VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

Aflatã de prin localitate, o poveste, electoralã, cum altfel?,m-a fãcut sã râd cu lacrimi. Nu cred cã o sã o pot povesti demaniera în care am auzit-o eu, asta pentru cã, fiind cu obrazsubþire, ºi nedorind sã influenþez negativ pre-campania elec-toralã, n-o sã dau numele celor implicaþi. Dar, sã fiþi convinºi cãnouã, celor de la Vladimirescu - sãptãmânã de sãptãmânã, nune scapã nimic. ªi nici nu ocolim ceva! De la bun început vãspunem cã orice asemãnare cu unele personaje sau fapte reale,are legãturã cu realitatea.

LuniUn lider politic, mare la gurã, dar ºi la-nãlþime, ºi-a coman-

dat un sondaj de opinie. Cã, de!, aºa-i moda ºi, poate, respec-tând întregul trend, gândea el, alegerile pot fi câºtigate maiuºor. Zis ºi fãcut. Cãutã el ceva tineri ºi, negãsindu-i înVladimirescu, îi gãsi la Arad. S-au înþeles ºi la bani. Dar nu 100de milioane de lei – cu cât se plãteºte un sondaj real ºi fãcut cala carte – ci doar aºa… 7-8 milioane de lei. Cât sã ajungã detipãritul chestionarelor, darãmite de benzina de la Arad laVladimirescu… ªi…

Marþi…a aºteptat omul nostru toatã ziua, cât a fost ea de lungã,

ieºind din când în când (trebuie sã recunoaºtem cã mai des, dade ce sã-l dãm de gol…) la poartã, cã doar-doar o veni tinerii ºila el sã-l întrebe cu-i dã votul. Aºadar, marþi nu-i vãzu…

Mercuri …tot aºa, doar cã ieºirile omului nostru la poartã pentru a-ºi

cãuta oamenii angajaþi sã-i facã sondaj, s-au înteþit, pe alocuritransformându-se în adevãrate cãutãri pe uliþele comunei noas-tre (unele asfaltate, altele urmeazã – ºi suntem siguri cã primarulse þine de cuvânt).

Joi…n-are rost sã vã spunem ce-a fãcut, pentru cã s-ar simþi

prost omul nostru! Oricum, a stat ca pe jar. Totuºi, trebuie sã vãspunem cã a dat ºi câteva telefoane la Arad, sã cearã socotealã.I s-a rãspuns cã tinerii umblã în continuare, cã un sondaj, fie elde vreo 500-600 de chestionare, nu poate fi fãcut aºa, cât aibate din palme. Dar, cum sã înþeleagã asta omul nostru!!

Vineri…primeºte omu’ telefon la 7 dimineaþa ºi aflã cã, înainte cu

o searã, toate chestionarele fuseserã date gata, cã locuitorii sat-ului (pardon, mã scuzaþi!, la cum aratã comuna greºim cândspunem sat, mai bine i-am spune orãºel) au cooperat ºi aurãspuns la toate cele 6-7 întrebãri. Când e gata? – a întrebat, curãsuflarea tãiatã, politrucul nostru. Pãi… pe duminicã – i s-arãspuns. Cam nemulþumit de timpul prea lung în care s-a rea-lizat sondajul. Totuºi, neavând ce face, a acceptat. Urma sã steadouã zile, vineri – ce a mai rãmas din zi – ºi sâmbãtã, ca pe ace.

Sâmbãtã…toatã ziua, cam naºpa. Aºa se-ntâmplã în politicã. Când

stai ºi-aºtepþi sã vezi dacã electoratul nu crede cã þi-ai bãtut jocde el. Aºteptare grea… Surprizã, însã. Seara sunã telefonul.Domnu’ B...oureanu, dumneavoastrã sunteþi, nu? „Da,da eusunt!” – a rãspuns grãbit omul nostru. Avem rezultatul – i s-aspus. „ªi? ªi?” – a spus a nost’ erou, fãrã a mai avea parcã glas.

E D I T O R I A L

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Sãrbãtoriþii sãptãmâniiPoveºtile luiBace Toghiere

p. 7p. 5

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 3 Nr. 61 9 - 15 Martie 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

O poveste cu tâlc

p. 2

Învãþãmânt -Spiritualitate

Casã, dulce casã

Da’ tot a mea e mai frumoasã!

Continuare în pag. 2

9 - 15 Martie 2008 INFORMAÞII UTILE

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 2

Familia Turc, din Vladimirescuva aniversa anul acesta, în lunanoiembrie, 47 de ani de cãsãto-rie, apropiindu-se, aºadar, cupaºi repezi de nunta de aur.

Turc Petru s-a nãscut la 4 iulie1943, în localitatea Vladimi-rescu, unde urmeazã cursurileªcolii Primare, apoi ªcoalaProfesionalã Gheorghi Dimitrov.Dupã satisfacerea stagiului mili-tar, la Institutul de Marinã dinConstanþa, activeazã, pentru oscurtã perioadã de timp, încadrul Ministerului de Interne, laLipova. Însã dorinþa de a-ºi urmavisul îl face sã se angajeze laDepoul CFR, în anul 1969, undeva lucra ca mecanic, pânã în anul1993, când iese la pensie.

Turc Veronica s-a nãscut la 15noiembrie 1943, în localitateaMãderat (jud. Arad), apoiurmeazã ªcoala Primarã în locali-tatea Vladimirescu, gimnaziulabsolvindu-l la ªcoala din ªiria,dupã care se înscrie la ªcoalaProfesionalã Textilã. În anul 1959se angajeazã la UTA, apoi, din1971, lucreazã la Ferma dinVladimirescu, de unde iese lapensie, în anul 1995.

Cei doi se vor cãsãtori la 21noiembrie 1961, în localitateaVladimirescu ºi sunt fericiþiipãrinþi ai unei fete, Carmen ºi aunei nepoate, Raluca.

Ce ne spun ei? Nu putem sãmulþumim îndeajuns lui

Dumnezeu pentru grija pe care aarãtat-o faþã de noi. Nu putemspune cã toate au fost bune înfamilia noastrã, dar de fiecaredatã am cãutat sã ne înþelegemunul pe altul ºi mai ales deciziileimportante sã le luãm împreunã,pentru binele familiei. Armonia aexistat întotdeauna în familianoastrã ºi ne-am sfãtuit împreunãpentru fiecare problemã.

Ce sfaturi le dau tinerilor?Tinerii care plãnuiesc sã se cãsã-toreascã, sã fie rãbdãtori unii cu

alþii, sã nu caute sã se despartãdin te miri ce pricinã. Sã fieascultãtori ai celor în vârstã, carele pot da sfaturi utile, sã-irespecte pe cei în vârstã ºi, maiales, sã încheie cãsãtorii dindragoste.

Noi dorim multã sãnã-tate, armonie ºi La MulþiAni! familiei Turc Petru ºiVeronica

Doina Grozav

Veronica ºi Petru Turc

Sãrbãtoriþii sãptãmânii

„Armonia a existat

întotdeauna în familia noastrã”

Naºteri

Botaº Tudor-Andrei

Vlad Andreea

DeceseSurovcek ªtefan (1948)

Cociuba Iosif (1951)

Parfenie Daria (1921)

E cam bai acolo la dumneavoastrã. Este unul, actualul primar,pe care lumea îl place ºi-l voteazã. Nu ºtiu ce a fãcut acolo ladumneavoastrã în comunã, dar sã ºtiþi cã nu prea aveþi ºansela primãrie. ªtiu oamenii de acolo de la dumneavoastrã ce afãcut administraþia la Vladimirescu. ªi, dupã câte mai ºtim ºinoi, cu asemenea realizãri ºi promisiuni onorate e cam greusã te lupþi cu cineva – i s-a spus celui care plãtise sondajul. „Dareu, noi, cum stãm?” – a întrebat a nost. Uite cum facem – a spuscel de la telefon aflat în Arad – eu vã spun, dar sfatul meu e sãnu-l faceþi public, ºi pentru a fi siguri de asta, nu vi-l dau. Numai e secret dacã vi-l dau, iar strategiei dumneavoastrãpolitice nu i-ar face bine publicitatea rezultatelor obþinute denoi. Eu vã mai spun ceva: nu-l luaþi, eu îi dau foc, cã, dacãaflã cineva de la vârf din Arad, vã schimbã din

funcþia de… ºi nu mai pupaþi nici funcþia deconsilier…Gândiþi-vã bine!, i s-a spus la final.

