ziar de informare a cetãþenilor comunei ... · ce sfaturi le dau tinerilor care intenþioneazã...

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

Aºa a a scris Nicolae Titulescu.Pentru mine este un principiu de viaþã. Da, dar ce te faci când în

jurul tãu, soarta îþi aduce oameni care, vorba aceea „Dacã-l muºcãvipera, sigur moare”. Nu individul moare. Moare vipera. Existã oameniatât de înveninaþi, care nu au nici principii, nici raþiune. Au numaiinterese. Ale lor ºi numai ale lor. ªi atunci, dacã argumentele raþionalenu îi schimbã modul de a acþiona? Atunci ce faci? Foloseºti… vãtraiul?Nu, eu cred cã nu. Cred cã trebuie nebãgaþi în seamã. Atâta pot, atâtadau. Sunt de acord cã este mereu nevoie de un câine care latrã la casaomului sau a comunitãþii. Este mare nevoie de un paznic. Frica pãzeºteþarina.

Prietenia adevãratã este rarã

Se spune cã „Unui prieten loial, sigur ºi discret, poþi sã nu-i ascunzinimic, deoarece în comoara bogãþiilor inimii sale, el ºtie sã gãseascãlimite între ceea ce aparþine omului ca atare ºi ceea ce trebuie dat alto-ra pe urma sarcinii misiunii, pânã într-atât, încât nici unul dintre aces-te douã domenii n-a fost trãdat în detrimentul celuilalt”. ªi asta, tot dincãrþi am luat-o. ªi este valabilã, sutã-n sutã. ªi pentru colaboratoriimei.

Tânãr eºti oricând, dacã eºti sãnãtos

Sunt din nou primar ales ºi confirmat de judecãtor de câteva zile.Doresc sã vã fiu prieten, stimaþi cetãþeni. Ceea ce am spus, nu cu multtimp în urmã, nu au fost vorbe de campanie electoralã. Programul nueste uºor de îndeplinit. Piedici sunt multe. Interese aºiºderea. Pentru aobþine rezultate este nevoie de echipã. De dumneavoastrã sunt sigur.Sunteþi baza echipei. Criticile ºi încurajãrile dumneavoastrã, sunt oglin-da echipei de specialitate a primarului. De aceea, echipa de speciali-tate a primarului trebuie sã fie de calitate ºi formatã din oameni careau calitãþi reale. Prieteni. Nu ai mei, personali, ci ai comunitãþii.Prieteni adevãraþi. Nu linguºitori. Voi paria pe tineri, considerând cãtânãr eºti oricând. Dacã eºti sãnãtos. Tineri dispuºi sã tragã la ham. Voipãstra pe aceia care ºi-au dovedit calitãþile. Ne vom despãrþi de aceiacare nu le-au dovedit. Fãrã patimã, fãrã urã, dar cu hotãrâre.

Când ai luat o hotãrâre importantã, este greu sã fii pe placul tuturor

Dar când o pui în practicã?! Sigur, nu vei pe placul tuturor. ªi,totuºi, dacã ai luat o hotãrâre care duce la un bun rezultat, eu cred cãtrebuie sã perseverezi. Cu înþelegere, bãrbãþie, curaj ºi generozitate.Nu mai este momentul discuþiilor. Acela a trecut. Este momentul ac-þiunii.

Aºa sã ne ajute Dumnezeu !PS: Aºtept de la Dumneavoastrã reacþii, sfaturi, critici, laude (de ce

nu?). Sunteþi judecãtorii noºtri.Al dumneavoastrã,

Primar Criºan Ioan

E D I T O R I A L

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 3 Nr. 77 29 IUNIE - 5 IULIE 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

«Cel mai bun mijloc de a ajunge la un

rezultat, este rãbdareaºi evitarea oricãrei

cauze de înveninare a raporturilor între oameni»

A venit...vacanþa !

Premii, flori, coroniþe, emoþii ºi veselie în acelaºi timp...

Toate acestea au putut fã vãzute cu ocazia festivitãþilor

ocazionate de încheierea anului ºcolar 2007-2008 de la

ªcoala Generalã Vladimirescu.

Felicitãri tuturor elevilor, profesorilor ºi... pãrinþilor!

Poveºtile luiBace Toghiere Aniversaþii sãptãmânii

pag. 2pag. 5

29 Iunie - 5 Iulie 2008 ACTUALITATE


Pag. 2

La vârsta de 71 de ani (pe care îi va împlini înluna decembrie), domnul Verdeº aratã ca un ompentru care munca este un mod de viaþã.Impresionant prin staturã ºi prin prestanþã, domnulVerdeº a fost, alãturi de soþia sa, Lucreþia, o gazdãperfectã în ziua când le-am cãlcat pragul, pentru ale oferi prilejul sã se prezinte pentru cititorii sãp-tãmânalului nostru.

Verdeº Zaharia s-a nãscut la 3 decembrie 1937,în localitatea Botnãreºti (Republica Moldova), iarcursurile ªcolii primare le-a fãcut în Arad. Tot înoraºul de pe Mureº a urmat ºi cursurile ªcoliiProfesionale, absolvind cu specializarea electrician.A lucrat la Uzina Electricã din Arad, pânã în anul1962, când s-a transferat la Fabrica UTA, unde alucrat alþi 30 de ani, iar în anul 1992 a ieºit la pen-sie.

Verdeº Lucreþia s-a nãscut la 29 octombrie1938, în localitatea Hãlmagiu (jud. Arad), iar studi-ile (7 clase) le-a urmat în localitatea Vladimirescu. Alucrat la Fabrica UTA timp de 34 de ani, de unde aºi ieºit la pensie.

Cei doi îºi vor uni destinele prin cãsãtorie, la24 ianuarie 1960, anul acesta aniversând, aºadar,48 de ani de cãsnicie. Din aceastã cãsnicie au rezul-tat patru copii (trei bãieþi ºi o fatã) - Dorin, Dan,Ovidiu ºi Ofelia, care, la rândul loc, le-au dãruit cincinepoþi (patru bãieþi ºi o fatã).

Ce a însemnat cãsnicia pentru cei doi? Nu afost ceva ieºit din comun. Au fost ºi momente maipuþin bune, pe lângã multele momente foarte bune.Am trecut peste ce era mai numai greu împreunã

cu soþia mea. Ne-am crescut copiii în respect pen-tru muncã ºi pentru valorile morale ºi ne bucurãmori de câte ori ne întâlnim cu ei ºi cu nepoþii noºtri.Am lucrat pe trei schimburi mai bine de 30 de ani,iar în acelaºi timp am lucrat ºi la CAP, pentruîndeplinirea normei agricole. Nu a fost uºor, dar fãrãsprijinul întregii familii nu aº fi reulit sã mã achit deresponsabilitãþile de cap de familie.

Ce sfaturi le dau tinerilor care intenþioneazãsã se cãsãtoreascã? În primul rând, sã se înþeleagã,sã conºtientizeze faptul cã acest pas pe care îl facatrage dupã sine multe responsabilitãþi, dar ºi multesatisfacþii. Este, de asemenea, important ca ambiisoþi sã ia deciziile împreunã, pentru cã numai aºavor trece cu bine, atât peste lucrurile bune, cât ºipentru cele mai puþin bune. Un alt aspect de care sãþinã cont, este cã nu trebuie sã se întindã mai multdecât le este plapuma, mai ales când este vorba decontractarea de credite bancare. Dacã nu sunt aju-taþi ºi de pãrinþi, le va fi foarte greu, tocmai deaceea este necesar sã cumpãneascã cu seriozitateorice acþiune care le poate afecta viaþa de familie.ªi, nu în ultimul rând, sã se iubeascã, pentru cãnumai aºa vor putea sã se ºi respecte unul pecelãlalt.

Aºadar, familia Verdeº a aniversat 48 de ani decãsnicie. Noi le dorim multã sãnãtate, putere demuncã ºi sã ne întâlnim ºi la aniversarea celor 50 deani de cãsnicie. Cu voia Domnului, promitem cãvom fi prezenþi!

Doina Grozav

Dupã o campanie electoralã atât de mare, cu mult fast ºi voiebunã, electoratul a ºtiut cum sã aprecieze pe fiecare persoanã înparte ºi sã trieze din cei buni, pe cei mai buni.

