Fukushima la acelasi nivel cu cel de la Three Mile Island (Statele Unite), din 1979.Autoritatea franceza pentru securitate nucleara a apreciat la randul sau ca accidentul de la Fukushima corespunde nivelului 6 de gravitate.3.1.Efecte ale accidentelor nucleare Vreme de decenii, radiaiile ionizate au constituit doar o curiozitate de laborator, cunoscut numai ctorva iniiai. Descoperirea radioactivitii artificiale i apoi aceea a fisiunii uraniuli, n deceniul al patrulea al acestui secol, au dat un puternic imbold cercetrilor de fizic nuclear. Pentru marele public, energia nuclear a ieit ns din anonimat abia dup aruncarea celor dou bombe atomice n 1945 asupra Japoniei.Constuirea reactorilor nucleari i posibilitatea de a utiliza aceste instalaii pentru a produce energie electric n cantitate mare, au transferat apoi problema cercetrii radiaiilor, i odat cu aceasta i problema protecie contra radiaiilor, n plin domeniu industria i economic.Creterea necontenit a numrului de reactori nucleari i a puterii acestora necesit aplicarea unor msuri de securitate pentru a evita eventualele accidente i consecinele lor ca de exemplu cel de la Windscale, Anglia n octombrie 1957 cnd au fost eliminate n mod accidental n atmosfer importante substane radioactive care au produs contaminarea solului, a produciei agricole i a apei potabile din ntreaga regiune.Prin poluare, sau contaminare, radioactiva, se nelege prezena nedorit sau accidental, a materialelor radioactive, n interiorul sau la suprafaa unor factori de mediu (cum sunt apa, aerul, alimentele) sau n organisme vii situaie n care se depete coninutul radioactiv natural propriu al produsului respectiv. Una din principalele surse de poluare radioactiv a globului pmntesc i avea proveniena n exploziile nucleare din atmosfer.Dac la 16 iulie 1945 n deertul Alamogordo, statul New Mexico a avut loc prima explozie experimental a unei bombe atomice lucrurile nu s-au oprit aici i la 6 august 1945 ora 8:15 la Hiroshima n Japonia explodeaz prima bomb aruncat asupra populaiei, ca msur militar de distrugere, pentru ca n 9 august 1945 s explodeze cea de-a doua bomb atomic la Nagasaki. n urma acestor dou explozii bilanul a fost:Hiroshima NagasakiMori 78.150 23.753Disprui 13.983 2.924Rnii 37.425 23.345Atini de arsuri 235.650 89.025n 1956 existau n evidena spitalelor 6000 de bolnavi la Hiroshima i 3000 de bolnavi la Nagasaki cu sechele dup iradiere, care necesitau diferite tratamente, la momentul actual n lume existnd aproximativ 300000 de persoane ca victime ale exploziilor nucleare.La 22 ianuarie 1954 marinarii vasului Fukuriumarii no.5 au sesizat un fenomen neobinuit, globul de foc al exploziei termonucleare de pe atolul Bikini. Drept urmare toi membrii echipajului i petele prins au fost afectai de cenua radioactiv att la suprafa ct i n interiorul organismului.Alt urmare a acestei explozii a fost cderea ploilor radiactive n luna mai a aceluiai an, radioactivitatea meninndu-se la un nivel msurabil pn n septembrie1954.Imediat dup 1954 L. Pauling a demonstrat c izotopul C14 apare n mod artificial cu o frecven crescnd, depunndu-se pe sol. Tot el a atras atenia asupra prezenei izotopului Sr90 n depunerile atmosferice de pe teritoriul S.U.A.Poluarea radioactiv a atras atenia pentru prima oar n mod deosebit n anul 1965 la Salt Lake City n Statele Unite ale Americii, cnd nou adolesceni au fost internai n spital datorit unor noduli anormali ai glandei tiroide. Anchetarea cazurilor a condus la constatarea c aceti copii, cu 15 ani n urm (1950), au suferit consecinele unor depuneri atmosferice radioactive provenite de la poligonul din Nevada, aceste depuneri coninnd izotopul I-131.Studii recente au artat c datorit tuturor cauzelor de poluare radioactiv, doza de radiaii pe cap de locuitor a crescut n ultimii 20 de ani de 5 pn la 10 ori.Iradierea ndelungat, chiar cu doze mici, poate produce leucopenii, la malformaii congenitale, pe cnd iradierea cu doze mari duce la accentuarea leucopeniei, la eriteme, la hemoragii interne, cderea prului, sterilitatea complet iar n cazurile extreme produce moartea.Printre principalele surse de poluare radioactiv se numr:a) Utilizarea practic n industrie, medicin, cercetare a diferitelor surse de radiaii nucleare, care, ca materiale radioactive, se pot rspndi necontrolate n mediub) Exploatri miniere radioactive, la extragere, prelucrare primar, transport i depozitare, pot contamina aerul, prin gaze i aerosoli, precum i apa prin procesul de splarec) Metalurgia uraniului sau a altor metale radioactive i fabricarea combustibilului nuclear, care prin prelucrri mecanice, fizice, chimice, poate cuprinde n cadrul procesului tehnologic i produi reziduali gazoi, lichizi sau solizi stocarea, transportul eventual evacuarea lor pot determina contaminarea mediuluid) Instalaiile de rafinare i de retratare a combustibilului nucleare) Reactorii nucleari experimentali sau de cercetare, n care se pot produce industrial noi materiale radioactivef) Centralele nuclearoelectrice care polueaz mai puin n cursul exploatrii lor corecte, dar mult mai accentuat n cazul unui accident nuclearg) Exploziile nucleare experimentale, efectuate ndeosebi n aer sau n ap i subteran, pot contamina vecintatea poligonului ct i ntregul glob, prin depunerea prafului i aerosolilor radioactivi, generai de ctre ciuperca explozieih) Accidentele n transportul aerian, maritim, feroviar sau rutier a celor mai felurite materiale radioactive.Principalele elemente ce contribuie la poluarea radioactiv sunt clasificate i dup gradul de radioactivitate dup cum urmeaz:a) Grupa de radiotoxicitate foarte mare: 90Sr, 226Ra, 210Po, 239Pub) Grupa de radiotoxicitate mare: 45Ca, 89Sr, 140Ba, 131I, U naturalc) Grupa de radiotoxicitate medie: 24Na, 32P, 60Co, 82Br, 204 Tl, 22Na, 42K, 55Fed) Grupa de radiotoxicitate mic: 3H, 14C, 51Cr, 201Tl

