ziar de informare a cetãþenilor comunei ... filecare, nevastã-sa, o femeie harnicã ºi o...

8
VLADIMIRESCU VLADIMIRESCU Mã sunã într-o zi, nu în trecutul îndepãrtat, un prieten. Ce zici de o discuþie pe teme politice, la mine acasã? Mai vine ºi…, ºi…, ºi …, ºi suntem câþiva, aºa încât, la final, sã putem avea câteva con- cluzii! Îþi surâde? – m-a întrebat, iar eu i-am rãspuns afirmativ. Peste câteva ore ne-am întâlnit la el acasã. Eram vreo zece, dornici de o dis- cuþie bunã ºi, bineînþeles, de un vin bun… Ca la români! Cã, altfel, ioc dezlegare la gurã… Gazda, sãritoare, pregãtise o masã rotundã, pe care, nevastã-sa, o femeie harnicã ºi o gospodinã desãvârºitã, aºezase frumos o gustãricã ºi câteva pahare goale. Cine bea vin? – ne întrebã pe toþi amicul nostru. Cu o singurã excepþie, toþi am ales sã degustãm vinul oferit de gazdã. Nu mai rãmânea decât sã emitem ipotezele de rigoare. ªi, ce-i vine unuia dintre noi? Sã ne alegem câte un partid ºi sã jucãm rolul candi- datului acestuia la primãria localitãþii. Adicã, sã ne facem campanie prin discurs, urmând ca, la final, sã hotãrâm un câºtigãtor. Zis ºi fãcut. Începe primul, prin tragere la sorþi: Eu am sã fac toate strãzile din localitate, am sã fac toate trotuarele, am sã plantez pomi peste tot. Mai mult, o sã fac ºi câteva blocuri, iar la câþiva tineri le dau case gratis. Bla…bla…bla…. Fãrã nici cea mai micã urmã de satisfacþie din partea auditoriului, fãrã aplauze, se aºazã jos ºi-i aºteaptã pe contra- candidaþii sãi. Sã vadã ce au aceºtia de spus. Se terminã prima carafã cu vin… Al doilea: Eu fac curãþenie peste tot, inventez locuri de muncã, bag curent ºi la WC-urile din curþile oamenilor… La oricine vine la mine, îi dau loc de casã. Chiar dacã n-am acum, cumva tot o sã fac rost de pãmânt. Bla… bla… bla…. Din nou, fãrã aplauze. Al treilea: Eu nu ºtiu câte am sã fac, dar n-o sã rãmân dator la nimeni! Oricum, vreau sã fac un aeroport, un stadion, un spital, o salã a sporturilor de vreo 5.000 de locuri… Nu conteazã cã nu am bani, fac eu rost cumva! Cam slãbuþ. Gazda aduce încã o carafã cu vin. Altul: Eu nu promit nimic. Dacã o sã ies câºtigãtor, o sã fac tot ce pot. O sã muncesc pe rupte, iar realizãri, cu siguranþã, vor exista. Atât vã spun, nimic mai mult. Curios, pare a fi cel mai accep- tat dintre toate discursurile momentului. Aºa, pe rând, cu chiu, cu vai, îºi spune pãrerea (a se înþelege promisiunile) toatã lumea. Mai rãmânea gazda… Se ridicã în picioare, îºi ia o faþã de om serios - deºi vinul îi trãda fericirea!, îºi împreuneazã mâinile ºi… nimic. Ce sã mai zicã, cã toate s-au spus!? Noi ne uitam la el, el la noi, unul glumeºte cã nu mai are limbã, altul îi spune cã-i va lua nevasta locul de primar, dacã nu zice nimic, iar el… tace în continuare. Într-un sfârºit deschide gura: Nevastã! Nevastã! Ia fã bine ºi mai adu douã carafe de vin! Urgent! ªtiþi ce s-a întâmplat? L-am votat toþi. Cu douã mâini. Ne-a convins… A.O. P.S.: Cazul este, bineînþeles, particular. Asta pentru cã nu poþi îmbãta (deºi unii promit s-o facã) miile de alegãtori. Aºa încât, dacã n- ai nimic concret de zis sau n-ai nimic concret de arãtat cã ai fãcut, de dat ca exemplu, mai bine du-te ºi te culcã! Aºa cum ar trebui sã facã mulþi. E D I T O R I A L VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã Sãrbãtoriþii sãptãmânii Victorie fãrã drept de apel p. 5 p. 4 Ziar de informare a cetãþenilor comunei sãptãmânã de sãptãmânã Anul 3 Nr. 65 6 - 12 Aprilie 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 - Politica... vinului p. 2 Ziua Pãsãrelelor Invitaþie la distracþie! „Zilele Comunei Vladimirescu” – care vor avea loc în zilele de 7 ºi 8 iunie 2008 – a ajuns la cea de-a 3-a ediþie! Invitãm pe toþi aceia care doresc sã se bucure de distracþie ºi de multã voie bunã sã se înscrie la concursul «Fete versus Bãieþi», care constã într-o serie de probe distractive ºi de culturã generalã. De asemenea, vã aºteptãm sã vã înscrieþi la «Parada costumelor de carnaval». Detalii suplimentare despre modul în care vã puteþi înscrie le puteþi primi în fiecare zi, la Cãminul Cultural Vladimirescu (etajul 1), între orele 8-16, pânã la data de 20 aprilie 2008. La etapa judeþeanã a Olimpiadei Naþionale de Limba ºi Literatura Românã, ªcoala Generalã cu clasele I-VIII din locali- tatea Vladimirescu a fost reprezentatã de ºase eleve, foarte serioase ºi talentate, care fac cinste claselor din care fac parte. Acestea sunt: Savin Alexandra ºi Zlãgnean Cipriana-Irina, din clasa a V-a B, Savin Loredana ºi Oneþ Cristina, din clasa a VII-a A, Toderici Denisa ºi Bãlan Lavinia, din clasa a VIII-a B. Mai multe detalii puteþi citi în materialul din pag. 5 Elevi cu care ne mândrim

Upload: others

Post on 27-Oct-2019

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Ziar de informare a cetãþenilor comunei ... filecare, nevastã-sa, o femeie harnicã ºi o gospodinã desãvârºitã, aºezase frumos o gustãricã ºi câteva pahare goale. Cine

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

Mã sunã într-o zi, nu în trecutul îndepãrtat, un prieten. Ce zici deo discuþie pe teme politice, la mine acasã? Mai vine ºi…, ºi…, ºi…, ºi suntem câþiva, aºa încât, la final, sã putem avea câteva con-cluzii! Îþi surâde? – m-a întrebat, iar eu i-am rãspuns afirmativ. Pestecâteva ore ne-am întâlnit la el acasã. Eram vreo zece, dornici de o dis-cuþie bunã ºi, bineînþeles, de un vin bun… Ca la români! Cã, altfel, iocdezlegare la gurã… Gazda, sãritoare, pregãtise o masã rotundã, pecare, nevastã-sa, o femeie harnicã ºi o gospodinã desãvârºitã, aºezasefrumos o gustãricã ºi câteva pahare goale. Cine bea vin? – ne întrebãpe toþi amicul nostru. Cu o singurã excepþie, toþi am ales sã degustãmvinul oferit de gazdã.

Nu mai rãmânea decât sã emitem ipotezele de rigoare. ªi, ce-i vineunuia dintre noi? Sã ne alegem câte un partid ºi sã jucãm rolul candi-datului acestuia la primãria localitãþii. Adicã, sã ne facem campanieprin discurs, urmând ca, la final, sã hotãrâm un câºtigãtor. Zis ºi fãcut.

Începe primul, prin tragere la sorþi: Eu am sã fac toate strãzile dinlocalitate, am sã fac toate trotuarele, am sã plantez pomi peste tot.Mai mult, o sã fac ºi câteva blocuri, iar la câþiva tineri le dau casegratis. Bla…bla…bla…. Fãrã nici cea mai micã urmã de satisfacþie dinpartea auditoriului, fãrã aplauze, se aºazã jos ºi-i aºteaptã pe contra-candidaþii sãi. Sã vadã ce au aceºtia de spus. Se terminã prima carafãcu vin…

Al doilea: Eu fac curãþenie peste tot, inventez locuri de muncã,bag curent ºi la WC-urile din curþile oamenilor… La oricine vine lamine, îi dau loc de casã. Chiar dacã n-am acum, cumva tot o sãfac rost de pãmânt. Bla… bla… bla…. Din nou, fãrã aplauze.

Al treilea: Eu nu ºtiu câte am sã fac, dar n-o sã rãmân dator lanimeni! Oricum, vreau sã fac un aeroport, un stadion, un spital, osalã a sporturilor de vreo 5.000 de locuri… Nu conteazã cã nu ambani, fac eu rost cumva! Cam slãbuþ. Gazda aduce încã o carafã cuvin.

Altul: Eu nu promit nimic. Dacã o sã ies câºtigãtor, o sã fac totce pot. O sã muncesc pe rupte, iar realizãri, cu siguranþã, vorexista. Atât vã spun, nimic mai mult. Curios, pare a fi cel mai accep-tat dintre toate discursurile momentului.

Aºa, pe rând, cu chiu, cu vai, îºi spune pãrerea (a se înþelegepromisiunile) toatã lumea. Mai rãmânea gazda…

Se ridicã în picioare, îºi ia o faþã de om serios - deºi vinul îi trãdafericirea!, îºi împreuneazã mâinile ºi… nimic. Ce sã mai zicã, cã toates-au spus!? Noi ne uitam la el, el la noi, unul glumeºte cã nu mai arelimbã, altul îi spune cã-i va lua nevasta locul de primar, dacã nu zicenimic, iar el… tace în continuare.

Într-un sfârºit deschide gura: Nevastã! Nevastã! Ia fã bine ºi maiadu douã carafe de vin! Urgent! ªtiþi ce s-a întâmplat? L-am votattoþi. Cu douã mâini. Ne-a convins…

A.O.P.S.: Cazul este, bineînþeles, particular. Asta pentru cã nu poþi

îmbãta (deºi unii promit s-o facã) miile de alegãtori. Aºa încât, dacã n-ai nimic concret de zis sau n-ai nimic concret de arãtat cã ai fãcut, dedat ca exemplu, mai bine du-te ºi te culcã! Aºa cum ar trebui sã facãmulþi.

