VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

Am trãit, în cei aproape patru ani ca primar, o expe-rienþã din care, consider eu, am avut de învãþat. Multe,foarte multe lucruri. ªi mai bune ºi mai rele. Toate au „prinsbine”. Poate am dat ºi altora din experienþa mea. Aº fifericit sã fac acest „schimb” cu cât mai mulþi oameni. Nuavem decât de învãþat. ªi unii ºi alþii.

Suntem un popor latin. ªi aºa cum toþi cei care din „gin-tea noastrã cea latinã” facem parte, avem multã înþelepciu-ne popularã. ªi cultã. Dar, sã recunoaºtem, noi cei de gintãlatinã, am ºi pãþit multe. Cã din pãþanii se-nvaþã, nu-i aºa?Ehe, dar nu ar fi mare baiu, dacã am învãþa din proverbeleºi din înþelepciunea poporului nostru. Cã avem de unde!Sau din pãþaniile pãþiþilor. Nu ºtiu de ce, dar de prea demulte ori suntem reticenþi la ceea ce ne spun alþii. Noi nuºi nu. Trebuie sã învãþãm pe propria piele, într-un cuvântpânã ce nu dai cu capul, nu te-nveþi. ªi asemenea situaþiise-ntâmplã des în viaþã. Fiecare a pãþit-o. Nici eu nu amfãcut excepþie. De multe ori, celor la care le-ai întins omânã, te lovesc în moalele capului, dacã pot cu toporulþinut cu ambele mâini. De aceea eºti obligat sã sufli ºi îniaurt.

Voi reaminti din nenumãratele proverbe maxime ºicugetãri, ale neamului românesc pentru luare aminte ºiînvãþãturã.

* Înþelept este nu cel ce pe alþii povãþuieºte la faptebune, ci cel ce însuºi el dã pilde altora cu ale lui faptebune.

* Între mulþi nebuni ºi cel mai înþelept se pierde. Staideparte de nebuni!

* La cel care înþelege, un cuvânt este destul, iar laneînþelegãtor, mii ºi sute sunt în zadar.

* Cel dârz cu prostie ºi obraznicul cu mândrie sesocotesc ruºinea lumii.

* Mai bine o zi ºoim, decât un an cioarã.* Sã nu zici: Ce zi frumoasã, pânã ce nu se va însera.* Pe oaie s-o tunzi, dar nu sã o beleºti, cã-þi mai tre-

buie lânã ºi la anul.* Nu câte ºtii conteazã, ci cum le ºtii.* Nu tulbura fântâna care te-a îndestulat.* Nu încerca vadul cu nebunul.* Sã nu fii nici oaie între lupi, dar nici lup între oi!* Dupã minciunile spuse cunoºti pe om ºi pe

dobitoc.* Dintr-un lemn, iese ºi cruce ºi… mãciucã.* Cine þi-a scos ochiul? Cel cãruia i-am fãcut mult

bine. De aceea þi l-a scos aºa de adânc?* Sânge cu sânge nu se spalã.* Scapã-l de necaz, ca apoi sã-ºi batã joc de tine.* Sãtulul la flãmând nu crede.* Ar trebui ca bãtrânilor sã le placã a sta între cei de

o vârstã cu ei.Primar, Ioan Criºan

E D I T O R I A L

«Aratã cu fapta taînþelepciunea ta,

nu numai cu graiul»

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Sãrbãtoriþii sãptãmâniiÎnvãþãmânt

p. 6p. 6

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 3 Nr. 56 3 - 9 Februarie 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

ÎntâmpinareaDomnului

p. 5

p. 2

Consilierii se prezintã

3 -9 Februarie 2008 INFORMAÞII UTILE

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 2

În localitatea Vladimirescu,pe strada Împroprietãriþilor, con-vieþuieºte, de mai bine de 56 deani, familia Groza Floare ºi Ilarie.

Groza Ioan Ilarie s-a nãscut la29 august 1933, în localitateaPruniºor (judeþul Arad), unde aurmat ºi cursurile ºcolii primare,iar dupã câtva timp a fãcut arma-ta. În anul 1946 s-a mutat înlocalitatea Vladimirescu, înperioada 1959 - 1983 lucrând laUzina de Vagoane Arad, la turnã-torie, de unde, dupã 27 de ani ºi8 luni de muncã a ieºit la pensie.

Groza Floare s-a nãscut la 12iunie 1935, în localitateaVladimirescu, unde a ºi urmatcursurile ºcolii primare. S-a cãsã-torit la 16 ani ºi a lucrat la Între-prinderea “11 Iunie”, mutându-se la Fabrica de Biscuiþi, apoi laSere Arad, de unde a ºi ieºit lapensie.

S-au cãsãtorit la 14 octombrie1951, la Vladimirescu ºi au ofiicã, Doina ºi nepoatele Amaliaºi Alina.

Ce ne spun ei: Ne-am luatdin dragoste, dacã nu eradragoste, nu puteam staîmpreunã. O orã nu am fostdespãrþiþi, doar cât am fost laserviciu. Ne-am luat sãraci, daram reuºit sã ne facem de toate,sã dea Dumnezeu la toata

lumea ce am avut noi! ªi acumne iubim ca în tinereþe. Celorce se cãsãtoresc îi sfãtuim sãfie calculaþi, sã îºi vadã de dru-mul lor, sã nu calce strâmb ºisã asculte unul de celãlalt.

Ce le putem noi dori?Sãnãtate ºi fericire, alãturi de ceidragi ºi sã se iubeasca la fel demult!

La mulþi ani! pentru familia Groza!

Ioan-Ilarie ºi Floare Groza

Sãrbãtoriþii sãptãmânii

De 57 de ani împreunã,fãrã a fi o zi despãrþiþi!

S-a întâmplat…În data de 25 ianuarie s-a þinut ºedinþa de

Consiliu Local. A fost o ºedinþã normalã, calmã.Douã din proiectele promovate de primar nu au tre-cut. În schimb, au trecut ºapte dintre proiecte. Afost aprobat ºi bugetul pe anul 2008 aºa cum a fostpromovat de primar.

La aceeaºi ºedinþã, s-a propus, de cãtre con-silierii Calalb Ion, Olteanu Gheorghe ºi Sas Bujor,sistarea finanþãrii ziarului Vladimirescu - sãp-tãmânã de sãptãmânã. Amendamentele celor treinu au fost votate; ziarul va continua sã existe.

S-a înfiinþat Asociaþia Columbofililor dinVladimirescu. Îndrãgostiþii, care trãiesc departeunul de altul, pot transmite mesaje de dragoste. Da,cu porumbeii poºtaºi! Dacã ar fi posibil, ar fi ºi tareromantic! Tinerilor le recomandãm sã nu mai trans-mitã mesaje de dragoste doar pe internet. Folosiþivarianta columbofilã.

Pe strada Eminescu, lucrãrile de reparaþii suntspre finalizare. Urmeazã cartierul Hanefeld, apoilocalitãþile Horia, Mândruloc ºi Cicir.

În primul numãr din acest an, în ziar am afir-mat cã d-ul Plaveþi a propus desfiinþarea taxei depãºunat. Ne cerem scuze. Cel care a propus aceastaa fost d-ul ing. Popa Ioan.

Se va întâmpla…În localul unde pânã acum se colecta taxa

pentru consumul de energie electricã, primarulpropune pensionarilor deschiderea unui Club alPensionarilor. Se asigurã partea logisticã de cãtreprimãrie. ªi spaþiul. Fãrã chirie. Aºteptãm propunericoncrete.

Pe strãzile din satul nou ºi cartierul Glogovãþse inventariazã gospodãriile care sunt branºate lacanalizare, în vederea predãrii instalaþiei decanalizare cãtre Compania de Apã-Canal Arad.Acesta va fi operatorul care va întreþine conducta,va deservi populaþia ºi, desigur, va încasa taxele.Atenþie la consumul de apã, cã dupã acesta seplãteºte.

Primar, Ioan Criºan

HOTÃRÂREA Nr. 4din 25.01.2008

privind aprobarea bugetului comunei Vladimirescu pe anul 2008Consiliul Local al comunei Vladimirescu, Judeþul Arad, Vãzând:- Referatul Compartimentului de specialitate Financiar-Contabil al

Primãriei Vladimirescu, prin care se susþine necesitatea ºi oportunitateaaprobãrii bugetului local al comunei Vladimirescu pe anul 2008;

- Raportul de promovare a proiectului de hotãrare privind aprobareabugetului local al comunei Vladimirescu pe anul 2008;

- anexele prezente la proiectul de hotãrâre;- votul exprimat în ºedinþa din 25 ianuarie 2008.Având în vedere:- prevederile Legii nr.486/2006, privind bugetul de stat pe anul

2008;- prevederile art.36 alin.(2) lit.b ºi alin.(4) lit.a din Legea nr.

