ATACUL TERIBIL AL CAVALERIEI SÂRBEŞTI LA CUMANOWO. — (Vezi explicaţia).

No. 44 . UNIVERSUL LITEKAK Luni, Octombrie 1912.

S U N A R U L

• Comei Njpţar Al. Rum»

v. s. V. s .

I. Mere* tor

Literatură românească Tezaurul lui Armani . 4 de G. Л Tad4 kdela Cornea . . Cucei ărî .%

Pocni Maî bine *Я murim . In miez de noapte . .

Lite ru tum streină în paradisul Rajalnlor Cariera luî Bibi-la-Panade » N . Vălăm&nu

Diverse Cultul morţilor : . . ' . . * Atsa'în' ' Convorbiri astronomice . » V. Aneslin ÎRuzboiul ín vagon-restaurant de Al.Cazaban Mareşalul Grouchy, trad. de C. Scurta

Roman Seniorul din Eatïeberg, trad. èe Tâmâioara

Ilustraţii '. Atacul teribil! ari еаѵакяіеТ MtAeşti 1« Ca-

înanown, c*i»mtä. {Muzeul National Am Capätial'ä.. (D. siib-locot. Ne-gresem, aivÊatec.

Tezaurti № A n a l - NUVELA —

II După. ce a t recu t p r in cate m a i

m a r i g n u i t s ţ t dota a f la rea tezauru.-lu i conservat, a t â t de bine «te locul c ă r u i a m a n i a lui A r m a n d ,ÎL îarre- .

; r imea 91 a d â n c i m e a d u r e r i i de care , a c e l a t â t de pu t e rn i c m u r i t o r se î n g r o z e a c â n d Vedea^Să p e n t i ş acele dotiă pâaac, aţâţ d« . -6cumpé , | u ï nui v a m a i fi maibe, cine s ă le d e a a-t e n ţ i a n e a datjorită, c a urmaş i f i reşt i al enTtiT ace lu iaş i s â n g e carë Curgea în vinele sa le ?

C a m fnfr'o astfel de s t a r e suflet ească - n e b ă m B t ă şi n e p ă t r u D s ă de-c ă i l ie b u n u l Humnezew poate , se tifík""ormi! c ă r u i a î s ' a r fi s u p u s to t şi toa te ; c â n d , î n t r ' u n a din zile a avut, pr i legiul să fie p rez in ta t uneî d o a m n e d e c u r â n d v ă d u v ă a. ш ш і d e m n i t a r a l S ta tu lu i , . ş+ d e c a r e a r ă m a s a d â n c impres iona t . E r a t i na d in ace te femei c a r e se î n t â l n e s c a-r a r o o r t . i m o> f rumuse ţe din. acelea ca r i la p r i m a a r u n c ă t u r ă do o c h i t e ame ţe ş t e , t e Î B c r e m e n e ş i î e : ci u n a din acelea c a r e cu câ t o vezi m a i mul t , i u a t â t d e s c o p e r i b o g a t a d ă r nicie cu c a r e n a t u r a i-a î m p o d o b i t înfvcaga eî fünf» ; p e ca» № euftc* 'v ' |** | ,«» 'drt I Ş B u e s i r a s o « « #

хія%ЕшШ"*я Ii' " л ' 4 Ь ÏFitufillB .ш>и1|»>а№;і»-cbi* d e tre i u t te^ í totuş aş vrea a t siafl mereu cu ea.

Trebue s ă fi elăhit ş i eu suutdor.: f i indcă doctorul mW privit «Km muH-aStăzi şi mi-a m u «ă sau акеітш.

6 ütóttíe •̂:(:aău* a c e a s t a л. ((»st шаі frumoasă.

-M « p t auurete, umr щ»в s tradă tot m a l «At «mufe umm Sumuatră privesc N a tura ce-*t ФещАШ uuwţe unei m m t vieţ i . " % & •

Seere i e -UB c a r e nvf l m a f văaoV а в т de-mult oara făcut aft '^mtvr^

P r i m a v c r a è la g îoven tu (."elî'anndf

Cornelia Mngar

L u n i , 2 9 Oc tombr i e 1 9 1 2 . UM VE IIS Uli UTiÜKAR No. 44. — 3.

Т4 -f-t *

M n z e i i I X a j î o n a l c e s e c o n s t r u e s t e p e ş o s e a u a K i s ^ l e f d i n C a p i t a l ă .

ШЫ\\\ în rap-restauraot d e AI. C a z a b a a

T o a t e mese le d in s u f r a g e r i a a ra-b u l a n t ă e r a u ocupa te .

P a s a g e r i i t r e n u l u i 155, îş i p u s e s e r ă de m u l t s t o m a c u l Ia cale, d a tot n u Ie v e n e a să-ş i p ă r ă s e e a s c ă locul ş i s ă t r e a c ă în c o m p o r t a m e n t u l lor . F ieca r e a scu l t a , cu m u l t ă b ă g a r e de scam ă , d i scu ţ ia ca r e i zbucn ise î n t r e d o u ă mese adverse , a s u p r a războ iulu i T u r e o - b u l g a r o - s â r t o - g r e c o - m u n t o n e g r e a n o - a l b u n e z o - a r n ă u t u .

Cei de là m a s a d in s t â n g a e r a u de p a r t e a T u r c u l u i , i a r cel delà m a s a d in d r eap t a , e r a u fie p a r t e a r e s t u l u i pen insu l e i balcanice .

Deşi, no i r o m â n i i , în ches t ia r ăz boiul ui s u n t e m ca de obicei ,.r.euf.ri" — ad ică u u fel de n ' a u d e , n ' avede . n 'a g r e u p ă m â n t u l u i s t r ă m o ş e s c — to tu ş i ochii a d v e r s a r i l o r de la mese , s'a-:pr inseseră de o f l acără , .maî d i h a i de câ t cea i zbucn i t ă în l u m e a popoare lo r p u r t ă t o a r e de fesuri, tichii, cialmale, turbane, fustanele si salvări.

Cu tot ţ ă c ă n i t u l t r e n u l u i , vorbele s c h i m b a t e î n t r e cete d o u ă mese , pred o m i n a u . Din t a b ă r a t u r c e a s c ă , u n d o m n cu m u s t a ţ ă t ă i a t ă englezeşte , s p u n e a :

— T u r c u , domnule! . . . D a T u r c u e cel m a l vi teaz soldat . . . El m e r g e la r ă zbo iu c â n t â n d ! . . . Ca şi so lda tu l dac , t u r c u l c rede in n e m u r i r e a sufletu lu i ! . . . H o g e a Ie s p u n e : „ so lda tu l i 'are m o a r e in r ăzbo iu e a lesu l lui Moha me t I'1 Val de c i apa şi do p r a z u l b u l g a r u l u i , c â n d o n ă v ă l i t u r c u peste el...

— O crezi d u m n e a t a a s t ö ! — ÎI înt r e r u p e u n a d v e r s a r • - se vede că n u ci teş t i t e l e g r a m e l e sosite de pe t e a t r u l războiului '?! Nu vezi, că p â n ă a c u m in t o a t e c iocni r i le , n u m a i sâ r bii, m u n t e n e g r e n i i .şi g rec i i a u fost î n v i n g ă t o r i . . . Bie ţ i i t u r c i şi-au pierd u t fesuri le , î m p r ă ş t i i n d u - s e demor a l i z a ţ i ca p u i i de po tâ rn ich î . . .

— E î b r a v o ! — r â s e u n turco-fij — P o i l de p o t â r n i c h î fug demora l i z a ţ i :

Nu m a î r â d e aru! . . . Am cetit n e g r u pe a lb : P â n ă icurn b u l g a r i i a u cucer i t t r e i t u n u r i . ÎOO.000 de kile de g r â u , .151 de fesuri . . . .

— P â n ă aici! — 51 op r i a d v e r s a r u l — orice a ş i c rede că a p i e r d u t t u r cul , da r fesul, rnonşer , a s t a n u cred.. . Ma î î n t â î u n t u r c nu-.şl p e r d e n ic i o d a t ă fesul... M a l i u t e îş i p e r d e capul , de cât fesuL.. Legea lu î , n u - î dă voie să-ş i p i a r d ă fesul... T u r c u l m o a re cu fesul în cap .

- - A«ta-1 priveşte!. . . Ş t i u a t â t că b u l g a r u l o să- î t u r t e a s c ă r â u fesul! B u l g a r u l e şi m a î deş tept şi m a î i n -

tuz i a sma t . . . El m ă n â n c ă o c i apâ şi n u a r d e î .şi i n t r ă 'n foc c a u n erou!.. .

— D a t ac i , n e n e !—se a m e s t e c ă u n b ă t r â n a d m i r a t o r a l I s l a m u l u i — Aî î ncepu t s ă m ă p l ic t i seş t i : C u m po ţ i s ă a d m i ţ i că B u l g a r i a o s ă b a t ă Turc ia! . . . Ai să vez i : l a cea d in t â i c iocni re m a i se r ioasă , că nic i n ' a r i ; s ă r ă m â e u r m ă de b u l g a r .

— C u m c iocni re m a i ser ioasă? . . . D a la Kirki l isse , b u l g a r i i n ' a u făcut p r i zon i e r i 20.WW de Turc i? . . .

— I a l a s ă - m ă , d o m n u l e , cu Ki rM-lisse al dumi ta le . . . T r e b u e sâ fii kir-kil i t ca să creai astfel d e versiuni '*.. .

•— Te rog , te i'og, n u ia pe rsona l i t ă ţ i - - se s u p ă r a a d v e r s a r u l , golin-du-ş i d int r '^da ' iä p a h a r u l de vin. . . Zici că e o versiune. ' . . . De u n d e a s ta?!. . . T e l e g r a m a v ine d in Londra .

— I ' oa t e să vie şi d i» Tumbuctf . . . Să- ţ i s p u n eii ce-i cu l u p t a d e la Kir -k i l i s s c . S t a ţ i , c i vă a r ă t . efi, c u m se vor .petrece l u c r u r i l e ac alo..

Şi d â n d la o pa r t e , cu u n gest ner vos , faţa de m a s ă , îşi m u i a uu deget in p a h a r u l c a bere , ţ i u i a t e s t condei improv iza t d e s e m n ă , pe m a s a goa lă , poziţia, topogra f ică a t e a t r u l u i de războ i .

— Vedeţ i : aici v ine Adr ianopol . . . D incoace c u r g e r â u l Cuşi iuk . . . . Kir-kilisso vine a ic i . T u r c i i î n a i n t e iză pe va lea St ruma! . , i a r bu lga r i i , cu zar zavag i i lor. \m m a r g i n e a d e diuçolo а r ă u l u i Cuşt i uit.;.. Ei , се.Ле faci a-cu. tu bu lga r , c â n d s'o po rn i a r t e -l ierea t u r c ă sa-1 b o m b a r d e z e de dup ă for tur i le Adr i anopo lu lu t ! II face m u s a c a , n u al tceva.» Na, luca • na glu va!

Şi a c c e n t u â n d a s u p r a cuv in te lo r clin u r m ă , t r â n t i cu , 'pumnul în m a s ă , t o c m a i în locul u n d e î n s e m n a s e p r in t r ' o p a t ă , m a l m a r e . de bere , fortul Kiri l isse.

L a i zb i tu ra p u m n u l u i , ceî de la m a s ă fură s t rop i ţ i d r e p t în fa(u de berea, ap rov i z iona t ă i n for tu l Kirki-Iisse.