E D I T O R I A L

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Sãrbãtoriþii sãptãmâniiVictorie fãrã drept de apel

p. 5p. 4

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 3 Nr. 65 6 - 12 Aprilie 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

Politica... vinului

p. 2

Ziua Pãsãrelelor

Invitaþie la distracþie!„Zilele Comunei Vladimirescu” – care vor avea loc în

zilele de 7 ºi 8 iunie 2008 – a ajuns la cea de-a 3-a ediþie!Invitãm pe toþi aceia care doresc sã se bucure de distracþieºi de multã voie bunã sã se înscrie la concursul «Fete versusBãieþi», care constã într-o serie de probe distractive ºi deculturã generalã. De asemenea, vã aºteptãm sã vã înscrieþi la«Parada costumelor de carnaval».

Detalii suplimentare despre modul în care vã puteþiînscrie le puteþi primi în fiecare zi, la Cãminul CulturalVladimirescu (etajul 1), între orele 8-16, pânã la data de 20aprilie 2008.

La etapa judeþeanã a Olimpiadei Naþionale de Limba ºi

Literatura Românã, ªcoala Generalã cu clasele I-VIII din locali-

tatea Vladimirescu a fost reprezentatã de ºase eleve, foarte

serioase ºi talentate, care fac cinste claselor din care fac parte.

Acestea sunt: Savin Alexandra ºi Zlãgnean Cipriana-Irina, din

clasa a V-a B, Savin Loredana ºi Oneþ Cristina, din clasa a VII-a

A, Toderici Denisa ºi Bãlan Lavinia, din clasa a VIII-a B.

Mai multe detalii puteþi citi în materialul din pag. 5

Elevi cu care

ne mândrim

Page 2: Ziar de informare a cetãþenilor comunei ... filecare, nevastã-sa, o femeie harnicã ºi o gospodinã desãvârºitã, aºezase frumos o gustãricã ºi câteva pahare goale. Cine

6 - 12 Aprile 2008 INFORMAÞII UTILE

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 2

Familia Marin, Constantin ºiFloare vor sãrbãtori în curând,mai exact la 15 aprilie fru-moasa vârstã de 48 de ani decând au decis sã-ºi uneascãdestinele prin cãsãtorie.

Marin Constantin s-a nãscutla 25 octombrie 1936; a absolvit8 clase, dupã care a lucrat camecanic la Depoul CFR, de undea ºi ieºit la pensie.

Marin Floare s-a nãscut la 27februarie 1938; a absolvit 4clase, dupã care a lucrat 13 ani laCAP ºi alþi 14 la CombinatulChimic din Vladimirescu, loc deunde a ieºit la pensie.

Cei doi se cãsãtoresc la 15aprilie 1960 ºi sunt fericiþii pãrinþia doi bãieþi (Marin Constantin ºiCãlin Gheorghe), care, la rândullor, le-au dãruit 5 nepoate(Lavinia, Maria ºi Iuliana, respec-tiv Ramona ºi Valentina).

Ce ne spun despre ei? Ne-am respectat ºi ne-am iubitunul pe altul încã de primadatã când ne-am întâlnit. Amhotãrât sã ne cãsãtorim cândam considerat cã putem faceacest pas, eu la vârsta de 24 deani, iar viitoarea mea soþie la22 de ani. Pe tot parcursul cãs-niciei noastre am cãutat sãrezolvãm problemele care aparcu bunãvoinþã, iar dacã unuldintre noi nu era în toane maibune, celãlalt îl lãsa sã seliniºteascã, fãrã sã încerce sãpunã paie pe foc, cum sespune. Un alt lucru pe caredoresc sã-l amintesc, este cãde fiecare datã când era deluat o decizie care privea

întreaga familie, ne consultamreciproc, într-un fel de consil-iu de familie, cum se spune.Aºa am putut sã avem o cãsni-cie frumoasã.

Ce sfaturi le dau tinerilor careintenþioneazã sã se cãsãtoreascã?În primul rând, este nevoie sãse înþeleagã unul pe altul, maiales cã pot fi douã firi diame-tral opuse, dar care pot con-vieþui împreunã, dacã serespectã reciproc ºi se înþeleg

unul pe altul. ªi un alt lucruimportant este sã înveþe sãlase unul dupã celãlalt, pentrucã aºa va fi armonie în familie,iar deciziile importante sã fieluate împreunã, aºa cum ºi noiam fãcut. Atunci, totul va fibine.

Noi le dorim sã fie sãnãtoºiºi sã ajungã sã petreacã lanunta de aur! La Mulþi Anipentru familia Marin!

Doina Grozav

Vladea Ioan ºi Lena

Sãrbãtoriþii sãptãmânii

„Ne-am iubit ºi ne-am

respectat unul pe celãlalt”

NaºteriComan Camelia-AndreeaRedacþia îi ureazã Bun venit pe lume!

S-a întâmplat în ultima perioadã…

Au început lucrãrile de reno-vare la dispensarul dinVladimirescu. Ne-am þinut decuvânt. Nu-i uºor, dar dacã ai spuscã faci, faci, nu doar o spui. Vorcontinua ºi lucrãrile de renovare ladispensarele din Horia ºiMândruloc.

La Horia am dispus sã seamenajeze o încãpere pentruîncasarea taxelor ºi impozitelor,care va funcþiona ca o micãprimãrie o zi pe sãptãmânã.Actuala încãpere nu mai core-spunde. Pânã la amenajarea alteia,în altã locaþie, ne vom înghesui. Cesã faci, aºa am moºtenit situaþia.

Cartierele noi din Cicir,Horia, Mândruloc ºi Glogovãþ (dinVladimirescu) sunt iluminate pub-lic. Aratã bine. Atenþie, hoþi demateriale de construcþii, aþi încur-cat-o! Poliþia vã vede.

La Horia au demarat lucrãrilede turnare a betonului pentru con-strucþia de trotuare. Ne-am þinut

de cuvânt. Am început pe uliþasãracã, cu oameni bogaþi ºi deomenie.

La Vladimirescu ºi Cicir acontinuat construcþia trotuarelor.Datoritã faptului cã am avut ºirateuri (numai cine nu munceºte,nu greºeºte!) rugãm cetãþenii sã nesesizeze orice abatere a construc-torilor. ªtiþi dumneavoastrã, obi-ceiuri tradiþionale, care nu disparaºa uºor! Totul este sã nucumpãraþi ciment furat ºi, maimult, sã sesizaþi poliþia dacã sun-teþi sigur cã se furã.

La baza sportivã, unde deacum tradiþia ne obligã sã ne sãr-bãtorim zilele comunei au fostmontate 14 stâlpi, având montatetot atâtea lãmpi. Urmeazãbranºamentul la reþea. Se aude,domnule responsabil de adminis-trarea bazei? Sponsorii promiºi,vor veni? Sau tot primarul, sãracul!

Nu s-a întâmplat, dar pri-marul sperã sã se întâmple. Nu amprimit nici o corespondenþãprivind numirea (ghicirea) dom-nilor consilieri care au votat

împotrivã la ºedinþa de ConsiliuLocal. Este adevãrat, premiereaeste de numai un milion, dar niciîntrebarea nu este grea. ªtierãspunde ºi un copil din claseleprimare. Aºtept în continuare sãînmânez premiul.

La Horia, pe strada undelipseau patru stâlpi de iluminatpublic, au fost montate patru lam-padare. Acum, strada este ilumi-natã!

ªi pe strãzile comunei au fostmontate lãmpi la iluminatul public.Unde? Acolo unde a fost necesarºi unde cetãþenii au solicitat justifi-cat. Doamnã Zeleniuc, de pe stra-da Gãrii, primarul îºi cere scuzepentru cã a întârziat atât de mult.Dar... am fãcut-o ºi pe asta.

Se va întâmpla în perioada urmãtoare...

ªi la blocul cu nr. 304 dinVladimirescu, str. Gãrii, vor fi mon-tate lãmpi de iluminat pe stâlpii de

la stradã.Va începe asfaltarea strãzii

Vasile Milea, de la str. Gãrii, pânãla cimitir. Da ºtiu, pe aceastãstradã pe distanþa asfaltatã, s-agreºit la calitate, dar... Dar pentrua primi banii, societatea care afãcut lucrarea va mai aplica un stratpe distanþa de la str. Gãrii la capã-tul spre Arad. Lucrarea se va final-iza prin aplicarea unui nou strat deasfalt. Asta numai dupã racordareaporþiunii începute, la aleea cimitir-ului.

Cu bucurie anunþ cã toatecultele religioase vor primi pentruinvestiþii ºi curãþenia de SfintelePaºti sume cuprinse între 10 ºi 50milioane lei vechi. Onorabilii pre-oþi ºi pastori sunt rugaþi sã prezintesolicitãrile ºi actele necesare laprimãrie, cât mai urgent posibil.Procedura se cunoaºte. Vã aºtep-tãm.

ªi pe strada 22 Decembriese va finaliza asfaltarea. În funcþiede buget, intenþionãm sã facemlegãtura asfalticã cu strada Gãrii.

Vor începe lucrãrile de con-

struire a gardului de împrejmuire aªcolii Generale din Vladimirescu.Gardul nu va fi din plasã de sârmã,ci din plasã sudatã, solidã ºiimposibil de trecut, pentru copii,la barurile existente nu departe.

Se va produce demararealucrãrilor la construirea refugiilorstaþiilor de transport în comun depe raza localitãþilor comunei. Euzic cã vor fi ºi utile ºi frumoase. Sãvedem ce veþi spuneDumneavoastrã!

Ce se va mai întâmpla?Multe. De exemplu, vor continualucrãrile la amenajarea pieþei dinVladimirescu, cãminele culturalevor fi racordate la reþeaua de gaz,primarul va depune documentaþiipentru accesare de fonduri pentrulucrãri de investiþii. Spre binelecomunitãþii. Doamne, ajutã-i sãacceseze!

Da, Te rugãm, Doamne, ajutã-ne! Cã avem nevoie. Mare!

