ziar de informare a cetãþenilor comunei ... filevladimirescuvladimirescu ce rãutate nu abate...

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

Ce rãutate nu abate bunãtatea ? ªi ce strâmbãtate nu biruieºte dreptatea ?

Aºa se întreba pe la anul 1700 cu multã amãrãciune, DimitrieCantemir pe vremea când dupã ce a pierdut tronul þãrii Moldovei iarturcii l-au þinut zãlog la Istambul a devenit cronicarul istoricul, omul deculturã, debarasat forþat de politicã. Aºa se fãcea atunci politica. Cazfericit când erai exilat cu domiciliu forþat. Se putea ºi sã pleci laStambul cu cap ºi sã nu mai vii sau sã-þi fie expediat în þarã doar capul,trupul fiind aruncat în apele Bosforului.

Câtã actualitate în spusele sale ? Doar cã în ziua de azi nu se maipracticã exilul forþat. Nici capul nu þi-l mai ia nimeni. Am evoluat.

A fost o perioadã dupã ºi înainte de 1900, când au încolþit primiigermeni ai democraþiei. Dupã Ev mediu. A venit dictatura regalã ºi avenit dictatura comunistã. La aceºtia din urmã dreptatea o împãrþearegele, partidul sau tovarãºul..prim Nimeni nu-þi mai tãia capul. Nuse mai fãceau exilãri la Stambul. Acum se fãceau în Bãrãgan. Acolo cuchiaburii ! ªi am ajuns la zi. O nouã evoluþie.

Acum se practicã ameninþãrile, sã fie arestat, este un hoþ, este unbandit, sau ceva foarte specific nouã a fost comunist, a fost securist,sã-þi prezinte certificatul de bunã purtare de la CNSAS. Sã-ºi pub-lice averea !! Unii oameni politici folosesc orice mijloc de a-ºi eliminaadversarii posibili. Cei slabi de înger se retrag. ªi atunci ? Atunci dis-par ca prin farmec toate bubele pe care le arãtau cu multã râvnã adver-sarii. Devin oameni obiºnuiþi. Niºte foºti.

Bineînþeles din când în când li se mai reaminteºte cu câte ochemare undeva pentru a nu îndrãzni careva, cumva…Rãmâi acolounde eºti cã stai bine.

ªi totuºi deºi dreptatea de acest gen este foarte amarã este accep-tatã. S-a fãcut dreptate. Cui ? Celui care a strigat sus ºi tare. Da. Darceluilalt ? ªi lui i s-a fãcut, cred eu. Cã dacã nu avea cel cu gura marepuþinticã dreptate celãlalt nu se retrãgea.

ªi aºa au ambii dreptate . Câtã dreptate avea Dimitrie Cantemir spunând ceea ce a spus. Aºa

cum picãtura de apã picurând încet dar continuu gãureºte piatra ºibunãtatea ºi dreptatea pot fi biruite . Deci unde eºti tu dreptate pepãmânt ? Oare te-au mâncat lupii ?

Rãspunsul la întrebare…Nu . Nu m-au mâncat lupii, m-a biruitstrâmbãtatea celor mari ºi tari. Pentru cã în lumea de azi fiecare areatâta dreptate câtã putere are…..

Dreptatea se face prin legi. Legile trebuie respectate . Legile le faccei mari.

Cîndva se fãceau la Stambul, la Moscova, la Viena etc. Acum legilese fac la Strasbourg. Noi suntem mici…

ªi totuºi... fãrã lege nu se poateFii drept ºi nu au decât sã te bârfeascã; mai bine aºa, decât sã

fii prost ºi sã pari oamenilor dreptAminteºte-þi oricând de dreptate; fã dreptate cât îþi stã în puteri ºi

atunci îþi vei atinge þelul. Da dar oare se poate dreptate fãrã lege.Legile sunt sufletul statului. Ele sunt fãcute pentru a face dreptate. ªisunt necesare chiar dacã dreptatea lor este de temut. Niciodatã într-unstat legile nu sunt respectate dacã nu existã frica de pedeapsã.

Am întâlnit într-o searã un grup de tineri care se distrau în vacanþãla cãminul cultural. În curtea acestuia. Mãrturisesc cã ei sunt preferaþiimei atunci când este vorba de a lucra în echipã. Ei sunt plini deenergie, frumoºi cu iniþiativã, spontani, ignorã obstacolele. Dacã leacorzi creditul pe care îl meritã ºi le oferi din experienþa ta ei primesc.

Distracþia lor consta în a bea bere ºi a povesti teribilisme pe careei le-au fãcut pentru a se distra. La gât unul ditnre ei avea un lanþ, credeu cã era bucatã din lanþul unei hinte care mai avea doar unul. L-amîntrebat ce face cu lanþul. Mi-a rãspuns simplu ºi sincer. Mã apãr. Decine ? De cine vrea sã mã batã.

Stimaþi pãrinþi dacã în vacanþe copii se distreazã bând bere din sti-clã la doi litri, se apãrã sau atacã cu lanþul de la hinte, aprind þigãri din-tre cele scumpe, mai bine a fost atunci când vara în vacanþe pãrinþii netrimiteau la GOSTAT cu ziua sã culegem roºii . Copiii cunoºteau maibine ce este drept ºi ce nu, cum este cu dreptatea ºi mai ales cumeste cu strâmbãtatea, cum este cu legea ºi de ce trebuie respectatã.Dacã legea este dreaptã sau nu ºi mai ales cunoºteau sigur zicala aceeacã cine are carte are parte ºi învãþau pe propria piele cã cine arecarte întotdeauna împarte, chiar ºi dreptatea. Ba mai ºi aplicãlegile.

Ei acum au nevoie de ajutorul nostru, pentru cã mai târziupoate fi… prea târziu.

P.S. Desigur ceea ce am scris se referã la cazuri particulare. Al Dumneavoastrã

Criºan Ioan

E D I T O R I A L

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 3 Nr. 79 20 -26 IULIE 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

Dreptate Sãnãtate de... calitate europeanã!

La cele trei dispensare medicale de pe raza comunei Vladimirescu aufost finalizate lucrãrile de modernizare, iar în acest moment, atât

cetãþenii, cât ºi medicii care-ºi desfãºoarã activitatea în aceste locaþii,beneficiazã de condiþii la nivel european

Horia

Mândruloc

Vladimirescu

20 - 26 Iulie 2008 ACTUALITATE


Pag. 2

1. Interzicerea arderiimiriºtilor, a vegetaþiei lemnoaseºi ierboase, indiferent de desti-naþia terenului ºi de deþinãtor,inclusiv de pe terenurile lim-itrofe cãilor de comunicaþie;

2. Efectuarea lucrãrilor deseceriº se vor face prin prote-jarea lanurilor faþã de drumuri,zone impãdurite ºi cãile feratecu care se mãrginesc. Protejarease face prin realizarea unor fâºiiparalele de 20 m faþã de drumuriºi pãduri ºi de 50 m faþã de caleaferatã. Paiele ºi cerealelerecoltate vor fi evacuate în afaraacestor fâºii.

3. Interzicerea utilizãriifocului deschis ºi a fumatului înzonele afectate de uscãciuneavansatã, în zonele împãdurite ºiîn lanurile de cereale.

4. Popularizarea pe teritori-ul unitãþii administrativ-teritori-ale, a interzicerii arderiimiriºtilor, a vegetaþiei ºi alanurilor uscate.

5. Persoanele care observaun incendiu, au obligaþia de aanunþa, prin orice mijloc, servici-ile de urgenþã, primarul saupoliþia ºi sã ia mãsuri, dupã posi-bilitãþile sale, pentru limitarea ºistingerea incendiului.

6. În cazul incendiilor pro-duse în pãduri, plantaþii, culturiagricole, miriºti, pãºuni ºi fâneþe,persoanele aflate în apropiere auobligaþia sã intervinã imediat cumijloacele de care dispun, pen-tru limitarea ºi stingerea acesto-ra.

7. Maºinile, tractoarele,combinele de recoltat ºi cele-lalte maºini agricole, precum ºiautovehiculele de transport cese vor folosi la recoltareacerealelor, vor fi verificate tehnic

de persoane autorizate, înlã-turându-se toate defecþiunilecare ar putea cauza incendii.

8. Identificarea ºi nomi-nalizarea sectoarelor de activi-tate în care creºte riscul deincendiu în condiþiile caracteris-tice temperaturilor atmosfericeridicate ºi lipsei de precipitaþii.

9. Restricþionarea efectuãrii,în anumite intervalle din timpulzilei, a unor lucrãri care creazãcondiþii favorizante pentru pro-ducerea de incendii prin dega-jari de substanþe volatile sausupraîncãlziri excesive.

10. În cazul producerii unorincendii de pãdure, ComiteteleLocale Pentru Situaþii deUrgenþã vor asigura intervenþiaîn cooperare cu autoritãþile sil-vice.

11. Autoritãþile silvice com-petente vor intensifica activ-itãþile de prevenire specifice învederea combaterii izbucniriiunor incendii la fondul forestier.