D a r el e r a u a ş a dc a l eu ţ î la m e r sul r ă z b o i u l u i pe m a s a r e s t a u r a n t u lu i , î n c â t n u se s u p u r a r ă de loc şi ' ş î ş t e r se ră s t rop i i de pe fa ţă , c a şi c â n d s ' a r fi ş t e r s de s u d o a r e .

D e o d a t ă , c â n d t r e n u l e r a t o c m a i g a t a să .plece d in g a r a B â r l a d , s t r a -tegeanuf n o s t r u s ă r i în sus,:

— Da s ă fie a l d r a c u l u i de t u r c şi de b u l g a r , eâ d in cauza lor , e r a să ui t că a m t r e a b ă în B â r l a d .

.Şi foar te g răb i t , se î n d r e p t ă sp re eş i re . D a che lne ru l îl o p r i :

— V ă rog , n ' a ţ î p lă t i t . . . or p lă teşt e c ineva p e n t r u d u m n e a v o a s t r ă ? . .

— Cine s ă p lă tească! . . . T u r c u p lăteş te !

Şi c u m n u a v u t i m p de vorbă , s ă r i g r ă b i t d in tren. . . .

M A I B I N E _ S A M U R I M !

Ce viată manatonă ! Cc naşlî, trăeşti şi mor) 0 zi este ca alia Tot soare si tot nori.

In pieptul nostru veţnie Aceleaşi vü dorinţe Simţim aceleaşi chinuri Şi-aceleaşî suferinţe.

O! lumea-} prea bălrdnâ Şi n'o maî suferim ! De cât aeraşi rmf« Mai bine sa murim

V. s.

MAREŞALUL GROUCHY în bătălia de la Water loo

— U r m a r e şi s fârş i t . — I n t r a c e e a începuse rupta , u n a d in

t r e cele m a i m ă r e ţ e ale î m p ă r a t u l u i Napo leon şi poa t e u l t i m a l u p t ă o-ro îcă a veacu lu i t r ecu t .

Ca şi în lup te le mis t ice a le l u i Homer , a ş a şi a ic i se a m e s t e c ă n a t u r a în lup te le de pe p ă m â n t . D u p ă c u m acolo se u m f l ă S k a m a n d e r pent r u ca s ă oc ro tească pe f u g a r i , a ş a şî a r i cade n o a p t e a u n v e h e m e n t t o ren t de p loae , c a r e i n u n d ă d r u m u ri le şi împ iedecă pe Napo leon ca t;ă-şi execute m i n u n a t u l p l a n de a se a r u n c a dis de d i m i n e a ţ ă a s u p r a d u ş m a n u l u i . Abia pe la. a m i a z i poate el s ă a t a c e înă l ţ imi le . în j u r u l c ă r o r a l u p t a ţ ine p â n ă n o a p t e a . Ele a p a r ţ i n englezi lor şi p e n t r u u n mi n u t f rancezi lor şi apo i i a r ă ş c a d în m a n i l e Englezi lor . L u p t a este îa toiul eî. Deoda tă m a r e l e m a r e ş a l Ney începe celebrul a t a c cu î n t r e a g a cava l e r i e f ranceză . Zece inii de căl ă r e ţ i î n ca r i e r e n ă v ă l e s c a s u p r a l in ie i englezi lor , zdrobesc p r i m u l r â n d , sdrobesc pe a l doi lea, d a r cu u l t i m a s for ţa re . De u n s p r e z e c e or t conduse Ney „le brave des braves"; pe so lda ţ i i s ă i c o n t r a d u ş m a n u l u i . D a r l ini i le răz le ţe n u sun t î ncă res p inse . Deja ş i u l t i m u l so lda t es te în foc.

Napo leon ştie că Grouchy se afla în a p r o p i e r e şi el con tează a t â t de m u l t pe c a v a l e r i a s a încâ t n u m a i în u l t i m u l m o m e n t ii dă o r d i n exr p r è s să-î t r i m i t ă a ju to r .

Şi W e l i n g t o n ştîe că B l ü c h e r se a f lă în ap rop ie re . A m â n d o i n u m a i a v e a u nic i o r é se rva . Reze rva l u i Napo leon se n u m e ş t e Grouchy , i a r a lu î W e l i n g t o n , B lücher . Şi pe c â n d de pe colinele î n o u r a t e 400 de t u n u r i a r u n c ă , fulgere şi t r ă s n e t e аацч

p r a şesu lu i , p ă m â n t u l se cu t r emura i de p loa ia ghiulele lor , c a r i î m p r ă ş t i a m o a r t e a , i n i m a lor ba te p e n t r u ceî d!in d e p ă r t a r e .

D o u ă ceasoa rn i ce t îcăo u ş o r î n m â n ă c a si n iş te i n i m i de p a s ă r e . Napo leon ş i W e l i n g t o n î n t r e a b ă mer e u cr.onomcl.nil şi n u m ă r ă orele, m i n u t e l e p â n ă c â n d le v a sosi t ru pele de a ju to r . A m â n d o i cerce tează cu telescopul sp re m a r g i n e a pădur e ! u n d o p a r e că începe a se a r ă t a ca un nu r u şo r a v a n t g a r d a pru-. s iaini . A r m a t a engleză ab i a m a l o-^ u n e a r e s i s t eu ţ a , d a r si cea franceză oboseşte-

Deoda lă t u n u r i l e buuue şi din flaac a m b e l e m a s s e de t r u p e is-vorese d in pădure - „Entin Grau.-lip r ă suf lă Napoleon . Solda ţ i i s u n t cup r inş i de bucu r i e . L I îşi a d u n ă u l t ima rezervă şi o a r u n c ă a s u p r a englezilor .

D a r n u este Grouchy acela ca re i n u n d ă p la tou l cu t rupe le sa le ci Blücher .

Nefericitul Grouchy u r m ă r i s e arm a t a p r u s i a n a , a ş a c u m înţe leş i o rd inu l . D a r n u > m a i «ra u n marg vesel, deoarece ei nu dau de a rmele d u ş m a n u l u i : Din чргпрілгл bubue t u n u r i l e . P ă m â n t u l se c u t r e m u r ă , el ş t i a u a c u m că cs ie o bă t ă l i e m a r t decis ivă, G r o u c h y «-Măreşte nervo« p r i n t r e ofiţerii s ă i , «nrî evită s ă d i * c u l e cu et; s fa tul lor fusese r e s p i n a

T r u p e l e devin n e r ă b d ă t o a r e . E h s u n t t i n e r e şi ne i tc t iv i ta lea le cons u m ă . E l e t r e s a r la f iecare u o u ă împ u ş c ă t u r ă . Ei .şi iu pe î m p ă r a t u l , pc f ra ţ i i lor în p r ime jd ie şi t r e b u e se m e a r g ă neac t iv l p r i n livezi şi pa d u r i .

L a W a v r e î n t â m p i n ă u n co rp df a r m a t ă p r u s i a n a , a s u p r a c ă r u i a năvă lesc cu furie. în f runte cu Géra rd . Un g lon te îl n imere ş t e îi> pe.pt el m o a r e . La sos i r ea nop ţ i i sa tu l e r a l u a t cu asa l t , şi a p o i m a r ş u l c o n t i n u ă . Deoda t ă se făcu l inişte d incolo pe c â m p u l de bă t a i e .

To ţ i s imt că b u b u i t u l t u n u r i l o r e r a m a i b u n decâ t a c e a s t ă t ă c e r e sin i s t r ă , ca re p u n e a f iecăru ia o în t r e b a r e g rozavă . T r e b u e că l up t a de la W a t e r l o o se decisese. A c u m în fine G r o u c h y p r i m e ş t e (prea t â r z iu ) u n bilet de l a Napoleon , p r in ca r e îl cere a ju tor , dar. p e n t r u c i n e ?

E i a ş t e a p t ă noap tea î n t r e a g ă . I n z a d a r \ Nicî o soţie n u v ine d e a-colo; t ă c e r e a î î ch inueş te .

î h r e v ă r s a t u l zilei se ridică, b ivuacur i l e şi c o n t i n u ă m a r ş u l obosiţ i şi despe ra ţ i . I n fine pe Ia o r a 10 dim i n e a ţ a soseşte în ga lop u n ofiţer de s t a t -ma jo r . El este s m u l s de pe ca l si copleşi t de î n t r e b ă r i , d a r el»

http://cr.onomcl.nilhttp://pe.pt

4. — No. 44. UNIVERS i L LITERAR L u n i , 29 . U c t o m b n e . 1ÍU-:

e u fa ta îng roz i t ă , cu f r u n t e a acoper i t ă de s u d o a r e şi t r e m u r â n d de o-bosea lă m u r m u r ă cuvin te neînţe lese , g roaave . E î cred că este n e b u n s a u Be i t c â n d s p u n e că n u niai exis tă a r m a t ă i m p e r i a l ă şi că F r a n ţ a e per-d u t ă . D a r Cu ît îcetul ei a f l a r ă adev ă r u l , ter ib i lu l adevă r .

Grouehy e pa l id şi se r e a z ă m ă pe sabie . A c u m vedea el consecinţe le ez i tă r i i sale . Ei ştie că a c u m începe m a r t i r u l vieţii sale. D a r el p r imeş te cu h o t ă r â r e m i s i u n e a i n g r a t ă a vin o v a t u l u i . El a d u n ă î n d a t ă pe to ţ i ofiţerii s ă i şi—cu l a c r ă m î de m â n i e şi de t r i s te ţe în och i—ţ inu o cuvân t a r e scurtă; în ca r e el dep lânge , d a r jus t i f ică în ace la ş t i m p e s i t a r ea sa .

I n t ăce re îl ascul tă ofiţerii, c a r i er i e r a u m â n i o ş i pe el. D u r e r e a , dol iul g rozav p e n t r u F r a n ţ a îi ' a m u ţeş te p e .tpţi . , .

Greuchy- p l ă n u e ş t e -cu c h i b z u i n ţ ă r e t r a g e r e a ^ - p r i n t r e forţele covârş i t o a r e a le d u ş m a n u l u i şi o execu tă cu măes t r i e . Toa te v i r tu ţ i l e sa le ies l a ivea lă a c u m , c â n d se : î nc rede în sine, i a r n u î n t r ' u n ord in scr is . Dar. el s im te că n ic i o î n c o r d a r e rin poa te mi şca î napo i r o a t a sor ţ i i , şi că nu-1 v a p u t e a a c h i t a de r ă s p u n d e r e a p e n t r u W a t e r l o o .

Ofiţerii s u n t a p r o a p e n e b u n i do furie, că au p u t u t să s tea în neac t i -v i t a te n u m a i trei ore. D a r ei îş i î nă buşe orice i m p u t a r e , de oarece ei s t imează în G r o u e h y pe o m u l c inst i t , p e n t r u ca r e a fost o fa ta l i t a te n u m a i o conş t ien ţ ioş i t a tc p r e a m a r e .

C â n d el a d u s e a c a s ă a r m a t a sa , n i m e n i nu-1 felicită, d a r nic i nu-1 a-cuză p e n t r u W a t e r l o o , că acolo a fost m a i fidel o r d i n u l u i decâ t sie-şi. N a fost d a t în j u d e c a t a cons i l iu lu i de r ăzbo i şi nici Napoleon nu-1 crit ică l a St. Helena , ci e s c l a m ă susp i n â n d :

— Mai b ine aş fi t r i m i s p e m a r e şa lu l Suchet , în locul s ă u !