215/2001, privind administraþia publicã localã.În temeiul art.45 alin.(2) din Legea nr. 215/2001, privind adminis-

traþia publicã localã, republicatã.HOTÃRêTE:

Art.1. Se aprobã bugetul local pe anul 2008, conform propunerilordin anexa la prezentul proiect de hotãrâre care face parte integrantã dinacesta.

Art.2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotãrâri se încredinþeazãPrimarul Comunei Vladimirescu, domnul Criºan Ioan ºiCompartimentul Financiar-Contabil al Primãriei Vladimirescu.

Prezenta hotãrâre se va comunica cu:- Primarul Comunei Vladimirescu;- Compartimentul Financiar-Contabil al Primãriei comunei

Vladimirescu;- Instituþia Prefectului judeþului Arad.

Preºedinte de ºedinþã, Secretar,Plaveþi Ioan Tanasã Ovidiu

HOTÃRÂREA Nr.8 din 25.01.2008

privind aprobarea DEVIZULUI GENERAL refãcut al proiectului«Extindere canalizare, colectare apã menajerã în localitatea

Vladimirescu, judeþul Arad»,Consiliul Local al comunei Vladimirescu, Judeþul Arad, Analizând:- prevederile Ordonanþei Guvernului nr.7 din 2006, privind insti-

tuirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaþiul rural, pre-cum ºi pe cele ale Hotãrârii Guvernului nr.602 din 2006, pentru apro-barea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanþei Guvernuluinr.7 din 2006, privind instituirea Programului de dezvoltare a infra-structurii din spaþiul rural, precum ºi a Regulamentului de organizare ºifuncþionare a Comisiei privind determinarea oportunitãþii proiectelor;

- luând act de Ghidul de eligibilitate pentru Programul de dezvoltarea infrastructurii în spaþiul rural, adoptat de cãtre Comisia pentru deter-minarea oportunitãþii proiectelor;

- luând în considerare prevederile Hotãrârii Guvernului nr.1.179 din2002, privind aprobarea Structurii devizului general si a Metodologieiprivind elaborarea devizului general pentru obiective de investiþii ºilucrãri de intervenþii;

- þinând seama de prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernuluinr.45 din 2003, privind finanþele publice locale, aprobatã cu modificãriºi completãri prin Legea nr.108 din 2004, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare,

- analizând studiul de fezabilitate ºi indicatorii tehnico-economici aiproiectului «Extindere canalizare, colectare apã menajerã în localitateaVladimirescu, judeþul Arad»;

- Devizul General refãcut al proiectului «Extindere canalizare,colectare apã menajerã în localitatea Vladimirescu, judeþul Arad»;

- votul exprimat în ºedinþa din 25 ianuarie 2008.Având în vedere: - prevederile art.36 alin.(2) lit.c), art.63 alin.(1) lit.b), precum ºi pe

cele ale art.126 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001,republicatã,

În temeiul art.45 alin.(2) din Legea nr. 215/2001 privind adminis-traþia publicã localã, republicatã în Monitorul Oficial al României nr.123din 20.02.2007,

HOTÃRêTE:Art.1. Se aprobã Devizul General refãcut al proiectului «Extindere

canalizare, colectare apã menajerã în localitatea Vladimirescu, judeþulArad»;

Art.2. Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotãrâri se însãrcineazãPrimarul Comunei Vladimirescu, domnul Criºan Ioan ºiCompartimentul Gospodãrire-Comunalã din cadrul Primãriei ComuneiVladimirescu.

Prezenta hotãrâre se comunicã cu:- Instituþia Prefectului judeþului Arad;- Primarul Comunei Vladimirescu; - Compartimentul Gospodãrire-Comunalã din cadrul Primãriei

Comunei Vladimirescu.Preºedinte de ºedinþã, Secretar,

Plaveþi Ioan Tanasã Ovidiu

Vând casã în Vladimirescu,str. Vasile Milea nr. 84 A, compusãdin 3 camere, sufragerie, bucãtãrie,baie, apã, gaz, canalizare, încãlzirecentralã ºi cu o curte lângã, preþ110.000 euro, negociabil, tel.0751-909.373.

West Motel Vladimirescuangajeazã urgent ospãtarã cu saufãrã experienþã, telefon:0257/515.500, 0357/423.901.

Vând încãlzitor de apã pentrubucãtãrie, pe gaz, de 5kW ºi poartãde metal 3x2 metri, cu poartã micã,tel. 0740-473.72, 0257/541.361.

Cumpãr casã circa 70.000euro, din cãrãmidã, 1.000 mp, frontstradal 18 metri, tel. 0741-491.854.

Vând teren intravilan, de1.000 mp, în localitatea Mândruloc,18 euro/mp, tel. 0741-491.854.

Meditez limbile germanã,

englezã ºi francezã, pentru elevi ºiadulþi, cu metode moderne ºi lapreþuri convenabile. Tel. 0746-198.010.

Vând Ford Sierra comby,anul 1990, 1,8 Tdi, albastru, 3.000euro, negociabil + un motor de rez-ervã, tel. 0743-913.281.

Vând Ford Ka, anul 2001,1.300 cmc, culoare albastrã, 3.000euro, negociabil, tel. 0752-819.766.

Vând 1.000 þigle din cimentde culoare roºie, cu 800 lei(8.000.000 lei vechi), tel. 0741-491.854.

Efectuez manichiurã ºipedichiurã la domiciliul clientului,tel. 0747-468.539 ºi masaj, tel.0742-260.261.

Angajez tâmplari ºi munci-tori necalificaþi, tel. 0724-320.214.

Execut fotografii digitalepentru diferite evenimente (nunþi,botezuri, aniversãri), tel. 0749-069.266.

Vând clãdire mare cu etaj(fostã moarã) cu teren, situatã înjudeþul Bihor, zonã turisticã, pemalul Criºului Negru. Ideal pentruagroturism. Informaþii la tel:0745/304504.

Vând case ºi terenuri intravi-lane în Bãtania, Ungaria, la cel maibun preþ al pieþei. Asigur ºiîntocmirea actelor necesare tran-scrieri. Informaþii la tel:0724/590747.

Execut cruci de diferitetipuri, cu plata ºi în rate. Informaþii latel. 0742-038.200, str. Vasile Roaitãnr. 105.

Mica publicitate

3 -9 Februarie 2008 DIALOG CU CITITORII

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 3

„DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE“* Domnului Nicolae P.,

loc.Vladimirescu, str.O. Goganr 3 sau C. Vodã nr. 3. Pentru cãexistã douã adrese, vã rog sã-mipermiteþi sã transcriu întrebãriledumneavoastrã în totalitate,eliminând orice dubiu. Pentruorice eventualitate, la redacþie seaflã corespondenþa dumneavoas-trã. Deci, citez ce scrieþi dum-neavoastrã: «Domnule primar, înziarul local din 20-26 ianuarie aþiafirmat cã aþi dat locuri de casã latineri. Care tineri au construit, cãeu am vãzut numai vameºi,poliþai ºi alþi oameni de afaceri.Dacã am respectat legea 20%,legea 15/2003 care au fãcutcase. Chiar omul dumneavoastrã,vicele (N.R. este vorba deviceprimarul Mitrea Florin) l-avândut ºi mulþi alþii. Eu v-aº între-ba, ca un cetãþean plãtitor detaxe ºi impozite: Se va respectaodatã legea în România?» Încheicitatul scrisorii Dumneavoastrã.

Domnule Nicolae, vãrãspund, cu toatã sinceritatea ºirespectul pe care îl port tuturorcetãþenilor comunei. Vã înþelegrevolta. Sunt de acord cu între-barea, pe care mi-o pun ºi eu. Separe cã democraþia este, demulte ori, doar teorie. La subiectcu rãspunsul: Pentru a fi înþeles,trebuie sã-mi acceptaþi o micãprezentare a situaþiei. În anul2004 am solicitat ConsiliuluiLocal aprobarea pentru parce-larea a circa 450 locuri de casã,pe suprafaþa de pãºune dintredrumul Gãrii ºi cel al Terminaluluide containere, de la limita local-itãþii, pânã la garã. S-a aprobat, s-a parcelat ºi au fost împãrþite ast-fel:

- 262 locuri pentru tineri peLegea 15/2003;

- 165 locuri scoase la vânzareprin licitaþie publicã.

Precizez faptul cã în acestperimetru au mai fost stabilitelocuri pentru cel puþin o bisericã(2.000 mp), pentru diferite util-itãþi (grãdiniþã, parc, magazine)un loc în suprafaþã de un hectar,un altul pentru o altã utilitate, însuprafaþã de 2.399 mp. Existã înaceastã zonã ºi o micã salbã delacuri, unde sã fie dirijatã scurg-erea apei pluviale. Deocamdatã,în proiectul aprobat pe teren fãrãconstrucþii, deoarece am avutalte prioritãþi. Locurile pentrutineri, date pe Legea 15 din2003, au suprafaþã de 500 mp.Locurile vândute la licitaþie pu-blicã au suprafeþele cuprinse între500 ºi 1.000 mp.