A consemnat, cu respectpentru dumneavoastrã,

Primar Ioan Criºan

Popovici Livia ºi-a sãrbãtorit,la 3 aprilie 2008, cei 73 de anipe care i-a strâns deja în viaþã.Deºi este greu încercatã de boalãºi bãtrâneþe – mai ales cã nu sepoate deplasa decât cu ajutorulunui cadru metalic – tanti Livia,cum mai este cunoscutã, sebucurã ori de câte ori oamenii îitrec pragul ºi o viziteazã.

Pentru ea a fost o mare sur-prizã când am vizitat-o exact deziua ei de naºtere, mai ales cã eanu se aºtepta ca cineva sã-ºiaminteascã acest lucru. Tragemnãdejdea cã pe tanti Livia o vomputea vedea în viaþã ºi la anul,când va împlini 74 de ani!

Emisiunea «Schimb de mame» a sosit ºi în localitatea ta! Cãutãm familii cu celpuþin un copil minor, cu o locuinþã de minim douã camere ºi cu dorinþa de a cunoaºteo experienþã unicã. Mai mult, pentru participare (în total, 8 zile de filmãri), familiaprimeºte suma de 450 de euro!

Pentru înscrieri, puteþi apela numãrul de telefon 0741-199.756 (ConstantinHermina) sau la e-mail: [email protected]

La mulþi ani, tanti Livia!

«Schimb de mame» revine!Oraºul maghiar Békéscsaba a

gãzduit, la sfârºitul sãptãmâniitrecute, un concurs internaþionalde înot, dotat cu trofeul Cupaiepuraºul. Întrecerile s-audesfãºurat la Bazinul Olimpic dinBékéscsaba ºi au prilejuit înotã-torilor arãdeni o serie de rezul-tate foarte bune, confirmândascensiunea din ultima vreme,dar ºi faptul cã Aradul are oºcoalã de tradiþie la aceastãramurã sportivã, prin faptul cãCSª Gloria Arad s-a întors acasãcu numeroase medalii.

* În întrecerea bãieþilor, lacategoria 11 ani (sportivipregãtiþi de prof. Doru Oniþã),Gabriel Sonoc a obþinut medaliade aur în proba de 100 m liber ºimedalia de argint în proba de100 m bras, în vreme ce DragoºBocancea a urcat pe treapta adoua a podiumului la 100 mspate ºi pe cea de-a treia la 100m fluture.

La categoria 14 ani, ViorelGavrilã a cucerit trei medalii deaur, în probele de 100 m fluture,spate ºi crawl. La categoria 15ani, unde s-a înotat cu copii maimari, Adrian Rotariu (dublãlegitimare CSª-CSM Arad) acâºtigat argintul în proba de 100m spate ºi locul trei la 100 m

bras, iar Sergiu Deznan a obþinutbronzul la 100 m fluture. Încompetiþia bãieþilor de 10 ani(sportivi pregãtiþi de prof. NagyCsaba Tiberiu), Claudiu ªandra acâºtigat aurul la 100 m spate.

* În întrecerea femininã,categoria 11 ani, Bianca Bãlaº s-a clasat pe locul trei la 100 mbras, pe doi la 100 m liber ºi la100 m spate, Kocsis Hedvig aurcat pe prima poziþie la 100 mliber ºi 100 m spate, iar DianaDascãlu a obþinut douã medaliide bronz, la 100 m liber ºi 100m spate.

Proiectul inter-regional se vaîncheia la Arad, pe data de 10mai 2008, prilej cu care la bazin-ul olimpic Delfinul se va organi-za Cupa CSM Arad -«Memorialul Eugen Roman».

Cosmin Gherman

Au cucerit... Békéscsaba!

Diana Dascãlu (prima din dreapta) a revenit

din Ungaria cu medalii

Page 3: Ziar de informare a cetãþenilor comunei ... filecare, nevastã-sa, o femeie harnicã ºi o gospodinã desãvârºitã, aºezase frumos o gustãricã ºi câteva pahare goale. Cine

6 - 12 Aprile 2008 DIALOG CU CITITORII

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 3

“DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE”Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã

ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU REDACÞIA ZIARULUI VLADIMIRESCU SÃPTÃMÂNà DE SÃPTÃMÂNÔ, str. Revoluþiei, nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902,0257/514.101, fax: 0257/514.101.

Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................

Întrebãri

1. ....................................................................................................................................................................................................................

2. ....................................................................................................................................................................................................................

3. ....................................................................................................................................................................................................................

* Unui grup de cetãþeni din localitateaMândruloc, reprezentaþi de domnul Drãgoi,medic veterinar.

Vã înþeleg în totalitate nemulþumirea. Cu ajutoruldumneavoastrã, cu perseverenþã ºi tenacitate, amconvingerea cã vom reuºi scoaterea accesuluicamioanelor de mare tonaj la staþia de sortare dinlocalitatea Mândruloc. Am reuºit la Cicir, dupã oluptã care a durat niºte ani. Acum cã am spartgheaþa... Vã asigur cã eu, primarul Criºan, sunt cudumneavoastrã. Propun o întâlnire cu toþi sem-natarii. Data o stabiliþi dvs. Eu voi fi prezent. Va fiprimul pas. Cum fiecare treabã are un început, sãfacem pasul. Aºtept comunicarea datei întâlnirii lafaþa locului.

* Alt grup de cetãþeni din Vladimirescu.Nu am dat un nume anume pentru cã sunt nu

mai puþin de 212 semnãturi. Problema ridicatã dedomniile voastre este, desigur, de interes comuni-tar. Când 212 cetãþeni vor construirea unei staþii detramvai la Biserica Ortodoxã din localitate, trebuie

sã realizãm acest lucru. Am demarat discuþiile pre-liminare. Problema constã în costurile destul demari. Este necesar sã fie introduse douã macaze,pentru a avea posibilitatea coborârii ºi urcãrii cãlãto-rilor pe aceeaºi parte. O spun din nou. Primarul estecu dumneavoastrã, cetãþenii, ºi trebuie sã rezolvãmproblemele. Bineînþeles, cu sprijinul dumneavoas-trã. Atunci când am sprijinul a 212 cetãþeni, sigurrezolvãm. Nu pot promite o datã exactã dar zic:anul 2008.

Cineva dintre cetãþeni îmi spunea cã în Germaniavatmanul anunþã ce staþie urmeazã ºi pe care parteeste coborârea. Aºa este, numai cã noi suntem cudouã- trei... staþii mai în urmã. Asta însã nu ne des-curajeazã. Mergem înainte.

* Domnului Sas Bujor consilier local. Am spus ºi mã þin de cuvânt: Acuze cu iz elec-

toral se publicã în cotidianele arãdene, în campanieºi cu…platã. Excepþii nu ºi… punctum.

Primar, Ioan Criºan

Stimaþi cititori,Am cules pentru a fi citite de Dumneavoastrã, proverbe din

înþelepciunea popoarelor ºi cugetãri spuse de mari oameniaparþinând culturii universale. Am fost încurajat deDumneavoastrã atunci când ne-am întâlnit pe stradã. Voi continuadeci...

Prietenul este un alt eu...Prietenia este bunãvoinþã, dragoastea egoism în doi.Prietenia este un suflet în douã trupuri, dragostea un trup în

douã trupuri.ªase semne are prietenia: dã ºi primeºte, se destãinuieºte ºi

întreabã, se ospãteazã ºi dã sã mãnânceCine împrumutã aur ºi argint, pierde definitiv douã lucruri ºi

anume: prietenul ºi banii.Prieten când împrumuþi, duºman când îþi înapoiazã.Cine dã cu împrumut îºi pierde un prieten ºi câºtigã un

duºman.

Învoialã clarã, prietenie lungã...Socotelile corecte fac prieteni adevãraþi.A socoti ºi a achita întotdeauna ºi corect, întreþine cel mai bine

prietenia.Socoteli descurcate, prieteni dragi.La ale prietenului necazuri, tu sã te arãþi ca cea mai bunã fân-

tânã la vreme de secetã.Prietenia-i prietenie, dar socotelile sunt socoteli.Numai mâna prietenului smulge spinul din inimã.

Dacã prietenul tãu este miere, tu nu umbla sã-l mãnânci de tot. Sã nu abuzezi de prieteniePrietenia odatã ruptã, nu va mai fi niciodatã sudatã bine.Prietenia odatã ruptã nu se poate reînoda fãrã ca nodul sã nu

se vadã sau sã nu se simtã.Prieten împãcat, de douã ori duºman.Sã nu fim siguri de duºmanul cu care ne-am împãcat.Prietenia este ca o sticlã: ai spart-o, nu o mai ai. Este greu sã lipeºti vasul spart.Prietenia ruptã poate fi lipitã, dar sunã ca vasul spart.

Culese pentru dumneavoastrã de Ioan Criºan

Douãzeci ºi una deproverbe ºi cugetãri

despre prietenie

Instantanee ºcolare

ªcoala Generalã cu clasele I-VIII Vladimirescu: clasa a II-a A, învãþãtor Bolcu Floriþa,la ora de muzica (foto 1); ºi clasa a II-a B, învãþãtor Boar Aurelia, la ora de ºtiinþe (foto 2)

1

2

„DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI,

PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE“

ÎN ATENÞIA CETAÞENILORCOMUNEI VLADIMIRESCUProgramul de activitate al Biroului electoral

de circumscripþie al comunei Vladimirescunr.73, comunicat de preºedintele Biroului d-ulHãlmãgean Laurenþiu ºi locþiitorul sãu ManeaCiprian este de la ora 14-20 având sediul laPrimãria comunei Vladimirescu str. Revoluþieinr.4.

PRIMARIOAN CRIªAN

Page 4: Ziar de informare a cetãþenilor comunei ... filecare, nevastã-sa, o femeie harnicã ºi o gospodinã desãvârºitã, aºezase frumos o gustãricã ºi câteva pahare goale. Cine

Sâmbãtã, 29 martie 2008,stadion Vladimirescu (73 spec-tatori), timp foarte bun pentrufotbal, teren uºor denivelat, darîn stare foarte bunã, cornere: 4-5, la juniori: 3-0 (f.j.). Au mar-cat: C. Iancu (min. 23), Boicu(min. 47), Gyenge (min. 82) ºiªtefeligã (min. 87).