F i eca re c r u ţ ă pe so lda tu l c redincios şi c inst i t , d a r poa te t o c m a i a-ceas tă c o m p ă t i m i r e devine u n m a r t i r iu g rozav p e n t r u u n nefericit .

Cât v a fi suferi t b r a v u l G r o u e h y c â n d a văzu t pe î m p ă r a t u l săîî p r i zonier şi a r m a t a s a zdrob i t ă !

El a j u n g e l a m a r i o n o r u r i , devine c o m a n d a n t al a r m a t e i c o n t r a P r u -sienilor, P a i r al F r a n ţ e i , d a r toa te aceste, cei douăzec i de a n i eroici de m a i î n a i n t e î n S p a n i a , Rus i a , I t a l ia, A u s t r i a şi cei douăzec i de a n i d u p ă aceea, pă lesc f a ţ a do acel t r a gic m o m e n t al vieţ i i sa le , pe c a r e Fa p ie rdu t , c â n d p u t e a să salveze F r a n ţ a .

M a r e ş a l u l E m á n u e l , m a r c h i z de Grouehy , d u p ă a b d i c a r e a lu i N a p o leon p r o c l a m ă c a î m p ă r a t pe fiul său Napoleon I I „regele Romei" . Ma i târziu p l ecă în Amer ica . D u p ă revolu ţ i a din Iul ie 1830 fu a les depu t a t , i a r î a 1832 fu n u m i t P a i r a l F r a n ţ e i .

El a m u r i t la 29 Ma l 1847 în St . E t i enne , în v â r s t ă de 81 an i .

C. Scnrtn,

, g .

I N M I E Z DE N O A P T E

ç tăcere 'n tontă, casa, este noapte, e târziu

Printre geamuri bale luna, ca. un pom intt'un pustiu,

Singuratic stau la -masă, singuratic, visător.

Şoapte vagi inii sună. in minte Ca un vis ăuios de dor. Mă gândesc la tine draga Şi la vremea, din. trecui Când sub razele de lună Mat lăsat să te sărut. Eşti departe, azi de mine, iar eu 's brist şi gdnditor, Numai luna-mî reaminteşte înfocatul nostru amor.

V. S .

— — g

Convorbiri astronomice CLOŞCA CU PUI

In n o a p t e a s en ină şi t ă c u t ă vorbesc stelele :

— - P ă m â n t e n i i i a r şi-au dec l a r a t război , a n u n ţ ă cu t r i s te ţe stelele P le iade lor (Cloşca cu pu i ) .

--- Curge sânge le ş i roaie , s u s p i n ă Vega cea i m a c u l a t ă .

— I n loe să ne p r ivească , m u r m u r ă Capel la .

— Sun t p r e a t i n e r i î n c ă ! s p u n In c o r ' P l e i a d e l e , n'au a j u n s la m a t u r i t a t e a gând i r e ! .

Şi stelele din î n ă l ţ i m e a ce ru lu i îş i ba t j e de noi . F.le nu pot s ă priceapă c u m o a m e n i i in loc să-ş i a-durre forţele p e n t r u a rezolva m a r i l e p rob leme ale cosmosu lu i , s e o m o a r ă î n t r e ei, nedeoseb indu-se î n t r u nimic de fiarele- să lba t ice .

I n m o m e n t u l c â n d se dă lup te le s â n g e r o a s e din p e n i n s u l a ba lcan ică , p l iveş te ce ru l tăcut, şi so lemn, la. r â u r i l e de s â n g e , a s c u l t ă vas te le r ă n i ţ i lo r şi h o r e ă i a l a m u r i b u n z i l o r si n u poa t e să p r i c e a p ă ce îmboldeş te pe o m să o m o a r e pe s e m e n u l său. Şi a u d r e p t a t e P le iade le să se p l â n gă , că c a m e n i î în Joc să le p r ivească se o m o a r ă î n t r e ei. P le iade le , căr o r a no i le zicem Cloşca cu pu i , s u n t o a d e v ă r a t ă pr ivel iş te ce rească m ă r e a ţ ă . Şi dacă a ï mi j locul să pr i veşt i m a i b ine a c e a s t ă î n g r ă m ă d i r e de sori-stele, nu m a i poţ i să p r i cep i să lbă t i c i a dc pe P ă m â n t , căci m i n t e a t a v a n ţe lege n u m a i a r m o n i a cerească*

» >

V . . ' i •

'•••'̂ •:':ч:;̂ х:-':-::'';:-.:/Ч:і»;:;::г. -

C l o ş e a c u p u l l 'o tog i -a t îa t s i

E dovedit că a n i m a l e l e n u ştiu ce e mila, e o lup tă veşnică p e n t r u t r a i , d a r a n i m a l e l e a u dor in s t inc tu l , n u aii j u d e c a t a , de ca re « m u l face u n e or i a t â t a p a r a d ă . J u d e c a t a î n a l t ă pe o m şi-1 face s ă vază în to t ce t r ăeş t e a ce i a ş i man i f e s t a ţ i e a n a t u r e l , c a r e i-a dat, şi lu i v ia tă . E l s i n g u r p o a t e să p r i c e a p ă ros tu l a toa te .

Vor t rece însă mi i şi m i i de a n i , p â n ă când' omul s ă ştie c u m t r ebue să -ş i exerci te j udeca t a lu i . P â n ă a-t u n c i să s t ă m noi de vorbă cu P le i a dele, c a r i s u n t .şi m a i î n t r i s t a t e de c â n d au văzu t pe u n a s t r o n o m bulg a r ce s t u d i a la P a r i s şi ca re înd a t ă ce s'a d e c l a r a t războiul , a a r u n ca t l u n e t a cu ca re le con templa , pen t ru a l u a s ab i a în c o n t r a t u r ci loi'.

P le iade lor , acel a s t r o n o m e de sig u r u n m a r e pa t r io t , d a r în a s t r o nomie- s'a r ă t ă c i t din î n t â m p l a r e , să nu-ï m a i da t î voie să vă pr i vească .

Privi ţ i - le . c u m se î n se r ează ele a p a r sp re r ă s ă r i t , t r e m u r ă t o a r e , g i n g a ş e şi cu câ t se u r c ă m a i sus , cu atât, le vezi m a i b ine , m a i m u l t e . P o a t e vezi n u m a i şease s te lu ţe la început , d a r dacă a l vederea b u n ă şi cerul e c u r a t vei vedea p â n ă l a 10—-11 s te luţe . I a u n b inoclu . Am pr iv i t P le iade le de a t â t e a or i cu a-t â t e a lune te , d a r n ic i u n i n s t r u m e n t opt ic n u mi-a d ă r u i t o pr ive l i ş te a ş a de f r u m o a s ă c a u n b inoc lu b u n . S u n t n e n u m ă r a t e p u n c t e s t r ă luc i t o a r e ce te u imesc . B i n o c l u a r e c â m pu l l a r g , ie сшт- 'nde pe toMe, pe

'pana lune ta cu c â t m ă r e ş t e m a i mul t , cu a t â t a r e c â m p u l m a i îng u s t şi vezi n u m a i o p a r t e din scr i n u l pl in de p ie t re p re ţ ioase .

D. Gabrie l D o n n a , care se i n s p i r ă d in f rumuse ţ i l e cereş t i a s p u s înt r ' u n sonet :

„ In u r m a în ca r e stau g r ă m a d ă nen u m ă r a t e n e s t i m a t e

„Ple iade le 's c o m o a r a — a c e s t u i e tern , i m e n s R a s h i d - H a r u n ,

,,In ca r e , , U n a mie una de nop ţ i pot fi î m p e r e c h i a t e

„ M ă r g ă r i t a r e şi m ă r e g a n e c a cele, ce In cer s ' adun" .

Şi s u n t n e n u m ă r a t e M ă r g ă r i t a r e l e Ple iadelor , nu te m a i c a t u r i pr iv in-du-le. L u n e t a , ca re iţi a r a t ă n u m a i păr ţ î -pă i ' ţ î d in P le iade descope ră su t e şi su t e de nou ï d i a m a n t e . Cele 6—? stele s u n t î n să cele m a i s t r ă l u c i toa re şi c e a m a i l u m i n o a s ă ,

„Cloşca" , sau Alciona, c u m ii zic astro-nomrî e cea. din s t â n g a din fot o g r a f i i a l ă t u r a t ă , ca re im reprezint ă tot g r u p u l P le iade lor .

„ I a r Alciona, m a i a p r o a p e , e o poem ă r e c i t a t ă

„ I n raze , a ado lescen te i v r e - u n u l zeu o l imp ian" .

Stelele s u n t sor i , de la cea m a i u m i l ă p â n ă la cea m a i s t r ă luc i toa re. Stelele P l e i ade lo r s u n t deci tot a t â ţ i a sori . S u n t aceş t i sor i în leg ă t u r ă u n i i cu al ţ i i ? F o r m e a z ă ei în a d e v ă r u n s i s t e m ? Da, cele m a i m u l t e d in stelele P le i ade lo r form e a z ă u n g r u p dc stele ce au ace iaş i m i ş c a r e în spa ţ iu , î n d r e p t â n d u - s e sp re ace laş i p u n c t ceresc. Aii ace iaş i v â r s t ă t o a t e stelele P le iade lor , s u n t sor i t i ne r i , sor i ce s u n t Încă învălui ţ i în u ş o a r e nebuloz i tă ţ i , ce au p u t u t fi fotografiate . Uni i a s t r o n o m i au d a t p ă r e r e a , că toa te stelele ce fo rmează u n i v e r s u l n o s t r u se învâ r t e sc în j u r u l P le iade lor . Aceasta n u se poa t e dovedi î n să uşor . C ă r ţ i î n t r e g i s ' a r p u t e a seri a s u p r a com o r i l o r ce se află în g r u p u l P le ia delor, sor i imenş i , m u l t m a i m a r i de câ t u m i l u l n o s t r u Soa re , care c de pes te 1 mil ion de or i m a l m a r e de cât P ă m â n t u l . Cea m a i fo rmidab i l ă c a n o n a d ă de pe P ă m â n t nu va i.s-b u t i să t u r b u r e nici o c l ipă a r m o n i a ce ru lu i . Ecoul t u n u r i l o r c s u r d în î m p ă r ă ţ i a c e ru lu i şi stelele, c u m s p u n e Heine , „ r ă m â n pe vecie to t s tele" .

Victor Anest'U — E

André de Fauquières

IA paradisuHaiafrilor Azi d i m i n e a ţ ă , c â n d fui trezit de

un serv i tor i n d u s t a n , t r e b u i să fac o s for ţa re ca s ă -mi a m i n t e s c că păr ă s i s e m P a r i s u l . Oda i a unde mă găs e a m îmi a p ă r e a de o e leganţă a ş i p a r i z i a n ă , mobi le le e r a u de un stil a ş a a r m o n i o s că n imic nu m ă pu tea face s ă cred că e r a m la poalele cont r a f o r t u l u i b i m a l a i a n , î n t r ' u n u l din s ta te le mi s t e r ioase u n d e t r ăesc ra-jab i i l egendar i . Apar i ţ ia celor doi a-mic i a i m e i c a r i t o c m a i îm i făceau O vizită efe d i m i n e a ţ ă e ra bine făc u t ă ca să ini r e ţ ină i luzia mea . Totuş i , do rmisen i s u b u n s i m p l u cort ţ i n u t pe p ă m â n t de ţ ă ru şo . P r i n t r ' o desch iză tu ra dc d r a p e r i i , ză r i i n e n u m ă r a t e a l te c o r t u r i a scu ţ i ţ i împodobi ţ i cu f l amuro şi s t e a g u r i , o s t r a d ă b i z a r ă î n t r e aceste p â n z e a lbe , un do t r eceau au tomobi l e , , m é h a r i " , căleşte şi cava le r i cu feţe de b ronz , şi, pe t o a t ă a s t a , u n or izont de vâ r fu r i mov şi violete. . . .

