boia, lucian - mitologia stiintifica a comunismului

7/27/2019 Boia, Lucian - Mitologia Stiintifica a Comunismului

http://slidepdf.com/reader/full/boia-lucian-mitologia-stiintifica-a-comunismului 1/235



Lucian Boia născut în Bcureşti la febrarie este profesr lFacutatea de Istore a Universităţi din Bucureşt. Opera sa întins ş variată cprinde numeroase tituri aute în România şi în Franţa precm i traduceri în engeză, geană şi în ate mb Preocpa îneosebi de storia ideilor şi a imaginau s-a remarcat atât prn ucrărteoretice rivitoare a istorie (Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şcţiune) şi a imagina (Pentru o istorie a maginaruui), cât şi prninvestiea consventă a unei lari ame e mitologii (de a viaţa extraterestră şi srşitu lmii pân a cmunism naţionasm ş emocraţie)A adus de asemenea noi intepreti rivitoare a istoria Occdenuia Franţe i a Geaniei În ucrarea sa Istrie şi mit în contiinţaromânească a sit senaţie şi a rămas e atnci un punct e reper în

redenirea storie naţionaeVoume ubicate a Humanitas:Istorie şi mit în coştiinţa românecă ( 2 22 2 2O, 2 Jocu cu trecutul. storia între adevăr ş cţiune ( 8 22 28Două secole de mitologie naţională ( 2 2Mitologia ştiinţcă a comunismului ( 2 2 Sfârştul lumii O istorie făr sfârşit ( 2

Pentru o istorie a imaginarului (2 2România ţară de frontier a Europei (22 2 2Mitul democraţiei (2Între înger şi aă Mitu omului derit din Antichtate ână în zeenoastre (2 2 Jues Vee Paradoxurile unui mit (2

Omul şi clma Teorii scenarii psihoze (2nereţe fără bâneţe Imagnal longevtăţii dn ntichtate pân ast(2Occidentu. O interpretare istorică (2Naoleon Icel neubit (28"Gemanolii Eita intelectuală românească în anii Primuui RăzboiMondial (2 2

Fanţa hegemonie sau declin? (2Tragedia Gemaniei: 94-945 (2



LUCIAN BOIMITOLOGA

ŞTIINŢFC COMUNISMULU

Traducere dn ancez de autor

•HMTSBCRET



Redactor: Horia GăesuCoperta: Angela RotaruTehoredator: Lumiiţa SimionescuCoretor: Georgiana Becheru

Tipărit Ia RA Monorul Oal

Luca BoiaL ythologe scetque du couse© es Belles ettres Pis, 2

© HUMANTAS 2 pentru prezenta versiue româneaă

Descrierea CIP a Biblotecii Naţionale a RomânieiBOIA, LUCIANMitologia ştiinţifică a comunismului ian Boa - Ed a 3a Buueşt: Humantas 2 BiblogrndexSBN 9789735 39

3295( )

Editura HumaniasPaţa Presei Libere , 37 Buureşti, Româniael 2/8835, fax 2/8835wwhmatasro

Comezi Cae pri poştă: el/fax 2 /3 23 3CPCE CP , Bucureştemail: cpumanitasrwww ibhumantasr



Itrocere

Sstemul comunist sa prăuşt ca un castel di ci dejoc Dezodât casofal ale c motve sut evden-te oprmea aiul inecactatea nu se puteau pre-lung la nesfârş.

Dar adevata prolemă priveşte ma pu prăuşireacomunsmulu, cât săş exstena sa : crislzea ş i-

stalea lu capaitatea sa exaordiă de a materialzauopa supraveuirea sa generae după generae forţa deconvngere, exasunea sa... Orire colectivă? Aberaţestorică? storia nu este nci logcă, nic aerată. Ea estepur ş simplu. Treuie să cerc să o înţelegem

Succesul mtologe comunise suces relatv, dar in-contstabl stupea ch, dacă îl raport la suportulsău material precar u poate îneles decât în sesuldutei lungi a storie ş în primul rând din perspecvaimaginarului.

Este o mtologe prograată de foe multă vreme, -scrisă ma puţi dectca unor coadcţ de ord eco-nomc ş soc cum credea x, cât, mai pfud uarhetip fundent al magilu, o sucură men-ă durabă ce scurgerea timpulu nu a erodato ci-odată. ifesea e cacteristcă ese rezul istoriei, al

storei aşa cum se reztă ea, cu turbuleele ş nedepă-e se. Vs de aur, Padsul teresu, Regaul de o mede ai su tot atâtea vie ale acestui reuz exâd



6 Mitlgia ştiinţcă a cmunismului

nosga dorna nicicd atisă, ncicd astpărată, aue alte lumi, a unui im deniiv de libertae şi onie.Vsul mlenaist, cu epsoadele se revoluione de la s-

ştul Evului Medu şi ceputul eoc modee, regurează cât se poate de limpede trăsăturle reprezentatve aleideologiei comunse.

Îno fază ulterioară, această înclie esenlă a spri-tulu a suferi o metorfoz ştcă şi lozocă. Dum-

nezeu a fos locut rn deea de Progres ş pri legileIstoriei, factori ce au beefciat plus de senalul biedotat al Ştilor şi Teologlor. Totul concura la inven-tea unei istorii diferite, a unei lum diferite, a unei ieumane ferite. Timpurile erau pregătte penu apaia miologiei comuniste ştiinţce.

Comunismul a fost, fără îdoală, o împlie a evolu-iei umane (cum a lăcut să se făişeze, d în regstrulimaginarului, al cui preal sa revărsat la un momentda şi a pus stăpâne pe o bună parte a lumii.

Aaca exerctat de ideologia comunstă se exlcă -

radevăr prin utca ei isere întru imagin cevie di adcuri. Toate ftasmele mitologie milenaisteadiionale ş e religie ştiice modee au zonat -o siză explozvă ce a oferit ome ceea ce omeneaaşep : sfoea radcală a lum şi a condiiei ume.

ecodea restorie" comunsmului este, aşad, ooeraie necesă entu a elege geneza unei molog şploarea mactulu său Avem de iventariat o multitu-dine de tentve vzd ,,refacerea" storiei sau unerea eisub control penu a o caaza deca cea bună, nenu-mărate proecte desiate să ,,recreeze" omul şi socetatea.

În cuda diverstăi lor deologice, aceste tendine au re-at terenul ş climatul propce insti mtologei comu-nste.



Intrducere 7

Vom aa aceast mitologie în lnile e generale, rele-fându gurile cee mai nete şi ma actve, dauna, oate, a unor nuane şi ranamene rezente, cu siguran, în

oera lu M sau a altor gândtori marxişti. Demersulnostru vzeaz reconstituea une vulgate" îmrtşite dece mai muli dintre credncioşi. Se justfic astfel şi accen-ul pus pe epoca dintre ani şi , faz glorioas şiotmst (cel un la nivel miologic ! , tim rvlegat mri iluzii.

Pe un lan ma general, ceea ce rezult este omnirezena şi uterea magnarului u ma oate fi subestimatonderea deenrilor mitice în tot ceea ce prveşte eom ş aventura uman. Oare istora este altceva decât o n-teinabil confntare între visele umantii şi inerile

maerie? Î aceast perspeciv, fenomenul comunst nurerezt decât un subiect particular cu deosebire dra-atc, ce drept al une mitologii istorice globae alunei istori înelese ca materialize a miturilor.



eliminii :maşul glis al aţinii

eşrea d stoe

Omenrea se obşnuieşe greu cu prora sa codţe şcu stora sa. Diotdeauna a vsa o lum dertă.Lumea aceas a exst, d erdt o e multă vre-

me. Paradisul terestru, ovt Bblei, Vrsta de aur, dupămtologa grecomă, se scru u timp pmord, impul ce a fos înainte de istorie. Regăsim apa ste

ot nostalga purităţi orglor, cu conclza ce decurgede ac că, ced du ume momet, luor aces-ui Pt au pot pe o ce greşiă. Prpretea prvaă, egoismul, vdia, omea, răziul au us să cacter-zeze condţia umaă, conastd cu oa ş attea

st org.Greşeala reve, cu sigurţă, istorei. D cum poate repată? Cum să ne tocem uncul de lece ? Con-cepţa cclică a store imată în entitatea an-clor, d manfesânduse ma mult sau ma puţin ntenspână astăz se otrvea uui oc cae ecutul uteareve fă înceare Mitul eteei reîntoarceri oferea chicerttudinea unor no ceputur Drumul cel ma scurt spretrecut să ie oe cel al vitorulu ?

ar oate era mai sigură călătora spaţu decât tmp, ţue deate propun cadrul de ntu

plasea unor socetăţ derte Geogaa imagă aAnctă ş a Evulu Medu a exploat ns za plu-răţ lumlor", cu prelung e ce le re găsm plă



10 itlogia ştiinţică a cmunismului

epocă modeă. Padisul trestu, aşezat în unctul cel maideat al Eremului Orient; ţi rea creştne recumregatul Preotului Io ( Asia, în Aica?) ; lumea macu-

loasă a Oceanului ndi, acolo unde o vaţă itivă îşiaa desăvârşea îno erfectă one a omului cu natu-ra, şi unde toate fsmele îşi puteau găsi înfăptua. Şiapoi, ţi fabulos de bogate, rine ce maginl Eldora-do, d nu mai uţn şi Chia cea adevrată, substanţ -

găă n a cspde ului coeri. Cna şi găleei căutate cu dârjre de Columb, ras până la urmă per-lex faţ descoperirii unei Americi inutile. Lista ţiloricipte la o altă istorie a intenabilă, rsudnevoilor şi viselor ecia : de la se ână la desâulseual, de la o viaă cvasiimal pă la raamentele

unor societăţi ale abundeţ.Pentru oameni de sit se deschidea şi o altă osibili-

tae : aceea de a fabrica utoii pri simplul joc al ideilor.epublia lu Platon şi Utopia lui Thomas Morus sunt mo-delele cel mai des ivocate ale acesti demers intelectual.

O manieră ape de a ieşi dn isorie şi de a intra întrolume une toate datele istorce sunt modicate, unde toateelemenele funcţionează imecabil, reunte trun meca-nism fră cusur . . . cu singurul nconvenient că o asemeneaerfecţiune se găseşte în afa lumii reale, în cercul abs-tract spiritului.

Vârsta e aur : depe, uă, searată de n abs tem-or. Ţrile şi umtăţile diferite : deate, saţu.Utopile ncăieri. Pentu a modica mersul istoriei, se munea gsea unui al aulea um.

A fost calea deschisă de milenarisme, mişci socore-

lgioase însueţite de sera unei lumi noi, a uei lumierfecte promse omenii înun vitor ma mult sau maiuţin aroia. Î acest caz, nu ma era vorba de nostalii



Prelimiarii marşul gloris al raţiunii 1

de nestns sau de uop accesble, c de o fază oblgato-re, şi acelaşi m naă, oarecu denivă, a isore.Î plus ganţe suplimentă fază situată sub sem-

nul Providenţei, căci stalea lumii no trebuia ă e ope-ra unu Mesia sau a unui Salvator. Acesta va nstauraRegatul mesaic, a cărui duraă, areciată la o mie de i(Millenium) de căt evrei, apo de către creşti ceea ceînsemna e fap u foare lung inera e tmp , justf-

că deumea genercă de mlenarsme". Apo, u maiavea ce să se întple decât sfşitul absolut al eperenţe umane (Judecata de Apoi, după Bible)

Vaantele mlenaste sun destul de răsânite în lue, dar nuceul dur al doctrnei se aă în ideoogia relgioaă aveclor evrei. Aalipsa atbuită Sftulu Ioan nu a -

cut decât să pice şi ă dratizeze la exces datele i-ale. Criza sfşu tictăţi, cobiată cu epsuneareligiei creştine, a ofer milenasmului un climat deosebtde prelic. O dată ce lumea veche, lumea ăgână, se ră-buşea, domna mesianică ea imentă Din toate acetea

a rezultat să o altă sinteză, aceea a ocetăţii edevae, mregnată desigur de valor reigioae, dar foe deare, touşi, de erfecţunea viată. Sfşiul Evului Medu şi dicila naştere a epoci modee aveau să relanseze, ca maiant sfştul Antctăţ, şi la o scă că mai lgă, ectee mlenase. Este evident că eroaele de crzăsocială ascuţtă, de dezeclbre şi de restructurri roun-de prvilegiază răbufnirle de factură mesianică. Vsta deaur a milenasmuu european e situează perioada cu-rnsă e secolele Vlea ş XVea. Pentu toţdezrădăcaţi rimele victime ale modeităţii , n-

u toţ emulţumţii (ş ata lor era numeroasă), ae-rea doie de o mie de an, consderată ca sgură, semasgura soluţe de salve imagablă



2 Mitolgia ştiiţcă a cmunismului

Să remc ş o coadcţe solubă a deologlormes, c se regăseşe comusm e o pe, pulsaţe se hce : elberea dvdulu, egte de-

lă, abola suor estete, a suclor cons-gătoe general ; pe de ală pe, deul comu, cuale cuvte tot", de uniate ş czue.

Acest amplu curent de gdre ş de acţue u seopreşte a baera anului . Străbăâd Lumle seco-lulu al XVIlea, străbă scentsmul trumăor al se-colulu al Xlea, săbătând cotle deologce alesecolulu al XXlea, comonenta pur regoasă a mşcimlenarste sa menţut ş ch sa răspâdt, cunoscândmomente putece de afme. O vom părăs însă în acestpunct, dat d că preocupea noastră este de a urm

avae uu alt fel de mlenasm, ale unui mlenarsmeat condţa sa religoasă orgă ş ce, sub veş-mte lace ş eprmânduse trun lmbaj raţonalst ş deapeţă ştţcă, dar ără să renuţe a msunea sa sto-rcă eseţală (creea ue um no), a mcat profund is-ora ultmelor secole ş ma cu seă ultma sută de an.

scesiuea Raţiuii

Un enome cultur de pră moranţă se roleazăîn Occdeul secolulu XVlea : cultura eltlor, cuu-

ra savă, cepe să se emcheze de cultura populă".Acolo ude esse u bogat fond comu, cu numeroaseconeu ş schimbur, se stează acum ncomunicab-tatea ş dspreţul. Ştţ se mobzează pova superst-ţe ş gdea metcă pova rejudecălor. dţsecolulu XVlea (u Jea Bod, de pildă), fără a ma

vorb despre otenţi epoci, apreciau sfature asoogi-or ş nu se dăeau ă de la vătoea de vrăjtoeO suă de ma târzu asemeea attud deveseră e



Prelimiarii: marşl glorios al aţiunii 3

convenabile. Trăise e tmp Desces. Oe culivaţvăaseră să gdească. Uliul at de asologie area Fraţ . Vremea lu Nosadus se ceiase (

aştepea reve se sre sfştul secolulu al lea )Această evoluţe conduce spre raţonalsmul epoci Lu-

mnilor, puncul cel ma alt atis e Raţunea suverăMometul cd sa dec că unversul, storia, socetatea, omul însuş u se po cuoaşe ş eplica decât r aplica-rea une metodolg sict raţioe Tenebrele şi tas-mele se speau. Lumea apea ca u mecism e cipese conau vit or legi smle ş mplacabile Legce aşteptau să fie decriptate de Raţune şi foloste spremele prot al omenr.

O revoluţe gâdire, reşte Dar să pvim şi dncolo

de apeţe petru a consta că un nou proiect mitologcse esena sub pojghiţa Raţiuni Proect care raducea înteen dferiţ o bună pare a ccăuri ce imagrul o avea î el de multă vreme. Se crede îndeobşte căRaţuea purtat un războ necruţător împotriva a ot cenu era Raţiune. Î acest caz, aenţele sut înşelătoe ;nu sa petrecut o anle, c o recuere. Raţiunea nu acut decât să recuereze ş să dispună potrivit propriei segeomei (riguasă, ceziă) toate fsmele esentieale umantăţi. Î Raţune, imagnl, inclusv manfstă-rile sale etreme, avea săşi găsească cel ma bun alib ş

conmea unei deple respectabilităţ.Eplicea comletă a lumi ş acelaşi timp reenajea sa potrivit propriilor gusturi iată cele două ăsă-tu fundamentale e no molog raţionalste.

O ouă raie : legile şice

Obectivul numl unu : elicarea lumii. Eplceglobă ş deitivă a Unversulu gaţe une miraculoase



4 Mitolgia ştiinţică a omunismului

foule universale. Referinduse la luze zci secolu-ui al XVIlea, Est Mach ea cactezat pri sptu-ala stagmă de mitologe meccă". Ţelul surem a

Ecclopeiştilor era eplicarea zcomecică a îegiinaturi". Lalace mergea până la aşi imagina un geniuce utea să prezică starea unversulu î orice mo-ment al vtorului". Ajugea să găseşt formula perfectpenu ca dspunerea prezentă ş evoluţle vitoare e ma-

teriei să e riguros determnate. Detalile se ndeau în-run sstem ce nu admtea nic cea mai mică dereglare, consuit pe princpul că nimc nu se peece la întle.

Şi nu doar naura nertă se supunea leglor neorabile, ci ş omul şi storia sa Natura acţonează rin legi smle, uniforme, nvariabile. Toate greşelile oameilor sunt ge-

şeli de zcă" (d'Holbac, Sistemul naturii, ) A amuzant ca o pare a acestei umi să e anjată, ş ca altasă nu e, ca o pe d ceea ce se tplă să ebuiască sse întâmple, şi ca o altă par dn ceea ce se întplă să nue obligată să se întle. Câd privm lucrurile ma de

aroae, obser că doctria contră destnulu este ab-surdă" (Vole, Dicţionar lozoc, icolul Detin). Legiimuabile, un determinism riguros, necesităţi preutneni, iată, aşad, storia. Văoaea legilor istorie" era eunctul de a se deschde

Ne aăm în faţa unei mitolog. O trădează lipsa de mo-destie şi de măsură. Do mtologile ş religile oferă răs-punsuri simle, globale şi de nedepăşt la mulţimea dentrebi ce frântă spitul uman. Acolo unde ştnacaută trun proces fără cetare şi fără sfşt, mitologacunoaşte deja răspunsul.

O nouă te, aceea a legilor ştiinţce, cea săşidefească sategile O tane potnţal mai periculoasădecât taile obişnue, ce nu depndeau decât de uterea



Preliminarii: marşul glorios al raţiunii 1 5

oenlor. Acţunea politicii se conjuga cu ştinţa. Legileoamenlor ot tratate cu uşurţ, d ce ar îndrăzni săconteste o lege ştnţc?

Secretele uiversulu ş ale naturi umane uau s as-gure deţnătorlor lor o utere nelimitaă. Sgură e acestsprjn, omenea putea s treacă la al doilea obectiv, ş celma mportat, ce era reenajea, ş ch transformarea lumi. Lumea a reconsuită otrvit regullor Raţu-nii. Va deve mai logică şi mai ncţionă. ivi grădnilefrceze din epocă : geometra lor rezumă roiecul globalal une reorganizi ceziene a lumii. U spaţiu rfectordonat, la toate nvelurile : grd, habitat, urbsm, ame-najae a teritorului . . sau dispunere a lanee lor ş a vieţiîn univers. Timpul, la râdul lu, era us sub control : vito-

rul trebuia să se înscre pe făgaşul unei istor ideale, macofoă cu raţunea decât işcarea dezordonată cae auzurat locul şi numele istoriei.

Chemarea sălbacilor

Raţionaliştii şi istorcii rie ei iubeau prea uţistora Sau, mai bie zs, u ubeau istoria c a fost, re-ferdui storia ce putut să e şi mai es istora ceva .

Nici o ocazie u era perduă entru a denunţ aberaţii-

le trecutului. Evul Medu stea oroare : cum au utut oa-menii să e atât de stuizi, ş aât de mult vreme ? De cesau încăţânat săşi conducă viaţ după alte crterii de-cât acela al Raţiunii?

Toate acestea deoarece, dn neferce, omenea sa -gajat, la momen at, pe mul cel rău. Totul ceuse

bine, d sa scat parcurs. Mtul Vstei de aur a fost re-cuperat de raţionşti, reelarat o maeră savt şiiegra noua scemă isorcă. El a devent un isumen



6 Mitologia ştiinţcă a comunismului

eem de ecace al crtc lor socale ş al proectulu v-zând revenea store

Este dpt că tmpure ptve coresondetul V-

si de aur lpseau la apel Preistora u se născuse căD etnologa cea pii paş. Ea acumula de câtva tmpoaţ ptoreşi ş semicatve despre vaţa sălbaticilor (cu o predlecţe ţală penu cruz aerca, concu-raţ mai târzu de nobli ş umoş polnezien. Ma

râea do de demonsat, pe bază de probe, că aceşticop ai nau ăau cu adevărat u fel de Vstă de aurprelungită sau cel puţn mai ăstrau aumte vestgii

Un au simplcat demersul. Putea venta săbatci ş chi sălbatici peecţi ară a eşi d propra gă-dnă, altite la ce folost Raţiunea? Metodă apl-

cată cu succes de JeanJacques Rousseau Pe scurt, bunulsălbatc" a devet componul preferat al ozolu se-colulu XVlea

se reproşau, ără îdoială, ume vci sau defecte În-clnaţa sa eu cea de om îngheţ sgele vine,

ch dacă Motaigne avertzase înun celebru eseu datat5 că socetăţile cvlzate sunt prada uor mizer căma rele decât cibalismul Unor sălbatc l se imputa deasemenea, pocrit, pmiscuiea seuă (ceea ce prezen-, de a, o otă buă : mai mulţ europen sau epaapenru a încerca eereţe edte păurea ecană, membri epedţe Bougavlle au ras rofund m-caţ de recclajul seu urmat în Taii.

D toat acesta erau mnţşur. Cu sau fără canba-lism sau promiscuiate, esenţalul se aa în ă e, şaume faptul că ercţi dnante de store naveau nc

cea ma mică dee de necazurle aduse de cvlzaţe. ne-galatea economcă, socală ş oltcă le era necunoscută, a fel ş ocrza ş mcuna secreta de o siee boa



Preliminarii marşul glorios al raţiunii 1 7

vă. Dscret, sbaici î învăţau pe cvilzaţ cea dntâi lec-ţie de comunism. Primul om ce, îmrejmuid u teren, sa îcumetat să spună acesta este al meu ş ce a găst oa-

meni destul de proşti să creadă a fos adevăratul teme-ietor al societăţi cvle. De câte crime, războae, omoruri, de câte mizerii şi orori ar scutt omeirea cel care, sco-ţând ţăuş sau astupd şanţul, srigat semeilor săi :« Feriţvă s ascultaţ e acest mostor ; suteţ pierduţ

dacă uţi că roadele sunt e tuturor şi că ântul nu esteal nimui» (JeanJacques Rousseau, Discurs asupra originii şi ndamentelor inegalităţii dintre oameni, 55).

O dată părăsit terenul une socetăţ rimitive şi egalitare, drumul omenrii nu a mai fost decât un lung şir de abe-raţii. Sălbaticii ne explcau cum trebui rocedat penr a

repune e şine trenul deraat al istoriei. Cum să e reine-grată Vsta de aur, evetual fră a sacrica unele dintrecuceririle agreabile ale civlzaţei.

De la Discursul asupra iegalităţii ajungem astfel laContratul soial () . le două texte ale lui Rousseau

alcătuiesc un sbl ' căru coerenţă este depe de afi evdentă sau niscblă. Primul evocă o storie ce numa e decât degrad permanentă o dată ce se iese dn comunitatea primitiă. Al doilea ropune o construcţie ideală a societăţi ce nu se nserează explcit în istoria reală.Puţi imortă de ltfel coereţa lui Rousseau, articulareasau nonculea celor două mesaje ale sale Posteritateaa decis că ele se leagă, i Contctul, dearte de a fi un jocabsact de idei, propune o meodologie metă să redea con-moranetăţi excelenţa şi strălucrea Vârstei de aur.Engels vedea Rousseau u precursor direct ş foe apro-

at lui M. Dacă cvilizaţia sa dezvolta ca o negarea sti naurale, Conttul nu cea decât să nege, la rdulsău, civilzaţa existentă. Ceea ce lăsa, tradevăr, un rim



1 8 Mitologia ştiinţcă a comunismului

gust de marism trecduse evidet şi rin Hegel) : ne-gea negaţie" se aa germene proectul istoric alLumlor

Este semicativ că vaiatele de societăţi comusteimagnate de utoşti secollu XVle nu presuu-neau u mers înaite, ci o tocere ărăt copilia sa, comunsmul a fost bucolc ş nast. El nu va descoperidecât ma ziu gumetul teologic

După Vsta de aur care a fost şi care dăiuie încăd pentru cât timp? în societăţle sălbatice), vom aveadreptul la o nouă Vstă de ur, mai erfecţionată, şi ce să sper nu va cunoaşte sfârşit.

La aces nvel, mitul Vstei de aur tâlnea roiectulmilenist. Cunoaşem deja metodologia Raţiunii : respi-

gere apetă, dar, at, asimile ropriul beneciu.Rezultatul : un milenaism laicizat, şi un nou cult : divinizarea viitorului.

raţe Raţiunii, Viitorl îşi cea o ie triumfală Istorie : a fost probabl cea mai m ditre ivenţiile seco-lului Xlea. Râeau o de identicat cle de acces : evoluţie gradaă, e lentă, e accelerată, sau casosfşitul unei lumi, ocută rio lume nouă), şi de agitat faţ ocor imagiile seducoe e lmi viitoe.

Pentru aceste scouri, două instrumente indispensabile :mecanismul istoriei şi Utoa.

Mecaismul istoi versiuea secolului al Xa

Raţoalişti vizau nici mai mult nici mai uţin decâtcontrolul absolut al istoriei, fără de ce omenirea risca săse rătăcească în mea sa cătorie sre viitor. Pătunsă de

stul raţiuni, Istoria ebuia să reunţe a iuelie, oco-lişurile ş icerttudile sale, pen a deveni limpede ş deo rigoare apape matemaică. Aent hice, esoade



Preliminarii : marşul glorios al raţiunii 1 9

le sale ebuiau să se conormeze unui plan de sblu, unor regulaităţ, unor egi, ce reau a descoperie, d ce se spera că erau la fel de precise, la fel de tace,

ca legile naturiAltfel spus, Istoria aştepta u Newton. Candidaţi nu

lipseau. Şcoala lu Motesquieu găsise deja chea deven-rii istorice în iuenţ mediului natural şi, cu deosebire, aclimatului asupra destului popoarelor. Alţii negau însă

climatulu orice rol şi pueau accentul pe cauzele morale, socie ş oltce Înrun eseu privior la Caracterul naţiunilor, lozoful scoţia David Hume îl conazcea eMontesquieu unt cu unct, conchizâd că factorul cl-matic nu ar resosabil decât penu excesele amorului(căldura prea me) şi ale băuturii (igul rea intens).

Altminteri, Montesquieu lustra, oarecum conradicto-riu, tendinţele ambelor şcoli. În Spiritul legilor ), do-mină climatul (eriul climatului este primul dntreimperii"), d nu lisesc nici interreti globale precum :Mai multe lucruri îi guveează e oameni : climatul, re

liga, legile, maximele de guvee, exemlele trecutului, obceiurile, manierele" Î Mărirea şi decadenţa romanilor( ), maxime le e guveare" sunt acelea care determi-nă rocesul istoric.

Clmatul sau principiile de guvee? Disuta nu aveanimc abstract, ea privea istoria, dar nu mai puţin zentul şi viitorul. Întâieatea clmatului avea dret consecinţălogcă un anume faalism, ideea une istorii care deăşeaforele omului. Dmpotrivă, primatul acordat ,,maximelorde guveare" justca u întreg rogr de refoe şi po-sibilitea, probablitatea rogresului, e uui progres cal-

culat şi dirijat de societate însăşi. Î secolul trecut scriaHume, referinuse la comatrioţii săi am fost fanaticifurioşi ; astăzi sutem, treburile religioase, cea ma rece



20 Mitologia ştiiţică a comunismului

ş ma dierentă dintre naţunile lum" Mamele de gu-vee se schmbaseră ş, o dată cu ele, oen.

Înţelegem astfel predlecţa celor ma mulţ storci ai

Luminlor penu o terree a istore ată în cele duă e evenimete polce ş acţunea persontăţilor.Împăraţ sut ultimă sţă ce ce au ăcut ş desfă-cut merul m (după Montesquu şi Gibbon). Ludo-vic al V lea a domat o epă, timp ce lu Peu cel

Me î reve mertul de a remodelat o naţue (Volta) .Toate recordurle de iterrete sunt să depăşte deHume ce areca ( Isoria Angliei) dpt evenment de-cisv al istorei descoerrea accidentă a unui eemld Pandectele lui Iust, găsit , în oraşul Amaldn tala" Istorcul ozof considera că descoperrea men-

ionată a ost punctul de plecae al renaşter dreptului cvil, al une mai bune guveă ş progresulu liberăţi. ărăaces detiu lumea fost, pese, alta

Lecţa era clă : ajungea o bună refomă (şi puţn no-roc) entru a scoae o socetate d masm ş a o angaja e

calea cea buă. Un program olitic lumnat poate ransfor-ma lumea.Dn efercre, erau rea multe soluţi. Alegerea uneia

sau altea punea o problemă aproae insurmontablă. Dcel puţ se hotărâse că Istora la fel ca Natura, Universul sau Omul nu era decâ o maşă ce funcţoa duăregul precise ş, detiv, destul de simle. Cineva vaf capabl să le descoere ... ş să le alice.

Este importat să constat că acest concept al meca-smului obiectiv al istore descdea calea, paradoal, unu subiectivism storc purtâd masca obectiviăţi, şi

ma ales unui voluntarism politic ce se va doved fră l-te şi fără scrupule Ajungea ca un ilumat să decidă căa găsit ceia cea buă, enu aş asuma dretul de a con



Preliminarii marşul glorios al raţiunii 2 1

ibu la asanea istore rn deren ce mjloace Deter-mismul mlt luecă mod faal spre voluasmabuzv Nic o descoperre nc măc energa aomc

nu a fost atât de cărcată e enini ca descoerrea(ctvă, deasupra) a mecanismului istoriei.