CS Vladimirescu: Szabo -Boiºiu, Boicu, Tomoiagã, Peia -Ienãºescu (min. 46 Ionaºcu), Rus,Dinu (min. 73 Man), C. Iancu(min. 68 Gyenge) - Huþanu,Boloº (min. 59 ªtefeligã). Pebancã: Carp, Nichituþ, Pârva.Antrenor: Cristian Sculici.

Aqua Vest: Brutyo - Gherase(min. 67 Trânc), Roland Balaj,Roman, Mariº (min. 56 Andraº) -Geamãn, Ursoi (min. 87 Vandu),Bâgu (min. 83 Hetman), MoiseOctavian - Goldiº, Herlo. Pebancã: Boroº, Moise Aurel,Ailenei. Antrenor: Viorel Purcel.

Arbitru principal: CarlosBorugã, asistenþi: Mocan Ciprianºi Ghiþã Lucian, observator AJF:Ioan Brãniºcan. Cartonaºe gal-bene: Iancu (min. 23), respectivGherase (min. 47).

Dupã ce ºi în meciul din tur s-au impus la ªofronea, cu 2-1, erade aºteptat ca elevii antrenoruluiCristian Sculici sã aibã parte deun meci uºor în confruntareasâmbãtã. Ei bine, nu a foat chiaraºa, deoarece oaspeþii au arãtatîncã din startul partidei cã auvenit la Vladimirescu deciºi sã-ºivândã foarte scump pielea.

Touºi, în ciuda eforturiloroaspeþilor de a astâmpãra elanulechipei din Vladimirescu, înprima reprizã cele mai mariocazii de gol le contabilizãmdoar în contul gazdelor, Maiîntâi, portarul Brutyo se remarcãîn minutul 3, când stopeazã unatac bine închegat al gazdelor,apoi, în minutul 5 Rus trimiteslab de la 16 metri, pentru caHuþanu sã-i imite gestul, în min-utul 8, ºi sã trimitã, din 12 metri,peste poartã. Cea mai mareocazie a primei pãrþi a meciului oconsemnãm în minutul 9, cândBoloº prinde un ºut de la 18metri, iar mingea trece cu puþinpeste poarta oaspeþilor.

Dominarea tot mai accentu-atã a gazdelor se concretizeazã

în minutul 23, când Ciprian Iancuprinde un ºut plasat de la 18metri, iar mingea îl depãºeºte peportarul Brutyo ºi intrã sub trans-versalã în poartã: 1-0. Dupã gol,jucãtorul gazdelor este sancþion-at de arbitrul Carlos Borugã cucartonaº galben, deoarece ºi-ascos tricoul, lucru sancþionat deregulament.

Dupã gol, tot gazdele sunt lacârma jocului, în ciuda eforturilorfãcute de oaspeþi de a se agãþade orice ocazie care li se iveºtepentru a periclita poarta luiSzabo. În minutul 28 Huþanu(unul dintre cei mai buni jucãtoriîn acest meci) îºi prelungeºteprea mult mingea, care ajunge laportar, apoi Dinu, în minutul 31,trimite un ºut plasat de la 18metri, dar mingea aproape cãºterge una dintre bare ºi iese înafara terenului. Singura ocazie aoaspeþilor pe tot parcursulprimei reprize o consemnãmabia în minutul 38, când Herlo îlpune la grea încercare pe Szabo,portarul gazdelor trimiþând cugreu în corner mingea trimisã dela vreo 30 de metri.

În chiar debutul celei de-adoua pãrþi a jocului, gazdele îºimãresc avantajul, când centrarealui Ionaºcu îl gãseºte foarte bineplasat pe Boicu, iar acesta, de la6 metri, trimite cu capul în plasã:2-0. Era minutul 47 ºi de aiciechilibrul s-a rupt, deoarecepânã la finalul meciului nu vommai putea consemna nici oocazie mai rãsãritã din parteaoaspeþilor.

Gazdele, încurajate de scorulînregistrat ºi de apatiaoaspeþilor, lanseazã atac dupãatac, iar în minutul 55 asistãm launa dintre cele mai mari ocaziiale meciului, când, pe rândIonaºcu ºi Iancu trimit mingeaspre poarta lui Brutyo, dar defiecare datã portarul oaspeþilorintervine salvator, iar în cele dinurmã mingea este trimisã în cor-ner de unul dintre apãrãtori.Dominarea gazdelor devine totmai accentuatã ºi consemnãm oaltã bunã ocazie de gol, în minu-tul 70, când Dinu trimite pestepoartã de la 16 metri.

Oaspeþii au o tresãrire de

orgoliu, în minutele 71 (cândRoland Balaj trimite peste poartãdin 5 metri!) ºi minutul 79 (cândGeamãn scapã de marcajul luiPeia, pãtrunde în careu, darºuteazã peste poartã), dar pefondul acestei uºoare reveniri înatac a oaspeþilor, gazdele suntcele care marcheazã, în minutul82, când o serie de pase care aufãcut vid în apãrarea oaspeþilor, îlpune pe Gyenge în situaþia de afinaliza din 6 metri, trimiþândmingea în poarta goalã: 3-0. Iarîn minutul 87, asistãm la cel maifrumos gol al meciului, cândªtefeligã primeºte o minge pepartea dreaptã ºi trimite dinvoleu, fãrã preluare, mingeaintrând în vinclul porþiioaspeþilor: 4-0.

PS: La începutul meciului, s-aþinut un moment de reculegeredeoarece Aqua Vest ªofronea,grupare prezidatã de Valer Herloeste în doliu, dupã ce Petru Hara,cel mai vestit bucãtar din zonã, aîncetat din viaþã.

Claudiu Iacob

6 - 12 Aprile 2008 SPORT

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 4

Victorie fãrã drept de apelCS Vladimirescu 2003 - Aqua Vest ªofronea 4-0 (1-0)

Duminicã, 30 aprilie 2008, peterenul din Mândruloc, Mureºanaa întâlnit liderul seriei A dinCampionatul Judeþean 1, ForestOil Sânpetru German, partidã carea contat pentru etapa a 21-a.Partida a început cu un momentde reculegere în memoria lui PetruSfãt, fostul antrenor secund alechipei, care a decedat cu câtevazile înainte de acest meci...Deºi în vestiarul meciului tronaoptimismul, pe teren lucrurile austat altfel, cei de la SâmpetruGerman controlând jocul în ceamai mare parte a timpului.Oaspeþii încep mai bine jocul ºimarchezã douã goluri într-un inter-val de 4 minute (minutele 19 ºi23), profitând de marea degringo-ladã din apãrarea gazdelor. La 2-0,Ceh marcheazã printr-un ºut subbarã, din loviturã liberã de la 25 demetri (min. 29), reaprinzând sper-anþele în sufletele jucãtorilor de laMureºana ºi ale suporterilor aflaþi

pe margine. Bucuria gazdelordureazã doar 7 minute, deoarecevizitatorii refac diferenþa de douãgoluri, în min. 41, când Sfârlogeaînscrie cu poarta goalã: 2-3. Dupãdoar 3 minute scorul devine 2-4,care fi de altfel ºi scorul primeirepriz.

Dupã pauzã forestierii preferãun joc de apãrare, bazat doar pecontraatacuri rapide, ori de câteori au ocazia, în timp ce închidspaþile bãieþilor lui Ceh, blocândorice acþiune a gazdelor spre poar-ta lor. Ba mai mult, tot oaspeþiisunt cei care vor marca (min. 65),stabilind scorul final: 2-5. A fost unjoc mediocru prestat de MureºanaMândruloc, chiar foarte haotic îndefensivã, iar ca dovadã în acestsens stau ºi cele 71 de goluri prim-ite (aproximativ 3,55 goluri/meci)!Viitorul pentru MureºanaMândruloc nu sunã bine ºi chiar sedoreºte sã se tragã un semnal dealarmã, deoarece este a treia

înfrângere pe teren propriu înacest sezon, ceea ce constituie unrecord negativ, de neconceput înurmã cu 2-3 sezoane, când for-maþiile vizitatoare plecau cu foartepuþine puncte la Mândruloc, fie cãerau lidere în clasament, în acelmoment, fie cã erau clasate unde-va, pe la mijlocul clasamentului.Dar nu trebuie ca cei de laMureºana sã se complace înamintirile trecutului, dar nici sã segândeascã prea mult la viitor,deoarece preocuparea celor de laMureºana trebuie sã stea la clipade faþã, iar în acest moment situ-aþia din clasament nu este... prearozã!

Mureºana Mândruloc a evoluatîn jocul de duminicã în formula:Tãnase - Petrean, Covaci, Sîrb,Oros, Chipcea L., Cioncioiu, Ceh,Bîldescu M., Chipcea C., Sfîrlogea,pe parcursul jocului mai intrând:Popa, Rus, Bordea ºi Bîldescu S.

Claudiu Iacob

Jucãtorii de la CS Vladimirescu 2003 l-au pus de multe ori la grea încercare pe Brutyo, portarul de laAqua Vest ªofronea, care a fost nevoit sã scoatã mingea din plasã de patru ori...