S-a dat dovadã de inteligenþã, civilizaþie ºi un comportament lanivelul cel mai înalt din partea fiecãrui votant în parte Aceastadenotã cã nu au fost incidente ºi cã totul a decurs în cele mai bunecondiþii, alegându-se persoanele pe care le-am dorit sã ne reprez-inte în Consiliul Local din primul tur de scrutin. S-au redus, astfel,niºte cheltuieli care se fãceau pentru organizarea celui de-aldoilea tur de scrutin, iar aºa este totul bine.

Constatãm cu mare satisfacþie cã cei care au primit votul nos-tru sunt, în mare parte, cei care au fãcut parte ºi din Consiliileanterioare, deci, cu un bagaj de experienþã care, sperãm noi, vorduce la bune rezultate în rezolvarea tuturor problemelor comu-nitãþii.

Noi, electoratul ºi ceilalþi locuitori ai acestor localitãþi, le ceremcu glas tare sã fie precum o familie, uniþi în ceea ce priveºtehotãrârile ºi aplicarea legii, cu gândul de a face numai lucruri buneºi sã lase la o parte orgoliile ºi interesele personale, punând –înainte de toate – ca prioritare interesele cetãþenilor ºi sã nu uitecã de noi a depins într-o foarte mare mãsurã locul unde se aflãfiecare dintre dumnealor în Consiliul Local. Le mai spunem cã ceimai mulþi dintre votanþi, au pus ºtampila pe numele persoaneialese, nu pe formaþiunea politicã din care face parte, fiind sãtui devorbe ºi de promisiuni, vrând cinste, adevãr ºi onestitate dinpartea dumnealor.

Locuitorii satului Horia sunt mândri cã avem din sat un om caredã exemplul multora ºi care are capacitatea ºi gândul curat de aface numai lucruri bune pentru comunitate, cu studii ºi experienþãîn acest domeniu. Este vorba despre vice-primarul DOREL HORGA,care, în perioada celor patru ani anteriori în serviciul Primãriei, ºi-a câºtigat încrederea oamenilor, fiind în permanenþã printreoameni, ascultându-le problemele ºi fãcând totul posibil pentrurezolvarea acestora.

Se vede cã a avut ca ºi ghid un om în persoana domnului pri-mar CRIªAN IOAN, cãruia îi place adevãrul, care nu ascunde nimicde care sã-i fie ruºine, care a pus suflet în tot ceea ce înseamnãadministraþie localã ºi care a arãtat – fãrã doar ºi poate – prin real-izãrile ºi faptele sale cã are în spate experienþa celor opt ani ante-riori petrecuþi la Primãria Vladimirescu. Nu a alergat de la un par-tid la altul, ca sã facã politicã dupã cum bate vântul, ci a rãmas sta-tornic ºi va rãmâne aºa, pentru cã îl vrem în fruntea obºtii pentruîncã multã vreme de acum încolo.

Am fost criticatã de mulþi, chiar ºi de prieteni, cã îl þin pe dom-nul Criºan în braþe ºi îl lauld în articolele pe care le-am publicat,chiar din luna ianuarie a acestui an, dar le spun cã eu nu pot þineîn braþe un om cu greutate – atât fizicã, cât ºi intelectualã – ca adomnului primar, ci am arãtat cã acest om ºi domn, Criºan Ioan,meritã sã fie pe locul întâi.

Cu speranþa cã domnii consilieri vor fi alãturi de noi în perma-nenþã, prin comunicare ºi dialog, nu doar din patru în patru ani,aºa cum a fost ºi pânã acum, vrem mai mult de la dumnealor,muncã pe teren, realizãri benefice tuturora, dar, mai presus detoate, vrem respect ºi colaborare în cadrul ºedinþelor ConsiliuluiLocal. Spun asta, deoarece la multe ºedinþe se creazã haos, searuncã cuvinte urâte, unii altora, chiar ºi înjurii ºi calomnii. Vãrugãm respectuos, domnilor, sã daþi dovadã de decenþã ºi deinteligenþã, mai ales cã sunteþi într-un loc care ne aparþine tutur-or, nu numai domniilor voastre. Sunteþi 17 bãrbaþi în toatã putereacuvântului, la o singurã femeie ºi asta contrar statisticilor, care nearatã cã, pe plan mondial, suntem ºapte femei la un bãrbat. Deaceea vã cer sã fiþi cât se poate de calculaþi, atât în vorbe, cât ºi înfapte.

Aviz femeilor: nu ºtiu de ce nu doriþi sã vã implicaþi mai mult înproblemele de administraþie locale, deoarece aþi fi foarte bune dintoate punctele de vedere, aºa cum sunteþi ºi în familie. Ca soþii ºimame, duceþi tot ceea ce este mai greu, pentru ca familia sã pros-pere, tocmai de aceea este nevoie ºi de voi în treburile care þin deadministraþia localã; prin aceasta, le cerem bãrbaþilor sã ne dea ºinouã aceastã ºansã.

Acum, mã retrag cu stimã ºi respect pentru marea familie dinConsiliul Local, dorindu-vã multã sãnãtate, putere ºi multe real-izãri în tot ºi toate, la fel ºi locuitorilor comunei Vladimirescu,satelor Cicir, Mândruloc ºi Horia.

Dumnezeu sã ne ajute sã fim buni ºi cu respect unii faþã dealþii.

Iuliana PufSat Horia

«Am trecut peste

orice greutãþi, numai

alãturi de soþia mea»

Aniversaþii sãptãmânii

Opinii de cititor

Soþii Verdeº Zaharia ºi Lucreþia

Cinstea ºi Adevãrul

AU ÎNVINS

ANUNÞ IMPORTANT PENTRUTOÞI CETÃÞENII COMUNEI!Taxa pentru ridicarea gunoiului menajer, pentru lunile

aprilie, mai ºi iunie, se plãteºte la casieria Primãriei saula punctele de încasare din localitãþile Horia ºiMândruloc.

Aceasta rãmâne neschimbatã, pânã la semnarea con-tractului cu societatea care va câºtiga licitaþia.

Primar,Criºan Ioan

29 Iunie - 5 Iulie 2008 ÎNVÃÞÃMÂNT


Pag. 3

Statele Unite ale Americii: se cautã studenþi cu aptitudini ºi talenteHarvard, Princeton, Yale, MIT,

Stanford ºi Berkeley sunt cele mai pres-tigioase universitãþi americane, dom-inând clasamentul mondial. Spre deose-bire de universitãþile europene, care punbazã pe rezultatele ºcolare, instituþiileamericane dau o pondere ridicatã, învederea admiterii, pe aptitudinile ºi ta-lentele ºi înclinaþiile practice ale candi-daþilor. Deºi taxele de studiu pot pãreafoarte ridicate, putând ajunge pânã la60.000 de dolari pe an, numeroaselefacilitãþi ºi burse pot reechilibra balanþabugetarã a studenþilor; Harvard, depildã, care recruteazã, în jur de 5 stu-denþi români în fiecare an, îi scuteºte detaxe pe cei ai cãror venit familial anualse aflã sub 40.000 de dolari.

Marea Britanie: au trecere elevii cu note mariAvând peste 500 de colegii ºi patru

universitãþi plasate între primele 20 dinlume, Marea Britanie este o opþiune detop pentru cei care urmãresc sã obþinã odiplomã cu greutate. Condiþiile minime

de admitere sunt absolvirea liceului, uncriteriu important fiind notele obþinute.Taxele de ºcolarizare sunt în medie deaproximativ 3.000 de lire sterline pe an,însã guvernul britanic acordã împrumu-turi pentru studenþii care fac dovadaunui standard academic înalt.

Franþa: admite viitorii studenþi pe baza dosarelorStudiile avansate de inginerie, ºtiinþe

politice sau economice oferite de cele3.000 de universitãþi ºi centre de cerc-etare din Hexagon, precum ºi faptul cãstudenþii din spaþiul strãin plãtesc ace-leaºi taxe ca ºi cei autohtoni, fac dinFranþa o destinaþie preferatã pentru stu-denþii din întreaga lume. Admiterea seface pe baza selecþiei dosarelor ºidiverse interviuri. Majoritatea pro-gramelor universitare au costuri deºcolarizare cuprinse între 300 ºi 600 de

euro pe an, statul francez sub-venþionând o mare parte din cheltuieli.Costurile de întreþinere sunt estimate la1.000 de euro pe lunã ºi pot fi acoperitefie de bursele, ce pot fi obþinute datoritãacordurilor bilaterale între statul românºi cel francez, fie prin contractarea unuijob part-time, al cãrui salariu minim estede 8,44 de euro pe lunã.