Sâmbãtã, târziu în searã„Bine mã. Accept. Dar, spune-mi, cum stãm?” – spune

politrucul. N-avem ºapte – i se rãspunde prompt.„Bãããããããããããã… Te b…………….”, ºi dã-i ºi dã-i, ºi luptã ºiluptã, ºi-atâtea înjurãturi a aflat acela de la Arad, încât i s-a urâtde viaþã. I-a închis telefonul în nas celui care l-a acuzat, printrealtele, cã a fãcut sondajul pe genunchi, ºi ºi-a jurat în barbã cã nuva mai face sondaje cu preþ mic.

DuminicãNu tu odihnã, nu tu bisericã, nu tu tihnã de nimic. Ce-i de

fãcut? Ce sã fac? – se gândea micul nostru politician, dar mare-n gurã ºi-n înãlþime. Ei bine, într-un târziu, îi veni ideea salva-toare: Ori îmi fac rost de-un teren unde sã-mi fac o firmã desondaje de opinie, din acelea care sã-mi dea rezultatul scon-tat, ori caut ceva… oameni din aceia cu bani mulþi, sã-misusþinã campania electoralã. Dar, oricum, duminica asta totde rahat, e! Bine cã, totuºi, s-a þinut primarul de cuvânt ºimi-a asfaltat strada!, ºi-a spus, a nostru, duminicã seara târziu,în timp ce încerca sã adoarmã…

A.O.

S-a întâmplat…* Povara anilor, (93 la numãr)

a fãcut ca sãnãtatea Domnuluipãrinte Petla, preotul parohieiRomano-Catolice din Vladimi-rescu ºi Horia, sã cedeze. A fostspitalizat. Îi doresc cetãþeanuluide onoare al comunei, preotuluiparoh, pãrintelui Petlaînsãnãtoºire grabnicã. Dupã cumîl stiu ca luptãtor, Dumnezeu îlva ajuta sã revinã pânã la slujbade Paºti. Enoriaºii îl aºteaptã. Nerugãm pentru însãnãtoºireagrabnicã a domniei sale.

* Aºa cum am promis, înurmã cu câteva sãptãmâni, vãvom reda imagini de la demo-larea celor douã coºuri din curteafostului liceu chimic. Considerãmimaginile ca fãcând parte dinistoria comunei noastre ºi vãvom reda, pas cu pas, ce vaapare pe locurile unde amdemolat, trecând la timpul trecutrealizãri care odatã erau consi-derate succese. Ce repede aavansat tehnica! Cât de mult ºirapid se schimbã lumea!

* ªcoala din Mândruloc a fostdotatã cu 11 calculatoare ºi unaparat de copiat. A fost amena-jatã încãperea în care vafuncþiona instruirea elevilor.Succes celor instruiþi ºi celor careîi instruiesc!

* În urma unei Hotãrâri deGuvern, în acþiunea „cornul ºilaptele” pentru elevi au fostcuprinºi ºi elevii claselor V-VIII.Primãria a amenajat spaþiile,dotându-le cu frigidere. Sã fieîntr-un ceas bun!

* Un domn, este domn cu Dmare, pentru cã-l cunosc, s-arevoltat cã am trecut în numãrultrecut faptul cã cineva de lanumãrul 81-83 de pe stradaVasile Roaitã fierbe mâncareapentru animale, punând pe focplastice, cauciucuri ºi alte mate-riale care degajã mult fum,funingine ºi mirosuri urâte. Îi cerscuze domnului, dacã am greºitnumãrul de unde venea mirosul,fumul ºi funinginea. Asta sedatoreazã faptului cã am fãcut-odin mersul maºinii ºi m-amînºelat numai asupra numãruluide casã. Poluarea a existat, înacea zonã ºi nu-i corect faþã decetãþeni.

* A început renovarea sãlii deantrenament pentru haltere, cul-turism ºi alte sporturi, din sub-solul cãminului cultural dinHoria. Finalizarea lucrãrilor esteîn jurul datei de 15 martie 2008.Sala este a tuturor tinerilor caredoresc „sã arate bine”. Dar ºi acelor care vor performanþã. ªiunii ºi alþii, au, însã, obligaþia de

a pãstra în bune condiþii ceea ceeste.

* La Baia Mare a fost gãzduitãa patra ediþie a Cupei GheorgheDeneca, la nataþie pentru copii.Au participat 300 de concurenþi.O înotãtoare a luat nu mai puþinde trei medalii de bronz. Senumeºte Diana Dascãlu ºi estedin Vladimirescu. Treci,domniºoarã, pe la redacþie.Dorim sã te cunoaºtem mai bine,sã te facem cunoscutã tuturorconcetãþenilor Meriþi un premiu.ªi chiar îþi oferim unul.

Se va întâmpla…* Se va finaliza asfaltarea

strãzii paralele cu ºoseauanaþionalã din Mândruloc. Asta,dacã „vremea este cu noi”.

* Se vor apropia de finalizarereparaþiile strãzilor dinMândruloc ºi Cicir. Nu nesupãrãm pe aceia care ne dausugestii sau ne criticã. Ne supãrã,însã, injuria ºi reaua-credinþã. Darne trece, chiar ºi la asemenea ati-tudini. Asta e.

* Cum vremea se pare cã seîndreaptã spre încãlzire, vorîncepe lucrãrile de reparaþii ºiconstrucþie a trotuarelor, în toatelocalitãþile comunei. La început.

A consemnatPrimar Ioan Criºan

E D I T O R I A LUrmare din pag. 1

Efectuez manichiurã cu gel ºiunghii false, tel. 0720-760.351,0741-020.405.

Vând un covor persan, ocanapea extensibilã, o canapea,douã fotolii, tel. 0257/514.186.

Firmã de croitorie angajeazãconfecþionere cu experienþã, tel.0724-363.028.

Vând garsonierã confort 1,încãlzire centralã, gresie, faianþã,nou mobilatã, situatã în spatelestaþiei de tramvai de la moara dinVladimirescu, 30.000 euro, nego-ciabil, tel. 0720-312.991.

Îngrijesc copil mic în locali-tatea Vladimirescu, 6-8 ore pe zi,tel. 0749-893.214.

Vând vacã + junincã, rasaBãlþatã româneascã, ambele ges-tante - luna a treia, respectiv a 6-a.Informaþii la tel. 0724/060705 sauDanciu Elena, str.V.Roaitã nr.117.

Vând casã în Vladimirescu,str. Vasile Milea nr. 84 A, compusãdin 3 camere, sufragerie, bucãtãrie,baie, apã, gaz, canalizare, încãlzirecentralã ºi cu o curte lângã, preþ110.000 euro, negociabil, tel.0751-909.373.

West Motel Vladimirescuangajeazã urgent ospãtarã cu saufãrã experienþã, telefon:0257/515.500, 0357/423.901.

Vând încãlzitor de apã pentrubucãtãrie, pe gaz, de 5kW ºi poartãde metal 3x2 metri, cu poartã micã,tel. 0740-473.72, 0257/541.361.

Cumpãr casã circa 70.000euro, din cãrãmidã, 1.000 mp, frontstradal 18 metri, tel. 0741-491.854.

Meditez limbile germanã,

englezã ºi francezã, pentru elevi ºiadulþi, cu metode moderne ºi lapreþuri convenabile. Tel. 0746-198.010.

Vând Ford Sierra comby,anul 1990, 1,8 Tdi, albastru, 3.000euro, negociabil + un motor de rez-ervã, tel. 0743-913.281.

Vând Ford Ka, anul 2001,1.300 cmc, culoare albastrã, 3.000euro, negociabil, tel. 0752-819.766.

Vând 1.000 þigle din cimentde culoare roºie, cu 800 lei(8.000.000 lei vechi), tel. 0741-491.854.

Efectuez manichiurã ºipedichiurã la domiciliul clientului,tel. 0747-468.539 ºi masaj, tel.0742-260.261.

Angajez tâmplari ºi munci-tori necalificaþi, tel. 0724-320.214.

Execut fotografii digitale ºifilmãri profesionale, pentru diferiteevenimente (nunþi, botezuri, aniver-sãri), tel. 0749-069.266.

Vând clãdire mare cu etaj(fostã moarã) cu teren, situatã înjudeþul Bihor, zonã turisticã, pemalul Criºului Negru. Ideal pentruagroturism. Informaþii la tel:0745/304504.