Deab ia eş i sem din f r u m o a s a m e a locu in ţ ă c â n d î n t â l n i i o m u l ţ i m e de pr ie ten i u m b l â n d pr in o r a ş u l fabricat .

U n d e t e u i ţ i vezi s t r â n g e r i de m â nă , p r e z e n t a ţ i u n l de g e n t l e m a n en

glez şi auz i exc l ama ţ i i dc a d m i r a ţ ie : „Co t i m p ! Ce ţ a r ă ! Ce decor!" ş i deoda tă , s u n t e m a t r a ş i de un zgomot de c a v a l c a d ă . Soseşte M a l i a i a j a -hul d in K a ş m i r ! Acest ra ja l i a r e f ront iere le sale , cons t i t u ţ i a sa, vămi le sale , t imbre l e sale. El a p ă r e a n e m i ş c a t şi g r a v ca u n idol î n t r u n h a n d a h a u r i t pe u n elefant . O m u l ţ i m e de ofiţeri şi de se rv i to r i form e a z ă su i ta . Noi a z i s t ă m la m u t a r e a s u v e r a n u l u i î n t r ' u n l a g ă r rezerva t , scenă foar te p i t o r ea scă u n d e veden i n d i g e n i î n c h i n a ţ i p â n ă l a p ă m â n t la t r ece rea s t ă p â n u l u i lor. M a h a r a j a l u l din I h a l a w a r , c a r e se p l i m b ă cu аг^ cli i tectul , ne i n t r o d u c e pe l â n g ă câteva p e r s o n a g i i de i m p o r t a n ţ ă .

Azi a r e loc c ă s ă t o r i a re l ig ioasă . M i h a r a j a l u l ca să ne p e r m i t ă de a az i s t a acolo avusese del icata idee de a ce lebra a fa ră d in p a l a t . Vă înc h i p u i ţ i s u r p r i z a n o a s t r ă g ă s i n d o-r a ş u l m a i decora t , m a i împodobi t cu s t e a g u r i ca în a j u n şi, pe s t răz i , o d e s f ă ş u r a r e de t rupe . So lda ţ i i aşeza ţ i po d r u m u l ca r e m e r g e de la Marele P a l a t l a P a l a t u l Ta lov Kl i ana , cu ba ionete le lor , fo rmează , din cauza ţ inu te i lor a z u r a t e , o d u b l ă l inie de un a l b a s t r u foa r te dulce . In t i m p ce noi n e d u c e m l a ce remon ie in mijlocul unei m u l ţ i m i e n o r m e , şi iu t i m p ce bubuie t u n u r i l e , so lda ţ i i prez in tă a r m e l e cu aceiaşi m i ş c a r e b r u s că şi s a c a d a t ă . In cur tea p a l a t u l u i Taiav K h a n a . s e

r id ica d o u ă sp lendide , . s l i an i ianae" . u n u l p e n t r u inv i ta ţ i i i udus t an i , celă la l t p e n t r u inv i t a ţ i i eu ropen i . C â n d t u n u l se a u d e . M a h a r n j a h u l din Kn-p u r t h a l a soseşte cu m a r e p o m p ă ţ i se î n d r e a p t ă c ă t r e u n al t s h a i u i a n u n d e sunt. a şeza ţ i t r o n u r i l e de a n e şi dc a r g i n t . El se a ş e a z ă în t r e .\[ -. l i a ra ja lu l d in K a ş m i r şi d in "i'hal-w a r ; A. S. Aga K h a n , rajal i i î din Po-vus , I . an ibergr . im, T a s w a n şi Nur -pue r . T i k k a S a h i b şi cei t r e i f ra ţ i a i l u i i au loc l â n g ă ci.

Tn fa ţa r a j a h i l o r se r idică doufi, b a l d a c h i n e de cat ifea b r o d a t cu аич undo se desfăşor ceremoni i le , că.cii vor fi în r e a l i t a t e două c ă s ă t o r i i : s ikh si b r a h m .

In gruo-ul n o s t r u s ingu re l e uniform e ale g e n e r a l u l u i din Sancy , al loco t enen tu lu i din B a r b e u t a n şi ofiţer i lo r englezi p u n o u n i i c l a ră . A de-' v ă r a t zis noi n u a v e a m impre s i a că a z i s t ă m l a o oa reca re feeric u imi t o a r e şi n u m a i uneo r i u n fel dc e-moţ ie ne s t r â n g e a î n a i n t e a execuţiei r i t u r i l o r m i l e n a r e . Aspectul feţelor ţ r a v e , foiala cos tumelor , a t i t u dinele s t ă p â n i t o r r e ale r a j ah i l o r , ce rcu l i m p o r t a n t a l e lefanţ i lor , p u r t ă t o r i de t u n u r i şi c a r e r i d i c a u câ t r e cer t r o m p e l e lor m l ă d i o a s e , toa te acest ea ne s t r â n g e a cu o t u l b u r a r e bizară , c a r e se n a ş t e negreş i t t o t d e a u n a c â n d se con templează o s c e n ă u n d e p u t e r n i c i a ş i . forţa se uneş te g r a ţ i e şi f rumuse ţe i .

„Pund i ţ i i " , pivot ii b r a h m a n i , îmb răca ţ i în a lb şi în c a p cu u n t u r b a n galben, u r i n a ţ i de do ui o a m e n i , cu bas toane î na l t e de a r g i n t r id i ca ţ i in sus , cu c o r o a n e s t r ă l u c i t o a r e , e r -m a ţ l şi eî dc doui h a l e b a r d i e r i . P r i n ţesa B r i n d a din Tubb.i l soseşte înt o v ă r ă ş i t ă de t a t ă l eî, p r in ţu l din M o n t a g n e . F r a t e l e m a i mic a lu i l i k k á S a h i b , K a n w a r Karan j i t S i n a h , se aşezase l â n g ă ei.

P r i n ţ e s a e î m b r ă c a | ă s a u m a î de g r a b ă învă lu i t ă cu un văl ind ian roz si a u r i u , ca re desenează formele corp u l u i s ă u î n c â n t ă t o r . P o a r t ă la gât u n colier dc perle m a r i : u n alt colier de pe r le cu câ te cinci ş i r u r i coboară pe piept . F r u n t e a - I o m a r c a t ă cu un p u n c t roşu , s e m n u l dis t inct iv al ca l i tă ţ i i sale . li p r i m a vară — de la sos i r ea n o a s t r ă — c â n d vedem, lata, descoper i ta a aceleia ca re se n u m e ş t e Pe r l a Indi i lor , şi to ţ i se î n d u p l e c a r ă î na in t ea a t â t o r g r a ţ i i şi .seducţie.

E a ia loc, pe o p e r n ă , l a drcau'j» p r i n ţ u l u i T i k k a ale căre i ochi a u ram a s a s c u n ş i sub văl. P reo ţ i i , cu gestu r i r i t ua le , oferă logodi ţ i lor d a r u r i -le c a r e s imbol izează fer ic i rea şi d a u

http://Khana.sehttp://Tubb.il

Limï , УУ Octombrie 1912. U N I V E R S U L L I T E R A R No.

mofocul eiicrri: f lori , p ră j i t u r i ' , s a c u r l cu a u r . Apoi, în t i m p ce t ine r i i , în ţ i n u t ă i e r a t i c ă ţ in vergele do t r e s t i e , b r a h m a n i i a p r i n d u n mic r u g , m o r -m ă i n d l i t an i i l en te ş i m o n o t o n e . Logodi ţ i i a r u n c în f l ăcă r i c â t e v a boabe ăe g r â u . î n l ine se r id i c şi , ceremon ios , se î n v â r t e s c de p a t r u o r t în j u r u l . .Foculu i s a c r u " . P r i n ţ e s a se a ş e a z ă la s t â n g a ace lu ia c a r e i a deveni t soţ. P e v i i tor a s c h i m b a t famil ia . A m â n d o i r idic a t u n c i cu u n ace laş ges t o c u p ă m ă r e a ţ ă , d in auru l cel m a l c u r a t , ţ i n u t de m â i n i l e lor un i t e . C ă s ă t o r i a b r a h m a n ă s'a Săvârş i t ,

P e u n covor î m p r ă ş t i a t cu flori, lo-

Îodi ţ i i t r ac a c u m s u b ba ldach in u n d e ï a ş t e a p t ă p reo ţ i i s ikhi . Douî „ g u ru", cu a spec t vene rab i l , citesc cu Voce t a r e d in C a r t e a s f ân t ă l a r g desch i să pe o p e r n ă , în t i m p ce u n se rv i to r b r o n z a t m u l a din loc în loc penele m l ă d i o a s e ale a p ă r ă t o a r e l o r de m u ş t e .

Mare le preo t p rez in tă logodiţ i lor o l i n g u r ă dc a u r dc ca re el ap rop i e buzele, u n u l l â n g ă a l tu l . D u p ă ca re , oi m ă n â n c ă d in acei aş farfur ie , u n i r e na ivă , s imbol de a l i a n ţ ă def ini t ivă . Deoda tă , u n sune t de t r o m p e t ă vib r e a z ă cu i zbucn i re şi p r i n ţ u l T i k k a îşi i a vă lu l . R i t u l v r e a ca s ă vadă a t u n c i p e n t r u p r i m a o a r ă pc асяеа ca r e a deveni t femeoa lu i , şi, înt r ' a d e v ă r e a t â t a s u r p r i z ă a m o r o a s ă în p r i v i r e a p r i n ţ u l u i c â n d contem-plează g r a ţ i o a s a faţă î n d u p l e c a t ă cu genele l ung t po cel m a l f rumoşi ochi din lume , că un m u r m u r î ndup leca t se r id ică d i n t r e az is tenţ î . Si e sfârşi tul . P r eo ţ i i scot s t r i g ă t u l de răz-boiu s ikk : „ F a t c h " ! , c a r e e r e l u a t t u m u l t o s de t r u p e şi de m u l ţ i m e a a f a r ă d in pa la t . Acest zgomot i m e n s se s fârşeş te d e a b i a c â n d o r c h e s t r a k a p u r t a l i a n ă a t a c ă u n m a r ş r ăp i t o r . Ra j ah i l p ă r ă s e s c scaune le lor de a u r . Şi a s t a î n s e a m n ă a tunc i că p rod i g ioasa p roces iune începe.

J . Merca to r

Al , . I t l '*SO

C U G E T Ă R I — 1 Ѳ 5 5 —

— U r m a r e — ,.F,ii n eg că l i m b a n o a s t r ă a r fi să-

, . racă ; l i m b a n u ne e m a l s ă r a c ă „decâ t a l te le I n s o r ă t o a r e ; s u n t e m „ î n s ă no i înş ine s ă r a c i de d â n s a , o „ m a î şi s ă r ă c i m cu cap r i ţ i u l n o s t r u " .