Germania: cunoaºterea limbii este criteriu importantOferind mai multe tipuri de diplome

precum Diplom, Magister Artium, sauStaatsexamen, universitãþile germanesunt printre cele mai cãutate. Deºiadmiterea poate fi ceva mai complicatã,întrucât cei care aplicã trebuie sã urmezeun curs de pregãtire de douã semestreºi sã cunoascã bine limba germanã, ta-xele mult mai scãzute decât cele dinrestul spaþiului european oferã atractivi-

tate celor 300 de universitãþi. Una dintreregulile de bazã pentru acceptarea apli-caþiilor este dovada unei finanþãri mi-nime de 500 de euro pe lunã pentrucosturile de întreþinere. Dacã nu dis-puneþi de aceastã sumã, puteþi urmamai multe job-uri part-time. Este impor-tant de ºtiut cã, în Germania, veniturilesub 400 de euro sunt neimpozabile.Posibilitãþile de obþinere a unei bursesunt nenumãrate.

Danemarca: universitatea este gratuitãDatoritã politicii statului danez de a

sprijini cât mai mult educaþia, ºcola-rizarea este gratuitã. Pentru a fi admiºi,trebuie sã faceþi dovada obþineriibacalaureatului ºi a unei diplome care sãateste cunoaºterea limbii engleze.Programele de studiu sunt bazate înfoarte mare mãsurã pe aplicarea practicãa cunoºtinþelor în cadrul companiilorprivate, care se implicã activ în manage-mentul universitãþilor. Pentru acoperireacosturilor de cazare ºi masã, studenþii auposibilitatea sã lucreze part-time, maxi-mum 15 ore pe sãptãmânã, pentru unsalariu minim de 13 euro pe orã.

Studiile în strãinãtate:

sacrificii ºi excelenþã

“DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE”Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã

ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU REDACÞIA ZIARULUI VLADIMIRESCU SÃPTÃMÂNÃ DE SÃPTÃMÂNÃ”, str. Revoluþiei, nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902,0257/514.101, fax: 0257/514.101.

Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................

Întrebãri

1. ....................................................................................................................................................................................................................

2. ....................................................................................................................................................................................................................

3. ....................................................................................................................................................................................................................

Orice tânãr român poate deveni student al univer-sitãþilor europene ºi americane. Cheia este sã aibã unCV atrãgãtor, rezultate ºcolare bune ºi disponibilitateade a avea un job part-time pentru a-ºi putea plãtiºcolarizarea.

La 18-19 ani tinerii ºi-au format deja un sistempropriu de învãþare. Lor nu le vom spune cât timpsã înveþe ºi cât timp sã se odihneascã pentru exam-enul de admitere la facultate, dar vom da câtevasfaturi pãrinþilor lor.

Psiohologul Georgeta Ghinea ne-a ajutat sã vã reco-mandãm câteva lucruri esenþiale: Tinerii care ºi-au for-mat deja stilul de învãþare ºtiu foarte bine cum trebuiesã se implice într-un examen de acest fel. Ei ºtiu dejaca deþin o bunã memorie de lungã sau scurtã duratã.În funcþie de aceastã caracteristicã a fiecãruia, aceºtiafie se vor opri din învãþat pentru o pauzã de relaxare,fie vor învãþa pânã în ultima clipa, îngrãºând porcul înajun. Cei din urmã sunt cei care deþin memoria descurtã duratã. Ei iºi cunosc aceastã capacitate ºi sefolosesc de ea doar la examen. Dacã au învãþat eficientînainte de examen, nu le rãmâne decât sã facã o pauzãobligatorie de relaxare, indiferent dacã sunt per-fecþioniºti sau optimiºti - sã se plimbe, sã ascultemuzicã, sã se joace pe calculator, orice îi relaxeazã.Informaþia acumulatã are nevoie sã se aºeze ºi ea efi-cient. Creierul, maºinãria care a funcþionat cu toatemotoarele pornite timp de mai multe ore, sãptãmâni,luni (la unii chiar ani) are ºi el nevoie de o pauzã bine-meritatã. Energia consumatã în exces are nevoie sã serefacã.

Unde trebuie sã intervinã pãrinþii?Tinerii învaþã în familie cum sã trãiascã succesul ºi

eºecul în viaþã, preluând modelul parental. Dacãpãrinþii, sau doar unul din ei, trãiesc evenimenteleamintite ca pe situaþii perfect normale, care fac partedin problemele vieþii, aceºtia vor transmite un modelcalm, detaºat ºi relaxat, care va acþiona ºi se va impli-ca în aceste situaþii mult mai eficient. Dacã, dimpotrivã,modelul este unul perfecþionist, care priveºtefiecare eveniment de acest fel ca fiind decisiv ºi, mairãu, catastrofal, în caz de nereuºitã, tânãrul va fi pani-cos, tensionat, va depune efort mai mult decât estenecesar ºi va consuma energie inutilã.

Cei care privesc examenul ca pe o catastrofã, tre-buie sã-ºi reconsidere implicarea emoþionalã ºi sãgãseascã variante posibile de urmat în caz de eºec. Lerecomand o pauza fizicã ºi psihicã, în care sã reflectezela ei ca indivizi ºi la drumul pe care-l au de parcurs.

Un examen e un exament ºi-atat! Este doar oprobã, într-un anumit domeniu, care stabileºte unelecompetenþe, iar noi suntem ºi putem fi mult mai com-plecºi. Ceilalþi, mai optimiºti, vor putea trata examenulde admitere la facultate mult mai relaxaþi, optimiºti,încrezãtori ºi vor fi mult mai eficienþi.

O GÂNDIRE POZITIVÃ CREªTE ªANSELE DE REUªITÃ

În atenþia elevilor ºi nu numai...Instantaneu ºcolar

Nu existã bucurie mai mare pentru un profesor,decât sã vadã cât mai mulþi dintre elevii sãi premianþi

29 Iunie - 5 Iulie 2008 SPORT


Pag. 4

Etapa 1: sâmbãtã, 26 iulieRapid Bucureºti - Gloria BistriþaUniv. Craiova - Politehnica IaºiSporting Vaslui - Steaua BucureºtiFC Braºov - Unirea UrziceniPandurii Tg. Jiu - Dinamo BucureºtiFC Argeº Piteºti - Poli. ªtiinþa TimiºoaraGaz Metan Mediaº - Oþelul GalaþiCS Otopeni - CFR Cluj-NapocaGloria Buzãu - Farul Constanþa

Etapa 2: sâmbãtã, 2 augustGloria Bistriþa - Univ. CraiovaPolitehnica Iaºi - Sporting VasluiSteaua Bucureºti - FC BraºovUnirea Urziceni - FC Argeº PiteºtiDinamo Bucureºti - Gaz Metan MediaºPoli. ªtiinþa Timiºoara - Pandurii Tg. JiuOþelul Galaþi - CS OtopeniCFR Cluj-Napoca - Gloria BuzãuFarul Constanþa - Rapid Bucureºti

Etapa 3: sâmbãtã, 9 augustRapid Bucureºti - CFR Cluj-NapocaUniv. Craiova - Farul ConstanþaSporting Vaslui - Gloria BistriþaPandurii Tg. Jiu - Unirea UrziceniFC Argeº Piteºti - FC BraºovGaz Metan Mediaº - Poli. ªtiinþa TimiºoaraCS Otopeni - Dinamo BucureºtiGloria Buzãu - Oþelul GalaþiPolitehnica Iaºi - Steaua Bucureºti

Etapa 4: sâmbãtã, 16 augustFC Braºov - Pandurii Tg. JiuGloria Bistriþa - Politehnica IaºiSteaua Bucureºti - FC Argeº PiteºtiUnirea Urziceni - Gaz Metan MediaºDinamo Bucureºti - Gloria BuzãuPoli. ªtiinþa Timiºoara - CS OtopeniOþelul Galaþi - Rapid BucureºtiCFR Cluj-Napoca - Univ. CraiovaFarul Constanþa - Sporting Vaslui

