Mihai Botonea

Cls.XI-a F.R.

RR 753206

Zeita Venus in mitologia latina.

Numarul zeilor romani este unul deosebit de mare, fiind de ordinul miilor.La inceputurile istoriei religiei romane zeii erau socotiti niste puteri mistice, erau adorate divinitati tainice, al caror nume nu se rostea.Romanii puneau accent pe fenomenul numitpax deorum, pacea zeilor, prin care isi asigurau prosperitatea si bunastarea.Fiecare loc, imprejurare sau obiect avea propriul zeu ocrotitor si existau foarte multi zei cu atributii marunte, dar importante pentru romani.Puterea extraordinara si magica a fiecarui zeu,numen dei, se implica in viata oamenilor si innatura, ca o forta sobra, miloasa dar si razbunatoare.Astfel, zeii protejau fiecare act al vietii, de la nastere pana la moarte.

Dupa cucerirea Greciei de catre romani, a avut loc un contact puternic cu mitologia si cultura acestora. Astfel, zeii romani au inceput sa fie si ei adorati ca niste zei cu forma umane. Devenind stapani ai Greciei,romanii stabilesc corespondenteintre zeii greci si zeii lor, schimbandu-le numele si, uneori, functiile: Jupiter (Zeus), Junona (Hera), Neptun (Poseidon), Venus (Afrodita), Minerva (Atena), Mercur (Hermes), Vulcan (Hefaistos), Ceres (Demetra), Bacchus (Dionysos), Apollo (Apollo), Marte (Ares), Diana (Artemis), etc. Triada importanta de la greciZeus,HerasiAtenase transforma inJupiter,MartesiQuirinus, care troneaza de pe Capitoliu.Ulterior, in perioada Republicii este venerata trinitatea divinaJupiter,IunonasiMinervade origine etrusca.Terentius Varro(sec. II I i.Hr.) inAntiquitatum romanorum, humanorum et divinorum libri XLIa realizat o lista sau un catalog al zeilor, cu atributele lor folositoare oamenilor. El imparte divinitatile intreicategorii:dii praecipui atque selecti reprezinta principalii zei:Jupiter, Ianus, Saturn, Apollo, Marte, Genius, Neptun, Vulcan, Diana, Luna, Venus, Vesta, Sol, Liber, Iunona, Ceres, Minerva, Tellus. dii certi (zeii determinanti) competenta lor se rezuma la o singura functie indicata si de numele zeului. Divinitatile ii protejeaza pe oameni pe tot timpul vietii, rolul lor fiind bine precizat:Educail invata pe copil sa manance,Potinasa bea apa, mireasa este condusa la altar deDomidicus,Domitiusasista la instalarea ei,Virginiensisparticipa la desfacerea cingatorii sotiei, etc. 1 dii incerti (zei nedeterminanti) au diverse roluri cu caracter general. Sunt zeitati ai vietii particulare:lares,manes,penatessau eroi. Divinitatile straine suntadoptate prinevocatio o ruga catre zeii unui alt oras ca sa paraseasca lacasul lor de cult si sa se mute la Roma. Introducerea de culte se realizeaza cu ajutorulinterpretatioRomana. Astfel, patrunde cultul luiCybeladin Frigia (205 i.Hr.), preluat de romani sub denumirea deMagna Mater(MareaMama). In timpul imperiului se impune adoratia,veneratia fata de imparat, care intruchipeaza statul, si cultele bazate pe mistere, precumAttissiMithras.Zeii romani jucau rolul unor oameni cusuperputeri, asa ca, in timp a devenit normal ca puternicii conducatori ai Romei sa fie tratati ca niste zei.Cezara fost primul zeificat si tratat ca zeu dupa moartea sa. Mai tarziu, unii dintre cei mai buni imparati au fost declarati zei de catre Senat, dar numai dupa moarte lor. In timpul vietii ei erau simplii muritori.Toti romanii trebuiau sa venereze imparatii divini. Romanii dedicau zeilorplante sacre(stejarul si laurul),pasari sfinte(vulturul si ciocanitoarea) sianimale sfinte(lupul, si, mai ales, lupoaica, vulpea si scroafa prolifica cu 30 de purcei). Spre deosebire dereligiagreaca unde zeii domnesc, statuile romane ii prezinta pe zeii romani ca fiind mult mai binevoitori fata de adoratia credinciosilor. Romanii le datorau acestor zeitati belsugul, puterea, norocul, vitejia, tandretea, puritatea virginala, castitatea familiei, caldura caminului, siguranta si linistea patriei, lumina zilei, odihna, intelepciunea si mai cu seama dreptatea. Venuseste numele roman al zeitei grecesti Afrodita,zeita dragostei, frumusetii si fertilitatii.Initial o veche divinitate de origine latina, protectoare a vegetatiei si a fertilitatii, ea a fost identificata apoi cu Afrodita.Era consoarta lui Vulcan.Era considerata stramoasa romanilor datorita intemeietorului legendar, Aeneas, si juca un rol important in multe mituri si festivitati romane.Casatorita cu Vulcanus, a fost iubita de Marte, zeul razboiului, de Bacchus, Mercurius si Neptunus, dintre zei, iar dintre muritori de Anchises si Adonis. A avut mai multi copii: cu zeul Mercurius pe Eros, cu Marte pe Anteros si pe Harmonia, cu muritorul Anchises pe Aeneas etc.In legatura cu farmecul si puterea lui Venus circulau numeroase legende: un episod cunoscut este acela al infidelitatii ei fata de Vulcanus care, descoperind legatura ei cu Marte, a chemat toti zeii Olimpului drept martori, surprinzandu-i impreuna pe cei doi.Un alt episod, celebru de data aceasta, estejudecata lui Paris: Jupiter a poruncit ca marul de aur aruncat de Eris, zeita vrajbei, si revendicat in egala masura de Iuno, Minerva si Venus, sa fie acordat de un muritor, Paris, aceleia pe care o va socoti el mai frumoasa.Cele trei zeite s-au infatisat inaintea lui Paris pe muntele Ida si au inceput sa-si laude farmecele, promitandu-i fiecare cate un dar. Cucerit de frumusetea lui Venus si de darul fagaduit de ea - acela de a o lua de sotie pe cea mai frumoasa muritoare, pe Helena - Paris i-a dat eimarul. Alegerea lui Venus si rapirea Helenei au constituit originea razboiului troian. In cursul acestui razboi, in care rivalele ei, Iuno si Minerva, au sprijinit tabara adversa, Venus i-a ajutat in mod constant 2

pe troieni, in special pe Paris si pe Aeneas. Ea a fost chiar ranita in lupta de catre Diomedes. Daca nu a putut impiedica moartea lui Paris si distrugerea Troiei, in schimb, salvarea luiAeneasse datoreste lui Venus, care l-a ajutat sa ajunga pe tarmurile Italiei. Tot datorita acestui fapt zeita era socotita, sub numele de Venus, drept divinitate protectoare a Romei.

Nasterea lui Venus ,1484,Sandro Botticelli.

3