D. Bariţiu d e n e a g ă s ă r ă c i a luî în aces t ar t icol ce ne a u câ ş t i ga t i n i m a şi deschide t o a t e or izoanele î n t u n e c a t e - d c g r a m a t i c e l e a feluri de au t o r i şi de s i s teme. D-lul în aces t a r ticol c a r e n u m a i în î n f ă ţ i ş a r e a s a s t r ă i n ă de o r togra f i e n e aduce a m i n te de Ardea l , d e n e a g ă d r e p t u l de a despoia l i m b a l a t i n ă ; i a r no i c a r i i m ă r t u r i s i m că făp tu i to r i i fe lur i te lor g r a m a t i c e s u n t toţ i abso lu ţ i , b l î n c ă şi filosofi abso lu ţ i , noi d e n e g ä m că v r e o d a t ă R o m â n i a va p u t e a u r m a pe căi le c r i t i ca t e de d. Bariţiu, pe căile alese de u n a n i m i t a t e a concetăţeni lor să i . Avem eonvie ţ ia d u r e roasă că Ardea lu l pe m u l t t imp încă. nu este meni t a p r i n d e loc in mica l i t e r a t u r ă r o m â n e a s c ă , de n u v a părăs i s is temele eu c a r e o î n ă d u ş ă a c u m p e d a n t i s m u l l a t in .

X. I n i s to r i a l imbe i f ranceze doî oa

meni a r p u t e a s ă n e s lu jească Rom â n i l o r de p o v ă ţ u i r o şi de c o m p a ra ţ ie vie a lup te i î n t r e neo-ga l ima-tio-lat inî şi cel ce c red că nic i istor ia n e a m u l u i , n ic i r a d i c a l i s m u l , n ic i j udeca t a d r e a p t ă n u n e p o a t e î n d e m na a s t r ă m u t a , t e m e l i a l imbei ce s'au născu t cu n e a m u l . A r g u m e n t e la t i neşti n u dovedesc n i m i c a în c o n t r a regnului r o m â n e s c . Exponere, Ex-positio, Expositionis n u dovedesc că Români i ca r i a u spunere s u n t datori a zice spusăciune m a î b ine decâ t eespoziţie, s au eespoziţ ie decât ecs-poziciune ; dovedesc n u m a i o eufonie ap l i ca tă de cel î n t â i i ! Moldo-Ro-

m â n l a cuvin te le l u a t e d in l imbi s t r ă i n e , eufonie sf inţ i tă p r i n sc r i e r i ce a u un veac d e t r a i u ; t r e b u e a fi u n ce m a l pe s u s decâ t regitlele în acel inst ic t de ţie, decât logica a lba-t i vu lu ï s irt a a l t u l mod .

Aceşti doî o a m e n i ves t i ţ i p r i n cercăr i le lor , u n u l cu idei cu foc, i n i m ă şi ta lent , a l doi lea j u d e c a t ă d r e a p t ă n u m a î şi conş t i i n ţ a n a t u r e l l imbei , sunt Bonsard şi Malherbe ; n ic i u n u l n ic i a l tu l n u au iscodit s i s teme, n ic i u n u l n u aii creat, g r a m a t i c i , d a r a-m â n d o l afi î n t r e b u i n ţ a t m a t e r i a ce ave i î l s u b m a n ă d u p ă ideea ce-I Împ i n g e a ; pub l i cu l si p o s t e r i t a t e a a u m e r s , n u d u p ă teor i i fan tas t ice , deşi sp r i j i n i t e de t a l en t , d a r a u m e r s d u p ă cela care le r ă s p u n d e a la conşt i i n ţ a î n t r e g u l u i n e a m .

R o m â n i i încă n u aii l u a t b ine seam a ce au v r u t să zică, c â n d aii vestit şi descoper i t că Ardea lu l în veacul t r e c u t iii r e s t a u r a t l imba ; p ro -p ă v ă d u i r e a a c e a s t a nevoi'o.şle o res-p i ca re şi o t ă l m ă c i r e . Cine zice rest a u r a n t nu zice c rea t ; r e s t a u r a n t se înţe lege a se în tocmi u n l u c r u ce г fost, s a u se î n t o a r s e la pr inc ip i i l e n e m u r i t o a r e . Ca re o a r e e ra p r inc i pii le n e m u r i t o a r e a le R o m â n i l o r a-m e n i n ţ a t e de peire , c a r e aü trezi t pe Ardeleni? E r a l i m b a r o m â n e a s c ă ce din zi în zi g rec i smul şi s l avon i smul o î n f ă ş u r ă în prej l tonrea. morle'i ; g r e c i s m u l şi s l avon i smul m â n c a l imba h ron i ca r i l o r , l imba r o m â n ă p r e t u t i n d e n e , l i m b a iubi tă a lu i Klein, i luî Sinea í şi a lui P e t r u Maior . Dacă Ardea lu l u r m a a fi moderatorul neo log i smulu i n o u . c u m a u începu t cu veacu l , d a c ă combăt ea ap lecăr i le că t r e s t r ă i n i s m , şi î ncă u n s t r ă i n i s m rad i ca l , Ardea lu l mer i t a de a fi c a p u l l imbei , a r e o p a g u l li-t e r a t u r e i ; d a c ă A r d e a l u l a r fi a v u t v i a ţ ă şi m i ş c a r e în l u m e , a r p u t e a încă s ă i m p u i e şi o l imbă . G â n d i m î n s ă eă l i m b a acolo îşi a r e temel ia , u n d e a u t r ă i t m a l slobod n e a m u l , u n d e l i m b a aii p r i n s r ă d ă c i n i in legii în ins t i tu ţ i i , în is tor ie , în mon u m e n t e l e scr ise , in m i ş c a r e a zilnică, în su f l a r ea obş tească , în obiceiur i le sa le şi ati a j u n s a p r o d u c e m ă c a r comedioare . Să î n d r e p t ă m d a r p r o p ă v e d u i r e a şi să s p u n e m adevăru l c e l a v e m to ţ i în min te , că p r in c ipate le aii s c ă p i t R o m â n i a . C â n d r e s t a u r a ţ i a începu , ad ică r e a c ţ i a in c o n t r a r ă t ă c i r i l o r s t r ă i n e , n e m u r i to r i i a rde l en i ce deschid r e s t a u r a ţ i a aveau ochii n u la t u r m a necă j i t ă de Saş i , de U n g u r i şi de Sâ rb i , d a r la cel R o m â n i de la poale le C a r p a ţ i l o r ce s ta în p ic ioa re cu s t eagu l şi s a b i a R o m â n i e i î n m â n ă : acei ' R o m â n i , c a r e a ü făcut t r a d i ţ i a r o m â n e a s c a r e v a n d i c a t ă de veacu l al 18-lea şi a ü p re lung i t -o p â n ă în zilele n o a s t r e , d â n d v r e m e şi Arde len i lo r a se t rezi , a so c u n o a ş t e şi a aduce sp r i j inu l lor f ră ţesc . P r o p o v ă d u i r e a r e s t a u r a ţ i e i aces te ia aii a d e m e n i t m u l t ă t i n e r i m e a c rede că R o m â n i a începe cu g ra mat ice le , de c a r e s 'au vorbi t f ă r ă a se p ă t r u n d e de is tor ie cu m a i m u l t ă fe rb in ţea lă decâ t c u m p ă n ă ; elevi ce cunosc n u m a i s lova şcoalei cea rcă a î n d e m n a pe R o m â n i a u i t a l i m b a cea de 1700 an i . Un j u r n a l cu t i t lu frum o s în No. 22 pub l ică sub c u v â n t de l imbă u n paneg i r i c a s i s t eme lo r l imbist ice ; j u r n a l u l aces ta e prea, deda t cu pol i t ica, ca s ă se p o a t ă ser ios ocupa de specu la ţ i i filosofice şi l imbis t ice ; d a r p u t e m s p u n e ci t i tor i lo r Patriei că cine zice s i s t e m ă zice presupunere, n u temeiu ; t o a t e s is temele îşi a ş e a z ă o idee b u n ă s a u r e a de la ca r e pornesc , d a r n u s u n t adev ă r u r i necon tes t a t e . Nu d e n u m i r e a de reacţionari p o a t e m â h n i pe Rom â n i , d a r greşele le ce î m p e s t r i ţ e a z ă acel panege r i c . U n a , g r e ş a l a este că începe n e a m u l cu şcoalele A r d e a l u lu i , şi n u cu şcoa la l imbe i h r i soave -lor, l i m b a p u b l i c ă ; cu şcoala l imbe i cân tece lo r popu la r e , l i m b a is tor ie i , c a r e scoale îşi d a u m â n a d in veac în veac , până. la şcoa la a rde l enească de as t ăz i , ce n u s e a m ă n ă nic i cu u n a şi nu se l eagă în n i m i c a cu t r ad i ţ i i l e

sc r i se ş i ora le . - ,A1- doilea, g r e ş e a l a este de a p r o p o v ă d u i că l imbele se, reformează c â n d din po t r i vă l imbi le se fo rmează zi po zi. A t r e i a p a t ă este acriivionia . c ă t r e „neno roc i ţ i i h r ă n i ţ i cu l i t e r a t u r i s t r ă i n e , ce . n u s u n t n ic i b u n i s t r ă i n i , n ic i b u n i Rom â n i " . C u n o a ş t e m î n s ă o epocă, u n d e m a i că R o m â n i i g ă s i s e r ă form a cea. b u n ă a l imbei , o epocă în ca r e i n t e l igen ţa p r e t u t i n d e n i e r a deş t eap tă , în ca r e d in toate pă r ţ i l e şi î n t r ' o u n i r e de g las , de spo r şi d( ţel , acel a l naţionalităţii, se d a la lu m i n ă n u m e r o a s e j u r n a l e şi publ ica ţ i i , în c a r e a u eşit l a ivea lă colecţii! i s to r ice ca Lctopsiţele, s ' au a d u n a t cdntecilc populare etc., e tc . Aceas l ä epocă a fost pe l a 1840 ; ş i ace i c a e r a u în capu l aces te i m i ş c ă r i i n t e l ec tua le e r a u t o c m a i de acei Româna rătăciţi, de străini, p r e c u m îl cal i fica neofi tul d in Patria ! I n l i t e m -t u r a a d e v ă r a t ă n u se zice : scr ie ţ i OH să î n v ă ţ ă m şi no i c u m se sc r ie ; d a r fiecare scr ie , şi c r i t i ca a lege. A r Й fost m a r e i i"noroci re p e n t r u R o m â n i a să se fi Î n ă d u ş i t t o a t e in imele î n căr ţ i le l a t ineş t i ; a r fi c rezut to ţ i Rom â n i i că R o m â n i a începe cu şcoalele d in B la j , c u m zice t â n ă r u l neofit, ş i în loc de o î n m u l ţ i r e de idei , de o d e ş t e p t a r e a d u h u l u i c u m a m avea o ochi re m ă r g i n i t ă , u n d u h m i c ş o r a t şi o î n m u l ţ i r e de pedan ţ i . Delà c ine a i ! î n v ă ţ a t a scrie D a n t e ? Nici Rabela is , n ic i Malhe rbe , nicï P a s c a l n u a u cerut m u s t r i ! (modele), d a r ci a-veai i t a l en t şi... j u d e c a t ă .

Ar t r e b u i i s to r ia cr i t ică a l imbei de la f o r m a r e a n e a m u l u i r o m â n , sp re a p u t e a r e d u c e la d rep te p ropo r ţ i i p ro p o v ă d u i r e a de r e s t a u r a ţ i e a rde le n e a s c ă . P e adeve r i r ea şcoale lor m o d e r n e şi a neofi ţ i lor iu ţ i , deşi n u iscus i ţ i , R o m â n i i n u po t p u n e temei i i . Cine m a l m u l t decât R o m â n i i s u n t p leca ţ i a s lăvi o a m e n i i lor, ce se îndeletnicesc cu l u c r u r i ale obştei ?