Etapa 5: sâmbãtã, 23 augustRapid Bucureºti - Dinamo BucureºtiUniv. Craiova - Oþelul GalaþiSporting Vaslui - CFR Cluj-NapocaPandurii Tg. Jiu - FC Argeº PiteºtiGaz Metan Mediaº - FC BraºovCS Otopeni - Unirea UrziceniGoria Buzãu - Poli. ªtiinþa TimiºoaraGloria Bistriþa - Steaua BucureºtiPolitehnica Iaºi - Farul Constanþa

Etapa 6: sâmbãtã, 30 augustFC Braºov - CS OtopeniFC Argeº Piteºti - Gaz Metan MediaºSteaua Bucureºti - Pandurii Tg. JiuUnirea Urziceni - Gloria BuzãuDinamo Bucureºti - Univ. CraiovaPoli. ªtiinþa Timiºoara - Rapid BucureºtiOþelul Galaþi - Sporting VasluiCFR Cluj-Napoca - Politehnica IaºiFarul Constanþa - Gloria Bistriþa

Etapa 7: sâmbãtã, 13 septembrieRapid Bucureºti - Unirea UrziceniUniv. Craiova - Poli. ªtiinþa TimiºoaraSporting Vaslui - Dinamo BucureºtiGaz Metan Mediaº - Pandurii Tg. JiuCS Otopeni - FC Argeº PiteºtiGloria Buzãu - FC BraºovGloria Bistriþa - CFR Cluj-NapocaPolitehnica Iaºi - Oþelul GalaþiFarul Constanþa - Steaua Bucureºti

Etapa 8: sâmbãtã, 20 septembrieFC Braºov - Rapid BucureºtiPandurii Tg. Jiu - CS OtopeniFC Argeº Piteºti - Gloria BuzãuSteaua Bucureºti - Gaz Metan MediaºUnirea Urziceni - Univ. CraiovaDinamo Bucureºti - Politehnica IaºiPoli. ªtiinþa Timiºoara - Sporting VasluiOþelul Galaþi - Gloria BistriþaCFR Cluj-Napoca - Farul Constanþa

Etapa 9: sâmbãtã, 27 septembrieRapid Bucureºti - FC Argeº PiteºtiUniv. Craiova - FC BraºovSporting Vaslui - Unirea UrziceniCS Otopeni - Gaz Metan MediaºGloria Buzãu - Pandurii Tg. JiuGloria Bistriþa - Dinamo BucureºtiPolitehnica Iaºi - Poli. ªtiinþa TimiºoaraCFR Cluj-Napoca - Steaua BucureºtiFarul Constanþa - Oþelul Galaþi

Etapa 10: sâmbãtã, 4 octombrieFC Braºov - Sporting VasluiPandurii Tg. Jiu - Rapid BucureºtiFC Argeº Piteºti - Univ. CraiovaGaz Metan Mediaº - Gloria BuzãuSteaua Bucureºti - CS OtopeniUnirea Urziceni - Politehnica IaºiDinamo Bucureºti - Farul ConstanþaPoli. ªtiinþa Timiºoara - Gloria BistriþaOþelul Galaþi - CFR Cluj-Napoca

Etapa 11: sâmbãtã, 18 octombrieRapid Bucureºti - Gaz Metan MediaºUniv. Craiova - Pandurii Tg. JiuSporting Vaslui - FC Argeº PiteºtiGloria Buzãu - CS OtopeniGloria Bistriþa - Unirea UrziceniPolitehnica Iaºi - FC BraºovOþelul Galaþi - Steaua BucureºtiCFR Cluj-Napoca - Dinamo BucureºtiFarul Constanþa - Poli. ªtiinþa Timiºoara

Etapa 12: sâmbãtã, 25 octombrieFC Braºov - Gloria BistriþaPandurii Tg. Jiu - Sporting VasluiFC Argeº Piteºti - Politehnica IaºiGaz Metan Mediaº - Univ. CraiovaCS Otopeni - Rapid BucureºtiSteaua Bucureºti - Gloria BuzãuUnirea Urziceni - Farul ConstanþaDinamo Bucureºti - Oþelul GalaþiPoli. ªtiinþa Timiºoara - CFR Cluj-Napoca

Etapa 13: sâmbãtã, 1 noiembrieRapid Bucureºti - Gloria BuzãuUniv. Craiova - CS OtopeniSporting Vaslui - Gaz Metan MediaºGloria Bistriþa - FC Argeº PiteºtiPolitehnica Iaºi - Pandurii Tg. JiuDinamo Bucureºti - Steaua BucureºtiOþelul Galaþi - Poli. ªtiinþa TimiºoaraCFR Cluj-Napoca - Unirea UrziceniFarul Constanþa - FC Braºov

Etapa 14: sâmbãtã, 8 noiembrieRapid Bucureºti - Steaua BucureºtiFC Braºov - CFR Cluj-NapocaPandurii Tg. Jiu - Gloria BistriþaFC Argeº Piteºti - Farul ConstanþaGaz Metan Mediaº - Politehnica IaºiCS Otopeni - Sporting VasluiGloria Buzãu - Univ. CraiovaUnirea Urziceni - Oþelul GalaþiPoli. ªtiinþa Timiºoara - Dinamo Bucureºti

Etapa 15: sâmbãtã, 15 noiembrieUniv. Craiova - Rapid BucureºtiSporting Vaslui - Gloria BuzãuGloria Bistriþa - Gaz Metan MediaºPolitehnica Iaºi - CS OtopeniSteaua Bucureºti - Poli. ªtiinþa TimiºoaraDinamo Bucureºti - Unirea UrziceniOþelul Galaþi - FC BraºovCFR Cluj-Napoca - FC Argeº PiteºtiFarul Constanþa - Pandurii Tg. Jiu

Etapa 16: sâmbãtã, 22 noiembrieRapid Bucureºti - Sporting VasluiUniv. Craiova - Steaua BucureºtiFC Braºov - Dinamo BucureºtiPandurii Tg. Jiu - CFR Cluj-NapocaFC Argeº Piteºti - Oþelul GalaþiGaz Metan Mediaº - Farul ConstanþaCS Otopeni - Gloria BistriþaGloria Buzãu - Politehnica IaºiUnirea Urziceni - Poli. ªtiinþa Timiºoara

Etapa 17: sâmbãtã, 29 noiembrieSporting Vaslui - Univ. CraiovaGloria Bistriþa - Gloria BuzãuPolitehnica Iaºi - Rapid BucureºtiSteaua Bucureºti - Unirea UrziceniDinamo Bucureºti - FC Argeº PiteºtiPoli. ªtiinþa Timiºoara - FC BraºovOþelul Galaþi - Pandurii Tg. JiuCFR Cluj-Napoca - Gaz Metan MediaºFarul Constanþa - CS Otopeni

Liga I - Bürger: Programul turului ediþiei 2008/2009

Orele oficiale de începere a meciurilor:

- august 2008: ora 18- septembrie 2008: ora 17- octombrie 2008: ora 15- noiembrie 2008: ora 14

Perioada de transferãri- pentru tur: 9 iunie - 1 septembrie 2008

- pentru retur: 29 ianuarie - 26 februarie 2009

29 Iunie - 5 Iulie 2008 VIAÞA LA ÞARÃ


Pag. 5

Draji cichitori! Vã aºchieptãm, zîlnic, la Ziridava, Etaju’ I, la Solemn – raionu’ dã galanterie bãrbaþ’.

Avem dã tãchie: cloape ºi ºepci, ºtrimfi ºi curele, sfetãre ºi zoboanie, bughielarãºe ºi pãrãzoare, jenþ’ ºi jentuþã, maieuri ºibretele, ochielari dã soare ºi ºlipi dã baie. Tãchie-s în fel ºi chip, mîndre ºi lesnã

Micu ciobanu’Dîp-amniazã friguroasã dãiarnã. Noi pruncii nie jucam în

uliþã. La on moment dat, num-am vãzut cã sã dãschighi-onobloc, dî cîtã uliþã, la baceToghiere º-o voce glãsuieºchie: -“Hai la ciai, cã-l dau la cai”.Nie chiema bace Toghiere, astaiera parola.