Un matematic ş lozof două profesiuni ce con-duceau drect la oua sore" a raţionalştlor a avusentmentul de ai descoert funcţionarea. Această con-vigere ia permis să se lseze î costrucţia vitorului(sfşnduşi viaţa ca vctmă a maşii pe ce credea că ostăpâneşte atât de bine) Î a sa Schiţă a unui tablou istoric al progrese/r spiritului uman, scrsă , mchizulde Codorcet ( ) ordona ntreaga matere a sto-re ecut, prezent ş vior dea lugul une sc cu-

przâd zece gradaţi, zece etape. Nouă aparţneaurecuulu, a zecea cepea cu proclarea Republici fr-ceze Acest ultm act al istorei avea să se remceprn . Dispaţa negăţii e naţui ; Progresulegaltăţi cadrul ecăru opor; Î sfşt, perfecţo-

nea omului. Deali complemente : abolrea războiuluişi fratetatea naţiunilor; o limbă unversală; prelungreanedenită a seraţei de viaţă, urme a eradci bollor;ridcea telectuală ş morală a omului Lumea nouă tde sre omogei : divz şi naţu vor to mai apro-piaţ ş ma asemător

Stăp e se suş, omul va şti să supuă Natura ei-genlor sale Se va doved cpabl să trsforme medul şicondiţle climatce Î ulmele pagi ale lucr Epocilenaturii ( ), mele aturst Buon () ţun vertab glore uei ome ce de a blz

medul aal ş e a preface ara brută naă cultva-tă. Propunea c u joc clatologc pltd sau el-nâd pădur, omul poat odca ueţle climatulu



22 Mitolgia ştiinţcă a cmunismului

ce locueşte, âdu temperatura în puctul ce con-ve" Ideea une mocă premediate, dirijae, a medulu geograc ceea săş facă drum. La sore nouă,

meu bat nou

Î căutarea celei mai bue ditre lumi

Căutând foula ştnţcă deală, raţonsmul lansaomenea drect spre Uope. Epoca Lumlor a fost vsta

de aur a acestea E drept că ş Utopa a cu tot ce dep-dea de ea enu a se alna sprtulu vrem, ractcd undalog tns cu Raţunea, adotâdu ş rad tme-le prvlegae. Ea sa ofert descs sprjul celor ma d-verse proecte de ;eformă Î laboratoele sale, neobosţ

maeşvrăjtor, speczaţ în reţete de ferc, sau puse lucru enu a eeen solule. De la delcle uneveţ sălbatce regăste până la performaţele nului 2440, nmc u lpsea. Cu acest ltm epeet datorat luLousSbaste Mercer (), utopa veţ vtoe ăceaprm să paş, esgur ă ş meşt, d e un c

va deve o ce gală. le aonale, s p su-le vag de, aveau să se ştegă pu câ pun, ne-cul o utop devene ştiinţă eerimentală a viitorului.

Conat âă atuc spaul st uu gen lter, resecbl, d relatv pu practcat, stul u opc a va-

da erenul pâă la ultele lmte ale gr. ne uoarezonablă" ş ,,raunea utopcă", ontera sa estomat ş asfş pr a spărea Savt ş ozof, Condorcet est uutopst ma esenţal ş ma radc decât compaotul ş con-mporul său Mercer, cel uă, totuş, secalst recuoscut matere

Eemplul Che al une Che evdet mage lustrează perfect clnea uopcă a epoc. O epocă ce lozof resectabl sau fruntat o dezbatere a



Prelimiarii marşul glorios al raţiuii 3

sonată în jurul ,,odelulu cez. Întro Euroă neul-ţumtă de sne, ce aspra să se elibereze de proprai sto-re, Ca a devenit un unct de reper, o posblă şsă.

Ţă a ţelepciunii poltice, a bunei anisaţii, a fostpropusă de flozof Luilor ca cel a potrvit odel deitat entru a pune capăt abuzurlor ş rispe veculuireg. Pă la ură, Europa nu a devent o nouă Cnă, dre la acvul raţonisului năstuşnca erforţăde a sora erul asatc în Utopie, r ventareadin toate iesele a unei alte Cine

Cu ajutorul Utoei, Raţiunea şa aneat veciul vs alutăţ ce este abandonrea istoriei Punând dea vala sălbatici ş cez, Vsta de aur, ilenas ş pro-gres, a pot la căutea celei mai bune dintre lumi. Ea

retocere ş providenţa sau şters a zeului Progreste ijloace, scopur siilae. În toate jocurle, aceeaşiză : o socetate vitoe creentă în perfecţiune.

Astfel, avd slăbiciunea de a se lăsa adeenită de Ra-ţune, Istora sa decis să se alăture Utoei. Cu rscul de a devorată.

Miologe revoluoară

Ma răea de făcut o verce : luea aceasta ceaai bună, agnată de raţune, utea să se ş ater-zeze Spre sfşul secolulu al XVIlea, Raţunea sesţea suficent de pueică penu a cerca săşi unărncipile apliare. Revoluţa ceză a ofert ocazia.

Era oentul acu ori nciodată de a se puepunct une sor greşe şi de a se scre pa pagă aue te stori. Ea cea ziua de sepebrie ,

pra z a prulu une ere noi, c ebuia să aducăeptate, egalte, erfecţiune, ferc. ,,Era republcă şreelaborea cendlu dovedeau tnţa nedsulată a




revoluţionailor de a ieş din timul istorc ordn, de aface tabu/a rasa ş de a recosu un m dferi ş eo bază dierită. Mesaj icontestabi de facură milenaistă.

Nu a lipst intenţa de a trata ş spaţul în aceeaş ie-ră ,,revoluţionă" ca timpul. Teritoriul acez trebua săe complet resucturat. Unele propuneri avsate spre s-şitul ului în Aduea aţională preconizau nu nu-mai abolea regiuilor storice, ci ş o ouă mpţire ce

nu recunoştea altă autoritate decât geometria. Ţa s acoeri cu o reţea de păate dentce. Se mergea sre oFranţă uniformă, ceea ce presupunea, teoretic, o ,,nivelare"geogracă şi demogracă.

Din ferice, reitatea sa opus maginarulu. A trebuitsă e recunoscută existeţ anumitor lmite geograce şi

dvizuni istorice Au luat asel inţă departamentele ac-tuale. Geograa a câştiga o bătle contra geometrie.

Perioada iacobă sa apropiat în cea mai me măsurăde Utopa raţonalstă, materializată tro societae care sevoa egalită, vrtuoasă şi fericită. D cum vaţ storică

reală nu putea lecuiă de la o zi la alta de ăcate ş servi-tuţi, sa procedat la dublarea ei prino viaţă magină a-ralelă, suită aproape neînrerută de serbări revoluţonemenite a celebra nole vori etce şi olitce Sărbătoareaaspa să acoere ş, cele urmă, să metorfozeze re-tatea Raţuea îş dovedea predlecţa penu valorile s-tuae planul ctiv al exisenţe.

Nimc ma natur decât vzea agetulu chemat săschimbe lumea, ş asel a a culul Raţun, zeţă abs-tractă eu lozo, d ce a căpăt, enu uzul pai-ziulu de rd, ma puţ obşnuit cu absacţune, orma

tgibă a ue umoase oe limbate iu esăzi. plus de seriozte, ş zeiţ a ebu să cedeze lo-cul cultulu Fţe supreme, replere aetă, căci ş aceas



Preliminarii : rşul glorios al raţiunii 25

, ca toat valorle roclate epocă, purta aceeamăsură vesttura Raţun

Baa de sâge ce a soţt sărbătoea a pus evde-

ţă propretatea erersă a Utolor de a acţona înun sesce contrazce proul lor dscurs Ideologa usseaustăa fercr a căpătat âă la uă şea nelnşttoare arimului sistem totalitar cuoscut store ncapablă eaş concreza progrul, Utopa sfşeşte de regulă ase răzbuna e sea une socetăţ vnova de lpsă a-zune la noblele prncp proclate Dacă prezentul seîncăpăţâează să nu ărăsească scena, ea lu se -pue, eu a se descde uşa volu. Gotna nu a fstdecât nsumentul ce trebua să aducă fercrea.

Expereţ Revoluţe spuea multe asupra raportulr

complexe dtre Raţune ş sore, nclusv cu prvre larscurle rezultate d cocnrea lor. mortt fost să secoştentzeze prăpasta ce separă un proect constructv(acolo ude stora nu se ză Raun) de u proec utp(acolo ude Raţuea volentează Istora).

Dar cerem poate rea mult : cne a învăţt vreodată cevadn Isore ?

Secolul şiţei

Secolul al XVlea a aparnut lozolor. În cel delXXlea rmatul avea să revă ştiinţei Înun asemeegrad câ male ssteme flozoce înălţate de Hegel, Comte sau M au găst e cuvţă săş exagă sub-sţa d solul cultvat de savaţ. Clmat exem de favo-rabl mtologlor modee. Ştţce prn esenţ lor, eleau beecat consderabl de resectul ş de crederea -

sprate de ole teor ş descoperr.Trebue să legem ş să scuz umea eoc

faa macolelor ptu de şţă ş e braţul său aat,



26 Mitologia ştiiţică a comunismului

teologia. Omul anului ăia că trun medu a-dţonal, care imactul, marg şi modest, alicaţ-lor ştnţe ş al ovaţlor teologce, u modicase

substaţal modul de trai ş metaltăţile aate, de secole, întro evoluţe lentă Dimpovă, străepoul său, pe la, se aa tro lume profud mcată ş sformatăde revoluţa ştnţcă şi eologcă. Trăa deja pe o tăplaeă. De dimesun ma resrse (înconjurul lumiretndea do ani în veacul al XVlea şi numai optzecide zle timul lui Jules Vee), ma bne luminată dato-rtă gazului, apo electrcită, ş asfoată î ecaremoment prin acţiunea uei vieţi" mecice ce prelun-gea ş amlca forţele omulu.

O aomă se impuea : nu ma eistau porţ închse în

faţ şinţei Secolul XXlea a os ma mult decât ştin-ţic, a fost scientist. A crezut în şnţă tot aşa cum credcosul crede Dumnezeu. Ştţ se tâlea, pur ş simplu, cu religa. O relige care, la rându, revenea î orţă dupăeclipsa provocată de sceptcsmul flozofc al secoluluiprecedet.

Regii ră Dumezeu

: Geniul creştinismului, capodoera lu Cateau-brd, uţa deja sensbilitatea religoasă prore roman-ismulu. : Scrisorile unui ocuitor al Geneei cătrecontemporanii săi, publcate de conele de SaintSimon( 5), pregurau o ore de noi sinteze relgoa-se, incluzd zecea" ştnţe ş mesaismul socal şpoltc (oua socetate, omul nou). Două demersuri, dver-gente, d înudte, ambele stuate sub semnul Absolutului.

Religiile ştiinţce uăreau trei scopur, cacterstceorcăre steze religoase : eplicea completă ş coeren-ă a lumi ; terretea desului omului ; un cod etic şi



Preliminarii marşul glorios al raţiunii 27

de comporent. Ele asprau la fel ca religile tradţo-nale să uă pe om aone cu universul ş cu el în-suş

Noua religie ută de SatSmon era religialui Newton Dacă cneva îl putea concura pe Dumezeu, acesta era cu sigurţă savatul ce descoperse oulamatematcă a aoniei universale. Prncpul cosmc prce se mfesa pvenţa nu puea , evdent, decât a-

moasalege a atracţiei uniersale.

Î consecinţă, omenrea va condusă de conslul luiNewton", asstat de conslii regoale. ,, toate cosliile, va rezda matematicianul care va obţnut cele mai mul-t votur [ . . . ] Fece coslu va construi un emplu ce se va aa un mausoleu onoea lui Newton [ . . . ]

Fiece credincos [ . . . ] va descnde o dată pe an mauso-leul lu Newton [ . . . ] Ac, copi vor aduşi de nţi câtma curând posbil după naşterea lor. Orce persoă cenu va respecta această poruncă va prvtă de credincoşca duşmaă religei [ . . ] Toţi oamenii or munci ; ei se vor

consdera cu toţii ca muncitor ai unui ateler ale cu lu-crări au scopul de a apa ntelige umaă de revede-rea divnă. Cosilul suprem lui Newto va conducelucrle ; va depue efortur pen buna înţelegere a eectelor gravtaţe unversale : aceasta este unca lege cea supus unversul."

Frumos tt şi mai ales premontoru : deologie uncă, ştinţică" ş ,,religioasă" otodaă, vânea deschsă aduşmalor" vovaţ de a gd altfel, orgzea mun-ci forte . . Secolul lea începea be ş promtea şmai mul

Î a uător, SaintSon a mocat contururle şdetalle ssemulu său, dar sprtul acestua, amalg descentism ş religiozitate, a ras nescbat. Preocuea



28 Mitologia ştiinţcă a counismului

consttă a lozofulu a fost stiea une desăvârşteordi socale şi morale. Astfel, Chsmul ndustrl/r( ) punea bazele une socăţ doinate de mun

că şi ndustre Noul creştnsm () epuea prncipiileuu sistem relgos ce lua locul ,eligiei lui Newton".Legea zică a atracţei uiversale s reăgea în favoeaunui rnciiu moral : Toi oeni ebuie să se comor-te uni cu alţi ca fraţ" Ţelul suprm al relgei devenea

cât se poate de terestru (susţnd fapt edicul socialimagat de SaintSmon ; î revee misiunea de a con-duce societatea spre mele sco al melior cât ma ra-pde a soei clase cele mai sărace".

Ucenc profet" în tereţe, în caltate de colaborator al

lui SaintSmon la Ctehsmul nustrllor, AugusteCom (5) şa cheat logc caera tud lardu o sză ştcă, sociă şi elgoasă. Această ,e-lige a utăţi" se aă epusă, cu enumărate deti, ultele lucr e ozolui Sstem poltcă poztvă sutat de soologe ns Relg n ( 5 5) şiCatehsmul poztvs ( 5) ; religie ce şia avut temple-le ei şi mele său preot (în persoaa lui Comt suş. Eaavea agostea ca prncpiu, ordea ca bază, ş pgresulca sco [ . . . ] cobaţe terablă e setment, raţu-ne ş activitate". O relgie fără uezeu, omenrea subst-

tuduse u totul vechului e stăp : o dată ajunsă lamartate, era ştiţcă, ea deveea pe del caablăde a ptu, p proprle fo, necesa oe dnedvd, agrenajul soc ş Unvers stora, dscplăumă rn ecelenţă, avea să devă curd ştţ sa-

cră" Să reem acest ult puct : se scţ operaa vzâdcoscea store, conde eseală penu conecţona-rea celei ma bune de lum




D toate aceste roecte au aerul tare modest ş puţiorgal compaţie cu edcul imagiat e icrediblulChles ourer () El a ost nu numai creatorul

une teori socie şi ue relig, ci ş, pur şi smplu, alunui nou Univers! Comuismul, amorul ş meemshozase estecau o constucţie nebuească şi czătoodată, unde totul era calculat ş dstrbut ştiţic ş ma-tematic. O lume coeretă, mult mai coerentă decât lumea

veche (că ste de cţione clădită de Dumezeu.La vel ,falansterele, comutăţ comust, adu-ceau oenlor o one erectă graţie dispuneri sava-te a pasiunilor, grupd idvizi seri pasionale". Celedouăsprezece asiun primtve" se combinau întro aiur-to multitudie de vte Totul us cie şi stuctu-

rat geomec. ilozol distigea ovedind o negalabilăeţe de spit ouă felur de aţi şela bărbatul ş şa-tezec de specii de cooraţi ! U umf al matematici.

Din falster se trecea dect (duă moe întru sa-ţiu cosmc nu ma uţi savant constut ourer a oulat

laeele ş a orgaizat metodc migrarea spiitelor de peun asu pe tul iece indvid benecia de de re-naşteri teative (ceea ce dăea o sumă de de ietrecuţi e Pt şi 5 e lanet.

Comunşti şi srtişi sunt dearte de a apne acele-aşi flii. D şi un, şi alii se cade să evoce, cu egalăîndretăţe, ece elul său, e acest mare precursor refacer tote a lumii.

Se dovedea că imagnl ştiţc ş religios al secolu-lu lea cţona ă pjudecă ş toate direcleSitsmul, de ildă, era o religie sau o ştţă? Fenome-

ul a fost costatat ; 5 se ţiea eja rimulCongres spirtst (la Cleveld ; în 5 Alan Kardec() publca Cartea spiritelor : ozoa spiistă se



30 Mitologia ştiinţică a comunismului

născuse. Moda eselor şcătoe a făcu ror pe totpcursul cele dea doua juătă a secolulu al XXlea.O nouă profesue, cea e medium, şa câştgat un stut

socal prvlega. Savaţ sau prs î joc, că o robă, dacă a era nevoe, că Rauea nu se ee de c şoa justca orce. Tot elul e experen (precu cele, fa-oase, e lu Wll Crooes, unul dntre a savţa epoc) au fost conduse otrvt noelor etodologce

în vgoe. Sa procedat cha la otograerea apaţlor.Pâă la ură cercerle sau bfurcat (d fără să se sepa-re coplet) : de o sprtsul pruzs, căueaconactulu cu sptele defuncţlor, e de altă parte meapsihica sau, otrvt tenologe a recente, parapsihologia, ce îş prounea să studeze forţele sce sau

stuale necunoscute.Aceleaş genera, asona de ste ş de ,,orele na-

tale necunoscute (saga î apne lu Flon), au găst alt subect generator de etuzas ştţc dez-barea rvtoe la Plualitatea lumlor locue (ttlul e

lucr a lu Flaon, aptă ). Habtabltatealetelor, dee dragă raţonalştlor secolulu al Xlea, a contuat o uoasă caeră secolul al XXlea, susţ-nută lus de cele a rece ş rfote loace denvestgaţe asonocă (lescop utece, alza sc-, fotograa asonocă). Ase ulburtoe aufost constatate tre edul resu ş condle zce alepletelor. Descoperrea ş erretea celor ene(de către Schaell ş Lowel) au rdcat asune asonoce la u alt nvel de candescenă. e altfel, la fel casptele, calele e M au fost fotograate, bă ul-

tă ş contestabă a autentctăţ lor.Pen restora counsulu, est terest să re-

că că planeta roşie (nuele oetc al lu Me) a fost



Preliminarii : marşul glorios al raţiunii 3

considerată de uii, pe la 19, ca sedu posbil al uelu counst eaterese. Culoea era, aşad, e de-pl justcată tteri, ce putut să conceapă şi

să eecute iensa reţea de caale, decât o socetate cou-nstă, ştiţică ş laicată? Uâdu pe areni, co-unisul real sa us e lucru : avea să eceleze săpeade canale

Î nal sa petrecut un aaj îne spitis şi plural-tatea luilor Kardec, aoi Caille Flaaio(18421925) au fst (e uele lu Fourier, d întro a-nieră care se voia a ştiinică) eşterii unui Universunde ece let era urtăoe de viaţă şi unde sirite-le se îcaau succesiv, uâd o rogrese situală, în-tro ultudie de lui dferite.

Şi astfel, secolul al Xlea şia dovedit etraordinaracaacitate de a organiza luea după dorinţele sale şi de ao înzestra nu nuai cu structuri ateriale, d şi cu noi di-ensiun şi interreti religioase, cu sau ră Dunezeu, sre folosnţa oului de âne.

A orgaiza şiinţic omeirea

Miza esenţială a tuturor acestor cobinaţii şiiţce şilozoce era destinul oenirii. Cote avusese dretate :isoria era pe cale de a deveni ştiinţa sacră. Ma ales o anuită

sorie, conceută ca ers rogresiv sre viitor, spreun anumit viitor. Pentru a defni acest ers, trebuiau des-coerte faioasele legi ale evoluţie istorice, îtreztede filozofii secolului al XVIIIlea, d încă nedesciate

e unde provenea dcultatea? Să nu f esta oare le-gile? Puea conepută o dhotoie a cunoaşterii : e de

o are ştiinţele eacte, brăişând fenoene suuse legi-or stricte, pe de altă e fenoenele sociale ş politiceaniate de o işce arbiă? Cote consdera cu totul



32 Mitologia ştiinţcă a munismului

iacceptabilă o asemenea dispoziţie ivergetă Studiul vie-ţ socale rebua să devă la fel e şţc, la fel de si-gur, ca dferet ce altă rură a ştiţe. Rânea de

edicat o ştinţă a socetăţ, o zică socială (termen fo-te grăitor penu gradul de reczie u), ultim secţiu-ne, obligatorie, a unu ssem ştiţc ş lozoc al lumi, ale cu baze au fost puse de lozof celebrul său Cursde lozoe pozitivă ( 1 831 842). Astfel, Comte a ot a

căutea leglor care strucurează şi conduc faptele socieş evoluţia globală a spece umane.Cum aroape întotdeauna găsm ceea ce căut, a reu-

şit să descopere legea fundamentală a istoriei, numită de ellegea celor tre sti". Montesquieu ş Condorce uteau mdri de discipolul lor; nu semănaseră în van. Potrivit

acestei leg, sprtul uman şi, implicit, civilizaţile saudezvolat dea lungul a trei sti succesive : stea teologică sau ctvă ; stea metazcă sau abstractă ; stea ştin-ţfică sau pozitivă. Ultima fază a istoriei începea o dată cucreea lozofie oztive. Era, afma cu modestie Comte,

adevărata stare denitivă a inteligenţei umane.Câţiva ani mai devreme, Catehismul saintsmonian alindusalilor aunţase deja culorile. Secia umană era des-taă să treacă de la regimul guveamental, feudal ş milit, la regimul administratv, idustrial ş paşnic, dupăce va f făcut sucete rogrese ştinţele oztve şi înindusie". Condţiile ind coapte î Franţa, SatSimoncosdera că ecerea se putea face prin decret ; acest sensadresa un apel regelui !

Eest Renan a formulat cât se poate de limpede scoulurmit de noua ştţă a societăţi înrun eseu ntulat Vi

itorul ştiinţei (scris în 1 848) : organiza ştiinţc omenirea, acesta este ultimul cuvt şiinţi modee, aceastaeste pretţia sa, drăzneaţă, dar legtimă."



Preliminarii : marşul glorios al raţiunii 33

A organiza ştiinţc omenirea : formulă de reţiut, î-ccată cu promis, plnă de consecnţe. Nu era vorba, evidet, de a fora istora. stora îsăş, dscliată, avan-

sa ă ocolş cea asaă de ozo. Ajusă la vsamaturtăţi, nu avea cum să u prefere lumine spituluştnţic ignoraţei ce î mcase vârsta dtâ.

De la mleasm la comunsm

Obsesa vitorului ş voiţ de a reface lumea au deter-minat revena î foră a tenailor mileste. Sa etre-cut o plice şi totodată o scide a fenomenului Îl pur relgios, sau multiplicat sectele ce pfezauappata nstaure a celor o mie de i de ferce. faptu ou a fost aţia unu milenarism secularizat, pre-

zet, în pporii vable, toate teorle ştiţce, soco-logce şi poltice cor mesaj recoza un vitor rados".Manifeste oe cacterstcă a unei ligiozităţi fărDumezeu, aât de răspdită secolul al ea.

Istora însema un drum progresiv sre libertate. O datatns acest obectv, ea va îngheţa" u fel de perfecţiu-ne. Ida ap Prlegerile delozoe a istoriei (18221831)ale lui Fredrch Hegel (1771831). Pentu lozoful ger-m modelul aproape desăvşit era statul prsian. Hegela inuenţat consierabil pe M, la care întnim ideilesale eseţae : cucerirea ibetăţi, eşrea d isore, i în

locul statului prusian, şte, u mai uţn esvârşita so-cietae comunstă.O poteză de vitor a beneca înradevăr ma mult de-

cât atele de aortul milenst. Lumea egalitară şi armonioasă visată de adţ Mileniului, debasată de ccăturamstcă, se regăsea erfect î teorle comuste modee.

Ce poate mai apocalpticmilenst decât tetul famo-sulu rolet Inteaionala (în versunea francezăorgnară) : C'est l'rupto de la fm ; du pass faisons



34 Mitolgia ştiinţcă a comuismului

table rase" ; c 'est la lute fiale" ; sau, cu rve la soce-tatea vitorulu : le solel brllera toujurs". eş neomo-logată de Marx şi de exegeţ să, tradţia mlearstă a fost

sursa princpală, sursa reală a comunismului ştiiţc".Înaia Manestului de la 1848, comunismul sa itere-sat prea uţi de ştiiţă ş de teologie. Pe urmele utopiiorsecolulu a Xlea, proiectul său rea esenţimen-te social şi mor ş, plus, ncă, sul". Se imagiau şich se tmeiau insule" comunste, serduse că r-foţele lor aveau să convgă sablul omeni să segajeze pe acelaşi drum. Aşa au fost falsterele lui ou-rier Aşa a ost Călătoria în aria, utoie comunisă publi-cată n 840 de tiee Cabet (17881856), de fa maimul decât o utope, dat d c autorul ei a uşit să ne-

meieze cu adevărat o comunite isprată din resectivelevalor, Texas, n 1848. ine rnciiile formulate deCabet, gura celebra maimă, ntegrată aoi n mitologiamxistă ; Pra datore : a munci. Ficăruia dă nevoide la ecare după posibilităţi."

Ajuns la matate, cmunsmul a abdonat vaita şinostalgile bucolice, nu a se itegra n tmp, istorie, n odeitat. A devenit ştinţic ş tologc, vizuneasaitsimoniană a rogresului comletd utoia lui ou-rier şi Cabet. Potvit acestei sinteze deitive, lumea -nologcă de mâine nu putea decât o lume comunistă. Nu

eista o altă osibilite e a orgiza ştinţic omenea".Legle storiei o pretineau. Debutând sub semnul ecutu-lui, comuisml a sfşit pr a se nstala la cealaltă etre-mtate a store, ocupân locul ncă liber al vitorului.

Sherlock Holmes cotra lu Luce Febvre

Din toat gurle geomece imagiabie, epoca referalia dreaptă Î laboratorul ozolor, epocle se şau,



Preliminarii marşul glorios a raţiunii 35

ascultătoe. Î laboratorul isoricilor rfesionişti, faptele, ascultătoare, se şau şi ele. Fecare t era coseciuu fapt receet ş cauză, totodată, nui ap ce e-

bua să urmeze. Totl se explica uşor, ţi c prea uşor.Lucie Febvre compa pe bună pt demersul storio-grac al secolulu al lea cu muca idarului ce aşa-ză cărăidă peste căridă cel prieşte, se simţea maiaae de meseria mai modeă de eleci, cu alte cu-

vinte de un mel c sugerează o multudie de contacte, de conexunne. Acesta e cuvtul ce ce lpsea ecventanalzelor istorice ale secolului al ea era tocmai e-ţea se poivea o înclne irezistbil sre generalziripite şi sre concluzi seductoare rnunte oid de

la o alegere limitată ş arbitraă a faptelr.Detectvi istoriei raţonau în maniera lui SherlockHolmes, inventatrul nfailbile ştiinţ a dedcţiei : Iatăun gentlen cu aer de medc, d ş cu înfăţşare e militar. Evdent ec, un medic milit. Sa reînors de curândde la tropice, căci e faţa bronzată ş ata nu este culoeanaturală a ieli sale ; dovadă că încheetura mânii e albă.A îndurat privaţun şi a fost bolnav, după cum i se vedelimede e faţa slbită. A fost rănit la braţul stâng, deoa-rece ţne ţeap, nesc. Unde putea, la troce, un me-c i aata britancă să vadă atâa mizere şi săşi

răească braţul ? Evidet, în Afghanst" (Arur Conoyle, Un stdi n roş, 1887).

În realiate, era poate o şasă dnro me ca buulWatso să e medic ş să revină di ghst. Fieceargument se deschidea spre o multtudine de soluţii posibi-

le, arbitrar reduse la ua sgură. Cie este sensbl la acesttip de gumetare va cădea uşor toate cursele tise deŞtiiţă şi de Raţune.




soria la vârsta determiismului

Petru majortatea storclor de mesere, istora IŞajugea seş ; evenentele se ănţuau şi se lureaurecproc D petru ce ce precozau deja o ştiţă a so-cetăţi, o ştinţă a store capabă să explice fenomenelede cvilizaţe ş mersul spre vtor, ntrau joc factor maicomlecşi, ş pre aceşta, rmul râd, medul au-ral, detele bologce (rasa) ş condiţle economice.

Cum regula de aur uată de ştnţ secolului al leaera maxa splce a dcultăţor une probleme, a-mea autortă a unu aum actor dom sa mpusca soluţie prvegată. Tmpul steze elecce" reco-manate de Febvre nu vese că Merul aceseia va dea coplica interretea storcă, o capcă pe ce secolulal lea voa so evte cu orce preţ.