De ce am propus vânzareade terenuri la licitaþie publicã?Simplu, am gândit cã la acelelocuri de casã este nevoie deutilitãþi, precum curent, apãcurentã, canalizare ºi drumuri.De unde surse de finanþare, înanii 2004-2005? Am vândut ceera de vândut ºi, pe lângã util-itãþile introduse aici, am folositbani pentru canalizare (legãturala Arad a localitãþii), trotuare ºialtele care se vãd (staþia de epu-rare a fostului Combinat Chimicurma sã se închidã).

Pentru tineri, s-a organizat olicitaþie pentru a se stabiliamplasamentul fiecãruia. Preþulde pornire a fost de 1 leu nousau 10.000 lei vechi/mp, în timpce la licitaþia publicã preþul depornire a fost de 10 euro/mp ºi aurcat pânã la 26 euro/mp, înunele situaþii.

Cum au apãrut ca tinerii sãliciteze amplasamentul? Vãexplic: La apariþia Legii 15 din2003, guvernul Nãstase a stabilitcã se poate da o suprafaþã depânã la 500 mp. La schimbare,guvernul Tãriceanu a micºoratsuprafaþa la 300 mp. Noi aveamparcele mãsurate, întabulate ºicu suprafaþa de 500 mp. Am sta-bilit, conform unor prevederilegale, ca diferenþa de 200 demp sã constituie o licitaþie pen-tru stabilirea amplasamentului.Fiecare a plãtit, în funcþie delocul pe care ºi l-a dorit. Aºaconsider cã a fost corect ºi per-fect legal. O precizare: Domnulconsilier Calalb Ion a protestat ºimai protesteazã încã, spunând cãam promis o tragere la sorþi. Da,aº fi vrut. Dar ar fi fost corect ºicinstit? Dumneavoastrã mã între-baþi când se respectã legea înRomânia. Am respectat legea.Consider cã am procedat legal.Dacã se trãgea la sorþi, nu erambãnuit cã am avut asul în mânecãsau cã, pentru unii, aº fi avutmiere pe degete? În condiþiilede licitaþie am avut doar douãcontestaþii, ale consilieruluiOlteanu, care, deºi a licitat, nu acumpãrat nici pânã acum,depãºind de multe ori termenullegal, pentru perfectarea con-tractului la notar, pierzând totul.

Domnule Nicolae, dacãvedeþi vameºi, poliþiºti ºi oamenide afaceri construind, cei maimulþi dintre aceºtia se aflã pelocurile cumpãrate la licitaþie,unde putea sã cumpere oricine.La licitaþie au cumpãrat ºioameni de afaceri, care au scos,

atunci sau mai târziu, terenurilecumpãrate la vânzare. Nuputeam sã-i oprim. Funcþia nu oavea scrisã în dosarul de partici-pare. Primãria a avut interesul sãfacã bani. Odatã vândut terenul,acesta nu mai este proprietateaPrimãriei. Primãria a luat banii, afãcut drumuri, canalizare, apã ºicurent. Urmeazã gazul.

În ceea ce priveºte locuriledate tinerilor, trebuie sã spun cãau fost date atâtea locuri câtedosare au fost complete (cutoate actele), tot atâtea au ºi fostaprobate, adicã 262. Numai cinea solicitat loc dupã august 2005ºi cine nu a completat dosarelepânã la aceastã datã, nu a primitloc de casã.

ªtiu domnule Nicolae cã sevând locurile de cãtre cei care le-au primit. Primãria a dat locul ºiNU ELIBEREAZÃ AUTORIZAÞIEDE CONSTRUCÞIE DECÂT CELUICARE A PRIMIT LOCUL. Nu veþigãsi nici o autorizaþie pe altnume, decât a celui trecut înhotãrârea de Consiliu Local.Faptul cã beneficiarul vinde prindiferite metode ca promisiunede vânzare ºi altele care ocolescPrimãria nu poate fi oprit. De alt-fel, aceºti oameni care vând credeu, cã greºesc. O simplãsocotealã: Preþul urcã ºi banul sedevalorizeazã ºi scapã printredegete, mai ales la tineri. ªi aºase trezeºte tânãrul ºi fãrã casã, ºifãrã masã. În Uniunea Europeanã,stãpân este banul. Nu-l ai sã-ldai, rãmâi sãrac. Este o lege avieþii. Adevãrat, este durã, carenu iartã. Aceasta este economiade piaþã.

În ceea ce-l priveºte pedomnul viceprimar, þin sã vãprecizez cã NU ESTE OMULMEU. Sã mã explic: Recunosc,am crezut în el. Voi crede maideparte în tineri ºi în tinereþe.Le-am dat cât am putut ºanse,cel puþin egale cu ale celor cuexperienþã. Pentru mine, domnulviceprimar este, însã, o mare,foarte mare, decepþie. În opiniamea, nu are calificarea necesarãpentru funcþia publicã.

Dânsul nu a înþeles cã celecâteva zeci de milioane salariulunar trebuie justificate prinmuncã. L-a interesat doar faþada,fanfaronada ºi salariul. Dacã ar fipus osul, localitãþile comunei alt-fel ar fi arãtat. Sã menþii curãþenianu costã bani mulþi, dar trebuiemuncã. Multã muncã cu omul pecare, de multe ori, îl mai ºisuperi. ªi spune domnul vicepri-

mar nu-i critic, cã altfel nu mãmai voteazã. Este mai uºor sã telauzi cu munca primarului, iaratribuþiile tale sã le treci cu ved-erea. Dacã se criticã este el, pri-marul, de vinã, dacã este lãudatam fãcut eu. A vãzut numaiavantajele funcþiei iar exempluldat de dumneavoastrã cum cã ºi-a vândut terenul primit, nu facedecât sã îmi întãreascã aceastãconvingere. ªi dacã aþi ºti cât detare a bãtut cu pumnul în masãcã era îndreptãþit… la obþinereaunui loc. Mulþumesc de infor-maþie, mai aflã ºi primarul ce facevicele, cã treabã…

Cred cã am fost explicit dom-nule Nicolae. Sper cã cu acestrãspuns am informat ºi pe mulþidintre cetãþenii care mi-au solici-tat verbal lãmuriri pe aceastãtemã.

* Domnului Popii Pascu,localitatea Mândruloc:

Domnule Pascu, veþi primi unrãspuns scris ºi detailat acasã. Înacelaºi timp, vã rog sã treceþi ºipe la primar, când aveþi drum laPrimãrie. Uºa este deschisã înpermanenþã. De aceea suntemaici, pentru a rezolva problemele

pe care tot administraþia le-acreat. Vã aºtept ºi îmi cer scuzeîn numele subalternilor mei.

* Doamnei Popescu LuciaElena, localitatea Horia nr. 529:

Locurile de casã din Horia nuse pot distribui decât dupãrezolvarea tuturor problemelorde fond funciar. Adicã, numaidupã ce au fost retrocedate toatesuprafeþele de teren preluate decãtre Statul Român, cãtre foºtiiproprietari. În prezent, mai avempe rol, în instanþã, circa 49 deprocese. Cu toatã sinceritatea,Legea 15 din 2003 este sus-pendatã, pânã la încheiereapunerii în aplicare a Legii 247, cufondul funciar.

* Domnului Bene Pavel,localitatea Horia:

Vã solicitãm sã ne comunicaþiîn scris, dacã doriþi publicareaadresei dumneavoastrã cãtreConsiliul local al comuneiVladimirescu în publicaþia localã.Aºtept rãspunsul dumneavoas-trã.

Cu respect, Primar, Ioan Criºan

“DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE”Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã

ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU REDACÞIA ZIARULUI VLADIMIRESCU SÃPTÃMÂNà DE SÃPTÃMÂNÔ, str. Revoluþiei, nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902,0257/514.101, fax: 0257/514.101.

Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................

Întrebãri

1. ....................................................................................................................................................................................................................

2. ....................................................................................................................................................................................................................

3. ....................................................................................................................................................................................................................

3 -9 Februarie 2008 SPORT

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 4

Preluând modelul fotbaluluigerman, unde federaþia a institu-it o competiþie în care a angrenatechipele din primele douã ligi,Asociaþia Judeþeanã de FotbalArad organizeazã prima ediþie a«Cupei AJF Arad» la fotbal în salã,unde sunt invitate sã participe unnumãr de 24 de echipe, din Ligaa IV-a ºi Campionatul Judeþean 1.Aceste echipe sunt repartizate înpatru grupe, a câte 6 echipe,meciurile jucându-se în sistemturneu, fiecare cu fiecare (doarun singur meci), în total 5 jocuri.