12. Îndepãrtarea din locurileunde se aflã obiecte optice –inclusiv cioburi de sticlã – carepot acþiona în anumite condiþiidrept concentratori ai razelorsolare.

13. I n tens i f i ca reapatrulãrilor în zonele cu culturiagricole ºi în cele frecventatepentru agrement, în locuri cuvegetaþie forestierã.

14. Verificarea operativitãþiiforþelor ºi mijloacelor din cadrulServiciului Voluntar pentruSituaþii de Urgenþã pentru a fi înmãsurã sã intervinã în cazul unorincendii produse de ardereanecontrolatã a vegetaþiei.

15. Asigurarea rezervelor deapã pentru incendii ºi informareazilnicã asupra situaþiei existente.

Fermecãtoarele personajeale nemuritoarei poveºti fan-tastice a lui C. S. Lewis prinddin nou viaþã în Cronicile dinNarnia 2: Prinþul Caspian. Deaceastã datã, fraþii Pevensie,Peter, Susan, Edmund ºi Lucy,sunt aduºi prin magie dinAnglia epocii celui de-al doilearãzboi mondial înapoi înNarnia, plecând dintr-o garãaflatã în apropierea PieþeiTrafalgar, din Londra. Ei por-nesc într-o nouã aventurã per-iculoasã, punându-ºi, încã odatã la încercare credinþa ºicurajul.

La un an dupã incredibileleevenimente din prima parte,Cronicile din Narnia:ªifonierul, leul ºi vrãjitoarea,foºtii regi ºi regine ale Narnieise întorc din nou în acest regatîndepãrtat, unde descoperã cãau trecut mai bine de 1.300 deani în termeni narnieni. În lipsalor, Vremea de Aur a Narniei s-a stins, devenind o simplã leg-enda. Animalele magice, vor-bitoare, ºi fãpturile mitice aleacestui þinut abia dacã ausupravieþuit în poveºtile tal-marnienilor, o rasã de oamenicondusã de nemilosul RegeMiraz. Puternicul leu Aslan nu amai fost vãzut de o mie de ani.Cei patru fraþi au fost aduþi înNarnia de Caspian, tânãrulmoºtenitor al tronului telmarn-ian, care vrea sã-l înfrunte pemaleficul sãu unchi Miraz.Ajutaþi de un pitic curajos, penume Trumpkin; un ºoricel vor-bitor ºi îndrãzneþ, numitReepicheep ºi un Pitic Negru,pe nume Nikabrik, care nu areîncredere în nimeni, ei îi vor

conduc pe narnieni într-o luptãremarcabilã, pentru a readucela viaþã magia ºi gloria acestuiþinut.

Prinþul Caspian este aldoilea roman din seria de ºaptecare alcãtuiesc Cronicile dinNarnia, alãturi de Cãlãtorie pemare cu Zori de Zi, Jilþul deargint, Calul ºi bãiatul,Nepotul magicianului, Ultimabãtãlie ºi povestea care alansat aceastã serie, ªifonierul,leul ºi vrãjitoarea. Publicateîntre anii 1950 ºi 1956, consid-erate unele dintre cele mairezistente ºi mai imaginativetitluri clasice ale literaturii uni-versale, cãrþile lui Lewis s-auvândut în peste 100.000.000de exemplare, traduse în maibine de 35 de limbi, deveninduna dintre cele mai mari seriiliterare din lume. Producãtorul Mark Johnsonconsiderã cã al doilea film l-adepãºit pe primul, în multeprivinþe. Acest film este maimare decât «ªifonierul, Leulºi Vrãjitoarea», spune el. Estemai mare în ceea ce priveºtenumãrul de oameni dinspatele camerei de filmat,numãrul de oameni din faþacamerei de filmat ºi, cel maiimportant, este un film maimare din punct de vederedramatic. Temele ºi relaþiilepe care le abordãm aici suntmult mai mari ºi ceva maisumbre decât cele din primulfilm.

Spre deosebire de primulfilm, care în mod intenþionat aînceput modest ºi a evoluattreptat spre scena bãtãliei deproporþii epice, Prinþul

Caspian începe în stil mare ºicontinuã în stil ºi mai mare.Acum am vãzut aceastã lumede proporþii epice, remarcaAdamson. Aºa cã, laînceputul acestui film, tre-buia sã începem de la acestnivel epic ºi apoi sã creºtem.Am avut mult mai multelocaþii exterioare. Am avutcastele ºi regate create de onouã rasã umanã, tel-marnienii, deci a trebuit sãconcepem o lume cu totulnouã. De asemenea, acestfilm este probabil ceva maisumbru ºi mai dur decâtprimul, în parte fiindcã ºicopiii au mai crescut, aºadarpovestea capãtã un ton maimatur. «ªifonierul, leul ºivrãjitoarea» este o povesteplinã de emoþie, despre sac-rificiu ºi iertare, spuneAdamson. Într-un fel, aceastaeste o poveste mai personalã:copiii se întorc într-un loc pecare îl iubesc, dar care numai existã. Este mai degrabão poveste despre maturizare,despre creºtere ºi aventurã, aîncheiat cel care a (re)dat viaþãpoveºtii fantastice din Narnia.Filmul ruleazã laCinematograful Dacia, înperioada 18-24 iulie 2008, dela orele 11, 14, 17 ºi 20.

* La Cinematograful Artaruleazã filmul Ultimele dorinþe(producþie SUA), în care îiputeþi revedea pe MorganFreeman ºi Jack Nicholson.Filmul este programat sã rulezeîn perioada 18-24 iulie 2008,de la orele 15, 17:30 ºi 20.(C.I.)

sursa: cinemagia.ro

Mãsuri ce trebuie luate pentru combaterea incendiilor

în miriºti, lanuri, vegetaþieuscatã ºi fondul forestier

Cronicile din Narnia 2: Prinþul CaspianCei patru fraþi Pevensie

se reîntorc în Narnia

20 - 26 Iulie 2008 ACTUALITATE


Pag. 3

“DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE”Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã

ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU REDACÞIA ZIARULUI VLADIMIRESCU SÃPTÃMÂNÃ DE SÃPTÃMÂNÃ”, str. Revoluþiei, nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902,0257/514.101, fax: 0257/514.101.

Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................

Întrebãri

1. ....................................................................................................................................................................................................................

2. ....................................................................................................................................................................................................................

3. ....................................................................................................................................................................................................................

De la 1 iulie 2008, România a introdus pictograme pe pachetelede þigãri, potrivit unei ordonanþe promovate de Ministerul Sãnãtãþii.Tot de la aceastã datã se va interzice publicitatea la tutun în reviste,ziare ºi locuri publice. Mãsura a fost copiatã dupã legi similare dinUniunea Europeanã, cu intenþia de a descuraja fumatul. Fumãtori dincategoria VIP spun, însã, cã nici aceastã iniþiativã nu îi va convingesã renunþe la viciu, ba, mai mult, o criticã, spunând cã banii puteaufi cheltuiþi cu totul altfel.

Regizorul de teatru Ducu Darie este revoltat: Eu protestez faþãde aceste prostii. În primul rând, cã aceste imagini nu suntobligatorii, e doar o recomandare a Comisiei Europene, nu oobligaþie. Numai noi ºi Belgia le-am adoptat. Am sãrit noirepede sã pupãm Înalta Poartã. Atunci, de ce sã nu generalizãmlucrurile? De ce nu punem ºi pe maºini poze cu accidente, înaeroporturi ecrane pe care sã se prezinte numai prãbuºiri deavioane sau pe sticlele de alcool - ficaþi umflaþi, beþivi cãzuþi înºanþuri? Tutunul e dãunãtor, corect. De acest lucru suntconºtienþi în primul rând fumãtorii. Cred cã aceste imaginiîngrozesc doar copiii care îºi închipuie cã mama sau tatãl fumã-tor va muri în cele mai groaznice chinuri. Banii cheltuiþi pe noilepachete ar trebui folosiþi în campanii destinate prevenþiei fumat-ului la copii. Ducu Darie a gãsit ºi o soluþie: Pentru cã acele imag-ini mi se par dezgustãtoare, mi-am cumpãrat tabacherã. Cumpãrpachetul, îmi pun þigãrile în tabacherã, ºi-l arunc imediat. Dar numã las în nici un caz de fumat.

Nici regizorul de film, Cristi Puiu, nu crede cã se va lãsa de fumatdin cauza pictogramelor. Eu fumez doar când lucrez, sunt ce emai rãu, nici fumãtor, nici nefumãtor. Pe mine foarte tare nu m-ar impresiona acele poze, pentru cã eu am crescut prin spital,tatãl meu a fost administrator la Spitalul Colentina ºi eu am chiaro curiozitate faþã de boli, caut tot timpul pe net informaþii demedicinã. Pe de altã parte, însã, cine fumeazã, fumeazã cu pozecu tot. Regizorul Puiu crede cã sunt alte lucruri mai nocive, cum arfi telefonul mobil sau chiar televizorul, care ne afecteazã sãnã-tatea într-un mod mult mai subversiv. Unii fumãtori trãiesc pânãla 90 de ani ºi n-au nimic, alþii fac cancer la plãmâni fãrã sã fifumat în viaþa lor. Nu ºtim cât de bine poate fi pãcãlit cancerulla plãmâni. Teoria mea însã e cã bolile sunt mult mai inteligentedecât oamenii.