3.2.Clasificarea efectelor biologice

Efectele somatice bine conturate Precoce Eritem, leucopenie, epilaientrziat Cancer de piele, osteosarcomEfectele somatice stochastice Precoce Tulburri neuro-vegetativentrziat Leucemie, cancer tiroidianEfecte genetice Prima generaie Malformaii ereditare i congenitale; reducerea natalitiiGeneraiile urmtoare Malformaii recesive, diminuarea capacitii imunobiologiceDublarea necesitilor de energie electric, la fiecare 12-13 ani, a fcut s creasc brusc interesul pentru reactorii nucleari, impunnd dezvoltarea centralelor nuclearoelectrice, cretere competitivitii energiei electrice de origine nuclear i ridicarea continu a performanelor atinse de reactorii acestor centrale, ca temperatura i presiunea agentului transportor de cldur, a puterii instalate pe unitatea de mas a zonei active a reactorului. ns fr msuri de radioprotecie corespunztoare, reactorii nucleari pot produce i:a) contaminarea parial a mediului ambiant i anume- a atmosferei, prin produsele de fisiune volatile ca 131I, 133Xe- a apei folosit ca agent de rcire- a solului din vecintatea care se contamineaz cu produse de fisiuneb) o mare cantitate de deeuri radioactive, a cror evacuare pune probleme grelepentru a evita contaminarea mediului n care se face evacuarea.Aceast surs de energie - energia nuclear a fost adus la cunotin omenirii prin fora distructiv i va fi mult vreme privit cu team i suspiciune, ntmpinnd destule obstacole n drumul dezvoltrii ei n scopuri panice. De aceea se impune familiarizarea maselor largi cu probleme nucleare, ntruct aplicaiile panice ale energiei nucleare se dovedesc eseniale pentru progresele i evoluia societii umane.

Capitolul IV - Poluarea mediului inconjurator,energia nucleara

Considerata a fi una dintre cele mai importante descoperiri ale omenirii, energia nucleara reprezinta in acelasi timp cea mai periculoasa arma a creatorului sau. Utilizata in scopul producerii energiei, regasita in majoritatea sectoarelor economice in laboratoarele institutelor de fizica atomica, energia nucleara comporta si mari riscuri de contaminare, de poluare si de distrugere a mediului. Dupa sursa care o guverneaza, radioactivitatea poate fi de doua feluri: radioactivitate naturala (provocata de soare, diferite substante etc.) si radioactivitate artificiala (provocata artificial, ca urmare a unor activitati umane). Radioactivitatea, sub cele doua forme ale sale, reprezinta o sursa de poluare a mediului. Poluarea radioactiva este produsa de substantele radioactive si reprezinta contaminarea artificiala a mediului cu radiatii ce depasesc anumite niveluri. Poluarea radioactiva afecteaza toate componentele mediului contaminand atat mediul natural cat si cel artificial. Astfel, sunt supuse poluarii radioactive factorii naturali (ai mediului cu rol existential: apa, atmosfera, solul. Apa este poluata radioactiv in mare masura ca urmare a exploziilor nucleare experimentale, a deversarilor produsilor radioactivi din centralele atomo-nucleare, a ploilor acide. Poluarea atmosferei are, de asemenea, ca sursa principala exploziile nucleare experimentale, cel mai redutabil deseu radioactiv fiind plutoniul care isi pastreaza jumatate din virulenta peste 200 de secole. Poluarea solului are ca sursa depozitarea minereului radioactiv, precum si ploile acide.

