GRAM AUR = 242,4736 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5392 RON EURO = 4,9268 RON DOLAR = 4,1640 RON

12 pagini

n Compania americanã de irigaþii Reinke îºi extindeoperaþiunile din România PAGINA 9

n TROTINETA, PREFERATA TINERILOR / Vehiculeleelectrice, la mare cãutare PAGINA 10

n Jocurile Olimpice se vor desfãºura sub stare deurgenþã sanitarã PAGINA 10

n PREMIERUL A DESCHIS SEZONUL REMANIERILOR /Alexandru Nazare, demis din funcþiade ministru al Finanþelor PAGINA 3

n PÂNÃ LA FINELE ANULUI VIITOR / MinisterulEnergiei ºi Romgaz au prelungit duratacontractului de finanþare pentru investiþia de laIernut PAGINA 4

5 lein Imperiul lucrurilor perfect inutile

PAGINA 3

n PROIECT DE OUG / Guvernul pregãteºtevânarea urºilor periculoºi

PAGINA 3

n Vinurile din Transilvania împletescistoria, povestea ºi tradiþia

PAGINA 11

n FAO: Prima scãdere a preþuriloralimentelor la nivel global, dupã 12luni consecutive de creºtere

PAGINA 12

Vineri, 9 iulie 2021, nr. 130 (6910), anul XXX

SISTEMUL DE PLÃÞI ELECTRONICE ‘’VAIU’

Transformarea digitalãa plãþilor: Cash-ul digitalsoseºte în Balcani

Banii reprezintã informa-þie – un simbol al valoriitransferabilecare inspirãîncredere. Oa-menii transferãacest simbol ab-

stract, “banii”, între ei prin in-termediul plãþilor.

Formele fizice ale banilor ºiplãþilor au evoluat în paralel cutehnologia contemporanã lor:monede metalice, hârtie, telegraf/tele-fon/telex, iar în prezent, semnale electro-

nice prin intermediul internetului ºi al te-lefoanelor mobile.

Internet-ul, telefoanele mobi-le/telefoanele inteligente ºi teh-nologiile de criptare a datelorschimbã rapid lumea: nu existauacum 20 de ani, iar astãzi ele in-fluenþeazã transformarea digita-lã peste tot. Transformarea digi-talã a plãþilor se întâmplã chiaracum.

În prezent, toate sistemele deplãþi fac parte din arhitectura generalã asistemului bancar: bãncile centrale, bãn-

cile membre, furnizorii de servicii deplatã, sistemele POS la comerciant(POS) ºi plãþile sunt efectuate fie folo-sind numerar tradiþional (bancnote ºimonede) sau cu transferuri “de la cont lacont”, adicã “debitarea plãtitorului, cre-ditarea beneficiarului”.

Plãþile digitale sunt deja aici,cash-ul digital soseºte

De-a lungul anilor, o mare parte dintretranzacþiile cu numerar au fost înlocuitecu de-acum bine-cunoscutele sisteme decard-uri de credit ºi de debit. ªi o serie de

nou-apãruþi challengeri din domeniul plã-þilor digitale (de exemplu Apple Pay, Go-ogle Pay, PayPal, Zelle în SUA) concure-azã pentru teritorii în segmentul plãþilor.

Este cash-ul condamnat sã disparã?Nu e de crezut, deoarece e prea util pen-tru a se renunþa la el!

Numerarul oferã numeroase avantaje,cum ar fi simplicitatea, confidenþialitatea(în limitele constrângerilor KYC-AML)ºi o interoperabilitate aproape completã(oricine poate plãti cu cash ºi accepta nu-merar).

Costul lucrului cu numerarul (tipãri-

rea, pãstrarea, numãrarea, reþelele ATM)este însã ridicat. Putem sã combinam nu-merarul ºi tehnologia modernã pentru aobþine o formã digitalã eficientã de nu-merar?