Vând case ºi terenuri intrav-ilane în Bãtania, Ungaria, la cel maibun preþ al pieþei. Asigur ºiîntocmirea actelor necesare tran-scrieri. Informaþii la tel:0724/590747.

Execut cruci de diferitetipuri, cu plata ºi în rate. Informaþiila tel. 0742-038.200, str. VasileRoaitã nr. 105.

Mica publicitate

SC Decobloc Construct SRLTelefon 0751-955.234, Fax: 0257/0257/514.777

e-mail: deco-bloc@hotmail.comExecutã o gamã largã de construcþii: blocuri, hale, case în roºu sau la cheie, finisaje interioare ºi exterioare, tencuieli mecanizate ºi pe bazã de ipsos.Instalaþii: electrice, sanitare, încãlzire centralã.Ferestre ºi uºi din PVC: profil Aluplast, sticlã Low-E+Argon, feronerie Maco.

9 - 15 Martie 2008 DIALOG CU CITITORII

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 3

“DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE”Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã

ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU REDACÞIA ZIARULUI VLADIMIRESCU SÃPTÃMÂNà DE SÃPTÃMÂNÔ, str. Revoluþiei, nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902,0257/514.101, fax: 0257/514.101.

Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................

Întrebãri

1. ....................................................................................................................................................................................................................

2. ....................................................................................................................................................................................................................

3. ....................................................................................................................................................................................................................

Citind în paginile publicaþiei «Vladimirescu– Sãptãmânã de sãptãmânã» despre tragediadin localitatea Mândruloc, nu putem sãrãmânem insensibili la un asemenea necaz ºine asociem, dacã nu material, mãcar cu sufle-tul, acelei familii.

Vedem cu mare bucurie cã domnul primareste primul care propune ajutor din parteaConsiliului Local, pentru a se construi olocuinþã pentru aceastã familie. Aºa ºi trebuie.Sã fim uniþi în tot ceea ce þine de omul dinsocietatea în care trãim. Chiar dacã în consiliullocal sunt aleºi oameni care fac parte din maimulte formaþiuni politice, mãcar în asemeneasituaþii sã fie uniþi.

Nu ºtiu de ce pune întotdeauna în faþãinteresele de partid ºi nu omul, deoarece ºipartidul, indiferent de doctrina ºi de ideologia

sa, este alcãtuit, la rândul sãu, din oameni. Uniidintre aceºtia au o gândire ºi un orizont lãrgit,ajungând sã vadã lucrurile la adevãrata lor va-loare, în timp ce alþii, opusul, adicã gândireamãrginitã ºi privirea îngustã, asemenea unui calce are acei opritori la marginea ochilor.

Când într-o instituþie sunt aleºi oameni dinprima categorie, aceºtia ºtiu sã îºi coordonezemunca ºi sã facã în aºa fel ca totul sã iasã bine,fãrã a pune în faþã neapãrat numele partiduluidin care face parte. ªtiu cã au îndatoriri ºi obli-gaþii faþã de cei care i-au votat. Iar când avemparte, într-o instituþie cum este Primãria, deoameni din a doua categorie, nu se poate sã nuaparã divergenþe, piedici, replici urâte, ba chiarbãtãi ºi înjurãturi; atunci lucrurile iau o altãîntorsãturã ºi totul nu ajunge la nici un rezultat.Deci, ajungem la concluzia cã nu partidul din

care aleºii noºtri fac parte este cel vinovat, ciomul pe care partidul îl promoveazã în funcþie.

Cu câteva numere în urmã a publicaþieinoastre, am adus cuvinte de laudã actualuluiprimar, Ioan Criºan, pentru ceea ce a fãcut pen-tru localitatea Horia, cu toate cã – aºa cum amspus ºi atunci – facem parte din partidediferite. M-am gândit, atunci, cã este un lucrufrumos din partea mea ºi a mai multor cetãþeniai acestei localitãþi, care sunt de aceeaºi pãrerecu mine.

Menþionez acest aspect, deoarece nu vreausã se creadã cã îmi înjosesc formaþiuneapoliticã din care fac parte, fiind pe primul loc însondajele de opinie ºi chiar mã mândresc cufaptul cã din rândurile noastre a ajuns cinevapreºedinte de þarã.

La alegerile din 2004, spun cu glas tare, nu

a pierdut locul de primar partidul din care facparte, ci omul care a fost propus pentru a can-dida la funcþia de primar. De aceea, apreciezomul ºi îi aduc cuvinte de laudã, punându-l lalocul cuvenit pe cel care nu spune doar vorbe,ci vine ºi cu fapte ºi ne aratã cã prioritare suntproblemele noastre, ale cetãþenilor, iar dupã cele duce la bun sfârºit, poate spune cã în spateare susþinerea unei formaþiuni politice.

Ca ºi o încheiere, mulþumesc domnului pri-mar, precum ºi consilierilor, pentru înþelegereade care au dat dovadã, pentru a înfiinþa grã-diniþa cu program prelungit în localitatea Horiaºi sperãm cã vom avea susþinere în continuaredin partea domniilor lor.

Doamne-ajutã!Iuliana Puf

Localitatea Horia

Punct. ªi de la capãt...

Sã fim buni, toleranþi ºi cu simþulrãspunderii în tot ceea ce facem

Primim spre publicare

1. Se demoleazã turnul mic; 2. Urmeazã turnul cel mare; 3. Foºtii locatari ai clãdirii, rãmaºi, acum, pe drumuri; 4. Patronul firmei ºi Primarul inspecteazã locul rãmas liber; 5. Se curãþãlocul de molozil rezultat; 6. O imagine devenitã, deja, arhivã... Urmeazã ca în acest loc sã se ridice o salã de sport, utilã ºi funcþionalã...

2

3

5

4

61

9 - 15 Martie 2008 SPORT

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 4

CS Vladimirescu 2003 - Unirea ªeitin2-1 (2-0)

Sâmbãtã, 1 martie 2008(ora 15.00); stadion:Vladimirescu (50 spectatori),vreme: rece, ploioasã; teren:moale, îmbibat cu apã. Aumarcat: Iancu (min. 19 ºi 35),respectiv Nica (min. 55).

CS Vladimirescu 2003:Szabo - Boiþiu, Tomoiagã,Matei, Huþanu, Iancu, Dinu(min.81 Boicu), Farcaº(min.63 Gyenge), Ionaºcu,Peia, Rus. Pe bancã: Carp,Nichituþ, Man, Purece ºiPârva. Antrenor: CristianSculici.

Unirea ªeitin: Moþ -Iftimie, Pãtru, Popovici, Popa,Galiº, Cap, Corbu, Suciu,Nica, Leuca (min.49 Peºte).Pe bancã: Mierlã, Badea,Zaharia, Rafila ºi Roman.Antrenor: Cap Adrian.

Au arbitrat: Rãzvan Cadar

(arbitru principal); LoredanBogdan ºi Marian Mocan(arbitri asistenþi); observatorAJF Arad: Ionuþ Leac.Cartonaºe galbene: Suciu(min. 23), Cap (min. 58) ºiIftimie (min. 76).

Echipa din Vladimirescu aanunþat încã de anul trecut cãurmeazã sã aducã noutãþi, atâtîn ceea ce priveºte condu-cerea administrativã a echi-pei, cât ºi în lotul de jucãtori.ªi dacã la capitolul adminis-trativ s-a reuºit cooptareaprintre finanþatori a doioameni de afaceri potenþifinanciar ºi care s-au alãturatcelorlalþi finanþatori ai echipei(i-am amintit aici pe CãlinChiºbora ºi Bogdan Olar), înceea ce priveºte lotul de jucã-tori, antrenorul Cristian Sculicia adus câþiva jucãtori noi, peposturi care în turul campi-onatului nu s-au ridicat lanivelul cerut. Un alt aspectdemn de remarcat este ºi fap-

tul cã odatã cu primul meci alacestui mini-retur de campi-onat, CS Vladimirescu 2003s-a prezentat în faþa suporte-rilor într-un nou echipament,ceea ce ne aratã cã la club sedoreºte ca performanþeisportive sã-i fie create toatecondiþiile necesare.