Dîn doauã miºcãri ni-amprezentat în casã inghie iera caldº-amnirosa a izmã. Ni-am aºezatpã scãuniele, roatã dîpã baceToghiere, care dîpã ci-o închisochii vo doauã, tri secunghie, ºi-o aranjat pãru pã frunchie, uºor,cu doauã jejichie, apoi o zîs: -“Apãi, drajii ‘mniei cei dã buni,una ºi cu una fac doauã, omu’cînd n-are dã lucru, îº’ dãscu-perã casa în ‘nenchie dã ploi.În mulchie rînduri, vrînd ºi facitarchie binie, numa’ chie compli-ci. Aºe am pãþît ºi io. Fiþ’ atenþ’!

Înt-o bunã zî dã varã, numa-m vãzut cã sã bagã pã uºiaocolului, on pãcurar stãbilit la noiîn sat, pã nume Micu. C-o auzîtc-a doaua zî oi mere la Arad ºi cãmã roagã ºi-i duc on þecãr, prun-cului, la cãzarma dî la Cetachie,inghie iera-ncorporat. Amacceptat pã loc. Drept urmare,ciala, m-o fãgãdit c-are ºi mãducã la tren, la Chiºinieu, cucocia.

Adoaua zî, pînã-n zîuã, ooprit Micu pãcurariu’ cocia înnenchia cãºii mele. Nu iera zîuãnicãrie, la ciasu’ aciala. Dîndoauã miºcãri m-am luat rãmasbun dî la muiere, am zburat încocie cu þecãru’ mnio ºi duºi amfost. Numa’ cîtã garã. Afarã ieraplãcut. Cocoºii cîntau, care p-inghie. Caii meriau în nenchie fãrdã nici-on gînd. On vîntuþ’ cãldicelnie flutura chimeºile. Ce mai! Oaghivãratã diminiaþã dã varã. Bistoºavia ºi fie o zî cãlduroasã. Nici n-amsîmþît cum am ajuns la Chiºinieu, c-avia Micu ciobanu’ daru’ d-apovesti dãsprã oile lui, cã mai cãmã bãchia gîndu’ ºi-m’ cumpãr ºiio oi.

Þecãru’ cu brînzãAmu, o mai fost una, musai

trea’ º-o zîc. Cum m-am suit încocie, la ciala, aºe on amniros dãbrînzã m-o lovit pãstã nãri, d-amcrezut cã-m’ picã pãru’ dîn nas.Cum mai cichisãm io încoaci ºi-nculu, m-am gînghit cã º-o fi-nmoiat hanile-n zãr, c-aºe zîce cãsã feresc ei, pãcurarii, dã þînþari,muºchie ºi tãt felu’ dã gonji. cîndºed cu oile. Eh, da cînd m-amscoborît dîn cocia lui ºi m-o înmî-nat þecãru’, pãntru prunc, m-am

dat sama cã amnirosu’ sã ie dîpãminie. N-am zîs nimic, da amstrãjuit pînã s-o dus Cãlãment ºipînã nu m-am bãgat în garã, amdãspachetat ca ºi vãd ci-o pus înþecãr. Mã oamini buni! Ca norocu’cã ieram obijnuit cu amnirosuriletari, dîn rãzboi, c-altfel dãghiam dãbai. Pusãsã ciala-n þecãr o brînzã grasãdã oaie º-aºe on amniros puchernic ºisînãtos avia, dã n-apucai ºi chieapropii dã þecãr mai mult dã cincizãcidã metãri, cã ori picai lat, ori o luai lafugã inghie veghiai cu doi ochi. D-ajaba iera-nfoºolitã în nuº’ cîchienailonie, dãghia on amniros ucigãtor.

Amu, ce iera ºi fac. Misîunia-i misîu-nie ºi gata. Deci, la drum!

În garã la Chiºinieu, nu m-ambagat binie-n sala dã aºchieptare cã trisferturi dîn ciia ce ºighiau la rînd, labilechie, or pãrãsît perimetru-n fugã.Ciilalþ’, s-or dat d-o parchie ºi m-orfãcut cãrare pîn’ la ghiºeu. No, m-amgînghit aiºchia da oamini reºpectoºi.

Nu m-am apropiet binie dãoblocu’ pîn care sã dau bilechile, cãceia dîn lontru o ºi-nchis cu vitezãoblocuþu’. C-o brîncã sã þînia dãgurã ºi nas ºi cu ceilaltã-mi fãciasemnie: cã inghie mãrg? Cã ce trenaºchiept?

Bghiata muiere, bãsamã o duriatarchie mãsauã. Nici nu m-o luatbanii pîn oblocuþ, ci o trimãs pãºefu’ dã garã, roatã pã peron, cubiletu’. Bãsamã sã feria dã corent.

I-am dat banii pã bilet ºefului dãgarã º-am ieºit pã peron. Sã fãcusã

binie zîuã. M-am aºezat p-o laviþãºi-am aºchieptat personalu’ cevinia dî cîtã Oraghia. Nam apucatºi m-aºez binie, cã p-o razã dã camtri lãviþ’, în stînga ºi-n ghireaptamia, tãtã lumia pãrãsîsã zona. Pînãºi paserile dîn ghistinii stufoºi sãmutasãrã cu cîntatu’ mult mai încu-lu.

Compartimentu’Dî la o vreme o vinit trenu’. O

nãloagã, pã scãri, pã coloar, pîncompartimenchie, dã vaiºamar.Cum m-am apropiet dã o sacarã atrenului, cum s-o fãcut loc. Tãþ’ orfujit la alchie scãri. No, º-aiºchiabãsamã ierau cu reºpect. Pã coloar,minchienaº s-o fãcut lãrgãmînt. Vocinci s-or bãgat în closetã, votrispece s-or chiscuit întrãvagoanie, unii s-or bãgat dãurjenþã pîn compartimenchie,pãstã ciia d-aculu iar alþîî, or luat-on cei mai mare vitezã cîtã cialalaltcapãt dã vagon. Am mai rãmãsnuma io cu þecãrile-n brînci. Ceiera dã fãcut? Am bãtut reºpec-

tos la uºia unui compartiment º-am intrat în lontru. N-am apucatºi dau biniaþã, cã unu’ dîngã uºeo pãrãsît compartimentu’. Amsuit þecãrile pã poliþã ºi m-amaºezat pã laviþa dîn pchiele.

N-o ieºit trenu’ binie dîn garãcã unu’, alb la faþã, o dãºchisoblocu’ la macsim, cum cã pãn-tru c-ar fi aieru’ tare greu. No, d-acoalia º-auz’ discuþîi. Una zîciacã ºtrimfii sã-nºchimbã în fiecarezî ºi sã uita urît în direcþîia mia.Altu’ cã bistoº am trecut pîngãceva puielniþã, o ceva complecsdã creºchiere a porcilor. On ommai bãtrîn o þînia p-a lui, c-ar fivoarba dã ceva poþoc mort. ªiiac-aºe care mai dã care.Oricum, uºurel, p-arînduþu’ s-orcamaidus dîn compartiment. Osîngurã muiere o rãmãs. Ia bghi-ata sã tãt mnira dã ciilalþ’ dî ce-s

aºe dã subþîri la amnirosuri cã dînzîsa ei amnirosa a cãîsînie rãs-coapchie.

Iac-aºe meriam cu trenu’ cîtãArad.. Numa’ io cu muieriagroasã la nas ieram în comparti-ment. Dajaba s-or înghiesuitoaminii, în celelalchie gãri, ca º-ajungã în compartimentu’ mnio.Cum dãºchighiau uºia cum alu-niecau pã spachie ºi o ºchierjaud-acoalia mãrgînd dînd mînînþãldîn buze.

Abghia cînd m-am scoborîtîn garã, la Arad, am vãzut cît ieradã aglumerat trenu’. Or ºezutoaminii ºi pã scãri, zbîrlonþaþ’, dan-or cuchiezat ºi sã baje-n com-partimentu’ mnio.