Fotografie realizatã de Frãsincar Adnana

Agonia continuã!Mureºana Mândruloc - Forest Oil Sp. German 2-5 (2-4)

Liga a IV-a: Rezultatele etapei a 25-aNaþional Sebiº - Unirea Sântana 0-1 (1-2)Pãuliºana Pãuliº - CNM Pâncota 2-0 (1-0)CS Vladimirescu - Aqua Vest ªofronea 4-0 (3-0 f.j.)Partizan Satu Mare - Regal Horia 2-0 (6-2)Criºul Ch. Criº - Unirea ªeitin 2-0 (5-1)Înfrãþirea Iratoºu - Progresul Pecica 2-1 (1-5)Recolta Apateu - AS Dorobanþi 0-1 (5-0)Frontiera Curtici - ªoimii Lipova 4-2 (2-2)Victoria Zãbrani - Voinþa Mailat 1-0 (0-5)

Restanþe: CNM Pâncota - ªoimii Lipova 4-2 (etapa a 19-a) ºi Partizan SatuMare - CS Vladimirescu 2003 3-2 (etapa a 20-a). În parantezã sunt trecute rezul-tatele de la juniori

Clasamentul la seniori:1. Naþional Sebiº 25 22 1 2 78-15 67p2. CNM Pâncota 25 20 1 4 67-24 61p3. Unirea Sântana 25 17 1 7 52-28 52p4. CS Vladimirescu 25 13 2 10 50-43 41p5. Pãuliºana Pãuliº 25 12 3 10 49-45 39p6. Frontiera Curtici 25 11 2 12 46-42 35p7. Partizan Satu Mare 25 11 1 13 57-58 34p8. Regal Horia 25 10 3 12 33-36 33p9. Înfrãþirea Iratoºu 25 9 6 10 30-39 33p

10. Criºul Ch. Criº 25 10 3 12 32-46 33p11. Aqua Vest ªofronea 25 10 1 14 45-38 31p12. Voinþa Mailat 25 9 4 12 38-38 31p13. AS Dorobanþi 25 10 1 14 39-45 31p14. Progresul Pecica 25 8 5 12 27-41 29p15. Unirea ªeitin 25 8 4 13 43-53 28p16. Victoria Zãbrani 25 8 4 13 31-42 28p17. ªoimii Lipova 25 7 5 13 38-60 26p18. Recolta Apateu 25 5 3 17 40-80 18p

Clasamentul la juniori:1. Unirea Sântana 25 21 0 4 81-17 84p2. Progresul Pecica 25 16 5 4 68-27 69p3. ªoimii Lipova 25 16 2 7 56-24 66p4. Voinþa Mailat 25 14 4 7 62-32 60p5. Criºul Ch. Criº 25 14 3 8 51-31 59p6. Naþional Sebiº 25 14 3 8 51-36 59p7. Paetizan Satu M. 25 14 2 9 64-42 58p8. Pãuliºana Pãuliº 25 13 3 9 55-20 55p9. CNM Pâncota 25 12 4 9 55-25 52p

10. Unirea ªeitin 25 12 4 9 47-41 52p11. Aqua Vest ªofronea 25 11 3 11 51-46 47p12. Frontiera Curtici 25 10 3 12 52-53 43p13. Recolta Apateu 25 8 6 11 44-46 38p14. CS Vladimirescu 25 9 2 14 58-64 38p15. Victoria Zãbrani 25 6 4 15 37-73 28p16. Înfrãþirea Iratoºu 25 4 1 20 27-74 17p17. AS Dorobanþi 25 3 3 19 22-73 15p18. Regal Horia 25 1 2 22 11-168 6p

* la juniori, pentru victorie se acordã 4 puncte.Etapa viitoare: 4 aprilie: CNM Pâncota - Înfrãþirea Iratoºu (în tur 2-0); 5 aprilie:

Progresul Pecica - Naþional Sebiº (0-2), Regal Horia - Pãuliºana Pãuliº (2-3), Aqua Vestªofronea - Recolta Apateu (3-2), AS Dorobanþi - Frontiera Curtici (4-2), ªoimii Lipova -Victoria Zãbrani (2-2), Unirea Sântana - CS Vladimirescu (0-2); 6 aprilie: Voinþa Mailat- Criºul Ch. Criº (2-3), Unirea ªeitin - Partizan Satu Mare (5-4).

Page 5: Ziar de informare a cetãþenilor comunei ... filecare, nevastã-sa, o femeie harnicã ºi o gospodinã desãvârºitã, aºezase frumos o gustãricã ºi câteva pahare goale. Cine

6 - 12 Aprile 2008 ÎNVÃÞÃMÂNT

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 5

Exprimarea corectã în limbaromânã presupune respectareaunor reguli. Cele mai frecventegreºeli de limbã se referã la acor-dul predicatului cu subiectul.Multã lume foloseºte greºitpredicatul, punându-l la singular,când subiectul este la plural.Auzim formulãri greºite degenul:

- Ei vine când are timp, în locde Ei vin când au timp;

- Fiecare dintre ele doreau, înloc de Fiecare dintre ele dorea;

- Niciunul dintre ei nu au fostde acord, în loc de Niciunul din-tre ei nu a fost de acord;

- Se va sãrbãtori 100 de ani,în loc de Se vor sãrbãtori 100 deani;

- Un stol de pãsãri au zburat,în loc de Un stol de pãsãri a zbu-

rat; - E mulþi pe stradã, în loc de

Sunt mulþi pe stradã; - Ei spuse, în loc de Ei

spuserã; - Ei venise, în loc de Ei

veniserã ºi exemplele ar puteacontinua.

O altã greºealã este folosireacuvântului care în loc de pecare, în exemple ca: Bãiatul care(corect pe care) îl vezi; Ideeacare (corect pe care) a susþinut-o; Candidaþii care (corect pecare) îi susþinem; Filmul care(corect pe care) l-am vãzut; Casacare (corect pe care) am con-struit-o.

În vorbirea noastrã trebuie sãevitãm ºi greºelile cunoscute subnumele de hipercorectitudine,care constau în formulãri de

genul: - Clasa doua (corect a doua); - Partea a întâia (corect:

Partea întâi sau Partea întâia); - Sãnãtatea noi-nãscuþilor

(corect nou-nãscuþilor); - Soluþiile cele mai bine alese

(corect cel mai bine); - Angajaþii cei mai bine plãtiþi

(corect cel mai bine); - Etapele trebuiesc parcurse

(corect trebuie).Dupã DOOM 2 se considerã

corecte ambele forme înfolosirea cuvintelor: un kilogramde cireºe ºi un kilogram decireºi; un kilogram de cãpºuneºi un kilogram de cãpºuni, darse admite numai forma un kilo-gram de viºine (nu ºi varianta unkilogram de viºini).

Prof. Maria Socaciu

Citind într-un numãr trecut alacestei publicaþii un articoldespre pãstrarea ºi îngrijireanaturii înconjurãtoare, m-amgândit sã fac cunoscut pãrinþilorºi bunicilor cã toatã aceastã pre-ocupare pentru naturã trebuie sãînceapã mult mai devreme, înfamilie ºi sã se continue în activ-itatea de la Grãdiniþã ºi de laªcoalã.

În grãdiniþa unde îmi desfãºoractivitatea (Grãdiniþa PN1Vladimirescu, n.r.), am începuteducaþia ecologicã a copiilor,pornind de la ceea ce spunea IonSiminescu: Învãþându-i pe copii

sã iubeascã natura, nu numaicã le dãm o îndrumare nouã,dar le punem la îndemânã ceeace constituie temelia legilor deocrotire a naturii.

Pornind de la aceastã idee,ne-am hotãrât sã derulãm petoatã perioada preºcolaritãþiiproiectul «Prietenii naturii»,proiect pe care îl desfãºurãm cusprijinul pãrinþilor, al ºcolii ºi alrezervaþiei naturale «LuncaMureºului».

Ca obiective, ne-am propussã educãm copiilor capacitateade a ocroti ºi de a respecta natu-ra, de a iubi Terra cu tot ceea ce

are: aer, apã, plante, animale, dea-i dezvolta copilului interesulpentru mediul înconjurãtor, de adesfãºura activitãþi practice, înmijlocul naturii. Poate pãrinþilor lise va vor pãrea toate acesteapeste puterile celor mici. Le vomda ca exemplu „codul eco”, pro-pus spre învãþare preºcolarilor,completat cu observãri, poezii,povestiri, desene sau jocuri -toate cu conþinut ecologic ºi îiasigurãm cã micii preºcolari vor fiprimii care le vor respecta:

1. Aruncaþi gunoaiele doarîn locurile special amenajate.Coºurile ºi containerele te

aºteaptã sã le foloseºti, lãsândcurat în urma ta.

2. Dacã împreunã putempãstra sala de grupã curatã,împreunã vom reuºi sã curãþãmtot ceea ce ne înconjoarã.

3. Pãstraþi curate locurile depopas! Nu aruncaþi ambalajeleîn iarbã, ia-le acasã! Aºa daivoie firelor de iarbã sã respireºi sã creascã, oferind ochilor opriveliºte încântãtoare!

4. Pune la fereastra camereiºi a clasei tale câte un ghivecide flori. Floarea va râde lasoare în zilele senine ºi îþi vaînveseli zilele amare!

5. Planteazã în curtea grã-diniþei un pom, El îþi va da oxi-gen ºi te va umbri când veiavea nevoie.

6. Nu rupe ºi nu rãnicopacii, aºa cum nici þie nu þi-ar plãcea sã fii rãnit!

Amintesc cã acest cod ar tre-bui respectat ºi de pãrinþi, debunici sau alþi adulþi cu care vineîn contact copilul, deoarece pen-tru copilul preºcolar, exempluladulþilor este hotãrâtor, iar maitârziu obiceiurile sale vor fi celemai bune.

Dorina Ciule, educatoareGrãdiniþa PN1 Vladimirescu

Preºcolarii, prietenii naturii

Cum ne exprimãm corect?

«Tu poþi fi cel mai bun!»

Tu poþi fi cel mai bun! Iatã deviza sub care s-a desfãºurat, sâm-bãtã, 29 martie 2008, la ªcoala Generalã Nr. 4 Ioan Slavici Arad, etapajudeþeanã a Olimpiadei Naþionale de Limba ºi Literaturã Românã.ªcoala Generalã Vladimirescu a fost reprezentatã de ºase eleve, foarteserioase ºi talentate, care fac cinste claselor din care fac parte. Acesteasunt: Savin Alexandra ºi Zlãgnean Cipriana-Irina, din clasa a V-a B,Savin Loredana ºi Oneþ Cristina, din clasa a VII-a A, Toderici Denisa ºiBãlan Lavinia, din clasa a VIII-a B. Succesul lor s-a datorat ºiîndrumãrilor competente primite din partea doamnelor profesoareGabriela Buftea, Cornelia Horga ºi Veronica Iordache.

În data de 22 martie 2008, a avut loc etapa judeþeanã a Olimpiadeiªcolare de Biologie la Arad, unde au participat elevele Oneþ Cristina ºiSavin Loredana, din clasa a VII-a A, iar amândouã elevele s-au prezen-tat onorabil, Cristina Oneþ obþinând premiul III cu nota 9,00. Elevele aufost îndrumate în pregãtirea lor de cãtre profesoara de biologie EvelinaCsergo.