Revenind la meciul în sine,sã spunem cã vremea rece ºiploaia care nu a contenit petot parcursul meciului ºi-a pusamprenta în mod negativasupra calitãþii jocului prestat

de cele douã echipe. Totuºi,trebuie sã remarcãm faptul cãambele echipe au practicat unjoc cu mult peste nivelul Ligiia IV-a, iar dacã terenul nu ar fifost afectat de ploaie, fãrãîndoialã cã am fi urmãrir unjoc mult mai alert decât celjucat sâmbãtã.

Primul gol se marcheazã înminutul 19, atunci când nouaachiziþie, Ciprian Iancu, exe-cutã foarte bine o loviturãliberã directã, trimiþândmingea de la 20 de metri

direct în vinclul porþii lui Moþ,portarul din ªeitin rãmânândfãrã replicã: 1-0. Golul doi alcelor din Vladimirescu vine înminutul 35, când acelaºiCiprian Iancu trimite pe subportarul Moþ din cinci metri:2-0, scor cu care se încheieprima reprizã. Goluloaspeþilor vine ca urmare aunui contraatac, Nica tri-miþând mingea pe sub Szabo,dupã o pãtrundere pe centrulporþii: 2-1.

Claudiu Iacob

Debut foarte bun de sezon

În urmã cu câteva zile, bazinul de înot din BaiaMare a gãzduit a patra ediþie a Cupei GheorgheDeneca la nataþie, întrecere rezervatã copiilor. Auparticipat aproximativ 300 de înotãtori, reprezen-tând 12 cluburi din þarã þi trei cluburi din Ungaria.Oraºul Arad a fost reprezentat de cluburile CSªGloria ºi CSM Arad. Nu a fost vorba doar despreun simplu act de prezenþã la aceastã competiþie,delegaþiile arãdene revenind acasã cu o salbã demedalii.

În întrecerea fetelor (vârsta 10 ani), înotã-toarele de CSª Gloria Arad (clasate în final peprimul loc la aceastã categorie de vârstã),pregãtite de profesorul Nagy Csaba au dominatpodiumul, obþinând mai multe medalii, astfel:Hedvig Kocsis, medalii de aur în probele de 50 m

crawl, 50 m spate, 50 m fluture, 100 m crawl ºimedalie de argint în proba de 50 m bras; BiancaBalaº a obþinut o medalie din cel mai strãlucitormetal în proba de 50 m bras ºi medalii de argintîn probele de 50 m crawl, 50 m spate ºi 50 m flu-ture ºi 100 m crawl; Diana Dascãlu medaliatã cubronz în probele de 50 m crawl, 50 m bras ºi 100m crawl ºi Iulia Fekete locul IV la proba de 50 mcrawl.

Sã amintim faptul cã înotãtoarea Diana Dascãlueste domiciliatã în localitatea Vladimirescu ºi cãare o bogatã activitate competiþionalã în nataþie,obþinând mai multe medalii la diferitele competiþiila care a participat.

Cosmin Gherman

Jucãtorii de la Vladimirescu au „inaugurat” noul echipament, cu o victorie muncitã...

Salbã de medalii pentru înotãtorii arãdeni* Printre medaliaþi se numãrã ºi o sportivã din Vladimirescu

Liga a IV-a: Rezultatele etapei a 21-a29.2: CNM Pâncota - Aqua Vest ªofronea 2-0 (la juniori: 2-0)01.3: Naþional Sebiº - Voinþa Mailat 2-0 (la juniori: 1-1)01.3: Pãuliºana Pãuliº - AS Dorobanþi 2-1 (la juniori: 5-0)01.3: Progresul Pecica - Unirea Sântana 0-2 (la juniori: 0-1)01.3: CS Vladimirescu 2003 - Unirea ªeitin 2-1 (la juniori: 2-0)01.3: Înfrãþirea Iratoºu - ªoimii Lipova 3-0 (la juniori: 0-3 f.j.)02.3: Frontiera Curtici - Criºul Ch. Criº 3-1 (la juniori: 2-0)02.3: Recolta Apateu - Partizan Satu Mare 6-4 (la juniori: 2-1)02.3: Victoria Zãbrani - Regal Horia 1-0 (la juniori: 3-0 f.j.)

Clasamentul la zi:1. Naþional Sebiº 21 20 0 1 75-13 60p2. CNM Pâncota 20 17 1 2 59-18 52p3. Unirea Sântana 21 16 1 4 50-21 49p4. Pãuliºana Pãuliº 21 10 3 8 41-40 33p5. Frontiera Curtici 21 9 2 10 38-34 29p6. CS Vladimirescu 2003 20 9 2 9 37-38 29p7. Aqua Vest ªofronea 21 9 1 11 40-50 28p8. AS Dorobanþi 21 9 0 12 37-42 27p9. Regal Horia 21 8 2 11 28-33 26p

10. Progresul Pecica 21 7 5 9 23-33 26p11. Voinþa Mailat 21 7 4 10 31-33 25p12. Unirea ªeitin 21 7 3 11 39-46 24p13. Victoria Zãbrani 21 7 3 11 30-40 24p14. Înfrãþirea Iratoºu 21 6 5 10 25-37 23p15. Criºul Ch. Criº 21 7 2 12 25-43 23p16. Partizan S. Mare 20 7 1 12 46-53 22p17. ªoimii Lipova 21 6 4 10 29-47 22p18. Recolta Apateu 21 5 3 13 36-68 18p

Meciul Partizan Satu Mare - CS Vladimirescu 2003 (restanþã din etapaa 20-a) a fost programat pentru 2 aprilie 2008.

Clasamentul la juniori:1. Unirea Sântana 21 19 0 2 76- 13 76p2. ªoimii Lipova 21 14 1 6 45- 17 57p3. Progresul Pecica 21 12 5 4 56- 25 53p4. Naþional Sebiº 21 12 3 6 41- 31 51p5. Pãuliºana Pãuliº 21 11 2 8 52- 19 46p6. Partizan Satu Mare 21 11 2 8 51- 34 46p7. CNM Pâncota 21 10 4 7 50- 21 44p8. Voinþa Mailat 21 10 4 7 51- 30 44p9. Criºul Ch. Criº 21 10 3 8 23- 27 43p

10. Aqua Vest ªofronea 21 10 2 9 49- 40 42p11. Frontiera Curtici 21 10 2 9 47- 43 42p12. Unirea ªeitin 21 9 4 8 30- 32 40p13. Recolta Apateu 21 7 6 8 36- 32 34p14. Victoria Zãbrani 21 6 4 11 34- 51 28p15. CS Vladimirescu 200321 6 2 13 48- 60 26p16. Înfrãþirea Iratoºu 21 4 1 16 25- 61 17p17. AS Dorobanþi 21 2 3 16 17- 58 11p18. Regal Horia 21 1 2 18 8-145 6p

* la victorie se acordã 4 puncte. Etapa viitoare: sâmbãtã, 8 martie 2008: ªoimii Lipova - Naþional

Sebiº (în tur 0-5), Aqua Vest ªofronea - Pãuliºana Pãuliº (0-2), Regal Horia- Progresul Pecica (0-1), AS Dorobanþi - Înfrãþirea Iratoºu (2-0), PartizanSatu Mare - Frontiera Curtici (2-0), Criºul Ch. Criº - Victoria Zãbrani (3-1),Unirea Sântana - CNM Pâncota (2-0); duminicã, 9 martie 2008: VoinþaMailat - CS Vladimirescu 2003 (2-4), Unirea ªeitin - Recolta Apateu (1-3).Antrenorul Csaba Nagy, alãturi de micii sãi sportivi, dar cu mari performanþe...

9 - 15 Martie 2008 VIAÞA LA ÞARÃ

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 5

Baiu-i cât casa!

Fujiþi p’înghe apucaþ’!

APARE, MÃÃÃ!

„Poveºchile lu’ Bace Toghiere”

Volumul II

Bârnaciul cu laboºe ºi chenþiAm ieºit tãþi pruncii în uliþã.