Actorul Marcel Iureº crede cã ar trebui ca pe toate sticlele desucuri fãcute din chimicale sã fie ataºate poze cu stomacuri can-ceroase, cu operaþii de ulcer etc. La fel pe sticlele de bãuturã ºipe mezelurile pline de E-uri. Pe maºinile ºi pe avioanele pro-ducãtoare de noxe sã fie scris: la fiecare utilizare, poluareaprovocatã de acest utilaj vã ia un minut din viaþã. El recunoaºteînsã cã, deºi impactul psihologic al acestor imagini este teribil, nu îlconvinge: Mie mi se face greaþã, rãu fizic, vãzând aºa ceva. Darnu mã determinã sã mã las de fumat. Eu nu fumez cu rãutate ºinu mi-e fricã. Dacã va fi sã mã las vreodatã de fumat, o voi facedin proprie convingere ºi nu pentru cã m-ar îngrozi vreo clipãpozele de pe pachetele de þigãri.

Viorel Hrebenciuc, strategul PSD, spune cã nu s-a gândit încã sãse lase de fumat. Nu mã întrebaþi dacã fumez sau nu douãpachete pe zi, cã am impresia cã am depãºit de mult limitaaceasta. Cred cã þine ºi de organism, eu îmi fac analize laplãmâni o datã la ºase luni ºi au ieºit întotdeauna bune. Deaceea nici nu mã gândesc sã mã las. S-ar putea sã aparã pozecu bãtrâni de 90 de ani care fumeazã ºi se simt bine.

Alin Tãmãºan, designer la Brandient ºi fumãtor de meserie,spune cã pictogramele ministerului nu îl vor determina sã renunþe lapachetul de þigãri pe care îl savureazã zilnic. O sã trecem latabachere, e foarte simplu. E aiurea când le scoþi sã vezi imagi-ni de genul ãla, cu dinþi cariaþi ºi feþe desfigurate. Nu o sãschimbe nimic, explicã Tãmãºan. Designerul mai spune cã nicimesajele care sunt acum pe pachetele de þigãri nu mã împiedicãsã fumez. O sã mã las de fumat când o sã vreau eu, nu mã influ-enþeazã pictogramele, se pot gãsi soluþii de a le ignora. Dacã îmizice doctorul cã am ceva sau îmi recomandã sã mã las de fumat,ºtiu cã e nasol ºi trebuie sã mã las de fumat.

Þigãrile horror auintrat, deja, pe piaþã

Primesc în chirie o per-soanã serioasã, nefumãtoare, tel.0257/514.779.

West MotelVladimirescu angajeazã cameristã,cu sau fãrã experienþã. Informaþiisuplimentare, la tel. 0257/515.500ºi 0357/423.901.

Caut chirie la casã în local-itatea Vladimirescu. Informaþiisuplimentare, la tel. 0753-311.466, 0748-903.150 ºi 0741-734.382.

Vând centrale termice pegaz, noi, la preþuri avantajoase, tel.0744-986.295.

Vând mobilã sufrageriesculptatã, cu entarsie motiv naþion-al, compusã din comodã cuoglindã, comodã TV, vitrinã, masã12 persoane (cu 6 scaune).Informaþii suplimentare, la tele-fonul 0257/514.719.

Familie compusã din 5persoane cãutãm gazdã sau chirieîn localitatea Vladimirescu. Pentruoferte, sunaþi la telefonul 0743-227.707.

Vând 1 cocoº ºi 3 gãini derasã; un boiler pe gaz (pentru baieºi bucãtãrie). Informaþii suplimenta-re, la telefonul 0746-189.199.

Angajez vânzãtor cucarte de muncã la Ghereta de laMoara din Vladimirescu, cu pro-gram de lucru de 8 ore, zilnicîntre orele 10-18. Informaþiisuplimentare, la telefonul 0741-491.854.

Vând 1.000 de mp deteren intravilan în localitateaMândruloc la 200 de metri deDN7, cu utilitãþile asigurate, 2fronturi stradale, excelent poz-iþionat (în cartierul nou), la preþulde 20 de euro/mp, negociabil.Informaþii suplimentare, la tele-fonul 0741-491.854.â

Vând CASÃ CU ETAJ, însuprafaþã construitã de 300 mp,cu toate utilitãþile, inclusiv cen-tralã pe gaz, teren 1.400 mp, dincare livadã de 700 mp, la intrareaîn localitatea Mândruloc, la 100de metri de DN7, cu preþul lavedere. Informaþii suplimentare,la telefonul 0741-491.854.

Vând 1.000 de þigle dinciment, de culoare roºie, la preþulde 1.000 de euro, negociabil.Informaþii suplimentare, la tele-fonul 0741-491.854.

Vând casã în localitateaVladimirescu, str. Vasile Milea nr.45, cu 4 camere, pivniþã, gaz,curent, pe stradã asfaltatã, preþnegociabil. Informaþii supli-mentare, la telefonul 0728-168.375.

Execut lucrãri de insta-laþii electrice ºi confecþii metal-ice. Relaþii suplimentare se potobþine la telefoanele 0746-174.02 ºi 0742-129.988.

Filmãri ºi fotografii digi-tale la nunþi, botezuri, aºte eveni-mente, tel. 0743-012.666.

Vând miei vii sau tãiaþi(dupã preferinþa clientului), la preþmai bun decât pe piaþã, tel. 0744-986.295.

Angajez spãlãtori auto,de preferinþã cu puþinã experienþãîn domeniu, cu locul de muncã înVladimirescu, tel. 0744-709.559sau 0721-326.853.

Familie tânãrã cu 2 copiimici dorim chirie (gazdã) înVladimirescu, tel. 0257/461.652(Ionuþ ºi Lavinia Foltic).

Vând mobilã Nãdlac,dormitor, masã, televizor, bib-liotecã, combinã frigorificã Bosch,aragaz, moarã mãcinat, storcãtorfructe, pian vienez, tel. 514.342.

Salon de înfrumuseþareultramodern Karm’Style, în loc.Vladimirescu, str. Progresului,bloc C2, ap.4, oferã servicii la celemai mici preþuri: coafurã, cosmet-icã, manichiurã, pedichiurã, solarcu abonament (2 ºedinþe gratis) ºifitness. Informaþii la tel.0257/515.297.

Cabinetul «Medmun»,loc. Vladimirescu, str. Progresuluinr. 69 vã oferã servicii de: masajfacial, masaj parþial, masajanticelulitic ºi masaj general(reflexo ºi facial), cu programãri latel. 0727-266.725.

Persoanã fizicã autorizatãexecut montaj de parchet masiv,ºlefuit ºi lãcuit. De asemenea,ºlefuiesc ºi lãcuiesc podele vechi.Tel. 0747-891.142 ºi 0744-922.472.

Vând loc de casã, 1.000mp, în satul Mândruloc, tel. 0744-245.910.

Vând circular pentru tãiatscândurã, leaþuri ºi grinzi, cu masãextensibilã. Se poate purta ºiacþiona de pe orice tip de tractor,este adaptabil ºi la motor electricmono sau trifazic, tel.0257/514.620 sau la adresa, str.Vasile Roaitã nr. 11, localitateaVladimirescu.

Efectuez manichiurã cugel ºi unghii false, tel. 0720-760.351, 0741-020.405.

Vând un covor persan, ocanapea extensibilã, o canapea,douã fotolii, tel. 0257/514.186.

Firmã de croitorie anga-jeazã confecþionere cu experienþã,tel. 0724-363.028.

Vând garsonierã confort1, încãlzire centralã, gresie,faianþã, nou mobilatã, situatã înspatele staþiei de tramvai de lamoara din Vladimirescu, 30.000euro, negociabil, tel. 0720-312.991.

Vând vacã + junincã, rasaBãlþatã româneascã, ambele ges-tante - luna a treia, respectiv a 6-a. Informaþii la tel. 0724/060705sau Danciu Elena, str.V.Roaitãnr.117.

Vând casã în Vladi-mirescu, str. Vasile Milea nr. 84 A,compusã din 3 camere, sufragerie,bucãtãrie, baie, apã, gaz,canalizare, încãlzire centralã ºi cuo curte lângã, preþ 110.000 euro,negociabil, tel. 0751-909.373.

Vând încãlzitor de apãpentru bucãtãrie, pe gaz, de 5kWºi poartã de metal 3x2 metri, cupoartã micã, tel. 0740-473.72,0257/541.361.

Cumpãr casã circa70.000 euro, din cãrãmidã, 1.000mp, front stradal 18 metri, tel.0741-491.854.