Succes ºi în anii urmãtori! Ciripit de pãsãrele, flori de primãvarã,un cer senin în ziua dedicatã pãsãrelelor…

La ªcoala Generalã Vladimirescu, luni, 1aprilie 2008, a avut loc o acþiune voluntarã lacare au participat atât elevi din ciclul primar,

cât ºi elevi din ciclul gimnazial, care au mar-cat Ziua Pãsãrelelor, mobilizându-se de lamic la mare, creând o adevãratã atmosferãde primãvarã.

Au confecþionat figurine din hârtie col-oratã, reprezentând pasãri multicolore - ele-vii clasei a IV-a A; au desenat pãsãri dediferite feluri ºi în diferite culori - elevii claseia VII-a A; au pus cãsuþe în curtea ºcolii - ele-vii clasei a VII-a C, iar la Centrul deDocumentare si Informare din incinta ªcolii,elevii clasei a VI-a B au vizionat filme docu-mentare despre pãsãrile cunoscute sau maipuþin cunoscute, rãmânând uimiþi de multi-tudinea de specii existente, încã, pe pãmântºi s-a reînnoit panoul de la intrare, muncafiind depusã de elevii Dãnilã Lucian ºi EnciIoan.

Ca un remember al acestor activitãþi, s-aufãcut poze care vor umple albumul ºcolii,unele dintre aceste imagini putând fi vãzuteîn aceastã paginã.

1 Aprilie: Ziua Pãsãrelelor

ªcoala Generalã cu clasele I-VIII din Vladimirescu: clasa a IV-a A,învãþãtor Ostoia Cornelia, la ora de matematicã

Instantaneu ºcolar

Page 6: Ziar de informare a cetãþenilor comunei ... filecare, nevastã-sa, o femeie harnicã ºi o gospodinã desãvârºitã, aºezase frumos o gustãricã ºi câteva pahare goale. Cine

6 - 12 Aprile 2008 ADMINISTRATIV

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 6

Vând centrale termice pe gaz, noi, la preþuri

avantajoase, tel. 0744-986.295.Salon de înfrumuseþare ultramodern

Karm’Style, în loc. Vladimirescu, str. Progresului,bloc C2, ap.4, oferã servicii la cele mai mici preþuri:coafurã, cosmeticã, manichiurã, pedichiurã, solar cuabonament (2 ºedinþe gratis) ºi fitness. Informaþii latel. 0257/515.297.

Cabinetul «Medmun», loc. Vladimirescu, str.Progresului nr. 69 vã oferã servicii de: masaj facial,masaj parþial, masaj anticelulitic ºi masaj general(reflexo ºi facial), cu programãri la tel. 0727-266.725.

Angajãm îngrijitoare copii la Casa de tipfamilial din Vladimirescu, condiþii deosebite delucru. Informaþii la tel. 0257/514.237 ºi 0729-039.014.

Persoanã fizicã autorizatã execut montaj deparchet masiv, ºlefuit ºi lãcuit. De asemenea, ºlefui-esc ºi lãcuiesc podele vechi. Tel. 0747-891.142 ºi0744-922.472.

Vând loc de casã, 1.000 mp, în satulMândruloc, tel. 0744-245.910.

Vând circular pentru tãiat scândurã, leaþuri ºigrinzi, cu masã extensibilã. Se poate purta ºiacþiona de pe orice tip de tractor, este adaptabil ºila motor electric mono sau trifazic, tel.0257/514.620 sau la adresa, str. Vasile Roaitã nr.11, localitatea Vladimirescu.

Efectuez manichiurã cu gel ºi unghii false, tel.0720-760.351, 0741-020.405.

Vând un covor persan, o canapea extensibilã,o canapea, douã fotolii, tel. 0257/514.186.

Firmã de croitorie angajeazã confecþionere cuexperienþã, tel. 0724-363.028.

Vând garsonierã confort 1, încãlzire centralã,

gresie, faianþã, nou mobilatã, situatã în spatelestaþiei de tramvai de la moara din Vladimirescu,30.000 euro, negociabil, tel. 0720-312.991.

Îngrijesc copil mic în localitatea Vladimirescu,6-8 ore pe zi, tel. 0749-893.214.

Vând vacã + junincã, rasa Bãlþatã româneascã,ambele gestante - luna a treia, respectiv a 6-a.Informaþii la tel. 0724/060705 sau Danciu Elena,str.V.Roaitã nr.117.

Vând casã în Vladimirescu, str. Vasile Mileanr. 84 A, compusã din 3 camere, sufragerie,bucãtãrie, baie, apã, gaz, canalizare, încãlzire cen-tralã ºi cu o curte lângã, preþ 110.000 euro, nego-ciabil, tel. 0751-909.373.

West Motel Vladimirescu angajeazã urgentospãtarã cu sau fãrã experienþã, telefon:0257/515.500, 0357/423.901.

Vând încãlzitor de apã pentru bucãtãrie, pegaz, de 5kW ºi poartã de metal 3x2 metri, cu poartãmicã, tel. 0740-473.72, 0257/541.361.

Cumpãr casã circa 70.000 euro, din cãrãmidã,1.000 mp, front stradal 18 metri, tel. 0741-491.854.

Meditez limbile germanã, englezã ºi francezã,pentru elevi ºi adulþi, cu metode moderne ºi lapreþuri convenabile. Tel. 0746-198.010.

Vând Ford Sierra comby, anul 1990, 1,8 Tdi,albastru, 2200 euro, negociabil + un motor de rez-ervã, tel. 0743-913.281.

Vând 1.000 þigle din ciment de culoare roºie,cu 800 lei (8.000.000 lei vechi), tel. 0741-491.854.

Efectuez manichiurã ºi pedichiurã la domicili-ul clientului, tel. 0747-468.539 ºi masaj, tel. 0742-260.261.

Angajez tâmplari ºi muncitori necalificaþi, tel.0724-320.214.

Execut fotografii digitale ºi filmãri profesion-ale, pentru diferite evenimente (nunþi, botezuri,aniversãri), tel. 0749-069.266.

Vând clãdire mare cu etaj (fostã moarã) cuteren, situatã în judeþul Bihor, zonã turisticã, pemalul Criºului Negru. Ideal pentru agroturism.Informaþii la tel: 0745/304504.

Vând case ºi terenuri intravilane în Bãtania,Ungaria, la cel mai bun preþ al pieþei. Asigur ºiîntocmirea actelor necesare transcrieri. Informaþii latel: 0724/590747.

Execut cruci de diferite tipuri, cu plata ºi în rate.Informaþii la tel. 0742-038.200, str. Vasile Roaitã nr.105.

Mica publicitate

DISPOZIÞIA nr. 181Din 17 martie 2007 - cu privire la delimitarea si numerotarea

secþiilor de votare pentru alegerile locale din data de 01.06.2008în comuna Vladimirescu

PRIMARUL COMUNEI VLADIMIRESCU, JUDETUL ARAD,VÃZÂND:- adresa nr.1828/13.03.2008 a Instituþiei Prefectului judeþului AradAVÂND IN VEDERE:- prevederile art.13 alin.1 lit.b ºi art.15 Legea nr. 67 din 25 martie

2004 republicatã) pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publicelocale)

- art.63 alin.6 din Legea 215/2001- privind administraþia publicalocalã-modificatã ºi actualizatã de Legea nr.286/2006

În temeiul art.68 alin.1 din Legea 215/2001 privind administratiapublica locala, republicatã:

DISPUNE:Art.1. În vederea organizãrii si desfãºurãrii alegerilor locale din data

de 1 iunie 2008 se delimiteazã si numeroteazã secþiile de votare de peraza comunei Vladimirescu dupa cum urmeazã:

1. Localitatea Vladimirescu- Secþia de votare nr. 1: la sediul Primãriei Vladimirescu, str.

Revolutiei nr.4- Secþia de votare nr. 2: la Cãminul cultural Vladimirescu, str. ªtefan

cel Mare nr.5- Secþia de votare nr. 3: la ªcoala Generalã cu clasele I-VIII

Vladimirescu, str. Gãrii nr.592. Localitatea Horia- Secþia de votare nr. 4: la ªcoala Generalã din localitate, Horia

nr.2533. Localitatea Mândruloc- Secþia de votare nr. 5: la ªcoala Generalã din localitate, Mândruloc

nr.2674. Localitatea Cicir- Secþia de votare nr. 6: la ªcoala Generalã din localitate, Cicir nr.242 conform anexei care face parte integrantã din prezenta dispozitie.Prezenta dispozitie se comunica cu:- locuitorii comunei Vladimirescu, prin afiºare- Instituþia Prefectului judeþului Arad

Primar SecretarIOAN CRIªAN OVIDIU TANASÃ

Conform Hotãrârii nr. 277 din 12 martie 2008, completatã deOrdinul Ministrului nr. 174 din 2008, se acordã sprijin financiar pro-ducãtorilor agricoli din sectorul vegetal prin subvenþionarea motorineiutilizate pentru lucrãrile mecanice de înfiinþare a culturilor agricole înanul 2008. Cuantumul subvenþiei este de 1,00 leu/litru, aferent uneicantitãþi de 39 litri/ha de culturã înfiinþatã în primãvara anului 2008.Documentele necesare pentru obþinerea acestei subvenþii sunt:

1. Cerere tip, care se gãseºte la sediul Primãriei Vladimirescu.2. Copie de pe Buletinul de Identitate sau Cartea de Identitate,

dupã caz, pentru persoanele fizice sau copie de pe certificatul deînmatriculare ºi/sau certificatul de înregistrare pentru persoanelejuridice, dupã caz.

3. Copie de pe actul de proprietate ºi/sau concesionare ºi/sauarendã ºi/sau alte acte doveditoare a dreptului de folosinþã ºi/sau pro-prietãþii asupra suprafeþei de teren pe care se înfiinþeazã culturi, dupãcaz.

4. În situaþia suprafeþelor arendate, tabelul contractelor de arendãîncheiate, avizate de secretarul primãriei ºi de primar, cuprinzândnumãrul ºi data contractelor, numele ºi prenumele arendatorului ºisuprafaþa de teren arendatã.