Un om, aºe mai bârnaci, cu uncal nãmâncat legat la o cocie cucoviltir, era oprit în mijlocu’ uliþî.Muierile luau dî la iel ciuble pãpenie (uniele luau lãboºi cufeghiauã cu tãt, alchiele, chenþîdã adus apa dî la artizanã, oale,olcuþã, finjele...). Bãrbaþîîstãchieau pã lãviþi ºi sã uitau, einu sã bãgau. Tãt o fost biniepânã o-nceput târguiala. Zarvãmare, calu’omului gata, gata ºisã spãrie. O vecinã dâ pã celaltãuliþã o-nceput ºi-i deie-n cap, cuo mãturã dîn nuiele, bghietuluivânzãtor. O zîs cã i-o vândut onstrecurãtor cu jumalþu zburat.Cânile omului, legat dã cocie,numa mârâia, a noºchi bãunaupân ocoale. Comeghie în tãtãregula. Pânã la on moment datcãnd Ioaniea Bumbului, ca ieºitdîn pãmânt (nalt aºea cam dãdoi metãri ºi ceva, dã niechemiem tãþi prunci dã iel), s-ofãcut auzât pãstã tãþi:

- Mããã. Ai cãtlanie ºi cãldãridã vânzare o nai?

- N-am dom’ ºef, atâta o maiapucat ºi zâcã omu bârnaci.

- Atunciea ºi mai treci p-acicând îi avea. Tachie bunã! - otunat la iel Ioaniea.

Aºea s-o spãriet bgietu om,da ºi calu, dã Ioaniea, cã duºi orfost – ºi om ºi cal - dã nici nu i-am mai vãzut în veac pã la noipân sat. Noi, pruncii, am rãmasnãcãjiþi, cu buzele umflachie,plini dã panjini în cap dã pânpoduri, cu o coºarã plinã dã iejinãspãlachie. N-apucarãm ºi leºchimbãm pã baloanie.

Ardeee...Iacãtãniai iarã, pã tãþi, pã

lãviþî la uliþã.- Doamnie apãrã ºi fereºchie

baº’Toghiere, zâce nan’Cãtiþã(vecina dân dreapta cãºii lu’

baº’Toghiere), da inghie ai fostdã nu chiam vãzut vo tri zâlesãptãmâna trecutã?

- Apãi drajii mnei cei dã buniam fost cam bechiag. C-aºieapãþeºchie omu când n-ascultã dãcei bãtrâni. C-o zâs bunu câtãminie:”ai grije niepoachie,orice boalã sã traje dîn lucru ºidîn rãcealã”. Da io n-am ascul-tat.

- Da ce-ai pãþât? am întrebatnoi, pruncii curioºi.

Bace Toghiere, dupã ceînchighie ochii vo doauã, trisecunghie, îºi rãghicã clopu’uºor, cu doauã jejichie, îl dã câtãceafã, bea jumãtachie dã feghieudã apã dân canta aºezatã cumare sãmuialã sub laviþã laumbrã ºi zâce:

- Apãi drajii mnei cei dã buni,una ºi cu una fac doauã, nu ºistau liniºchit duminica ceilaltã,ºchiþi voi binie, mã luai ºi iodupã alþî pân’ la grajdurileCeapeului curios ºi vãd dî ce s-ogrãbit pruncu mai mare a lu’Topilã într-aculu.

- Ce-o fost aculu baº’Toghiere, doarã nu s-o dãzlegatiarã Furtunel, hãrmigu colectivu-lui? – am întrebat noi, pruncii.

- Da dinghe, zîcebaº’Toghiere. Altu o fost baiu.Unu, în cellalt capãt a grajdurilorjghiera ca opãrit: „Mããã!Arghieee!”. Lumea tãtã o-nceput ºi fugã aculu ºi stângãfocu. Io, dâpã ii. Cãnd culu, niciurmã dã cel ce-o strâgat. N-apucãm ºi nie trãjem binie rãsu-flarea, cã iacãtã-l în cellalt capãtal grajdurilor – cam la optzãci dãmetãri - ºi d-aculu: „Mããã!Arghieee!”. Noi tãþi ieo la fugãcâtã iel. Cân culu ie-l dinghie nu-i. Gânghieºchi cã s-o bãgat înpãmânt ca ºerpile. Intrã timp orvinit ºi alþîi: care cu arºauã, carecu lopeþi, budace, vighiri cu apã,târnacoape. Echipa civilã dãpompieri, s-o adunat cu greu,alþii dî pî la birt, alþî dî pî la nia-

muri. Împinjieu, bghieþii oaminiun lait cu apã pântrã grajduri.Cemai, jumãtat’ dã sat era aculu.N-am apucat ºi nie împãrþâmbinie în echipe, cã ceala, într-onpod dã grajd, rãghicasã doauãciripe ºi strîga: „Mããã! Aiciarghieee!”.

... instalaþiaAtuncie, ni-am suit cu muieri

cu tãt în pod. Dântr-odatã, unudântr-ã noi o-nceput ºi strâje:„Aduceþ’ lãmpaºuri c-aici nu sãveghie nimic”. Pânã or vinit culãmpaºurile, nici urmã dã cel ceni-o fãcut ºi nie suim în pod. Nuni-am scoborât binie cã iacãtã-lcam la o sutã cincizãci dã metãridã noi, crepeþâse uºe dî la mag-azãiea dã carburanþi ºi cu capuscos, d-aculu strâga: „Aiiici!”.No, asta le-o întrecut pã tãchie.Tãþi am încremenit. Io, avândcorajie ºi ºchiind ce nie paºchie,cã doarã am fãcut rãzboiu, m-am

þâpat minchenaº pã foale ºi-amstrâgat: Culcaaat! Explodeazããã!Ciilalþi, ºi iei, pã foale. Amaºchieptat pã poziþii cam ojumãtachie dã ceas, da nici urmãdã fum iar dã foc nici atâta. Într-on târzâu, o ieºit ajitatoru dãbunã voie dân magazie. Noi am

crezut cã sã predã , da iel cecreghieþi c-o fãcut? O-nceput asã hîrji la noi dâpã care ni-o zâs:„Mããã, proooºchilor. Aici arghiemããã!” – ºi ºi-o bãgat jejitu’ îngurã, dâpã care o rupto, a meu,câtã cãnãliciu cu apã dã pângãgrajduri, o trecut dânculu ºi dus ofost. Cinie ºi-l mai prindã? Era dãmult întunieric, d’inghie ºi-lcunoaºchiem cã mai cã nu nie mairecunoºchiem ºi noi într-olaltã.

Târzâu ni-am dat sama ce-ovrut ceala ºi zâcã, în momentu încare Petrea Bumbului, în maga-zia dã carburanþi o gãsât ocoºarã dã ieji goale: care dã

Masticã, care dã Monopol, caredã ªliboviþã. Aista da foc la iel îngrumaz, asta da friptoare. Ni-amîntors fiecare la casa lui cu„coada-ntre picioare”, ostãniþi,asudaþi ºi dãzumflaþi .Mai binieºighiem pã lãviþi la uliþã cã maidobânghiþi ieram. Da binie,

tãtuºi, cã n-o luat nimica foc. Io,m-am ales ºi cu o tromnã ce m-o þânut vo tri zâle în pat. Cãvoarba aceea: boala sã bagã capîn roata carului, da ieºe ca pînurechea acului. Greu scãpamdacã nu aplicam stratejia cuclopu pus pã vârfu boconcilor,da asta am ºi v-o povestesc ioaltãdatã.

Pân’ atunci nu uitaþi ce v-ammai spus: “Viaþa-i frumoasãda-i scurtã, aºe cã ascultaþ’ siveghieþ’“.

Scris dã un cunoscut

Era într-o zî dã sãrbãtoare, dã pãstã sãptãmânã. Nimea nu sãpringhiea dã lucru. Diminiaþa, la bisericã. Dupã-amniaza animalile dî pãlângã casã erau rânduichie ºi în rest, repaos jeneral. Noi, prunciidurmeam d’amniazã. Ne-o trezât într-on târzâu unu ce bongoia pãuliþâle satului jghierând cât îl þâniea gura: “Peneeee pããã baniii!.Oaleeee pããã peneee! Baloane colorate pã ieeeji!”

Bace Toghierea ºi focu’

Poveºtile lui Bace Toghierea (IV)

A. Cum pot fi finanþate investiþiile publice?I. Identificarea ideii de proiectÎntotdeauna vor exista investiþii

care trebuie fãcute în comuna dum-neavoastrã. Rolul Consiliului Local ºi alConsiliului Judeþean este acela de aidentifica investiþiile cu adevãrat nece-sare ºi stringente la nivelul localitãþii.Aceste necesitãþi trebuie însã ordonateîn funcþie de prioritãþi, ceea ce sepoate realiza chiar prin consultareacetãþenilor din localitatea respectivã.