(Va u r m a ) . gj .

C U L T U L MORŢILOR y

Multe t radi ţ i i , obiceiuri şi c redin ţe au d i spăru t sau sunt pe cale să d i s pa ră . Linele nici n u mer i tau să maî t ră iască , altele insă e păcat cu s a u pierdut . P r i n t r e acestea din u r m ă e şi cultul mor ţ i lor .

La vechi le popoare civilizate, la greci şi la r o m a n i , p r e c u m şi la sălbaticii de astăzi cultul mor ţ i lor ocupă u n loc în semna t in viaţa omulu i . F ie--care familie păstrează amin t i r ea şi u-neorî chiar imaginea btrăbnnilor , le aduce jer t fe , le invoacă spr i j inul în cazurile de grea c u m p ă n ă , se îmbărbătează la gândul vitejiei s t rămoşeş t i şi se ruşinează de a t ră i o viaţă ' n e m e r n i c ă ; se t eme de «zeii m a n i » , de sutîelele s t răbuni lor , care îî impedieâ astfel de la nelegiuiri şi fapte rele .

Insă - ş ! creş t in ismul a păstrat ceva din cultul s t rămoşi lor . A păs t ra t po m a n a făcută «de sufletul lor» şi r u găciunea pen t ru odihna aces 'or su flete. Este chiar o zi consacrată ru găc iune! pen t ru toţi morţ i ! .

F a p t u l că cultul mor ţ i lor a dispăru t in omeni rea civilizată şi că n u se mai păstrează decât de să lba tec i nu- î o dovadă că mer i ta moar tea . Civilizaţia n u aduce in toate pr iv in ţe le un progres . Une-orî provoacă sch imbăr i , care aduc adevăra te p ierder i pen t ru omen i re .

Bineînţe les că noi , cu ideile ştiinţifice de astăzi, n u mai p u t e a m conserva , ne -a r fi fost absolut cu n e p u t in ţă să ma i păs t r ăm cultul mor ţ i lo r sub vechea Iul formă. ,\'u ma l credem în n e m u r i r e a sufletului, in tot cazul n u m a î p u t e m diviniza sulletele păr in ţ i lo r noştr i d i spăru ţ i . Dar ceva din cultul acesta mer i t ă să trăiască, a n u m e par tea Iul nobi lă , e lementul care inf luenţa condui ta celor v i i .

E o dovadă—nu de spirit ştiinţific sau de superiori Late min ta lă — ci de vulgar i ta te şi de ingra t i tud ine fapta omului care uită cu desăvârş i re pe ce! ce î-au dat viaţă , care Fat! eres- ' eut şi s 'au sacrificat pen t ru dânsu l .

Aviatorii ftBştri mili

D. sub.-Iocot. av i a to r Negrescu

Ca şi colegul s ă u av ia to r , sui. , locot. Negrescu . u n eminen t av ia tor , face a d e v ă r a t e m i n u n i po t e r enu l a v i a ţ i une i . De un a n şi jun i . d-sa pilotează, cu cea m a î m a r e s i g u r a n ţ a şi ab i l i ta te b ip lane le II. Farman" >\ ,,M. Farmon".

D u p ă c u m se ştie, d. locot. ÎS'cgi cu a executa t sboru l Bucureş t l -Bâr -l a d şi î napo i , în cele m a i bune voxs-d i ţ iun i .

S ă p t ă m â n a a c e a s t a d-sa a p i e r ; ! în Angl ia , la uzinele Bris tol , spre i lua lec ţ iun l de pi lotaj pe monoi j lamit ,,#. Coandă-Brislor, î m p r e u n ă c:i d-nit m a i o r Macr i , P â r v u l e s c u -i C h i s c ă n e a n u .

Vas

- S

«Morţii cu mor ţ i i şi vii! cu vii!» e zicătoarea oameni lor l ipsit! de ort-ce noble ţă .

E s igur , saü in lot cazul e (bane, probabi l , că morţ i lor le este' absolut' indiferent dacă ne m a l g â n d i m sau n u la dânş i i . Din punc tu l acesta do vedere toate gândur i le , s en t imen te l e şi faptele noas t re par a fi p ierdute i:i zadar . Dar amint i rea scumpi lo r dispăru t ! este şi cred că va r ă m â n e iu to tdeauna o necesi tate pen t ru orl-ce suflet nobi l .

Afară de aceasta amin t i rea vieteî, pe care au trăi t -o bunic i ! sau pă r in ţi! noş t r i , poate ti une ori o călăuză în cafea ratortochiatâ a vieteî , alte ori un îndemn' pu te rn ic pen t ru a fi vrednici de n u m e l e pe car»! l ' am moştenit . Se poate î n t âmpla ca mor ţ i i , clini m o r m â n t u l lor, să lie mal bun i , m a i cumin ţ i şi mai cinstiţi sfătuitor! de cât ce! viî .

Apoi ne maî aducem astfel amin te u n lucru ex t raord inar , la care nu ne prea gând im tocmai când ar t r ebu i ma l m u l t , a n u m e că sun tem şi noi mur i to r i . «Doar n ' am să moştenesc pământu l» e o zicăloare, care opreş t i pe om uneor ! să devie lup . * Memento morb— adu-ţî a m i n t e că \ v m u r i — cum spuneau R o m a n i i , es'o o m a x i m ă sa lutară .

Ce drag! im! sunt t ihni te le case băt râneş t i , unde găsess a târnate pe pereţ i portretele celor ce nu mal trăese, de cât iu amint i rea familie! r ă m a s e ; u n d e văd diferite obiecte m ă r u n t e , care le erau s c u m p e color plecat! po drumul veşnic ie! ! Un fior de religiozitate mă cupr inde in in ter iorul unei a semenea case, duhul cel bun m ă s tăpâneş te şi gândesc cât este de a-devărat că «omul trăeşte n u n u m a i cu pâ ine , dai' şi cu cuvântu l lui D u m nezei i».

A l a d u t

6. — No. 44 . UNIVERSUL LITERAR í v n i . 29 O t-.f- b-ie 1 '12.

SENIORUL DIN HALLEBORG N U V E L A B E A L F R E D V O X I t E D E . X S T Y E R r V A

•J?x«. m o m e n t îşi scoase ş a p c a î n b l ă n i t ă de îşi ş terse f run tea ; n ă d u ş i s e cu toa t e că mersese încet , cu toa te că e r a douăzec i ş i cincï de g r a d e de frig. Un p ă r n e g r u cies, fură nicî u n firicel a l b îl cădea pe f runte n u m a î bucle.

Tot în el a r ă t a pe a d e v ă r a t u l gent i lom, a l c ă r o r s t r ă m o ş i a p a r ţ i n u s e de v e a c u r i celei d i n t â i c lase a societate!, şi ca r î nicî o d a t ă n u se al iase p r in căsă tor ie , decât cu famil i i le de o

ne tăgădui tă , a r i s toc ra ţ i e , c a r i dă inu -m descendenţ i lor l o r u n t i p c u r a t de nobleţă, de f rumuse ţ e , ea r l de altfel, n u s u n t fă ră a cons t i tu i o a n t i n o m i e cu b ă r b ă t e a s c a v igoare p e c a r i î ţ î p l a t e s'o cons ider i ca o ca l i t a te ind i spensab i lă l a şe su l t a re .

Da, f igura b a r o n u l u i C o s t a de H a n e b o r g e ra c a m del ica tă p e n t r u u n b ă r b a t de t re izeci şi ea ţ îva a n î ş i în aces t m o m e n t ea t r ă d a o a ş a expresie de desnăde jde încâ t t r ă s ă tu r i l e r ig ide pă rea ţ i t ă i a t e în m a r m u r ă . .

Clopoţeii une i s ă n i i de casă, t r a s ă cte pa i r i i cai negr i , u n fel de echi-p a j foar te la m o d ă pe a t u n c i l a Stockholm, f ăcu ră s ă t r e s a r ă n e r v o s n e ba rou , şi d u p ă ee î n t o a r s e m a s i -na î iceş te s a lu tu l ce'l a d r e s a s e t r ecă -tori î , el iu t i pasu l , de t e amă , f ă ră î ndo i a l ă , d e a nu m a î î n t â l n i şi a l te cui ioşi inţr . A p u c ă h o t a r a t în direcţ i a s t r ade ï F o r g e r o n s . ' p r i n p i a ţ a «"•usiave-Adolphe. A c u m c â n d de

m e r s u l îl e r a m a î s i g u r , c â n d ţ i n e a c a p u l î n sus , cu t a l i a lu î î n a l t ă , s t r â n s î n t r ' o b l a n ă ue jder , p ă r e a şi m a î f rumos . La u n m o m e n t d a t , ochii i s e a ţ i n t i r ă a s u p r a u n e i case vechi s i t ua t e în d r e a p t a luî . C u m 2ăr i . la u n a d in ferestrele de là a l t re i lea cat , o f igură , b ine c u n o s c u t ă t r e s ă r i . N u m a î decât i n t r ă în c a s ă şi p u ţ i n d u p ă aceea se găs i în fa ţa «neî femei în v â r s t ă ca re T a ş t e p t a la uşa de i n t r a r e ; faţa eî sbâ rc i t ă , î n c a d r a t ă cu рГ*г alb. e r a s c ă l d a t ă î n l a c r ă m l ; hai . ie le ei s imp le a r ă tau că a p a r ţ i n e a clasei de servi tor i .

. ,D-p> ba ren , d-le ba ron , a l încred in ţ a t în sfârşi t p ă m â n t u l u i îngheţa t , t e zau ru ' meu , pe s c u m p a m e a s t ă p â n ă . l a r t ă - m ă . . . A l n u m a î pol..."

Bia ta b ă t r â n ă i sbucn i în hohote de p l â n s şi căzu pe u n s c a u n de l â n g ă uşe .

D u r e r e a a t â t de m u l t c o n ţ i n u t ă a t&nă ra ra l îşi Iuti c u r s l iber; începu să t r e m u r e d in tot co rpu l s u b o s g u d u i t u r ă b ine făcă toa re , ca r i făcu să-î i sbuonească l ac rămi l e , ş i r ă s p u n s e :

,,Da Matena , i -am îndep l in i t u l t i -mi le ca to r i î , n u o voi u i t a n ic i odată , n i d o d a t ă !

O du re r e î m p ă r t ă ş i t ă uneş t e sufletele şt s u p r i m ă d i s t inc ţ inmle sociale. T â n ă r u l plecă capu l pe gemieh i l s ă r m a n e i b ă t r â n e se rv i toare , şi a-m â m i o î p l â n s e r ă î m p r e u n ă , m u l t ă v reme , m u l t ă v r e m e !

De altfel, n u re la ţ i i o r d i n a r e făcuse aceas t ă i n t i m i t a t e î n t r e b ă t r â n a Malena şi t â n ă r u l b a r o n Gosta d e Hanebo rg :•'

Malena e r a g u v e r n a n t a f rumoase ! Ju l i a M a l m b u r g de là t e a t r u Regal ; şi b a r o n u l Gosta, t o a t ă l u m e a o şt ia, e ra p ro tec to ru l f rumoase i Ju l ia . Dar. n i m e n i n u ş t ia m a î b ine c a M a l e n a ce greş i tă e r a ideia, pe ca r e t oa t ă l u m e a o avea desp re o a s e m e n e a protecţ ie . N imen i n u ş t i a m a ! b i n e ca b ă t r â n a M a l e n a , cât de m u l t st im a , b a r o n u l Gos ta pe t â n ă r a el s tă p â n ă , şi cât de bine e r a păz i t ă p r in amor ţ i i b a r o n u l u i , m a î b ine c h i a r d a c ă a r fi avu t o m u l ţ i m e de rebe-den i î nobile, c a r i s'o a p e r e . .