Plãþile digitale de la cont la cont suntdeja acceptate pe scarã largã, dar plãtito-rul ºi beneficiarul sunt nevoiþi sã dezvã-luie ºi sã împãrtãºeascã informaþii de au-tentificare (nume, IBAN, numãrul car-dului de credit, numãrul de telefon,e-mail, adresa, codul personal etc.) pen-tru a finaliza tranzacþia.

(continuare în pagina 12)

Colaj de MAKE

Un grup de acþionari lanseazã AsociaþiaInvestitorilor la SIF-uril Florian Munteanu, preºedintele AISIF: “Cele cinci SIF-uri au ajuns sã fie conduse ºi controlate cu ignorarea drepturilor ºi aintereselor adevãraþilor acþionari”l "Avem deja foarte multe idei, aºa încât cei peste ºase milioane de acþionari sã fieprotejaþi ºi respectaþi", mai spune Munteanu

Avem încrederea cã investiþia înSIF-uri va ajunge sã fie o investiþierespectabilã pentru toþi acþionarii

Sunt convins cã aþi auzit cu toþii deSIF-uri, dacã nu cumva chiar sun-teþi acþionari la ele. Cele cinci So-cietãþi Financiare de Investiþii din

România, pe care le cunoaºtem cu toþiisub acronimul SIF, au fost concepute înanii ‘90 de Statul Român ca un mijloc sãofere tuturor cetãþenilor o bucãþicã dinaverea þãrii, în cadrul Procesului de Pri-vatizare în Masã.

Sunt acþionar la mai multe SIF-uriîntr-un mod continuu de cel puþin 15 ani.În acest timp, deºi am fost plecat din þarão bunã perioadã, pentru a-mi construi o

carierã internaþionalã, am continuat sãinvestesc în acþiunile româneºti. SIF-uri-le aveau ºi au un mare potenþial. Amaºteptat. Am studiat ºi am observat cum,în Uniunea Europeanã (România esteevident membru), ca ºi în alte þãri cuprincipii solide democratice, existã unproces amplu de transparentizare, de fo-cus pe drepturile acþionarilor, pe respec-tarea principiilor de corectitudine în ad-ministrarea fondurilor închise de investi-þii (aºa cum sunt ºi SIF-urile).

FLORIAN MUNTEANU(continuare în pagina 4)

Un grup de acþionari lanseazã, astãzi, Asociaþia Investitorilor la SIF-uri(AISIF), organizaþie non-guvernamentalã care are drept scop promova-rea intereselor milioanelor de acþionari la SIF-uri.“Lansarea Asociaþiei este poate cel mai important pas de pânã acum

pentru a stabili o stare de normalitate la cele cinci companii care controleazãpeste douã miliarde de euro, active care în mare parte aparþin milioanelor deromâni, fie în mod direct, fie prin fonduri de pensii” spune Florian Munteanu,preºedintele AISIF.Reprezentantul Asociaþiei afirmã cã în Uniunea Europeanã se constatã unproces amplu de transparentizare, de focus pe drepturile acþionarilor ºi perespectarea principiilor de corectitudine în administrarea fondurilorînchise de investiþii. În schimb, SIF-urile au cunoscut un regres administra-tiv grav.“Îmbunãtãþirea situaþiei la SIF-uri va avea un impact major ºi asupra întregiipieþe de capital româneascã. Vom promova principii care vor ajuta Bursa dinRomânia sã fie mai bunã, pentru toþi investitorii”, apreciazã preºedinteleAISIF.

ANDREI IACOMI

Cât deaproape esteschimbareatendinþeipentrufluxurile decapital cãtrepieþeleemergente?

Valoarea ºi volatilitatea fluxurilorde capital cãtre pieþele emergente(PE) s-a temperat semnificativ înprima jumãtate a acestui an, con-

form celor mai recente date de la Institu-te of International Finance (IIF) (vezigraficul 1).

Dupã intrãri cumulate de 247,5 mi-liarde de dolari în T4 2020, revizuite în

creºtere de la 179,6 mi-liarde, finanþãrile direc-þionate cãtre pieþeleemergente au fost de136,6 miliarde în T12021, respectiv 78,9miliarde în T2 2021.