Sprã CetachieDîn nenchia gãrii m-am suit

înt-on trãmvai. Sã fãcusã, întrãtimp, o cãldurã dã asudai ºi su’limbã. Nu m-am sui în trãmvai,cu þecãrile-n brînci, cã jumãtat’dã vãgon s-o liberat, cîci ai zîceoaie. Ciilalþ’ s-or scoborît la

prima staþîie, în cei mai marevitezã. Bãsamã-i dîgîla amnirosu’dã brînzã, la nãri. Ei ca ei, dabãsamã nu-i pica binie nici la vãt-man, cã numa’ l-am auzîtstrîgînd aculu, în cãbina lui: -“Mã, omule bun, coboarã dintramvai cu tot cu blãnurile talede dihor netãbãcite. Nu-mi spe-ria cãlãtorii!”

M-am scoborît la primãrie. D-acoalia am tãiet-o cîtã malu’Murãºului ca ºi ievit alchienãînþãlejeri. Da doarã nu creghieþ’c-am scãpat dã probleme?

Cum m-am suit pã falezã cumor început ºi sã zburleascã pãru’ pãcînii ieºiþ’ la plimbare. Strînjiau dînochi-nlãcrãmaþ, bãunau ºi sã smu-ciau în curelile cu care-i plimbaustãpînii. Unu’, mai dãºchiept, o zîscã bãsamã s-apropie cevacutremur. Atunci ºi vez’ spaimã.

Tãtã lumia fujia care-ncãtrãu.Pruncii jghierau în parcu’ copiilor.Bãtrînii dî pã falezã fujiau ca-nvremia tînãreþîlor, frecîndu-sã laochi. On birtaº ieºisã în grãghinadã varã suduind Combinatu’ chim-ic cu tãt cu chimicalile lui. Înt-oncuvînt, tãtã lumia sîmþa cã cevanu-i în regulã cu aieru’.

Cînd am trecut podu’ cîtãCetachia militarã, alt bai – bãsamãcorentu’ dã aier o luat cu ielamnirosu’ dã brînzã ºi l-o scoborîtcîtã apã. Cum apãria cîchi-obarcã, d-aceia cu ºportivi, cumsã-mburda în apã.

D-ajaba m-am prezentat mil-itãreºchie la ofiþeru’ dã sevici, dînCetachie, cu rugãminchia ºi-lchieme, la poartã, pã pruncu lu’Micu ciobanu, cã ciala, cum osîmþît amnirosu’ dã brînzã m-oordonat scurt: -“Sînga-nprejur!Înainchie fugaaa, maaarº!” Dîndoauã miºcãri am trecut ‘nãpoipodu’. No, m-am gînghit, amu-iamu, ce fac cu brînza?

ÎncheieriaM-am dus pã malu’

Murãºului cîtã Micãlaca, la prun-ci. Sara, am aºezat þecãru’ cubrînza lîngã bidoanile cele maricu gunoi, dîn curchia blocului.Cînd creghiam cã-i rezolvatã tri-aba, noapchia or fãcut gunoieriion scãndal cu ameninþãri cã chi-amã miliþîa, dã vaiºamar.Þecãru’, acoalia l-or lãsat. Ce ºifac, m-am tupilat p-antuniericu’,am luat þecãru’ º-am mãrs cu ieltumna-n morminþ, inghi-am vor-bit cu mormîntaru’ ºi-ngroapebrînza. A doaua zî, pî la amni-azã, iacîtã-l pã mormîntar, lablocu’ pruncilor mniei, cuþecãru’. Îl îngropasã noapchia, daor reclamat vecinii la ºefii lui, cãnu sapã gropile dãstul dã afundºi cã d-aculu ieºe-on amniros. Caºi nu-l þîpe dîn sãrvici, o dãz-gropat brînza ºi m-o adus-o.

Pîn la urmã am rezolvat triabacumva. O luat-o Vasîle, vecinu’pruncilor mniei dî la bloc ºi cumavia on drum cu mãºinuþa dãlucs, în jughieþu-nvecinat, s-ooprit înt-on loc inghie ieºe apãcaldã dîn pãmînt º-o þîpat þecãru’legat c-on pchietroi, în baltã.Amu, bãsamã þecãru’ cu brînza s-o fi dus drept în vîna apii, cã-nscurt timp, aºe o puchiere oprins apa aceia caldã, dã mulþ’ orînceput ºi margã aculu pãntruvinghiecãri dã reumã.

Iac-aºe scãpai io dã þecãru’ cubrînza. Numa’ cã dã mulchie orim-am întrebat: -“Nu puchiam º-il þîp drept în gropoaile dîn satu’nost?” Ce rãmînie dã fãcut? Dãfãcut – nimica, da dã zîs, da –dã-i Doamnie omului minchiacia dã pã urmã.

Nu poci încheia însã fãrã a vãzîce cã viaþa-i frumoasã, dascurtã, aºe cã ascultaþ’ ºi veg-hieþ’!”

Gheorghe Hodrea

Dicþionar: cileghi – familie;înfoºolitã – învelitã; ghistini –castani; reumã – reumatism.

Bace Toghiere ºi brânzaPoveºtile lui Bace Toghiere (patruzã’ºapce)

Pã vremuri, nu tãtã lumia dî la þarã meria la oraº. Numa’ cini-avia triabãmare. Mai apoi, cînd or ajuns pruncii þãranilor pî la ºcoli, meriau pãrinþîî pî laei, în inºpecþîie. Pãstã ani, cînd º-o fãcut fiecare cileghi ºi s-or stãbilit la oraº,pãrinþîî meriau la ei mai ghies. Eh, da cum auzau, unii, alþîî, cã meri la Arad, cumºi apãria-n sara dîn ‘nenchia plecãrii, numa’ chie mniri care, cu fel ºi fel dã mis-îuni. La unu-i trãbuia doauã ieji dã Monopol, la altu’ feºchilã la lampã, alta avianievoie dã boabe dã cap, ciala dã o chilã dã cuie... Nu mai vorbãsc dã tãt felu’dã pachechie ce trãbuiau dusã numa’ chie mniri la ce destînaþîi. Numa’ cã dãmulchie ori fãciai binie º-aºchieptai rãu. Da dacã nu iecsistã faptã fãrã rãs-platã, cinie nie opreºchie ºi fãciem fapchie bunie?

29 Iunie - 5 Iulie 2008 ZILELE COMUNEI VLADIMIRESCU


Pag. 6

Au venit, au cântat ºi... ne-au încântat!

West Motel Vladimirescuangajeazã cameristã, cu sau fãrã expe-rienþã. Informaþii suplimentare, la tel.0257/515.500 ºi 0357/423.901.

Caut chirie la casã în locali-tatea Vladimirescu. Informaþii supli-mentare, la tel. 0753-311.466, 0748-903.150 ºi 0741-734.382.

Vând centrale termice pe gaz,noi, la preþuri avantajoase, tel. 0744-986.295.

Vând mobilã sufragerie sculp-tatã, cu entarsie motiv naþional, com-pusã din comodã cu oglindã, comodãTV, vitrinã, masã 12 persoane (cu 6scaune). Informaþii suplimentare, la tele-fonul 0257/514.719.

Familie compusã din 5 per-soane cãutãm gazdã sau chirie în locali-tatea Vladimirescu. Pentru oferte, sunaþila telefonul 0743-227.707.

Vând 1 cocoº ºi 3 gãini derasã; un boiler pe gaz (pentru baie ºibucãtãrie). Informaþii suplimentare, latelefonul 0746-189.199.

Angajez vânzãtor cu cartede muncã la Ghereta de la Moara dinVladimirescu, cu program de lucru de8 ore, zilnic între orele 10-18.Informaþii suplimentare, la telefonul0741-491.854.

Vând 1.000 de mp de terenintravilan în localitatea Mândruloc la200 de metri de DN7, cu utilitãþileasigurate, 2 fronturi stradale, excelent

poziþionat (în cartierul nou), la preþulde 20 de euro/mp, negociabil.Informaþii suplimentare, la telefonul0741-491.854.â

Vând CASÃ CU ETAJ, însuprafaþã construitã de 300 mp, cutoate utilitãþile, inclusiv centralã pegaz, teren 1.400 mp, din care livadãde 700 mp, la intrarea în localitateaMândruloc, la 100 de metri de DN7,cu preþul la vedere. Informaþii supli-mentare, la telefonul 0741-491.854.

Vând 1.000 de þigle dinciment, de culoare roºie, la preþul de1.000 de euro, negociabil. Informaþiisuplimentare, la telefonul 0741-491.854.

