ziar de informare a cetãþenilor comunei ... · vladimirescuvladimirescu În comparaþie cu ceea...

8
VLADIMIRESCU VLADIMIRESCU În comparaþie cu ceea ce am scris în alte numere ale ziarului nostru, povestea de astãzi o sã vã marcheze poate pe mulþi dintre dumneavoastrã. Este o poveste simplã, tristã ºi, cu siguranþã, plinã de înþelesuri pentru majoritatea celor asemenea mie. Voi scrie despre o imagine (un fapt real) care-mi persistã în minte, cu care m-am întâlnit în urmã cu câteva luni – pentru prima datã – ºi în urmã cu câteva zile – pentru a nu ºtiu câta oarã! De ce aleg sã vã scriu despre ceva mai trist? Pentru cã, de doar câteva zile, am intrat în Postul Paºtelui, iar poveºtile cu aleºi, alegã- tori, candidaþi sau mai ºtiu eu ce altceva de acest gen, nu-ºi prea mai au locul în peisaj. Vom reveni la ele, ori de câte ori vom mai avea ocazia – ºi cu siguranþã cã aºa va fi – dar acum prefer sã aºtern pe hârtie, aºa cum v-am spus mai sus, ceva care nu-mi dã pace. Am cunoscut în urmã cu câteva luni un tânãr. Muncitor, serios, cu bun simþ ºi cu o minte care mi-a arãtat, nu o datã, cã românul este un om inteligent prin însãºi natura sa. Cã aºa suntem noi fãcuþi, mai inteligenþi ca alþii, care aparþin altor naþii. Reluând, vã spun cã n-o sã-i dau numele tânãrului meu consãtean, dar am spe- ranþa cã se va regãsi în aceste rânduri ºi cã, aºa cum îmi doresc, se va simþi obligat sã-ºi reconsidere viaþa. Am auzit nu o datã despre el, de la diferiþi interlocutori, cã este foarte apreciat, cã este un bun muncitor, cã a reuºit sã-ºi înte- meieze o familie, cã are un copil, cã îºi câºtigã prin muncã cinstitã banii necesari traiului. Într-un cuvânt… nãdejde. Cunoºtinþa mea era pe cale sã devinã un cetãþean de nãdejde. Om bun la toate, apreciat în societate, chiar dacã ºcoala fãcutã de el nu s-a adunat în toate clasele de liceu. Ce sã mai vorbim de facultate! Toate bune… doar cã, într-o zi, trimis de soþia mea la piaþã, la cumpãrãturi foarte matinale (era vorba de ora 7), ce-mi apare înain- tea ochilor? Tânãrul meu, cu o sticlã de bere în mânã, sorbind-o dupã ce în prealabil luase o duºcã dintr-un pahar cu, mai mult ca sigur, alcool de proastã calitate. Nu ºtiu cum aþi fi reacþionat dum- neavoastrã, dar mie mi s-a întunecat privirea ºi, dovedind o lipsã de reacþie cum nu prea mi s-a întâmplat, nici mãcar n-am reuºit sã-i rãspund salutului. Era o zi obiºnuitã de muncã, aºa încât nu-mi venea a crede ochilor… Nu i-am spus nimic atunci, nu i-am spus nimic nici în celelalte ocazii pe care le-am avut. Asta pentru cã l-am mai vãzut de multe ori, dimineaþa, plecând la serviciu, din maºinã, cum intra la birt. ªi, cu cât îl vãd mai mult, pe atât aratã mai rãu, mai tras la faþã, mai obosit. ªi, din tânãrul meu concetãþean, isteþ, muncitor, cu chef de viaþã, pare-se cã zilnic, dispare câte ceva. Ultima datã mi s-a pãrut cã are o privire violentã, de care, probabil, nici nu-ºi dã seama. Copilul? Soþia? Nu ºtiu cum se simt, cã nu i-am vãzut de mult. Dar, la asemenea obiºnuinþe ale ºefului casei lor, nu cred cã se simt prea bine. Cum vã spuneam, nu-mi pot ºterge din minte imaginea aces- tuia, cum nu-mi pot ºterge din minte ceea ce am simþit când l-am vãzut prima oarã, dis-de-dimineaþã, cum trage la mãsea. Dupã care, probabil, urma sã meargã la serviciu. N-o sã trag nici o con- cluzie, n-o sã mã refer nici mãcar la sistem – pe care probabil cã-l consideraþi vinovat de ceea ce ajung unii oameni, n-o sã mã refer la nimic din ceea ce ar putea sã vã facã pe dumneavoastrã sã trageþi concluzii. Asta pentru cã sunt sigur cã imaginea v-aþi fãcut- o deja. ªi cã simþiþi la fel ca mine… Mai multe?... Mai are vreun rost sã spunem? Încercaþi sã le spuneþi tuturor celor apropiaþi, acum, în post, cã nu e bine ºi cã viaþa nu iartã prea multe asemenea comportamente. ªi cã slãbiciunea, viciul ºi teama nu sunt de netratat. Iar dacã cel la care mã refer va citi aceste rânduri, sper sã le înþeleagã ºi sã ia mãsuri în ceea ce priveºte viaþa sa ºi viitorul familiei sale. Cei care cred în Dumnezeu, cu siguranþã cã sunt alãturi de el. Sper cã se va regãsi în Post. Asta pentru cã speranþa nu moare niciodatã. A.O. E D I T O R I A L VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã Sãrbãtoriþii sãptãmânii Poveºtile lui Bace Toghiere p. 7 p. 6 Ziar de informare a cetãþenilor comunei sãptãmânã de sãptãmânã Anul 3 Nr. 62 16 - 22 Martie 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 - Despre speranþã p. 2 Vladimirescu, dragostea mea Casã, dulce casã Da’ tot a mea e mai frumoasã!

Upload: others

Post on 04-Sep-2019

7 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

În comparaþie cu ceea ce am scris în alte numere ale ziaruluinostru, povestea de astãzi o sã vã marcheze poate pe mulþi dintredumneavoastrã. Este o poveste simplã, tristã ºi, cu siguranþã, plinãde înþelesuri pentru majoritatea celor asemenea mie. Voi scriedespre o imagine (un fapt real) care-mi persistã în minte, cu carem-am întâlnit în urmã cu câteva luni – pentru prima datã – ºi înurmã cu câteva zile – pentru a nu ºtiu câta oarã!

De ce aleg sã vã scriu despre ceva mai trist? Pentru cã, de doarcâteva zile, am intrat în Postul Paºtelui, iar poveºtile cu aleºi, alegã-tori, candidaþi sau mai ºtiu eu ce altceva de acest gen, nu-ºi preamai au locul în peisaj. Vom reveni la ele, ori de câte ori vom maiavea ocazia – ºi cu siguranþã cã aºa va fi – dar acum prefer sã aºternpe hârtie, aºa cum v-am spus mai sus, ceva care nu-mi dã pace.

Am cunoscut în urmã cu câteva luni un tânãr. Muncitor, serios,cu bun simþ ºi cu o minte care mi-a arãtat, nu o datã, cã românuleste un om inteligent prin însãºi natura sa. Cã aºa suntem noifãcuþi, mai inteligenþi ca alþii, care aparþin altor naþii. Reluând, vãspun cã n-o sã-i dau numele tânãrului meu consãtean, dar am spe-ranþa cã se va regãsi în aceste rânduri ºi cã, aºa cum îmi doresc, seva simþi obligat sã-ºi reconsidere viaþa.

Am auzit nu o datã despre el, de la diferiþi interlocutori, cã estefoarte apreciat, cã este un bun muncitor, cã a reuºit sã-ºi înte-meieze o familie, cã are un copil, cã îºi câºtigã prin muncã cinstitãbanii necesari traiului. Într-un cuvânt… nãdejde. Cunoºtinþa meaera pe cale sã devinã un cetãþean de nãdejde. Om bun la toate,apreciat în societate, chiar dacã ºcoala fãcutã de el nu s-a adunat întoate clasele de liceu. Ce sã mai vorbim de facultate!

Toate bune… doar cã, într-o zi, trimis de soþia mea la piaþã, lacumpãrãturi foarte matinale (era vorba de ora 7), ce-mi apare înain-tea ochilor? Tânãrul meu, cu o sticlã de bere în mânã, sorbind-odupã ce în prealabil luase o duºcã dintr-un pahar cu, mai mult casigur, alcool de proastã calitate. Nu ºtiu cum aþi fi reacþionat dum-neavoastrã, dar mie mi s-a întunecat privirea ºi, dovedind o lipsãde reacþie cum nu prea mi s-a întâmplat, nici mãcar n-am reuºitsã-i rãspund salutului. Era o zi obiºnuitã de muncã, aºa încât nu-mivenea a crede ochilor…

Nu i-am spus nimic atunci, nu i-am spus nimic nici în celelalteocazii pe care le-am avut. Asta pentru cã l-am mai vãzut de multeori, dimineaþa, plecând la serviciu, din maºinã, cum intra la birt. ªi,cu cât îl vãd mai mult, pe atât aratã mai rãu, mai tras la faþã, maiobosit. ªi, din tânãrul meu concetãþean, isteþ, muncitor, cu chef deviaþã, pare-se cã zilnic, dispare câte ceva. Ultima datã mi s-a pãrutcã are o privire violentã, de care, probabil, nici nu-ºi dã seama.Copilul? Soþia? Nu ºtiu cum se simt, cã nu i-am vãzut de mult. Dar,la asemenea obiºnuinþe ale ºefului casei lor, nu cred cã se simt preabine.

Cum vã spuneam, nu-mi pot ºterge din minte imaginea aces-tuia, cum nu-mi pot ºterge din minte ceea ce am simþit când l-amvãzut prima oarã, dis-de-dimineaþã, cum trage la mãsea. Dupãcare, probabil, urma sã meargã la serviciu. N-o sã trag nici o con-cluzie, n-o sã mã refer nici mãcar la sistem – pe care probabil cã-lconsideraþi vinovat de ceea ce ajung unii oameni, n-o sã mã referla nimic din ceea ce ar putea sã vã facã pe dumneavoastrã sãtrageþi concluzii. Asta pentru cã sunt sigur cã imaginea v-aþi fãcut-o deja. ªi cã simþiþi la fel ca mine… Mai multe?... Mai are vreunrost sã spunem?