Fluxurile de capitalau fost de 28,1 miliardede dolari în iunie 2021,

repartizate între acþiuni ale companiilor(9,2 miliarde) ºi obligaþiuni guverna-mentale ºi ale companiilor (18,9miliarde).

“Fluxurile de capital au fost influenþa-te de schimbarea de atitudine a FederalReserve din sãptãmânile recente, însãimaginea de ansamblu este încã pozitivã,pe fondul noilor emisiuni de obligaþiuniºi a contribuþiei importante a fluxurilorîndreptate cãtre China”, se aratã înraportul de la IIF.

Intrãrile cumulate de capital în Chinaau fost de 11,7 miliarde de dolari, în con-diþiile în care investiþii de 5,2 miliarde dedolari s-au îndreptat cãtre acþiunile com-paniilor, iar 6,4 miliarde cãtreobligaþiuni.

În primele ºase luni ale anului, sumelealocate acþiunilor companiilor din Chinaau crescut cu 23,3% faþã de a doua jumã-tate a anului trecut, pânã la 37,8 miliardede dolari, în timp ce valoarea capitaluluiinvestit în obligaþiuni a scãzut cu 47,9%,pânã la 80,7 miliarde.

Investiþiile de portofoliu în acþiuni lenivelul pieþelor emergente, exclusiv Chi-na, au înregistrat o dinamicã negativã înprima jumãtate a acestui an, respectivieºiri cumulate de 2,2 miliarde de dolari,dupã intrãri de 39,2 miliarde în semestrulanterior.

Ieºirile nete au fost de 2,3 miliarde înT2 2021, în condiþiile în care s-au înregi-strat intrãri nete de 3,9 miliarde de dolariîn iunie 2021. Analiºtii de la IIF aprecia-zã cã aceastã dinamicã este influenþatã de“creºterea incertitudinii privindperspectivele inflaþiei”.

(continuare în pagina 12)

EURO 2020, ITALIA – ANGLIA

Finala de 2 miliardede euro

EURO 2020 a ajuns la ultimul epi-sod. Cele 50 pãrþi ale serialului,difuzate pânã acum, au fost bune,pe alocuri foarte bune, cu tensiu-

ne, dramatism ºi rãsturnãri desituaþie, aºa cã publicul are dece sã fie mulþumit. Unsprezeceoraºe, printre care ºi Bucureºti,au avut onoarea sã gãzduiascãpartide ºi trebuie notat cã eveni-mentele negative majore au lip-sit, toate gazdele achitându-sefoarte bine de sarcini. Dupã unturneu final nu poate fi mulþumitã toatãlumea, nici mãcar în rândul spectatori-lor neutri, care nu au avut de dus peumeri povara prezenþei echipei lor na-þionale la turneul final (este ºi cazul no-stru), dar cine este dispus sã fie sincerpânã la capãt trebuie sã admitã cã a fostun Euro peste aºteptãri. În finalã au

ajuns douã formaþii care nu erau la startîn primele trei favorite, dar care la fie-care turneu emit pretenþii: Italia ºiAnglia. Ambele au jucat eficient pe tot

parcursul turneului ºi nici nu aucunoscut înfrângerea. Anglia ple-acã în finala de duminicã avândavantajul terenului propriu, Italiabeneficiazã de 24 de ore în plusde odihnã, dar ºi de un joc colec-tiv mai bine asamblat. Finala an-greneazã jucãtori a cãror valoaredepãºeºte 2.000.000.000 de euro,

conform datelor transfermarkt.de.,Anglia are o valoare a lotului de1.260.000.000 euro, ”vârful” fiind, ca ºipe te ren , H ar ry K ane , co ta t l a120.000.000. Lotul Italiei valoreazã751.000.000 euro, Barella este cel maibine cotat, 65.000.000 euro.

(continuare în pagina 9)

ANDRECAPPON

CÃLINRECHEA

DANNICOLAIE