Deermsmul pur ş dur a cunoscut atuc apoteoza. Obogată colecţe de axome dermnste se poat găsi aHen Thomas Buce (18211862), Istoria ciilizaţieiîn Anglia (18571861). Istoricul egez explca sărăcia r-

landezlor prn smplul apt că aceşta erau mcător ecofi, şi apttudinle aristce ale tienilor şi spaniollorprn sesmele şi erupţle vulcce atât de recvente celedouă ţăr

terret sile abundă lucrle lui HpolyteTae ( 1 8281 893), a căru gră explcatvă cons cele-bra adă: mediu, rasă ş moent. El avea dl remcablde a rezuma câteva rdur ăsătle ş mecismulue civlzaţ Ţle e Jos erau expcate pr apă, ibă, vte, brză ş bere. Combnaţa lor dădea temrentuld ş a andă (Filozoa artei, 1882)

Pentru detesml rasal, referţ oblgatore estecontee Josephur de Gobneau (1 8 1 61 882), cu al săuEseu asupra inegalităţii raselor umane ( 1 8531 855), în



Peliminarii : marşul glios al raţiunii 3

ce se spune că orce cvlzaţe clusv civlzaţacez îş e obşa rasa bă, nc una nu poateexista ără concursul aceste rase" Metsajul era consde-

rat responsabl de declul progresv ce rsca să conducăla decăderea completă a spece"

egtata biologcă, deteaă la rdul e de con-dţile mediulu natural, ale cmatulu deoseb, juca un sl şi Î s ogeogri ()

creat de Frerc Ratzel (). Să menţion docă, ovt tereti se, se mpuea superorea -cezilor, italienilor, geanilor şi ercalor dn nordasupra compatroţilor lor d sudu ţlor respective (el suş ge dn sud, Ratzel doveea o obiectivitate emn

de laudă)O steză simlă ş clă a mediuui şi rase a fost schi-ţată de istorcul rom Alexdru D. Xenopol ()în lucrarea sa Teoria istoriei, ublcată la Pas :Dacă meul este favorabil dezvolt şi acest mediu esteocupat de o rasă superoă, mersul progresuui va fi deo-sebt de energc (Euroa). Aunci cd o rasă mijloce seaă aşezată întrun mediu favorabl, poate să atingă o dez-vole destul de înaltă (China, Japonia). Cd, dimotr-vă, o rasă superoară este împinsă înun mediu mai puţnavorabl, progresul î va fi iedicat (ndia). Dacă o rasă

inferoă se aă chsă întrun mediu defavorabil, pro-gresul va f aproae comple ilat (negr dn rca)"

Ce să arăm mai tâi asemenea terret ? eftina lor rgoe? Experment socie practcate labo-ratoe abstracte ? Dovez care nu sunt decât apenţe

înşeăoe ? Sau ma curând cuda ragtăţi demon-straţiilor ropuse roclamaea intransigentă a unui Ade-văr unc ş inubtabl ?




Omeirea de mâie

Cuvntele cee ale epoc au fost Progresul şi Evoluţia.Progresul trecea e prtro restucture socală radcal(otrvit une multtudin de roecte, de la SaintSmon, ourer sau Cabet până la Mx), e prntro mai bunfuncţone a soceăţ exstente. Î toate cazurle ( excep-tâd mlenasmele pur relgioase), se avsa acelaşi g-ment decisiv : fora sformatoe a şt ş a teologe.

Omul va deven stăâ al naturi, stăpâ al prezentului şivtorulu său. Va consu capitalismul erfect Va consucomunsmul erfect

A fost epoca zâe electrctate" (la felectrct", după exresa lui Robda) O z banală astăzi, ceşa avu în tinereţe momentul mtologc. oare curtată detoţi ăcăori de ssteme şi de rofeţi vitorului radios, în-ţelegânduse de la se că socetatea perfectă nu puea funcţiona la luma lumâi. Len a spuso foe frumos :Comusmul înseamnă puterea sovietelor, lus elecr-carea îtregi ţ."

Miul electricităţi se integra întro structură imagnarămai amplă: mitologia maşinii. Maşina, devenită personajomnprezent şi aouteic, caablă de a transgura lu-mea ş omul o dată cu ea.

Numele c ve mediat gd es Jules Vee, cu ma-şle lu mraculoase. Sunt să scritori care au mers maidepare decât el, exprmând mai intens delirul tehnologic şifascinaţia viitoruui. Un ghd excelent pe acest drum esteAlber Robda (), scrior ş desenator, autor alSecolului douăzeci () ş Veţii electrice (), lu-cr foarte expresive, îceând cu titlul. Ne găsim, cu aju-

torul lui, trun vitor foae apropat, aparţd deja, astăz, trecutului. ată, aşad, lumea ilor 5, ce sea-mnă cu o mare ceesă teologcă.




Omul domină natura, se joacă cu meeologa, rs-formă eşerturle grădin Se amuză chi modficândhitectura globului ; un contnent ical leagă nsulele

răzleţe e Paciculu Distaţle cedează faţa mijloace-lor de comunc uapide (rec famoasele tubex-pres", una die obsesile teologce ale sfşitului desecol XX). Europa devie o singură naţiune. Se proectea-z o im universa. şi pericoee sun pe măsura -

fătulor : rzboil a devent terbil ; puteci zlei (adcădeţinători idustrei) sunt că ma pueici decât ieri, imasele exploatate că mai oprimate ; suenat şi suresc-tat, stăpânul planetei" nu evoluează rea bine.

Moră cât se oae exliciă : capactea teologicăa cvilizaţiei modee este nelimitată, riscă să se to-

că pova omeni. Optimiştii şi esmişti se conntau riviţ conseinţelor, oid totuş de la o premsă lgaccetă, aca a une tehnologii atotputernice. Trebuiaugăsit soluţiile sociale şi ume suscetibile de a asgura odezvolte monoasă. Acordul e cele două regise,

teologic şi um, constituia cea vitorlui. Asupra aces-tui punct, comunismul va avea un cuvt de spus.Pentru a evita naufragul, omul tbuia să crească în

acelaş rtm cu mjloacele sale. Natura umană trebuia să seschimbe. Şi pentr aceasta exista deja un nstment puternc : teora Evoluţie, conceţe foe reprezentatvă petrumentaltatea secolulu al XXlea.

ima versiune a teoriei evoluţioiste a fost enuntă deLck ( 171 829), Filooa oologică (1809), urmatăde Istoria natulă, publicată tre 1815 şi 1822. Savtulcez considera că orgasmele se adaptează mediului na

tural, modicânuş în cosecinţă comportentul şimorfologia ; în plus, aceste modc caracterele do-bdite se transmit e cale eredtară. Un angrena clar



40 Mitologia ştiinţcă a comuismului

ş precs, explcâd o maeră completă ş sgură evo-luţa natur v O teore erect sptu epoc

Fără a coazce explc pe Lamck ş ueţ d-

rectă a mediulu, Chles Darw ( 1 8 1 91 882 a depasataccetul (î Originea speciilor, 1 859 spre selecţia naturală, pr lupta pen exsteţă, proces avorzd vaaţilebologce cel ma be aaptate medulu amba.

storci, socolog şi potolog aveau de ce să e v-

doşi. Duă ştţele fizice, bologia îş descoerea la r-u un sstem de legi, ce ăea să xeze o ordine sigurşi dentvă. Nmc surrnzător dacă, în dispere de cau-ză, au împrumutat uneor nstrumente ale conraţlor pen-tru a za prorulu demers o anumtă doză de coerenţăştţcă. costatat deja tenta biologică a unor nter-

pret ale lu Buce, Taine sau Ratzel. Să menţion şpe Edg Quinet ce, îno ce inituată Creaţia ( 1 870, îşi propunea să alce pe Dwin la store (lupta entruexistenţă, legea selecţiei naturae, aceste rncpii se mi-festă puteic în istore î ecae moment").

Î fapt, dacă mediul ăurea orgsmul, e procedddrect ş sum (Lamarck), fie indirect prn mecansme macomlexe (arwn), această conexiune trebuia să funcţo-neze nu ma uţin rguros în cazul finţe umane. Inegratş e în medul natur, d de asemenea ş ma cu seătrun mediu socal în permaentă schmbe (şi ce aveasă se modice tot mai reede ş mai radical în viitor), omulera e cale e a se metoroza.

Discreţele sociale atât de pronunţate în Occidentînre burghez şi proleta căătau şi ele aspect de con-icte biologice. Secia umă părea e puncul de a se

scnda, polarzânduse ître o eltă şi o categore nferoa-ră. octorul Bndict Morel ubca în 1 857 u Tratat privior la degenerările zice, intelectuale şi morale ale speciei



Prelimnarii : marşul glorios al raţiui 4

umane, ce costata prolerea mbecllor", ster-cor", taţor" ş cretlor Î Omul criminal (), Cese Lombroso (5) avea să aşeze pe baze aa-

rent sigure, rguros ştinţce, cercearea deviaţlor biolo-gce ale omenri

Şi era do ceutul ! Dacă modicle erau deja per-ceptble, cum va ăta omul de mâine, îtro lume atât dedert de lumea actuală De la ulapesmişt la ulraop-

tmşt, răspusurle se rezetau foe difert, dar cu ooferă cât se oate de generoasă toate vaantele. PentruH G Wells (în Maşina timpului, 5), bfurcea consta-tată de More şi analizaă de Lombroso se înceia întroapoteoză a oror : elita evoluase sre o perectă mbecli-ze (eloii), tmp ce foşti proleta (morlocii) căpătaseră

trăsătur bestiale. La celtă extremă şi aproape simuln, maon visa ( Sfrşitul lumii, ) o umate li-tă, cu totul stualizată, depe de origle e me.

Cum secolul al lea a fost o eocă în esenţă opti-mstă, vaantele ozitive e evoluţiei, grefate pe ideea ge-

nerală a ogresului, corespundeau mai bne climatuluivremi Era chi de presuus că ână la uă îi va reveniomului suşi, sgur pe ştiinţa lui, misiunea de aşi canali-za ş accelera prora evoluţie Să ascultăm în acest senspunctele de vedere ale lui Eest Renan exprmate Dialoguri lozofice, lucrare atâd dn :

"0 lgă alce a descoerlor zologe şi a princ-piulu selecţie putea conduce la crearea unei rase supe-roe, justicânduşi dretul de comandă nu numai prştiţa sa, c prn suerortatea însăş a sângelui, creeruluş nervlor săi [ . . . ] Natura a făcut ă acum cât a utut

. . . ] Îi revne ştiţe msiuea de a relua opera acolo unea lăsato atura . . ] După cum umantatea a eşit din a-maliate, tot aa dvinitatea va e din umtate."




Iată deja suraomul, elaborat ştnţic. Supraomul că-ruia Netzsche, prn Zaathustra ( 1 8831 885, î anunţ, şel, venea, şi ce, e sca bologcă, avea să fe, raport

cu omul, ceea ce este omul rapor cu mamuţa.Una peste alta, lumea nouă presupunea prezenţa, fabr-

cea unu om nou. Cele două concete erau insepable şiu puteau fi ecât acceptate (sau respse) reună. Prin-tre subsecile omulu nou, na dintre cele mai cacteris-ice sa ovedit revoluţionrul. Vechiul revoltat romanticşia cedat locul secistului ştinţic" al revoluţiei. Ru-sa, acolo ude enezia noiri lumi cucerise telectuali-tatea, avea să devă ţa lui de redlecţe. N. G. Ceâşevski( 1 8281 889 a zugrăvit orretul n Ce-i de făcut ? (1863, un fel de mual al omului nou desăvşi (erfecţune rece,

ură îcare a imperatvelor store), ofernd toodată unsecimen e literatură gajaă şi transfoatoe. A fostcea de căpăâi a tinerlor revoluţiona ruş, rntre cşi Lenin. Acesta din uă a adăugat că o calitate, singu-ra ce îi lsea eroului lu Ceâşevski : o bună educaţiemarxistă.

U ivetar al miturlor

Terenul es gaa regătit. Mitologia ştiinţcă a comunismului se poae insala largul ei. Nu se va recunoaşte, desigur, în toate consrcţile itelectuale pe c leam vi-zita. Evident marxismul nu este nici rasist, nic sprist, dimotrvă ! ar toate teorile, chi divergente ce au e-şt dn acelaşi sol raţonalist şi scentst, prezintă un aer deamile. Au îort în acelaşi climat ş se suu aceloşieguli ale jocului.

Î ciuda relatvei sale orgaltăţi, ştinţ mstă râ-e un pdus istorceşte datat, foe tipc entru secolul lea Mtologia comunistă nu a ost un accident, nci o



Preliminarii : marşul glrios al raţiunii 43

revelae neaştetă, providenţiă sau casofală, ci pla unei delungate căuti, a uei asaţi pronde.Se explică astel imensul său potn de seducţie ş de ira-

diere, ş ma cu seă inuen asura tlectuilor poiţisă asaltze lumea. Se aesa nor oameni convş daite.

maginaul eoci rezntă o remcabilă îmbiare demturi. Să le umm pe cele mai evidente :

mitul Raţiunii (potrivt cuia Raţunea e întotdea

una dretae, ceea ce ese logic ind şi adevărat) ; mitul Ştiinţei (potrivt cua ştnţa are dubla voca-ţe de a oferi o explicaţie comletă şi devă a lumii şide a moica lumea) ;

mitul Unităţii (potrivit cuia Universul, natura, so-cietatea, omul se iegrează întrun Tot coerent şi guveat

de legi riguase) ; mitul determinismului (otrivit cua o ănţure

erfectă de cauze şi eecte ar conduce estele lumi) ; mitul legilor istorice, strâns raort cu precedentul

(otrivt cua ar exista un mecansm al storie, manifes-

tat pri leg, ce po cuoscute şi utlizate folosul oa-menilor) ; mitul previziunii ştiinţce (otrivit căua Ştiinţ şi

Raţunea, mizând e săânrea leglor ştiinţice, ot srevadă realităţi cae se reuză obseaţiei sau experimen-tului, precum cele situate viitor sau depare în spaţu. Societatea comunistă ş societatea marţiană decurg, în egalmăsură, din acest princiu mtologic) ;

mitul Progresului, susţinut prin mitul Evoluţiei (po-rivt cărora exista un sens ascendent în istoria Uiver-sului, a vieţ ş a omenii) ;

mitul transformrii lumii (potrvit căruia omul va re-crea lumea, atât natura cât şi societatea, orivit unu planştţic ş raţonal) ;




mitul lumii noi (povit cua lumea e mâine, crea-tă de om, va esenţa ieră de epocle receene estoriei ;

mitul omului nou (povt cua lumea nouă va populaă e oen no

Şi, acoernd cea mai me pe a acestor mi, cel maiputec ş ma actv ine toate, mitul milenarist, etpdrabil al imagnarulu, atât vaianta religoasă, cât şi,

mai ales, secolul al XXlea, în versiunle sale seculai-zate Celor ce nu mai sperau coborâea lu Mesa, legileşiinţce le ofereau un înlocutor esăvşit, certiuineaunu Mieni fără uezeu, şi a une erecţun cu ncmai rejos de pecle menaise aonale. Pă şiomul nou" nu era decât reelaborea, teen laici şştiţifici", a unui proiect creşi simil, de sgurea nţei umane.

Mle menţonat se regăsesc, dspuse în guri şi p-pori vaiabile, toate mfesile sptue ale epocii.Nii unu n lipseşte din poietul ştiinţ al omunimlui

O mitologie foarte mitoare

Miologia comunistă oseă o vute ce a lisi con-curentelor se. Ea a rezolvat feul ei cuaraura cercului, reuşnd să bie irsgenţa docna cu o remcab-

lă supleţe. Perormţă pe cae nc un sstem nu a reali-zat ş nici măc nu a căuato ilozofa lui Come, depldă, se vrea, ca şi cea a lu M, o concepţie compleădespre lume şi c o relige unversală. Rgiditea sa doc-ă a istalato totuş tru eeu lmit Nici un

istoric nu va accepta schema absactă a evoluţei umanece nu prea se poveşte cu recuul re terret, pre-cum cele ale lui Buce, au grozit profesioniştii sto



Prelimiarii marşul glorios al raţiunii 45

riei. lpsea suplea. Rezumau lumea oule ă su-e

Dimotrivă, mtologa comusă este oe rimtoe ;

ea a preluat ă scrule d to tezaurl de cunoaşte secolelor al Xlea ş al Xlea. Repreztă o steză şise recunoaşte ca ate. Cercele asupra muci ş valoriiale economiştilor englezi (Smth, Ricdo , dscursul de-spre aură filozolor materialşt (d'Holbach, Dierot,

Helvtius, Feuerbach, bologa evoluţioistă (Lamck, arwin, lucrile istorice cu referiri la categorile sale, la clase ş la ,,lupta de clasă" (Therry, Guzot, proiectelesocialste (SaintSmon, ourier sunt sursele sale mai m-orante, d nu sngurele Do o condiţie pentru a guraîn această panoraă : acceptea, ca axomă fundentală,

a materialtăţii lumii ş a baze materiale a oricu feno-men. Restul se putea oricd ja . . . ş avea să se anje-ze, întradevăr.

Asfel, aaliza storică mrxstă, structurală, în aceeaşmăsură cu cea a lu Comte (char acă întrun sens diferit,

na avut nici cea mai mică dcule de a racorda deriteleetaje ale istoriei şi cele ma dverse elemente ale e (clusivmultitudiea evenmentelor, ceea ce Comte a fost capa-bil să facă mod convgătr Mecansmul comunist estepr excelenţă tegrator". Adăugrile nu ot jena fucţo-nea. Sa putut mue astfel ca acel agrenaj deal vsatde două secole de raţionalism ş scentsm.

Un asemenea grad înal de coerenţă a devent posibilgraţe unu redutabil nstrumet pe ce ondatori comu-nismulu, deli obceului lor de a aduna de peste ot, auîmutat de la Hegel, mai precis d lucrea sa Fenome

nologia spiritului ( 1807). Este dialectica, ştiţă şi metodă acontradicţiilo. În genere, creatori de lum no erau cău-ea coeren ş oiei Încercau să calmeze coctele.




Tentative seducătoe, dar prea uţi convingătoe, deoa-rece cotradicţiie izbucneau de peste to, minâd ans-bu Părea mai ieliget şi mai profitabi să recunoşti de

bunăvoie existeţ cotradicţiilor entru a e pune suj-ba unui roiect uicator. Nu numai că docria comunis-tă nu neagă contradicţiie, d e absoutizează, şi a evoie(aică destu de des) e inveează Până la urmă o con-tradicţiile contează. Lupta contraiilor" este princiiuce miscă masina comunistă a lumii.

A fot o dscoerie" ecisivă. Întro rimă eapă, eaa peis comunismului să organizeze umea întrun sistemcoeren fă a se piedica de contradicţii şi de neotriviri ;apoi, a ajutat să ractice mai mute scbi e decţie, de ece dată cu coştiinţ pe depi împăcată. e ce să

te jenezi de o amaţie coradictorie, când contradicţiaeste în natura ucrurior? Un spirit nediaectic va înţeegecu greu complexitatea conadictorie a lui Stalin, părite alpopoareor şi tan sângeros. Aparent, cee două imagini nuse otrivesc. aceţi un efort şi deveniţi diaectici. Se vorpotrivi.



Părintii fondatori'

Marx sau ştiiţa î slujba Utopiei

Cea mai bună ioducere opera lui Kl Mx ( 1 8 1 81 883) neo ropue elogul funebru ronunţat de prietenulsău riedrich Engels ( 1 821 895) în ziua de 17 me 1883la cmitirul Highgate din Lonra. Oratorul invoca un fel deSfântă Treime : Ştinţa, al cei nume reveea aroae laecare ază, şi cele ouă ersonaje ce o întrucaseră :

arin şi Marx. Doi desoperitori de legi : suremă glorieîno eocă în care vea legilor ştinţice reprezentaocuaa de pdilecţie a savor şi ozoor D des-coperise legea dezvolt naturii orgice, iar Marx, legeaistoriei omeniri, recdvd apo prin dentcea plusva

lorii, lege care unea în evidenţă funcţionarea societăţiicatalste.Ş încă nu era tot. Ma erau, sunea Engels, descoperiri

multiple şi imortante (d păcate nemenţionate) efectuatede Marx cele mai diverse domenii, inclusv în matema-tici. era ma aes o nouă concepţe desre ştiinţă, înţe-leasă cafactor revoluţionar. P efectele sale teologceş economce, ştiinţa conbuia la înaintea omenii sreun vitor dferit. Ea se alătura astfel lupte roletaiatului şirevoluţiei destnate să zdrobească socetaea catalistă şisă consuiască e runele ei o lume nouă. Revoluţia deve-

nea ş ea o ştinţă !De acum înainte revoluţol va un savant. Cerce-

tarea ştinţcă a legilor sociale şi acţiuea oltcă nu vor



48 Mtologa ştnţcă a comunsmulu

mai f decât o sgură ş uncă luptă. Mx, cel dntâi, a în-cat acest rncu. Nccd, ne asigur ( Satulşi revoluţia), e nu a cla spre utope ; a atat comuns-

mul îocma naturalstulu cae studiază dezvoltea uneno vaetăţi bologice

Entuzasmul mest e Engels ş de Len penrumetodologia eminente ştiţică a magsului lor îşaă o justice în însşi caera fonatoruui comunismu

lui ştiinţc Cel mai celebru ş mai uet dtre făcătoride utop ocupă un loc foe specal gera utopştlor.Este un utops ce abordează utopa oecum în treacă şînro maneră superciă cazul său, construcţa uto-că este placată" o nvestigaţie ştţcă prvioe la oproblemă de actualtate bne deă (mecanismul ecoo-

mie captste. Mtul legii istoriei la detenat să re-lungească prezentul în line eaptă spre ecut ş sprevtor. Penu storc, ca şi enu fuuroog, prezentul nueste un bun sfătuitor

Să preciz de a îcept că lu în consderare u

Mx simplca şi c mtcat. Se oae demonsa, dacăse doreşte, cu mauscrsele ş cu corespondeţ faţă, căMx nu a fost îtu totul mxist, că a avut tot felul de cu-roztăţ şi uncte de vedere contradctor, că nu sa ăsatpăcălit de schema uneară a istore şi nc de determ-nsmul economc (mergâ uneor ână la interret ra-ss sau decurgâd d uen medului naural, după czultă şi ca lui Lev Poiov despre Miul arian) etc.Adevăratul Mx este destul de complex Ma puţin com-lex însă ne ape di textele publicate tmpul veţii. arMx cel venerat de comuniş este de o me simtate,

cu totul în sritul secoulu al lea. Acest ultim Mxa exerctat o inuenţă exaordară; pentu mtoogie nu-ma el cotează



Părnţ ondator 49

Mx a fost un aalst al rezentului această c-tate ar etul lui să revendce un satut ştiţc. Ceeace a scrs desre socetăţle recataliste" se rezumă la

uţine ag, cele ma nteresante rase în stadiul decioe, recum faimoasele rundrsse. . . (Fundamentelecrtc econome polte, 18571858. Nimic, e e altăe, decât aze izolate (şi, de fat, fără nc un raortştinţc" cu restul oerei) cu rive la vorl comunst

(în rncial, în Manestul Partdulu Comunst, redactatîmreună cu Engels şi ublcat î februarie 1848, aoi înRăzboul cvl dn Fnţa, 1 87 1 , sau Crtca progmulu de la Gotha, 1 875, editat în 1 891 .

Prezentul, cu alte cuvinte secolul al XXlea, şi mai cuseamă caitismul occidental al secolului Xlea (şi

că mai recis caitalsmul englez), est cheia c deschi-de toate sertarele roiectulu ştiţic şi revoluţon m-xist. A fost o eocă a îruntărlor : Euroa sau Occidentulîn faţa celorlalte continente, albii contra negrlor şi galbe-nilor, burghezii contra roletarilor Imaginarl, în toate va-

ratele sale : sociale, olitice, ştiinţifice, nu a făcut decâtsă exacerbeze aceste date fundamentale. Mecanismul evo-luţiei seciilor a fost exlicat ri lpta pentru exstenţă, iarmecanismul istoriei umane rin lupta dntre rae sa luptade clasă. Î fat, aceste demonsaţ relungeau toate di-recţile consecinţele revoluţie ndusae sălbatice ce îşiusese renta asura raorturilor sociale şi olitice îniterorul socetăţii occidene ş aceasa ş restul lumi.

Legea store descoertă de Mx roclaa atuleconomie, al roducţiei maere, ceea ce era în secolul alXXlea cât se oate de vizibl, şi char obsedant, atât n-

burghez, cât şi entru rolet. uă Mx, producţaconstitua baza, ce se ţ surastrctura, adică toatecelelalte : istituţi oltce, et, deologi, e şi relgi.




,,Forţele de roducţe" conduceau, ş nu forle stu-lu", aşa cu se crezuse ână la escoerrea ndamenta-lă a lu Marx. Detersmul economc se nstala în locul

celoal detesme. O revolue ştţcă ş deologcă?Poate, d cu condţa de a obsera că deea dentalăa determinismului se menţea ş eşea ch cosolatădn răstuea oerată de Max. Se modca erarha ele-mentelor, dar structurle rofunde ale argument râ-

neau acelea ale unu secol al XXlea scentst, deterstş smlcator ână la exces.ezvoltarea orlor de roducţe trebua să se traducă

nevtabl rn modfc la nvelul supstructurii, aceas-ta oblgată de a se adata sforlor bazei. Meca-nsm ce acţona rn fenoenul socal luptei de clasă

Sunt ele cuvte ale Manestului Partidului Comunist, rmele cuvnt ale comunsmulu ştnţc" : stora tu-turor socetţlor de ă az est stora lutelor de clasă."

Ca ş determinismul economic, deea luptei de clasă de-cugea rect d ralitţie sociale ş d mtlogiie sociale

ale secolulu al XIXlea occetal. Revoluţa dustrală, în a e fază, eclanşase u roces e olaze soca-lă (cazul cel a acut înregsrâduse în Angla). nsrereal sre magn, suraevaluduse aloarea ş drama-tsmul fenoenulu, socetatea occdentală oferea în celedn ură agnea unu conct ascuţt ş reconclablouând ce do ol". Adevărată sau falsă, aral adevă-rată sau aal falsă, această dotome a fost usă de Mxsă acţoneze e tot cursul store. Potrvt Manestului, o lută neîcetată a cacterzat raorturle dntre stă şsclav (în tchtate), ao de nobl ş obag ( Evul

Medu). Pentru a dreţ cu Mx, să sunem că în ree-ta rd el a ţeles să nuţeze detersmul economc, ca ş doa socală. Sădae utlă, căc tologle



Părinţii ondatori 5

sunt reactare la ua. cuda a tot ceea ce s uteasune în favoea comlextăţ ş sublăţlor gdmarxste (câ se oate de reale), Mx va râne omul de-

tensmulu economc ur ş dur, ş al obstate lut declasă. Smlce ă la uă mertă, orcum exlca-blă, dat nd că mezul doce sale se rezumă, fără u-tnţă de tăgadă, aceste două uncte.

Ş astfel, maşa sore se utea une în mşce. Pen-

tu rma dată ş oate entru ultma un sstem com-let, ră sur, erfect nconal, aduna toate rocesele ştoate fatele. Celelalte maşn storce cea a lu Au-guste Comte, de ldă vor sfş rn a face, dn rcnadsfuncţonaltăţlor sau a dezacordurlor agrate cu sto-ra concretă, o trstă gură altur de ascanta snteză

mxstă Cne râvneşte la o store ntelgbă âă la celema mc detal, la o sore bne ordonată, lasată o traectore sgură ş lumnată de reectoarele ştnţe, acela numa e încotro : trebue să devnă mxst ! Resngereamarxsmulu nu oate să treacă r nventarea unu sste

ma bun, c rn demolea de înseş de sstem !Acest sstem îmbnă erfecţunea cu smltatea. Totulse srjă, ultmă stanţă, e baza economcă. Raor-turle de roretate deesc clasele socale care se un-tă. Cd dezvoltea forţelor de roducţe deăşeşte cu reamult structurle socale stalate, se eece reoluţa, re-cerea de la un mo de roducţe la altul, de la o foaţunesocală la alta.

Înceuul store aarţne comunsmulu rmtv, so-cete ă roretate rvată ş ă clase. Urmează, rezul-tat al dezvolt economce ş acumulor materale, e

modur de roducţe (formaţun sau ordur socale), ca-racterzat rn rorete rvată ş, consecţă, rn ex-loae : sclavagsmul, feusmul ş casmul. Penu




ca, n cee d urmă, spa storică să ajugă la o nouă şiultimă fază egaltă comunsmul. De daa aceasa, comu-smu oogc, situat aeaş poze, a ve -

it superior în raport cu comusmu primtv Simetriaeste perfectă şi moraa expicită tre etape de edreptăţieconomice şi de unti sociae foează do o p-teză într o istorie ce începe şi ce trebue să se sfşeas-că sub semnu egatăţi ş a one.

D cum imic nu ese erfect în această ume, un mcdetau tuburăor a fos pe uctu de a curca tabouschiţa de Marx Magisu a ânit cursu eregriiorsale istorice m de roducţe supment c ncţionaîntro manieră rea uţi ortodoxă. La numt mod de producţie asiatic, consierdu mai bine reprezentat în Asia

(avea să se spună ş tributal). Î at, această formaţiunestorcă manifesta o tendinţă grijorăoe de exansuneunversaă ( toate cotnentee, ma puţin Europa), dove-dduse totodată ma stabi ş ma durabi ca ate moduride roducţe. Dar era n la uă cea mai mică dtre gri-

e u Marx : duă ce ia consacrat câteva consderaţi Grundrisse, na ma insstat asura acestei probeme (cumnu a nsistat de fat asura nci unei faze istorice precai-taste ). Patra era însă ncată, ş de aici a decurs o oe-ce erlextate pritre dscipol. Căci modu de roducţieasiatc oseda o pculiaperversă : asia pu şi simpurorietatea comunitară ş expoatea socaă. Stau po-seda totu şi îş expoata supuşi isiţ de aroae orice, şîncă ără cruţare (tile oretae ! ) . Agentu exoatideveea bocraţa de stat (nomencatura?). Sema atâtde bine cu comunsmu rea încât mosea aproae a ere-

ze Aceast steză nedorită tubura logica ue teorii cefăcea să depdă expoaarea socaă de proprietatea priva-tă (şi nvers, egtatea socaă de prorietatea comună).




Mecasmu sore rsca să cadă pană dn cauza uneimişc aee ce nu avea mc comun cu schema -neă : comunte itivă scavagsm eudaism

capitasm comusm. Me bătaie de ca peu m-xşti Ce mai muţi au depăşt dicutea mod eegt :au renunţat să se ma gdească a ea !

Ma mult decât cu, M ntesa vtorl omen-, stadiu ultm a scheme sae sorce : societatea fă

clase, comusmu. La fe cum procedase pentru ceeateformaţu socie, a reparat şi această fază supremă naceaş aborator, sguru e ce dspunea aboratoruoccdena a secouui a ea.