La sfârºitul acestora, echipaclasatã pe primul loc pro-moveazã în semifinalele com-petiþiei, urmând, apoi, sã sejoace finala pentru locurile 3-4 ºifinala „mare”, care va stabili

câºtigãtoarea acestei prime ediþii.Sãptãmâna trecutã, la 26 ian-

uarie 2008, în localitãþileChiºineu-Criº ºi Ineu s-au jucatmeciurile grupelor A, respectivB, câºtigãtoarele acestora fiindCriºul Chiºineu-Criº (grupa A) ºiRecolta Apateu (grupa B). Sã maimenþionãm faptul cã, dejaobiºnuiþi cu aceste obiceiuri(întâlnite la meciurile din ligileorganizate de AJF Arad), echipaCetate Hãºmaº, care a fost repar-tizatã sã joace în grupa B, adeclarat forfait, neprezentându-se la aceastã competiþie.

Sâmbãtã, 2 februarie 2008,localitãþile ªiria ºi Sebiº vor figazdele meciurilor din grupeleC, respectiv D, cu aceastã ocaziereprezentantele comunei Vladi-

mirescu – Regal Horia ºi CSVladimirescu 2003 – urmând sãdebuteze în aceastã competiþie.Din nefericire, sorþii nu au fostdeloc favorabili nouã, repar-tizând cele douã echipe în grupaC (ªiria), alãturi de echipeleªoimii ªiria, ªoimii ªimand, ªoimiiLipova ºi Victoria Zãbrani, astfel cãproverbiala rivalitate dintre celedouã echipe se va face simþitã ºi laaceastã competiþie, nu numai încampionatul Ligii a IV-a.

Despre meciurile din grupa Ca acestei competiþii, vã vom dadetalii în numãrul urmãtor alziarului, când vom reveni cuimagini ºi interviuri ale antreno-rilor celor douã echipe.

Claudiu Iacob

CUPA AJF ARAD LA FOTBAL ÎN SALÃ

Cu un lot tânãr ºi în perma-nenþã cãutare, Regal Horia s-aclasat pe un loc liniºtitor lamijlocul clasamentului în primaligã a judeþului Arad. Cu o victo-rie în ultimul joc oficial al anuluitrecut, echipa pregãtitã deMarcel Duºan ar fi putut terminape un surprinzãtor loc cinci înclasament.

Gruparea finanþatã de OvidiuIonescu ºi-a reluat pregãtirile îndata de 14 ianuarie, iar pânã înprezent, gruparea pregãtitã deantrenorul care a înfiinþat aceastãechipã, este invincibilã în jocurilede pregãtire. Au fost obþinute, înordine, urmãtoarele rezultate: 1-1 ºi 3-2 cu Victoria Nãdlac; 2-1 cuCNM Pâncota ºi tot un succes laacelaºi scor, 2-1, în daunaechipei ªoimii Lipova, toatemeciurile din acest stagiu depregãtire fiind desfãºurate pe terenpropriu.

Sâmbãtã, echipa a participat la unturneu organizat de cãtre AJF Arad, laªiria (despre rezultatele obþinuteacolo vom reveni în numãrul viitor alziarului), iar apoi sunt programatemeciurile-retur cu echipele amintitemai sus (la 3 februarie, la Lipova; 4februarie, la Pâncota ºi 9 februarie, laCurtici). În afarã de aceste jocuri depregãtire, sunt programate 3-4antrenamente sãptãmânal, toate peterenul din Horia.

Antrenorul Marcel Duºan are înpregãtire un numãr de 23 de jucãtoriºi se declarã mulþumit de valoarea

lotului ºi de concurenþa pe posturi.Faþã de echipa care a încheiat primaparte a sezonului, Marcel Duºan s-adespãrþit de atacantul Peºte. Înprezent se aflã în pregãtiri subcomanda tehnicianului arãdeannume noi, precum Nica, Terek ºi Trif,acesta din urmã urmând, aproapesigur, sã fie pãstrat în lot. Alte douãnume, Delamarian ºi Popa, ambiidisponibilizaþi de la Pãuliº ºi-aumanifestat interesul de a evoluala Regal Horia.

Cosmin Gherman

Invincibili în

amicale

Ovidiu Ionescu

Dialogul de la distanþã dintreAJF Arad ºi Federaþia Românã deFotbal continuã. În urma ºedinþeiBiroului Executiv al AsociaþieiJudeþene, s-a decis trimitereacãtre forul suprem o înºtiinþareasupra celor declarate de PatriþiuAbrudan: Nu se poate aºa.Dansul ºi-a depãºit cu multatribuþiunile funcþiei. PatriþiuAbrudan este preºedintelecomisiei, cel care se ocupã derelaþia dintre FRF ºi AJF-uri, înãnu are autoritatea sã deadecizii, ori sã ameninþe cudezafilierea. Noi nu avem

motiv pentru care sã mai orga-nizãm alegeri pentru postul devicepreºedinte. Am fãcut acestlucru, Dan Ghirlea a participatºi a picat cu succes, astfel cãpovestea, pentru noi, esteincheiatã, a precizat preºedin-tele AJF Arad, Nicu Selejean.Acesta a mai precizat ºi cerinþafãcutã cãtre Mircea Sandu: I-amcerut domnului preºedinte sãorganizeze o comisie neutrã pecare sã o trimitã la Arad, a con-tinuat oficialul AJF.

Cosmin Gherman

AJF Arad vrea control de la Bucureºti

Nicolae Bara s-a înþeles, joi dimineaþa,cu portughezul Pedro Oliveira. Mijlocaºulcelor de la CFR Cluj-Napoca a acceptatoferta Bãtrânei Doamne ºi va juca pentruUTA sub formã de împrumut, pânã lafinalul sezonului. La terminarea actualeiediþii a campionatului Ligii I, UTA va aveaopþiunea sã-l cumpere pe lusitan. Acestaeste ultimul transfer al sãptãmânii, dupã ceseria a fost deschisã de aducera gãlãþeanu-lui Mihai Guriþã ºi a lui Radu Mãrginean.

Pedro Oliveira ºi Mihai Guriþã, au ple-cat, sâmbãtã, spre Antalya (Turcia) alãturide Nicolae Bara, pentru a se alãtura lotuluipregãtit de Marin Barbu. Radu Mãrgineana plecat odatã cu tot lotul, miercuri, fiindastfel deja în priza antrenamentelor pecare tehnicianul utist le-a pregãtit elevilorsãi. La fel ca ºi Pedro Oliveira ºi mijlocaºuldefensiv a fost împrumutat la Arad pânã învarã. Astfel Mãrginean revine la clubul cel-a lansat în fotbalul românesc, dupã expe-

rienþele de la Oradea, Cluj sau Bistriþa.Mijlocaºul defensiv a declarat cã nu s-agândit nicio secundã la bani în momentulîn care i s-a propus revenirea la club ºi cãvrea sã facã tot ce depinde de el pentru aajuta UTA sã se salveze de la retrogradare.

În altã ordine de idei, odatã cu ateri-zarea în Antalya, delegaþia BãtrâneiDoamne nu a mai luat direcþia staþiuniiKemer, ci a ajuns la Side. Schimbãrile nu seopresc aici pentru UTA, formaþia din Calea

Aurel Vlaicu nu va mai da piept cu nici unuldintre adversarii stabiliþi iniþial, ci va înfrun-ta alte ºase echipe, dupã cum urmeazã: la5 februarie: Academica Coimbra (Brazilia);la 7 februarie: echipa a doua a BorusieiMönchengladbach (Germania); la 9 febru-arie: Sartid Smederevo (Serbia); la 10 feb-ruarie: ªahtior Soligorsk (Belarus). Primeledouã jocuri s-au disputat vineri ºi sâmbãtã,dupã închiderea ediþiei.

Cosmin Gherman

UTA s-a întãrit cu Mihai Guriþã, Pedro Oliveira ºi Radu Mãrginean

„Regal Horia“

Nicu Selejean

Mihai Guriþã Pedro Oliveira Radu Mãrginean

3 -9 Februarie 2008 SPIRITUALITATE

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 5

Biblia a stat mereu la baza reprezen-tãrilor iconografiei sfintelor sãrbãtori.Pentru praznicul ÎntâmpinãriiDomnului, Evanghelia dupã Luca, (II,22-39) ni se pare edificatoare.

Prima reprezentare a fost descoper-itã pe un mozaic, în bazilica SantaMaria Maggiore, în secolul V.Iconografia Întâmpinãrii Domnului, afost stabilitã în secolele IX-X, suferindde-a lungul anilor modificãrineesenþiale. Scenele ne înfãþiºeazã, fiepe Maica Domnului, oferind PrunculDreptului Simeon, fie – cea mairãspânditã – cea în care DreptulSimeon Îl þine în mâinile sale. Totul sepetrece în faþa altarului, unde se poatevedea o cruce, o carte sau un papirus.Maica Preacuratã tocmai a înmânat peFiul Sãu. În spatele ei se aflã DreptulIosif, oferind, ca din partea unor pãrinþicare nu sunt bogaþi, douã turturele(Leviticul 12, 8). Reprezentareaînfãþiºeazã ºi pe prorociþa Ana, care setrãgea din neamul Aºerilor ºi era fiicalui Fanuel. Ea, în unele icoane, se aflãlângã Dreptul Simeon, dar în cele maimulte, în spatele Maicii Domnului.Împreunã cu Dreptul Simeon au adusmãrire lui Dumnezeu ºi au spus tuturorcã Mesia a venit în lume (Luca 2, 38).