Meditez limbile ger-manã, englezã ºi francezã, pentruelevi ºi adulþi, cu metode mod-erne ºi la preþuri convenabile. Tel.0746-198.010.

Vând Ford Sierra comby,anul 1990, 1,8 Tdi, albastru, 2200euro, negociabil + un motor derezervã, tel. 0743-913.281.

Vând 1.000 þigle dinciment de culoare roºie, cu 800 lei(8.000.000 lei vechi), tel. 0741-491.854.

Efectuez manichiurã ºipedichiurã la domiciliul clientului,tel. 0747-468.539.

Angajez tâmplari ºimuncitori necalificaþi, tel. 0724-320.214.

Execut fotografii digitaleºi filmãri profesionale, pentrudiferite evenimente (nunþi,botezuri, aniversãri), tel. 0749-069.266.

Vând clãdire mare cu etaj(fostã moarã) cu teren, situatã înjudeþul Bihor, zonã turisticã, pemalul Criºului Negru. Ideal pentruagroturism. Informaþii la tel:0745/304504.

Vând case ºi terenuriintravilane în Bãtania, Ungaria, lacel mai bun preþ al pieþei. Asigurºi întocmirea actelor necesaretranscrieri. Informaþii la tel:0724/590747.

Execut cruci de diferitetipuri, cu plata ºi în rate. Informaþiila tel. 0742-038.200, str. VasileRoaitã nr. 105.

MICA PUBLICITATE

20 - 26 Iulie 2008 DE LA O SÃPTÃMÂNA LA ALTA...


Pag. 4

Adevãrul (Miercuri, 16 iulie2008). Peste 22 de ani, adicã înanul 2030, dacã este sã dãmcrezare Strategiei pentruDezvoltare Durabilã, româniivor trãi în opt arii metropolitane(Bucureºti, Timiºoara, Cluj-Napoca, Iaºi, Braºov, Constanþa,Craiova ºi zona Galaþi-Brãila), iargradul de urbanizare va ajungela 70%; drumurile vor ficonforme cu reþelele europenede trafic intens; serviciile vorasigura 65% din produsul internbrut (PIB); creºterea economicãse va „domoli” la 4,2%.

Documentul în cauzã face,însã, ºi o previziune sumbrã: înanul 2030 populaþia þãrii va fi dedoar 19,7 milioane de locuitori,pentru ca, în anul 2050,populaþia sã se „prãbuºeascã” la16,7 milioane de locuitori. Vacreºte, însã, spectaculossperanþa de viaþã: în anul 2050aceasta va fi de 82 de ani pentrufemei (faþã de 75,4 ani înprezent) ºi de 77,5 ani pentrubãrbaþi (faþã de 68,7 ani înprezent).

Douã noicentrale

nucleare în anul 2030

Strategia fixeazã ºi þinteenergetice, între care:menþinerea suveranitãþiinaþionale asupra resurselorprimare, obþinerea a 33% dinenergie din resurse regenerabileîn anul 2010 ºi construirea adouã noi centrale nuclear-electrice pânã în anul 2030.

Documentul face referiri ºi laorientãrile de politicã externã pe20 de ani: amplificareaparteneriatului strategic cu SUA,sprijin pentru extinderea NATO,precum ºi un rol bine definit înUniunea Europeanã.

De laautostradã, la drumuri

transeuropeneAvem, deocamdatã, doar

228 km de autostrada, 21.500km de drumuri naþionale ºilocale modernizate ºi un numãrexagerat mare de… accidentepe ºosele: 743 de morþi la unmilion de cãlãtori. În perioada2007-2013 vor fi dezvoltatereþelele de transporttranseuropene ºi va fi relansattransportul maritime, prinporturile de la Marea Neagrã ºide pe Dunãre.

Sãnãtatea, submedia noilormembrii UE

Suntem pe ultimul loc înEuropa la indicatorul mortalitãþiiinfantile ºi la îmbolnãvirile detuberculozã, iar infrastructurasistemului de sãnãtate este submedia þãrilor care au aderat laUniunea Europeanã dupã anul2004. Doar în anul 2013cetãþenii ar putea beneficia deacces egal la serviciile de bazãde sãnãtate. Vom încerca sãrecuperãm decalajele, înperioada 2008-2010, construind28 de noi spitale de urgenþã.

Cea mai ruralãþarã europeanã

România este, în momentulde faþã, singura þarã din UniuneaEuropeanã cu 45,1% din totalulpopulaþiei care locuieºte la þarã.

Aceasta beneficiazã de serviciimedicale precare. În plus, cu oratã generalã de 46,9% din elevisub nivelul alfabetizãrii ºtiinþifice,avem un decalaj de 14%diferenþã de ºcolarizare întremediul urban ºi rural. Doar11,7% din adulþi au studiisuperioare. Abia în anul 2030,învãþãmântul ar putea atingenivelul mediu european. Înprivinþa agriculturii, strategiarecomandã adoptarea unui nouplan pentru anii 2014-2020,pentru ca în anul 2030 sãajungem sã avem produseagricole compatibile la niveleuropean. Acum avem4.256.152 de exploataþiiagricole mai mici de 5 hectare,iar lucrul câmpului este afectatde lipsa de unelte ºi a sistemuluide irigaþii.

Aºadar, nu ne rãmâne decâtsã punem „osul la muncã”, cumse spune, pentru a da o mânã deajutor în aceastã privinþã! (C.I.)

Aºa va arãta Româniaîn anul 2030 !

Revista presei naþionaleSãptãmâna 11-17 iulie

A doua repartizare a elevilorRomânia Liberã: Elevii

nerepartizaþi în prima etapã aadmiterii computerizate înînvãþãmântul liceal ºi profesionalsau care nu au participat laaceasta au fost repartizaþi în adoua etapã (rapoartele finale fiindpublicate pe site-ulwww.admitere.edu.ro). Din cei2.630 de candidaþi înscriºi, aufost repartizaþi în clasa a IX-a unnumãr de 2.611 elevi, ceea ceînseamnã o cotã de 99,28%.Dintre cei repartizati, 176 auajuns la liceu ºi 2.435 în ºcolile dearte ºi meserii. Pentru cã nu ºi-auexprimat opþiuni suficiente nicide aceastã datã, 19 candidati,adicã 0,72%, nu au fostrepartizaþi. Dintre cei repartizaþi,2.281 de candidaþi (adicã87,36%) au fost admiºi la primaopþiune exprimatã. În urma celeide-a doua etape computerizate,la nivel naþional au rãmasneocupate 1.634 de locuri laliceu ºi 28.448 de locuri la ºcolilede arte ºi meserii. La ultima etapãde repartizare vor putea participaºi absolvenþii de gimnaziu care nus-au prezentat la primele douãrepartizãri, precum ºi cei care nus-au înscris în intervalul prevãzutde metodologie sau care ºi-auîncheiat situaþia ºcolarã ulteriorrepartizãrilor anterioare.

Drepturile copilului nu sunt protejateGândul: Tinerii români – cu

vârste cuprinse între 15 ºi 18 ani– considerã cã drepturile copiluluinu existã sau sunt incompletprotejate în þara noastrã, potrivitunui sondaj realizat de ComisiaEuropeanã. Adolescenþii din þaranoastrã sunt cei mai sceptici dinUniunea Europeanã în aceastãprivinþã. În schimb, ei se aflã întopul celor care cunosc cel maibine care sunt drepturile copiluluiºi reglementãrile europene înacest domeniu. Astfel,aproximativ 85% dintre româniichestionaþi au spus cã îºi cunoscdrepturile, fiind cu 18% pestemedia Uniunii Europene.

Creditele ar putea încetiniDaily Business: Noile

prevederi ale privind limitareariscului creditãrii au bulversatpiaþa bancarã. Dacã pânã înprezent, mãsurile la care a apelatBanca Naþionalã a României aufost fãrã un impact major asupracreºterii creditelor, noul proiect,care ar putea intra în vigoare dintoamna acestui an, ºi-ar puteaatinge þinta, scãzând creºtereaîmprumuturilor.

iPhone 3G: peste un milion de aparate vânduteCotidianul: Apple a anunþat

luni cã în primul weekend de lalansarea în cele 21 de þãri, iPhone3G s-a bucurat de un milion decumpãrãtori.

Pe scurt

Centrala atomo-electricã de la Cernavodã va avea... doi frãþiori!

Autostrãzile vor deveni un peisaj obiºnuit în România!

20 - 26 Iulie 2008 ÎNVÃÞÃMÂNT


Pag. 5

Sunt sigur cã una dintre bogãþiile decare beneficiem noi, românii, este limbape care o vorbim ºi pe care o folosim lascriere. Cu un bagaj însemnat decuvinte, Dicþionarul Limbii Române neoferã prilejul de a vorbi clar ºi de a neexprima în cele mai frumoase cuvintediferitele sentimente sau stãri.Sinonimele, care fac ºi ele parte inte-grantã din vorbire, deoarece ne oferãposibilitatea de a spune exact ceea cedorim sã spunem, pentru a fi bineînþeleºi de interlocutorii noºtri. ªitotuºi...