Încă o dată, totu decurgea dn sstemu de expoatcaist, diseca de M lucre sae de econome po-

itică (Contribuţie la critica economiei politice, 5 ; Capitalul, vou 1 ; voumee ostme, 55). de pece teoria valorii. Dezvotd ideie ui Smt ş Ri-cardo, Mx consdera voea ca exprese a cantităţii demuncă socaă curnsă trun rodus. Persectvă smpl-

catoe şi deteistă, axaă pe prncipiu cauzeor uce, şi c, pus, suraevaua munca manuală a proeuui, scrduse perect îno mutncţionă mitologie amuncii, aât de cacterstică comunismuu

Totu se ăua pod de a această remsă Proe-taru producea o vaoe mai me ecât cea recompensatăpr saaru ri Era dec furat de captast, ce nuproducea nmic, findcă nu ucra, casd însă plusaloarea creată prn munca roeui

Pe măsură ce capitismu se dezvoă, dferte catego-ri sociae (micburgez, eseraşi, ţăra se proeta-

zează a rdul r cee d urmă, societea ajunge săsemee cu u ateer ggatic unde o mâă de captalşt scavie mesa aă proleă O scave u fe c




a rea decât scava propruzsă d ctate Spre de-osebre e stăânu de scav e odoă, burghezu ueste capabi ci măc să asgure saaaţior să o existen-

ţă mmaă Nc o pagubă dacă aceşta mor în mzere, a-ţ î vor îocu ; ma de ucru este abundentă Pe câdşerbu Evuui Medu ş burghezu îsuş au reuşit să seemancpeze pe pcursu moduu de producţie feud, pro-etaatuu i este refuzată o proovare sociaă simă.

Dep de a pa de rfecone toogice şi de reş-terea producţie, e îş vede statuu deterorat fără cetSe petrece pauperizarea absolută a proetaatuu, co-cepchee a comunsmuu ştţfc. acest unct, nu ma exstă ată eşre decât revouţa,

răsea pr vioenţă a case domiae Ceea ce se

aunţa desu de uşor de cu deoece, înocma ucecu-u vrăjtor, captaismu făurse e suşi condţie ppresae căder. Sociazea accetuată a mnci conducea im-pacabi a comunsm. Nu a rânea de cut decâ osgură ş utimă mişce emnea d vâfu pridei

socae a trândavor bogaţ, rţ numa dn munca pro-etaor. Aceasta era msunea istorcă a proetaatuu, înfrunte cu comuşti

Faza suremă a sore avea să ceaă prnro peroa-dă de trzţe, ce sa umi ma tzu socialism, entrua se emca e comunismul desărşit. Rou său cosa dsugerea, prn dictatura proletariatului, a statuu bur-ghez, a nsttuţior burgeze, a sstemuu economc bur-ghez, ocute prn structur no.

D c vor acest o sc ? uşi aci, se cade săadmr dscreţia utopstuu, aconismu foueor sae.

Se degajează do, dn câteva aze răzeţe, u vag poretrobot soceăţ comuste egtate socaă şi egaitetre aţun (prevăzute deja de Condorcet ; propretatea




va aaţne tutur; muca va deveni pa necestate vi-aă, o necestae sctiv; forele de roducţe ş bogă-ţia coectvă vor atge un gad exem de înalt ; nu va ma

exis opozţe între muca intelectuaă şi munca mauaă ;ecare va remunera după nevo ! Va dspărea to ce -seană consrângere, cu ae cuvinte structurie adiţona-e ae statuu.

Ou dep ir ş conştent, îşi va regăsi demnaa ;

va scăpa de alienarea prie sstemelor bazate eoa-te. Femeia ce, mtă sau nu, es un fe de prosttuată socetatea capiistă, va scăpa şi ea de orime. Va şisfştu reigie, ooee emaavd nevoie de un ase-menea opiu. D fat, ca aâa concepţi ştţice gobale

ae secoluui a XXea, marsmu ţine oc de regie, însensu construirii une umi unte ş onioase în ceomul îşi va găs în sşt raţuea de a .

Ese interesant să constat că a utut f prouţat şicrezut cuvtu ştiinţă (de atâta ume ş aâta vreme e-gătură cu aceste consideraţi goae despre vitor, ce nudecurgeau dn nc un raţionament demonstrabi. Pentru aînţelege esenţa fenomeuui mxs, trebue făcut absac-ţe de înveşu său ştnţc. Ceea ce râne î fina estevisul milenarist, nc ma mult, nc mai puţn.

I î ceea ce priveşte atura ştiinţică, ajunge să pu-

nem faţă în faţă prezcerile u Mx şi evouţa reaă aomenii exact în secoul ce trebuia să cunoască împlin-rea profeţor se.

Revouţie comuste au mcat rofud isoria secolu-u al XXea. Ee au adus apaent o cofme irefutabiă

a demonstraţie u Marx. A fost să o falsă imprese D-coo de un focor suerfcia, aceste revouţ nau făcudecât să contzică schema mxstă.




Pen M, caitasmu ajuns a cea ma ată dez-voltare bua să se răbuşeasc entru a ăsa ocul umino. onic, au ost să soceăţe precaptaste, sau ce

mut semcaptaiste, disunând de teoogi modeste şde un proetariat uţ numeros, cee ce au bascuat comunism sau î genu de tiranie improvizată botezată cuacest nume (Rusia, Chna, Europa răsiteană, sudestuAsei, Cuba, fă a mai vorbi de Aca). Î lus, u-

ti să mai spunem că nci una dintre trăsăturie seducătoa-re e oei comuniste (avt teoogc, abudeţă, muncadevenită păcere ş o a doua natură etc) nu sa regăsit, nicmăc sciţaă, comunismu re. Niccd istoria nu aoferit un contrast atât de frapant şi de tragic e aenş reaitatea unui fenomen.

Dacă etcheta comunsm" a sfşt prin a apicată unuiprodus sensibi derit de mca origă, secou eaa fost să aversat de oe reale d gnorate, minmiza-te sau deforma de previziea" mstă. Tre de eeau avut o uenţă decsvă asupra desteor um.

1 . Capitalisul, condamnat fără ape de M, d care, eşnd d faza sa săbatcă, a ştiut să se adapteze timpuri-or no Î cee d urmă, capacitatea sa remcabiă de ino-vaţe eoogică şi avântu economic ce a decurs de aiciau adus prot înegi umi. Captaismu a căpătat n ce ce ma mut o tentă socială, ă a atge, desgur, o for-muă perectă de echtae economcă, dcă nimc nu esteperect în această ume Î oce caz, pauperizarea absolută a proletariatului una de ege impacabe ae ca-ptismuui descoperie" de Marx a fost dezmnţtărintro evouţe sens vers Ceea ce a derjat schema

bpoă a socetăţi şi ma es aimosul cpiu a uptede casă, ce nu ma corespund nc pe depe dateor so-cioogice mut mai ne ae l occdenae de astăz



Părinii ondatori 57

2. Naţionalismul, gnorat de Mx ca foră a storei, orcum eclsat de factori ecoomc ş sociali. Or, istorasecolulu al lea a fost î bună măsură o store naţo-

nistă, o sere ermnablă de conunt aţonale. Înmod ronc, comunismul real nu a ajat deoc ucrurle ;căutând să suprme mfestle de ordin naţonal, penusimplul fapt că u corespundeau teore, a sfârşt, dmpo-trivă, prn a acumula ensiunle. La sfş de secol ,e

bra naţionalistă sa maiestat tocmai, şi cu cea mai meviolenţă, în saţu ce a pcurs exerenţa comunistă3. Religia, ceia Marx îi rezcea declul ş dispaţa,

sa dovedit, în mutplele e snteze, un facor spirtual şipoltic decisv (ceea ce pare să justifice faimoasa caacte-rze atrbuă lui Malraux a unu secol al lea ce a

f religos sau nu va ma fi). Ajunge să menţonăm vital-tatea formidabilă a slamulu, funcţia ma discretă, d e-cientă a democraţiilor creştie Europa occidentaă ş, evident, rolul Bsercilor în rezistenţa anticomunistă dinRăsăr. Pă la urmă, Vatcanul sa dovedt mai uteic

decât Kremlnul, inrmând aforsmul dispreţuitor al luSalin : Cât dvizii e paa ?"Înseamnă căpreviziunile şiinţe ale lui Mx au czut

dincolo de drumul real al sorei. Puţne utoii, chiar dntre cele mai fanteziste, au reuşt un asemenea tur de forţămorul egru al lu Robda ne lasă uneor pe gdur :semn că a ţitit coct. Lumea sa de mâe, cacaurzată, seamănă ma be, cel puţin prn unele trăsătur, cu lumeareaă de astăz, decâ lumea aâ de savant consută şi cuaâta seroztate de Mx şi de dscpolii să. În stora de-lor ş a iluzilor omeneşt, cu greu s putea t o ro-

nie ma me, ş ma agică pr consecţe.Cocluzi, reş, uşor de prlat astăz. Spre sfş

secolului lea, comunsmul şţc pea aeţlor ş



58 Mitologia ştiinţcă a cmunismului

simpatizanţilor săi istrumentul deal capabl de a sfor-ma lumea şi de a feric omenea. Forţa imensă ce ma era perspectva une lum noi şi a unu om nou

Î 1845, ă M scra e sale Teze despre Feuerbach : Flozof nu au făcut decât să nterreteze umea dferite modur ; import ese însă de a o schimba."

Întreaga măreţie a proiectlui mrxist se aă acestecuvite. Ca şi luzile sae Ş ma ales contradicţa sa n-

damentală : isora este djată de leg imlacable sau estedispusă să se lase sormaă de oen, de comunşt înorce caz? Penu mişt, o asemenea contradcţe nu eobiect, deoece proectul lor, ştiiţic prn ecelenţă, nu arface decât să trspună legile universale în teeni de ac-ţune. În fapt, invocarea obsedantă a unei ştiinţe obiectiveconducea mplacabil spre un program strct vountarst.Mlenaişt, cel puţin, îl solicitau pe Dumnezeu D, pen-tru comunşti răiţi cu docrna lui Mrx, omul deveneacapabl să modeleze, ca trun aborator, vitorul său şi v-ioru ete. Cuvântul imposibl era şters din vocabular.

Egels sau mitologia îmlită

A izola proprile conbuţi ale lui Enges în genezamtoogiei ştiiţce comunst es o orae dicilă şi cnu oate duce decât la concluzi aroximatve. Ce do au

colaborat dearoape : me pe a ideilor, eprmate deunul sau de celălalt, aparţi evdent fondului comun al pro-ectulu or. Această conste nu poate totuş să ştegăersontatea lu Engels, foarte difertă de a pretenuluisău, ş nici aportul său ndivdual la ştiiţa comunistă, ce

nu este deloc negljabil Să sunem de a bu ceu că, da-tortă lu, sa ăcut încă un pas sre crstazea une ade-vărate mtolog.



Părnţ ondator 59

M a fost u savt dublat de u profet Engels a avuma mul sueul unu dlett ş un complaor, ăsărssabe msiun pe ce şa puso, ş ume ext-

derea comunsmulu redomin soeconomic laM, cu uele prelg istoce nu a ace d el unssm complet de ţlegere a l Un sistm bazat caş ozitvsmul lu Comte exclusv cucerrle şţei.

Ş astfel, el a abora toate problemele magable : de

la geeza Unversulu ă la sategle mlte ale timpu-lui, ecd prn evolua speclor, orgea ş istora ome-, problema ţărească, şi, evdent, revoluţia comunistă, cu prvre la care a adus precz suplmente î raport cuschema succintă a lu Mx. Dependent de propriu enc-clopesm, Engels a compilat cu cie, dar ş cu teli-

genă utosmul nu exclude telgenţa, presupune uneorch un surlus) tot ceea ce se părea că se otrveşte cuvzuea mxisă asura lumi. Au fost puş la contrbuţezceni ş biolog a prmul rând), lozo, eto-logi ş aşa mai depa . .

Ştiina aceasta globală a ost scţată de Egels înAntiDhring (1878), ca ş foare ambiioasa Dialecticăa naturii, rasă neterminată, la ce a lucrat între 1 873 şi1886. elul care aceste lucr au pus bazele dialecticiimaiste ătur de alte contrbuţ ale lu Marx şi Engels)ese cactesc ntru un aume gen de complaţe creatoe" Legile dialectcii utatea şi lup coralor ;trsformea canttăţi caltate şi vers ; negea nega-e au fost împrmuate ără comlexe dn ozoa he-gelaă, Hegel fd să crtcat enru faptul că n fţeles mare lucru din funcţionea leglor pe ce / le for-

mulase ! fapt, Hegel vedea cele ei leg menonate re-gul co ale evoluei gd Pen Egels, ca şn M, c nu aau decât mal mae, legle




respective ebuau să se aplice Unversului şi evoluţieisale, lum materale, lumi sociale, în sfşt, la tot ce exs-tă. Ş astfel deciza a fost luată : legle lu Hegel au devent

leg unversale. Concepue un sprt e îuntare per-mentă şi de transformare peaentă lupta contrailor, negaţia, negea negaţei), posedau toate atuurle pentru aobţe un statut prvlegiat în proiectul comunst; antede a generalzate la sca Universulu şi a naturi, ele îş

găsiseră deja, pr Mx, aplicea în lup de clasă şi, genere, în doctra economcă ş istorcă mxistăNmic nu trebuia să ră afa sistemulu. Astfel,

u al tmpului său, Engels sa dovedt sensbil la plurali-taea lumlor" în spaţu ş tmp), o pluralitate, evident, ,,materstă" ; el lua erere ftezile stiste e unor

Wallace ş Crookes, mergd pă la a efectua exper-mente" destate să dovedească lpsa de consistenţă a aces-ora. Toae îl interesau pe Engels ! Î plus nui lipsea ncumorul, cei drept un umor selectiv, o dată ce, spre deose-bre de ştiinţa falsă a sprtiştlor, a tratat cu cea ma me

serozitat ştiinţa adevărată a viitorului luminos !Originea omului ocupă loc erest consideraedialecce ale lui Engels, cu atât mai mult cu cât argumen-tele lu au avut efectul une bombe cu acţune întzată pln secol Esenţialul se aă un text scrs 1 86, nserat Dialectica naturii, d publcat separat 1896, sub titlul pmiţător de Rolul muncii în transformarea maimuţei în om. Darwnst declat, Engels gândea touş macurând manieră lamckă, cu alte cuvinte susţândtransmterea cacterelor obdite de orgsm sub nu-enţ mediulu Naura a creat pe om, omul la rândui sa

creat e se şi tot el va sforma natura, ce putea madialectc ş mai maeralist, atât în sensul unităţ lum, cât al ransfo e?




Pentru Engels, la ceput a fost munca. La un momentda, mamuţa a ceut să lucreze, modcâduş astfel, puţn câte puţ, uncţonea ş structura mâ. nstru-

mnt al munci, ma se înfăţişează totodată ca produs alacestea. Î ss rapor cu modcle ei succesve, aveasă evolueze înegul orgaism ş deoseb creierul. Ma-muţa a devenit om.

Puţne texte sau bucurat de o nuenţă compabilă cuaceastă fteze biologică. mpactul său asupra viziuni co-muniste a lumi a fost de o imortă catală.

Î rmul rând, transfosmul bologc îş ocua of-cal locul în mitologa ştiţică a comunismului. Ş nu untransformsm oece, c un ransformism radcal, procla-mâd trsmisibiltatea modcor aduse nauri vi, in-

clusv a celor oerate pe ţa umană. Se uneau astfelbazele teoretice ale transformi conştiente şi djate a lu-mi bologce Î ft, după ce a ost el suşi un produs alnaturi d şi ropriei sale munc), omul se arma otma mult ca agent activ, la rândul lu modifcator al cond-ţiilor de medu. Î contextul capitalisulu fără a mai vor-

bi de modurle de pducţie anterioare), această acţiune erahică, vzd exclusiv rotul, un rot imediat caregnora consecinţele e teen lung. Î cele din uă, cai-talismul nu făcea decât să deregleze echlibrele ecologice.Totul va altfel lumea comunistă de mâne.

Amestecând economa ş bologa, pundui faţă înfaţă pe Darwin şi e economşti burghezi, Engels afirmacă lbera concurenţă, atât de lăudată de ce din uă, nar decât starea norlă a regnului anima. Comunştii re-fuzau retocerea la imaltate ! Economia socetăţiifără clase, ştinţic organizată, planicată, va ridica omul

cu mult deasupra lumii animale. Şinţele naturi ştiinţele genere) vor cunoaşte un avânt fără receden. Stăpâni-rea legilor bologce şi ecologice va ermite prevederea



6 Mitlogia ştiinţcă a comunismului

consecţelor ecărei intervenţi Natura va modicatăîn iteresul omeii ş ără a se atenta vreun fel a ar-monia pe ce comunsmul o va staura ne om ş mediul

înconjurător. eni, stă, sfşt, pe ropria lorviaţă socială, evin, aşad, totodată şi stăpi naturii, proriii lor stăâni devi liberi" (AntiDhring).

Lupta contr naturii este o obsesie mxstă de obser-vat ecvenţa rmcabilă a aces}ei sintagme snteza luiHei Lefebvr, Le marxisme). faza comunistă aceastălută va deven dominaţie Dominaţie ş armonie, iată dotermen mai cud cotraicori, d pe ce dialectca nuavea dficulăi săi aonzeze".

Engels nu a dezvoltat ideea une ansfoi ulterioareainţei umane d această eventualtate decurge logic din

demonstraţia s dacă munca la făcut e om, va cont-nua să facă ! na pese alta, ctindui eseul, mecismeleevoluţiei ap e o simpltate şi de o fezabilitate" tentan-te ; omul nu ar vea decât să puă n mişce un asblude legi" pentr a for şi orienta evoluţia viitoare.

Al doilea asect : isistenţa lui Engels asura rolului de

terminat unii mertă câteva reecţii. Cu atât maimult cu cât nu ste vorba de indiferent ce foă de muncă, ci de munc mnuală delin acord cu doctrina econo-mică şi istorică a mxsmului, Engels privilegia materia raport cu spritl, munca brută în raort cu gândirea, mâna

în raort cu crierul. Omul nu era dusul sau exresacreierului său, i al mâi sale a căre transforme a determinat evolua creierului). Preeminenţa muncii manuale caracteristiă doctriei şi practici comuniste şaaat în acest text una ditre sursele sale teorece.

upă ce a zolvat enigm origiilor, Engels a ceput

să pună ordne istorie. Asupra istorie, ca şi asupra multor altor lucruri Mx exprimase do câteva intuiţii lapida-re. Pe ele, Engels a cosuit studi laborioase, alfcd



Părnţ ondator 63

în sens ctitaiv), d şi simplicd în sens calitativ)demersul mxist. Era un spit sigur şi cl, cuia nuiplăceau comlicaţiile şi uanţele Ştia să megă drept la

surse şi nerea de ece dă, fără multă trudă, peste au-torul ide

Pentu timurile rimitive a avut norocul să întâească oretici ce sema multe rivţ Lewis HenryMorga ( 1 8 1 8188 1), avocat, om de afaceri, om olitic, se

asioase de etnologia triburlor indiene d Statele Unite.De aici a tras concluzii ce nu puteau în siritul se-colului al lea decât globale şi riguroase. Din stu-diul câtoa cazuri, cazuri actuale cumscrise unei zonerestrse, a degaat legile uiversale şi etaele evoluţieiomenirii de la săbăticia iniţială ână la rimele civilizaţii.

Şi astfel, ştiia comunei rmitive" ieşea gata făcută dinminea unui diletant riguros ; ea a fost adoptaă fără întâr-ziere de un alt diletant riguros, grăbt să mobileze intea-lul, încă neocupat, care sepaa originea omului de istoriamarxistă a modurilr de producţie. The Anient Soc e ,

publicată de Morgan în 877, a fost transusă şi complea-tă de Engels în proria sa lucrare din 1 884, Origina familiei a proprietăţii private şi a statului. Generalizle pripiale lui Morga au avut astfel îndoielnicul privilegiu de adeveni pe intgrantă a celei mai puteice ideologii a se-colului al lea. ână în ultimii săi ai, preistoria mar-xistă a continua să jongleze cu mituri precum succesiuneauniversală a maarhatului şi patrihatului, rima mediiziune a muncii, a doua diviziue a muncii, a treia divi-ziune a munci . . .

Egalitatea şi frateitatea originilor justicau o nouă

eră de egalitate şi ateitate ; de asemenea, curoasa afa-cere a maihatului epocă iniţială de dominaţie femini-nă) corespundea proiectului de emancipe a femeii.




azele succesve îş găseau, şte, explicaţia dezvoltea forţelor de roducţie, creşterea productvităţimunc Evoluţe universală ş leă ce cotinua cu mo-

durle de roducţie cacterzate prn exloate ş prncoict de clasă. Asura acestu ultm punct, Engels a luao decize plă de consecne avea de altfel obişnuinaunor asemenea decizii) : a elmnat d store modul deroducţie asiatic, numele acestua neid nci măc pro-

nunţat lucrea sa.Schematismul lui Mx este contestail D cel uţin

scema lu oferea şansa unei bifurcăr : sstemul socioeco-nomic asatc" coexista cu şiul sstemelor diferte carac-terstice spaţului euean Era robabl rea comlicat ş

poate erculos măsura ce se uteau naşe confuziicu rvire la presupusul mers obligat al sorei. Engels apreferat clartatea fără dubii a une căi unce, conducânddect, fără nici un ocol, fără ic o fundătură, de la comu-nismul rmitiv la comunsmul perfecţonat de mâine.

Cu privire la viitor, preczările lui nu sunt ma puinesenţale. Ne refert deja la stăâea omului asupranatur. Consideraţile asupra sttuţilor politce se remarcă rn aceeaşi limezime. Astfel, în Anti-Dhring, apoi înOriginile familiei . . , Engels a dezvoltat teora dsaţieistatulu. Lau nsat, desgur, anumite sugesti ale lui

Mx; a tratat însă subiectul îtro manieră mai explcită.upă prima ază, a dctatur roletaratului, necesară în-făptuiri aculu revoluţonar, staul a dspărea treptat. nstrument de exloatare ş rermare, aparţia ş evoluţia luisunt istoriceşte datate, consecinţe ale iri societăţi

clase tagonice. O dată stalată societata ră clase, fără exloatare, nu va mai nmic de repat; conducerea oltcă va ceda locul admnistraţie şi maagementu



Părnţ ondator 65

lu" economc. Statul îş va găs ultmul reugu la muzeule atchtăţ, alăt e uelele preistorce.

Această concluze ecurgea logc ş ştţc d e-

monstraţa istorcă mxstă. Cu greu s puea găs po-ltologa moeă o aaţie ma extravagană D cumtxele pţilor onator erau sacre, octrna isparţeapropate a statulu a cotua să e proclată mpertur-babil ea lungul secolulu l lea e căte ictator carenau cut ecât să consolideze colo e orce limite.

Speciist clusiv matere de or şi e filie, En-gels na uat să scţeze nc rapoe vtoe sexe.O ată esţată ppretatea prvată, fla nu va mai o entate economcă; emea va even, pe pl jc ca şe pl sexu, ega bărbaulu; va spărea ş prosttuţia,

ceea ce va oblga bărbat la eltate ; căsătora se va -zolva cu uşţă prn simplul acor al peneror; sf-şit, educaţa coplor va asigurată e soceate.

Î bele cazur statul ş fla se menţinea vietraţia anhcă a mlensmului.

Datortă lui Engels, Utopa ştinţică prezentă la fieca-re pas, ar oecum iscret, iscursul lu M sa co-sttu în sstem global ş chs. A rezulat o schematizesportă şi o nemgită ecactate, mitologa comunstăoveuş acum capacitaea fără limte de a runavctoros orce sare. Orcărui bun comunist, lectura lu

Engels î oferă un sentmen toic e um, gustul inv-cibltăţ.

Lei sau de la determiismul ştiicla volutarsmul revoluoar

O msue exm că ia revent lu adr cUliov, persoaj ma cnoscut sub umele e Len 1 871924) : aca e a ue acor mtologia comunstă



66 Mitlgia ştiinţcă a munismului

inventată în secolul al XXlea cu evoluţile de duă 1900.Ştnţă rofetcă, mxismul nu avea de dat seamă ecâtviitorulu. Or, vtorul îşi începuse deja caiera. Rânea

do să se ună e două coloae ş să se come : datelemitologice şi istora adevărată.

Cu o remcabilă abilitate, Lenin a reuşit să convngăcă maşina continua să funcţoneze din lin, că previzun-le marxiste, departe de a dezminţite, se conrmau la e-

care pas. e la cele mai recente descoperr ştiinţice larevoluţiile proete, totul trebuia să ilustreze inaliblitateaştiţei comuniste. Paiul a fost câştgat graţie climatuluimental al secolului al XXlea. uă 1900, o criză structu-rală a lovit din lin edciul burghez tradiţional. Crzăsocială, dar mai ales criză srtuală, crză profundă de c-

vilizaţie. deea că lumea trebuia reconstruită a pus stăpân-re site. Soiettea nuă ş omul nou aveau să devăconcecheie. Toate evoluţiie secolului au fost comdatede ideal de scmbe : comunsm, fascsm, deologile lu- a tea, ş nu a uţn erfecţionle democraţiilor

occidentale . . Paradoxal, mtologia comunistă, rodus iic al imaginarului celor două secole recedete, a cuoscut adevăra-ta înorre în lin secol al XXlea. Întro eocă în careecare fat ar trebuit să o contrazică ; tetaţa utopiei sadovedit să mai utecă decât orce argument contrr.Păreau sufcente câteva retuşur entru a une întu otulde acord mitologa ş realtatea.

În 1909, tro ce ititulată Materialism şi empiriocriticism, Lenin a atacat dect roblema concordanţei dintredogma şnţică comunstă şi evoluţile de ultimă oră ale

şt. Siteza comunstă a ce responsabltate ourta me măsură Egels era trbută cât se poatede esc) conceţiilor ştiice diane de 19. Ute




rior, ştinţa avea să ia un curs dferit ; ea a cunoscut o revo-luţie temeieoare de no paradigme. În 1895 Rntgen adescoperit razele X, Planck a pus bazele teorie cuatce în

19, 1905 Estein a formulat priciile relatvită-ţi. În aceeaş vreme, Freud fona psihanalza. Se înfăţişaun univers diferit. Prea strictele abordi materialste şi de-terministe e secolulu al lea erau metodolog deă-şte. strumete rudimentare îşi aveau de acum înainte

locul rezervat la aesa icată de Engels muzeul de an-tichităţi. Nonmaerialitatea constatată a unor fenomeneesenţiale cosmice sau sociale) şi o nouă mentalitate ştiinţică relativistă se aau ur şi simlu la antipodul imagi-n lumii prorie comunismului.

Conunte cu sdi de acest gen ş de o asemenea

amploe, lozole şi deologile noale" încearcă săse adatze Nu însă religile, nici mitologile, care suntadevuri globale enunţe o dată pentru totdeauna. Metodanoadapti est simplă ajunge să se rme imerurbabilcă toate elemenele no şi toate escoperirile coresund er-

fect docinei. Orice se poate până la urmă demonstra : trebuie rocedat în forţăSitezân dscuţle purate urul noilor concee

ale zci, Lenin formula sigura concluze e ce era ca-abl să o avanseze : zica modeă trecea prin durerile fa-ceri ş avea cu sgurţă să nască materialismul dialetic !Cauza fodatorilor noilor şcol ştinţifice şi filozoce eraerdută pe vece, ultmul cuvât al cunoaşterii d dejarosit de lozoa ştiţică materialistă. Lenn condamadealsmul" specc deologei reacţoe, obscurantiste, redicat de duşmani clase muncitoare. Între materia-

lism" ş idealsm" nu putea exista nici un comproms, l-nia ce îi sepa pe savanţ ş pe lozo două tabereeind altceva decâ expresa directă a luptei de clasă




Deş raporul stablt e cultură, bază ecoomcă şclase socie este un cocept apând scheme orgea mxsmulu, conbuţa lu Len nu ne ape ma uţn

importă El a poltza la exem dezbaterea ş a -za o doză masivă de agresviate A ecs că savaţi, o-zoi ş scrtor erau cu toţi, ă excepţe posiblă, cpţ actv ş drecţ la coctul ce opunea peprolet burgezlor Toţ deveneau automa prete sau

duşma, după crer eavd nimc dea face cu ctatacobuţor lor rea ce avea să e suonza-tă, o daă ajus comusmul la utere, e ştţa şi culturaburgeză reacţone) ş ştnţa ş cultura proletatulusau comunste, sau progresise) era deja decsă de Len 1909. Toul lucr este la el de remcabil ca dele ex-

pmate : gumeul de autorat asocat cu vlenţa deu-ţătoe luau locul metodelor clasce de gumete, consderate desgur ept burghe", consecţă deăşt.

Lurd detv treburle şţce, Len se pueaconcetra asupra problemelor soce ş olice roruz-

se Era ma cu seă urge a se demonstra că evoluţa so-cietăţ capitste urma docl joaele eja use. Douădicultăţi, de neocolit, rscau să să tulbure ona desblu : 1 Depe de a se răbuş sau de a da cel uţseme e slăbicune, economa caitalsă şia tenscatdupă 19 rturle de creşere ; 2 Depe de a se cunda cea ma neagră mzere, condţia munctorm seelorase compaţe cu mjlocul secolulu al lea.

La aceste eb ş la multe alele prvd captals-mul contempor, Le a răspus î stuul său n 19 16ublcat 1917), Imperialismul stadiul cel mai înalt al

capitalismului. Dcolo de apeţe, dcolo de o umtăstrăluc sucă, ocul său ănzător dentca sem-ele unţătoe ale aproate prăbuşr. Înadevăr, eco



Păriniiondatoi 69

nomia avansa simtor ma repede ca înate, d noile rit-muri se explcau prin ăsăurle propr etaei meriis-te Concentrea producţie, oaea monopolurilor ş a

une oligi ncie prelngeau tentaculele mperis-mulu lumea eagă, pr exporul de captal şi creearmelor nteaţonale monopolise. Un număr restrs deţi, domate de un număr tot ma ress de stăpâi a -nţelor, exploatau leta Proseritatea era do o faadă

care ascundea cu greu putreziciunea esenţială a unei soce-tăţi domate de paraziţi, exploatori a propriulu ple-aiat, d ş ai ărlor mai u dezvolate ş a colonilor.Imperialismul nu ăcea asfel decât să exacerbeze şi să ex-ndă la scara tregii lum contradicţia esenţială dintre ca-pital ş muncă descoperită de Mx.