M a l e n a s i u g u r ă ş t ia , de câ te o r î n u venise b a r o n u l cu buzele s t r â n s e şi obra j i i ap r in ş i , de o c i u d ă nobi lă , p rovoca tă de câ teva a luz rou l j i g n i t o a r e l a a d r e s a aceleia pe care o iubea , şi de câ te or i nu spusese t i n e r e i a l t i s t e :

„Nu pot să î n d u r m a î mu l t . Ju l i a ; t r ebu ie să s e afle e l eş t i logodnica mea , că vrea vi să. fac din t ine soţ ia m e a pe ca r e t o a t ă l u m e a t r ebu i* s'o respecte . T o a t e bârfel i le a s t e a , t o a t e aces te a luz iun i mizerabi le , m ă o-m o a r ă încetu l cu încetul . Ch i a r m â i n e a m sa sc r iu t a t ă l u i m e u şi să- î m ă r t u r i s e s c tot".

N i m e n i a l tu l decâ t b ă t r â n a Malen a n u ş t ia cu c â t ă b l ânde ţe t â n ă r a eî s t ă p â n ă a t r ă g e a a t u n c i pe b a r o u pe c a n a p e a , l â n g ă m ă s u ţ a ou ceai şî îî zicea, J u â n d u - l de m â n ă cil micuţe le el m â n u ş i ţ e :

— Mul ţumesc , d r a g a ! meii eă eş t i a ş a de m u l t a l m e u , şi e t vre î s ă fi! atât. de generos fa ţă de mine ! S u n t a t â t de fericită, n i m i c pe l u m e n u m ă poa te ' împed îca de a fi logodn ica ta , soţia t á î n t r ' o zi. D a r , vezi tu , m ica t a Ju l ia , este a t â t de fricoasă , t r e m u r ă de f u r t u n a ca r e o v a avea , de în f run ta t ; ş i a c u m s u n t e m a t â t de fericiţi ! Să a ş t e p t ă m Gosta ! Cine ştie, d a c ă m a ! t â r z i u v o m p u tea să ne b u c u r ă m de o fericire a ş a de c u r a t ă , a t â t de l in i ş t i t ă ! Mu t e m a ş a de m u l t de s u p ă r a r e a t a t ă l u i t ă u '• E l te iubeş te tot a t â t de. m u l t c a

şi m i n e , şi m ă toni ca m ă r t u r i s i r e a pe ca re i-o vel face despre a m o r u l

n o s t r u să n u n e a d u e ă d e s p ă r ţ i r e a n o a s t r ă 5

De câ te orî , în lung i l e mele nop ţ i f ă r ă somn , n u m ă g â n d e s c l a el ; şi p l â n g la g â n d u l că în t r ' o î i a l să-l pierzi ! P o a t e e ă d e m e r s u l ce t u îţi p r o p u i să faci pe l â n g ă el, îl va g r ă bi acea ai ? A î au . d r agu le , m a i l a să luc ru r i l e î ncă e â t ă v a v r e m e tot aşa!

—• D a r t u n u ştii ee se vorbeşte de t ine?

— B a d a , ştiu Gosta .1 Urechi le tin e a r t i s t e n u se po t î n c h i d e l a tot r ă u l ce s e s p u n e d e s p r e ea, cu toa te eă i n i m a i-a r ă m a s e u r a t ă . Ş t iu că se zice că Ju l i a M a l m b o r g es te a-m a n t a b a r o n u l u i Gosta de Hal le -borg. Ce pot face? Voin ţa t a n u e a şa , face ca să n u fie a ş a ? . . A m înc redere în t ine ca şi î n D-zeiî. Orî înco t ro a l v rea să m ă duci, te voï u r m a .

— D a r eu n u v r e a u decât să m ă u r m e z i l a a l ta r .

— Î n c ă p u ţ i n ă r ă b d a r e , s c u m p u l meu , să m a l a ş t e p t ă m sfârş i tu l a n g a j a m e n t u l u i meu" .

C u m se m a l s u p ă r a el a t u n c i ; ce a s p r u o resp ingea , r e p r o ş â n d u - î că nu-I iubeş te de loc. că n u v rea să îî sacrifice v isur i le el de ambi ţ i e , că a r t i s t a n u vro ia să r e n u n ţ e la nic i a n u l din ro lur i le eî, p e n t r u a îndepl ini s i n g u r u l rol p r in ca re e a l ' a r face fericit, ace la de a'I fi soţie. '

Şi ea , v i să toa re , eti c a p u l r e z e m a t de o m â n ă :

„Te înşeli în adevăr , G o s t a ) D a r cu toa te a s t ea este şi p u ţ i n a d e v ă r î:i aceea ce s p u i .

Da, îmî iubesc a r t a , căcî m i s'a d a t s p e r a n ţ a că în t r ' o zi voi fi o m a re a r t i s t ă . P e n t r a ce să n u aş tept ă m câ teva lun i încă , î n a i n t e de a r id ica fu r tuna ca re va i sbucni inevi tabi l , eiurd t u vel desvă lu i proiectele t a t ă l u i tău? Ne m a i p u t e m păs t r a încă c â t a v a v r e m e cii. visul mei i şi t u a fec ţ iunea t a t ă l u i taft? .

Astfel vorbise ea dese or i , Ma lena ş t ia , p e n t r u a potoli t u r h u r ă i i l e logodn icu lu i ci. î n t r ' o zi, b ă t r â n u l bar o n Ha l l enh je lm de Hal leborg căzu bo lnav ; c u r â n d d u p ă aceas ta m u r i şi fu c o n d u s la u l t i m u l locaş cu toate onoru r i l e cuveni te r a n g u l u i şi a-verel sa le .

Gând b a r o n u l Gosta veni s ă a n u n ţe aceas t ă d u r e r o a s ă veste f idan ţa -tel lu i , el crezu că v e d e . u n zâmbe t pe buzele el, şi îşi int curse p r iv i r ea n e m u l ţ u m i t :

—• î n ţ e l eg . J u l i a m e a , ÎI s p u s e el, ca m o a r t e a t a t ă l u i racii să nu- ţ i a-d u c ă dure re , dar. de tie să m ă laş i s 'o văd a ş a de bine?" Ju l i a d in n o u îl a t r a s e pe c a n a p e a

u a cenuşie , l â n g ă ea şi p u n â n d u - I b ra ţe le d u p ă g â t îl r ă s p u n s e :

„ D r a g u l m e u Gosta, a u i t a t oare cui d a t o r e a z ă fericirea de a fi fost iub i t şi b i n e c u v â n t a t de pă r in t e l e s a u p â n ă ia u l t i m a ! său sfârş i t , cui da to r ează că b ă t r â n u l ace la pus tn ic , ca re nu» avea p e n i m e n i î n l u m e decâ t pe u n i c u l lu i f i u n ' a avut de înd u r a t , d u r e r o a s a înce rca re dc a iup-t a în inima, lu i , î n t r e a m o r u l care ' ! avea p e n t r u fiul s ă u şi i n t r e orgol iu! s ă u j ign i i ?

— Ţie, ţie s i n g u r ă î ţ î da torez a-ceas ta , l u n a m e a Ju l i a !

— Şi î ţ i pa r e răi», că m ă bucur , g u s t â n d fericirea de a vedea ue tu r -b u r a t e , g r eu t ă ţ i l e a c ă r o r perspect i v ă m ă î n s p ă i m â n t a , g ra ţ i e sacr i f i c iu lu i n o s t r u СОПІШ1?"

I n s e a r a aceea, c â n d b ă t r â n a M a l e n a le servi modes tu l lor supeu d e l ogodnă , îl auz i vo rb ind mul t , fiespre c ă s ă t o r i a lo r , de a l ege rea n o u l u i domici l iu , şi neces i ta tea de a t r im i t e î napo i -.-olurile Înc red in ţa t e t inere i ac t r i ţ e , ea s ă p o a t ă î n sfârş i t g u s t a î n pace fericirea a t â t de. m u l t v i s a t ă .

D a r c â n d M a l e n a sfârş i de servi t şi ieşi , n u p u t u vedea umbra ca re se l ă sa se pe fa ţa Jul ie l , c â n d aceas t a se sgr-ibulise ia pieptul f i d a n ţ a t u l u l eî , şopt indrvî :

„Nu t rebuie nic i să u i t ă m , t e r ib i l a

c l auză d i n t e s t a m e n t despro care mi-a î vorbit , p a r a g r a f u l l î . mi se p a r e : ce zif e a ceas t ă c lauză? ' '

Gosta zâmbi , făcu o m u î r ă de copil , î m p r e u n ă m â i n i l e şi reci t i ea şi c u m a r li fost vorba de s p u s o lecţie:

„ D a c ă f ideicomisul se î n t â m p l ă d'e r ă m â n e n e î n s u r a t , t r ebu ie ca p â n ă n u împ l ine ş t e treizeci şi cinci «]

Luni Uctombríe, 1912 UNIVERSUL LîTERAlt N o . 4 4 . — 7

,J5ă n u m ă s u p e r e n i m e n i , Malf-n a ^ n i c l c h i a r tu , zise el î r*h i | â i ţ ! i l u ş i i î n u r m a iu l . , •'

-iubeţi isc cu che ia p r i m a cu t i e a b i u r e u l u i . Dai: c â n d z ă r i . co rdonu l tio p r r i o a l b a s t r e şi a lbo, pe ca r e Ju -! i a 1 a v u s e s e d e a t â t e a : orf 'm Щ&іпТ V ff cara.,*a> Й d e s t i n a » * / d u Ä r e a .uï- ж>Ъи*ЯІ*'яШЩой, ş i ' a m o cr iză ai atire de l ac ră m l .

A se citi u r m a m » ыа J U n i v e t a a l Iiibvtar" ce va apare Duminica vi i -І0

Gviera luï B i b i - t t - f t t ó f ţî' de A l l ' o i t s C r e d e r e

a veni t foar te dev reme fa -airfş. U n i L m - e t i u d ca.. a r Ii. v e n i t ce i fclbere, alţ ' f t 'cu e ^ n a n i ' d « .fer. B a r i s t* in te re**»* jprea p u ţ i n pe vestic a . E v o r b a că el a ven i t la P a r i s ivàoi l î n a i n t e a ochi tor i m a g i n e a tortuneî a c e a s t ă ze^ t i l ega tă i a och i , :ar* face ac iua» inapres i« c a şi u i n m a s r s e n z a ţ i o n a l a l u n u i m u z i c i a n .

D o p a ce a păpat . coi c à t ï -va f ranc i la t î l a p lecare , flibi s'a. tn'ïors !a iară. la p ă r i n ţ i .

— M'aa» p l i m b a t p r i n tot P a r i s u l , s 'a r ă m a s nîc î u n colţ. necerce tar , sise el na iv , şi toi n ' a m p u s mim.» pe femeea a i a o a r b ă .

— Boule, îl zise > U t i l p ă r i n t e ş t e , n 'a î În ţe les c a ra.'am s e r v i t de o i m a g i n e c las ică p e n t r u a-ţi a r ă t a nor o c u l ? P l e a c ă ' n d ă r ă t şi vezi, în c ă r ţ i t r e b u e s ă c a u t î no rocu l .