In sarcina persoanelor fizice si juridice care i-si desfasoara activitatea in domeniul nuclear, sunt prevazute urmatoarele obligatii: - respectarea normelor de radioprotectie si securitate; - evaluarea riscului potential; - efectuarea bilantului de mediu pentru activitatile nucleare existente si obtinerea autorizatiei de mediu; - aplicarea si utilizarea procedurile, echipamentelor si instalatiilor corespunzatoare activitatilor ce le desfasoara; - evidentierea stricta si protectia fizica a surselor de radiatii ionizate; - monitorizarea mediului si depistarea eventualelor contaminari radioactive; - aplicarea de programe de supraveghere, prin sisteme proprii, a contaminarii radioactive a mediului; - inregistrarea si raportarea rezultatelor supravegherii catre autoritatile competente; - verificarea exactitatii propunerilor facute prin intermediul evaluarilor cu privire la consecintele radiologice ale emanatiilor radioactive.

Radioactivitatea poate fi definit ca proprietatea unor elemente de a se transforma, prin dezintegrare, n alte elemente, dup emiterea unor radiaii. Exist o radioactivitate natural, de origine cosmic (emis de diverse corpuri cereti, mai ales de Soare) i terestr, emis de rocile terestre, precum i o radioactivitate artificial, provocat de activitatea uman.

Poluarea radioactiv poate fi definit ca o cretere a radiaiilor, ca urmare a utilizrii de ctre om a substanelor radioactive. Radiaiile emise de substanele radioactive sunt de trei tipuri:

radiaii gamma, constituite din unde electromagnetice de mare frecven, foarte penetrante;

radiaii beta, compuse din electroni a cror vitez de deplasare este apropiat de a luminii i pot ptrunde n esuturile vii, pn la mai muli centimetri;

radiaii alfa ncrcate pozitiv, care sunt nuclei de heliu, foarte puin penetrani pentru esuturile vii.

Din punct de vedere ecologic, sunt toxici n special derivaii radioactivi ai elementelor simple ce intr n constituenii fundamentali ai materiei vii: C14, P32, Ca45, S35, I131. Acetia pot fi ncorporai n organism i reprezint sursa de iradiere intern periculoas, datorit proprietilor lor chimice analoge cu acelea ale compuilor naturali din organismele vii. Aa se prezint Sr30 analog cu Ca i Ce137 analog cu K, care sunt cei mai periculoi radioizotopi eliberai n mediu ca urmare a ndeprtrii deeurilor radioactive i a recderilor datorate exploziilor nucleare.

Surse de poluare radioactiv. Sursele artificiale de poluare radioactiv sunt de dou categorii: controlate i necontrolate.

Cele controlate se refer la: acceleratorii de particule n scopul cercetrilor, generatoarele de raze X, aparate i instalaii de uz casnic (radioterapeutic, aparate de televiziune), surse legate de reacii nucleare (reactori nucleari bazai pe fisiune nuclear), radioizotopi utilizai n diverse laboratoare.

Sursele necontrolate se refer la: cderi radioactive rezultate din experienele nucleare, deeuri radioactive rezultate din activitile economice i din cercetare.

Efectele polurii radioactive. Din punctul de vedere al modului de aciune al radiaiilor, poluarea poate fi de dou categorii:

1- Poluare radioactiv direct, atunci cnd omul inhaleaz aerul poluat. Acest tip este provocat fie datorit accidentelor de la reactorii nucleari sau uzinele atomo-electrice, fie printr-un rzboi atomic. Se cunosc, pn n prezent, aproximativ 170 de accidente nucleare serioase, dintre care cel de la Cernobl este mai cunoscut i mai apropiat de noi. Un real pericol l constituie centrala atomo-electric de la Koslodui, Bulgaria.

2- Poluare radioactiv indirect ncepe prin cderile radioactive din atmosfer i depunerea lor pe sol, pe culturile agricole etc. Aceste depuneri se concentreaz n lungul lanurilor trofice, dup urmtorul traseu: aer ( sol, culturi, ierburi i ape(animale(om.

Algele concentreaz de 1000 de ori mai multe substane radioactive dect se afl n ap, fitoplanctonul de 5000 de ori, iar animalele acvatice le concentreaz i mai mult. Plantele terestre le concentreaz mai ales n frunze i tulpini, de aici pericolul pentru ierbivore, care le concentreaz i mai mult, laptele fiind cel care vehiculeaz masiv aceste radiaii. Molutele bivalve de ap dulce concentreaz de 100 de ori mai mult iod radioactiv fa de concentraia din ap. Petii dulcicoli, care se afl n verigile superioare ale lanurilor trofice, sunt de 20.000-30.000 de ori mai radioactivi dect apa n care triesc.