Încercaþi sã le spuneþi tuturor celor apropiaþi, acum, în post, cãnu e bine ºi cã viaþa nu iartã prea multe asemenea comportamente.ªi cã slãbiciunea, viciul ºi teama nu sunt de netratat. Iar dacã cel lacare mã refer va citi aceste rânduri, sper sã le înþeleagã ºi sã iamãsuri în ceea ce priveºte viaþa sa ºi viitorul familiei sale. Cei carecred în Dumnezeu, cu siguranþã cã sunt alãturi de el. Sper cã se varegãsi în Post. Asta pentru cã speranþa nu moare niciodatã.

A.O.

E D I T O R I A L

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Sãrbãtoriþii sãptãmâniiPoveºtile luiBace Toghiere

p. 7p. 6

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 3 Nr. 62 16 - 22 Martie 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

Despresperanþã

p. 2

Vladimirescu, dragostea mea

Casã, dulce casã

Da’ tot a mea e mai frumoasã!

16 - 22 Martie 2008 INFORMAÞII UTILE

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 2

Familia Rudãu Ioan ºi Mariase apropie cu paºi repezi deaniversarea nunþii de aur,eveniment care este progra-mat a fi sãrbãtorit la 13 iunie2008.

Rudãu Ioan s-a nãscut la 5ianuarie 1938, în localitateaMândruloc, tot aici urmând ºicursurile primare ale ªcoliigenerale, apoi ªcoalaProfesionalã din Arad, cu spe-cializarea lãcãtuº. Urmeazã cur-suri de sudor ºi electrician,practicând, în paralel ºiparaºutismul. Dupã satisfac-erea stagiului militar (1954-1956), se angajeazã la Uzinade Vagoane din Arad, de undeva ieºila pensie.

Rudãu Maria s-a nãscut la27 septembrie 1937, în locali-tatea Sãliºteara (comunaVãliºoara, judeþul Hunedoara),tot aici urmând ºi cursurileºcolii primare.

La 13 iunie, cei doi decidsã-ºi uneascã destinele princãsãtorie, din aceastarezultând trei copii (Sandalã,Tiberiu ºi Gabriel) ºi 12 nepoþi:Cristina, Anemarie, Diana,Alex, Evi, Edi, Melania, Andi,Paul, Robert, ªtefania ºiAdeline.

Ce ne spun ei? Am trãit 50de ani împreunã în bunã

înþelegere ºi respect reciproc,fãrã sã lãsãm ca soarele ã apunãpeste supãrarea noastrã. Ne-am construit o casã, unde ne-am crescut copiii ºi unde sun-tem vizitaþi de nepoþi.

Ce sfaturi le dau tinerilor? Înprimul rând sã evite primaceartã, sã înveþe sã lase unul

dupã altul, deoarece douãpietre tari nu fac fãinã ºi maiales sã se iubeascã reciproc.

Noi le dorim multã sãnãtate,La Mulþi Ani! ºi sã ajungã sãnã-toºi ºi bine la aniversarea celorcinci decenii de cãsnicie

Doina Grozav

Maria ºi Ioan Rudãu

Sãrbãtoriþii sãptãmânii

„Respectul reciproc ne-a

fãcut sã ajungem aici”

NaºteriBudin Eduard-Ciprian

DecesePalzer Ecaterina (1923)

CãsãtoriiTofdeanu Maricel &Ciorogariu Cornelia

Redacþia le ureazã tinerilormiri Casã de Piatrã!

S-a întâmplat...În sãptãmâna recent

încheiatã, a fost încheiat contrac-tul pentru lucrãrile de reabilitarea clãdirii Dispensarului dinMândruloc-Cicir. Redãm, alãtu-rat, fotografia cu acestã clãdire înprezent. La terminarea lucrãrilor,vom face alte poze, pentru com-paraþie.

ªi la Horia, Dispensarul vafi complet renovat. ªi aici a fostsemnat contractul pentru lucrãri.Aici, în spaþiul neînchiriat demedici, avem de optat pentru unpost de poliþie sau o farmacie.Aºtept ºi pãrerile horenilor. ªi laacest dispensar am fãcut poze,pentru aducere aminte, pe carevi le prezentãm în acest material.

Sâmbãtã ºi duminicã, cuocazia sãrbãtoririi zilei de 8 mar-tie, formaþiunile politice PNL ºiPSD au oferit flori femeilor aflate

în piaþã, în magazine, pe stradãsau la terminarea slujbelor în bis-ericile de la ºosea. Ne ceremscuze acelor doamne pe care nule-am întâlnit. Timpul ploios ºiscurt, precum ºi resursele finan-ciare limitate (florile au fostcumpãrate de membrii acestorpartide, nu cu bani de laprimãrie, cum spun rãspândacii)au fost motivele pentru care nuam oferit flori la cât mai multefemei. Oricum, toatã stima,respectul ºi consideraþia pen-tru toate mamele, soþiile, buni-cile, surorile, fiicele sau pri-etenele noastre ale bãrbaþilor.Fãrã VOI nu se poate trãi. Aºaa voit Dumnezeu sã fim împre-unã.

ªi tot o veste bunã.Pãrintele Petla este bine. ªtiamcã este un luptãtor. Duminicã,primarul i-a fãcut o vizitã la spi-tal, iar acesta s-a interesat de tot

ce se mai întâmplã în comunã.Discuþia cu domnia sa a fost olecþie de viaþã. Adevãratcetãþean de onoare. Mereu alã-turi de concetãþenii sãi, indifer-ent dacã sunt sau nu ºi enoriaºiisãi. Ne-am promis sã ne vedemla bisericã, cu ocazia sãrbãtoririiPaºtelui Catolic. Domnia sa sã sefacã bine ºi sã oficieze slujba, iareu voi fi prezent în BisericaCatolicã în aceastã Sfântã zi. Aºasã ne ajute Dumnezeu!

În noul cimitir, Primãriaplanteazã arbori ºi arbuºti orna-mentali. Sã dea Domnul sã ºiprindã rãdãcinile. Aleea centralãva fi strãjuitã de tuia ºi va fi foartefrumoasã. Rog pe toþi cei carevor sã reuºeascã acþiunea, sãsesizeze orice tentativã de dis-trugere. Atenþionez cã arborii ºiarbuºtii sunt însemnaþi. ªi cândvor fi depistaþi la „furi”, ruºinea

va fi mare pentru aceºtia.ªi tot la cimitirul din

Vladimirescu a fost introdusãenergia electricã la capelã. ªi pealeea principalã. Dacã maipunem ºi cele douã fântâni,copacii vor prinde rãdãcini,urmând ca noi doar „sã-i udãm”.

Au apãrut primele sus-trageri din avutul personal înnoul cartier Glogovãþ. Cetãþenicare construiþi, nu-i „îmbiaþi” pehoþi sã vã fure, lãsându-vãnepuse sub cheie materialele deconstrucþii! Pãcat, cã pânã acumnu au fost sesizate asemeneacazuri. Recent, a dispãrut ºiciment de la cetãþeni, precum ºicapace de la cãminele decanalizare. Poliþia va fi fãrã milãcu cei certaþi cu legea, vã asigur.

Se va întâmpla...Timpul ºi anii au fãcut ca

crucea de pe strada Gãrii sã serãstoarne cu avarii serioase. Lasolicitarea creºtinilor, catolici ºiortodocºi, primarul, a dispusrepunerea pe soclu, repararea ºiîn final vopsirea acesteia de sãr-

bãtorile Paºtilor. Se vor continua lucrãrile de

reparaþii pe strãzile dinMândruloc ºi Cicir.

La fel, va continuaasfaltarea pe strãzile paralele cudrumul naþional din Mândruloc,cu legãturã la strada asfaltatã,spre cimitir.

La iluminatul public au fostschimbate becurile arse, lasesizarea cetãþenilor. Laîncruciºãri de strãzi, unde au fostomise montarea de lãmpi, aces-tea vor fi montate curând.

Vor începe lucrãrile demontarea a lãmpilor pe stâlpii deiluminat public ºi în cartierulGlogovãþ-Vladimirescu.

La Cicir va începe turnareatrotuarelor din beton pe strãzilelaterale.

Gardul ºcolii dinMândruloc va fi reparat, acolounde „furii” au sustras stâlpii. ªitotuºi, chiar nimeni nu a vãzutnimic, nimeni nu i-a oprit!?

A consemnatPrimar, Ioan Criºan

Persoanã fizicã autorizatã exe-cut montaj de parchet masiv, ºlefuit ºilãcuit. De asemenea, ºlefuiesc ºi lãcui-esc podele vechi. Tel. 0747-891.142ºi 0744-922.472.

Vând loc de casã, 1.000 mp, însatul Mândruloc, tel. 0744-245.910.

Vând circular pentru tãiat scân-durã, leaþuri ºi grinzi, cu masã exten-sibilã. Se poate purta ºi acþiona de peorice tip de tractor, este adaptabil ºi lamotor electric mono sau trifazic, tel.0257/514.620 sau la adresa, str.Vasile Roaitã nr. 11, localitateaVladimirescu.

Efectuez manichiurã cu gel ºiunghii false, tel. 0720-760.351,0741-020.405.

Vând un covor persan, o cana-pea extensibilã, o canapea, douãfotolii, tel. 0257/514.186.

Firmã de croitorie angajeazãconfecþionere cu experienþã, tel.0724-363.028.

Vând garsonierã confort 1,încãlzire centralã, gresie, faianþã, noumobilatã, situatã în spatele staþiei detramvai de la moara din Vladimirescu,30.000 euro, negociabil, tel. 0720-312.991.

Îngrijesc copil mic în locali-tatea Vladimirescu, 6-8 ore pe zi, tel.0749-893.214.

Vând vacã + junincã, rasaBãlþatã româneascã, ambele gestante- luna a treia, respectiv a 6-a.Informaþii la tel. 0724/060705 sauDanciu Elena, str.V.Roaitã nr.117.