C o n v i n s de aces t d i scu r s , Bibi o p o r n i i a r spre- P a r i s . Mul t t i m p Pan» v ă z u t p e l a a n t i c a r i i d e p e che iur i , scotocind c ă r ţ i l e nert. c e r c e t â n d po t o a t e şi î n g h i ţ i n d k i l o g r a m e î n t r e g i dc praf.

Norocu l p e senine- a fost. roilos cu el v ă i â n d u - 1 a ş a p r o s t u l şî îl rec o m p e n s ă p e n t r u m u n c a sa.

InttJŢ-o zi, r ă s f o i n d o bîMîe veche, Bibi găs i o h â r t i e de 500 francii, fix a t ă aco lo cu u n ac . Câ t eva fot m a î dopa r t e u n bilet de a r e i a ş v a l o a r e 51 a-paru î n a i n t e * оеіійог.

— 0 m i e de fraţvtl p e n t r u 30 de bani» ziso el mcet , nu. e s c u m p . P t ă ţ i n e g u s t o r u l u i ş i p l ecă r e p e d e .

-'- T a t a a a v u t d r e p t a t e cu r ă b d a r e se t r ace m a r e a . A n u n ţ ă şi pe cei de aicnsfc'di? a c e a s t ă ' b u c u r i e . As*» i u epoca, de sp l endoa re . C â n d fondu r i te î n c e p u r ă s* s e Împuţ ineze , i a r p o r a i jsă cân t e p w n c a r i i . D a i d e astă . d a t ă , d in e e n o t w i r e » u ,юа* g ă s i n imic . P e s e m n e că o a m e n i ш і ш а » i»c ier d i n ţ a t c ă r ţ i l o r bQK&ţiil.e» lo r ş i moş t e n i t o r i i ' n u Te v i n d e a u Ta a n t i c a r a ş a (te g r a b ă . D e s p e r a t de a c e a s t a , Bib î s c r i s a p ă r i n t e l u i s ă u o «crisoai-r în ca r e r ă s p u n s e : „ P e u t r u a r e u ş i î n v i a t ă , . i re i iue sa. î n t i n a mâna l a m u l t ă l u m e . R e l a ţ i u s i l e s u n t в е с о sire" ' . .

I l a ţ a t p e a c e s t sfat , B ib i , s© lăcsu I m p ä r C i o r de afişe. I n t o a t e zilele î n t i n d e a m â n a l a câteva, m i i do oamejaţ. Mese r i a a s t a II a d u c e a ^zilnic 2 ftrancî şî h r a n a .

Scitrlfit rV

Contra ramburs-nu Se ey/frdiazä lip I

TÁPSSA Ш PAR RAPID ' Wi/ЩГАТ AKOtJT

ЩАТ/ШАТОАНЬ VSpsaşte iitl«»i>at pă

rul cărunţit sau albit, în segiu, bi'uo, castaniu sau blond înrr'nn mott atât de, perfect şi de natural în.cat a » ' se cunoaşte dèlec p i n ü « v ä t ö t . îetrelwiaţarea maî simplii şi maî u-ş«ar i ca la orl-c« altă vi'tpsea de păr.

P r e ţ u k «ol 2,ÎW». t a nejiulţutaiie se reetibre iasedtat ooslu}.

jm^ eonboate л Ж л OriMîale

}Ha\ Parruuae>i7 .s\ *"V "* a d m i r a M I Í J i«r 'v

şi distrug ori-ee » ir»s urât aj gureli provenit din tutun., dinii stricaţi sau' stoaae, ieranjaL

Cut ia 5 0 b à i ï la .drogherii şi farm a c i i .

Observaţi marca Semií/títít cu slsa, s ia^ne ventabilc.

Huslrafra uoaslrâ ШШ A t a c u l t e r f b f l яѴ с а ѵ м Г е г і с І

sai'âieştl l a I. u u i i i n o v v u I : n a d io t ro fel» mai crăiscent: lup te

în t re Irupel* sâi'bestî ?c iurreş;fî a fost cea de la local i ta iea C u m a u o w o . situată, în ap rop ie rea o raşu lu i l. 'cs-k u e b , fosta capitală a Sei-bteî vechi , î n aceasta c r âncena bătălie in care soldaţii s'aQ M i n t piept ta piept , a fost teribil» s»rjă a cavaler ie i sârbeş t i , ca re a secerat mî î de v ic t ime in r ă n -dur i l e duşuiaiuuUu.

I n l up t a de l* Ct rmane tvo , Turc i i aCi avut 16,000 de m o i ţ l iar sákibii vre*» 7,000. Numeroş i ofiţeri sârbi , mi r i ; cari m a î mutU c o m a n d a n ţ i de r e g i m e n t e , au căzut pe câmpu l de lupfS.

La administraţia jtfaruhii *,Universui" sc aflu de vânzare hârtie maculatură, cleiu întrebuinţat, preenrn şi eer-иеаІГц cu preţ foarte canve-nebil. • '

C R E M A

P U Ö R A

S Ă P U N FLORA e e a о ш З r e b e l » , br«tuşite le acute si cronice, T D S E A

itnsea măgărească, vindeca sigur

STiQla lei 1—la ÚTT&W'w şl tomtii

eu reuwnae unive-rsatt Da a eileacual« аЬаиІцІ s igu r i . Cutis

eu 25 purgative l e l i J jû . Observaţi ca.fiecare pastila sS аіЬЗ iAscripţia : P u r g è n

"»rr.-ВЛУЕГ, s i o g r t i r w t v e r i t a b i l

(lipsa sângelui), clöroaa, neurastenia, histeria, slJbîciunea

generală, vindecă

recomandat í e prof. .

D e v à n z t t v e ÎQ, о ш ^ а я і п е і е ém o b i e c t e d e ó f é l , a r t i c o l e d o l u x , p e n t r u baurbaţL ş l a r t i c o l e d « p i e l e . G i l l e t t e S a f e t y R a / o r l . td . B o a t o n ş l L o n d r a .

Q i 1 1 e t t e -Cuao$cute ш toata íuhioa :

ţ föfäxiSrea

8. — No. U . UNIVERSUL LITERAR Lunî. ir!) ()• loinhrit", 191

№ SB ѴѲН ЮРИМ В"Е 21 ARUL

UNIVERSUL" o ABONAŢILOR SÀI LA TRAGEREA DIN LUNA NOEMBRIE, 1912 idă Vilă la Sinaia «VILA N I C O L A B » , c o n s t r u i t s a n u m e p e n t r u t r a g e r e » v i i t o a r e , pe s t re - la I C B r S b a n u , i n p o z i ţ i a c e a m a l p i t o r e a s c ă din localitate

UN ELEGANT DORMITOR DE BRONZ d« mare valoare, a l 8 - l e a d o r m i t o r f u r n i z a t p e n t r u p i e m le n o a s t r e d e Industria metalică »Maren», B u l e v a r d u l E l i s a b e t a , No. 8

O GARNITURA MOBILA DE BA MBU PENTRU SALON compusă d m : 1 c a n a p < a . 4 м - а і ж е , o u i»>ă conso lă c.u o g l i n d ă . 2 piedestali» c u 2 v a s e j a p o n e z e , c u m -

|ічг«!е ,1»; Iu im, ,,u> u\nti:i/'f i->'4\ M reber Buliv.i .lut і̂ акеім \ . . I.'i 'linei Princiar

иШОЩМТТОК D E ' L E M N F I N construit k l m a r » « f a b r i c ă d e m o b i l e d e l e m n . .Maan l'.Ganea, şd* . Miiui i firavul-37 ?і s t i . • • Ş n r t i a m c " r 1 0 . S u c u r s a l a c a l . V i c t o r i e i , 107

I' > l i ^ ѵ і îr^kxţr o r i e ху% o c i o i ^ r i t x | t compusă d i n : * "-Imiét e n m a r m o r a . Sf. Aria. c u g e a m «•« cr i s ta l f>i«*tat.- еооІіпНа; I nia s a p e n t r ü 1 2 p e r

s o a n e ş i O s c a u n e tapisat*' ş i . i u i b r ă r i L l c i m i l a l i c «1iel«» cujiipáraHi•xltrrla m a r e l e magaz in ' t í é i i i u b i l é « C o m p a n i a -• - t . - ' - • A m e r i c a n ă » , s t i a i l a C a ra l ' 74 v i s - S - v » d e p i a i n dv Hori lănj i îY-Hotel DacjH ' , ' ; ' ' ' . " ' ; .

Una hnratâ N A N vă de borangic alb. d e » mein ; HIÏÏ» Luc i l l a DIR (Ud JHUMd с а | й р а ц 7 Й j,|em, fre^ П.- 4 mein ; . U u a B U C A T Ă p â n z ă idem, bleu, de э metri. '• Цйтрчгаіе de

la Expoziţia ÇaseJ Şe.oalelqr. . . v -> * Irit e a p v U i à f 4A cWiil l d e metal дІЬДп,. «rginiM şi gerán-

LIT SCI l i t t » Ut t e m u y tat'că шь i«egrc«ie,' сотріь din : ,-l,.Jayă frumaş/cisektă,.,cu;,niânere; şt fa-' pahare îtrtrVUnmă

noua şlelegantă.: Acest serviciu este.o podoaba pentru orice casfo, i Ѳ fructieră da" metal fm arginlatà,• înafià de 50 сепіггпс^ '"ínétri 'y aVand '-S* glastre *pjehtru trude şi un vas pentru flori, "0 . F R U C T I E R Ă de. metal alb imitâni-eiiaet argintiii tecbiu, înalţă de:3T ceatimetri' şi ayând im ves даате de cristal pentrü fructe. Tóate aceste oaiecte s'unt Icumpâf ATACI de fa marele mâgazi'h de ceasormcb'şi'biluteraBH.grbs şi ea detail Fraţii A & I Roller,

'BucureşW,' str. Smâfda'n ,̂ І$Го.«.-Ѳв» «tajnî; fcv r.-r o Uli СДРЧІгЧА ^ e wtefa pjeni.ru lagbetatá , compus din'"o cupă Ml SCTTlvW^игатезі 6 farfurioare rnobtafe'in meta-î:,аЫіп-

: ia t : Ghr«tof le V. F.P.; ürta pün^ärlo'.'njţchii УегЩЩр\і-;' - d a î ă ; : ÜJriä fructieră' -de' " metal," "arginta Şt,; w$.'wÇïè »4*л

metal cu, lama aurita, pentru -de*eja. Toate -aceste-- o b w e t e - a ô " fest cumpărate de ht cunoscutul magazin de .bijuterie Th Radi von , 4 B t r i # r a r M l ^ l in « r a m A f f t i ' ^ ^ r ^ e l ' WÏto\№> .oajţnciottua 1 UU gldlUUIVIţ-;.Щпа, I m u z i c ă «le t u n s ă , cu manwelâ, cu 6 cântece, 1 g u i ţ a r ă francei;! 'Foaie acestea cnmiiărate de la vechiul şi cunoscutul magazin de muzica N. Mtsehonz--niky, furnisorul curţeî' regale, ^strada 'í^offeí, Nó" 7, Budure^î.

ІІІІЙ ІкІгЧгІАІй í c ' e ? a u l i l "Sports, cu i oală libera şi franíaap'* Uliu IMLILICld tonTatà ргщ, contra pedalate , ' U n a puşШ