II. Verificarea eligibilitãþii investiþieiOdatã ce a fost identificatã priori-

tatea investiþiilor ºi a fost selectatãordinea în care se vor implementaacestea, veþi analiza fiecare investiþieîn ordinea importanþei, printr-o verifi-care informativã. Practic, acum trebuiesã verificaþi dacã investiþiile pe caredoriþi sã le realizaþi pot fi finanþate prin

FEADR, cu alte cuvinte, dacã investiþiaeste eligibilã în cadrul FEADR.

Aceasta reprezintã o etapãesenþialã ºi foarte importantã,deoarece existã riscul ca, pe de-oparte, investiþia pe care doriþi sã o rea-lizaþi sã nu poatã primi finanþare(investiþia sã nu fie eligibilã), iar pe dealtã parte investiþia sã fie încadratãdefectuos în cadrul programului definanþare. În acest proces delicat deverificare a eligibilitãþii vã poate fi demare folos colaborarea cu echipa despecialiºti pe aceastã problematicã dincadrul Consiliului Local ºi/sau alConsiliului Judeþean, dar ºi din cadrulinstituþiilor implicate în implementareaFEADR (Direcþiile judeþene pentruAgriculturã ºi Dezvoltare Ruralã ºi amunicipiului Bucureºti, OficiileJudeþene de Plãþi pentru DezvoltareRuralã ºi Pescuit ºi Oficiile Judeþene deConsultanþã Agricolã).

Indiferent de multitudinea deinstrumente de finanþare care v-arputea susþine mai multe proiecte, sã

nu începeþi mai mult de douã investiþiiconcomitent!

III. Studiul de fezabilitateDin momentul în care aþi stabilit cã

investiþia propusã este eligibilã încadrul FEADR ºi aþi identificat surselede finanþare necesare demarãrii aces-teia, primul document pe care trebuiesã îl elaboraþi va fi studiul de fezabili-tate ºi prefezabilitate, dupã caz, pentruunele investiþii complexe. Evident,acest document va fi întocmit de cãtrespecialiºti, iar plata aferentã va fi fãcutãnumai în urma achiziþiei publice. Vãreamintim cã aceastã cheltuialã esteeligibilã pentru a fi rambursatã de cãtreAgenþia de Plãþi pentru DezvoltareRuralã ºi Pescuit (APDRP).

Dacã deþineþi studii de fezabilitatemai vechi intocmite pentru accesareaprogramului SAPARD sau a altor pro-grame, acestea pot fi actualizate. Vãatragem atenþia cã, pentru a fi consi-derate eligibile, cheltuielile cu actu-alizarea studiilor de fezabilitate trebuiesã fie efectuate dupã 1 ianuarie 2007,

la o datã pe care o va decide ulteriorAutoritatea de Management. Veþiprimi bani doar pentru actualizareastudiului de fezabilitate, ºi nu pentruplata lui integralã.

(va urma)ing. Gheorghe Oneþ

9 - 15 Martie 2008 SPECIAL

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 6

„Ochiul” consultantului agricol

Totul despre fondurile europene 2008-2013 (III)

Continuãm în episodulde acum cu incursiunea înistoria localitãþii Vladimi-rescu ºi vom aborda proble-ma sãnãtãþii, mai axeactvom vorbi despre cei careau avut în mânã starea desãnãtate a populaþiei comu-nei, spre final abordând ºiactivitatea notarialã acomunei, cu promisiunea cãîn numerele viitoare vomîncepe prezentarea istorieilocalitãþii Cicir, o altã com-ponentã importantã acomunei Vladimirescu.

Încã din 1879 exista înVladimirescu un dispensarmedical, care funcþionaîmpreunã cu o farmacie, iardin 1903 sunt menþionaþi fãrãîntrerupere, pânã în prezent,medicii veterinari.

Dispensarul medical umana funcþionat într-o casã parti-cularã pe strada Libertãþii dindreptul localului ºcolar, fiindcompus dintr-o salã de con-sultaþie de 4 metri ºi unantreu iprovizat. Personalulmedical era format dintr-unmedic, un agent sanitar ºi omoaºã, deservind ºi sateleHoria ºi Mândruloc. În perioa-da 1947-1967 dispensaruldispune de douã localuri,unul pe strada cu linia detramvai (format dintr-o salãde aºteptare, bucãtãrie delapte, magazie, o salã de con-sultaþie pentru serviciul depediatrie ºi o salã de consul-taþie ºi tratament de stoma-tologie), iar pe una dinstrãzile care duceau la linia detramvai spre Primãrie (n.r.:actuala stradã ªtefan celMare) funcþiona cabinetulmedical pentru adulþi (cu osalã de aºteptare, o salã de

consultaþie ºi o salã de trata-mente). La aceastã circum-scripþie sanitarã sunt încadraþiun medic uman, un medicpediatru, un medic stoma-tolog, doi asistenþi medicali,douã surori ºi douã moaºe.

În anul 1966 s-au realizat16.742 consultaþii medicale,dintre care 8.516 pentruadulþi ºi 8.226 pentru copii,iar la tratamente s-au efectuat17.189, dintre care 9.790 laadulþi ºi 7.399 pentru copii.S-a reuºit stoparea mortalitãþiiinfantile, iar bolile infecþioaseºi venerice au fost depistate ºitratate cu promptitudine,femeilor gravide asigurându-li-se asistenþa sanitarã ºisocialã necesarã.

În ceea ce priveºte asigu-rarea cu medicamente a pop-ulaþiei localitãþii, înVladimirescu a existat o far-macie de Stat, situatã pe str.Progresului, aceasta fiind con-dusã de personal calificat. Înprezent, farmaciile existenteîn Vladimirescu sunt particu-lare, fiind deservite de per-sonal calificat de specialitateºi dotate cu toate medica-mentele necesare.

În prezent în centrulcomunei la Vladimirescu maiexistã deschise douã unitãþi :Un cabimet de medicinã amuncii, ,,Medmun,, senumeºte unde cetãþenii pelângã consultaþii de medicinãa muncii se pot programa laconsultãri interne, ginecolo-gie, ecografie. Tot aici se facºi ºedinþe de masaj. Cealaltãunitate este cu profil veterinar(farmacie).

Medicii comuneiEnumerãm, în continuare,

medicii comunei de dupãanul 1922: dr. Dumitru Bodor(1922-1936), dr. V. Þiriac(1936-1938), dr. ªtefanVormittag, medic particularde copii (1937-1944), dr.Maria Sãpunã (1938-1952).

Din anul 1952, s-au formatdouã circumscripþii, astfel:

- de la str. Libertãþii spreArad, împreunã cu satulHoria: dr. Ioan Dan (1952-1955), dr. Lidia ArdeleanBodea (1954-1955), IoanHolovati (1954-1955), dr.Iosif Gero (1956-1957), dr.Silvia Covaci (1957-1958), dr.Viorel Bitang (1967-1969).

- de la str. Libertãþii spreMândruloc, cu sateleMândruloc ºi Cicir: dr. IoanProgopugoi (1952-1957), dr.Grigore Stoenescu, dr. LiviaCoconoiu, medic pediatru(1957-1964), dr. LidiaArdelean, dr. Ioan Holovati(1957-1960), dr. FlorianRoratu, medic pediatru(1958-1969), dr. EcaterinaPosner, medic dentist (1957-1964), dr. Delia Schmidt(1963-1974), dr. EugeniaPetcu (1970-1972), dr.Viorica Hirsch (1970-1972),dr. Viorica Vasuþiu (1973-1984), dr. Aurel Taugner(1970-1976), dr. EcaterinaTaugner (1970-1976), dr.Elena Pop Puia, medic stoma-tolog (1974-2003), dr.Wilhelm Pfeifer (1977-1978),dr. Lucia Pfeifer (1977-1978),dr. Dorin Darãu (1978), dr.Magdalena Buda (1978), dr.Eugen Vlad (1978), dr. Letiþiaªoica (1977-1999), dr.Teodorescu Pasculovici(1980-1981), dr. MihaelaNica (1984), Venteuer Aurelia(1985-2000), Ponta Clara

(1986-2004), Truþea Daniel(1999-2004), dr. PãunHoraþiu (2000-2004), dr.Borha Virginia (1987-2004),dr. Mihaela Nica (1986), dr.Hornariu Virgil (2000-2004),dr. Hanþ Silvia (2000-2004),dr. Hanþ Mircea (2000-2004),dr. Fonta Clara (2000-2004),dr. Þinte Aurel (2000-2004).