Vând casã în Vladimirescu, str.Vasile Milea nr. 84 A, compusã din 3camere, sufragerie, bucãtãrie, baie,apã, gaz, canalizare, încãlzire centralãºi cu o curte lângã, preþ 110.000euro, negociabil, tel. 0751-909.373.

West Motel Vladimirescuangajeazã urgent ospãtarã cu sau fãrã

experienþã, telefon: 0257/515.500,0357/423.901.

Vând încãlzitor de apã pentrubucãtãrie, pe gaz, de 5kW ºi poartãde metal 3x2 metri, cu poartã micã,tel. 0740-473.72, 0257/541.361.

Cumpãr casã circa 70.000euro, din cãrãmidã, 1.000 mp, frontstradal 18 metri, tel. 0741-491.854.

Meditez limbile germanã,englezã ºi francezã, pentru elevi ºiadulþi, cu metode moderne ºi lapreþuri convenabile. Tel. 0746-198.010.

Vând Ford Sierra comby, anul1990, 1,8 Tdi, albastru, 2200 euro,negociabil + un motor de rezervã, tel.0743-913.281.

Vând 1.000 þigle din ciment deculoare roºie, cu 800 lei (8.000.000lei vechi), tel. 0741-491.854.

Efectuez manichiurã ºi pedichi-urã la domiciliul clientului, tel. 0747-468.539 ºi masaj, tel. 0742-260.261.

Angajez tâmplari ºi muncitorinecalificaþi, tel. 0724-320.214.

Execut fotografii digitale ºifilmãri profesionale, pentru diferiteevenimente (nunþi, botezuri, aniver-sãri), tel. 0749-069.266.

Vând clãdire mare cu etaj (fostãmoarã) cu teren, situatã în judeþulBihor, zonã turisticã, pe malul CriºuluiNegru. Ideal pentru agroturism.Informaþii la tel: 0745/304504.

Vând case ºi terenuri intravi-lane în Bãtania, Ungaria, la cel maibun preþ al pieþei. Asigur ºiîntocmirea actelor necesare tran-scrieri. Informaþii la tel:0724/590747.

Execut cruci de diferite tipuri,cu plata ºi în rate. Informaþii la tel.0742-038.200, str. Vasile Roaitã nr.105.

Mica publicitate

Clãdirea dispensarului din Mândruloc va intra într-unamplu proces de renovare

ªi dispensarul din localitatea Horia va „îmbrãca” haine noi

16 - 22 Martie 2008 DIALOG CU CITITORII

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 3

„DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI,

PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE“

“DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE”Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã

ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU REDACÞIA ZIARULUI VLADIMIRESCU SÃPTÃMÂNà DE SÃPTÃMÂNÔ, str. Revoluþiei, nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902,0257/514.101, fax: 0257/514.101.

Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................

Întrebãri

1. ....................................................................................................................................................................................................................

2. ....................................................................................................................................................................................................................

3. ....................................................................................................................................................................................................................

Mai zilele trecute, într-odiscuþie cu un vecin de-almeu, am hotãrât sã apelãm laal nostru primar pentru o prob-lemã care necesita stringentintervenþia acestuia. Fãrã preamulte speranþe, am solicitat oaudienþã scurtã ºi ne-am expri-mat doleanþa, bineînþeles, fãrãmult entuziasm.

Surprizã! Am aflat cã înaceeaºi zi, primarul a verificatadevãrul celor sesizate. ªi… adoua surprizã! În urmãtoareazi, deºi a fost nevoie deinvestiþii materiale, de forþã demuncã ºi de utilaje, în decursde câteva ore, problema erarezolvatã!

Atunci, conform unui obicei

balcanic încetãþenit, ne-amgândit sã-i facem un cadousimbolic primarului. Dupãîndelungi discuþii, am ajuns lao concluzie: o busolã! Pentruce? Sã-i arate, în continuare,acelaºi drum: atenþia pentrucetãþenii în soluþionarea pro-blemelor cu care se confruntã.

Dar, pânã la urmã amrenunþat, ajungând la con-cluzia cã simbolicul cadou nuar putea înlocui niciodatãmulþumirea atunci când voceaomului de rând a ajuns la loculºi – mai ales – la omul potrivit.

Vã mulþumim, domnulePrimar!

Cine semneazã?Nu conteazã!

Pentru Maftei Mihaiela, Cãlina Elena, Ilie Constantin, ºi Doboº Nelu.Problemele ridicate de dumneavoastrã sunt reale

ºi le voi lua în calcul pentru o rezolvare cât maiurgentã:

1. Este adevãrat, câinii încã mai circulã ºi suntmulþi. În urmã cu 7 sau 8 zile am semnat o comandãpentru ca aceºti câini vagabonzi sã fie anesteziaþi ºitransportaþi la stabilimentul din Arad. Domnulviceprimar are obligaþia de a pune în aplicare dis-poziþia primarului. Voi urmãri ca acesta sã-ºiîndeplineascã obligaþia. Termenul este 22 martie2008.

2. Adevãrat. Nu fiecare bloc are pubelã.Deocamdatã, colectarea gunoiului se face într-unsistem de avarie, deoarece SC Salubritate SA a intratîn fazã de faliment ºi - pentru o perioadã limitatã detimp - colectarea se va face de cãtre societatea ASA.Deoarece licitaþia pentru un contract ferm pentrucolectarea gunoiului menajer se va þine numai înluna aprilie, conform legii, pânã la aceastã datãgunoiul se va colecta conform unui contract directcu Primãria. În conformitate cu prevederile legale ºicele din caietul de sarcini, câºtigãtorul licitaþiei vaîncheia contract de prestãri servicii cu fiecareAsociaþie de locatari sau cu fiecare familie carelocuiºte în bloc. Atunci, plata se va face direct lacasieria societãþii colectoare ca ºi pînã la falimentulSC Salubritate SA. Deoarece pentru o periodã scurtãde trei sau patru luni nu se putea încheia contract cufiecare gospodãrie sau apartament în parte, neºtiindcine va câºtiga licitaþia, am propus funcþionareaacestui sistem, care are lacune, recunosc, dar estefortuit. Dupã reglementarea situaþiei, totul se vaschimba. Cred cã aþi observat, totuºi, au dispãrut

containerele mari, deschise ºi sparte. La acestea cucapacitate de 1,2 mc totul este sã se închidã capac-ul dupã ce a fost depus gunoiul.

3. Voi verifica, aºa cum spuneþi, ºi dacã aveþidreptate, voi dispune amplasarea containerelor înalt loc, decât acela din faþa blocului G-40.

4. Parcurile pentru copii din curtea blocurilor sevor reamanaja cât de curând. Înþeleg cã sunteþimãmicã ºi în aceastã calitate vã rog sã ne sprijiniþi.Cum? Acþionând pentru stoparea degradãrii acelorhinte sau tobogane. Vã rog pe toþi cetãþenii sã mãajutaþi. Cu regret spun cã, numai într-o singurãdimineaþã, de la hinte ºi tobogane au fost colectare23 de cutii de bere, multe PET-uri de suc ºi pachetede þigãri. Sigur, cã nu în urma jocului copiilor, ci alteribilismului adolescenþilor. Dar ei, adolescenþii, nusunt ai noºtrii ?

4. În ceea ce priveºte Grãdiniþa de copii cu pro-gram prelungit nu vã contrazic, dar, totuºi, considercondiþiile foarte aproape de normal. ªtiu, este loc demai bine. Afarã de un sediu nou ºi modern, careeste necesar, am dotat aceastã grãdiniþã cu pãtuþurinoi, frigidere, termotecã ºi tot ceea ce cadreledidactice au solicitat. Dar am avut ºi am în perma-nenþã în vedere strãmutarea acesteia în clãdireaºcolii, unde proiectul tehnic existã ºi unde, dupãtoate probabilitãþile, lucrãrile vor începe în scurttimp. Doresc sã vã informez cã pentru amenajareaunei grãdiniþe, dupã standardele europene, costurileproiectului se ridicã la circa 15-20 miliarde lei vechi(1.500.000 lei noi), sumã pe care - dupã „lupte sec-ulare” - am reuºit sã ne fie promisã ferm.

Cu respectPrimar, Ioan Criºan

Busolã pentru primar

Primim spre publicare

SC Decobloc Construct SRLTelefon 0751-955.234, Fax: 0257/0257/514.777

e-mail: [email protected]ã o gamã largã de construcþii: blocuri, hale, case în roºu

sau la cheie, finisaje interioare ºi exterioare, tencuieli mecanizate ºi pe bazã de ipsos.Instalaþii: electrice, sanitare, încãlzire centralã.Ferestre ºi uºi din PVC: profil Aluplast, sticlã Low-E+Argon, fer-

onerie Maco.

INSTANTANEE ªCOLARE

Activitãþi extraºcolare ale elevilor la Centru de Documentare ºi Informare din incinta ªcolii Generale din Vladimirescu.

16 - 22 Martie 2008 SPORT

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 4

Regal Horia - ProgresulPecica 3-0 (1-0)

Pe o ploaie torenþialã, ce nu acontenit pe tot parcursul meciu-lui, Regal Horia ºi-a trecut încont, sâmbãtã, 8 martie 2008,primul succes din acest mini-retur de primãvarã. Eleviipregãtiþi de Marcel Duºan s-auimpus cu un scor de nepre-zentare, într-un meci ce pãreagreu, în condiþiile în care tehni-cianul arãdean nu a putut contape doi jucãtori de bazã (Barna ºiGiulãu), iar Trif a început meciulaccidentat, dar a forþat schim-barea.

Scorul a fost deschis deÞigan, care a pus latul la o mingecentratã de Bãlan, acesta fiindunicul gol pânã la pauzã. Goluldoi a venit tot în urma unei cen-trãri reluate cu capul de Haº,mingea a atins bara ºi a deviat înplasã. Scorul final a fost stabilitde acelaºi Þigan, care a reluat

mingea din plonjon. AcelaºiÞigan a trecut pe lângã triplã cudouã minute înainte de final,irosind, însã, o mare ocazie de amarca. Regal Horia a evoluat înurmãtoarea formulã: Lingurar –Asmarandei, Cosma, Miheþ,

Leuciuc, Þigan, Bãlan, Pãºcãlãu,Trif, Haº, Lipitor. Au mai evoluat:Ghiþã, Beleiu ºi Negru. A arbitratFl. Maliþa, ajutat de M. Jiva ºi A.Mihoc, supervizaþi din partea AJFde cãtre Nicole Ardelean.