Ameninþarea de tip...

Yahoo MessengerOdatã cu apariþia Yahoo! Messenger

în România, s-a schimbat în mod crucialmodul de interactivitate între oameni.Distanþele s-au scurtat, de la zeci, sutesau mii de kilometri, la doar câtevasecunde, atât cât trebuie unui mesaj sãajungã la calculatorul celui cu care vor-bim. Pe lângã asta, oamenii au începutsã relaþioneze cu persoane aflate în alteþãri, cu care au schimbat pãreri, imaginisau date, prin aceasta ajungându-se sãse lege prietenii trainice. Tinerii au fostcei care au profitat din plin de aceastãmodalitate de a dialoga, iar, cu timpul,aceºtia au adoptat ºi impus un stil descriere prescurtatã care reducea lamaxim timpul necesar trimiterii unuimesaj scris.

Aºa s-a ajuns sã aprã prescurtãri degenul BRB (bee right back), care înseam-nã revin sau vin imediat sau CMF, careînseamnã ce mai faci sau K, prescurtarece înlocuieºte combinaþia OK, careînseamnã bine. Am ales doar trei dinmultele prescurtãri care sunt folosite înacest moment pe scarã largã, dar cumeu nu obiºnuiesc sã folosesc prescurtãri(de fapt, nici nu prea folosesc niciMessenger-ul), nu cunosc alte aseme-nea modalitãþi de a dialoga, deºi, aºacum am spus adineauri, ele sunt multmai multe. Oricum, personal mã declarîmpotriva folosirii în exces a pres-curtãrilor, pentru cã m-am confruntat, laun moment dat, cu greutãþi în a-miînþelege partenerii de dialog, deoareceaceºtia foloseau atât de des prescurtãri,

încât pur ºi simplu ajungeam sã pierdtimp traducând respectivele prescurtãriºi apoi, dupã ce am înþeles ce anume mise spunea, sã dau rãspunsul potrivit.

De ce vorbesc aici, totuºi, despre oameninþare? Tocmai pentru cã, datoritãutilizãrii la greu a prescurtãrilor, majori-tatea tinerilor – care, mulþi dintre ei, suntelevi din ciclul gimnazial! – au uitat sau,în cel mai rãu caz vor uita, deprinderileelementare de scriere. Mi-a fost dat sãvãd pe diferite forumuri, construcþii gra-maticale de-a dreptul jenante, iar scuzacum cã respectiva persoanã se grãbea sãscrie (iar prin aceasta lãsa la o parte reg-ulile de gramaticã a limbii române!) era,pentru mine, una de-a deptul puerilã.Nu existã scuzã pentru stâlcirea limbiiromâne scrise! Ca sã nu mai spun delimba românã vorbitã! Rezultatele unuiasemenea mod de scriere se pot obser-va lesne la examenele de capacitate saude bacalaureat, unde elevii aºtern pehârtie adevãrate perle de scriere.

Deºi, la prima vedere, ceea ce amspus pânã acum nu ar trebui privit cafiind o problemã gravã, în realitatelucrurile nu stau deloc aºa. Situaþia estegravã de tot! O realitate tulburãtoare ºijenantã în acelaºi timp este aceea cã ele-vii cu vârsta cuprinsã între 10 ºi 18 aniºi-au pierdut obiceiul de a citi, iar, prinaceasta, obiceiul de a scrie corect, prinrespectarea cele mai elementare (ºiobligatorii!) reguli de gramaticã!

Ce-i de fãcut în aceastã privinþã? Pãi,chiar nu ºtiu? Efectiv, nu ºtiu! În primulrând, problema aceasta nu poate firezolvatã doar de dascãli (care se con-fruntã cu continue modificãri al sistemu-lui de învãþãmânt), ci ºi de pãrinþiielevilor, pentru cã, nu-i aºa?, educaþiaîncepe, în primul rând, de acasã ºi con-tinuã, apoi, la ºcoalã. Dar, prinºi în vârte-jul vieþii trepidante ºi din ce în ce maisolicitante, mulþi dintre pãrinþii elevilornu mai au timp sã verifice temele aces-tora, nu mai au timp sã stea de vorbã cucopiii lor cu privire la lecþiile pe care leprimesc în clasã ºi – mai grav! – nu suntdispuºi sã-ºi corecteze copiii, înmomentul în care constatã la aceºtiagreºeli flagrante de vorbire ºi de scriere,spunându-ºi, probabil, cã aceste greºelise vor corecta de la sine. Gravã eroare!

Deja întipãrite în modul obiºnuit descriere, greºelile de gramaticã sunt cu

mare greutate corectate, mai ales cã dela o anumitã vârstã, elevii nu mai suntdispuºi sã accepte sã fie corectaþi. ªtiþidumneavoastrã, apare deja problemapersonalitãþii copilului, care crede cã elare mereu dreptate, iar noi ceilalþi,pãrinþii ºi profesorii, suntem învechiþi ºinu acceptãm schimbarea pe care oaduce viitorul. Pãi dacã este vorba de unviitor în care greºelile gramaticale descriere vor fi ceva la modã, atunci euprefer sã rãmân în trecut, acolo unde,încã, se mai scrie corect!

Virgula... o altãproblemã!

Banala virguLã, cum am fi îndemnaþisã spunem, îºi are rolul bine definit într-o propoziþie sau o frazã. Imaginaþi-vã cãcitiþi o frazã în care nu apare deloc virgu-la. Cum este? Greu, nu-i aºa? Sã fiinevoit sã cireºti cu aceeaºi intonaþie, fãrãsã faci pauze de respirat, mi se pare unlucru pe cât de anormal, pe atât de difi-cil. Tocmai de aceea, aici intervine vir-gula. Acesta este, printre altele rolulacestui semn: de a-i da posibilitatea citi-torului sã facã pauzele necesare uneicitiri corecte ºi fluente, care va putea fiînþeleasã de cel care ascultã.

Nu o singurã datã, am avut ocazia sãascult – la ªtirile ProTV (singurul pro-gram de ºtiri pe care-l urmãresc) – cumprezentatorii, din dorinþa de a vorbirepede ºi de a se încadra, astfel, în tim-pul alocat respectivei ºtiri, sãreau pestevirgulã! Mai grav, unii dintre ei sãreauchiar ºi peste punct, trecând la citireaunei alte ºtiri, în aºa fel încât impresiageneralã era cã ºtirea respectivã eralegatã de ºtirea anterioarã! Maregreºealã! ªi enervantã, în aceeaºimãsurã! De ce? Deoarece în mass-media(la radio ºi la televiziune) este OBLIGA-TORIE vorbirea ºi accentuarea corectã amesajului transmis, pentru a nu provocaderutã în rândul ascultãtorilor.

ªi cum în ultima vreme prezentatoriide ºtiri de la TV sunt catalogaþi ca fiindvedete media, este lesne de înþeles cãelevii care urmãresc ºtirile iau de bunãvorbirea greºitã a crainului de la televi-zor, numai pe considerentul cã respec-tivul crainic este vedetã! Adicã un etalonde urmat! Haida, de! Aºa sã fie, oare?

Îmi amintesc cã la ºcoalã, în clasele

primare (cu foarte mult timp în urmã!),aveam ore de citire, în care eram puºi deînvãþãtoare sã citim cu voce tare pasajedin lecþia pe care o aveam în ziuarespectivã. ªi am întâlnit multe cazuri încare colegii mei fãceau confuzie întrevirgulã ºi punct. Când ajungeau la vir-gulã se opreau din citit de parcã erapunct ºi, apoi, continuau ca ºi cum înce-pea o propoziþie nouã. Învãþãtoarea îicorecta deseori pe colegii mei, iar pen-tru a ne ajuta sã înþelegem rolul virguleiîntr-o propoziþie sau o frazã, ne îndemnaca acasã cã facem exerciþii de citire cuvoce tare, pentru a ne obiºnui cu citireacorectã ºi pentru a ne corercta defectelede vorbire. Cei care au urmat sfaturileînvãþãtoarei, au avut numai de câºtigat,pentru cã primeau note bune, în vremece colegii care nu obiºnuiau sã citeascã,erau sancþionaþi cu note mici.

Aceeaºi problemã existã ºi în zilelenoastre. ªi nu numai la ºcoalã, ci ºi lateleviziune, unde unele dintre vedetemedia ºocheazã prin uºurinþa cu carearuncã la gunoi regulile de folosire asemnelor de punctuaþie, în momentul încare citeau ºtirea de pe prompter. Dacãelevii au scuza cã ei merg la ºcoalã sãînveþe despre aceste reguli, ei bine, încazul prezentatorilor de la televiziune,situaþia se schimbã. Pentru cã se pre-supune cã au ajuns acolo pe bazacunoºtinþelor avansate de gramaticã alimbii române! Ori, când un prezentatoro dã în barã de mai multe ori – ºi pe dea-supra nici nu acceptã sã se corecteze –aceasta denotã lipsã crasã de respectfaþã de limba pe care o vorbeºte! Atunci,ce exemplu sã ia de la aceºtia elevii careurmãresc programele de ºtiri?