Fenomenul de concentrare se observ i n lanurile trofice la captul crora se afl psrile ihtiofage. Astfel, s-a constatat c P32 (n rul Columbia, SUA) a trecut de la concentraia de 1, din ap, la concentraia de 35 la nevertebratele acvatice (crustacee, insecte) i la concentraii de 7500 n corpul raelor.

Omul, ultima verig a lanului trofic, preia aceste elemente poluate ce ptrund n tubul digestiv dup absorbia alimentelor animale i vegetale poluate radioactiv. Acest proces este posibil datorit fenomenului de substituire ntre elementele radioactive i cele de care organismul are nevoie. Aa, de exemplu, cnd petele, legumele, laptele conin chiar urme de Sr90, vasele fixeaz o parte din acesta, confundndu-l cu Ca. Aa se face c n oasele copiilor ce se hrnesc cu pete s-a gsit Sr90 n cantiti mai mari dect la prini. Acest pericol este cu att mai mare, cu ct substanele radioactive sunt remanente, organismul uman neputnd distruge aceste elemente.

Iradierile experimentale au artat c numeroase specii vegetale i animale prezint o mare variabilitate a rezistenei lor fa de doza letal, organismele cele mai rezistente fiind bacteriile, iar cele mai puin rezistente, mamiferele superioare, inclusiv omul. Radiosensibilitatea variaz cu vrsta indivizilor, organismele tinere i embrionii fiind mult mai sensibile. De asemenea, expunerea cronic la radiaii reduce longevitatea indivizilor, precum i diminuarea coeficientului de cretere natural.

Efectele radioactivitii asupra omului. S-a constatat c populaia este supus unei radiaii naturale de 100-150 mremi (mremul fiind unitatea de radiaii care produce aceleai efecte biologice ca i un roentgen de radiaii X). Omul poate suporta o radiaie de pn la 1000 mreni, ns Comisia Internaional de Protecie contra Radiaiilor a stabilit norma maxim admisibil de 5000 mremi/ind./an. Efectele fiziologice ale radiaiei se manifest prin diverse tulburri: ameeli, dereglri intestinale ce pot merge pn la decese. Efectele directe se manifest prin arsuri diverse. De asemenea, radiaiile se comport ca ageni cancerigeni sau mutageni. Mai nti rezult o alterare a cromozomilor, apoi o modificare a codului genetic.

Efectele genetice ale radiaiilor. Sunt dependente de doz, debitul dozei, tipul radiaiei, viteza diviziunii celulare, numrul cromozomilor, reversibilitatea leziunilor cromozomale.

La nivel celular, efectele radiaiilor sunt foarte variate, ele determinnd ncetinirea sau blocarea diviziunii celulare, pierderea definitiv a capacitii de diviziune i chiar moartea celulelor. Sub influena radiaiilor ionizante se produc diferite tipuri de restructurri cromozomiale, inversii, translocaii, duplicaii.

Radiaiile ionizante i biosfera. Prin contaminarea radioactiv a mediului are loc ptrunderea substanelor radioactive n organismele vegetale, animale i umane, producndu-se un fenomen de iradiere intern, datorit prezenei unor izotopi radioactivi (I131, Sr90, Cs137). Radiaiile afecteaz materialul biologic n mod variat, ns efectul cel mai critic este cel la nivelul informaiei genetice, adic la nivelul ADN-ului. n mod natural, o parte din leziunile ADN-ului sunt reparate cu ajutorul unui echipament enzimatic complex din celula vie. Este vorba despre aa-numitul proces reparator al ADN-ului. O alt parte a leziunilor provoac modificri n structura i numrul cromozomilor din celul, precum i a genelor, astfel c celula vie sufer mutaii sau, n cazul unor doze mari de iradiere, efectul acestora poate fi letal.

Leziunile la nivelul ADN-ului, provocate de radiaiile ionizante, au ca efect transformarea protooncogenelor n oncogene, fapt ce determin apariia de cancere. Inducia de cancere este primul efect somatic tardiv al radiaiilor. De asemenea, la femeile nsrcinate, radiaiile ionizante determin, mai ales n primele luni de sarcin, modificri genetice la nivelul embrionilor i al ftului, care pot duce la apariia unor malformaii la copiii nou-nscui.

Important este faptul c nu exist doze-limit sub care radiaiile sunt total inofensive. Exist numai doze de risc redus.Bibliografie www.ecos-magazine.com www.eziare.com www.energie-gratis.ro www.nucleare.ro www.adevarul.ro www.scientia.ro19