Cosmin Gherman

Succes conturat abia dupã pauzã

Duminicã 9 martie, 2008, de laora 15, s-a reluat sezonul fotbalis-tic contând pentru CampionatulJudeþean 1, cu un meci acasã alMureºanei Mândruloc, adversarfiindu-i Cetate Sãvârºin, un adver-sar incomod de fiecare datã cândne-a vizitat ºi care în tur a învins cuun sec 7-3. Chiar dacã cu 24 deore înainte de disputarea acestuimeci a plouat foarte mult, terenula rezistat, prezentându-se încondiþii acceptabile pentru dis-putarea unui joc de fotbal... La unasemenea scor final, comentariilesunt de prisos, aºa cã vã prezen-tãm filmul jocului, arãtându-vãmodul în care s-au marcat cele 13goluri ale unui meci aprig dispu-tat:

- min.1: Sfîrlogea aruncã ominge în careu ce-l gãseºte peChipcea Claudiu care înscrie în vin-clu porþii adverse dupã doar 38 desecunde de la startul partidei: 1-0.

- min.4: Catereniuc greºeºte ominge uºoarã,scãpând-o în poartãla un ºut slab pe colþul scurt ºiscorul devine: 1-1.

- min.8: îi paseazã excelent luiRujescu ce pãtrunde în careu ºiºuteazã din cãdere: 2-1.

- min.11: fazã lucratã între fraþi,Chipcea Liviu îi paseazã luiChipcea Claudiu pentru al doileasãu gol fãcând ca scorul sã devinã:3-1.

- min.17: Rujescu faulteazã unadversar în careu, arbitrul

acordând penalty ºi cartonaº galbenpentru jucãtorul Mureºanei.Catereniuc ghiceºte colþul, dar nureuºeºte sã opreascã balonul si ast-fel oaspeþii reduc din diferenþã: 3-2.

- min 27: se reface diferenþa dedouã goluri, în urma unei fazelucrate de Chipcea Liviu ºi Ceh,ultimul marcând din interiorulcareului: 4-2.

- min.27: din marcator înpasator, Ceh îl pune în cursã peSfîrlogea, atacantul Mureºaneimarcând pentru: 5-2.

- min.29: portarul gazdelorezitã sã iasã la o minge, iar oaspeþiireduc, din dou, din diferenþã: 5-3.

- min.31: profitând de orelaxare prematurã a echipeigazdã, Cetate marcheazã alpatrulea gol: 5-4.

- min.49: Sfîrlogea îi paseazãlui Ceh care ºuteazã din prima, pecentrul porþii, fãrã ºanse pentruportar: 6-4.

- min.62: Pavel este fautat încareu, arbitrul acordã penalty pecare îl rateazã Cioncioiu (noul cãpi-tan al Mureºanei dupã retragerealui Rus) ºutând în portar.

- min.63: Pavel centreazã per-fect ºi Chipcea Claudiu marcheazãcu capul în vinclu reuºind, astfel, altreilea gol personal în acest meci:7-4.

- min.87: Chipcea Liviumarcheazã cu un ºut pe jos dincareu: 8-4.

- min.90+3: celãlalt atacant alMureºanei, Sfîrlogea, marcheazãun euro-gol, ºutând înºelãtor, dincolþul drept al careului direct la„pãianjen” ºi tabela se închide lascorul de: 9-4!

O victorie fãrã dubii aMureºanei la debut, o rãzbunare arezultatului din tur ºi un joc bun peun teren greu în partea a doua,când aceata a început sã cedezesub crampoanele celor 22 de jucã-tori. Sãptãmâna viitoare un nou jocacasã pentru Mureºana, cu ASRomvest Arad, ce ar putea însem-na o îmbunãtãþire a liniei de clasa-ment...

Pentru Mureºana Mândrulocau jucat: Catereniuc - Zãpuc,Covaci, Voina, Bîldescu (min.67Sîrb), Chipcea Liviu (min.51Pavel), Cioncioiu (min.73 Maxim),Ceh, Rujescu (min.57 Sima),Chipcea Claudiu, Sfîrlogea. Pebancã: Tãnase. Antrenor: CehCiprian.

Golgeterii echipei: Ceh Ciprian- 9 goluri, Itu Aurel - 9 goluri,Chipcea Claudiu - 7 goluri,Sfârlogea Raul - 6 goluri, RusLucian - 6 goluri, Chipcea Liviu - 5goluri, Sima Cristian - 4 goluri,Pavel Marius - 3 goluri, TodaMarius - 3 goluri, Rujescu Flavius -3 goluri, Hrizea Cãtãlin - 1 gol,Covaci Florin - 1 gol, Bordea Petre- 1 gol, Trif Marius - 1 gol,Petreanu Gabriel - 1.

Finanþatorul Ovidiu Ionescu

Debut de retur cu ploaie de goluriMureºana Mândruloc - Cetate Sãvârºin 9-4 (5-4)

Liga a IV-a: Rezultatele etapei a 22-aªoimii lipova - Naþional Sebiº 1-1 (3-2)Aqua Vest ªofronea - Pãuliºana Pãuliº 2-1 (0-0)Regal Horia - Progresul Pecica 3-0 (0-3 f.j)AS Dorobanþi - Înfrãþirea Iratoºu 0-0 (3-1)Partizan Satu Mare - Frontiera Curtici 3-0 (3-1)Criºul Ch. Criº - Victoria Zãbrani 1-0 (8-0)Unirea Sântana - CNM Pâncota 1-3 (0-1)Voinþa Mailat - CS Vladimirescu 2003 0-2 (1-0)Unirea ªeitin - Recolta Apateu 4-1 (6-0)

* în parantezã sunt trecute rezultatele de la junioriClasamentul la seniori:

1. Naþional Sebiº 22 20 1 1 76-14 61p2. CNM Pâncota 21 18 1 2 62-19 55p3. Unirea Sântana 22 16 1 5 51-24 49p4. Pãuliºana Pãuliº 22 10 3 9 42-42 33p5. CS Vladimirescu 2003 21 10 2 9 39-38 32p6. Aqua Vest ªofronea 22 10 1 11 42-51 31p7. Frontiera Curtici 22 9 2 11 38-37 29p8. Regal Horia 22 9 2 11 31-33 29p9. AS Dorobanþi 22 9 1 12 37-42 28p

10. Unirea ªeitin 22 8 3 11 43-47 27p11. Progresul Pecica 22 7 5 10 23-36 26p12. Criºul Ch. Criº 22 8 2 12 26-43 26p13. Partizan Satu Mare 21 8 1 12 49-53 25p14. Voinþa Mailat 22 7 4 11 31-35 25p15. Victoria Zãbrani 22 7 3 12 30-41 24p16. Înfrãþirea Iratoºu 22 6 6 10 25-37 24p17. ªoimii Lipova 21 6 5 10 30-48 23p18. Recolta Apateu 22 5 3 14 37-42 18p

Clasamentul la juniori:1. Unirea Sântana 22 19 0 3 76-14 76p2. ªoimii Lipova 22 15 1 6 48-19 61p3. Progresul Pecica 22 13 5 4 59-25 57p4. Naþional Sebiº 22 12 3 7 43-34 51p5. Partizan Satu Mare 22 12 2 8 54-35 50p6. CNM Pâncota 22 11 4 7 51-21 48p7. Voinþa Mailat 22 11 4 7 52-30 48p8. Pãuliºana Pãuliº 22 11 3 8 52-19 47p9. Criºul Ch. Criº 22 11 3 8 31-27 47p

10. Unirea ªeitin 22 10 4 8 36-32 44p11. Aqua Vest ªofronea 22 10 3 9 49-40 43p12. Frontiera Curtici 22 10 2 10 48-46 42p13. Recolta Apateu 22 7 6 9 36-38 27p14. Victoria Zãbrani 22 6 4 12 34-59 22p15. CS Vladimirescu 2003 22 6 2 14 48-61 26p16. Înfrãþirea Iratoºu 22 4 1 17 26-64 17p17. AS Dorobanþi 22 3 3 16 20-59 15p18. Regal Horia 22 1 2 19 8-148 6p

* la victorie se acordã 4 puncteEtapa viitoare: CNM Pâncota - Progresul Pecica (în tur 1-1); Naþional Sebiº

- AS Dorobanþi (2-1), CS Vladimirescu - ªoimii Lipova (3-2), Pãuliºana Pãuliº -Unirea Sântana (0-1), Criºul Ch. Criº - Regal Horia (0-1), Înfrãþirea Iratoºu -Aqua Vest ªofronea (2-4); Victoria Zãbrani - Partizan Satu Mare (0-3), FrontieraCurtici - Unirea ªeitin (0-1), Recolta Apateu - Voinþa Mailat (0-5).

Campionatul Judeþean 1:Rezultatele etapei a 18-a

Seria A: Atletico Arad - Pro Nãdlac 2-6, Forest Oil Sp. German - VictoriaFelnac 4-4, AS Aluniº - Voinþa Munar 3-0, Speranþa Turnu - Viitorul TisaNouã 3-1, Mureºul Zãdãreni - FC Zimandu Nou 2-2, Mureºana Mândruloc- Cetate Sãvârºin 9-4. Meciul AS Romvest Arad - Inter Arad a fost amânat,iar Voinþa Lunca Teuz a stat, deoarece AS Vinga s-a retras din campionat întimpul turului, fiindu-i anulate toate rezultatele. Etapa viitoare: VoinþaLunca Teuz - AS ALuniº, Pro Nãdlac - Inter Arad, Victoria Felnac - SperanþaTurnu, Voinþa Munar - Atletico Arad, FC Zimandu Nou - Forest Oil Sp.German, Mureºana Mândruloc - AS Romvest Arad, Cetate Sãvârºin -Mureºul Zãdãreni, Viitorul Tisa Nouã stã.