Vând casã în localitateaVladimirescu, str. Vasile Milea nr. 45,cu 4 camere, pivniþã, gaz, curent, pestradã asfaltatã, preþ negociabil.Informaþii suplimentare, la telefonul0728-168.375.

Execut lucrãri de instalaþiielectrice ºi confecþii metalice. Relaþiisuplimentare se pot obþine la tele-foanele 0746-174.02 ºi 0742-129.988.

Filmãri ºi fotografii digitale lanunþi, botezuri, aºte evenimente, tel.0743-012.666.

Vând miei vii sau tãiaþi (dupãpreferinþa clientului), la preþ mai bundecât pe piaþã, tel. 0744-986.295.

Angajez spãlãtori auto, de

preferinþã cu puþinã experienþã în dome-niu, cu locul de muncã în Vladimirescu,tel. 0744-709.559 sau 0721-326.853.

Familie tânãrã cu 2 copii micidorim chirie (gazdã) în Vladimirescu, tel.0257/461.652 (Ionuþ ºi Lavinia Foltic).

Vând mobilã Nãdlac, dormi-tor, masã, televizor, bibliotecã, combinãfrigorificã Bosch, aragaz, moarã mãcinat,storcãtor fructe, pian vienez, tel.514.342.

Salon de înfrumuseþare ultra-modern Karm’Style, în loc.Vladimirescu, str. Progresului, bloc C2,ap.4, oferã servicii la cele mai micipreþuri: coafurã, cosmeticã, manichiurã,pedichiurã, solar cu abonament (2ºedinþe gratis) ºi fitness. Informaþii la tel.0257/515.297.

Cabinetul «Medmun», loc.Vladimirescu, str. Progresului nr. 69 vãoferã servicii de: masaj facial, masajparþial, masaj anticelulitic ºi masaj gen-eral (reflexo ºi facial), cu programãri latel. 0727-266.725.

Persoanã fizicã autorizatãexecut montaj de parchet masiv, ºlefuitºi lãcuit. De asemenea, ºlefuiesc ºi lãcui-esc podele vechi. Tel. 0747-891.142 ºi0744-922.472.

Vând loc de casã, 1.000 mp,în satul Mândruloc, tel. 0744-245.910.

Vând circular pentru tãiatscândurã, leaþuri ºi grinzi, cu masãextensibilã. Se poate purta ºi acþiona de

pe orice tip de tractor, este adaptabil ºila motor electric mono sau trifazic, tel.0257/514.620 sau la adresa, str. VasileRoaitã nr. 11, localitatea Vladimirescu.

Efectuez manichiurã cu gel ºiunghii false, tel. 0720-760.351, 0741-020.405.

Vând un covor persan, ocanapea extensibilã, o canapea, douãfotolii, tel. 0257/514.186.

Firmã de croitorie angajeazãconfecþionere cu experienþã, tel. 0724-363.028.

Vând garsonierã confort 1,încãlzire centralã, gresie, faianþã, noumobilatã, situatã în spatele staþiei detramvai de la moara din Vladimirescu,30.000 euro, negociabil, tel. 0720-312.991.

Vând vacã + junincã, rasaBãlþatã româneascã, ambele gestante -luna a treia, respectiv a 6-a. Informaþii latel. 0724/060705 sau Danciu Elena,str.V.Roaitã nr.117.

Vând casã în Vladimirescu,str. Vasile Milea nr. 84 A, compusã din3 camere, sufragerie, bucãtãrie, baie,apã, gaz, canalizare, încãlzire centralã ºicu o curte lângã, preþ 110.000 euro,negociabil, tel. 0751-909.373.

Vând încãlzitor de apã pentrubucãtãrie, pe gaz, de 5kW ºi poartã demetal 3x2 metri, cu poartã micã, tel.0740-473.72, 0257/541.361.

Cumpãr casã circa 70.000

euro, din cãrãmidã, 1.000 mp, frontstradal 18 metri, tel. 0741-491.854.

Meditez limbile germanã,englezã ºi francezã, pentru elevi ºiadulþi, cu metode moderne ºi la preþuriconvenabile. Tel. 0746-198.010.

Vând Ford Sierra comby, anul1990, 1,8 Tdi, albastru, 2200 euro,negociabil + un motor de rezervã, tel.0743-913.281.

Vând 1.000 þigle din cimentde culoare roºie, cu 800 lei (8.000.000lei vechi), tel. 0741-491.854.

Efectuez manichiurã ºipedichiurã la domiciliul clientului, tel.0747-468.539.

Angajez tâmplari ºi muncitorinecalificaþi, tel. 0724-320.214.

Execut fotografii digitale ºifilmãri profesionale, pentru diferiteevenimente (nunþi, botezuri, aniversãri),tel. 0749-069.266.

Vând clãdire mare cu etaj(fostã moarã) cu teren, situatã în judeþulBihor, zonã turisticã, pe malul CriºuluiNegru. Ideal pentru agroturism.Informaþii la tel: 0745/304504.

Vând case ºi terenuri intravi-lane în Bãtania, Ungaria, la cel mai bunpreþ al pieþei. Asigur ºi întocmireaactelor necesare transcrieri. Informaþii latel: 0724/590747.

Execut cruci de diferite tipuri,cu plata ºi în rate. Informaþii la tel. 0742-038.200, str. Vasile Roaitã nr. 105.

MICA PUBLICITATE

Voichiþa Suba

Elevul ºi Maestrul: Petricã Paºca ºi Dumitru Fãrcaº Ansamblul folcloric din Pãuliº

Malvina Naghi Ioana Luguzan Cornel Borza Cornelia Cãprariu-Roman

29 Iunie - 5 Iulie 2008 MAGAZIN


Pag. 8

Plãcintã cu pruneIngrediente necesare:2 ouã întregi, 250 grame de zahãr,

250 grame de smântânã, 250 gramede fãinã, 1 plic de praf de copt, prune(dupã necesar).

Mod de preparare:Cele douã ouã se amestecã cu

zahãrul, se freacã pentru 10 minute,apoi se introduc, pe rând, smântâna,fãina ºi praful de copt. Se pune aluatulastfel format, în tava tapatã cu fãinã ºiunturã. Deasupra se pun prunele dateprin fãinã, cu jumãtatea în sus. Se punla copt ºi apoi se servesc calde saureci.

Poftã bunã!Reþetã primitã de la

Verdeº Lucreþia, 70 de ani,

Vladimirescu

Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245

E-mail: [email protected]: ROMULUS DUBÃÞ

Vladimirescu, str. Revoluþiei, nr.4, jud. AradTel: 0257/514902, 0257/514.101. Fax: 0257/206.280

E-mail: [email protected] ªef: Cristian SculiciTehnoredactor: Claudiu IacobCoordonator: IOAN CRIªAN

Tipãrit la „LAPCOM“ Kft. Delmagyarorszag Kiado - SZEGEDISSN 1842 – 9947

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

MÂNDRIA NOASTRÃ

Rac (22.6 – 22.7): Pentru Raci se va lãsa cu foarte

multã muncã. Vor fi extrem de solicitaþiprofesional ºi este foarte important caacum sã arate de ce sunt în stare, pen-tru cã poate apãrea o promovare sau omãrire de salariu. Stresul îi va face sã-ºineglijeze puþin viaþa sentimentalã, darvor avea noroc de înþelegerea ºi desusþinerea partenerului. În continuare,exista un risc mare de tensiuni familialeºi, cu cât trece mai mult timp, cu atâtcreºte riscul unei înstrãinãri.

Leu (23.7 – 22.8): Frãmântãri, nedumeriri, insomnii,

stãri confuze... toate legate de dragoste.Atât cei care abia au întâlnit dragostea,cât ºi cei care au o relaþie mai veche, vortrece de la extaz la agonie ºi invers,dintr-un moment în altul. Mai mult, leva fi foarte greu sã se concentreze lacelelalte aspecte ale existenþei, ceea cele-ar putea aduce destul de multenecazuri.