În plus, dezvoltea devenea tot mai egală, atât trediversele ramuri de producţie cât şi între state, ceea ce genera tensuni, conicte şi războae Lupta penu stăpeaeţelor, pentru îmea şi reirea lumi decurgeadn această egaltate undamenală.

Î sfârşit, relativa amelorare a vieţi proletarilor îş aala Lenn o nterrete cu deosebre agresivă. Imerialiş-tii" puneau joc o pe neînsemnată din imensele lorrouri entru a crupe anumite pături e muncitorimii, ceea ce fost la orignea oporunismului mfestat înmişcea socalistă. Cumpţi de stăâni, reprezenţaristocraţiei munctoreşt" perduseră gusul revoluţiei ;trădători ai clase lor, preferau să prote de capitalismulmuribund indcă, ână la uă, în puţe cuvite, acestaera mperialsmul : capitalism parazitar, capitalism putred, apitalism muribund.

Se va spune că pentu o demonstraţie ştnţcă", er-men sunt c cruzi. De fapt, ma uţn frapează termo-logia, reecte a une volene olemce specc lenste,



70 Mitolgia ştiinţică a comunismului

cât refuzul căpăânat de a lua în seamă o sere de evolu-ţi reale, comlet acoerie de o mtologe depăştă. Dacămunctor trăau mai bine, Len î trata de vduţi Dacă

maşa economcă era ma be mişcată e capşti, Lenîi a de pazţi. acă economile naţione rogresau, Lenin trăgea semnalul e ală : atenţe, nu pgreseazăîn acelaşi rtm ! ca şi cum un rtm unifo de dezvoltear atceva decât că o utopie)

Pe de altă parte, nu ar fi corect să consider remci-le lui Len ca lpsi de orce detăre. El a izat omaneră pertnentă unele trăsătur ale mperalismului" şfuncţionea acestua de pildă, acţunea mondală a cap-talismului monoolist") D premisele valabile ale studu-lui întrerns un încă şi mai mult în evidnţă alsitatea

prevziunlor prvtoe la răbuşirea sstemului. Î celedin urmă, eroarea sa a fost de a lip roeţile aocaliptceale lui Marx pe o store care depăsise deja punctul critic.

Î cuda pronosticurlor leninist, imperalisul" a re-zstat. in contră, sa prăbuşit vechiul regim rus, din prci-na prorilor lui dezechilibre, dar nu mai uţn graţie lui

Lenin şi tovarăşlor s bolşevci. A fost momentul cdmxismul a basculat, dacă nu rncipile teoretce rocla-mate, în tot cazul în punerea în alicare a acestor rncii.Volunarismul, un voluntarsm neînfrânat, de o credereîn se şi de o agresvitate că nevăzute, sa substituit deru-

li obiective" a istrei. e a avut mertul de a ţele-ge că, în ciuda tuturor analizelor ştinţce", istora, lăsatăîn voia ei, ezita şi pă la urmă refuza să ueze drumulindicat de Marx. Depare de a duce dret spre comunism, evoluţa economcă ş socală prvilegia o varantă perfec-ţonaă de catalism. storia trebuia forţată, aceasta sa

ntâmplat în Rusia în 9 7, şi apoi de ece dată când orevoluţie comunistă a trumfat sau a fost impusă orunde înlume I cum teora aşată miza contue pe mersul



Părinţii ndatori 7 1

obiectiv al istoriei, o răpastie sa adâncit tre dogma şirealitatea exerienţe comunste, ceea ce a rodus un aes-tec special de utopie ş de mcună generalizată. Transfor

mismul, ăsătură distnctvă a mitologei comuniste, a luatdmensiuni groteşti şi adesea tragice, o dată ce nu se maiustica rintrun curs istoric inevitabil, c doar e voinţade a schimba lumea cu orce reţ.

acă dscursul arxst nu a fost anulat, ci doar coletat" de enin şi de succesorii săi, sa dezvolta însă ocontradicţie mlicită cacrul obieciv legilor istorice vocate şi violenţa necesă penu a le face să ncţi-oneze, cel uţin enu a le oferi un simulacru de existenţă.Comunismului natural, pură construcţe a spiriului, iasuccedat counimul mpu.

Princiiile acestua au fost proclamate de Len în lu-crea Statul şi reoluţia, scrisă cu uţ aiea insurecţie bolşevice şi publcată în 98, atunci când programulschit înceea deja să e us aplicare. Este o caodo-eră de dialectică şi de aşezare ablă a accentelor. Totul, absolut totul, se sprină e ctate din Marx şi Engels şi pe

schema lor istorcă. Cesune de accente : se oate modifica totul fără să te atingi de nimic.

Ceea ce era trzitoriu doca mxstă origă de-ve la Len un sco sie. Penu Mx şi Engels, volen-a revoluţionă semna o eapă, oblgatorie, d trecătoe,

ducâd dect şi cu sguranţă destul de rede spre o socie-tate ă clase, ă stat, ă exloate, ă consgere.E privea sre vitor. Len era să un om prezentului, ura asura sa o resonsabilia concretă, cărcătura unuiaumt moment istoric, a unei faze precs deteia a conscei comuniste. aza ii, a violeni şi a terorii.

Un cuvât revine fără încetare Statul şi revoluţia : violenţă Fdel magştrilor să, Lenin îl caută cu lupa, îl zolează şi îl pune în evidenţă cu satisfacţie nedsimulată ori




de câte ori îl descoperă. nsistă mai es asupra organizării iolenţei. Cu reectoele proiecate asupra ei, dictatu proletariatuui pe a deven diun mijloc şi o

etapă o suctură idepedetă. Lenin se săduieşte sădemosreze că Mx şi Engels nu gâdeau deel la dispa-riţia subită şi rapidă a saului ; pe chiar cuprins de pani-că faţa unei asemenea evenuităţi

La nevoie, dictatorul filozof nu se jena să tunciezecitatele A aat acest fel u asaj di Originea fami

liei . . rivitor la votul universal pe ce îl deesta. Engelsera mai nuţat, d Lenin a elimia ultimele rânduri careîdulceau judecata de ansblu. Mai gravă încă deforma-rea unui alt te al lui Engels, unde acesta pleda enru oGeaie centrizată, criticd federalismul e ce accepta totuşi în cazul Statelor Unie şi îl socotea chi o so-luţie recomandabilă entu Ma Britie cear zis înprivinţa Rusiei ?). Lenin nu reţinea decât ele cuvint, absolutizd exemlul germa. După el, clasicii" se pro-nuţaseră o dată pentru totdeauna : în avoarea unui satcenaliza, contra oricărei entative ederaliste.

Şi asfel, roiectul leniist se precizează : suprimarealamentaismului, uerea concentraă la centu, violen-ţa revoluţionară. Nimic în afa scemei marxiste, cu condiţia ca aceasă schemă să mai existe ! Căci, izolată, fazaviolentă inde să se relungească nedenit. O maşiniecare funcţionează după reguli ce nu mai sunt acelea ale

utopiei comuniste roclamate. Cine putut crede dacă nu săacii cu duhul că dispariţia statului treceaobligatoriu prin tirea lui ? Len, dictura proleta-riatului a devent o entiate auonomă, un sistem cs şiperec, ce nu mai pua el geei viitorului comuist.

Dar caiera lui Len nu se oreşte aici Ceea ce uea-

ză es u mai puţi semnicativ. O dată cucerită uterea, rigiditea dogmatică se va pleti la el cu suplea tactică.Noi conadicţii se adaugă la lunga serie de conadicţii ale



Părinţii ondatri 73

mtologe comus. Obiectvul, det ş absact, ră-mâne unul sgur, l cocret, tactca perme abso-lut orce, de la ăbuştorl comusm de răz la ,,oua

poltică ecoomcă" Pul) , augurată 1922 ş cua-tă de S 1928, estec de comusm ş captsm, rn tolera ş ch curjea uui sector relativ mor-tt de pretate rvată. 917, prn tezele d aprle" reconza naţionzea âtului ; ao, codi-ţiile Pului avea să recuoască propretea ească;d tot pregăa plul de corativze : nu naţo-nalizea, c comasea miclor propretă rale, fapt lip-sea ţaulu de eptul efectv asura tului. Pe detă pe, acest duşm pletsmul a ajuns să re-roşeze stgştilor d Occident că nu colaborează cu par-

lenele burgheze ! Î ciuda şti" şa, tca aceasşeruito, mereu al, orgolios teoretzată de cermite astăzi Chei comunste o zie că mai pute-că de capism decât cea a Pului sovietic din ii '20), nu dovedeş decât depla gnoră a coducătoror curv la calea de uat spre comunsm. goră de ltfel

justicată, dat d că o asemenea ce nci nu exisă !Multiplele adat şi răs nu afectează să puterea

olitică. Statul, Paridul sau hibrdul cua i se oate su-ne statd" ţeleg să săânească siuaţia, să decidă, să djeze şi să controleze cea ma mică scimbe. Râ-

ne de dovedit dacă va putea comunismul să coexiste curopretatea prvaă, de esenă capitalistă. D comunsmfără dictaură, î mod cert, nu poate exisa !

Sta sau justicarea mitologic a teroi

Lenn dovedise că ştiţa comunistă era în aceeaş mă-sură extrem de rgdă ş extre de adaptablă, aceleaş for-mule, abia nuanţate, acoernd realtă storce dverente.



74 Mitlgia ştiinţică a comunismului

El usese în evidenţă indeeden absolută a mitologieicomunse, caactatea sa de a se răn d prorile fantas-me, dspreţul său pen sucturile prode şi durable ale

ue lumi pe care se pregătea de altfel să o dinamteze. Peaceastă traectorie sa înscris caiera teoretică ş practică alui Sn 1 8791953) ; el nu a avt decât să prote de libertatea nelimtată e care o oferea cu geerozitate dialecti-ca lui Mx ş a lu Lenn.

Vitorl stăpâ al lumi comuniste a înceut prin a cău-ta un teritoriu încă neatins sau cel puţn neeuizat de fon-datorii ocinei. Sciă diclă, dat find că aceştia sepronunţaseră asupra tuturor subiectelor imaginabile. Şi to-tuşi Staln a reuşit săşi amenajeze un domeniu al lui şi nu-mai al lui : a fost problema aională şi a naţionaltăţilor.

Am remarcat deja nteresul cu totul mediocr mfestatde Mx entr această surasctură". Urgenţa tratăriisale devense însă evidentă în ajunul primulu război mon-dal. În 1913, Stalin sa lasat ca teoretician cu studiulMarxismul şi problema naţională.

Puţine definiţii sau bucurat de un asemenea prestigu

cel uţin în nteriorl lumi comuniste şi al exelorsale ca faimosul enunţ al lui Salin cacterizând faptulnaţional În 957, noii stăpân de la Kremlin aveau să excludă e fostul dictator din Panteonul comust ; mumia iafost arncată din mausoleul rezerat de acum înainte doar

cultului lu Lenin. Ceare a ace : deniţia, deveniă anonimă, a ras la locul ei. E genul de formulă ce, în rigoa-rea e desăvârşită, pe a exprima un adevăr universal şidentiv.

Întradevăr, cum să spui ma bine ? Naţunea este o co-munitate stabilă de oamen, istoriceşte constituită ş ce a

luat nţă pe baza comuntăţi de lmbă, de teritoriu, devaţă economcă ş de actură pshică ce se manifestă comuntatea culturii." Se acordă de obicei mai uţină aenţie




une condiţi mperoase puse de Stal : E deajus să l-sească numa una din trăsătur, pentu ca naţunea să înce-teze de a naţiune."

Ne aă trun club select; petru a ntra aci trebuietrecute nişte exene Astfel, lipsd tertorul nu exstănici naţunea. Evrei îatea stului Israel) nu erau o na-ţiune D nici elveţiei, ndcă vorbesc ma multe lmb. nc cei ce nu dispun e o iaţă economcă untară,

indcă nu există naţiune fără economie naonală duăasemenea crieri stct economce, românii din Transilva-na, Bucovna şi Basabia nu ar aarinut la 1900 naţu-ni române ; nic naţiunea oloneză nu existat . . . ). Atâtde clă în aenţă, enţa rdică de ece daă mamulte probleme decât reuşeş să rezolve. Ce se întâmplă

de ildă atunci câd comunităţi dstncte se terăud înacelaş saţiu geograc ? Ce se înlă atunci câd cul-tura nu este ună? Un muncitor şi un burghez împă-şind cultur destul de diferte) aparţn e aceleiaş naţuni ?În sfârşit, am ajuns une trebuia, entru că tocma acestea

sunt punctele de plecare ale consideraţiilor teoretice" alelui Stal.Admiratori foule stalniste au scos d dscuţie un

fapt ba şi precis Aceste consideraţii ce au îmbogăţitmitologa ştinţfcă a comunsmulu naveau nmic abs-tract Era, mult ma rozac, o replcă ată de Staln socia-liştlor austrec şi totodată sciea unu program concretde soluţone a robleme nţionale d Rusia

Stat consttut dun număr considerabl de naun, AusoUngaa îşi ăia ultiele zle tocma d cauza an-tagonsmelor aţonale. Problema a fost ,,zolvată" 1918

rn dezmembrarea ierulu ş rn costituea deaşazse state naţioe pe ruele se. Î fapt, nic Cehos-lovaca şi c Iugoslavia nau fost ma omogene, etic şi



76 Mitlogia ştiiţică a comunismului

cultu, decât Ausongaa evoluţe recente dn osugoslave demonsează cu psosţă ictea statu-lui succesor"). Uncul lor avtaj a os că erau mai mc

şi ma slabe decât dec mone ceea ce a crea un vidoltc Europa Cenă, de ce aveau să prote tler şSti) pea a fost cu aât mai delcată cu cât terto-re naonale" u apau net de; ste to se ea esc imosib e sept de limb, cul şi lg.

Sociştii ausec ausomiştii") pledau eu su-pravieţuea acestui me stat multinaţional al EuroeiCentrale Condiţia supravieţuii părea a f autonoma na-ţonă ce în opa lor nu putea să abă o bază ter-torală, ci numai una ligvistcă şi culturală nu, de ldă, o autonomie a Cee, ci o autonomie sepată aât entu

cehi, cât ş pentru ge, locuitor ai Cehe ca şi a altorregiui ale imperiului ; nu o autonomie a Trasilviei, ci oautonome seccă entru dversele sale etni, inclusivdicolo de fronterele istorce ale Transilviei şi aşa maideare).

Acestui roiect Sln a sus nu", şi ia sus rn ro-ra sa deniţe a fatului naţonal. Naţiunile AustroUn-gariei, edisunând de un teritoriu bine delimitat ş de oviaţă economică propre, nu răsundeau cel puţin la douădin condiţile use. Rezulta că sigura soluţie corectă fost autonomia regionaă, autonomia uor uităţi tertorale deja crslzate, precum imperul rus Poloa, Liuania, Ucrana sau Caucazul.

Stalin avea vedere, evdent, ropra sa ă, ş se gân-dea la cea mai ovită maeră de a reun mişce socieşi aspaţile aţioale, pundule laolaltă sub autortatea

doctrnei comuniste Două evoluţii erau pe cale, considerael, de a modica manifestle orgne ale fatulu naţio-al Pe de o pare, migraţile, delase etnice, e ce era




captalstă, graţe ma dusr ş progresulu în ranspor-ti, lea plcat considerabil Ca ue, factorul teritoriu devenea to ma aleaoru Gea dn Rusia trăau

rspţ d regunea baltcă pă pe Volga, la distanţ demi de omer e peecea în acelaş tmp o dsemeterorală ş un esec etnc. Pe de altă pte, lupta declasă modca încă şi ma mult datele probleme. Delim-tarea de clasă, cu coll său, teaionalismul prole-

t, căpăta o dmensiune ma actuă decât tradonaleledvz naţionale.Ş ată soluţa propusă de Stal : un decupa regional

ce, depe de a consolda baerele naţionale, obişnuoulaţile să ăiască îmreună. Toodată solatatea declasă acona pes lmle regone Î en mai cla,

puterea reală sar aa la centru ! Consecţă prevzblă :naţunle în genere, comuntăţle etnce) ăd trun stamulnaţional comnist urmau să sufere un dublu proces deerode : rn estecul etnc la nvel regional ş prn acţiu-nea nivelatoe de clasă, teaţionistă) a puteri cena-

le totul, pă la urmă, în benecul naţun domnante)O daă devent sngur responsabl al destinelor peru-lu, Staln a făcut tot ce depdea de el penu a trsuneîn realtate progrul schiţat în tereţea lu revoluonară.A avut probabil sentmentul de a accelera un roces sorcorcum evitab : estecul naţionalităţilor şi al lmblor avul, obectv, şlor, nauea domtă). Cum-litele deort ş deplas ce au aect via şi aurovocat adesea moea) a zeci de miloane de oen sesprau dn consideraţiile teoretce de la 1913

Studul pblemei naonalăţlor a descs lui S r-

scva uu domeu neaş, ce nu pa a pocupa dcto, nc a, nc după el A fost u hobby lui :lingisca A năvt o dscilă aât de sosticată cu




genul său de a smplica lucre. Să reem penu mo-ment do o promsue : după vctora ă a comunsmu-lui, lmble se vor eseca. Vor rezul, o pmă fază,

limb unce zone, c pă la uă se vor contopi osgură limbă unversă. Încă o rez se scre astfel mesul eja atât de bogat al socetăţi de mâe.

Mai mult ch decât Lenin, teoretcanul Salin sa vă-zut obligat să justice ş să amenajeze o mtologe ce se

ndepa de lumea reală cu viteză astronomcă. Sa ach-tat onorabil, reuşind să ntegreze în ştinţa mxstă o evo-luţie al căr caracer dvergent sărea în oci.

Era în discuţie această roretate curoasă a comunsmulu e a îmit în două faze ce se succedau fără săse asemene. Picultate dalectică pe ce numai comu-

nişti autentic uteau să o înţeleagă cu adevărat ; se impu-nea o explicaţie asura unor subiecte delicate precum lulcrescâd al statului, volenţa instituţionalzată, tendnţe peunctul de a depăş linia ce sea cele două etape.

Sre mijlocul anilor '30 societaea sovietcă păea să

îndeplinit esenţialul trsfolor scrse în ormula co-munsmulu. Întreaga duste ainea statulu, iar statulera poporul. Burghezia nu mai exista Moşieri dsăuse-ră. Ca ş claci Pânturile erau colectvizat. O nouăătură de ntelectuali, rovenţ d medle muncitoreşti şiţărăeşti, ocuise în bună măsură vecea ntelectualiate, uţn sigură, legată de ostele clase dominante. Nu ma ră-măsese aroape nmc dn stucturle prerevoluţione.Consttuţia sovietcă dn 1936 rocla cu ept cuvântvicora socialismului", cu te cuvte ăptuirea prmeifaze a revoluţiei comunste.

Erau de aşteptat acu urmle, cu mualul de m-xsm în mâă. O dată exploatea abolită şi clasele dom-nante nmicte, statul, ca instument de dominaie, trebua la




rândui săşi înceapă reagerea. Cel puţin, pentru moment, în calitatea sa de organism represiv, idcă nu mai existau, aent, clase uşmane ce să e rerimate Î reitate,

nu chiar genul acesta de evoluţie se prola în Ununea So-viecă. Mai curând contraiul. Regmul lucra cu toate for-ţele entu a completa suma zecilor de miloane de victmee ce avea âă la uă să ş le înscrie la acv. Asasna-rea unui capitalist sau a unu culac utea considerată o

faptă bună, d o dată epuizate aceste categorii cum seustca exterminarea vecilor bolşevici, a muncitorilor şţăranlor, a ntelectuallor dn oor sau a mareşallor Uni-unii Sovietice?

A fost mertul lui Stalin, nu numai e a organzat re-resiunea permanentă ş industria morţii, ci şi de a pus

în acelaşi tim bazele lor teoretice, bogăţd astfel mi-tologia comunistă.

Se va permanentiza statul în erioada comuistă? Între-bare aparen eretică pe care Stalin a îndrăznit să oerime la congresul al XVlea al Partidului, în martie

1939 Răspunsul lui era afativ, entru un moti cât seoate de evident : consucţia deitvă a comunismulu ebuia luată în considerare la scă mondială Cât tim vadura încercuea catalistă, statul soietic nuş va uteaete să dspă. El se va estompa retat doar cu cond-ţia ca pericolul imerialis să ceteze. Pentru moment, ri-viţ să : o agă ată de spio, de şi de satoriîmpzeşt ţara sovieelor, avangdă a une posibile inva-zii, a războiulu pe ce duşmai tocma îl pregătesc.

Şi astfel, aradxal, ca ue a uui anagonsm pla-net, înatarea spre comusm, loc să cunoască o evo-

luţe tot mai uţ agtată, se remarca, dimotrivă, prinmultilicea pejdiilor, ascuirea conictelor, şi ti-rea ecesă a statulu ş a reresiu.




Acest complex de cetate sediată sa dovedt ut pen-tru menţerea ş coslea unu sat care, altmnter, potrvt scheme mxste orge, trebut să se ma-

neste tro maeră dn ce ce ma puţ consâgăoa-re. Trebua demonstrată ecestata unu stat e şnecruţător cu adversa Legun e ădător erau necesa-re acest scop ş au fost nventae d toate pesele pentrua se cauze Procesele stalnste se preztă ca puerea sceă, lustrea dratzată a une teor ce avea nevoee o orcestre convgătoae pentru a modca întrunpunct eseţal schema comustă ţală. Înun anumenteral al aceste scheme, ch înante e sştul raseu-lu, se cerea scrsă o etapă tulbure ş prmejdoasă pe ceclasc nu o prevăzuseră

Putem degaja astfel umtă logcă a teror stste.Devense deja evdet că stucrle comunste nu putau menţute decât prtru sstem coercv. Lăsat voalu, orgsmul socal le f respns. Asupra acestu punctera îsă de neconceput să se modfce dogma axată ocmae eoluţia naturaă a omenr spre socetatea ă pro-

pretate prvată ş fără clase Coercţa se dovedea nds-pensablă, dar gumenul rebua găst în altă par, e înexteror, e în elemetele mpure nltrate nterorulno socetăţ. Amploarea represun ş motvele e decla-rate trebuau să susţnă această nouă componentă a mtolo-

ge comunste, ascunzd totodată etermnle reale aleue volenţe nerete sstemulu suş.Ca pentru a compesa aceste ştr nu tocma bue, de

natură să amâne fercrea promsă, Stal sa apuca ul-tm săi an să erecţoneze teoretc comusmul proms.Ufoatea, ş aşa destul de mpresonată la Marx ş

Engels, atgea, la St, o perfecţue de nedepăşt. O s-gură limbă, remcat deja, d plus aproae un s-gur gen de mucă, pr dsparţa derenţelor dtre munca



Părinţii ndatori 8

ntelectuală ş munca manuală menţnânduse do unelearculaăţ uţ semcve), ş u sngur t e habtat ş de condţ de vaţă, prn dsaţa derenţelor d-

e oraş ş sat ! Întmeeto sstmulu preconzaseră umadepăşrea opoziţiilor ş u a derenţelor. D după St, avl nologe ş al educae va ela ta acest e-gă. Dea un munctor sovec se au la nvelul ng-neror. acă toţ atge un asemenea grad de rfecţune, ndusa noasă s rdca la o ţme acesblă duslor tor ţ". Nu est cazul astăz, va să mâe !

Prevzun înscrse Prolemele economice ale socialismului în URSS, lucrare datând d noembre 195 1 . M-zerle prezentulu ăeau aulae prn splendorle zle demâne, d ş prn degrngolada sstemulu advers. Teza

foulaă de Lenn în 19 16, otrvt căea, în cuda utrezcun sale, capalsmul se dezvolta în ansamblu multma reede ca înante, era acum depăştă. Trecute erau z-lele înă senne ale rme faze de putrefacţe. Argumente-le lu Stn nu făceau de alfel decât să prelungească înactualtate ş să adapteze alza lu Lenn. Pazitar, m

eralsmul se rănea ca racula cu sângele altora. Ş toc-ma acest sânge înceea să lsească Ţle comunsteerdute, merle colonale e punctul de a se prăbuş, aţa mondală captalstă cădea în re. Paraztul mur-bund nu ma avea resurse ; nu ma rea decât să moa-

ră dea bneleaMarx nu văzuse bne în tpul său, Len ş ma puţ, d c unul ntre e nu sa aat trun asemenea deza-cord cu o realtate ma mult decâ evdentă. Nccând sste-ul denunţat de comunşt nu sa descurcat atât de bne, nua obţut rezultate atâ de performate, ca în momentul

când Stal î compuea acest dscurs nebru.Cu S, dscrepa dne comunsmul mag ş

comunsmul real age dmesuea cea ma specculoasă.




Practica toaliă ivadează complet oria. Ceea ce eratranzitoriu marxism violeţa, statul atouteic încremeneşte îno realitate durabilă, indispensabilă de

fat meţinerii sistemului î timp ce oi pete de culoare, tot mai idilice, se adaugă la abloul comunismului radios, avâ menea de a înteie u entuziasm din ce în ce mailipsit de motivaţie efectivă). Volutaismul sa plicatână la ultimele lmite imagiabile. Pentru comunişti i-mic nu mai era imosibil ! Lumea nouă trebuia să fie co-struită cu orice preţ, chi dacă în această luptă istoria numai era un aliat, ci un adversa.

Supremaa poicului

Alunecarea disre determinismul economic spre vo-lunismul politic nu sa limitat la experienţele leninistă şistalistă. Toţi mii preoi ai miologiei comunise au sa-cricat e acelaşi altar.

Astfel, Lev Tro 1879940) a proclat 1906 te-oria revoluţii peranente. El sa emcat de marxiştii

ruşi ortodocşi", ul rând de şeful lor, G.V Plehanov 1 85619 18) , care considerau Rusia prea înaoiată pent orevoluţie comunistă şi abia ată de aşi îtui revoluţiaburgheză respectânduse acest fel dogma marxistă ori-giară). Este adevărat că însuşi Mx, eiţâduşi uneleliberăţi cu roriai doctră, accetase la un moment dat duă cum rezultă di scrisorile adresae Verei Zasulici posibilitatea unei revoluţii ruse ă insaurea prealabilă a sistemului capitist. a nu este mai pui adevăratcă, după el, o asemenea răstuare ebuia să e asociată cuo revoluţie lumea occidentală şi susţinută de aceasa

enru Tro acţiunea pură era însă mai mortantă de-cât ranamentele ideologice. El a susţinut osibilitatea şichi necesitatea saltului este etae. Revoluţie comunistă




fără înziere, revoluţie ăă încete, revoluţe pretutin-den. Factorul economc ş social nu ma avea mc de aface cu acest program esenţalmete poltc, voţ polt-

că trebud să triumfe în aţa erţlor istorie. Optzeci dei mai tzu storia a at pe Troţi. Ea a îceputsă pr a da dreptate. Leni a adoptat aceleaşi gumen-te. Uea a fost revoluţia din 1 9 1 7 apent, o mare vc-orie a mxismului, de fapt angaea sa pe un drum diferit.

Raortul ditre forle politice, cucerrea şi exercteaputeri au reocuat şi e tonio Gramsci (1891193,cel ma orgal dintre teoretceni mxşti nterbelic. Ininima analizei sale se aa conceptul de hegemonie Domi-naţia olitică trecea, otrivit comunismului itian, rintrosupremae de ord deologic ş cult, prin stăpea

asura conşiinţelor.Cât despre maoism, voluarismul său suctural nu mai

retinde vreo demonstraţie. Numeroasele întorsăuri alerevoluţiei cineze, endulând neîcetat între un comunsmermisiv" cu acceptarea chi a elementelor caitalste)şi un comunism de o duritat exemă pă la bula rasa"a revoluţiei culturale), au demonstrat caacitatea ră lim-te a clasei conducătoe de a ceda la toate exerienţeleimagiable. Acesta a fost avtaul" cinezilor : timce ruşi ş aţunile Europe răsitne au cunoscut o singură vată de comunism cu nuanţe neesenţiale ), chine-

z au traversat ână acum mai multe socieăţi comuniste.Ştiinţa istoriei a devent un joc cu istoria.

Marx se lua î seos ?

De la Mx la Lenin şi, mai depate, la Stali sau la

Ceauşescu), exegeţi comunşti nu au vrut să vadă decât ovoluţe logică şi onoasă ce nu ădat înu nimicCuvtul e ceput. nterretea aceasta este pe del




dscreditată Sa cerca ş operaa iversă aceea de aidetca, de la un pite fondator la altul, ma curândruptur decât contuită Potrvt lu Noa Leve (The

Tragic Deception Marx contra Engels, 1975), deteis-mul ecoomic ş dezvoltarea lneă a omei de im-putat exclusv lui Engels ş câtuşi de puin lu Ma. Elpropune ch rebotezea doctre mxiste în engelsismIdeologa umtoae ar fost engelsismul, timp ce ca-riera marxismulu a fost mai pu ferictă, esealul saierdut"

Ala Besan�on în riginile intelectuale ale leninismului, 1977 ş 1987) afmă la rdul lu că nenorocirea luiEngels a fost să ia serios schema lu Marx ma mul de-câ Mx suşi" preczând însă că Mx a ăcut totul

entru a curaja"). Pe de altă e, acelaş autor nsistăasupra dsane care îl seă Lenn e mxismul ori-ginar, acesta nd ansgurat cazul său de mistca revoluionară rusă clusiv în ceea ce riveşte obsesa unerevolu imediate).

Astăz, conuntai cu eşecul ş cu prăbuşirea comus-mului, uni autori vor robabil tenta să salveze eMx, arucând toate podurile în aer. În apt, Mx na cri-tcat niciodată devierile" lu Engels ceea ce înseamă căpâă la uă lea accetat ! ) Ş, dcolo de toate detalle, el a fos acela ce a condat ără ael o socetate ne-

dreată ca orice soceate), să viabilă, pentru a impueîn locul ei o soceate perfectă, d imposiblă. Nucleul dural mtologe comuniste îi aparine e deanegul.