Clasamentul la zi:1. Forest Oil Sp. German 16 51-16 35p2. Viitorul Tisa Nouã 16 58-32 33p3. FC Zimandu Nou 16 54-38 31p4. Inter Arad 16 38-35 30p5. Speranþa Turnu 16 38-39 30p6. Mureºul Zãdãreni 17 26-26 26p7. Voinþa Lunca Teuz 14 28-26 25p8. AS Aluniº 17 28-31 25p9. Muraºana Mândruloc 17 59-61 24p

10. Cetate Sãvârºin 17 50-59 22p11. Romvest Arad 16 33-25 20p12. Victoria Felnac 17 32-55 16p13. Atletico Arad 17 26-36 15p14. Voinþa Munar 16 32-48 14p15. Pro Nãdlac 16 24-50 12p

Seria B: Romtelecom Arad - ªoimii ªimand 1-3, Victoria Seleuº - DaciaBeliu 10-0, Andezitul Vârfurile - Cetate Dezna 5-0, Criºul Alb ªicula -Viitorul ªepreuº 3-2, Universitatea Sebiº - Naþional Sintea Mare 4-1,Avântul Târnova - Flacãra Þipari 2-0, ªoimii Tauþ - Victoria Berechiu 4-1,Viitorul Satu Nou - ªiriana ªiria 2-2. Etapa viitoare: Dacia Beliu -Universitatea Sebiº, Naþional Sintea Mare - Romtelecom Arad, VictoriaBerechiu - Avântul Târnova, Flacãra Þipari - Victoria Seleuº, ªoimii ªimand- Criºul Alb ªicula, Viitorul ªepreuº - Andezitul Vârfurile, Cetate Dezna -ªiriana ªiria, ªoimii Tauþ - Viitorul Satu Nou.

Victorie importantã ºi meritatãVoinþa Mailat - CS Vladimirescu 2003 0-2 (0-1)

Cealaltã reprezentantã a comunei în Liga a IV-a, CS Vladimirescu 2003a obþinut o nouã victorie, de data în deplasare, la Mailat, unde a învinsechipa localã cu scorul de 2-0, prin golurile marcate de Iancu Cirprian ºiDinu Sorin. La capãtul unui joc foarte bun, controlat în cea mai mare partea timpului regulamentar de joc, elevii antrenorului Cristian Sculici auobþinut trei puncte importante în deplasare, care o plaseazã pe poziþia a5-a a clasamentului.

Claudiu IacobCristian Sculici, antrenorul

echipei CS Vladimirescu 2003

16 - 22 Martie 2008 ADMINISTRATIV

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 5

(continuare din numãrul trecut)

IV. Cererea de finanþare

Urmãtoarea etapã în accesarea fon-durilor europene nerambursabile acordateprin FEADR este întocmirea Cererii deFinanþare (CF), alcãtuitã din formularespecifice ºi din documentele justificativeprevãzute în procedura de accesare aFEADR. În afarã de studiul de fezabilitate,existã câteva documente de maximãimportanþã pe care nu trebuie sã le treceþicu vederea:

- Hotãrârea Consiliului Local alcomunei beneficiare privind necesitateainvestiþiei;

- Hotãrârea Consiliului Local cã vasuporta cheltuielile de întreþinere;

- Hotãrârea Consiliului care sã ateste cãlucrãrile sunt prevãzute în bugetul localpentru primul an de execuþie ºi cã pentruurmãtorii ani vor fi cuprinse în bugetullocal pânã la realizarea investiþiei.

Trebuie sã aveþi în vedere ºi urmã-toarele cerinþe:

- Consiliul Local al comunei beneficiaretrebuie sã aibã experienþã ºi trebuie sãdemonstreze cã dispune de capacitateanecesarã de a implementa proiectul pen-tru care s-a solicitat ajutorul financiar ne-rambursabil;

- îndeplinirea tuturor celorlalte condiþiiprevãzute în cererea de finanþare privindPlanul de Urbanism General, Studiul deFezabilitate, avize ºi acorduri necesareimplementãrii proiectului etc.

De asemenea, în aceastã etapãConsiliul Local care solicitã finanþarea tre-buie sã desemneze doi reprezentanþi înrelaþia cu Agenþia de Plãþi pentruDezvoltare Ruralã ºi Pescuit: un Res-ponsabil Legal care va desemnaContractul de finanþare cu AutoritateaContractantã - APDRP (în cazul în care ce-rerea va fi selectatã), ºi acesta poate fichiar primarul comunei.

Solicitantul nu are dreptul sã participela Licitaþia de proiecte sau sã primeascãajutor financiar nerambursabil dacã se aflãîntr-una din urmãtoarele situaþii:

- este acuzat din cauza unei greºeliprivind conduita profesionalã, având casoluþie finalã res judicata (împotriva cãreianiciun apel nu este posibil);

- se face vinovat de grave deficienþe deconduitã profesionalã dovedite prin oricemijloace, pe care APDRP le poate justifica;

- nu a îndeplinit obligaþiile de platãcãtre bugetul de stat ºi bugetele locale,inclusiv a contribuþiei asigurãrilor Sociale,în concordanþã cu prevederile legislaþiei învigoare;

- se face vinovat de faptul cã nu aprezentat informaþiile cerute de cãtreAPDRP, ca o condiþie de participare la lici-taþie sau contractare;

- a fost declarat cã încalcã prevederilecontractuale sau nu ºi-a îndeplinit obliga-þiile contractuale conform unui alt contractîncheiat cu APDRP sau alte contractefinanþate prin fondurile Comunitare.

Este bine de ºtiut cã, pentru realizareaunor investiþii, vã puteþi asocia ºi cu alteConsilii Locale, formând o AsociaþieIntercomunitarã. În acest caz, la Cerereade finanþare trebuie ataºatã Hotãrârea deAsociere a acestora, unde se va specificaclar:

- Consiliul Local desemnat sã repre-zinte Asociaþia Intercomunitarã;

- contribuþia fiecãrui asociat;- angajamentele ºi responsabilitãþile

fiecãrui asociat cu privire la implementarea

proiectului. Solicitantul va fi, în acest caz,Asociaþia Intercomunitarã iar, în caz deselecþie, partea contractoare este ConsiliulLocal desemnat sã reprezinte asociaþia(Beneficiarul).

V. Aprobarea Proiectului

Proiectul, care conþine Cererea definanþare ºi toate documentele tehnice ºiadministrative anexate, va fi depus laOficiul Judeþean de Plãþi pentru DezvoltareRuralã ºi Pescuit - structurã judeþeanã aAPDRP. La Oficiul Judeþean, proiectul esteverificat pentru conformitate (dacã estecorect întocmit ºi dacã acesta conþinetoate documentele privind investiþia pro-pusã, aºa cum se cere), urmând sã seefectueze o verificare la faþa locului a ele-mentelor prezentate de cãtre solicitant îndocumentaþie, pentru a se evalua situaþiarealã. Dupã aceastã etapã, cererea dvs.este transmisã la Centrul Regional pentruDezvoltare Ruralã ºi Pescuit - structurãregionalã a APDRP - care va verifica eligi-bilitatea proiectului (dacã proiectul respec-tã criteriile specifice FEADR pentrufinanþare). Având în vedere cã CentrulRegional are o limitã de competenþã înfuncþie de valoarea investiþiei ºi în cazul încare investiþia depãºeºte plafonul prevãzutîn Manualul de proceduri, competenþaeste direcþionatã spre sediul central alAPDRP.

Dupã verificare, dacã sunt respectatetoate criteriile de eligibilitate, proiectuleste declarat eligibil, beneficiarul fiindinformat în scris (notificat) cã proiectul afost acceptat pentru finanþare.

VI. Proiectul este eligibil. Ce urmeazã?

a. dacã Cererea de finanþare estedeclaratã eligibilã ºi selectatã, veþi semnaContractul de finanþare;

b. urmãtorul pas este elaborareaproiectului tehnic, care, dupã caz, poate fifãcutã ºi înainte de semnarea Contractuluide finanþare;

c. odatã ce proiectul tehnic a fost ela-borat, veþi începe achiziþiile publice ºisemnarea contractelor pentru lucrãri,prestãri servicii sau furnizãri de bunuri;

d. cererile pentru solicitarea ram-bursãrii plãþilor corespunzãtoare fiecãreitranºe se depun la Oficiile Judeþene.

B. Ce trebuie sã ºtiu despre achiziþiile publice?

Achiziþiile publice sunt guvernate dereguli ºi acþiuni care reglementeazã chel-

tuirea banilor publici. Procesul achiziþiilorpublice se concretizeazã printr-o cererelansatã de organismele de interes publiccare este în concordanþã cu oferta propusãde un operator economic. APDRP, prindirecþiile de specialitate, stabileºte obli-gaþiile contractuale dintre Agenþie ºipotenþialii beneficiari, aprobã începereaderulãrii proiectelor ºi verificã, autorizeazãºi efectueazã plãþi cãtre beneficiariiproiectelor finanþate. Achiziþiile publicesunt defalcate pe 3 tipuri de contracte:

1. achiziþii publice de servicii - exem-ple: studii de fezabilitate, proiecte tehniceºi detalii de execuþie, consultanþã, verifi-care proiect, monitorizare/verificare prininspectori de ºantier, asistenþã tehnicã,audit, studii de piaþã etc;

2. achiziþii publice de produse -furnizarea unuia sau mai multor produse,prin cumpãrare, inclusiv în rate, închirieresau leasing;

3. achiziþii publice de lucrãri - exe-cuþia de lucrãri sau execuþia unei con-strucþii, incluzând atât proiectarea, cât ºiexecuþia de lucrãri.