5. În situaþia suprafeþelor care se lucreazã individual, în cazulmoºtenitorilor care deþin terenuri agricole pentru care nu s-a dezbãtutsuccesiunea, împuternicirea celorlalþi moºtenitori, pentru acela caresolicitã sprijinul financiar, sub formã de declaraþie pe propria rãspun-dere.

6. Adeverinþã eliberatã de primãrie conform înscrisurilor din reg-istrul agricol.

7. În situaþia suprafeþelor arendate, dovada achitãrii de cãtre aren-daº sau concesionar a obligaþiilor contractuale privind plata arendei, aredevenþei sau a altor obligaþii contractuale dupã caz, legate de folos-inþa suprafeþelor aferente anului precedent, astfel: copie de pe border-oul de platã a arendei sau declaraþie pe propria rãspundere aarendaºului privind achitarea arendei.

8. Certificat fiscal privind plata impozitelor ºi taxelor locale aferenteanului precedent.

Data limitã de depunere a cererilor pentru acordarea sprijinuluifinanciar este de 16 mai 2008, inclusiv, iar cea de utilizare a adever-inþelor este de 16 iunie 2008, inclusiv.

ing. Gheorghe Oneþ

SUBVENÞIILE PENTRU

MOTORINÃ

În atenþia producãtorilor agricoli

Page 7: Ziar de informare a cetãþenilor comunei ... filecare, nevastã-sa, o femeie harnicã ºi o gospodinã desãvârºitã, aºezase frumos o gustãricã ºi câteva pahare goale. Cine

6 - 12 Aprile 2008 SPECIAL

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 7

Dupã Primul RãzboiMondial (1914-1918), cândîn urma Unirii Ardealului cuRomânia s-a introdus admin-istraþia româneascã, s-aucreat condiþii de dezvoltareeconomicã, culturalã ºi spiri-tualã în toate oraºele ºi maiales în satele româneºti de petot cuprinsul Ardealului.Biserica ºi ªcoala, având înfrunte preoþii ºi dascãlii con-sideraþi ca fiind intelectualiisatelor, au avut un rol hotãrâ-tor în educaþia locuitorilor,mai ales la sate. PreoþiiConstantin Mihulin, MihaiMorgovan ºi învãþãtorii AurelDrãgan, Mihai Sãnduþiu ºiMaria Morgovan, despre carese va mai vorbi în aceastãlucrare, au avut un impactcovârºitor în ceea ce priveºtegradul de educaþie al locuito-rilor din aceastã zonã.

***Anul 1938 a fost anul în

care întreaga economieromâneascã a ajuns la un gradmare de dezvoltare pe toatetãrâmurile, astfel cã leul româ-nesc a devenit monedã fortepe piaþa valutarã, concurândcu succes francul francez ºimarca germanã. În anul 1939,însã, norii negri ai rãzboiuluipluteau deasupra Europei ºi,implicit, deasupra României.Ca urmare, la 21 iunie 1940,în urma Pactului Ribbentropp– Molotov, încheiat în secretîn anul 1939, Rusia Sovieticãocupã Basarabia ºi Bucovinade Nord. La 30 august 1940,prin Dictatul de la Viena,ungurii ne rãpesc Ardealul deNord, concomitent cucedarea cãtre Bulgaria ajudeþelor Durostor ºi Caliacra,din Dobrogea de Sud(Cadrilaterul).

***La 22 iunie 1941 a început

rãzboiul pentru revenireaBasarabiei ºi Bucovina deNord în hotarele ei fireºti. Daracest rãzboi, România l-apierdut în faþa puhoiului sovi-etic, capitulând la 23 august1944, dupã ce ruºii au ruptfrontul la Iaºi. Capitularea s-asemnat la Moscova, de o de-legaþie românã, la data de 13septembrie 1944. În acesttimp, în partea de Vest a þãrii,în zona Aradului, armatelehortyste atacã România.

Aºadar, în anul 1944, la 13septembrie (într-o zi de mier-curi), trupele maghiareinvadeazã România, prin zonade frontierã Nãdlac – Curtici,ocupând Aradul, fãrã a li seopune rezistenþã. Înretragere, Armata Românã aaruncat în aer podul de laCetatea Aradului. Armatamaghiarã înainteazã, ocu-

pând, în noaptea de 13 spre14 septembrie localitãþileGlogovãþ (Vladimirescu),Mândruloc, Cicir ºi Sâmbã-teni, dar este opritã la Pãuliºde elevii ªcolii de Subofiþeride la Radna, care, tot înnoaptea de 23 spre 14 sep-tembrie 1944 au ocupat po-ziþii în ºanþul anticar. Înluptele care s-au dat, au cãzuteroic, la datorie, 45 de tinerielevi, care sunt înmormântaþiîn Cimitirul Eroilor din Radna.Ocupaþia maghiarã a durat 17zile (între 13 ºi 30 septembrie1944). Trupele sovietice,sosite în zonã, au respinsarmata maghiarã ºi au înlocuitelevii Detaºamentului Pãuliº,care s-au retras în cazarmadin Radna la 1 octombrie1944, cântând MarºulVictoriei din opera Aida deGiuseppe Verdi.

În memoria luptãtorilor dinDetaºamentul Pãuliº s-a ridi-cat Monumentul Eroilor de laPãuliº, executat de sculptorulIonel Muntean ºi arhitectulMiloº Cristea, ambii din Arad.

***În timpul ocupaþiei vre-

melnice, populaþia care nu s-aretras din calea rãzboiului afost supusã de cãtre armaramaghiarã la maltratãri ºi crimeoribile. Pe Virag Iosif, fiindmaghiar, l-au împuºcat catrãdãtor, iar vecinul sãuGheorghe Opriþi, tatãl cân-tãreþului bisericesc DimitrieOpriþi, a fost ºi el împuºcat ºideoarece nu a murit, a maifost împuns ºi cu baioneta dela armã, fiind îngropat, apoi,de viu într-un tranºeu din grã-dina lui Nedescu Petru(Boznea), aproape de cimitir.

Au mai fost împuºcat ºiDimitrie Velescu (Pãu), care afost împuºcat în piept, darcare simulând cã este mort, ascãpat, astfel cu viaþã. PeGheorghe Pãdurean (a luiVlaicu) l-au legat de o mânãîn spatele unui furgon (cãruþãmilitarã) ºi dând bice cailor, afost târât pe pãmânt, mânafiindu-i smulsã din umãr; asupravieþuit fãrã acea mânã.Maximilian Gurban, zis Ieia, afost omorât de o grenadã,aruncatã pe fereastra casei încare locuia. Pe un numãr de20 de credincioºi i-au dus încimitir legaþi ºi în faþa gropilorsãpate le-au cerut sã spunãunde este ascuns popa (preo-tul). Au fost salvaþi de lamoarte de un ofiþer ungur,care vorbea foarte bineromâneºte. Se crede cã eraromân, cetãþean ungur înrolatîn armata maghiarã. Dupãacest crime ºi maltratãri aufost incendiate casele aco-perite cu paie ºi trestie, au datfoc la ºirele de fân, paie, laplevãrii, pentru ca tot satul sãfie ars.

În dimineaþa zilei de 30septembrie 1944, unguriiîncep sã se retragã, fiindurmãriþi de ruºi, lãsând înurma lor cenuºã, ruine ºi casecare încã mai fumegau, dar ºimultã jale, tristeþi ºi suferinþe.Ugurii au plecat, dar au venitruºii, aducând cu ei Comu-nismul, care ne-a stãpânit ºiumilit timp de 45 de ani, între1944 ºi 1989.

***Ca aºezare, localitatea Cicir

este situatã pe malul drept alMureºului, pe ªoseauaNaþionalã (DN7) Arad –

Bucureºti. Are ca vecini:Frumuºeni (la Sud), Horia (laNord), Sâmbãteni (la Est) ºiMândruloc (la Vest).

Comuna era condusã deun primar ales de cetãþeniprin vor direct ºi secret.Funcþia de primar era onori-ficã. De partea financiar-con-tabilã se ocupa notarul comu-nal, cu studii superioare, aju-tat fiind de o funcþionarã. Maiera ºi un paznic, care aveasarcina ºi de a aduce lacunoºtinþa locuitorilor (prinbatere de tobã) a dispoziþiilorprimarului, în legãturã cubunul mers al comunei.

Primarii erau aleºi dintrecei mai gospodari oameni aicomunei. Astfel, în perioadaanilor 1928-1945 au ocupatfuncþia de primar: IancuStoinescu, Terenþie Miniºan,Nicolae Gurban, NicolaePãsculescu ºi TodorStoinescu, acesta din urmãpânã în anul 1945, când adecedat.

Legat de ordinea publicã,securitatea cetãþenilor ºi abunurilor lor erau asigurate deJandarmeria Românã, oarmatã de elitã a României.Jandarmeria este o instituþie ºio armã de tip european,apãrutã ca un produs alRevoluþiei Franceze din anul1789 ºi al statului de dreptinstaurat de aceasta. Ea areprezentat coloana verte-bralã care grupa în jurul eitoate instituþiile care aveaumisiuni de a asigura ordineapublicã, drepturile ºi liber-tatea cetãþeanului. CuvântulJandarmerie este tot de orig-ine francezã ºi provine din

expresia gens d’armes, carese traduce prin bãrbat dearme.

***La noi, Jandarmeria

Românã a fost înfiinþatã deDomnitorul Moldovei,Grigore Alexandru Ghica, la 3aprilie 1850. Începând cuanul 1946, odatã cu instalarearegimului comunist, primariinu se mai alegeau de sãteni,ci erau numiþi de PartidulComunist care s-a instalat laputere la 6 martie 1945. Caurmare, la 30 august 1948,Jandarmeria Românã, împre-unã cu toate serviciile spe-ciale ale României, conduse laacea vreme de cãtre EugenCristescu, au fost desfiinþatede cãtre Partidul ComunistRomân. În locul acestora aluat fiinþã, prin Decretul 221din 1948, Direcþia Generalã aSecuritãþii Poporului, de tipNKVD sovietic, direcþie for-matã numai cu cadre venitedin URSS ºi care au formatconducerea României înprimii ani de domnie a comu-nismului.