***De ce s-a prãznuit încã de tim-

puriu, în Sfânta Bisericã, Întâmp-inarea Domnului? Ce voieºte a arãtaBiserica prin aceastã Întâmpinare?Pentru a rãspunde acestor întrebãri,trebuie sã mergem la profeþia scrisã înCartea lui Isaia (7,14), care spune aºa:Pentru aceasta Domnul meu vã va daun semn: Iatã Fecioara va lua în pân-tece ºi va naºte fiu ºi vor chemanumele Lui Emanuel.

În vremea faraonului egipteanPtolemeu Philadelphul au fost traduseCãrþile Vechiului Testamant din limbaebraicã în limba gracã, pentru a fiaºezate în vestita bibliotecã dinAlexandria Egiptului, alãturi de altecãrþi vestite din vremea de atunci.Aceste Cãrþi ale Bibliei au fost cunos-cute sub denumirea de Septuaginta,pentru cã ele au fost traduse deºaptezeci de bãtrâni, care cunoºteaubine cele douã limbi. Dreptul Simeon,cel zugrãvit în icoana praznicului, atradus Cartea proorocului Isaia.Trebuie sã menþionãm cã limba ebraicãeste sãracã în sinonime, în comparaþiecu limba greacã, ceea ce l-a pus înmare cumpãnã pe înþeleptul cãrturar.Aceasta pentru cã locul de la Isaia citatmai sus, în limba ebraicã avea înþelesulde fecioarã, dar putea însemna ºifemeie tânãrã. Oricum, logica elemen-tarã spune cã fecioara nu poate naºtedacã nu devine, mai întâi, femeie.Simeon a tradus în limba greacãcuvântul evreiesc prin femeie tânãrã.

Mirarea l-a cuprins dimineaþa când,uitându-se peste traducere, a gãsitºters expresia femeie tânãrã ºi înlocuitcu fecioarã (gr. partene). Nedumerit, atrecut iarãºi la loc expresia femeietânãrã. A douã dimineaþã, iarãºi expre-sia scrisã de cãrturar era înlocuitã cufecioarã. Din nou, Simeon, necon-cepând ca o fecioarã sã aibã fiu, a scrisfemeie tânãrã. Noaptea, a auzit un glas

care i-a zis: Pentru cã n-ai crezut înputerea lui Dumnezeu, vei trãi sãvezi cu ochii tãi împlinirea acesteiproorocii.

Tradiþia spune cã Simeon a trãit treisute de ani, pânã a vãzut cu ochii sãivenirea lui Mesia, Cel profeþit cã se vanaºte din Fecioarã. Din îndemnulDuhului, intrând în templu, a vãzut peFecioara cu ochii sãi ºi luându-L înbraþe pe Pruncul mult aºteptat, a rostitcuvintele:

Acum slobozeºte pe robul Tãu,Stãpâne, dupã cuvântul Tãu, în pace,cã vãzurã ochii mei mântuirea Ta,care ai gãtit-o înaintea feþei tuturorpopoarelor, luminã spredescoperirea neamurilor ºi slavãpoporului Tãu Israel. (Lc. 2, 29-32).

Despre Prunc, Simeon a zis: Acestaeste pus spre cãderea ºi ridicareamultora din Israel ºi ca un semn careva stârni împotriviri. (Lc. 2,34).Fecioarei i-a profeþit zicând: Prinsufletul tãu va trece sabie ca sã sedescopere gândurile din multeinimi. (Lc. 2,35).

Esenþa praznicului este, deci, toc-mai acest semn pe care bãtrânulSimeon, încãrcat de ani, îl aºtepta ºi pecare l-a ºi primit de la Dumnezeu. Dealtfel, chiar numele Bãtrânului se tra-duce tocmai cu acest cuvânt: Simeon

= semn. El simbolizeazã întreagaomenire care, împovãratã de anii aºtep-tãrilor, dorea cu atâta ardoare venireaclipei eliberãrii din robia pãcatului ºi acelui rãu.

Praznicul Întâmpinãrii Domnuluieste, în concluzie, praznicul Semnuluipe care Milostivul Dumnezeu Îl trimiteîn lume. Profeþia lui Simeon s-a împlin-it întocmai, deoarece Iisus Hristos astârnit împotriviri, a creat cãderi ºiridicãri cum nu s-au mai vãzut pânã laEl. Astfel se tâlcuiesc cuvintele Sale:cine nu este cu Mine, este împotrivaMea ºi cine nu adunã cu Mine,risipeºte. (Mt. 12,30). Aceasta, pentrucã, faþã de Iisus Hristos ºi faþã decuvântul Sãu, nu poþi fi indiferent,chiar dacã pãrelnic, adopþi o atitudinede indiferenþã, lupta se dã în interior ºite aºezi fie într-o tabãrã, fie în cealaltã.Aºa se explicã ºi cuvintele lui Iisus: focam venit sã arunc pe pãmânt ºi câtaº vrea sã fie acum aprins! (Lc.12,49). Este vorba de focul conºtiinþei,pe care Hristos L-a aprins în sufleteleatâtor oameni ºi care a fãcut dinpescari, apostoli, din pãcãtoºi,mucenici, iar din tâlhari, mãrturisitori.

Acest foc al conºtiinþei ne va jude-ca ºi în faþa lui Dumnezeu ºi ne va ardeo veºnicie, dacã aici pe pãmânt i-amacoperit strigãtul cu pâcla groasã a

pãcatelor noastre. Acest foc este vier-mele care nu moare ºi focul care nuse stinge. (Mc. 9,44 cf. Is. 66,24).Aceastã pãrere de rãu ne va mãcina oveºnicie pentru cã L-am vãzut peHristos ºi nu I-am ieºit întru întâmp-inare, precum Dreptul Simeon ºi nicin-am zis precum acesta: acumslobozeºte de pãcate pe robul tãu,Stãpâne, cã vãzurã ochii mei mân-tuirea Ta… Mulþi vor zice în ziuaaceea: Doamne, dacã Te-am fi vãzut,Þi-am fi ieºit în întâmpinare ºi Te-amfi primit în casa noastrã ca pe unoaspete dorit.

***Aºa se ruga un creºtin în fiecare

searã, zicând: Doamne, fii oaspetelemeu, mãcar o datã! ªi într-o noapte,în vis, Mântuitorul i s-a arãtat ºi i-aspus: Mâine voi veni la tine.Pregãteºte-te sã mã întâmpini! S-atrezit omul bucuros ºi a pregãtit bucatealese, a fãcut curãþenie, s-a îmbrãcatfrumos ºi a aºteptat sã-L întâmpine peHristos. Pe la amiazã a venit uncerºetor ºi l-a rugat sã-l miluiascã cuceva. ªtii cã mereu þi-am dat ceva,dar acum nu pot. Aºtept pe cinevaimportant, a zis creºtinul. A plecatcerºetorul ºi omul nostru s-a pus maideparte pe aºteptat. Dar când se plecaziua, bate cineva la uºã. Omul sarerepede ºi bucuros deschide uºa. Avenit Iisus, îºi spune acesta. Darrãmâne dezamãgit, vãzând în prag pevecinul sãu disperat, cerându-i ajutorºi zicându-i: Am rãmas cu cãruþaînþelenitã în vadul râului. Te rogajutã-mã cã se însereazã. Creºtinul îirãspunde: Dragã vecine, ºtii cã întot-deauna þi-am sãrit în ajutor daracum nu pot. Aºtept pe cinevafoarte important. Te rog sã mã ierþi,ºi închise uºa.

Orele treceau ºi deja se apropia demiezul nopþii ºi Iisus nu mai venea.Obosit de aºteptare ºi de emoþia întâl-nirii, omul adormi cu capul pe masã.Iatã cã în vis, venea spre el Mântuitorulºi creºtinul zise întristat: Te-am aºtep-tat toatã ziua, Doamne, dar n-aivenit. Nu-i adevãrat, zise Iisus, amfost de douã ori la uºa ta ºi defiecare datã M-ai refuzat. Omul îlîntrebã, cu regret: Când ai fost,Doamne, cã nu Te-am vãzut.Mântuitorul îi rãspunde: Prima datã þi-am cerut ceva de mâncare, a douaoarã þi-am cerut ajutor ºi de fiecaredatã M-ai refuzat. Atunci omul înþe-lese totul. ªi-a adus aminte de cuvin-tele pe care Iisus le zisese: cãciflãmând am fost ºi nu Mi-aþi dat sãmânânc, însetat am fost ºi nu Mi-aþidat sã beau, bolnav am fost ºi nuM-aþi cercetat…

***Mulþi stau pe la colþuri, prin case ºi

pe la garduri, sã-L întâmpine peHristos, dar El nu vine, pentru cãHristos se identificã cu fiecare dintrenoi, cei nãpãstuiþi, cei în suferinþã saucei ce strigã. Dar strigãtul lor disperatnu este auzit, pentru cã noi avem preamulte probleme. Nu mai intrã ºi ei înecuaþia rezolvãrii problemelor noastremult mai importante. Sã fie, oare, unsemn?