Raoasm comuist cotra iraoalism ,Jascist"

Î drumul său spre societaea nouă, comusmul a fostcocurat la un momet at de fascisme" Spunem fascisme, la plur, căc spre deosebire de mitologia comunistă,




foare coerentă î ciuda nuţelor regionale sau etalae tp, mturle fasciste, orcare le aerul de file, sedspun vaie naţoale dstcte.

,,Fascism" este de tel un termen pe ce utilz dură covenţe fascsmul auentc d va tiă aunei constelaţi olitce eeroclte) Î realt, avem de aface cu deolog ş mişc toe ş naţionalist, de ex-tremă dreaptă", dacă aşa vrem să le spunem deşi nazism"

îseă ,,naonsocalism", ultima pe a denumrevocd cu totul altceva decât o cultură de dreapta De fapt, pe un pl mai general, ideologiile secolulu al lea sedefesc mai puţ adecvat prn terme abstracţi dedreapta" ş stga", cât prn onderea acordată armindvidulu sau, dimpovă, valorlor comune pe o sca-

ră mergând de la libersmul ur la colectivsmul exem).Mitologia comunistă este foare sold structurată, ese

un bloc. Dimpotrvă, speccul deologilor fascste" estemşcea, udtatea, ceea ce ia deat pe un autorsă le considere cu o doză de exagere) drept non ideo-

logi", amesc de reprezent comozte şi de pulsaţi ra-onale.Soluţii diferte, dar ce se aseamă totuşi prn rezul

normalităţii şi pr uele trăsătur udite. Comunismul şfascsmele au fost amate de un voluntarsm siml deşacoert î doca comunsă de aşazsele leg obiect-ve"), de voţa recre societăţ tro vaantă erfectăş dentvă ş de proectul urr uu om nou". Lumeade mâne prezenta trăsătur disct de la o ormulă la alta, d ş valor păăşte, precum oa socală şi cultulmuncii Mentaltatea mlearstă este uşor detectabilă

toate cazurle Su măsură egă, deş dfert sucturate, milenarisme secularizate, stuat la sfştul sore Dupăcomusm nu va ma nimc oricum nu ni se spue ce




putea să ma e), Rechul nazst, respectâd literal tra-diţa, şa roclat voţa e a dura o mie de ani cu alecuvte un terval nedent, tnzd spre ate tempo-

ră).Nc derenţele nu sunt ma puţ mcate. În nma

mtologie comuste se aă indiidul ş un îneg progrdestat împlinirii personalităţii umane, în imp ce doc-trele fascste dvdul se şerge aţa comuntăţ : na

ţiune sau rasă vaata nazstă) ş stat.Înseamnă cfascsmele sunt totalitare, spre deosebre de mtologa co-

mustă orgă ce este liertară constatat îsă căua de caracterstcle comunsmulu este coexstenţavorlor mtologce paralele ş atetce onizate"pr legle decticii) Astfel, aea divdului" a de-

veni sacrfciu favoea colectivtăţi" personalateaneputânduse realza zolat). În tmp ce prma formulă seopue fascismulu, a doua ese idetcă. Foare semnfca-vă deplas tist ş teaţonalist la orge, aşadape foe depare de concepţle fascste, comusmul

a nstaurat în apt u sstem putec etatzat, opresv ş, în-cepâd dtro ume fază, ulraţonalist.Prăpasta de vorbe ş acţiue, de credţ rocla-

mată şi fapte, explcă capactea celor ce nu au ăit dea ţelege cele monsuoase ale comusmului. Aceasdeoece comoeul să cos cu proiectul mtolo-gc prod umast, corespuzător prnciplor libere şdemocratce aate î secolul d urmă liberte, egi-tate, dreptate socă, pace . . . ). Nu aşa sau eecut lucru-rle cu doctrnele fascste, traspuse în fate cu ma multăfideltate

Cacterul glob al trsfo lumi povt uneimetodologi ştiinţce radice sgularzează de ase-menea proectul comunst Fscsmele nu au ştiut sau nu au




utut să megă aât de deare Ele ma curâd au opatdecât au ransoa, agâd do aral ş supercialstrcturle materale ş foele de socabltat propreta-

tea rvată, de pildă), timp ce comusmul lea bulversat totaltate ş lea ocut. De aceea, est mul mai greu săieşi d comuism decât do dictură de dreap

Dn punctul de vedere al mitoogiei ştiince, docracomunsă preznă o sensibilitate care o dferenţază e

de motvaţile vocate de concurentele sale Ea se cac-terzează pr aţinaism, î timp ce la exeetatorsoluţilor fascste raează mai ales iraţionaismu Au pu-tut use astfel în lumă orginle oculte ale nazsmului"Ncolas GoodrckClke, The Occut Roots of Nazism,1985) De la vecle mt germace pă la cele mai abe-

rt teor pseudoştiiţice modee, ecd prn ezot-rsm, astrologe şi diverse relg exotice, nmc nu lipseadin cocteilul ideologc ş mental cactersc Geanieirenazste ş nazste. Rassmul elemen, cu titere d-rectă la misteroş aei prestorci, nu era nci el de natu-

ră să rdce cota ştinţcă a ideologiei naziste. Ceva maicoerent, dar nu cu mult mai raţonal, mitul roma mussol-ni dădea iluzia unei reîntoacer storce la atca glorea erului. În Roma, legiona aleseseră calea misti-cismulu ortodox. toate aceste cazur, o abundetă defanasme în ste ură ş, fapt caracterstc, dferte de laun ascism" la altul).

Pe de altă pare, constatat deja că raţionismul nu acut foe adesea decât să dispună tro maneră maelaborată, mai savată", aceleaş elemete ce animăcrednele raţioe cele dn urmă, mlenasmul comu-

nist este ma raţon, esen lu, decâ mlenasmeleasciste sau mileasmele relgoase medievale ş moder-e Este tfel sucturat Justcle lu sut dfert Ese



88 Mitoloia şiinţcă a comunismului

icompabil mai bine elaborat. Îşi oronează fatasmeleîn iteriorul unei scheme ştiiice şi logice

Comunstul autetic respectă t ştii sau, mai bie

zis, ceea ce crede el că este ştiina. Este fă doială unom de aciune, d acioează după un program coceputştiinic Aciuea este suboronaă proiectului ştiiic, avea nici o şsă să izbească lipsa acestuia. Dim-porvă, enu fascistl atetic aciunea este suverană şi

disreţul pentru cultură ueori edisimulat. Manfestul fu-turist di 1909, redactat de Marinetti, ce anuna uneleatitudini ale ascismului italian, reconiza nici mai mult, nici mai ui decât desfiinarea muzeelor şi bibliotecilorŞi totuşi, onderea culturii avea să râă imortantă -tro talie fascistă atât de legată de trecutul său glorios, -

gument esenial unui viitr glorios. Mai pui complexai, naziştii au mers mai depe.

Să ascult acest ses ce spue Hiter : Stul nazistebuie să aibă ca principiu că un om a ci cultă ştii-că es dimenă, d e coul sătos, ccrul serios

şi puc, şe să ia o ote şi e o voiă, es mem-bru mai ut comuntăii decât u c dotat cu celemai mi esi itelectue [ . . . ] În lupta necruătoe de-cisă de desti, r se lă ca cel mai pui savt să pia-ră . . . ] un st nazist, şcola va acorda un tim mult mme exercitiului zic. Nu este bie să cc miile ti-ere cu cuşt iutile [ . . ] aite de orice, ucco săos ebuie să ve să suporte loviile."

,,A vă să suporţi loviturile", iată un sfat bu, utiliza-bil nu mai puin ile comuniste. În pl strict mitolo-gic, divergen se oci. efern acordată de Hitler

creinilor viili mai curd ecât saanilor nu fi putut firoclată îno socieate comuistă, chi dacă practica, diferită de mitologie, a fost depe de a încuraja compe




tenele curajd aesea nu ştiin, c false ştine ş falşioen de ştiă).

Ceea ce deosebeşte comunsmul de alte experiene to-

talite, şi ma ales de lozoile fascste e aciu pureese cu sigurană punctul său de sprijin ştic, referine-le şi obsesiile sale livreşt Toi şei comunişt au scrisenorm sau cel uţ sau prefăcut că o fac), toi au fostfoare reocupai de roblemele teoretce, fiecare cu gâ-

dul de a ma aăuga un mc detiu la mea ştiină marxs-tă. A fost o civlizaie a scrisuui, scris vrând să semne acest caz Scriptură, o colece de texte sacre, copate ş re-coiate, complate, nterrette la nesfşi . . . Un compor-tament de ti medieval Mx ocuid Biblia, discipoliisăi pe Pini Bserci

Totul a ost ştiină în exerimentul comunst : dustria, agriculura, demograa, viaa cultură, oltica neă şiexteă, inclusiv existena obşnuită a oamenlor, aa şichiar sexul la acest ultim capitol cu decizi pe cât de şt-inifice" pe atât de conadicorii : ermisvtatea avorturi

lor, sau interzicerea lor, ca în Roma, sau oblgaivtatalor, ca China), totul sa conceut şi sa derulat în rin-cipu) e baze ştinfce. Potrivit exegeze texelor. Regi-murile comunise au fost dctauri de teoreticen, dictaorulcomunist consderduse ate de toate un om de ştă.

Famoasele ampanii de aabetizare se înscru înaceastă schemă de gde Ne greu să areciem efec-tele lor ree, statistcile comunste ind statsc mtologi-ce Princpiul deal era însă cl : omul comunist trebua săştie să citească ş ebua să ctească primul rând scrie-le pilor fondatori, ziele, textele poltce ş de pro-

agă Şi apoi, o selecie savt tocmită de lucriclasice e autorilor premxişti sau nemxişti d, evi-dent, nu tmxşti) Nume mai au fost astfel egrate




sstemului ş au ajuns să justce deologa comunistă fărăvoa lor, aproape toţ morţi e mult). Scrtor precumBzac, Hugo sau Dickens etalau eepăţle ş vcile so-

cietăţ burgheze De parea cealaltă, lteratura ,,realstso-calstă" oerea publcului magea lumnoasă a societăţno şi purtea morală a erolor să Remcabl efect deconrast ! Desgur că tabloul liter a fost, ş mai ales a de-vent cu tmpul, ma comlex, scoul urmt de Putereera acesta. Î toate ţle comuniste cle se vdeau fo-

te e, ş pe motv bne temeat.Ştiinţa ca fundent, Raţiunea ca metodologie, Cartea

ca mjloc, aă câteva sbolur dstnctve şi mpresonan-e ale comunsmului. sistenţa sa asupra valorlor ştinţi-ce şi umaniste lg acceptate contrastâd cu deren

sau cu dsreţul fascismelor penru aceste valor auasgurat nţal un grad consderabl de credibltate ş desmpate. A fost puncl de lece une dratce orb.



Reinventaea istoriei

U paradox - idealsmul uei teoi matealse

Miologa comunsă se deeşte ate de toae ca -lozoe a storie. Ambivalenţ lu M omul de şiţădubla de utopst lasă să plaeze un ecvoc asura vir-tuţlor şi viciilor teoriei sale istorice ş ale adapălor saleulterioe). Abordarea socioogică, releea fapelor economice şi sociae, anaiza probematizată, un fel de structu

raism avt la lete" ac din el un pioner al oi stori.O storie mai uţ evenimeă şi nativă, o istorie con-ceptualizată ş ma descsă trebor ş aspiraţilor omu-lu contemporan

Pe de tă pe să, ca utpcă a lu M îş une

peceea asupra tregului proect, stuându tro altă per-spectvă decât a ştnţei Aceasă teorie ce cu orgoliu serocla materiaistă tocma acest punct Mx sepa-rduse e idealismul hegela) nu e cu adevărat materia-lsă decât la ejul său ierior. La vel superior, deasupradeermor economce ş a forelor sociale acţune, semafestă implacabla atalitat. O idee universaă deer-mă mersul omeirii, o schemă ideală ş preconceutăNu ecuul, cu faptele ş procesele sale reale economicesau de tă natură), regăteşte vtorul, ci un viitor încă e-xistent, idealtate pură, comadă cursul store. Î vocabu-

lrul comunist, pâzt cu expres denigratoe, cuvtuldealst" este rosit cu dspreţ. D ce a ost oe Mxdacă nu un ideals travesti? Ştţa materialstă a storei




serveşte de alib peu ceea ce ese cu adevat esenţ înroectul său : o teleologie a istoriei Ne a plă metazică şi, ma precis, î raport cu vitorul, î plin scurs

milenarist.A prea smplu să îmim mxismul îne o teleo-loge ce rebuie respnsă şi o ştiinţă demă de reţnut !Tia viorulu şi toate celelalte elemete mitologce a afectat la toate velure discursul stoc comust. R-gidităţi erete sistemulu i sau adăugat performanţelecontuatorilor lui Marx, remcable pri perseverenţa lor uope.

Modurile de producţie :reaţ istoce sau ficţui meodologice ?

Ceea ce apează ainte de toate este schemaizareafoae accetuată a procesului istoric. soria, după Marx, nu ar decât succesiunea câtora moduri de producţie corespunzând unorformaţiuni sociale) Două remci se im-pun această privtă :

primul rd, m�durile de producţie sau formaţiunilesociale dee de Mx ş de succesorii să rezumă o expe-rienţă storică redomint europeă şi chi mai limita-tă decât sblul cotentului euro). Faimosul modde producţe asiatic, sugerat de Mx, ce acoperit res-tul plet !), escdea adevăr o a doua cale. Douăcăi se prezenu ceva ma be decâ sgură, deş căfoe depe, totuş, de diversea efectivă a civlzai-lor ! Penu comunşti p ş duri, era să rea mult. Ur-md exemplul lui Egels, majoritea istoricilor comunştau exclus dn discursul lor sstemul asatic, cu grija de a

meţe puritaea uei sgure liii de evoluţie, săbătătoa-re umf pri timp, di comuna rimtvă sre comunsm, dea lungul etapelor succesive ale sclavagsmulu, feudals



Reinventarea istoriei 93

mulu ş captsmulu. Asac" au fost oblgaţ să dev-nă sclavagş", apo ,,eu", dacă u c catşt"sau c comunşt" ! ) , căc ebuau, ca cetăţen a aces-

te planee, săş găsească un loc pe pcursul sgure sche-me accepte pe celele plete era la fel : mul Aeita,publca 1922 de Alekse Tolsto, ăţşa ecerea de lacaptsm la comunsm pe plane M, se ţelege, pr-tro revoluţe sl bolşevc ! ) Este ept că, soradc,

,,modul de prucţe asatc" avea să revă actualte, peroade cacterza rno anume decrspare deolo-gcă ; d nu a fost nccând pus, cu adevărat, pe acelaş lande morţă cu murle de pduce u otul accepe.Dezbaterea aceas constue un dcator deologc re-st, utlzabl penu a sepa dogmatc atasa-

tc" de roasatc" ceva ma ,beral". De fapt să, conoversa sa lmtat la cercul scştlor" ; conşt-ţ comustă cea regală a sore a ras una singură,ş c sens uc

al dolea rân, concepul de mod de producie se sus-

ţne pe o dentcare puţn cam sumară a modeuui dealcu structure storce efectve. Concetul mxst pe săauţe idea-tipurie magnate câva decen ma tzude Max Weber (181920) Însă etru socologul ger-man, aceste tpur deale" nu asau să se dentce cu osoceae cocretă. Ele nu erau scopur se, c mloacede nvestgaţe, moble ş vaable, mente să zoleze ş săplfce umte elemente ş raortur dn socetăţle rea-le scoul ue ma bune ţeleger a ncţo lor. Ometodă de cercetare, nu o lozoe a store. Pentu Marx, ş în măsură sportă peu succesor să, modelul se pre-

ztă ca mage stetcă ş abstractă, d delă ş comple-ă, a lum reale. Îe aceste două abord trece fronterace sepă expeenul ştţc de mtologa ştţcă.




Î ultimul caz, modelul deal se impue realtăţii, o subor-donează, reuşeşte c să o eze, dovadă a deismulufudental cacterstc gdi mxste ş comuse.

Invetd cţui metodologce instumente de cercetevalabile, fără îndoială), comunismul a căzut tro caca-nă, sfşd prin a aula lumea reală favoarea une sce-me dee.

Să lu exemplul scavagismuui Se oate lucra efec-

tiv şi rotabil pe modeu unei societăi scavagiste, cusingura condiţe de a trece apo de la model la însăşi socie-tea discuţie. Pen smlul motv că nu există societesclavagistă în sensul depl al ermenului, cu alte cuvinte osocietate foată eseţimene dn stăâni şi din sclavnu în Antictate, orice caz; oate statele americae

d sud, ante de 1865, d acestea, în scema comunistă, se găsesc, eşte, segmentul rezerat modului de ro-ducţie caitst ! ) . O dată eliat sclavagismul societăţilorextraeuee, abuziv anexate în urma abolirii" modulude roducţie asatic, ceea ce răâne ocupă u saţiu des-

tul de limitat, redus la lumea grecească şi romană, troanume fază de dezvolte. În acest caz recis odelul scla-vagist se alcă ceva mai be, fără să acoere să în tre-gme reeaua sucturilor sociale. Sclavi nu au rerezentatnciodată o maoritate Grecia sau în Imperiul Roman ;nu au fost singurii producători Se ot izola segmete sociale sau saţiale unde sclavaul a fost un fenomemasiv şi determiat; d acest model nu se regăseşte structura gobaă a resectivelor societăţ. Marx sa lăsatsedus de polaizarea" ea însăş incompletă) a modeluluicaptalst englez, care corespundea at de bie luptei

cotraiilor", rincipiul dialectic suprem Sclavii săi ro-a oacă un rol economic la fel de considerabil ca role-tari brianici, ceea ce este cu totul exaerat.




La rdul lor, structurle eudale ş capalste de t oc-cidenl, putec schematzate, au fost plcate la sca-ră mondală. Nici aceste modele nu corespund ma be

decât sclavagismul dversităţii socale reale. Ne fi greusă caracterz Fraţ de la 789 ca feudală sau capitis-tă. Aceeaş remcă pentru Aglia de la 1650 sau pentruRusia sau Romia) de la 1900. ără a ma vorb despreAfrca ce era oate asiatică" ! ) . Istorci comunişti au

încercat să ocolească dcultatea mulplcând perodzăr-le. Fiecare formaţiune socială a fos pită două sautrei etape ascensiuneeclin sau ascensiunestabliza-eeclin). În rma şi ultima dne etae se îtâlneau şelemente ale formaţunii recedente, respectiv ale forma-ţunii în pregăte. rţ de la 1789 ar , aşad, o socie-

tate feudală în declin, i glia de la 1650, Frţa de la 8 sau Rusia de la 19, socetă capitalise formesau în ascensiune). Nic nu se utea concepe alt gen destrcturi ş de stituţi decât feudale sau caitalist !

Miologia comunistă sa îmotolit întrun decupaj

foare strct şi foare controat al epocilor storice, identi-cate cu foaţiunle sociale succesive şi cu diversele lorstadii de dezvoltare. Sa manifestat o adevărată manie aeriodizări/r, generatoare de dezbateri nermnabile asu-ra unu subiect ână la uă neînsemat, d luat foarteîn seros şi atat foare ştiinc Evul Mediu, de ildă, trebuia să coresundă fomaţuni sociale feudale. ouă ti-ur de perodze complet dstcte erau obligate săfuzioneze ! Ajungea să se răsundă la ebea : cd ce-a sau când sfârşea) feudalismul, pent a identica au-tomat înceutul sau sfârşitul) Evului Mediu. Jocul acesta

ia pasionat pe istorci comuişt, mult prea seroşi" en-u a înţelege sensul unei cţiuni metodologce. Şi istor-cii român sau jucat an dea rdul dea sfitul Evului



96 Mitologia ştiinţică a cmunismului

Medu ş începutul eoc modee", ropunând felurterepere, pâă câd a nterent Programul Partidului Comunit d 1975, deczd că epoca modeă cepe o dată

cu revoluţa lu Tudor d 1 8 2 1 aşa a ş ras ! )

Lupta de clas

Delasea omen ea lungul scheme store se -făptua r acţunea lupte de clasă. Ş această pvnţă

mologa comnstă a procedat prn aceeaş metodă de zo-le ş plce Rezultatul a fost o vaată ui generi aceea ce acez numesc hitoire-bataille, d unde fapte-le de ae nu se ma petreceau tşee, c bacade.Conct perment lustre storcă a lute contrar-

lor"), asgurd mersul store până la socetatea comuns-tă) ş exlodd perodc răscoale ş revoluţ. Revoluiileburgheze au devet u subect prvlegat, căc ele dezvă-luau mecansmul univeral de ecere de la o formaţunesocală la alta. Justcau ş aunu vtoele revoluţ co-munste. Proleta aveau să dstrugă catalsmul la fel cum

captalsmul dstrusese feudalsmul asemenea smeeconerea credbltate sportă roectulu comunst.

D unde erau de găst famoasele revoluţ burgheze ?Engels menţona tre confrunt decsve : efoma germană dn secolul al XVlea, Revoluţa engleză dn an1640, Mea Revoluţe ceză de la 1789 Au ma fost lua- în cosderaţe Revoluţa d Ţle de Jos dn secolul alXVIlea, Revoluţa amercă dn veacul al XVIlea, şch revoluţle de la 1848, deş acestea d urmă veneaucam tzu peân Evulu Medu să avanseze până lamjlocul secolulu al XXlea ! ) .

În fat, ece caz reztă dcultăţ. Înţelegem cugeu cum aceste lupe fale" ar restructurat complet so-cetăţle în dscuţe Ele se reztă ma curând ca ac




dente" sau ,,aze de accelere" pe un pcurs storc foelug. Revoluţa ceză, ma radcală decât celelte, a re-zat efectv u ser importt (deş par) de propre-

t, d aces sfer prvea ma ales pturle ecutede la senor la ţăr D punct de vedere srct mxst, ca restucture socioecoomcă, putea f socottă âăla urmă ma mult o revoluţe ţărăească decât burgheză !

Alt punct slab a terret comus stă fapul că

cea mai me p a societăţor captse au ajuns acestsdu aproa ă săş dea sea, ă să eacă rn vreorevoluţe" Nu se oate acoper eaga plaeă agtâduse patru sau cinci epsoade dramatce. Cu atât mai multcu cât însăşi tipologia revoluţilor a ost falsicată, sacr-cânduse diversitatea lor esenţială favoea unei formu-

le uce. Burgeză, Revoluţa d glia? Ea nu a urmto restructure caalsă" a socetăţ (era, în fond, preadevreme penu aceasta. Dezvoltea captalstă a gleisa petrecut uleror, fără revoluţie ; astocraţa, de altfel, acontuat să joace un rol îsemnat). Burgheză, Revoluţia

amercaă? A fost un război de elbere, deloc atfeudal, penu buul motv că u exista nici o eudalitate ce să erăsuată ; socetatea amercană era deja burgheză ! Câtdespre Fr, purătoea delor noi secolul leaa fost mai curd o eită electuă ş olitică, g deobş verse, decât o clasă burgheză rigid detă ( ge-nere, conceptul mode de eită ap ma adecvat ş maopert decât cel de clasă, burgheză sau astocratcă). despre le mâe la 1848 să nu ma vorbim burgeziamească era aroape nexstentă. cele urmă, as-censunea burgezei ş a capitsmulu, fenomen istorc

dubibl, trebuie cosdertă sensl durate ungi (cuore pl Ev Medu şi cotuând pă astăz), ca oevouţie socială globă (cu fazele se lente şi rapde, cu



98 Mitlia ştiinţcă a cmunimului

crizele şi, eventual, cu revoluţiile sale), ş nu ca trecere bru-tală de la o structură la alta Mtologa comunistă na făcutdecât să trsfere asura aşaziselor revoluţi burgeze un

rol istoric regurd misiuea trasformatoare care tre-buia să revină revoluţilor roletare

Aceeaşi metodologie a alcat răscoalele ţărăeştidin Evul Mediu. Câteva mari izbucni, strict concentraeîn spaţiu ş tp (mai ales secolul al lea, fază ală

a Evului Mediu occdetal), au fost proulsate pla.Sa obţinut astfel o imagine extrem de conictuală a isto-riei medievale în dezacord cu trăsăturile reale ale unei societăţi bine structurate şi mai curând stabile (cel uţin încomaraţie cu alte fomle de cilzaţie).

Aplicată Anchităţii, metoda lutei de clasă sa doveditdea eptul lipsită de onestitate. Sursele fiind mai curândmute la acest subiect, au fost ajutate" să vorbească. Câteva monumente funerare din Dacia romană consemneazăcrime comise de âlhari atrones); sa decis că era vorbade eisoade ale lutei de clasă ! cigaşii fi ost luptăorientru dreate, haiduci, dovada ind fatul că nui atacaudecât pe bogaţi ! Este un caz particul al unei alicaţi mailgi, la scara tregului eriu Roman Problema maigrea a fost totuşi organizea lutei sclavilor, aceşti roletari" ai tichităţi, care trebuiau să se arate nu mai u-

ţn combativi decât descendenţii lor. Sa făcut mult caz jurul diverselor ridici la lută ale sclavilor, punduseîn rimlan ca exemlu, fat să entru a ascunde ungol mpresionant, marea răscoală condusă de SartacusEvenimen fără îndoală sectaculos, dar a cui unicitate

nu se prea oivea cu concluza une lupte de clasă dâr-jite ounândui pe sclav stăpâlor lor, luptă ce pro-voca în cele din urmă răbuşea fomaţiuni sclavagiste !




Exresa cea mai elaboraă a acesor mituri storce afost marea Istorie universală în tresrezece volume re-dacată e o numeroasă echpă de storc sovietici şi publi-

caă e 1956 ş 193 n remcabl eor e disciple"a isorei îşi aa aici îmliea. Comuă prmtvă, sclava-gism, feudalsm, caitalsm, socialism se ăţuiau cu de-caje şi pculatăţ reduse la mimum de la o civilizaţiela alta Asfel, relaţile feudale înlocuau aroape simultan

structurle sclavagste permate toate cele patru colţurale planetei în Chna, în nda sau mperul Roma. Caş cum o foră scedentă gea civlizaţiile nclu-siv cele mai îndeătate o traiectore istorcă evita-bilă. Deendenţa de clişee coducea uneor la consderaţiuzte. e exemlu, autori îşi murseau ignoranţ,

din rcina lipsei izoarelor, cu rve la structurle socia-le caceristice trburlor noade din Asa centrală şi dinSbera. D înoiala nu exprma decât dcultata alege-rii ezitau îne ai roclama e aceşti nomazi sclavagiştsau feudali ! (volumul III, caitolul 1 )

Este interesant să constat ş sdomul revoluţionarmanifestat cu rve la răbuşea sclavagismului. Logicaimunea să se aplice ână la ultma limită exigenţele siste-mului. acă trecerea la caitalism se efectua rn revoluţiiburgheze, nimic mai normal decât inventarea unor ,revo-luţi feudale" sau a cea care să le ţină locul. Autorii storiei universale completau lacuna condesd în ulmelesecole ale chtţi un ş imresonat de mşc so-cale de tot felul (mase oule", scavi, colon, soldaţ, aduci", precum cei deja menţionaţi etc.) , toţi laolală ju-câd efeciv rolul unei revolţii.

Simlice şi defole cacterstce mitologieiistorice a comunsmulu îndeplneau o funcţe necesă şurmăreau un scop recs Nuaţele şi dvergenţele raor



Mitologia ştiinţcă a comunismului

cu schema accetă ebuiau elimnate sau reduse la mni-mum Nu ecuul era în joc, c eresele prezetulu nvitor ce nu admtea decât o sgură formulă presupunea

o istore nu mai puţ ută ş dscplată Înlăţurea is-orcă ebua să se cacterzeze pr cea mai me smpli-tae, un plus de complexte putâd să semene îndoala cuprvre la semcaţa şi la rezultatul luptei ale Totulrebua să e la fel e cl ca tabla mulţ. Pe înţlesul

orcui. Astfel concepută, stora a devet un insmentfoidabil de propagdă. În fond, ea proclama un sgurlucru comunsmul va vinge. l procla cu sguraţunu adevăr ştţc elemet.

Î Evul Mediu, istoogaa fusese sluca" teologiei ;rebua să reecte ş să coe, prn exemple, cuvântullu Dumnezeu La el, storiograa mxstă nu a fost alt-ceva decât slujnica teleologiei comuniste, smplu s-met în slujba consi une lum no.

De la determiism la volutasm,

de la iteraţionasm la aţoasm

Discursul storc comunist prezenta de la ceut douăîncln conadctor, reue cu dbăce to teore coerentă, d ce rscau totuşi să ntre î coct Pe de oare, aea une sor stcturale" economce şi so-

cale, preocupată de saturle profunde e societăţi şi dedurata lugă" pe de ală pae, unerea evdenţă a mo-metelor coictuale, a crzelor şi răstulor, a schm-blor decsive situate dimensiunea oltcă ş impulscurt" al store. Două regise oos bate pr le-

gile dectci", aceasă chee universală ce ermteaeoretcienilor comunişt să rezolve cu necipuită uşur- oate conadcţle imagabile.



Reinventarea istoiei 0

Nu este să ma puţn adevărat că eora mxstă or-gă rvega studul sctor socoeconomce. e măsură ce sa aat vounarismu în practca revolu-

ţonă comustă, a evolua ş reconsttuea ecutulu, ajungduse la conrunea evtablă dtre două per-secve storce atât de derte.

Ce ce se jucau cu destul lum căuu ecut mo-dele ş precursor. Preceente ce ebuau să demonseze

că omenea îş puta or destul ş putea vge nerţ-le store (con, de apt, prcor teore mste ! .O asemenea exloate a ecutulu era câ se poate de

noală ş c evtablă. Fece nou proect se valor-zează nu numa dmensunea abstractă a vtorulu, c ş, ş ma es, rntro înrădăcinare iorică imaginară Tre-

cutul seăă cu un eoz epuzabl ce oferă mode-le adaptable la toate combaţle deologce. Vtorul seconseş r vocea unu ecut mcat ece meste multncţon, meorozduse duă cerţle ca-uze. Evul Medu, Renaşerea, Revoluţa ceză sau fas-

csmul mussol au apelat cu obstaţe la o tctateromă ce şa schba ă cete ţşea ş semncaţa de la o roadă la al, de la proect la ul.