Fecioarã (23.8 – 22.9): Pe Fecioare, le aºteaptã niºte zile

destul de bune: multe lucruri rãmaseoarecum suspendate în viaþa lor (deciziisau rãspunsuri) vor începe sã se aºeze,unul câte unul. La fel, în problemelefinanciare vor descoperi portiþe ºi solutiiacolo unde nu se aºteptau sã gãseascã.Nu-i vorba de nimic providenþial, estevorba doar de o clarificare a gândiriiFecioarelor ºi de o eficienþã foarte mareîn luarea deciziilor.

Balanþa (23.9 – 22.10): Viaþa socialã se va afla în prim-plan

pentru Balanþe: vor fi foarte active ºi voravea succes în apariþiile lor publice. Sepreconizeazã o perioadã dedicatã refa-cerii energiilor, o perioadã a relaxãrii, adistracþiilor ºi a odihnei. La mijloculperioadei, pot primi o sumã de banidestul de consistentã, ca rãsplatã a unuiserviciu fãcut mai demult. Viaþaamoroasã va fi subordonatã celeisociale: multe ieºiri în cuplu sau, pentrucei singuri, flirturi la diverse eveni-mente.

Scorpion (23.10 – 21.11): Câteva zile mai proaste pentru

Scorpioni, mai ales sub aspectulsãnãtãþii. Nu este nimic grav, va fi doaro sensibilitate mai pronunþatã pe care ovor manifesta în aceastã perioadã, însãtoatã situaþia le va afecta puþin moralul.Este, în schimb, o perioadã a câºtigurilorfinanciare, a rezolvãrii unor problemelegate de bani ºi a plãþii avantajoase aunor datorii. Nativilor li se recomandã sãprofite acum de ºansele care li se oferãîn profesie, pentru cã vor avea urmãrimai profitabile decât se poate crede.

Sãgetãtor (22.11 – 21.12): Pentru Sãgetãtori, sãptãmâna se

anunþã plinã de evenimente în plan pro-fesional. Aceste evenimente nu suntîntotdeauna dintre cele mai plãcute:conflictele sunt foarte probabile, maiales cele majore, care pot duce la retro-gradãri, concedieri, excluderi de ladiverse proiecte sau chiar penalizãri.Nativii vor trebui sã facã ceva ce nu leprea stã în fire, adicã sã dea dovadã dediplomaþie ºi, uneori, de un pic deduplicitate. Nu-i (prea) frumos, dar estesãnãtos!

Capricorn (22.12 – 19.1): Capricornii trebuie sã se ocupe în

special de sãnãtate, pentru cã au o marecapacitate de regenerare în aceastãperioadã. Sunt vizate în special pro-blemele dentare ºi tot ce înseamnaoperaþii. În dragoste, îi aºteaptã niºtemomente de confuzie, s-ar putea trezicã li se închid niºte uºi în nas sau cãamânarea unor decizii importante a dusla deteriorarea sau chiar ruperea unei(eventuale) relaþii.

Vãrsãtor (20.1 – 18.2): O dificultate legatã de bani va

întuneca buna dispoziþie a Vãrsãtorilor,la începutul acestei perioade. Este cevace nu mai poate fi amânat sau trecut cuvederea, aºa cã ei vor trebui sã facãimposibilul pentru a-ºi rezolva proble-ma. În dragoste, vor exista niºte temeri,niºte momente de confuzie, urmate demomente de exaltare ºi de speranþã,fluctuaþii tipice acestor nativi, numai cã,

de aceastã datã, vor avea niºte funda-mente reale.

Peºti (19.2 - 20.3): Peºtii vor trece printr-o perioadã

mai fragilã, din punct de vedereemoþional, iar acest lucru se va reflectacel mai bine în relaþiile lor amoroase.Acum vor fi înþelegãtori ºi rãbdãtori,acum le va sãri muºtarul din orice.Aceste fluctuaþii riscã sã provoace oînstrãinare între parteneri, de aceea ar fimai bine ca nativii sã-ºi ia un pic de timpnumai pentru ei ºi sã-ºi analizeze un picstãrile afective. La sfârºitul sãptãmânii,vor exista multe discuþii legate de bani,cel mai probabil cu un membru al fami-liei.

Berbec (21.3 – 19.4): În aceastã perioadã, nativii din

Berbec vor fi o idee mai raþionali ºi maistãpâniþi, pentru cã, din punct de vedereastrologic, trec printr-un nou val deschimbãri generale ºi vor trebui, astfel,sã-ºi împartã energia în mod echilibratîntre toate aspectele vieþii: carierã,venit, dragoste, propria persoanã ºiviaþa socialã.

Taur (20.4 – 20.5): Nativii din Taur vor fi, în aceastã

perioadã, þinta multor energii negativede la cei din jur. Poate fi vorba de bârfe,ironii, înºelãciuni sau chiar agresiuni ver-bale sau fizice. Uneori, aceste lucruri vinexact de unde nu s-ar fi aºteptat. Caapãrare, câteva zile de izolare, în limitaposibilitãþilor, n-ar fi o idee prea rea. Înnici un caz nu se recomandã cultivareaconflictelor.

Gemeni (21.5 – 21.6): Gemenii vor avea câteva zile foarte

norocoase în privinþa a tot ce înseamnãbani: poate vor câºtiga ceva în plus,poate vor fi scutiþi de o datorie sau vorprimi un cadou valoros. Atenþia lor va ficoncentratã asupra vieþii profesionale,domeniu în care vor fi presaþi de dorinþade a evolua, de a se autodepãºi. Îndragoste, nu se întrevãd mari schimbãripentru cei singuri, iar cei cuplaþi trebuiesã aibã grijã sã nu pericliteze bunul mersal relaþiei prin gesturi riscante.

Horoscopul sãptãmânii

Reþeta sãptãmânii

Bodea Salomeea Lois, de la ªcoala GeneralãVladimirescu, a fost recompensatã pentru

rezultatele obþinute la concursul de Matematicã

Douãzeci ºi unu de cugetãridin... înþelepciunea persanã

1. Am auzit cã în rai ajunge cel care împlineºte dorinþa însetatului.2. Fii darnic, fiindcã atunci orice strãin îþi va deveni rudã.3. Darnic este omul care este obiºnuit sã fie mãrinimos cu cei

devotaþi ºi cu cei virtuoºi.4. Dãruieºte cu mãsurã din avutul altora; fii darnic de la masa ta ºi

cu pâinea ta.5. Dacã sãracul îþi va cere ceva, rugându-te din suflet, dã-i; de nu,

tiranul îþi va lua cu de-a sila.6. Mai vrednic decât dãrnicia este sã-þi tragi înapoi mâna asupririi.7. Înþelepþi ºi darnici sunt acei oameni care dau altora ceea ce au,

iar neghiobii ºi zgârciþii lasã duºmanilor.8. Dãrnicia este dãruirea fãrã intenþii, fãrã profit ºi fãrã nãdejde la

despãgubire, chiar dacã aceastã despãgubire ar fi lauda sincerã saumulþumirea pentru binefacere.

9. Dojana înþeleptului este mai scumpã decât darul neghiobului.10. Mai bun este un dascãl aspru, decât un tatã ce rãsfaþã.11. Dacã în lume nu se va afla dascãl, atunci lumea se va întuneca

din pricina oamenilor nechibzuiþi.12. Mai bine sã mori de foame, decât sã te saturi cu pâinea dobân-

ditã înjosindu-te.13. Mai bine sã-mi striveascã piatra capul, decât sã-mi ajungã

numele vestit prin dezonoare.14. A te mulþumi cu un os, precum jivina, este mai bine, decât sã

fii linge-blide la oameni mârºavi.15. Tu nu eºti pãmânt, aºa cã nu-i lãsa pe alþii sã te calce în picioare.16. Este mai bine sã dai o bucatã de pâine de la masa ta, decât sã

mãnânci halva de la masa nemernicilor.17. Dobândirea demnitãþii se sãvârºeºte pe calea îndurãrii trudei,

iar pãstrarea renumelui, pe calea stãruinþei spre fapte înalte.18. Dacã eºti elefant, nu chinui pisica.19. Leul nu va mânca din mâncarea câineºlui, chiar dacã va muri de

foame.20. Dacã în casã este un om adevãrat, este de ajuns ºi o singurã

vorbã.21. Degetele mâinii sunt ca fraþii, dar nici ele nu sunt deopotrivã.

ziar de informare a cetãþenilor comunei ... · ce sfaturi le dau tinerilor care intenþioneazã...

Documents