Ca asistenþi medicali, auactivat Dumitru Bocu ºiAlexandru Buglea, iar dintremoaºe, sã le amintim pe AnaPasztor (1928-1959) ºiEcaterina Þiþca (1983-1987).

Medici veterinariDr. Ludwig Staar (înainte

de 1900), dr. Ladislau Szekeli(1906-1960), dr. AlexandruMarta (1935-1950), srl AurelVesa (1945-1950), dr.Nicolae Vlãdãu (1951-1971),dr. Mihai Neamþu (actual-mente pensionar), dr. OvidiuMiclean, Iosif Tãtar, drd.Traian Nicolae Sãlãjean (direc-tor Vladilact), dr. EugenMuþiu, Chiº Simion, IoanMuscan.

Activitatea notarialãPrintre puþinele comune în

judeþul Arad, în Vladimirescufuncþioneazã un birou notarialcondus de Petru Fãrcuþiu, pro-fesionist de excepþie. Prinsensibilitatea ºi þinuta samoralã faþã de semenii sãi,faþã de copii ºi mai ales pen-tru manifestãrile culturale ºiliterale, activitãþile sociale ºide caritate, se situeazã printrefruntaºii intelectualitãþiicomunei Vladimirescu.Motivarea sa este simplã, ele-gantã ºi de foarte bun simþ,caracteristicã celor mai mulþiintelectuali proveniþi din

mediul rural: În primul rând,sunt consãteanul votri, iarapoi, am ales ºcoala voastrã,nu numai pentru cã am o sorãacolo, dar mai ales pentru cãaceastã ºcoalã este unicã încomunã. ªi eu provin de laþarã ºi nu mi-e ruºine sã spunasta, a þinut sã spunã PetruFãrcuþiu.

Furat de frumuseþilesportului, care, în general,grefeazã personalitatea prinevidenþierea personalã ºitendinþa de a fi primus interpares (primul între egali), cu ooarecare mândrie, ce ducespre egoism, îl pãrãseºte, ori-entându-se spre o activitateintelectualã care apãrã drep-tatea, împacã neînþelegeriledintre oameni ºi îi ajutã pe ceiobidiþi. De mic copil, visulmeu a fost acela sã devin pro-fesor de sport, dar niºteoameni m-au convins sã dauexamen la Facultatea deDrept ºi aºa am renunþat lasportul de performanþã, deºiiubesc foarte mult boxul. Dinanul II de facultate, am lucratºi m-am întreþinut singur, aþinut sã ne mai spunã PetruFãrcuþiu.

Una din marile bucurii alevieþii lui a fost munca, deprin-sã încã din copilãrie: Încopilãrie trãim cele mai fru-moase momente din viaþanoastrã. Nu existã stres, prob-leme sau griji. În alte vremuri,copiii lucrau de la zece ani,pentru a-ºi câºtiga existenþa.Eu nu a trebuit sã lucrez, daram ales sã-mi ajut bunicii dela þarã, pe care îi iubesc foartemult, a mai spus PetruFãrcuþiu.

Melente Nica

Vladimirescu, dragostea mea (9)

Bucuriaprimãverii

Iarna a trecut,

Primãvara a venit.

Uitã-te pe cer

ªi fii fericit!

Uitã-te în stânga,

Uitã-te în dreapta,

Primãvara a venit,

Iarna este gata.

Încearcã sã zâmbeºti,

Încearcã sã trãieºti.

Bucurã-te de anotimp,

De e soare, de e vânt!

Carmen Lazea,

Elevã în clasa a VI-a

ªcoala Generalã Horia

Sportivi cu care ne mândrim

În cadrul Olimpiadei Sportive ªcolare, echipa de handball-fete aªcolii Generale Vladimirescu a obþinut, la faza localã, care a avut loc pedata de 22 februarie 2008, locul II. De asemenea, echipa de fotbal aºcolii, la aceeaºi fazã, a obþinut tot un loc II. Competiþia a avut loc îndata de 04 martie 2008, în oraºul Sântana, la ªcoala Generalã SfântaAna, la care au participat 16 echipe. Echipa ºcolii a condus detaºatpânã în finala competiþiei, pe care au pierdut-o cu scorul de 1-0.

Prof. Teaha Eugeniaªcoala Generalã Vladimirescu

9 - 15 Martie 2008 ÎNVÃÞÃMÂNT

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 7

În ziua de 1 Martie, de sfânta Evdochia (BabaDochia), femeile pregãteau ºnururi din fire de lânãrãsucitã, unul alb, unul roºu, cu ciucuri la capete, pecare le legau de mâna ºi la gâtul copiilor, pentru a fiprotejaþi de rele. Dupã 1 Martie, timp de 9 zile,oamenii îºi alegeau câte o zi din zilele Dochiei,spunând cã ºi-au ales baba.

Se zice cã dupã cum este baba (zi însoritã saunoroasã), aºa urma sã le fie viaþa în lunile urmãtoare.Dupã ce treceau babele urmau alte 9 zile alemoºilor. Se credea cã moºii sunt buni toþi ºi bat cu

bâta sau cu ciocanul pãmântul, ca sã intre gerul ºi sãiasã cãldura la suprafaþã.

În ziua de 9 Martie era SãrbãtoareaMucenicilor, când se fãceau pomeni. Atunci,oamenii obiºnuiau sã aducã acasã pãmânt din primabrazdã, despre care se spunea cã este puternic ºibun pentru leacuri ºi vrãji.

Bâlc Anaelevã în clasa a VI-a

ªcoala Generalã Horia

În limba românã, de regulã, o literã noteazã un sunet, De exemplu,litera M noteazã sunetul M, iar litera A sunetul A, în exemplul:MAMA.

Sunt, însã, ºi excepþii, când o literã poate nota sunete diferite saucând o literã noteazã douã sunete în acelaºi timp. Astfel, litera Enoteazã sunetul E în cuvinte ca: EPOCÃ, ERÃ, ERBIVOR, FOªNET,EXEMPLU. Dar ea poate nota ºi sunetul I, în cuvântul EA (pronunþatIA). În cuvintele ESTE, EU, EL, ERAM, ERAI, ERA, ELE, litera E de laînceputul cuvintelor se pronunþã IE, aceste cuvinte citindu-se astfel:IESTE, IEU, IEL, IERAM, IERAI, IERA, IELE.

Litera X noteazã sunetele CS sau GZ. Astfel, cuvintele AXÃ,AXIOMÃ, EXACERBAT, PIX, FIX, AXAT, EXOD se citesc: ACSÃ,ACSIOMÃ, ECSACERBAT, PICS, FICS, ACSAT, ECSOD, în timp cecuvintele AUXILIAR, EXISTÃ, EXEMPLU, EXERCIÞIU, EXOTIC, EXACT,EXAMEN se citesc AUGZILIAR, EGZISTÃ, EGZEMPLU, EGZERCIÞIU,EGZOTIC, EGZACT, EGZAMEN.

În ceea ce priveºte scrierea cu  ºi Î, se aplicã urmãtoarea regulã:se scrie cu Î la începutul ºi la sfârºitul cuvintelor ÎMPACHETA, ÎNCEPE,ÎN ÎNÞELES, ÎNOT, COBORÎ, DOBORÎ, URÎ ºi în cuvintele formate dela cuvinte care încep cu Î: REÎNCEPE, REÎMPACHETA, SUBÎNÞELES,BINEÎNÞELES.

Se scrie cu  în interiorul cuvintelor ROMÂN, RÃMÂNE, MÂNÃ,PÂINE, ÎNCEPÂND, CURÂND.

Prof. Maria Socaciu

Instantanee ºcolare la ªcoala din Vladimirescu

Tradiþiile lunii Martie

Când suntem copii, tot ceea cevedem în jur ne încântã: iarba, florile,copacii ºi animalele. Apoi creºtem simulþi dintre noi uitãm cã aceste lucruri,care ne-au încântat copilãria, continuãsã existe în jurul nostru, ºi nu numai cãle uitãm, dar le ºi rãnim, prin ati-tudinea noastrã nepãsãtoare. Iar copiiipe care-i vom avea, la rândul lor, vorînvãþa acest comportament de la noi.

Natura, însã, ne aratã zi de zi, prindezastrele ecologice, unele la nivelplanetar, produse ca urmare a atitu-dinii iresponsabile ale unor oameni(otrãvirea apelor, aerului ºi solului prinpoluare, alunecãri de teren datoratedefriºãrilor masive ºi rapide), cã nuputem trãi fãrã ea ºi în afara ei, cã sun-tem parte din ea, aºa cã dacã vrem sãsupravieþuim, trebuie sã o ºi respec-tãm.