Pr. Teodor Pavel, Parohia Mândruloc

Cuvânt la Întâmpinarea Domnului

3 -9 Februarie 2008 ADMINISTRATIV - ÎNVÃÞÃMÂNT

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 6

Ioan PLAVEÞI, consilier local PD-LConsilierii se prezintã:

Voi începe prin a justifica intenþia meaºi a colegului Pantoº Ioan de a retragefinanþarea acestei publicaþii, dar elim-inarea, aºa cum eronat s-a încercat sã se„înþeleagã”. La început am acceptat cufoarte mare satisfacþie apariþia acestei pub-licaþii care sã fie susþinutã financiar dinbugetul local Vladimirescu, premisa fiindfoarte clarã: informarea cetãþenilorcomunei cu privire la activitatea consilier-ilor locali ºi a primarului. Din pãcate acestdeziderat a dispãrut, iar ziarul a devenit„proprietate privatã”, fapt ce m-a determi-nat sã am o astfel de atitudine. În urmaacestei dezbateri în consiliul local, ziarulare o altã graficã ºi rubrici relativ intere-sante. Mai rãmâne un lucru de inserat înaceastã publicaþie: toate proiectele dehotãrâri de speþã normativã, pentru trans-parenþa decizionalã.

În continuare, mã voi prezenta:Numele: PLAVEÞI (numele avut înainte

de cãsãtorie – Vincze)Prenumele: IOANData ºi locul naºterii: 5 februarie 1963

(Timiºoara)Starea civilã: cãsãtorit, am un bãiat în

vârstã de 10 aniStagiul militar : satisfãcut în 1983-1984

în aviaþie, specialitatea armei radiogo-niometrie, în Bãrãgan, jud. Ialomiþa.

Studii : - Liceul Industrial – mecanicã în indus-

tria chimicã - loc. Vladimirescu;- Curs european – asistent manager ;- Facultatea de ªtiinþe Umaniste,

Politice ºi de Administraþie Publicã, –licenþiat în specialitatea administraþiepublicã.

- Urmez Cursurile de Master - Dreptadministrativ ºi Statutul FuncþionaruluiPublic.

Ocupaþia actualã: Inspector resurseumane la SC CET Arad SA;

Apartenenþa politicã: PartidulDemocrat-liberal

Funcþii politice ºi administrative:- consilier local – mandatul 2000-

2004; 2004-prezent;

- preºedinte comisia juridicã, mediu ºiturism;

- membru în ATOP (AutoritateaTeritorialã de Ordine Publicã Arad)

- secretar executiv – Biroul PermanentJudeþean al Partidului Democrat-liberal;

- prim-vicepreºedinte – BiroulPermanent local Vladimirescu al PartiduluiDemocrat-liberal.

În activitatea mea, în calitate de consili-er local, am avut contribuþii semnificativepentru promovarea unor proiecte dehotãrâri („legi locale”). Acestea, dupã ceau trecut prin consiliul local ºi au devenithotãrâri, au avut efecte pozitive în viaþacetãþenilor comunei Vladimirescu. Ele sereferã la:

1. Atribuirea în proprietate, a unor grã-dini, în completarea spaþiilor de locuit,pentru cetãþenii din loc. Horia (2001);

2. Inventarierea domeniului privat alcomunei (pãºune, terenuri intravilane fãrãconstrucþii, etc.)

3. Stabilirea unei zile anume în care sãse desfãºoare ºedinþele consiliului local,pentru ca cetãþenilor sã le fie mai uºor sãasiste la acestea (ultima zi de marþi dinfiecare lunã);

4. Acordarea unor facilitãþi persoanelorvârstnice, pe mijloacele de transport încomun (proiect promovat împreunã cuprimarul Ioan Criºan ºi colegii consilieriCalalb Ion ºi Olteanu Gheorghe).

De asemenea, am organizat audienþepentru cetãþeni, în mandatul 2000-2004,problemele ridicate de cetãþeni fiindsusþinute în ºedinþele de consiliul local ºirezolvate de cãtre executiv.

Trebuie sã vã spun cã pe lângã aceastãactivitate, am ºi alte activitãþi care trebuiesã le îndeplinesc tot atât de bine, ca ºiactivitatea de consilier. Ele þin de activi-tatea profesionalã, de cea de familie sauactivitãþi extraprofesionale, respectivpolitice ºi administrative. Trebuie sã evi-denþiez pe aceastã cale, cã activitatea unuconsilier local nu se rezumã doar laprezenþa în cadrul ºedinþelor de consiliu, ciºi prin promovarea unor proiecte de

hotãrâri, activitate de teren pentru a neîntâlni cu cetãþenii, chiar dacã în editori-alele acestui ziar nu sesizaþi contribuþiaconsilierilor locali. Toate, dar absoluttoate, realizãrile din comuna Vladimirescusunt rodul activitãþii Consiliului Local ºi alInstituþiei Primarului.

Meritul aparþine întregii comunitãþi -adicã a tuturor cetãþenilor care o compun.Din punctul meu de vedere, este necinstitca un ales local - primar sau consilier local- sã-ºi aroge merite individuale, atâta timpcât nu are contribuþii individuale la real-izãrile din comunã. Bugetul local este, înfapt ºi în drept, contribuþia fiecãruia dintrenoi - a contribuabililor - ºi nimeni din ceialeºi nu ar fi în stare sã realizeze nimic fãrãacest buget.

În ceea ce priveºte calitatea de primarsau consilier local, fiecare ne-am asumatanumite privaþiuni ale demnitãþii locale, în

sensul cã pe lângã alte activitãþi profesion-ale, ne vom ocupa ºi de bunul mers alcomunitãþii în care convieþuim, ori acestaspect l-am avut în vedere când amacceptat candidatura.

Pentru ceea ce se realizeazã în comu-na Vladimirescu, orice demnitar local ar fila conducerea primãriei, are obligaþialegalã de a gestiona destinele comunitãþii- ori pentru acest lucru nu-þi edifici meritepersonale, ci în cel mai bun caz edificiONOAREA fiindcã ocupi un asemeneaportofoliu, respectiv de PRIMAR sau CON-SILIER LOCAL.

Sunt dispus sã dialogãm prin inter-mediul acestei publicaþii sau personal prinadresa de e-mail plaveti@yahoo.com.

Cu respect ºi consideraþie,Plaveþi Ioan

Consilier local

Sfântul Ioan Hrisostom afirma, acum aproape un mile-niu ºi jumãtate, cã Nu existã artã mai frumoasã decâtarta educaþiei. Pictorul ºi sculptorul fac doar figuri fãrãviaþã, dar educatorul creazã un chip viu; uitându-se lael, se bucurã ºi oamenii, se bucurã ºi Dumnezeu. Iatã,cu alte cuvinte, responsabilitatea educatorului, fie cã vor-bim de pãrinþi (în cadrul familiei), fie de dascãli (în spaþiulºcolii), douã componente complementare în educaþiacopilului ºi a tânãrului, cu implicaþii majore în formarea uneipersonalitãþi bine definite, raportate la valorile socio-umane.

Pentru tinerii de azi, lumea satului, încãrcatã de obi-ceiuri ºi tradiþii, începe sã devinã din ce în ce mai strãinã ºimai necunoscutã, datoritã adevãratului exod spre marilecentre urbane ºi datoritã unor transformãri profundesuferite de societate în ansamblul ei, unde tradiþionalulpãtrunde din ce în ce mai greu, deºi el reprezintã bagajulspiritual ºi cultural al unui popor, în vatra satului nãscân-du-se, de fapt, veºnicia (Lucian Blaga – Sufletul satului).

Fãcând parte din marea familie europeanã, cu atât maimult ne revine misiunea de a pãstra ºi de a transmite aces-te valori tradiþionale, de a educa copiii în spiritul lor, de ane întoarce mereu la izvoare. Naºterea, cãsãtoria, legãturacu natura înconjurãtoare ºi trecerea spre veºnicie suntmomente esenþiale din viaþa unui om, transpuse deînþelepciunea þãranului roman într-o suitã de

datini ºi obiceiuri încãrcate de simboluri. Un asemenea moment a fost prezentat de elevii ªcolii

Generale Vladimirescu la Simpozionul InternaþionalTradiþie ºi integrare. Unitate în diversitate, desfãºurat laArad, în ziua de 26 ianuarie 2008. Într-o salã frumos ame-najatã cu obiecte de artizanat, la secþiunea Tradiþii ºi obi-ceiuri copiii au prezentat o nuntã tradiþionalã din Þara

Zãrandului, bucurându-se de aprecierea P.S. Dr.TimoteiSeviciu, Episcop al Aradului ºi P.C. Vasile Pop, consilierulcultural al Eparhiei Aradului, cât ºi de ceilalþi participanþi laaceastã secþiune.