Odatã cu formareaDirecþiei Generale a SecuritãþiiPoporului, au începutarestãrile în masã, con-damnãrile, internãrile înlagãre, teroarea, astfel cãtoatã România a devenit ungulag românesc de inspiraþiesovieticã, pânã la Revoluþiadin decembrie 1989.

(va urma)

Gheorghe Pãsculescu, Istoric: Satul Cicir –

Biserica ºi ªcoala, 1296-2000

Cicir: File de istorie (2)Anii negri ai celui de-al Doilea Rãzboi Mondial ºi ai instaurãrii comunismului

Page 8: Ziar de informare a cetãþenilor comunei ... filecare, nevastã-sa, o femeie harnicã ºi o gospodinã desãvârºitã, aºezase frumos o gustãricã ºi câteva pahare goale. Cine

6 - 12 Aprile 2008 SPECIAL

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 7

Dupã Primul RãzboiMondial (1914-1918), cândîn urma Unirii Ardealului cuRomânia s-a introdus admin-istraþia româneascã, s-aucreat condiþii de dezvoltareeconomicã, culturalã ºi spiri-tualã în toate oraºele ºi maiales în satele româneºti de petot cuprinsul Ardealului.Biserica ºi ªcoala, având înfrunte preoþii ºi dascãlii con-sideraþi ca fiind intelectualiisatelor, au avut un rol hotãrâ-tor în educaþia locuitorilor,mai ales la sate. PreoþiiConstantin Mihulin, MihaiMorgovan ºi învãþãtorii AurelDrãgan, Mihai Sãnduþiu ºiMaria Morgovan, despre carese va mai vorbi în aceastãlucrare, au avut un impactcovârºitor în ceea ce priveºtegradul de educaþie al locuito-rilor din aceastã zonã.

***Anul 1938 a fost anul în

care întreaga economieromâneascã a ajuns la un gradmare de dezvoltare pe toatetãrâmurile, astfel cã leul româ-nesc a devenit monedã fortepe piaþa valutarã, concurândcu succes francul francez ºimarca germanã. În anul 1939,însã, norii negri ai rãzboiuluipluteau deasupra Europei ºi,implicit, deasupra României.Ca urmare, la 21 iunie 1940,în urma Pactului Ribbentropp– Molotov, încheiat în secretîn anul 1939, Rusia Sovieticãocupã Basarabia ºi Bucovinade Nord. La 30 august 1940,prin Dictatul de la Viena,ungurii ne rãpesc Ardealul deNord, concomitent cucedarea cãtre Bulgaria ajudeþelor Durostor ºi Caliacra,din Dobrogea de Sud(Cadrilaterul).

***La 22 iunie 1941 a început

rãzboiul pentru revenireaBasarabiei ºi Bucovina deNord în hotarele ei fireºti. Daracest rãzboi, România l-apierdut în faþa puhoiului sovi-etic, capitulând la 23 august1944, dupã ce ruºii au ruptfrontul la Iaºi. Capitularea s-asemnat la Moscova, de o de-legaþie românã, la data de 13septembrie 1944. În acesttimp, în partea de Vest a þãrii,în zona Aradului, armatelehortyste atacã România.

Aºadar, în anul 1944, la 13septembrie (într-o zi de mier-curi), trupele maghiareinvadeazã România, prin zonade frontierã Nãdlac – Curtici,ocupând Aradul, fãrã a li seopune rezistenþã. Înretragere, Armata Românã aaruncat în aer podul de laCetatea Aradului. Armatamaghiarã înainteazã, ocu-

pând, în noaptea de 13 spre14 septembrie localitãþileGlogovãþ (Vladimirescu),Mândruloc, Cicir ºi Sâmbã-teni, dar este opritã la Pãuliºde elevii ªcolii de Subofiþeride la Radna, care, tot înnoaptea de 23 spre 14 sep-tembrie 1944 au ocupat po-ziþii în ºanþul anticar. Înluptele care s-au dat, au cãzuteroic, la datorie, 45 de tinerielevi, care sunt înmormântaþiîn Cimitirul Eroilor din Radna.Ocupaþia maghiarã a durat 17zile (între 13 ºi 30 septembrie1944). Trupele sovietice,sosite în zonã, au respinsarmata maghiarã ºi au înlocuitelevii Detaºamentului Pãuliº,care s-au retras în cazarmadin Radna la 1 octombrie1944, cântând MarºulVictoriei din opera Aida deGiuseppe Verdi.

În memoria luptãtorilor dinDetaºamentul Pãuliº s-a ridi-cat Monumentul Eroilor de laPãuliº, executat de sculptorulIonel Muntean ºi arhitectulMiloº Cristea, ambii din Arad.

***În timpul ocupaþiei vre-

melnice, populaþia care nu s-aretras din calea rãzboiului afost supusã de cãtre armaramaghiarã la maltratãri ºi crimeoribile. Pe Virag Iosif, fiindmaghiar, l-au împuºcat catrãdãtor, iar vecinul sãuGheorghe Opriþi, tatãl cân-tãreþului bisericesc DimitrieOpriþi, a fost ºi el împuºcat ºideoarece nu a murit, a maifost împuns ºi cu baioneta dela armã, fiind îngropat, apoi,de viu într-un tranºeu din grã-dina lui Nedescu Petru(Boznea), aproape de cimitir.

Au mai fost împuºcat ºiDimitrie Velescu (Pãu), care afost împuºcat în piept, darcare simulând cã este mort, ascãpat, astfel cu viaþã. PeGheorghe Pãdurean (a luiVlaicu) l-au legat de o mânãîn spatele unui furgon (cãruþãmilitarã) ºi dând bice cailor, afost târât pe pãmânt, mânafiindu-i smulsã din umãr; asupravieþuit fãrã acea mânã.Maximilian Gurban, zis Ieia, afost omorât de o grenadã,aruncatã pe fereastra casei încare locuia. Pe un numãr de20 de credincioºi i-au dus încimitir legaþi ºi în faþa gropilorsãpate le-au cerut sã spunãunde este ascuns popa (preo-tul). Au fost salvaþi de lamoarte de un ofiþer ungur,care vorbea foarte bineromâneºte. Se crede cã eraromân, cetãþean ungur înrolatîn armata maghiarã. Dupãacest crime ºi maltratãri aufost incendiate casele aco-perite cu paie ºi trestie, au datfoc la ºirele de fân, paie, laplevãrii, pentru ca tot satul sãfie ars.

În dimineaþa zilei de 30septembrie 1944, unguriiîncep sã se retragã, fiindurmãriþi de ruºi, lãsând înurma lor cenuºã, ruine ºi casecare încã mai fumegau, dar ºimultã jale, tristeþi ºi suferinþe.Ugurii au plecat, dar au venitruºii, aducând cu ei Comu-nismul, care ne-a stãpânit ºiumilit timp de 45 de ani, între1944 ºi 1989.

***Ca aºezare, localitatea Cicir

este situatã pe malul drept alMureºului, pe ªoseauaNaþionalã (DN7) Arad –

Bucureºti. Are ca vecini:Frumuºeni (la Sud), Horia (laNord), Sâmbãteni (la Est) ºiMândruloc (la Vest).

Comuna era condusã deun primar ales de cetãþeniprin vor direct ºi secret.Funcþia de primar era onori-ficã. De partea financiar-con-tabilã se ocupa notarul comu-nal, cu studii superioare, aju-tat fiind de o funcþionarã. Maiera ºi un paznic, care aveasarcina ºi de a aduce lacunoºtinþa locuitorilor (prinbatere de tobã) a dispoziþiilorprimarului, în legãturã cubunul mers al comunei.

Primarii erau aleºi dintrecei mai gospodari oameni aicomunei. Astfel, în perioadaanilor 1928-1945 au ocupatfuncþia de primar: IancuStoinescu, Terenþie Miniºan,Nicolae Gurban, NicolaePãsculescu ºi TodorStoinescu, acesta din urmãpânã în anul 1945, când adecedat.

Legat de ordinea publicã,securitatea cetãþenilor ºi abunurilor lor erau asigurate deJandarmeria Românã, oarmatã de elitã a României.Jandarmeria este o instituþie ºio armã de tip european,apãrutã ca un produs alRevoluþiei Franceze din anul1789 ºi al statului de dreptinstaurat de aceasta. Ea areprezentat coloana verte-bralã care grupa în jurul eitoate instituþiile care aveaumisiuni de a asigura ordineapublicã, drepturile ºi liber-tatea cetãþeanului. CuvântulJandarmerie este tot de orig-ine francezã ºi provine din

expresia gens d’armes, carese traduce prin bãrbat dearme.

***La noi, Jandarmeria

Românã a fost înfiinþatã deDomnitorul Moldovei,Grigore Alexandru Ghica, la 3aprilie 1850. Începând cuanul 1946, odatã cu instalarearegimului comunist, primariinu se mai alegeau de sãteni,ci erau numiþi de PartidulComunist care s-a instalat laputere la 6 martie 1945. Caurmare, la 30 august 1948,Jandarmeria Românã, împre-unã cu toate serviciile spe-ciale ale României, conduse laacea vreme de cãtre EugenCristescu, au fost desfiinþatede cãtre Partidul ComunistRomân. În locul acestora aluat fiinþã, prin Decretul 221din 1948, Direcþia Generalã aSecuritãþii Poporului, de tipNKVD sovietic, direcþie for-matã numai cu cadre venitedin URSS ºi care au formatconducerea României înprimii ani de domnie a comu-nismului.

Odatã cu formareaDirecþiei Generale a SecuritãþiiPoporului, au începutarestãrile în masã, con-damnãrile, internãrile înlagãre, teroarea, astfel cãtoatã România a devenit ungulag românesc de inspiraþiesovieticã, pânã la Revoluþiadin decembrie 1989.

(va urma)

Gheorghe Pãsculescu, Istoric: Satul Cicir –

Biserica ºi ªcoala, 1296-2000

Cicir: File de istorie (2)Anii negri ai celui de-al Doilea Rãzboi Mondial ºi ai instaurãrii comunismului