În concluzie, pot spune cã rezolvareaproblemelor de scriere ºi vorbire corectãa limbii române stã în elevi. Dascãlii aumenirea sã-i înveþe ºi sunt ferm convinscã majoritatea acestora îºi dau silinþa sã-i educe pe elevi în ceea ce priveºte vor-birea ºi scrierea corectã în limba românã.Nu mai rãmâne decât ca elevii (unii din-tre ei, nu majoritatea!) sã accepte faptulcã, uneori, trebuie sã fie corectaþi, pentrucã aceastã corectate nu se face îndefavoarea, ci în folosul lor! Iardeprinderile de vorbire corectã se obþinnumai prin folosirea cu mai multã sâr-guinþã a cãrþilor date spre citire în pro-grama ºcolarã. (C.I.)

«Limba noastrã-i o comoarã...»

ion Creangã, Mihail Sadoveanu ºi Vasile Alecsandri sunt doar trei exemple de scriitori care au folosit din plin frumuseþile limbii române

20 - 26 Iulie 2008 SÃNÃTATE


Pag. 6

1. Un pericol real vine dinpartea bacteriilor salmonela ºiE.coli. Diversitatea furnizorilorde alimente este în continuãscãdere, hrãnirea populaþiilorfiind trecutã în sarcina unor cor-poraþii gigant, iar asta ar puteaavea consecinþe nefaste în cazulinsinuãrii unui asemenea agentpatogen în mecanismul deprocesare a unui produs. O real-itate pe care SUA o trãieºte pepropria piele, confruntându-se înprezent cu roºii infestate cusalmonela, dupã ce, cu doi ani înurmã, spanacul fusese decretatinamicul numãrul unu al rafturilorsupermarketurilor americane.Jurnalistul Michael Pollan sublini-azã cauzele acestei probleme:80% din carnea de vitã din SUAprovine din fermele deþinutede patru companii, alte douãproceseazã frunzele de salatãde pe piaþã, iar 30% din lapteeste procesat de cãtre o sin-gurã companie. Cum bucãtãriaamericanã, reprezentatã în prin-cipal de fast-food-uri, s-a extinspe întreaga planetã, un agentpatogen insinuat în mecanismulde producþie al alimentelor vaajunge fãrã dificultate în farfuriide pe tot cuprinsul Terrei.

2. Un alt factor de risc estevirusul febrei galbene, purtatde þânþarul Aedes, care a începutde curând sã-ºi facã veacul ºi înmediul urban, pãrãsindu-ºi totmai des habitatul tradiþional, jun-glele. Deºi existã un vaccin pen-tru febra galbenã, numitã astfeldupã icterul care îl cauzeazã, niciun tratament cunoscut nu-ipoate veni de hac. Epidemiilerecent izbucnite în Paraguay ºiCoasta de Fildeº au dat astfelmult de furcã autoritãþilor locale.

3. Probleme deosebit de maria avut ºi Organizaþia Mondialã aSãnãtãþii (OMS) dupã ce, lasfârºitul lui 2002, în provinciaGuandong din sudul Chinei aizbucnit epidemia de SARS

(sindromul respirator acutsever). Numai rãspunsul ferm alOMS, bazat pe instituirea decarantine, a fãcut ca boalaapãrutã din senin sã nu ia pro-porþii globale. Catalogatã drept opneumonie atipicã, SARS s-adovedit a fi o afecþiune totalnecunoscutã pânã în acelmoment, cauzatã de o mutaþie aunui virus de origine animalã.Anihilarea ei a durat pânã lajumãtatea lui 2003, timp în cares-a rãspândit în toatã lumea, uncaz înregistrându-se chiar ºi înRomânia. Aproape 800 deoameni ºi-au pierdut viaþa înurma epidemiei de SARS, iarpericolul reapariþiei sindromuluieste extrem de ridicat, de vremece pânã nici în prezent nu secunoaºte de la ce specie aprovenit virusul care a suferitulterior o mutaþie.

4. ªi originea Ebola esteînvãluitã în mister, deºi oameniide ºtiinþã încearcã sã-i dea de

capãt încã din anii ’70, de cândvirusul a fost descoperit. Înesenþã o febrã hemoragicã, Ebolaa fost botezatã imediat boalacelor un milion de tãieturi,deoarece cauzeazã o reacþie însânge care produce fisurarea lanivel microscopic a vaselor capi-lare. Asta duce la hemoragiiinterne masive, care îi ucid înscurt timp pe cei infectaþi, ratade mortalitate în rândulpacienþilor fiind de 90%. Parteabunã este cã boala nu se trans-mite pe calea aerului, ci trecedoar de la o persoanã la alta, iarasta reduce ºansele ca ea sã seextindã departe de locul în careapare. În ciuda acestui fapt,PopSci i-a fãcut loc Ebolei în top,deoarece originea bolii este încontinuare necunoscutã, ceea ceînseamnã cã ea ar putea reapareoricând ºi oriunde.

5. Stafilococii rezistenþi lameticilinã (un tip de penicilinãsinteticã) sunt ºi ei un motiv deîngrijorare pentru comunitateamedicalã internaþionalã. Aceºtistafilococi au apãrut în 1990,dupã ce abuzul de antibiotice i-au dat bacteriei o rezistenþã fãrãprecedent. Ei pot fi anihilaþi cuuºurinþã doar dacã sunt depistaþidin timp, înainte sã pãtrundã însânge, dupã aceea doctorii fiindnevoiþi sã apeleze la cel mai put-ernic tip de antibiotic disponibil.Cum bacteriile capãtã rezistenþãmai repede decât pot cercetã-torii sã creeze noi soiuri demedicamente, e doar o

chestiune de timp pânã când seva ivi un nou stafilococ, pentrucare nu va exista leac.

6. Urmãtoarea boalã din ier-arhie, febra dengue, este trans-misã de acelaºi þânþar Aedes,responsabil ºi cu febra galbenã.Spre deosebire de aceasta, pen-tru dengue nu existã încã un vac-cin. Odatã instalatã, pentrupacienþi nu se poate face marelucru, însã cei care îi supravieþui-esc capãtã imunitate în faþa ei.Nu scapã însã de pericol,deoarece existã patru tulpini alevirusului, iar anticorpii eficienþiîmpotriva uneia nu pot facenimic în faþa celorlalte. Cea mairecentã epidemie de febrãdengue s-a produs anul acesta,în Rio de Janeiro, peste 100.000de oameni fiind infectaþi.

7. O altã epidemie care afãcut zeci de mii de victime, înmare parte copii sub ºase ani,este cea a enterovirusuluiintestinal 71, izbucnitã în lunamai în China. Nu mai puþin de 40de copii ºi-au pierdut deja viaþaca urmare a infectãrii cuenterovirusul 71, o formã avirusului intestinal botezat boalamânã-picior-gurã. Simptomeleacesteia sunt febra ºi apariþia deherpesuri în regiunea gurii ºi deeczeme pe mâini ºi picioare, iarcercetãtorii nu au reuºit încã sã-ºidea seama cum anume ucideenterovirusul 71.

8. Poate cea mai cunoscutã

dintre potenþialele pandemiicare planeazã asupra omenirii,virusul gripei aviare se trans-mite în prezent doar de lapãsãrile infectate la oameni, însãoamenii de ºtiinþã se tem cã nuva dura mult pânã îºi va faceapariþia o formã de H5N1 capa-bilã sã treacã de la om la om.Dacã virusul va suferi mutaþiicare îi vor conferi abilitatea dea se rãspândi de la o persoanãla alta, e dificil sã gãsim ocomparaþie istoricã cu ceea ceva urma, avertizeazã dr. Dowell.

9. O afecþiunea la fel de per-iculoasã este holera, deºi poatefi uºor stãvilitã prin mãsuri igien-ice elementare ºi acces la apãcuratã. Þãrile sãrace îi fac cu greufaþã, în condiþiile în care odatãcontractatã, ea poate ucide încâteva ore. Þãrile care s-au luptatcel mai recent cu holera suntcele din centrul Africii, Vietnamºi Irak.

10. Tuberculoza este ºi ea oboalã a sãrãciei, care i-a afectatpe oameni încã din epoca preis-toricã. La fel ca stafilococii, ºituberculoza a cãpãtat, de-a lun-gul timpului, rezistenþã în faþaantibioticelor, astfel cã o epi-demie este iminentã, în opiniaunora. Cu toate cã boala esteinofensivã în ceea ce-i priveºtepe oamenii cu sãnãtate de fier,existã mari ºanse ca persoanelecu sisteme imunitare slãbite sãfie afectate. (C.I.)