Dispoziþiile prevãzute de legislaþiaprivind achiziþiile publice în vigoare suntobligatorii pentru atribuirea Contractuluide achiziþie publicã, încheierea Acordului-cadru ºi organizarea concursului desoluþii.. Contractul finanþat sau subvenþio-nat în mod direct, în proporþie de mai multde 50% de cãtre o autoritate contractantã(în acest caz APDRP) se considera a fiContract da achiziþie publicã ºi se atribuiepotrivit prevederilor OUG nr. 34/2006.Contractul de finanþare trebuie sã conþinã,în mod obligatoriu, o clauzã privindrespectarea prevederilor OUG nr.34/2006 pentru atribuirea Contractelor deachiziþie publicã.

C. Care sunt etapele unui process de achiziþie publicã?

1. Elaborarea documentaþiei deatribuire/de selectare

• stabilirea specificaþiilor tehnice saua documentaþiei descriptive;

• stabilirea clauzelor contractuale,inclusiv a cerinþelor minime de calificare ºia criteriului de atribuire -dacã este cazul,se solicitã garanþie de participare;

• completarea Fiºei de date a achi-ziþiei ºi stabilirea formularelor ºi a mo-delelor;

• anunþul cãtre Ministerul FinanþelorPublice privind verificarea proceduralã;

• definitivarea documentaþiei de atribuire.

2. Chemarea la competiþie• publicarea anunþului de participare

ºi punerea la dispoziþie a documentaþieide atribuire;

• rãspunsul formulat la solicitãrile declarificare;

• evitarea conflictului de interese.3. Derularea procedurii de atribuire• dacã este cazul, primirea candida-

turii, selectarea candidaþilor ºi derularearundelor de discuþii;

• stabilirea ºi anunþarea termenuluipentru elaborarea ofertelor;

• primirea ºi deschiderea ofertelor;• examinarea ºi evaluarea ofertelor;• stabilirea ofertei câºtigãtoare.4. Atribuirea contractului de achi-

ziþie publicã• notificarea rezultatului;• respectarea perioadei de aºteptare

pentru depunerea ºi, dacã este cazul,soluþionarea contestaþiilor;

• semnarea Contractului sauîncheierea Acordului-cadru;

• transmiterea spre publicare aanunþului de atribuire.

5. Încheierea dosarului de achiziþiepublicã

6. Derularea Contractului/Acorduluicadru

• dacã este cazul, constituirea garan-þiei de bunã execuþie;

• derularea Contractului;7. Finalizarea Contractului• recepþia finalã ºi, dacã este cazul,

eliberarea garanþiei de bunã execuþie.8. Analiza procesului

D. Cum pot evita un conflict de interese?

O atenþie deosebitã trebuie acordatãevitãrii conflictelor de interese. Acesteaapar atunci când funcþionarii publici saucontractuali din sectorul public sunt influ-enþaþi de interese personale, atunci cândîºi desfãºoarã activitatea. Conflictul deinterese poate fi de naturã financiarã ºinefinanciarã.

Contractantul nu are dreptul de a anga-ja pentru îndeplinirea Contractului deachiziþie publicã personae fizice saujuridice care:

- au participat la înocmirea documen-taþiei de atribuire;

- au fost implicate în procesul de veri-ficare sau evaluare a candidaturilor sauofertelor.

Nu au dreptul sã fie implicaþi în proce-sul de verificare, respectiv evaluare a can-didaturilor sau ofertelor urmãtoarele per-soane:

• soþ/soþie, rudã sau afin (rudã prinalianþã), pânã la gradul al patrulea inclusiv,cu persoane care fac parte din Consiliul deadministraþie/organismul de conduceresau de supervizare a unuia dintre ofer-tanþi/candidaþi;

• persoane care deþin pãrþi sociale,pãrþi de interes sau acþiuni din capitalulsubscris al unuia dintre ofertanþi/candidaþi;

• persoane aflate într-o situaþie care,în mod obiectiv, induce dubii cu privire laasigurarea imparþialitãþii pe parcursul pro-cesului de verificare/evaluare a candida-turilor/ofertelor.

Dupã numirea comisiei de evaluare,membri acesteia sunt obligaþi sã dea odeclaraþie de interese, imparþialitate ºiconfidenþialitate.

ing. Gheorghe Oneþ

„Ochiul” consultantului agricol

Totul despre fondurile europene 2008-2013 (IV)Cum pot fi finanþate investiþiile publice?

16 - 22 Martie 2008 VIAÞA LA ÞARÃ

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 6

Unu’ dîntrã noi, crezînd cã scapãmai uºor ºi poachie primeºchie ºi-onotã bunã la jografie, o-nceput ºi-nºire: Bucium, Rarãu, Carpaþî cu ºi fãrã,Mãrãºeºchi, Snagov, Litoral. Da maregreºalã o fãcut. Drept peghiapsã l-opus dom’vãþãtor ºi tragã el primu fumîn pchiept dîntr-o þîgarã aprinsã, fãrãfiltãr, Naþionalã. Apoi am urmat noiciilalþ’, nu mulþ’, cam jumãtat’dã clasã,afarã dã fechie, normal. Atunci ºi veg-hieþ’: tuºituri, strîgãturi, plînsãturi.Unu’, o zîs cã iel nu sã precepe ºi cãnuma o suflat într-o þîgarã, într-o zî, lamorminþî.

Greu am scãpat în zîua aceea. Nuni-o fost haznã dã ºcoalã. Atuncea, n-am înþãles noi care-i rostu’ pedepsi,mai tîrzîu ni-am dat sama cã mai uºorîi ºi chie baji în ceva, dîcît ºi ieºi.Oai! C-am început ºi vorbãsc ºi io înpilde, ca ºi bace Toghiere.

Pita cu unsoareAstîz’, aproape nici unu’ dîntrã noi

nu duhãnieºchie. Pãntru cii mai mulþ’,duhãnitu’ îi on ocoºag, da ºi cinie-lînvaþã greu mai scapã. Cinie-l dãzvaþã,începe ºi sã-ngreºe dã mulchie oripãstã nãcãghiere. Si-atunci che-ntrebi:cum îi darã binie? Aºe, ori aºe? Las’cãl-om întreba pã baº’ Toghiere, cã iel leºchie pã tãchie.

Am ajuns într-on tîrzîu cîtã cãºi. Anoºchi, nie aºchieptau cu ‘mniazapregegãchitã. Cinie stãchia ºi mînce lamasã? Tãþ’, înafarã dã noi pruncii.Luam o strîjauã mare dã pitã ºi-ounjeam cu unsoare dã porc dînbãghicu’ aºezat la loc ferit în cãmarãori pã podrum la rãcoare. Presãramapoi pã iea: chiper, sare, piparcãrîjnitã, fãrã a uita, la urmã, º-onpãnãmaºea artistic cu bucãþ’ dã ciapã vânãtã,dulcie la gust, dãrãburitã mînînþãl.

ªi cu strîjaua-n brînci, fujeam lauliþã. Bãtrînii, pã laviþã cu d-ale lor. Eivorbeu, noi ascultam ºi mestecam dãnie trosneu fãlcile. Ceal mic a lu’Chiºtoc fãcu ce fãcu ºi-i zburã pita dînbrînci. ªi nu credeþi cã pita unsã sã-ntoarsã cu unsoare-n jos ºi sã lipi dãpãmînt?

Ventuzãle n-o fãcut faþã- Iaca drajii ‘mniei, asta-i o lecþie dã

viaþã: cu cît îi mai mare prafu’ pã jos,cu atîta mai mult s-ar puchiea capita ºi pice cu unsu-n jos, zîce baceTogiere uitîndu-sã la noi cu tîlc ºituºind lung.

- Bace Toghiere, îl întreabã unu’dîntrã noi, mai curios, povesteºchie-nie cum ai scãpat dã rãcealã, îi dreptcã chiai culcat cu clopu’ pã cap?

Bace Toghiere, dupã ce închighieochii vo doauã, tri secunghie, îºirãghicã clopu’ uºor, cu doauã jejichie,îl dã câtã ceafã, îºi dãscheie doi bumbidã sus dî la zobon º-apoi zîce:

- Apãi drajii’mnei cei dã buni, unaºi cu una fac doauã, ªi ºchiþî dî la miniecã omul boala sîngur ºi-o coatã.

Aºea am cotat-o ºi io pî la grajdurileCeapeului, ºchiþî voi binie.Atunci m-am tromnit. L-anceput m-o luat cuniºchie tremurãturi. Apoi, cînd mi-eracald dã mã nãduºem su’dunã, cînd m-apucau niºchie friguri dã trãbuiea nanî-ta Floriþã, muierea mea, ºi punã pãminie douã, tri dunie. Pusum-o ven-tuzã, fãcutum-o frecþii cu picãturi d-acelea ce curg dîntîiaºdatã la cãldareadã fãcut rãchie, bãut-am doarã ovighire dã ceai. N-o vrut ºi treacã.Eheheii, da i-am prins ºpilu’. M-amadus io aminchie ce m-o spus mie on

leat damnieu cînd m-am întîlnit cu iel înpiaþ’la Chiºinieu. Aºea cã am aplicatstratejiea, cu clopu pã vîrfu’ boconcilor.

Experimentu’- M-am suit în pat, îmbrãcat ºi-

ncãlþat, ºi m-am aºezat pã spachie,zîce bace Toghiere. Muierea executaordinu’ dat, fierbea vinu’ pã ºpohertîntr-o laboºe dã tri litre. N-o cuchiezatºi-i punã feghieu pînã n-o bãgat în oalãºi mniere dã albinie, tri mere tãiechiefelii ºi scorþiºoarã – dîpã gust. Io, înpat, conform recomandãrii, cu bocon-ci-n picioare ºi cu clopu pã capaºchieptam, nu zîcem nimic. O dunãmare, înfoietã, era pã minie. D-abghiea am putut ºi-o topºesc ca ºi-mivãd vârfu boconcilor. Uºea dî la ocolîncuietã, cã altfel viniea careva dîntrãvoi ºi gata era experimentu’. Muiereafierbea vinu ºi rîghiea pã-nfundachiedã tratamentu’ ‘mnieu – a doaua zî m-o spus, c-atunci n-o cuchiezat. Laradiu, muzicã dã petrecere la postu’dîn Timiºoara. Cînd o-nceput ºi fiarbãvinu, mereuaº, muierea o tras laboºea

d-oparchie, o scoborît zece finjele dîncredenþ º-onceput ºi le umple. Apoile-o pus pã masa aºezatã dîn timplîngã pat.