Comuşt şau aţntt prvle spre un ansamblu deevenmene ş de personaltăţ ce ăreau că reecă sauregurează propra lor acţune ş rorle lor ealur. Dela Spartacus la Robespee ş de la Gracchus Babeuf laMarx ş Lenn, u treg Pateo, ş o eagă see deevenmente dramatce sau amatzate, zold momentelesemcave ale lute de clasă, şau jucat rolul just-cea sorcă a revoluţe comunste, clusv a celor ma

cumplte excese. Lenn î adma pe Robespee ş pe a-cobn; Teroea acobă a fost un model vocat cu res-ect pâă ultmele zle ale comunsmulu. Iacobn



0 Mitolgia ştiinţică a comunimului

prevăzuseră totul, pă ş epdemile" de ăde, ca şi lea-cul lor, maşna mori. e ce n exstat, SS, un ZinovevDanon sau un TuacevsDumourez?", se

treba un comunst frcez în ani malor procese polt-ce stalnste (Jean Bruhat, 'es jamais rop ard: souveirs, 1983) Se aela astel la o istore exempară ce sedetaşa sesbil de ştiinţa istorei visată de Marx şi afma-tă de eoretcieni comunişti.

Această nevoie de modele, prezentă ditrun ceput, avea să fe exacerbată ca urme a imporaţei căpătate deaptu aţioa nteaţionalst r vocaţie (d prntrovocaţie ur utocă), comunismul real a fos oblgat să seaşeze nterorul frotierelor naţionale. O dată ce visulunei revoluţ mondiale sa sulberat, ruşi au reluat şa-

fea şi au reuşit (tot graţe dialectcii ! ) să dentice asira-ţile roletaratului inteaţional cu exigenţle sovietice, şacestea din uă cu valorle storce şi cu interesele politce ruseşti. Mitologa storcă ş poltcă a comunismulu acăpătat în consecinţă două feţe, foe dferte, d inter-

retate ca sepable o faţă teaţionalistă şi alta naţio-nalistă şi char şovă rusosovietcă (rusească deghzatîn sovietică). ntro fază ulteroă, exemlul ofert de ,,ma-rele frate" a fost urmat, cd imd, câd agresiv, d în ge-nere trun crescendo naţonalist, de celalţ membr aifamilei. La et vorb, comunsmul nu avea de ales. Eşud e pla economic şi socal, eşuând la caitolul vi-tor", ui mai rânea decât dscursul naţoist, sgurulcapabil de a sensbilza o oulaţie dezorentată. Orceutoie manifestă de altfel o vocaţie izolaţionstă (d tea-ma e contamne ). rca de ceiaţi şi căutarea de ţap

spăşor" au condus la dabolzea" srăiuui cudatăcheere de careră pentru o ideologie teaţionalistă.ncă o evoluţie nerevăzută de clasci" tm ce lumea



Reinventarea istriei 103

caitalistă, caracterizaă rin contradicţiile sale inerete şirin nesfşie conicte, evenea din ce în ce mai omogenă, lumea comunistă îşi ridica retutindeni ziduri chie

zesti si ziduri ale Berlinului Nu numai între ea si ceilaltici

şi În interorul roriei grădini. n ciuda raporurilr

olitice, militare şi economice impuse, cultural şi spiritualţile comuniste au rămas străine între ele, şi, î unele cazuri, chi îno stare de otenţial conict (RSSIugos-

lavia, RSSCia, RSSbia, Romiangaria . )Această alunece spre naţionalism (cu unele modeledesăvşite ilustrând un izolaţionism accentuat AlbaniaRomânia Coreea de Nor . ) sa tradus rintro evolţiesimilară a dicursului istoric. Nu se rea oate cultiva sauîncălzi sentimetul naţional rin analiza, să zicem, a mo

durilor de roducţie". nlţuirea formaţiunilor socioeco-nomice era un mit funcţional atunci când viitorul radios"încă ărea credibil. ar o dată ce consolidarea comunităţiinaţionale a trecut în rimlan, mitologia socioeconomicăa trebuit să cedeze în aţa unei mitologii naţionaliste dintre

cele mai tradiţionale. Marile fate ale recutului naţional, eroii olitici şi militari, numele de seamă ale culturii şi ştiinţei au fost din ce în ce mai mult invocate şi hierbolzate.Fără exces de scruule în rivinţa raortului dintre elementele de surastuctură" şi baza socioeconomică. Eroiipeau caabili să se descurce e cont roriu. Prea uţinle ăsa săşi aliieze cariera la condiţiile maeriale ale societăţii. Chiar o socieate puţin evoluată utea să conti-buie prin evenimente cruciale la destinele lumii sau săroducă o leiadă de ersonalităţi de primă valoare. Potrivit aceluiaşi demers logic precum victoria modului de ro-

ucţie celui mai avansat în ţile cele mai rămase urmă.Justificată sau nu, aceasă viziune a isoriei rezită o trăsătură incontestabilă nu este câtuşi de puţin marxist !



Reinentarea istoriei 105

succesive revăzu ş aăugte de autor). Pentru feceadevr revelat, comunsmul dsue de o Care, una sn-gură (c dacă ajunge să o ă mai tzu) ; penu sto-

rie, ma bie de zece i, aceasta a fost cea lu Porovsk.ată un segment al emonstraţiei sale. Î secolele al

XVIIlea şi al XXlea, evoluţia Rusiei a fost eteinatăde capiau comercia, ieresat să aue u terioriu imens(sml cu vecul mperiu al lui Col Quntul, consut

e acelaş gen e catal). epoca respectivă, Euroa oc-cienlă se găsea deja sub nuenţ capitaismuui indusria, ce susţiea ieologia naţională. Naţiunea a apute sca istoriei ca simplă consecinţă a une anume faze dedezvolare economică (acest sentiment naţonalist la bazacua nu se aa în realtate ecât fatul baal consui-

ri unei pieţe intee") . Î periul ţarilor, ca ş în cel al luiCol Quntul, nu era încă loc pentru un patriotsm nao-nalst". Discursul atriotic rusesc suna absolu fals. Lpstde conţinut, reecta o o modă, ind un prous e im-ort (oamen epocii respectve se electau imagnânduşi

subiecte patriotice în frţuzeşte") .Spre sfârşitul secolulu al XXlea, mea ndustrie şiaînceut cariera Rusia, concenrată însă mai ales jurulMoscovei. Această inustrie a genera sentimentul naţio-nal. Ara sa restrânsă exlcă tenta gust rusească, mosco-vită, a atriotismulu rus (duă M. N. Porovsk, Pagesd' hisoire, Pars, 1929)

Speccul naţional era spulberat; nu rea nimc afara unor faze storice universale determiate e acţiuneaforţelor economce ş socie. Ceea ce unea în evidenţăconsiderabla întâriere storică a Rusiei. Opne ătă-

ştă de Sali, bu elev, această priviţă, al lu Porovs Vechea Rusie a fst mereu bătută dn pricna tzeriie", consata ctatrul în 19 3 1



106 Mitlia ştiinţcă a comunismului

Trei ani mai târziu, tabloul se schimba ca prin fec, rin ecizia guveului ş a Comeulu Cen al Piduluatată 1 6 mai 1934 Stalin descoperise delicile naţonals-

mului istoriografc. Sa trecu în consecţă la lichdarea"şcol lu Porovsi, reprezentanţii să find acuzaţi o-trivt obiceului e cele mai cumlite fărădelegi, şi nunumai istoriograce. Au devenit falsificatori a istoriei", terorişt" şi troţistobuharinişti vânduţi fascismulu".

Din ferice etru el, Porovsi murise între timp.rintrunul dintre acele macole al căror secret îl deţinnumai comunişti, vecea Ruse a cetat subt de a ma fibătută de toată luea şi a ceut, ea, să bată pe toţi cei-lalţ. Eroi letiatului sau eclisat discret entru a lăsaprimplanul scenei unor ersoaje ieşite in rândurile ex-

loatatorilor poorului, d reputate pentru atriotismullor. n atriosm ce să ne ierte Porovsi veneade departe ! Astfel, Aekandr Nevki, cneaz al Novgorodu-lu şi Vlaimiului între 1236 şi 1263, învingător al suede-zlor şi geaor, al unui Occdent geai ş catolic,

antteză a civilizaţiei ruse ; van ce Groaznic, me cneazal Moscovei (1533) şi cel dintâi ţ al Rusiei (15471584)ce a consoldat autoritatea statulu şi a extins imeriul ;Petru e Mare, ţ tre 1682 şi 1725, autocratul care şiaridicat ţa la rgul unei puteri mondiale; şi, sfşit, ma-rii conductori miliai, Suvo ( 172918) şi utuzov

(17451813), cărora l sa aăugat ceva mai uţin cunos-cutul iral şaov (17441817), figură deloc neglijabilîn momentul câd mile redeveneau interesante pentruMoscova. Tot aâtea simboluri ale atouteicie statuluşi ale gloriei mltare, în dezavantajul erretii socioe-

conomce Lucri erudite sau de poulize, ane şime au fost consacrate acesor eroi şi mometelor decisi-ve ale storiei naţonale ruse Aspru criticată îndată după




apariia ei în 1922, moografia van ce Groaznic a luR. 1 Viper a fost reiă Aleksei Tolsto a evoluat din-spre mul de actualit spre esca storică, eroi să re-

fera d, alăuri de St, mai Petru (19291945)şi van ce Groaznic (1943) Cineastul Serge Eisenste( 1 8981948), specizat reconstitui revoluion ( Cruişătoru Potemkin, 1925), a făcut un salt îndărăt în favoa-rea lui Aeksandr Nevski ( 1938) şi a inevtabilului van ceGroaznic (1945)

storicul E. V. T(1871955)

a publicatîn 1936 monograa Napoeon, urmată în 1938 de nvziaui Napoeon în Rusia, ocazie de glorifcare a atriotismu-lui rus, luat în derâdere de Porovski cu numa câiva aniîn urmă; acestor luri lea adăuga în ln război mondi(19411942) o c despre Războiu Crimeii (dn 185

1855), străbătută de un ela pariotc nu mai uin intens, exact momentul când ruşi ş germii urau lupte înzona respectvă.

Nu putem decât admira rapiditaea alinierii la noua for-mulă d nu ma uţin şi enuria de subiecte reetate ră

trerupere. Aceasta deoarece mitologia comunistă pare anu agrea abundena în materie de persoaje, ndiferen dacăeste vorba de şe în via sau de eroi defunci. Char do-bândd o nouă semnificaţe, schema trebuia săş ăsreze simltatea originară, condiie esenală entru bunarecete a mesajului.

Cazul rusesc nu a fost unic. Până ş o ţară atât de abs-tractă ş detaşată de rădăcinile e istorice ca eia Ră-siă sa ho, momen agoe, săşi confecionezeun recut naonal, mai credbil şi mai ecient decât nvo-cea vorului rados Prusia ş eroi săi, în primul rând re

gele Frederic cel Mare (adversar al Rusie la vremea lu, şaspru combătut mai ate d această priciă, au fost puşi slujba ariculasmulu estgerman.



08 Mitologia ştiinţcă a comuismului

Încă o dată Româia prezită u caz extrem. Msics-ul aoal lu Ceaşescu ia ermis acesua să sab-lească o comunice dectă cu predecesor, reg daci d

Atctate sau voevoz a Evului Medu. A avut car, pe-rioc, întâli personale" cu e, pri teediul scene-lor alegorice". nvocdu pe daci, naunea româă şstatul român deveneau cele ma vec d Europa A făcutzarvă me ş pagube eloc eglija be oul concept al protocronismuui, cu alte cuvite proclamarea anteriortăicontribuiilor romeşti, politice, culture sau ştnce, e nedrept ignorate istoria lumi. D, în acest ultimunct, exemplul rusesc al anilor 40 ş 50 ese de depecel mai secaculos.

Savaţi ruşi şi profitori capitaşiÎn 1925, Academa de Ştie a RSS ublca, în fran-

ceză, sub semătura academiciulu P. Lazarev, o broşurăintitulată Les sciences en Rusie durant 200 ans (Ştiinţeeîn Rusia în utimee două sute de an) Tonul era de o re-

mcablă modestie. Se consata numul relativ restrânsal savailor", situaie exlicată pri condile generale alesoceăi ruse. Dacă î galeria lor gurau totuş câtevanume universal recunoscute (enccloedcul Lomonosov, matematcianul Lobacevski, chimistul Mendeleev, biolo-gul Mecinikov, ştiiele aplcae săluceau prin absenă.Nici o invenie imorantă efectuată de un rus, constata au-torul aceste broşuri cvasociale Era în vremea când ve-chea Rusie era bătută de oată lumea !

Douăzeci de mai tziu, iscursul se modificaseână în cele a mici dealii miln lăsase locul unei or-

goloase agresivită. Cauzele aceste metorfoze sun câtse poate de evdente : deriva aionalistă a conştii iso-ce, agravată r vctoria d 1945, ca ş necestatea sus




ier erormaelor (ctve ale ştiei ş eologiecomunste, e celor ruseşt at, nu numa ri gumen-te eoretce, dar şi, ş ma ales, pr calăile excepoale

e naunii ce consua noua socetate.Se assta la u mracol, imposbl de trretat prn me-

todologa mxstă adională (de ap prn nc o etodo-loge, dcă mraolele nu se explcă, se constă : o ăîapoiată teologc oerea omenri u câva savai zo-

la, ci cea mai mae parte a descoperrlor ş veiiloresenale ce jaloaseră progresul. Metodologa marxstăera vocată numa pentru a explca ncapacitatea vechisocietăi ruse de a asimila şi propaga aceste extraordnareînptur. Regul ast era consderat responsabil entruutea ce sau cundat cei ma mul dtre venta-

tor. Dacă trăt sub Staln . . .alera genilor rseşt reunea o me diverstate de er-

sonaje : sav autec, e căror contrbui au fost însăeliorate" şi plcate, coexistau cu ersonaje obscu-re, uneor ch veta (acă tot vorb espre ven-

i . pa categore, cazul cel ma teresat este luLomonosov ( 17 1 1 1765), sălucor dilett ce, dncolode preocuple se ltere ş storce, a avu tot felul deide ş de ntu u specu ştinific deosebit de lg(zică, chme, asonomie, geologie . . . Sa făcu d elnc ma mult, nici ma pu ecât ntele şte moder-e. devsat cu o sută e e sav occident, efectuâd secolul al lea, cu o uşurnă de neînchi-put, cele ma multe de descoerrle e ce celalileau reuşt abia secolul lea Conuze evdentăe tuie" sau ipoteză şi descopere efectvă După

această logică, adevăratul foator al zici atomice Democrit, cu ma bne de două milen înatea zicienlormode



0 Mitlgia ştiinţică a comunismului

Ştnele aplicate, teologile, au fos puse să şi maimult evdenă, căci ele coresudeau mai bne decât cer-cetea ndamentă roiectelor trsormiste ale comu-

nismului. O carte foare instructivă a fost ublicată în 1947de un ume V. levski, profesor la Institutul Politeh-nc d Leingrad şi membru al Academei de Ştne dncrana. Titlul său : Tehnica rusă (ediie lmba română :1949, sub titlul : nventat în Rusia Contribuţii a istoria tehniii ruse)

Scoul : acela de a demonsa superioritea zo-bitoe a acestei tehnologii în culori naionale. Lista, interminabilă, include prima maşină cu aburi, becul elec-tric, moorul cu combustie inteă, avionul, elicoterul, te-legraful electric şi radioul . . .

O foarte lungă şi glorioasă isorie cepea încă din -

tichitae. Ideea avionului, de ldă, a încolit în mintea unuisct (sciii locuind pe atunci în sudul Rusiei şi în crana ;întradevăr, îneleul acharsis ar inventat, otrivitradiiei, o săgeată de aur" ce permitea oamenilor săzboe. n descendent deat al acestui inventiv erso-

naj , N E. Jukovs (18471921), avea să remce faul cămitul lui Anacharsis se otvea foe bine cu conceiafundamentală a aerolaului Şi pentru a se arăta demn deredecesorul său, Jukovs a formulat la râdui teoria mo-deă a avionului, luând ca model nu săgeata, ci zborul ă-slor. Î sfârşit, de la teorie la ractcă, rimul avion dnlume a fost consuit de Mojaiski 1881 (cu nouă an îna-tea lui Ader şi cu 22 de ai înantea ailor Wrigt.Acest prim avon era echat cu un motor cu abur şi nu azburat niciodată, ceea ce nu a împiedcat totuşi să e ri-mul avo din lume !

Să menioăm şi alte cazuri : în 132, un funciona rusa efectuat prima ascensiune în balon (cu 52 de ani ateaailor Montgoler. Î rim i ai secolulu al XXlea,



einventarea istoriei 1

un meşteşug rus a inventat bicicleta. Navgaia cu abur afost exermentată de ruşi e la 1 8 1 5 (ulton are să nicnu existat. ndependent de Stephenson, ruşii au inventa

şi e o locomotvă, cu caltă suerioare celei, ma o-deste, fabricate de britanic Tractorul a fost inventat deBlinov în 1888 (invenie furată de america în 1912) sfşit, atria motorului iesel (cunoscut deobşte sub nu-mele ventatorulu gean fost de fapt Rusa, în 1899;

ni se sune că era nut cine ştie, oate în intimitate motor rus" Tre cazuri sau remarcat însă cu deosebe. Propagan-

da lea ridicat la înălimea unor simboluri ale sumaietehnologice incontestabile dovedite de prima naiune comunstă.

În rimul rând, maşina cu abur şi faosul său iventator, teiciul 1 Polzunov 1731766) Anterioritaterusească bine stabiltă : 1765, cu ma muli ani înatea con-stuirii maşi cu abur a lui Watt. Biografie ilduitoe :om dn poor, autodiact, Polzunov sema (oate chi

rea mult cu munctorii staaovişt din vremea lui Stalin, ce, rin cultura şi cometen lor, îi depăşeau deja e ingineri, elimd astfel biera dinre munca fizcă şi ceaintelectuală. El a fost în acelaş tim (dacă e să crede ssnumtul V. anlevs, autor şi al unei monograi de-sre olzunov iventator şi constuctor de maşni, cunos-cător de minerale şi de materiale de consuce, constructorde fabrici de cherestea şi de oduri lutitoe, mer ş me-urgist, mecanic şi matemacian, zici şi meorolog, dagog emnent şi aestu desen Probă, dacă ma treuia, că vense în sşi vremea noor Leondo da Vii

venii din clasa muncitoe. În lus, toate aceste -tui întro vaă scurtă şi grea, căci Polzunov a murit dricina condiilor nerielnice de muncă do cu câteva zile



Mitologia ştiinţică a comunismului

atea puner ncue a maşi sale cu abur. Ş ast-fel, demonsaa era comletă, rmea genului rus ş ageulu mucitoresc tnduse cu codea unei

socetă eete, capablă de aş lege vore şi dea pmova progresul. Aba e putea imaga ce produs genul multlar lu Polzunov în socetata fărăclase tmpul lui St.

A doua secvenă : luma electrcă. A fos un domenu

ce ruş ş au abut în exclusivitate. Motv evdent :mitul comunist mergea mânăn mâă cu mtul electrcită-, de unde ş amosul slogan al lu Lenin Comuişi şstroşii lor trebuau să e cu toi ma electrcen, con-ând prn tot elul de conrbu şi nven ambosulprogr lenst de eleccae a . Prmul moor elec-

trc (spre 18341838) a fost rusesc Tot ruseşt şi eleîncerc de lumat electrc, consemnate la Pas, d cu-noscute, se înelege, sub numele de lumă rusă". Î sfâr-şt, becul elecc cu cdescenă a fost ventat de A. N.Lodâgh (18471923) 1872, Eiso nefăcând decât să

prea ş să perfeconeze ( 1879) vena cofratelu săurus. Dar perfeconea decisvă flamentul de wolam a fost adusă tot de Lodâghn 1890 Edson apărea ast-fel tre ateze, paricpan ş el, d neinvit şi uorgn, la derulea une nven esenimene ruseşi.Aşa cum sune anlevsk, această venţe a ngerulurus Lodâgn şa însuşito fără nic un el de scrupuleercul Thomas Edson"

lea meci a fos ş cel ma dit. Mza sa radoul.Protagoş : Mco, venatorul en titre", contestat înavoea adevăratulu ventator", A. S. Popov (1859

1905) n roces tipc stalist a fost tentat savantulutalan Era acuzat de a furat nvena lui Popov şi de aş însuşit drepurle cu ajuorul unei recle zgomotoase



Reinventarea istoriei 1 1 3

şi obraznice" (levs. inre detile folose de acu-zae, se nsnua prezen unei valze suscte, care Marconi o ducea mereu cu el peregrinile sale, ş unde s

aat ascuns apatul furat. Acuze mentă să discredi-teze u numai pe nculpat", ci ştin burgheză geere, prin punerea în evidenă a medocrităii şi raacităi Occi-dentulu imperialst.

O anecdotă diferită crcul alel cu versunea ofcială. Puin tim după inventarea radoului, soia ingierulurus a vrut săi facă acestuia o suriză. A cumărat un apatşi la ascuns sub plapumă. Când Popov sa dus la culce, a dat lauma la o parte, ş astfel a descoperit radoul. Celcare colpora o asemenea ecdotă risca ani de îchsoare.

Aceste rforman e ştiini ruseşt preau izbânzile,

încă şi mai considerabile, e care ştiina soviecă, ştiinacomunisă le rezeau omenii. Constituiau doar reistoriamacolelor ştinice şi tenologice care aveau să viă.

De la cele patru sgăte preistocela mba comuistă unicată

La înceut, omul nu avea caaciatea de a vorbi. riulorgan umanizat" ind mâa, el se făcea îneles rin ges-uri. Munca sa aat la orginea limbajulu iculat. Întroprimă fază, sunele rostite nu serveau comunicii (limba-ul manal" îndelnind erfect aces rol, erau do un felde icae magcă mentă să soească şi să valorizezerocesul munci colectve (înocma dasului sau muzciVrăjiori deineau monopolul aceste lib primoriale, ceea ce ue evdenă, că de la orgni, ese socialăa fenomenului ligvistc. De apt, liba origiară se redu-

cea la câteva strigăte, mai pecs la par vocabule : sa, ber,yon ş ras i acest pa elemente pe derivă toatelimbile vorbite pe lată. Ele sau modcat şi combiat




o mieră di ce ce mai comlexă, ud pas cupas evolua storică, formele succesive e organizare so-cală.

niial, câteva cuvit erau de ajuns penr a numi omare vietate de lucrur şi de noiuni diferite şi ci con-adctorii : de pildă, un singur cuvât penu cer" şi ă-mânt", enu bore" ş imal", sau entru stea", ,uă", scie", gdi", adev, eptae" ş vră

jitorie" n sngur cuvânt entru a desemna alul detransort", abuit mai întâi câineui, apoi, succesiv, cerbuui, eefantuui, cămiei şi cauui Evoluia limbii reec-tă fidel istoria transortuilor : descoperirile arheologiceaveau, cu sigurană, să conrme această succesiune şi im-plcit teoria resectivă.

Fiecei etae sociale, de la matriarat şi atriarată la comnism, î coresunde o stuctură lngvsticăbine denită Dezvoltarea lmbilor este fund unitară, nuexistă famili cu obârşii diferite, ci un singur bore genea-logi. Piculaităile se explică exclusiv rin tadiu atns.

Chineza, de exemlu, este o limbă foarte rimitivă, etri-fcată întrun stadu istoric nferior, în tm ce sanscrita, greaca şi latina sun aşezate e ramurile cele mai înale.

De la o etaă storică la alta, limbile se schimbă radical, rinrun fel de revouii ingvitice, care seamăă şi cores-und cu voluile sociale. Char în nteriorul unei societăanume, iluzoriu să credem în existena unei sigure şunice limbi Ca fenomen social, limba nu oae eva divi-zunile sociale, conictele de clasă. În socetăle îmări-te în clase există de fat limb distincte şi opuse. Ş invers, aceleaşi clase sociale, chi aarinând unor naiuni dferi-

te, se aă ma aroape in punct de vedere lingvstic decâtclasele antagonste ale aceleaş naiun. Decurg de aiciconsecine neaştetate : lba muncitorilor francezi se




apropie ma mult de cea a muncitorilor ruşi decât de ceavorbită e burghezul sau de inelecualul cez. Limbarusă contemporană, restructuraă complet după revolua

din 917 , interzice omului de asăz să citească, fără re-găte lingvistică prealabilă, operele literaturii ruse clasice(în timp ce, aparent, n avea mari dicultăi să îneleagătextele franceze roletae"

Î sârşit, stadiul ultim al evoluiei lingvistice va atins

în comunism. Va dispea atunci iversitatea limbilor, cao conseciă ească a egizii naione şi sociale. O sin-gură lmbă entru o omene omogenă, d o lmbă radicaldiferită de toate lmbile cae le cuoaştem ; nu mai uin diferită de actualul limba vorbt decât este acesta delimbajul manual" racticat de străoşii noştri preistorici.

La om nou, lmbă nouă: gândire pură, a cărei modalitaterecisă de funcone o ignor, dar care va vehicululideal al ştiinei şi culturii proletare, al concepiei materia-list dialectice.

Schema gradoasă e ce rezentato îi aarine

lu N. 1 Ma (18651934), lingvist sovieic de origne ge-orgiană (cu un tată scoian stabilit în eorgia. Ma sa raliat târziu deologiei marxise, d a racticat încă de laînceut un fel de marxism ntuiiv" sau spont". Amconstata deja că mitologia comunistă vne de dearte şieste la îndemâna oricui, chiar fără lectur realable iMarx. Imortant este să crezi cu încăăânare în caacita-tea Raiunii de a organiza lumea după o logcă impecabilă.Siritul său de sistem, e o rigoare extremă, a aroiat peMa e Marx, şi încă mai mult de Engels decât de Marx.

Î vreme ce comuştii pregăteau răsea burgeze,

Msa lsat o aciune revoluionă să oi-va ligvisticii idoeuropene. Nui convenea uctul de le-ce ,,rasial" al acestia, determismul său mizând exclusiv



1 1 6 Mitologia ştiinţică a comunismului

pe raporul socetatelbă A procedat la desfarea u-turor coparmetelor ş deslor prezente în ed-cul lngvsc tradonal, susând amescul lmblor ca

explcae esenă a or ş evolue lor. O sngură s-tore, cacterzată prno erentă încrucişare, a luatlocul mulim de stor palele. Dezvole uncă ş u-tă : un pas spre schema storcă a comusmulu eraastfel făcut. plus, deea crucş, a une hibridări in

gvistice, corespundea cât se poate de be transforsmu-lu esen al eologe comunste ş c, ma concret, proectelor bologce ale lu Mcurn ş Lâsenko, axate pehbrdarea seclor vegetale ş male. 20, Ma a pus totuş o surdnă de sale de în-

crucşe, fără să o elne comlet. Câmpul său de acu-

ne se lărgse, atngând ă la ură toate colurle Tee.Operaa de crucşe a uor lmb atât de îndeategeograc devenea tot ma dclă. A preferat atunc să punăîn evdenă fenomenul unor valur" propagate dn zonaedteraeaă, conserată ca nucleu lgvstc al lu.

Această foă ateuaă de estec era de natură să exl-ce anum asem dntre lmb D esenalul se aadeja în altă nterprete, teora sadală" pe ce Ma apuso la punct rn 1923 ş a contnuat să o dezvolte pânăla moare Povt aceste teor, smludle se explcauma pu prn cotacte, mgra ş aestec (deş aseme-nea fenomene răâneau contnue să fe luae con-sderae, cât, prmul rd, pr raportul unversal dneevolua socală ş evolua lgvstcă. Aceleaş stad dedezvoltare storcă ebuau să roducă peste tot fenomeelngvstce de aceeaş natură. ne stor untare a omen-

r u putea coresunde ecât o store ută a lmblor.nserduş teora în scema mxstă, Ma a tratat lm-ba ca un elemet de supstructură (de aceeaş esenă cu



Reinventarea istoriei 1 7

ideologile, situle, religiile, arele etc. ce trebuia săecte îocma dnamica sucurilor economce ş soca-le (baza)

Fapt remcabil este că această teorie, cocepută celuin în primele vaiate ndependet de ştnţa mxis-tă", sa potrivi atât de bie c sistemul Părea că acoperă, cu deplnă logcă, un spaiu lăsat liber de clasc". Era, punc cu uct, iul de demonstrae practcat e Engels îOriginea famiiei . . . : rigoe octrină, corespondenă de-lă între toate etajele societăi, de la econome pă lareprezentile mentae, perspectvă uniineară a rocesuluistoric Engels atnsese doar în treacăt problema lmbaju-lui ; cu siguraă că ar ivdiat abilitatea georgianuluraie acestuia, consuca era acum completă.

Porovs, excelent cunoscător în materie, remarca pedret cuvt ( 1928) facura foare engelsiă" a sistemu-lu pmovat de M. După el, dacă Engels mai ăipenu a o suse cu autoriea lui, toată lumea apreciaaceastă contribue lingvistcă la adevărata sa valoe, capate tegrată a concepe marxiste a istorie.