Cele mai periculoasepandemii care neameninþã planeta

Cu toate cã medicina a fãcut mari progrese îndescifrarea originilor ºi mecanismelor de rãspândire alebolilor infecþioase, o pandemie cu implicaþii dezastruoasear putea izbucni oricând. Boli care au fost exterminate cuani în urmã în þãrile civilizate continuã sã facã ravagii înstatele în curs de dezvoltare, ºi ar putea fi o chestiune detimp pânã ca ele sã se extindã. Totuºi, þãrile bogate nu suntnici ele în afara pericolului, în urma folosirii excesive aantibioticelor, care ºi-au pierdut eficienþa în faþa bacteriilorºi virusurilor. Pentru a sublinia adevãratul pericol la careomenirea este expusã, publicaþia PopSci.com a realizat untop al primelor zece boli care ameninþã sã se transforme înpandemii.

Mãsuri extreme luate de copiii din China împotriva ameninþãrii SARS

20 - 26 Iulie 2008 TRADIÞII


Pag. 7

În apropiere, pe MunteleGãina în fiecare an se orga-nizeazã în cea mai apropiatãduminicã de 20 iulie, cea maimare sãrbãtoare tradiþionalãromâneascã în aer liber Târgulde fete. Sãrbãtoarea reuneºteformaþii artistice din judeþeleAlba, Hunedoara, Cluj, Bihor,Arad, precum ºi din alte judeþeale þãrii, realizând un adevãratfestival al cântecului ºi joculuial tradiþiilor, ºi datinilor strã-moºeºti. Originea acestei sãr-bãtori se pierde în neguravremii, Strabo, pãrintelegeografiei spunea cã dacii auun munte cogaiom, nu preadeparte de capitala lorSarmisegetuza, unde se adunãîn fiecare an, pentru a aduceofranda zeului lor. Nu putemavea certitudinea cã este vorbade Gãina, cert este cã în MunþiiApuseni, în urmã cu circa ojumãtate de secol, astfel desãrbãtori erau în multe alte vâr-furi (Cãlineasa, Dealul Stânii,Cãpãþâna, Dealul Marcului ºiNegrileasa).

Târgul de fete estemenþionat prima datã în anul1816, dar cu siguranþãvechimea lui vine din îndepãr-tata antichitate. Aristotelspunea cã barbarii ca ºi greciioferã zeilor locurile cele maiînalte, barbarii fiind socotiþi degreci toþi cei ce erau în afaraGreciei ºi Romei antice. Vin latârg locuitori ai Apusenilor depe Criºul Alb, Bihor, Arieº,schimbând între ei produselelor tradiþionale dar ºi voia bunãºi cântecul strãbun.Deschiderea tradiþionalei sãr-bãtori o fac de mulþi ani tul-nicãresele din AvramIancu.[RTF bookmark start:}i3[RTF bookmark end: }i3

Despre Târgul de fete de peMuntele Gãina vorbeºte ºi IonRusu Ardeleanu în cartea saMoþii scriind: Doi delegaþi dinpartea moþilor din Vidra de Susºi doi din partea moþilor criºenidin Bulzeºti se întâlnesc,schimbã câteva vorbe de salutºi trag o linie de despãrþireîntre moþi ºi criºeni în timpultârgului. Linia este trasã astfelcã moþii se aºeazã în partea decãtre apus. Pana la ora zecedimineaþa toþi sunt ocupaþi cuvânzarea ºi cumpãrarea unel-telor casnice ºi agricole fabri-cate de ei. Dupã ce s-a termi-nat cu târguirea celor trebuin-cioase, lumea începe sãprânzeascã la iarba verde ºi sãse adune în jurul lãutarilor carecântã lângã un butoi de þuicãde cireºe. Apoi, deodatã seîncinge jocul peste întreg târ-gul ºi vezi grupuri separate for-mate din moþi ºi criºeni care, însunetul viorilor, clarinetelor,cimpoaielor, joacã hora,adresându-se unii altora prinfelurite chiuituri satirice.

Obiceiuri ºi tradiþii

Existã în tradiþia popoarelorlumii locuri care au atras dintruînceput , locuri unde legende,mituri ori ritualuri ancestraleplasau divinitãþi tutelare.

Dominant din punct devedere al cotei, de unde sedeschide o largã panoramã azonei, locul a devenit dupãlegenda legatã de aurulApusenilor, acelaºi aur caremai tulburã încã mintea ºiinima, punct de întâlnire allocuitorilor din împrejurimilemai apropiate sau mai îndepãr-tate. Tradiþia creºtinã a fixatacest târg în a doua decadã alunii iulie, în preajma sãrbãtoriitemutului Sfântul Ilie. Era unprilej de revedere, o ocazie dea vinde (sau cumpãra) feluriteproduse, prilej de nedeie pop-ularã cu cântece dansuri ºipetreceri câmpeneºti. Firesc,ca ºi în zilele noastre se înfiri-pau idile, poveºti de dragoste,ce se finalizau cu cereri în cãsã-torie ºi chiar cu vânzareacumpãrarea simbolicã a fetelor.Târgul de pe Gãina, poate ceamai aºteptatã sãrbãtoare alocuitorilor Þãrii de piatrã îºiaºteaptã an de an oaspeþii. Fieca sãrbãtoarea sã ofere clipe deneuitat, momente pe care spreanotimpul rece, la gura sobei,sã la retrãim cu gândul la onouã întâlnire cu munteleGãina ºi pitorescul peisajuluisãu.

Originea miticã a târgului...Originea Târgului de Fete

de pe Muntele Gãina sepierde în negura mitului. Dinceea ce a fost cândva mitulpãgân n-au mai rãmas decâtfirave ecouri , vagi reverberaþiale ritualilor solare din urmã cucâteva mii de ani alebãºtinaºilor. Este clar cã laobârºia Târgului de Fete de peMuntele Gãina stã cultul soare-lui de vreme ce el are loc înpreajma solstiþiului de varã,când oamenii de pe cele douaversante ale muntelui, care for-mau o comunitate spiritualãdistinctã urcau pe ºeaua saupiscul Muntele Gãina ca sãproslãveascã astrul zilei subtutela cãruia stãtea toatã viaþaºi activitatea omului ºi a colec-tivitãþii. În aceastã zi de varã,oamenii veneau aici sã fie maiaproape de Soare, zeul zeilor,al oamenilor ºi al tuturorlucrãrilor cãruia i se aduceauofrande ºi în faþa cãruia aveauloc ºi alte gesturi ritualiceînsoþite de cântece ºi jocurimenite sã influenþezebunãvoinþa zeului-zeu sã-iocroteascã pe ei ºi pe toate alelor, dar mai ales sã le dãruiascãbelºug în roade. Astfel mitul seprelungea într-unul al roduluiabundenþei, al bucuriei ºi sper-anþei, când pe lângã ofrandefãcute zeilor se fãceau daruri ºisemenilor, ca prin imitaþie zeiisã-ºi manifeste bunãtatea ºidãrnicia - exemplu Târgul deDat de la Cãlineasa.

Desigur în societateaarhaicã în zonã circulau

numeroase credinþe ºi legendela care se va fi adãugat ºi cea aGãinuºei care fãcea ouã de aursau cea a Cocoºului galbencare aducea cândva soarele ºiploaia fertilizatoare. Cu timpulmiturile acestea au pãlit, iardupã apariþia Creºtinismului eleau continuat sã-ºi piardã dinsemnificaþia originarã, daroamenii continuau sã urce pemunte ºi sã laude strãlucireaastrului zilei, sã cânte ºi sã sebucure de viaþã, astfel cã totuls-a transformat într-o nedee demare amploare la care partici-pau oamenii de la izvoareleArieºului ºi ale Criºului… min-unat prilej al pãstorilor de a seîntâlni într-o variantã a soareluiºi a urca în piscul strãluminat almuntelui.

Nu de puþine ori în vârtejuldansului, ori pe cãrãrile ceduceau spre ºeaua Gãinii sestabileau legãturi intime, capeste un an sau doi ele sã con-stituie baza unor cãsãtori, iartârgul, prin interesul socialdevenit tot mai pragmatic, eraun bun prilej de a se pune lacale nunþi ºi a se stabili zestreatinerilor. „Târgul“ cu toatemanifestãrile lui, încã de laoriginile lui s-a constituit într-un important moment iniþiaticpentru tinerii locului care acumintrau pentru prima datã înhorã, trãind emoþiile începutu-lui, iar frumuseþea fetelor ºi aflãcãilor, cândva simboluri aleinocenþei în ritual, deveneauobiect al admiraþiei ºi fasci-naþiei.

Este greu de spus ce-a mairãmas din vechiul mit ºi ritual alSolstiþiului de varã, poatecâteva gesturi dacã ele se mai

pãstreazã cu adevãrat: sãrutatulfetelor cu roua dimineþii de peplantele ritualice, cântecul înzori al tulnicãreselor ce-ºiîndreaptã tulnicul spre astrulzilei în timpul rãsãritului ºi lunacircularã ce imitã forma soare-lui ºi fãrã ca oamenii sã mai ºtietoate acestea.