Am început aºea uºurel ºi beu vin,dupã reþetã. L-anceput, m-o pãrut cãtãt m-am fript pã gîrchian. Dîpã adoaua finjauã, parcã mi s-or dãsfundaturechile. La a tria, m-am sîmþît maiînviorat. Dîpã a patra, m-am tras cusama ce piþigãiet cîntã una la radiu. Laa cincia, m-o pãrut cã ceeie dî la radiu’ºi-ongroºet hangu. În acel momentam zîs rãspicat cîtã muiere: ie-miclopu’ dîpã cap ºi punie-l pã vîrfu’

boconcilor. În timp ce sorbem vin dînfinjaua a ºasa m-am trezît cã ºi io cînt,nu numa radiu ºi m-or apucatnãduºelile. Da, da io cîntam altãcîntare, mai fainã.

Beeam ºi cîntam. Cinie mai numãrafinjelile. Tãchie or mãrs dîpã reþetãpînã cînd dîntr-o datã clopu dîn vîrfu’boconcilor o-nceput ºi rîdã. Asta caasta, c-aº mai fi înþãles cumva, da cîndo-nceput ºi zboare dî pã boconcidrept la minie pã cap, asta le-o-ntre-cut pã tãchie. Da no stat pã cap,liniºchit. Cînd era pã cap, cînd pã vârfuboconcilor. Atîta mai þîn minchie cãdîntr-o datã o zburat pã ºifon. D-acoale nu mai ºchiu nimic, m-amtrezît a doaua zî tomnit, ca nou. Dus-o fost tromna.

Hornu-n capNoi pruncii, rîghieam ºi nu prea.

Bace Toghiere, observator fin, dãlocni-o cichit cã ceva nu-i ipinie, aºe cãni-o ºi-ntrebat:

- Mã prunci, ce-aþî pãþît dã staþ’ aºebusumflaþ’ºi pleoºchiþ’?

I-am povestit tãtã treaba dî laºcoalã, cu þîgãrile. Am crezut cã nieocãreºchie, da n-o fãcut-o ci ni-o zîs:

- Ce ºi faci? Aºei cînd ieºchi prunc,ieºchi curios. Da voi nu uitaþ’ cã dacãomu iera lãsat ºi duhãniascã, apu sãnãºchiea cu horn în cap.

Amu, iaca am ajuns ºi noi º-avemprunci. Dacã noi nu duhãnim, oarepruncii noºchi ce fac? Musai ºi vorbimcu dom’vãþãtor.

Pân’ atunci nu uitaþ’ voarba lu’ baceToghiere: Viaþa-i frumoasã da-iscurtã, aºe cã ascultaþ’ si veghieþ’.

Gheorghe Hodrea

Luni, la ºcoalã. Da-bghiea am ajuns, cu ochi-mpãnjinaþî dã somn. Aºea nietreabã, c-am vrut ºi veghiem c-o sarã-nanchie pomana lu’baº’Cuþîtoi. Diminiaþão-nceput cu ghinion. Nu ºchiu care s-o scãpat la domnu’ învãþãtor cum c-ar fipîntrã noi uni care duhãniesc. Atunci ºi vighieþ’ anchetã în tãtã regula. ªi dã ºiluptã. Iel cu noi, noi cu iel. Noi – mai mulþ’. Iel – mai cu tact. Cinie oare creghieþ’c-o cîºchigat? Normal, tactu’.

Noi, n-am cedat dî la-nceput, da cînd o-nceput ºi nie ieie aºe, pîn fundu’ogrezî, ni-am mai moiet. Ba zîcea cã ni-e duce-n excursie la pãdure, ba cãmerem la Arad, la teatru’dã pãpuºi, ba cã nie ie o loptã dã folbal, dîn pchiele.Noi, nimica. Nici cã ne-am fi lãsat cu una cu doauã, numa cã ni-am spãriet cîndam vãzut cum îl bagã pã on coleg da nost, aºe mai zipicichit, în lada dã lemniedã lângã sobã. Atunci ne-am spãriet º-am recunoscut tât. Cum duhãniemchiºtoace dã þîgãri scumpe, gãsîchie, cum cã alþî aveau þîgãri întreji dî pî la fraþîmai mari ºi cã altu o luat dî la tatîso. No, care cum s-o putut dãscurca.

Bace Toghiere ºi stratejiea cu clopu’

pus pã vîrfu’ boconcilor

Poveºtile lui Bace Toghierea (V)

16 - 22 Martie 2008 SPECIAL

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 7

Înainte de anul 1924, viaþaculturalã a românilor dinGlogovãþ (Vladimirescu) nu s-amanifestat organizat, aceastalimitându-se la organizarea dejocuri (hore) duminicale; deasemenea, românii din comunãmai participau ºi la mani-festãrile duminicale organizatede germanii din localitate, alecãror limbã le era cunoscutã.

În 1924, la iniþiativa pre-oþilor din Micãlaca, s-a constru-it o capelã (existentã ºi azi), pelângã casa parohialã care adeservit biserica (unde se ofici-au slujbele religioase), ºcoala(unde se þineau cursurileºcolare) ºi unde se þineaudiferite adunãri populare, lacare se dezbãteau problemeleimportante ale urbei ºi care îiinteresau pe români. Dupã con-struirea actualei biserici (în anul19309, capela a devenit localºcolar ºi aici se organizauadunãri populare, iar duminicajocuri (dansuri).

Dupã împroprietãrirea dinanul 1945 ºi odatã cu sosirearefugiaþilor din Basarabia,Bucovina ºi Dobrogea, precumºi cu luptãtori din Divizia TudorVladimirescu din zoneleHãlmagiu, Sebiº, Chiºineu-Criººi Bihor, atmosfera culturalã eradiversificatã, astfel cã s-a impusorganizarea de activitãþi încadrul Cãminului Cultural. Înacest scop, în toamna anului1947, prin naþionalizarealocalului (fost restaurant) dinstr. Progresului nr. 90, s-a ame-najat o salã de spectacole (cuscenã ºi mobilier adecvat) ºitrei camere pentru activitãþiartistice (sau repetiþii) sauºedinþe. Promotorii acesteiacþiuni au fost învãþãtoriiConstantin Procopie (directorºcolar), Ioan Bogdan ºi ªtefanTrifu.

Activitatea de debut aCãminului Cultural a fost orga-nizarea corului de cãtre învãþã-torul Ioan Bogdan, care a fost ºidirijorul acestuia, pânã în anul1950, din acel an alãturându-i-se învãþãtorul Florian Stancu. Ocontribuþie generoasã laaceastã realizare au avut-o ceitrei fraþi Botezatu (unul dintreei activând ca factor poºtal),surorile Gulea, copiii familiilorAnghel ºi Chipra (originari dinBasarabia), cadrele didactice ºielevii liceeni ai celor împropri-etãriþi. Corul a fost acompaniatde tânãra fanfarã a tineretuluigerman, condusã de PavelDumelle.

În aceastã perioadã deînceput a activitãþii culturale, s-a organizat ºi formaþia teatralã,de cãtre învãþãtoarea EcaterinaBogdan ºi profesorul MelenteNica. Dintre piesele de teatrupuse în scenã reþinem Piatradin casã, de Vasile Alecsandri,O noapte furtunoasã, de IonLuca Caragiale ºi Lanþulmanevrelor, de Haralamb

Zincã, piese care s-au bucuratde aprecierea publicului spec-tator.

Directorul CãminuluiCultural, începând cu anul1947 (pânã la 1 mai 1952) afost profesorul Ioan Bogdan. Înperioada 1952-1956, direc-torul Melente Nica a insistatasupra calitãþii artistice a activ-itãþilor, lãrgirea frontului artisticcu activitãþi politice, agro-zootehnice, viticole, apicole,etc. În perioada 14 octombrie1956 – 30 august 1957, direc-torul prof. Florian Stancu sezbate ºi reuºeºte sã menþinãdesfãºurarea activitãþilor lanivelul eforturilor anterioare.De la 1 septembrie 1957(director Melente Nica), ritmuldesfãºurãrii activitãþi culturaleajunge la apogeu, asta ºidatoritã sprijinului acordat deorganele locale, reprezentatede Gheorghe Þiþca, Vanciulazãr, Iosif Gutmann. Aºa seajunge la organizarea anumeroase deplasãri culturaleîn localitãþi din judeþul Arad,precum ªiria, Pâncota, Vinga,ªagu, Frumuºeni, Mândruloc,Cicir, Horia ºi Bãile Lipova.

Concomitent cu acesteactivitãþi, s-a fãcut apel la toþiintelectualii, elevii de liceu ºimuzicanþii din localitate, careau fost antrenaþi în activitãþileculturale organizate periodic laCãminul Cultural dinVladimirescu.

Programele cultural-artisticeprezentate la Cãminul Culturalerau orientate spre satisfacereagustului ºi temelor preferateale auditoriului. Dansurilepopulare au fost selectate dindiferitele zone ale þãrii, cupredilecþie din zonele de ori-

gine ale cetãþenilor împropri-etãriþi. Teatrul de Stat din Arada prezentat, anual, trei saupatru piese pe scena CãminuluiCultural din Vladimirescu, iarsoliºti de muzicã popularã, pre-cum Felician Fãrcaºiu sauAlexandru Grozuþa au fostprezenþi anual pe scenaCãminului Cultural.

Un alt aspect al vieþii cultur-ale organizate în cadrulCãminului Cultural l-a constituitcinematograful, iar operatorulIoan Tãtar era foarte atent ºicompetent în ceea ce priveaselectarea filmelor care urmaua fi vizionate cu plãcere de unmare numãr dintre locuitoriiurbei.