Participarea la acest simpozion a fost o oportunitate dea-i propune unui fiu al comunei Vladimirescu, pãrinteleFlorin Olteanu, preot misionar în Ungaria ºi reprezentat alLiceului Nicolae Bãlcescu din Gyula, o colaborare întreºcolile noastre, dorind o apropiere realã între copiii ºi tiner-ii celor douã instituþii, adicã a românilor din cele douã þãri,pentru a se cunoaºte ºi pentru a descoperi rãdãcinilecomune, datinile ºi obiceiurile unei tradiþii pe care poporulromân a ºtiut din totdeauna sã o pãstreze ca pe o adevãratãmoºtenire culturalã, cu care ne identificãm astãzi în faþapopoarelor Uniunii Europene.

Prof. Mirela Bugariu

Copiii din Vladimirescu la Simpozionul Internaþional «Tradiþie ºi integrare. Unitate în diversitate»

Cristina Oneþ, clasa a VII-a A- Ce ºtii despre datini ºi obiceiuri româneºti?- Am învãþat unele lucruri despre obiectele vechi, cos-

tumele populare ºi mâncãruri tradiþionale de la bunicii meiºi de la locuitorii satelor din Munþii, Apuseni unde merg înfiecare varã, de la orele de tehnologie ºi limba românã, dela muzee ºi case memoriale, din diferite publicaþii ºi în tim-pul repetiþiilor pentru nunta tradiþionalã din ÞaraZãrandului,

- Este important sã cunoaºtem aceste tradiþii?- Cred cã este important sã ne cunoaºtem tradiþiile ºi sã

le ducem mai departe, pentru cã ele sunt rãdãcinile carene leagã de trecut.

- Cum crezi cã este privit folclorul ºi arta popularãromâneascã peste hotare?

- Folclorul ºi arta popularã, creativitatea româneascã,sunt cunoscute ºi apreciate peste hotarele þãrii noastre. Arfi pãcat sã se piardã.

Zlãgnean Antonia, clasa aVI-a A

- Cum a fost apreciatã nunta tradiþionalã pe care aþiprezentat-o la Arad, în cadrul SimpozionuluiInternaþional?

- Deºi am avut mari emoþii, am simþit cã, pentru câte-va minute, am adus bucuria în sufletul ºi pe chipurile par-ticipanþilor.

- Crezi cã se poate realiza o legãturã între voi ºicopiii din comunitatea româneascã din Gyula? Ai vreasã faci cunoºtinþã cu ei?

- Da, abia aºtept sã ne cunoaºtem.Interviuri realizate de

prof. Ileana Oneþ

3 -9 Februarie 2008 SPECIAL

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 7

Legea 18 din 1991:

Reconstituireadreptului deproprietate

asupraterenurilor

La reconstituirea dreptuluide proprietate, exista unexcedent de proprietate,înregistrându-se 711 titluri ºi167 de acþionari (22 înVladimirescu ºi 145 în Horia).Total 878.

Deoarece unii locuitori n-au fãcut cerere la timp prinLegea 1 din 2000, s-areconstituit dreptul deproprietate a terenurilor la183 de persoane; unii au datpãmântul sã-l lucrezeVladilactul.

L-am rugat pe D-ulprimar Criºan Ioan sã neexplice cum a fost aplicatãlegea 247 ? Vã ascultãm.

Dupã încheierea aplicãriilegii 1/2000 sau mai bine zisîncheiere neâncheiatã bine, avenit legea 247 /2005. Dacãîntre primele douã au existatnepotriviri, aceasta(247/2005) a bulversat totfondul funciar în comunaVladimirescu.

Conform prevederilorLegii 1/2000 toate terenurilerãmase nedistribuite au fosdate comunelor vecine . Aºaa ajuns ca, hotarul comuneiZimandul Nou sã seînvecineze cu Vladimirescu ºinu oricum ci chiar la limitaacestei localitãþi.

În aceste condiþii considertotal greºitã reconstituirea peLegea 1/2000 pentru cã aufost frustraþi cetãþeni aicomunei din toate localitãþile(Cicir, Mândruloc,Vladimirescu, care au primitteren în apropierea localitãþiiHoria la mare distanþã delocul unde domiciliazã. Siguraceºtia protesteazã justificatdar punerea în posesie s-afãcut ºi practic nu se maipoate face nimic. Cea maimare parte a terenurilor aintrat în circuitul civil ieºindde sub incidenþa legii 247. Cupãrere de rãu o spun cã înopinia mea autotitãþile de laacea vreme, nu aureprezentat ferm interesele

proprietarilor,cetãþeni aicomunei.

Un aspect dureros, darlegal, este acela cã aproapetoate solicitãrile de terenuri sereconstituie în naturã. Deºicomisia localã de FondFunciar Vladimirescu aaprobat acordarea dedespãgubiri Prefectura ne-aatacat în instanþã invalidândhotãtârile comisiei locale .Pentru a-ºi impune punctulde vedere Prefectura asuspendat aplicarea Legii15/2003 ºi a interzis

categoric sã se mai deatinerilor locuri de casã peaceastã lege.

În aceste condiþii am fostnevoiþi sã renunþãm la locurilede casã pe care ne-am propussã le mai dãm. Deoarece numai aveam teren agricoldisponibil instanþa a dispusprin sentinþe judecãtoreºtiretrocedarea cãtre cei care aurevendicat cca 75 % dinsuprafeþele de pãºune alecomunei. Din toatelocalitãþile.

Iatã cum în anul 2000 amdat ca disponibil teren (prevedere legalã atunci)acum suntem în situaþia de ada tot noi comunaVladimirescu. În acest timpacei care au beneficiat deterenuri de la noi vândterenuri pentru cã audisponibil. Nu este corect,nicicinstit.

Înþeleg cã trebuie reparatenedreptãþi dar oare estecorect sã repari o nedreptatecu o altã nedreptate ?

Acestea sunt unele dinriscurile pe care þara ºi le-aasumat când am intrat în U.E.

Secolul XVIII:Mutarea

românilor laSemlac

Pornind de la Tratatul luiAnton Cothmann ºi Hubert,de la Camerã s-a trimis la datade 2 aprilie 1765 un decretspre administratorul Camereidin zona Mureºului, MichaelLovasz von Etvenes. Lapropunerea lui Anton vonCothman, sârbii (raisen) ºiromânii (valahii) din Glogovãþau fost mutaþi lângã (înapropiere) de Semlac ºi în

alte localitãþi camerale, fiindscutiþi de toate obligaþiile ºirobotã. Doi ani la rând au fostscutiþi de impozit la fructelede pãdure. Pentru a-ºiconstrui case, li s-au oferitlemne din pãdurile existenteºi chiar ºi ajutor în construirealor, pentru a li se uºuramutarea.

Referatul despre Glogovãþdin 1763 menþioneazã cã aicis-au aflat renumitul Orod ºiruinele bisericii prepozitale.Glogovãþul este formatparþial din români, parþialdin nemþi catolici. Nemþii s-au plâns adesea de români,cã pe lângã faptul cã aveaucirezi de vite în afaralocalitãþii, în câmp, þineauadesea acasã ºi animalecare pãºteau, în primul rândîn grãdinile nemþilor ºifãceau multe stricãciuni.Din aceastã cauzã, nemþii

nu mai puteau coabita curomânii. Astfel, românii ºisârbii au fost mutaþi spreSemlac.

Unii istorici de la sfârºitulsecolului al XIX-lea, înreferinþele lor desprelocalitatea Glogovãþ, socotescaºezarea ca fiind germanã, cupopulaþie în exclusivitategermanã. Prof. dr. H. Gehlafirmã cã graniþa de vest aGulibarului poartãdenumirea de Bukovina.Denumirea, aproape uitatã,provine din regiunearomâneascã Bucovina. Sepresupune cã aici s-austabilit odatã românii,înainte de a fi aºezaþi lângãSemlac, în a doua jumãtatea secolului XVIII. Deci,concluzia ar fi cã românii auvenit aici (dar de unde?),înainte de a fi mutaþi laSemlac, din altã parte. Însuºivocabularul frazei repetã

aceastã venire a românilor,prin verbele cu nuanþãsinonimicã a se stabili = a seaºeza; a se stabili într-un loc(pe un timp mai îndelungat),a se aºeza = a se stabili într-olocalitate, într-un loc. Faptulcã Bucovina era în partea devest a Gulibarului, în imediataapropiere a bisericii, în jurulcãreia s-au construit strãzile,înseamnã cã planul deconstrucþie a strãzilorcuprindea, în primul rând,uliþa, Drumul Oierilor (CaleaCiobanilor, fostã 6 Martie,actualmente Octavian Goga),ironic numitã de ºvabiilocalnici ca fiind Caleapãduchioºilor.