În decursul timpului, prinasociere ºi transfer de sens, târ-gul de produse a cãpãtat totdenumirea de Târg de Fete,atât datoritã numeroaselornunþi ce se puneau la cale, câtºi prin fericirea unei metaforeironice transformate în legendãºi mit.

Trunchi al credinþeiManifestãrile de pe Muntele

Gãina, tainic au ºi o dimensi-une spiritualã. Târgul de feteeste legat de sãrbãtoareaSfântului Prooroc Ilie, ori, estefoarte bine cunoscut faptul cãîntr-un moment de crizã spiri-tualã pentru Israel, Ilie s-a urcatpe Muntele Carmel fãcându-lecontemporanilor sãi o demon-straþie convingãtoare de auten-ticã credinþã. Pentru a deosebibinele de rãu ºi adevãrul deminciunã Dumnezeu a trimisatunci foc din cer aprinzândjertfa lui Ilie. Manifestãrile depe Muntele Gãina vin sã learate contemporanilor noºtri cavalorile spirituale autenticesunt legate de aceste tradiþiipe care poporul nostru lepãstreazã în sufletul aparte.Întâlnirea noastrã pe Munteeste, de altfel, o parte dinstrãlucirea de atunci. (C.I.)

Istoria Târgului de Fete de pe Muntele Gãina

20 - 26 Iulie 2008 MAGAZIN


Pag. 8

Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245

E-mail: [email protected]: ROMULUS DUBÃÞ

Vladimirescu, str. Revoluþiei, nr.4, jud. AradTel: 0257/514902, 0257/514.101. Fax: 0257/206.280

E-mail: [email protected],[email protected]

Redactor ªef: Cristian Sculici, Tehnoredactor: Claudiu IacobCoordonator: IOAN CRIªAN

Tipãrit la „LAPCOM“ Kft. Delmagyarorszag Kiado - SZEGEDISSN 1842 – 9947

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Berbec (21.3 – 19.4): Berbecii vor avea unele probleme

de comunicare în zilele urmãtoare, iaracest lucru va duce la conflicte încuplu. Trebuie sã fie atenþi la ce spunºi, mai ales, cum spun, pentru cã s-arputea sã fie înþeleºi greºit. Pe laturaprofesionalã, va fi exact invers, pentrucã totul le va ieºi la fix.

Taur (20.4 – 20.5): În sãptãmâna care urmeazã, Taurii

vor fi extrem de schimbãtori, iar acestlucru le va afecta atât viaþa profesion-alã, cât ºi cea de cuplu. Însã cine îiiubeºte, trebuie sã-i ia aºa cum sunt. Otentativã de împãcare cu o persoanãcu care au rupt legãtura, sau sunt cer-taþi, va eºua.

Gemeni (21.5 – 21.6): Sãnãtatea le va da bãtãi de cap

Gemenilor ºi le va scãdea randamen-tul profesional. Este ceva firesc, dar arfi indicat sã le explice ºefilor ce seîntâmplã, pentru a nu fi acuzaþi deindolenþã. Câteva veºti bune date deprieteni îi vor însenina, dar nu trebuie,totuºi, sã amâne o vizitã la doctor. Lasfârºitul sãptãmânii, se preconizeazãcãlãtorii plãcute în interes sentimental.

Rac (22.6 – 22.7): Sãptãmâna Racilor va fi una exce-

lentã sub raport financiar. Chiar dacãnu vor avea chiar acum buzunarelepline, proiectele lor menite sã le aducãmai mulºi bani vor începe sã se con-cretizeze. În dragoste, îi aºteaptã operioadã plinã de pasiune, propuneripicante ºi momente intense.

Leu (23.7 – 22.8): Pentru Lei se anunþã o sãptãmânã

foarte bunã: îi aºteaptã niºte schimbãri

importante (în bine!), mai ales pe planprofesional. Vor exista ºi niºte miciconflicte cu unele persoane cu carelucreazã, dar vor fi eclipsate de toatecelelalte lucruri bune care li se întâm-plã.

Fecioarã (23.8 – 22.9): Fecioarele vor alege sã se relaxeze

mai mult, sã se ocupe de partenerulde cuplu ºi de prieteni ºi sã mai laseproblemele la o parte. Sã nuexagereze, totuºi, pentru cã li se va damult de muncã (sau studiu) ºi, dacãtrag tare acum, au ºanse mai mari sãreuºeascã. Randamentul lor intelectualnu va fi unul excepþional, dar nu voravea de ales.

Balanþa (23.9 – 22.10): Pentru Balanþe, sãptãmâna va fi

una destul de liniºtitã, dedicatã vieþiide familie ºi de cuplu. Aceastãperioadã de respiro este necesarã,pentru cã va fi urmatã de una de mareagitaþie. Relaþiile interumane vor fifoarte bune în aceste zile. Profesional,li se va cere sã investeascã mai multãenergie ºi sã se implice mai mult.

Scorpion (23.10 – 21.11): Deºi vor avea multe de facut,

Scorpionii se vor dovedi cam indolenþiîn zilele urmãtoare. Se vor apuca delucru pe ultima sutã de metri ºi vordeveni stresaþi. Nu este cazul, pentrucã au multã putere de muncã ºi vorreuºi sã se adune. Dragostea mergefoarte bine, mai ales pentru cei sin-guri, pentru cã aceºtia au toate ºanse-le sã cunoascã pe cineva interesant.

Sãgetãtor (22.11 – 21.12): Sãgetãtorii se joacã cu focul în

dragoste. Se ºtie cã lor le plac relaþiile

complicate, dar, de data asta, vorreuºi sã le încâlceascã de tot.Preocupaþi mai mereu de jocuriamoroase, riscã sã neglijeze parteaprofesionalã ºi sã-ºi creeze probleme.La sfârºitul sãptãmânii, vor reuºi sãrezolve o problemã financiarã foartestresantã.

Capricorn (22.12 – 19.1): Capricornii vor avea o sãptãmânã

marcatã de reuºite profesionale. Peorice vor pune mâna, va ieºi bine.Acest lucru va fi remarcat ºi rãsplãtitpe mãsurã, aºa cã ºi buzunarele lor vorfi pline. În dragoste, li se va cere sãdea dovadã de mai multã inþiativã ºi sãacorde mai multã atenþie relaþiei, maiales dacã s-a cam instalat rutina, darnu vor exista certuri.

Vãrsãtor (20.1 – 18.2): Vãrsãtorii vor avea o viaþã socialã

foarte activã, în zilele urmãtoare, situ-aþie de care vor profita pentru a obþineniºte avantaje profesionale. ªi binefac, pentru cã nu este exclus sã întâl-neascã pe cineva care le poate oferi oºansã sau o informaþie preþioasã. Sã fiefoarte atenþi în dragoste, pentru cã o atreia persoanã va încerca sã le influ-enþeze negativ relaþia.

Peºti (19.2 - 20.3): Sãptãmâna Peºtilor va fi dedicatã

iubirii. Atât cei singuri, cât ºi ceicuplaþi, vor avea mare succes la sexulopus, de parcã ar fi unºi cu miere.Desigur, pentru cei care au deja orelaþie, acest succes nu prea va fi peplacul partenerilor ºi se vor isca niºtecerturi pasionale. Profesional, nu vor fiprea mulþumiþi, pentru cã se vor simþiignoraþi de superiorii lor.

Horoscopul sãptãmânii

Miercuri, 16 iulie 2008 s-a inaugurat caseta luminoasã care împodobeºte Casa Tineretului din Vladimirescu. Pentru frumuseþe, vã prezentãm imagini luate seara ºi pe timp de zi. Nu-i aºa cã meritã sã te tot distrezi într-o asemenea locaþie?

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului

ªCOALA POSTLICEALÃ SANITARÃ ARAD

Instituþie de Stat

OFERTA EDUCAÞIONALÃ 2008-2009

LOCURI FÃRÃ TAXÃSpecializãri:

* Asistent medical generalist: 56 locuri* Asistent medical de radiologie: 28 locuri* Asistent medical de farmacie: 56 locuri* Asistent medical de balneofizioterapie: 28 locuri* Asistent medical de igienã ºi sãnãtate publicã: 28 locuri

LOCURI CU TAXÃSpecializãri:

* Asistent medical generalist: 60 locuri* Asistent medical de farmacie: 60 locuri* Asistent medical de laborator: 30 locuri

PERIOADA DE ÎNSCRIERE: 30 IUNIE - 11 SEPTEMBRIE 2008

Acte necesare:- Copie Certificat de Naºtere

- Diploma de Bacalaureat sau Certificat de Absolvire a Liceului- Adeverinþã medicalã

Informaþii suplimentare:Calea Victoriei nr. 1-3

Telefon:0257/281.4970357/426.9250357/426.926

INSTANTANEE LOCALE

ziar de informare a cetãþenilor comunei ... filevladimirescuvladimirescu ce rãutate nu abate...

Documents