Lucrãrile de construcþie asediului actualului CãminCultural, de pe stradaRepublicii nr. 5 (actuala str.ªtefan cel Mare nr. 5), având ocapacitate de 400 de locuri, auînceput în 1965 ºi s-au termi-nat în toamna anului 1967,când a ºi fost dat în folosinþã.La realizarea acestei lucrãri aucontribuit, atât cu fonduri, cât ºicu forþã de muncã, populaþialocalitãþii, conform HCM 1.793din 1965, în aceastã locaþieurmând sã se desfãºoare activ-itãþi culturale ºi ale bibliotecii,precum ºi vizionãri de filme.Dupã ce populaþia germanã aînceput sã emigreze, activi-tatea s-a desfãºurat numai decãtre populaþia românã, veni-turile realizate din organizareade serbãri ºi mai ales din baluriscãzând simþitor.

Dupã anul 1980, activitateaculturalã era în plin declin, pen-tru ca în perioada 1990-2004,programele culturale sãcunoascã un avânt timid, direc-

torii de atunci, Ovidiu Timãþ ºiCamelia Pantoº organizând pescena Cãminului Cultural ser-bãri ºcolare sau adunãri popu-lare cu caracter politic.Referindu-se la anii de dupãrevoluþie profesorul IOANBOGDAN spunea :,,În zilelenoastre, activitatea culturalãîn cadrul Cãminului Culturaleste aproape inexistentã ….Ar trebui sã fie în atenþiainstituþiei de culturã a judeþu-lui Arad, prin faptul mobi-lizãrii intelectualilor dincomunã, a cadrelor didactice,pentru organizarea mani-festãrilor culturale, atât denecesare în timpurilenoastre.

Din fericire, putem spune cãaceastã stare de lucruri seîndreaptã spre sfârºit, deoareceîn aceastã perioadã se apropiede finalizare lucrãrile de reno-vare din temelii a Sãlii tineretu-lui (situatã în spatele clãdiriiCãminului Cultural), urmând cala finalizarea ei – prevãzutãpentru luna mai 2008 – sã fieuna dintre cele mai modernesãli existente în judeþul Arad,unde vor putea fi organizatebaluri, nunþi, discoteci sim-pozioane, colocvii ºi alte activ-itãþi cultural-artistice, partici-panþii la aceste manifestãriurmând sã se bucure de o salãmodernã, la standardeeuropene, dotatã cu instalaþiide ultimã orã. Nici clãdirea pro-priu-zisã a Cãminului Culturalnu a fost uitatã, urmând ca ºiaceasta sã intre într-un pro-gram de renovare, pentru a firedatã în circuitul cultural-artis-tic al comunei Vladimirescu,chiar un centru cultural euro-pean.

De toate aceste aspecte seîngrijeºte actualul director alCãminului Cultural, CristianSculici, împreunã cu primarulIoan Criºan, iar ca o confirmarea eforturilor directoruluiCãminului de a readuce actulcultural al comunei la valoareadin anii trecuþi, s-a format (încãdin primãvara anului 2007)Ansamblul Folcloric Vladimi-rescu, de dansuri populare,alcãtuit din tineri entuziaºti ºitalentaþi, ansamblu care a fostinvitat de mai multe ori sã par-ticipe la emisiuni tematiceorganizate de Televiziunea InfoTV din Arad. Valoarea ansam-blului a mai fost recunoscutã ºiprin faptul cã acest grup detineri dansatori a fost invitat sãparticipe la serbãrile ocazionatede Târgul de Fete de laMoneasa (iulie 2007) ºi lamanifestãrile care au avut loc înlocalitate, cu ocazia ZilelorComunei Vladimirescu (1 ºi 2iunie 2007).

Aºadar, putem spune cã încomuna Vladimirescu actul cul-tural nu va dispãrea ºi cu toatãconcurenþa venitã de laInternet ºi de la programele TV,succesul ºi aprecierea obþinutede Ansamblul FolcloricVladimirescu ne demon-streazã faptul cã locuitoriicomunei doresc sã fie pãrtaºi lamulte asemenea spectacolecultural-artistice, iar în anii carevor urma, odatã cu finalizarealucrãrilor de renovare aleclãdirii Cãminului Cultural dinVladimirescu, viaþa culturalãdin aceastã urbe va cunoaºte,sperãm noi, un nou avânt.

Melente NicaClaudiu Iacob

Vladimirescu, dragostea mea (10)Viaþa culturalã a comunei

Sala Tineterului din Vladimirescu se aflã în ultima fazã de renovare, urmând ca la debutul lunii mai, când este fixat termenul de finalizarea lucrãrilor, sã fie inauguratã ºi redatã în circuitul cultural al comunei Vladimirescu

16 - 22 Martie 2008 MAGAZIN

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 8

Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245

E-mail: [email protected]: ROMULUS DUBÃÞ

Vladimirescu, str. Revoluþiei, nr.4, jud. AradTel: 0257/514902, 0257/514.101. Fax: 0257/514.101

E-mail: [email protected] ªef: Cristian SculiciTehnoredactor: Claudiu IacobCoordonator: IOAN CRIªAN

Tipãrit la „LAPCOM“ Kft. Delmagyarorszag Kiado - SZEGEDISSN 1842 – 9947

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

MÂNDRIA NOASTRÃ

Grup de copii de la Grupa Pregãtitoare a Grãdiniþei cu program normal nr.1, Vladimirescu. Educatoare, Dorina Ciule

Ingrediente necesare:3 ouã, 15 linguri de ulei, 15 linguri de

zahãr, 15 linguri de iaurt (cam 2 cutii de150 ml), 15 linguri de fãinã, o lingurã debicarbonat de sodiu stins, o lãmâie.

Mod de preparare:Se freacã ouãle ci zahãrul, se adaugã

uleiul, ca la maionezã, apoi iaurtul,bicarbonatul de sodiu stins, coaja delãmâie ºi fãina. Se unde tava, setapeteazã cu fãinã, se toarnã compoziþiaºi o parte se pune cacao. Aceeaºi com-poziþie, pentru orice fel de tartã.

Reþetã primitã de la Florica Marian, 75 ani,

localitatea Cicir

ChecReþeta sãptãmânii

Berbec (21.3 – 19.4): Sãnãtatea nu este foarte bine

aspectatã în aceastã perioadãpentru Berbeci. Atenþie mai alesla rãceli ºi la tulburãrile digestive.Un membru al familiei le face osurprizã plãcutã, probabil o vizitã,la sfârºitul perioadei.

Taur (20.4 – 20.5): Sãptãmâna aceasta, Taurii vor

lua hotãrâri majore. Nu estevorba neapãrat de ceva foartevizibil pentru ceilalþi, ci de schim-bãri interioare, care îi va ajuta sãdepaºeascã momentele dificile.

Gemeni (21.5 – 21.6): O cãlãtorie pe care o aºteptau

de multã vreme se amânã, iaracest lucru îi face pe Gemeni sã-ºi reorganizeze programul ºi leoferã un rãgaz binevenit, pentrua mai rezolve niºte probleme. Opoveste sentimentalã mai vecherevine în actualitate ºi ameninþãsã le complice viaþa.

Rac (22.6 – 22.7): Un gest de atenþie faþã de o

persoanã de sex opus din anturajle poate stârni furtuni în cuplu. Arfi bine sã-ºi cântãreascã binefiecare miºcare, dacã nu vor sãstârneascã furtuni în cuplu. Dacãsunt singuri, nici sã nu caute orelaþie, pentru cã vor apãrea niºteprovocãri profesionale.

Leu (23.7 – 22.8): Este o perioadã numai bunã

pentru acumularea de informaþii,nu în sensul învãþãrii unor lucrurinoi, ci al descoperirii unorsecrete sau veºti care circulã încerc restrâns. Leii trebuie sãdeschidã bine ochii ºi urechile,pentru cã vor auzi multe bârfe,dar vor afla ºi lucruri care le vorajuta în carierã.

Fecioarã (23.8 – 22.9): Nativii sunt predispuºi la tot

felul de accidente în perioadaurmãtoare. Fie cã este vorba deaccidente fizice sau de gafe ºiindiscreþii, Fecioarele pot intrafoarte uºor în necaz. Trebuie sãfie foarte atenþi la cum se poartãºi la ce anume vorbesc.

Balanþa (23.9 – 22.10): Ar fi bine sã-ºi ia un pic de

timp numai pentru ei, mai ales cãeste o perioadã propice relaxãriiºi acumulãrii de energie. Chiardacã nu beneficiazã de concediu,ar fi bine sã-ºi ia mãcar douã-treizile libere, pentru a-ºi pune gân-durile în ordine.

Scorpion (23.10 – 21.11): Scorpionii sunt pe val în zilele

urmãtoare, având ºanse mari dereuºitã în tot ceea ce-ºi propun,aºa cã acum este un moment bunsã-ºi facã planuri ºi strategii sausã încheie niºte socoteli maivechi.

Sãgetãtor (22.11 – 21.12): Sãgetãtorii intrã într-o

perioadã favorabilã pentru laturalor eroticã, ºi-aºa destul deaccentuatã prin natura zodiei lorlacome în toate cele. Este operioadã bunã pentru experi-mente ºi pentru evadãri deweek-end, împreunã cu per-soana iubitã.

Capricorn (22.12 – 19.1): Capricornii riscã sã rateze

niºte ocazii excelente de a face oimpresie bunã la serviciu, dincauza unor accese nervoase carenu vor fi prea apreciate de ºefi.Se pot trezi astfel cu o sancþiunesau chiar cu o retrogradare.

Vãrsãtor (20.1 – 18.2): Vãrsãtorii au în faþã niºte zile

pline de mici surprize plãcute dinpartea prietenilor sau a familiei.Vor primi mici cadouri, veºti carele ridicã moralul, vizite de la per-soane dragi ºi invitaþii în oraº. Nuse întrevãd cine ºtie ce ºanse derealizãri mãreþe.

Peºti (19.2 - 20.3): Peºtii vor avea foarte multã

energie ºi depinde doar de eicum o vor folosi. Indicat ar fi sãse concentreze asupra carierei,pentru cã astrele favorizeazãproiectele în acest domeniu.Relaþia de cuplu va fi foartearmonioasã, deºi unele persoanedin afarã vor încerca sã o tulbure.

Horoscopul sãptãmânii

Inginer constructor(tânãr absolvent)