Mentalitãþile oamenilor se schimbãîncet, sãdirea dragostei faþã de naturã ºia respectului faþã de toatevieþuitoarele, trebuie fãcutã încã dinfragedã copilãrie, dar cei care trebuie são facã sunt adulþii. Aceasta înseamnã cãeducaþia ecologicã începe cu fiecaredintre noi, atunci când, de exemplu,aruncãm gunoaiele la coºurile de gunoiamplasate pe stradã ºi nu pe unde se

nimereºte, atunci când sãdim un copacsau avem grijã sã nu distrugem unspaþiu verde, atunci când nu lãsãmpãdurea plinã de ambalaje, dupã oexcursie sau nu lãsãm focul aprins, iarexemplele pot continua.

Fiecãruia îi place ca în casa lui sã fieordine, curãþenie ºi frumuseþe. Dacãvom învãþa, sau, mai bine zis, dacã nevom readuce aminte ceea cestrãbunicii ºi bunicii noºtri ºtiau – fap-tul cã natura din jurul nostru este casa

noastrã, a tuturor –, calitatea vieþiinoastre se va îmbunãtãþi considerabil,iar copiii noºtri vor creºte în armoniecu mediul înconjurãtor.

Prof. Csergo Evelinaªcoala Generalã Vladimirescu

Natura este casa ta!Ajutã natura ºi conlucreazã cu ea, iar natura te va privi ca pe

unul dintre creatorii ei ºi te va asculta

Cum scriem ºi

cum pronunþãm?

Clasa a IVa B, la ora de stiinte, institutor Achim Mariana (stânga) ºi clasa a III a A, la ora de matematica, invatator Ioan Pribac

ªcoala din Horia, în care profesoara Maria Socaciu a predat timp de 37 de ani

9 - 15 Martie 2008 MAGAZIN

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 8

Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245

E-mail: redactia@flacara-rosie.roDirector: ROMULUS DUBÃÞ

Vladimirescu, str. Revoluþiei, nr.4, jud. AradTel: 0257/514902, 0257/514.101. Fax: 0257/514.101

E-mail: primariavladimirescu@arad.astral.roRedactor ªef: Cristian SculiciTehnoredactor: Claudiu IacobCoordonator: IOAN CRIªAN

Tipãrit la „LAPCOM“ Kft. Delmagyarorszag Kiado - SZEGEDISSN 1842 – 9947

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

MÂNDRIA NOASTRÃ

Grup de copii de la Grupa Pregãtitoare a Grãdiniþei cu program normal nr.1, Vladimirescu. Educatoare, Dorina Ciule

Ingrediente:1 litru de lapte, 3 linguri de zahãr,

drojdie, sare de lãmâie (sau coajã rasãde lãmâie), un sfert de litru de ulei, 4ouã, fãinã.

Mod de preparare:Laptele, împreunã cu zahãrul ºi droj-

dia se lasã la cald, pânã se ridicã aluatul.Apoi se adaugã uleiul, 4 gãlbenuºuri deouã, praful de sare (sau coaja rasã delãmâie) ºi fãinã cât cuprinde, pentru caaluatul sã fie moale. Se fac rulade cunucã ºi mac, apoi se lasã pentru o orã ladospit, dupã care se coc în cuptorulîncãlzit înainte.

Poftã bunã!

Reþetã primitã de la Turc Veronica, 65 de ani, Vladimirescu

Cozonac cu mac ºi nucãReþeta sãptãmânii

Berbec (21.3 – 19.4): Berbecii vor avea multe

momente de ezitare în dragoste.Nesiguranþa pe sentimentelepartenerului ia proporþii, mai alescã poate interveni ºi o separaretemporarã (o cãlãtorie mailungã).

Taur (20.4 – 20.5): În urmãtoarele zile, viaþa

Taurilor va sta sub semnularmoniei sentimentale. Totul vamerge ca pe roate, comunicareacu partenerul va atinge cotemaxime, iar viaþa sexualã va fimai mult decât interesantã. Iar,dacã totul merge bine acasã, vamerge bine ºi la serviciu.

Gemeni (21.5 – 21.6):Gemenii se trezesc iar cã au

lãsat totul pe ultima clipã: exam-ene, proiecte de serviciu saupregãtiri pentru un evenimentimportant. Acest lucru, însã, nueste atât de grav pentru ei,deoarece sunt obiºnuiþi sãlucreze sub stres ºi chiar atuncidau cel mai mare randament.

Rac (22.6 – 22.7): Urmeazã o perioadã propice

pentru tot ce þine de cultivareapropriei persoane. Racii sã nuuite cã, înainte de a aºtepta cevade la alþii, trebuie sã-ºi ofere lorînºile cât pot de mult. Este unmoment bun pentru cumpãrãturi,excursii, distractii, adicã pentruorice fel de rãsfãþ. Starea psihicãbunã pe care o vor câºtiga le va fide mare folos mai târziu.

Leu (23.7 – 22.8): Leii se trezesc copleºiþi de

responsabilitãþi ºi probleme amâ-nate de când lumea. Se va tragede ei în toate pãrþile ºi nu vor aveatimp nici sã respire. Tot acest du-te-vino va fi legat în special deprobleme oficiale ºi de birocraþie,adicã de lucrurile pe care Leii ledetestã profund.

Fecioarã (23.8 – 22.9): Fecioarele riscã sã-ºi destabi-

lizeze viaþa sentimentalã prinnesinceritate. Aceasta poate fi maigravã, sau mai puþin gravã, însã vafi descoperitã ºi va isca discuþiineplãcute. Vor trece la limitã prinniºte situaþii profesionale inco-mode, în sensul cã nu vor fi penal-izate grav pentru niºte gafe.

Balanþa (23.9 – 22.10): Balanþele trec ºi ele printr-o

perioadã de activitate intensã, darîn care nu vor construi, ci mai multvor încerca sã repare niºte greºelipe care le-au fãcut. Asta e, se maiîntâmplã, dar important este cãºansele de rezolvare sunt mari.

Scorpion (23.10 – 21.11): Perioadã de negocieri intense

pe toate planurile pentruScorpioni. Nimic nu iese dinprima, totul trebuie reanalizat ºirediscutat, adicã prilej de ezitãri ºivorbãrie multã, domeniul lor despecialitate. Sunt în pericol sãcomitã o gafã amoroasã, din dor-inþa de a se asigura de senti-mentele partenerului, de aceeaar fi mai bine sã se abþinã.

Sãgetãtor (22.11 – 21.12): Banii vor fi cei care vor pune

la încercare toatã perseverenþa ºicreativitatea Sãgetãtorilor înurmãtoarea perioadã. Nu vamerge totul perfect, dar este de-ajuns sã se ºtie cã va merge totulgrozav! Pe ce vor pune mâna, setransformã în aur.

Capricorn (22.12 – 19.1): Capricornii au toate ºansele sã

fie prinºi într-un joc de intrigiprofesionale. Deºi liniºtiþi ºidocili de felul lor, pot fi destul derãutãcioºi, uitând, uneori, cãacest lucru le poate aducenecazuri. Dacã nu se abþin de labârfeli ºi sãpãturi, lucrurile se vorîntoarce împotriva lor.

Vãrsãtor (20.1 – 18.2): Vãrsãtorii nu vor avea o sãp-

tãmânã strãlucitã, din pãcate. Osituaþie sentimentalã confuzã leva întuneca buna dispoziþie, îºivor pune multe întrebãri, dar nusunt ºanse sã gãseascã rãspunsuriîn viitorul apropiat. Se reco-mandã o pauzã de gândire, maiales celor care au relaþii la dis-tanþã.

Peºti (19.2 - 20.3):Pentru Peºti, perioada urmã-

toare va fi un moment al cãrþilorpe faþã. Cei care au ascuns cevapânã acum, nu vor mai putea þinemult timp secretul. Discuþiineplãcute, dar necesare, le vorstrica un pic starea psihicã.Totuºi, dupã o micã furtunã, estefoarte posibil sã se ajungã larezolvarea unor conflicte, în spe-cial dacã sunt cu membrii fami-liei.

Horoscopul sãptãmânii

Inginer constructor(tânãr absolvent)