Spre surprinderea noastrã,ideea cã localitatea Glogovãþeste socotitã ca fiind aºezaregermanã - cu populaþie înexclusivitate germanã - esteexprimatã ºi în Monografiacomunei Vladimirescu,

judeþul Arad, elaboratã de uncolectiv de cadre didactice dinVladimirescu, cu data de 2martie 1968, în care se afirmã,la pagina 23, cã populaþiaromâneascã din localitate aapãrut mai târziu, iar în cepriveºte portul, era la fel cu celdin Micãlaca ºi Mândruloc.Spre dezamãgirea noastrã, uniidintre membrii colectivului aufost români. Prea puþinilocuitori din Vladimirescucunosc trecutul plin de istorieal comunei lor.

Pe parcursul lucrãriinoastre, am dovedit cã ºi peaceste meleaguri ale Românieis-a format poporul român,care, fãrã întrerupere, de douãmilenii au cinstit cu palmelelor bãtãtorite glia mureºeanã,menþinând cu crucea, de celemai multe ori, orice suferinþã,pentru ortodoxiaatotbinevoitoare.

Noi considerãmmeleagurile arãdene ca fiind ovatrã de continuitate daco-romanã ºi româneascã. Înperimetrul Aradului suntatestate fortificaþii de pãmânt(Orod, Ceala ºi Hodoº-Bodrog), ceea ce atestã înmod pregnant cã aceastã zonãface parte sub toate aspecteledin aria etnogenezeiromâneºti, populaþia dinaceastã parte aducându-ºi dinplin aportul la plãmãdireapoporului român ºi a formãriilimbii române.

La 1752, cu prilejulîncorporãrii fostei localitãþimilitarizate Glogovãþ în judeþulArad, se organizeazã oconscripþie (recensãmânt), încare sunt trecuþi locuitoriicomunei la acea datã. Dinconscripþie reiese cã laGlogovãþ erau 34 de familiiromâneºti, 3 sârbeºti ºi 16germane, aceºtia din urmãaºezându-se aici prin 1724.Din numele familiilor deromâni, se mai pãstreazã ºiastãzi, fie numele de familie,fie ca poreclã.

În conscripþiile de la 1746ºi 1752 se menþioneazã caprimari pe Ioan Maci ºi MagdyIovan, adicã Iovan Maci. Deci,pânã la 1752, administraþia erade subordine maghiarã, darconducerea (primarii ºicomitetul de conducere) eraformatã din români, astfel cãsigiliul abia în 1780 era înlimba latinã (deci, considerãmnoi, era autoritateadministrativ germanã); iarsigiliul din 1837 erainscripþionat în limbamaghiarã ºi conducerealocalitãþii era tot româneascã.

(Va urma)Sursa: Melente Nica,

«Vladimirescu - Glogovãþ. File de monografie»

Editura Viaþa Arãdeanã, 2004

Episodul din acest numãr îl vom deschideprezentându-vã „problema pãmântului”, subiect pecare l-am abordat în episodul de numãrul trecut,încheind cu prezentarea problemele care au apãrutodatã cu aplicarea prevederilor Legii 18 din 1991, carereglementa împãrþirea terenurilor agricole, apoi vomreveni cu o incursiune în istorie ºi vom vorbi despre uneveniment marcant ºi dramatic din viaþa comunei,petrecut în secolul 18.

Vladimirescu, dragostea mea (V)

3 -9 Februarie 2008 MAGAZIN

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 8

Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245

E-mail: redactia@flacara-rosie.roDirector: ROMULUS DUBÃÞ

Vladimirescu, str. Revoluþiei, nr.4, jud. AradTel: 0257/514902, 0257/514.101. Fax: 0257/514.101

E-mail: primariavladimirescu@arad.astral.roTehnoredactor: Claudiu IacobCoordonator: IOAN CRIªAN Tipãrit la

„LAPCOM“ Kft. Delmagyarorszag Kiado - SZEGEDISSN 1842 – 9947

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

MÂNDRIA NOASTRÃ

Luca Karina, 5 ani, dansatoare ºi Costea Claudiu, 5 ani, matematician

Ingrediente necesare: fãinã 3 pumni, drojdie cât o nucã,

lapte cât cuprinde, ulei un pic, sare,250 g ulei pentru prãjit, dulceaþãpentru umplut.

Mod de preparare: Se înmoaie drojdia în lapte, se

amestecã cu fãina ºi sarea, apoi sefrãmântã, se lasã la dospit o orã. Seîntinde o foaie cu sucitorul ºi se taiealuatul cu paharul. Se prãjesc în uleiîncins. Dupã ce s-au prãjit, se umplucu dulceaþã ºi apoi se pudreazã cuzahãr pudrã.

Poftã bunã!Reþetã primitã de la Groza Floare, 73 de ani, Localitatea Vladimirescu

Pancove cu gemReþeta sãptãmânii

Berbec (21.3 – 19.4): Ber-becii vor avea multe momentede ezitare in dragoste.Nesiguranta pe sentimentelepartenerului ia proportii, maiales ca poate interveni si o sep-arare temporara (o calatoriemai lunga).

Taur (20.4 – 20.5): În urmã-toarele zile, viaþa Taurilor va stasub semnul armoniei sentimen-tale. Totul va merge ca peroate, comunicarea cu parte-nerul va atinge cote maxime,iar viata sexualã va fi mai multdecât interesanta.

Gemeni (21.5 – 21.6): Ge-menii se trezesc iar cã au lãsattotul pe ultima clipã: examene,proiecte de serviciu, pregãtiripentru un eveniment impor-tant. Acest lucru, însã nu esteatât de grav pentru ei,deoarece sunt obiºnuiþi sãlucreze sub stres, mai ales cãatunci dau cel mai mare randa-ment.

Rac (22.6 – 22.7): Racii nutrebuie sã uite cã, înainte de aaºtepta ceva de la alþii, trebuiesã-ºi ofere lor înºiºi cât pot demult. Este un moment bunpentru cumpãrãturi, excursii,distracþii sau orice fel de rãsfãþ.

Leu (23.7 – 22.8): Leii setrezesc copleºiþi de respons-abilitãþi ºi probleme amânate

de când lumea. Se va trage deei în toate pãrþile ºi nu vor aveatimp nici sã respire, toate aces-tea fiind legate în special deprobleme oficiale ºi de biro-craþie, adicã de lucrurile pe careaceºtia le detestã profund.

Fecioarã (23.8 – 22.9): Fe-cioarele riscã sã-ºi destabilizezeviaþa sentimentalã prin nesin-ceritate. Aceasta poate fi maigravã sau mai puþin gravã, însãva fi descoperitã ºi va isca dis-cuþii neplãcute. Vor trece la lim-itã prin niºte situaþii profesion-ale incomode, în sensul cã nuvor fi penalizate grav pentruniºte gafe.

Balanþã (23.9 – 22.10): Ba-lanþele trec ºi ele printr-operioadã de activitate intensã,dar în care nu vor construi, cimai mult vor încerca sã repareniºte greºeli pe care le-au fãcut.Asta e, se mai întâmplã, impor-tant este cã ºansele derezolvare sunt mari.

Scorpion (23.10 – 21.11):Este o perioadã de negocieriintense pe toate planurile pen-tru Scorpioni. Nimic nu iese dinprima, totul trebuie reanalizat ºirediscutat, adicã prilej de ezitãriºi vorbãrie multã, domeniul lorde specialitate.

Sãgetãtor (22.11 – 21.12):Banii vor fi cei care vor pune la

încercare toatã perseverenþa ºicreativitatea Sãgetãtorilor înurmãtoarea sãptãmânã. Nu vamerge totul perfect, dar estede-ajuns sã spunem cã vamerge totul grozav!

Capricorn (22.12 – 19.1):Capricornii au toate ºansele sãfie prinºi într-un joc de intrigiprofesionale. Deºi liniºtiþi ºidocili de felul lor, pot fi destulde rãutãcioºi, uitând, uneori, cãacest lucru le poate aducenecazuri. Dacã nu se abþin de labârfe ºi „sãpãturi”, lucrurile sevor întoarce împotriva lor.

Vãrsãtor (20.1 – 18.2): Vãr-sãtorii nu vor avea o sãptãmânãstrãlucitã; o situaþie sentimen-talã confuzã le va întuneca bunadispoziþie, îºi vor pune multeîntrebãri, dar nu sunt ºanse sãgãseascã rãspunsuri în viitorulapropiat. Se recomanda opauzã de gândire, mai alescelor care au relaþii la distanþã.

Peºti (19.2 – 20.3): PentruPeºti, perioada urmãtoare va fiun moment al cãrþilor pe faþã.Discuþii neplãcute, dar nece-sare, le vor strica un pic stareapsihicã; totuºi, dupã o micã fur-tunã, este foarte posibil sã seajungã la rezolvarea unor con-flicte, in special daca sunt cumembrii familiei.

Horoscopul sãptãmânii

Inginer constructor(tânãr absolvent)