Chi fără cauunea ştiiică a lui Engels, mris-mul" sa mpus în lingvstca sovietică ş a ras în pozi-ie domantă de prin 1930 până în 1950 Teoria era aât defrumoasă şi de comletă, îcât sa trecut uşor peste fsuri-le e metodologce, de fap peste absen oricăe metodo-

logi M nu demonsra pâă la urmă nimc ; nu ceadecât să decdă meră autortă. Ce să ma spui desreceva ce prete că a reconstitut sigătele vrăjitorilorreistorici ? Nebua era atât de me, cât u râneaudecâ două posbilităi respigerea în bloc a sistemulu . . .sau accetea lu î otaliate. Aăreau să conadcii ş

teriorul teorie ; e plă, Mnu a explcat nciodatăraorul precs de evoluia stadială şi încrucişarea lim-bilor (două axe de terretae evetual complemene,




d ş, potenal, conadctor El na lăsat de altfel decâttexte răzlee, orce caz nc o expuere compleă ş de-nvă a doctrne. Şau asumat această msue elev să

ş, pe aceste baze agle, sa temea o nouă şcoală ln-gvstcă, al căe sgur, d exaord mert a fost acelade a tăa toate unle cu lgvsca burgeză ş de a n-ca lgvstca sovetcă întro splenddă zole. Câva înatea cre une no bolog rolete, lngvsca luMdăea deja tonul Ea lustra amba ş capactatea co-musmulu de a constru nu numa o socetate dfertă, ş o cunoaşere dfertă, făcd tabu/a raa dn cunoaşe-rea ştnfcă acceptată

Ma întâlnt î drumul său un personaj ce avea ş elun cuvt de spus în matere de mtologe comunstă. Spe-

calst toae domenle, d cu deosebre problema na-onaltălor, cu alte cuvnte ş a lmblor, tn a dovedto sensbltate deosebtă entu tot ce se atngea de lngvs-tcă Terenul era, cum s spune, mat, profesonştebuau să curgă cu grjă La al XVlea congres P-tdulu, 1930, Staln a aunat oc constturea ue

uce lmb unversale după vctora mondală a comuns-mulu. Î cta î acest sens e Lenn, căc clasc se tot c-tează e e, d era cu sguraă un puct câştgat de M.n punct cu atât ma semncatv cu cât, câva an înan-te ( 1925), acelaş Staln crcase teora une lmb mon-

dale uncate.Vtorul î surâdea lu M. . . ar nu enu mult tm.Sstemul său avea până la uă să eşueze d acelaş mo-tv ca schema storcă a lu Porovsk. ândo au fost în-g vejul naoalst. reşea lor de neertat nu afost rgdtea doctră (erentă orcăre mtolog, c

sacrcea valorlor aone favoea une coceunversalste (corespunzătoe sprtulu org al m-xsmulu Atunc când va cel oazc devenea un er




sonaj pozitiv, trebia să vorbească aceeaşi limbă rusă caultimul dntre mujc. Atunci c se revia glora trecu-tulu, ebua ca ruşi e astăz să diogheze aceeaş

limbă c stroşii lor. lus, atunc câd Stalin redesco-erea d motive oltce evdete noiunea de soldaita-te slavă, îrudea lmblor în interiorul uor fililingvstce (idee absentă la Ma utea să adauge un argu-men iteresat roiectelor sale.

În 1950, Stin a decs să intervnă ersonal pentru aune ună ordine în încurcata aacere a limbilor. Întrobroşură intitulată arxismu şi probemee ingvisticii, eldemola întreg edfciul lui M, şi cu deosebe cele douăaxiome ce îl susneau : limba ca suprastuctură" şi ca-racterul de clasă al limbi". Nu, decdea Stal, lmba nu

apine suprastructuri une societă ; eliberată", în sf-şit, ea nu mai era obligată să urmeze pas cu as evoluaeconomică şi socială. Obinea chi reptul de a traversarevoluiile fără să sufere modci substaniale. Totodaă, exstea lmbilor de clasă" era exclusă. Demoralizant, oate, ar robabl adevărat roletarul frcez se îele-

gea mai bine (cel un în termen lingvistici cu burghezulancez decât cu tovăşul său rus

Rânea totuşi să se explice poporului noua esenă alimbajului. Comunsmul se bazează deiii cle, com-plete si incontestabile. Să e oare limba un fel de unealtă

e rducie"? această priviă, Staln accepta o anaogie, un ume grad de asemăe, d nu o identice, pentru moivul oare smlu, observa el cu umor involu-t, că oeni ce posedă uelte de producie ot ro-duce bunuri maerale, dar aceiaşi oameni, avd limbă, dar neavând unelte de rodcie, nu ot roduce bunuri

materiale". Afimaie, să recnoaştem, greu de cotestat Ş atunc ? Lui Stali, sfera limbajului î apărea mul

mai amplă ca aceea a suprastuctur, aproae nelimitată.




Ea evolua fără încetae, fără să depindă de răstuile so-cale. Raporturile ei cu rocesul de roducie erau nemij-locte, ş nu prin ineedul baze economce. Delulu

lui Mîi succeda limba de lemn a lui Stali Conuzelelui consierai u puteau oferi nici pe depare acelaş gradde certudine ca teoria pe ce o mota ; cel uinerau ai realste, recunoscd lmbajulu o aumită auto-nome şi o evoluie rorie Nu era să char atât de greusă i mai realst decât Ma

A rezistat o sigură iesă imortantă a vechiului sistem.Contrazicdu e Ma, Staln sa ronunt îmotrivaîncrucşării lmblor, d a limta acest refuz la storia re-comunisă. Pentru faza comunstă, nici o modice : se vaetrece un aestec geer al limbilor, având dret rezul-

tat o limbă unică, să oar după victoria noii orândui întreaga lume n cadou e ce Stalin iea cu tot dina-dinsul să facă geerailor vtoe (de fapt, reterare a op-ui sale exrimate deja 1 930

Câte oscila interiorul ue doctrie ştinice atâtde mâne de coerena sa Cu greu putea găsi dea lun-

gul istorie o altă conceie desre lume care săşi ilustre-ze atât de arbtrar şi de contradicoriu rooziilefudamentale. Padox cât se poate de explcabl transormismu şi vountarismu erente mtologie comunsteau devorat ă scrupule ropria substană Aceluia en-tru care imosiblul u există, otul îi este perms.

Este ineresant să observ că această Istorie ce a cu-noscut atâtea metaorfoze conducea, toate vaiantele e, spre un punct tenus ievibil, la fel de nemişcat casteaua olă : socetatea comustă a vtorulu.



Societatea nouă

Scurt dreptarde ecoomie poică a socialsmului

Consuea comunsmulu cu cele două faze succesi-ve : sociaism şi comunism propriuzis a fost conceputăca o treprindere sc ştiică. Condusă de legi, ca or-ce ştiiă veritabilă. Căutate cu obstiaie, d zad egâditori remişti, lege storce, sociale şi economiceau invadat pia. M a fost repede eclipsat de maginaia

fertilă a succesorlor săi. Îşi consumase o îneagă viaăentru a formula câteva leg isorice ş economice. scipo-lii săi, de la Leni şi Sti la Ceauşescu şi Kim Sung, auapela la o meodologe diferă, sumă d ecietă O i-tue genială a giului suprem sau un congres Pidu-

lu ajugeau cu rsosiă etru a ocalza o nouă legeştiiică sau ch un achet de legi. Pentru a ne rezuma laun singur exemplu, mea adune a reprezentanilor pidelor comuniste aate la utere, reuntă noembrie 1957,a scos la lumna zilei nu ma puin de nouă egi ce dirjauconsua noi societă, oblgatori dicolo de cu-lartăile naionale enu orce ă hotâtă să eacă lacomunism (rolul conducător al clase munctoe şi -tdlu său ; lchdea propretă capste etc..

Şti denală c conola dearoae aceastăbulverse era econmia poitică O ştiiă purd acelaş

nume ca economa olitică burgheză, radical derităM ise o nouă economie olitică a capitasmului, con-tnuatori s au cut acelaş lucru nu epa uăt.




Vuile proprietăţii coective reprezentau chea de boltăa noi ştin economice. orietaa de st, completatărin roprietea cperatistă a meseriaşilor sau a or

(colozurile" sovietice, i Roma gospodiile agri-cole colectve", rebozate ma târziu cooperatve agrcolede rucie", se opunea detestatei prietăi dividue.Nu numa mii pprietă captali, d ş mci roprie-tă, c, sunea oseda capactea dabolică de a

genera, z după z ş oră cu oră, no sucturi captals Carezervor al caplismulu (şi dvidusmului, men-ltă nu ma putea tolerată multă vreme

Aşa se rezenta cel puin modelul deal al economiei, aplcat aproae ad itteram în i ca niunea Sovetică, România sau Bulgaia, d cu ma puin respect faă de

dogmă în alte state comunste, precum Poloa şi ngaia în acestea d uă, după mşce revoluone (sau co-evoluone", în jgon mtologc comunist dn 956,sa pcedat la o decolecivza". Sunt de fapt şi e ce, având deja un sector vat (ş menttăi coresunzătoa-

re, au îegisat o reuştă relatvă în ranza postcomu-nisă sre caitsm, în timp ce ile cu ecoomie curat"comunistă (şi cu mentaltă e măsură condamnate lao desrindere lentă şi dclă, cu rezultate incerte (haosuldn Rusa, ca şi incapacatea romească a unei resuctu-ri autentce sun dovez concludente acest ses. Î ceriveşte Cha, cu recentele e evoluii caialiste, este devăzu ce d ce do actori va sucomba la un moment dat :puterea comunstă sau ecoomia de paă (logic ar săă cea dtâ. Analza noastră riveşte însă primulrd dmesunea mitoogică a fenomenelor, aşa încât vom

trece ma repede peste cocesle cute econome reale.Nu se cerea să i me cunoscăor ale economei

etru a prcepe că o econome etazată şi lfcată tre-



Scietatea nuă 23

buia să ncioneze mul ma be decât o economie lăsa-tă de capul e" p ce catalşi abricau erentce, întro concurenă anarhcă al căre singur stmulent era

roriul lor rot, ecoomia comunisă se ăla metodicşi onios nteresul geeral al populaei

Legea ecoomică dametaă a sociaismuui armacreşterea neînreruptă a producei materiale, cu scopul sa-tisfaceri, tot ma mare măsură, a necesitălor poporulu

munctor. Astfel, creşterea acceleraă se mpunea ca o fa-talte" Comuismul era ştinc condamnat la creşereeconomcă şi bunăste eetuă Pentru a acona mabine, legea fundentală era susinuă de legi specialzate, rintre ce se remcau egea dezvotării pacate şiproporţioae ş egea creşterii eîtrerupte a productivi

tăţii muciiToate viruile ştiei economice comuste se concen-

au Pl (conceput geere pe o perioadă de cnc faimoasele ccne" , d serat şi întro planca-re e persectvă, deschsă lag sre vitor Planul era ex-

resa economică a unui voluntaism absolut, caracteriscăesenă a mtologei comuniste faza e de maturiate.Ajugea să exp dore (evdent, temeate ştcenu ca acesta să se materiizeze la teenul xat. Pro-ba sucă a unui acor deplin tre preveder şi del-nirea lor, e teorie şi practică Capacitatea e aticipe aPlulu era uluitoe Dacă se dovedea că economa trebu-ia să se dubleze sau să se tripleze cursul unei perioadedetermate, recordul se deplea fă cusur. Şi ch maimult decât atât. Cum nc o limiă nu uea imusă uevzun voluntaiste a istoriei (nic ci limtele det de

ea însăşi, comusmul a oferi spectacolul curios al unorpluri coneconate nu num penu a deplinte, c ş, mai es, penu a depăşi. ,,Deăşia Plulu" a devet



1 24 Mitlogia ştiinţcă a comuismului

visul, mândia, elul suprem al oricui bun comunist. Nu seunea, evient, roblea suprarouciei, tă afecd nu-mai sistemul capilist Pur şi simplu, se avasa spre comu-

nism mai repede decât sese revăzut.Planul era nu numai gdit, d şi iubit. ubit cu pasiu-

ne. Sa dezvoltat o foă neaştepată de erotism". Tă-rul stuet şi tăra studentă, câd se plimbă reuă, discută despre idicatorii ifailibil ului la cincinal . . . "

(Henri Bbusse, Russie,

1930.ată, aşad, o conceie ştiinică şi un sistem de legisuscetibile să ridiculizeze ebadada capitalistă. Planulasigura un echilibru desăvârşit tre ramurile economiei, între producie şi cosum ca şi utilizea depliă a forţeide muncă. Flagelul şomajului, fenomen endemic în econo-

miile bazate e proprietate rivată, nu exista întro econo-mie socialistă Penu pa ată în istoria modeă, toatălumea avea de lucru logică caitalistă (neştiinică, acest surlus de mână de lucru trebuit să voacescăderea rodctivităţii şi diminuarea salaiilor

Di ferice, legile economice ale socialismului stăteaude veghe şi apărau iteresele mucitorilor. Prouctivitateatrebuia să crească, şi veniturile la fel, era îscris egi, şicu legile nu se glumeşte.

n al efect al coducerii ştiinice a ecoomiei seanuna a disaia tretată a iegalităţilor regionale şiineaioale. tim ce capitaismul instala inegalităileşi le exacerba, comusmul pceda, dimotrivă, la omo-genizea spaiului. Pe o plaetă comuistă, nu va maiexista nici un col uita de civilizaia teologică.

Spre deosebe de capitalism care investea rurile

renbile p termen scu, economa socialistă se cacterizar locul rivilegiat acordat marii industrii Sta" în-senă ruseşe oel" oece Djugaşvili, căuâ



Societatea nouă 125

duş un nume de lută, ma sugestiv decât al său, a găsttocmai pe acesa. Şi astfel a devenit Stain O prmă a-goste ce a mcat durabl. Deven stăpân al niunii

Sovetce, a aşezat oelul la loc de cnste. Pentru a cosuicomunismul, trebua produs mult oel Mai mult decât olege, era o axiomă. Toaă dezvolrea economică poeae aici. Pentu a mânca ş a se îmbrăca, trebua fabrcatoel, tot ma mult oel, oel l nesfârşit. Cât se poate de lo-

gic : din oel se fabrcaumaşiniunete,

dustre ivot" asstemulu economic comunst. i, având maşnunelte ladspozie, restul devenea siplu se puea roduce tot cemai era de produs.

Consecnă sectaculoasă a aceste strategii de dezvol-te : ritmurie vertiginoase de creştere. enome nicicând

cunoscut în istore. Î tmp ce creşterea ndustrială ualăa lor caitaliste depăşea rareor 5%, ndusa lor co-munste creştea, imerurbabil, an de an, cu procente de10% sau 15% (dacă nu chiar mai ma. Î mede, un ra-or de 3 la 1 în favoea rmului comunst. Se înelege

astfel depăşea relativ uşoară a lor cu tradiie in-dustrală de econoiceşte înaoiate, d devenite co-munste exemplu : aă de ul 1913, producia sovieticăcrescuse în 1959 de 36 de ori, în im ce a Saelor nitede numa 4 or La ceutul anlor '60, nunea Sovieticădeăşise deja produsul naional cmulat al Angliei, ran-e, taliei, Canade, Japonei, Belgie şi Olanei. Depăşrecu aât mai semncatvă acă o socotm pe cap de locui-tor, opulaia sovetcă nd e atunci de 220 de mloefaă de 280 de miloane entru samblul ărlor menio-nate Do Statele nite mai răâneau să e depăşite ; ar

mai f durat vreo zece an, cel mult. În aceeaş peroadă seaa că în numa câva ani lagăul socalis" va alinao roduce globală sueroă lagărului catalist". Era




demonsraa incontestabilă a suerioriă comunsmuluiştiifc asupra unu ,,mod e roduce" renegat de istorie.

Sgura grijă rivea retuea acestor rituri de ex-

cepie. i economişti admiteau o scădere, relatvă şte, fără a ajunge la nivelul atât e scăzut al producei capita-liste. Revoluionaii cosecveni u veeau însă lucrurileaşa. De ce să scădem ritmurile loc de a le creşte ? Râ-nea do să se descopere legea corespuzătoe. Ceea ceşia propus m Sung tru text ittulat Asupra câtorva probeme teoretie ae economiei sociaiste (1969. Ar-gumentaie mecabilă : o societate unde teologa şiroductiviatea merg făă încetare înainte, nu există nici unmoiv entru ce ritmul de dezvolte să se cetinească.impotrivă, totul duce la cocluza că, pe măsura erfec-

ionii socialsmului, cursa va deveni şi mai dinamică.Şi atunci ? Ne pute aşte la riuri de 30%, de 40% ?

Până la a admira o Coree de Nord comunistă deăşind -tro singură generaie prea capitalsta Japonie ?

Dicolo de mitologie : ecoomia realăDupă mitologa ură, să trecem la mitologia aplicată, şi

de acolo, ur şi simlu, la economia reală.Trebuia, otrivit recetelor mitologice, ca rorietatea

să aară tuturor. Aroape totul a fost naionalizat sau

colectvzat (cu abaterile de la noă aatăi tactice dea semnalate . Trebua ca roletaiatul săşi arme roluldecsiv întro econome predominant industrială : o cereauremisele esenale ale ecerii de la capitalism la comu-nism. Însă societăile ce au încercat exerimentul erauredomant agre şi ărăeşti. Sar utut lua în consi-

dere î princiiu un comunism ăesc, şi ână la ununct foula aceasta a fost integrată comunismului asia-tc, cu cazul extrem al Cauchiei unde sa produs, pri



Soietatea nouă 27

tro întocere pe dos a miologe, golea oraşelor ş rura-lizarea generală a opulaie. Autentcul proect mtologiccomunist este să citadn ş industrial ; aşa a văzut lucru-

rile M şi aşa au fost ele aplcat, pr forţea istoriei, în spaiul sovietic. Ne vom reeri, ca şi pâă acum, la acestcurs prical, şi u la adapti sau la deveri. Agriculturaa fost în genere sacricată, ărimea dezmembrată, maseumae enorme deplasate spre oraşe, pretuideni au proli-ferat mi combate indusale şi mense şatiere. Crizaagicolă endemică ă la manifesti eriodice de foa-mete cacteristcă lor comunise (ce au fos, celema multe, înante de comunsm, mai exortatori agricol cazul, îndeoseb, al Rusiei şi al Romei se exlcăma pun economic câ mtologic. Agricultura a fos negli-

ată (şi în fond sacricată e altl dustrializi, ind-că ea oferea o imagie care nu era imaginea de marcă, imaginea ideală a comunismului.

Industria sa orgizat în întrerinderi colosale, meritullor nd de a aduna raid o clasă muncitorească şi de aface evden triumful industrializi. Prolul său a fost co-

iat după cel al secolului al XXlea, oţeu, ca şi cietudevenind simboluri ale timurilor no. În 1990, niuneaSovietică roducea 160 milioe de tone de oel, Japonia08, Statele nie 88. Romia, ă săracă în fer şi cbune, le importa (din Brazilia, India sau Australa penu

a fabrica oel ; a şi devenit u mare roducător, cu o ciăe ca de locuitor de două ori superioară rane. La cen, 1990, China era în unte, cu 2 milioae de tone, urmată de RSS cu 1 38 ; Japona şi Statele nite nu pro-duceau decât 84 şi respectiv 70 milioane de tone. (Evident, cifrele avansae de le comuniste nu sunt deloc abile,

dar chiar în absena une evalui corecte, ele exprimă celuin un deal, ceea ce este ş mai semnicatv decât stric-ta realtate economică.




Această structură industrială, ce a cacterizat ână lasfşt isoria comunsmulu, decurge dn remisele econo-mice deja menionate model ideologc impregat de o men-

taltate foe în situl secolulu al lea; calceamodestă a une orţe de muncă rurale, deventă muncito-rească; lul program trsformst (construca de bara-je, reclădea oraşelor . . . Pentru toate aceste obiectve, tehnologile ,,masve" ale secoluu al lea păreau mai

bine adaptate decât cele, mai sosticate, ale sfârşitului desecol Îmietrit într un rogram desuet, comuismulna îneles nimic din tehnologile no, prea spitualzate"după gustul său. ormatica, altceva decât o formă de roducie ,,materială", a ras comlet străă Duă aceeaşilogică, na îneles imic din importan seiciilor întro

economie modeă. O asemenea refacere a jocului nu co-respundea iectulu mitologc, axat tocmai pe reonde-rena inclusiv numerică a lucrătorilor industriali.usese dezmembrată ărănimea entu a se asigura aceas-tă preponderenţă, nu era acum să se strice echilibrul r

adoptea sistemului burghez al seiciilor Societate deroducţe", comunismul na încetat săş aşeze disreulpentru societatea de consum".

O economie în întregime colectvizată nu utea funcio-na decât în vsul lui Mx (de aici şi practicea unor aba-teri pariale de la mtologie, boane e oxigen necesaresupravieţui Maşa economcă a comunsmulu seamă-nă cu un automobl cua nui mai merge motorul. Pasager coboară şi împig maşina cu mâinile. Surizăagreabilă : maşia se mişcă, întradevă. Cu tre conve-nente touş : ma tâ, merge rea cet, al doilea rând,

efortul este c me, ş, sfârşit, stuaa nu poate să du-reze prea mult. Penru a oblga maşia să se mşte, comuismul a trodus retutdeni un ssm de muncă forţată,



Societatea nouă 29

cacterizat prin progr prelungit, sai excesiv de mo-deste ş radent foare scăz ( aceeaşi unte detmp, u munctor occdental producea în medie de zece

ori ma mult decât colegul lu comunist În plus, o măde lucru nelăttă autentcă formă de sclavaj a fostutlizată pe scă lgă deui poltic în primul rd(cărora l se datorează, mai mult decât stahovştilor", marle luri stalste ş oststalnste, dar ş aata, ş,

eriodic, car elevi şi stude.Întro bună z, în mod fa-tal, maşna ebua să se orească (do Chna nu sa

opri, findcă în ultmul ceas sa aplicat un motor auten-tic : roprietatea privată. Ajutorul occdental, în credte, teologie şi alimete a întzat (poate cu câteva decenisfârşitul avenurii.

Statistica comuistă ebie eleasă în aceeaşi er-spectvă mtologică. Raorturile ei cu realitatea sunt mamult decât agle, uinduse do să se ilustreze, rincie, justeea docinei (ritmuri înalte de creşere, depăşi-rea captismului . . . Mul mp Occiden na les nmc.

Se credea do în exageri, acolo unde era ură fabulaie.În 1989 (chiar în ajunul răbuşirii sale, Ceauşescu a decssă plaseze Roma avagda agriculturii mondale.Radamentul la hect trebuia să depăşească producia ce-lor ma perfoante ări. Zs şi făcut, mc ma simlu roduca sa ult cu 4 (este 60 de miloae de tone loc de 16, aid că cele 16 întru totul adevărate.Fireşte, nimen nu a crezut. Dar timp de zeci de an, Oc-cdenul acceptase, cel pu lni mi, statistcle sovie-tice. Toată lumea era de acord că produsul naional alui Sovietce ocupat a doua pozie după Statele

te, corespunzând cam cu 50% d economia eri-că. Este adevărat că nmen nu sa lăsat păcălit de e-nea lui Hruşciov că a lu va trece în runte. Oe de



1 30 Mitlgia ştiinţă a comunismului

ce, o dată ce i se acordase cu atâta generozitate locul doi ?Aoi doielile şiau croit drum, şi a venit ş edeasa specalişt eric au pins economa sovietcă spre

oziile şapte sau opt. O metodologie care se oate rezu-ma în aceste cuvinte : ştiu ă mini aşa că te cred e jumătate!

Şi ată un alt paradox : tim de zeci de ani, creşterea a-şată a economilor comuniste a fost de ouă, de trei sau deatr ori suerioară riturilor occdentale. Consecină : lacaătul cursei, aceste economii nu numai că nu şau lic-dat handicaul dar sau trezt încă mai în urmă ca la înce-utul cursei Să alergi mai repede decât celali şi să erziteren la ecare as, ce oate mai mitologic

Duă anumte ndic cuanumul salilor, de ildă

, lumea excomunistă nu se aa, cel puin în primi anidupă comunism, la nivelul uroei, c al lumi a treia".Dar mai gravă decât sărăcia era dereglarea structurilor eco-nomice şi sociale. Dn acest unct e vedere nu existăcomparaie osibilă. Statisticile, chiar corecte, devin ino-erate Este o altă ume

Fiecăru după evoi

Să uit realitatea aceasa dezamăgitoare en a re-veni în grădina înorită a mitologiei. Merită să o vizit;este pea cea mai frumoasă a călătoriei noastre. rădinaEdenului. Visul milenarist. ără îngeri, fără Dumnezeu.Mult mai sigur : gantat de ştiină.

Să scrut viitorul dinun unct de observaie, stuat, e scara timulu, pe la 1960. Moment rivlegiat, e celam nvocat deja în câteva rduri. O dată încheiată tea-

rea salnstă, cd revenea încredea vuile şi rom-sunile sistemuli. ediat duă lsea Sukului", ce demonsra cum comunsmul îşi regăsse suul şi calea



Societatea nouă 1 3 1

cea bună. Î momenul cd se procla depăşea apro-piaă a economiei capiiste. Şi ui aitea deziluzieideitive ce avea să soască len agonie a sistemului.

tradevăr, sre 1960 momentul era rielnic entru adetalia contururile societăii comuniste. atăle.*

Î pul rd, abundenţa Conseciă logică a unei dez-voli impeuoase a produciei. Eetricitatea, drăgiă de, avea să miş toate tile, auă e o colegă pe

ce ptele comunismului re nu o buise, automatiz

rea Automaele, peste tot prezente, diversele industii caşi viaa cotidiană, vor (erau deja niunea Sovieticăelementele secice e isajului comunst. Cheia teolo-gică a unui avt materi şi spiritu fă lie

Aărea aici o nrebe neliniştitoare : automatizea va

duce la diminuarea, eventual la dispaiia mucii zice ?Perspectivă poate îmbucurătoe entru un muncitor de-endent de mentalitatea capitalistă, de neconceut însăentru un bun comuist. Munca brută nu va dispărea nici-odaă. Cu toii mucitori, ingineri sau funcionari

vor face u efor zic aroae egal, dar vor trebui săfacă ,,Să nu vă chipuii că putei pătrunde în adâncurileştiinei cu mâini ca nu au căătat bătături mânuind pilasau nu poă ue de arsuri de la sticla încisă şi metalulincandescent", aşa sna averismetul lsa de un acade-mician tinerilor sovietici. Se încerca astfel să se reueascăîntrun ansamblu cren cele două direcii în fat, con-adicorii ale mitologiei comuniste a muncii : pe de oarte, un secol proletar privilegiind munca manuală,

* et a sa acest tabo, am foost aaee de ecooe po

tă ş o sgestvă ate a G Gezea (speast ptat a "soas şt î a '50): Viitorul care începe astăzi. Despre construireacmunisului în URSS ( 1 960 ; tadee oâeasă dpă eda să dacelaş a.



1 32 Mitologia ştiinţcă a omunismului

de altă pe lumea automatzată a secolulu Vomreven asupra acestu subec acelaş sprt era precizat ş locul cu toul modest

telectulor. Apent, rolul ş responsabltatea lorebuau să sporească tro socetate tehologcă D, dineercre pentru ei, doctrna nu o peitea. Comunismulelegea să promoveze vecul roleaat, clasa muc-toe. Sigur, erenele vor spărea tre munca zcă ş

cea telectuală, d ără ca muncitor ş să devătelectuali E vor atge nvelul teolog şi cultural intelectulor, rd totuş munctor ş ăra Sau, ma be zs, oei ai muncii", deoarece nounile demuncitor ş ţăn vor dspe, cotopinduse întro singu-ră me flie. Departe de a domna noua sociee, nte-

lectuali rscau să ajugă o stuae destul de comodă :nu vor ma avea nc un el de superorate, prn ştiină saucometenă, asupra celo muncitor se descurcaudeja matematc superoe la el de bne ca nger. Vave ş ziua când se va auz îtrebea : la ce sut bun ite-

lectuali ? O dată ce se vor întni peste tot oame a mun-ci sava, oen ai munc arşt, oaen ai muncpoltciei.

Să revenim să la produce, automate şi muncă zicălaolaltă. Va orentată produca sre bunurle de con-sum? Nu, evidet. Leca aceasta ebuia văaă o datăpentru totdeauna : buurle de consum înseamnă capita-lsm ; comunsmul înseamnă şi va însemna mereu indusegrea, maşiunelte, oel . . .

Producivtatea ua să atingă nivelur exem de al-te. nunea Sovetcă a anilor '60, agajată edicea

comunsmului, oferea eja câteva exemple. De pldă, î1959, înun coloz d reguea Lvov, un ume IaroslavCij a reuşit să decupeze u porc treg îo sută de o



Societatea no 33

grame de ce numai 5,6 ore Penu aceeaşi operae, un fermier ercan avea nevoie de 6,6 ore Ş nu era de-cât începutul, căc, în drumul său precptat spre comu-

nsm, bravul colhozc se angajase să reducă oeraa latrei ore, romiâd ch, pentru 196 1 , un rtm ametor de1 ,5 ore. Penu Ioslav Cij , soit de porcul său, porlecomunsmului se aau la do paş

Abundena produselor de tot felul, omogenizea soca-

lă şi cultul munc vor face posibilă aplicea aimosuluirncipiu al comunsmului ecăruia după nevoi.Anie însă, aceasta navea nimic de a face cu luxul

sau cu caprcle ndividuale iecua după nevoile salereale, duă necesită rezonabile.

Cum banii nu vor mai exs, nimen nu va mai acumu-

la valor. La ce bun să tot auni? Cine va avea nevoie deidferent ce se va utea servi pur ş simlu din deozitleublce. Încălnte, îmbrăcnte, produse alimena-re . . . Şi mentalitatea va fi alta. Nimeni nu va ece dincolode limele bunuluisim. Fiecare va beneca de o garde-

robă sucientă, nimic sueruu, şi de o locuiă unde nuvor exista camere nelocuit ca în exavaganele reşedineale milonarilor catalişi. În ce priveşte hrana, sun încurs de elabore anumite norme de alimentaie, funda-mentate ştiic". Se va şi cvasimatematic cum trebuealcătu un menu, e cât de gustos, pe atâ e sătos (Înunele ăr comunist, această idee a cunoscut un început ealce. În Româna anilor '80, Ceauşescu şia mustratublic compatroi pe motiv că ar fos prea graşi, imunândule în consecină un progr de slăbre, zis de ali-menaie ştiiică".

Vom avea cel puin câte o maşină? Nostimă idee, căo dovadă a persistenei mentalităilor recomuniste. Fie, de acord, d mai curd ca pedeasă entru cne ne cu



1 34 Mitlgia ştiinţcă a comunismului

ot diadinsul săşi bată capul cu ea. Să m serioşi lacear bună o maşiă ersonă, când poţ găs una, or-ce moment, în gaul publc ?

D hoţi ? Altă îtrebe delasată ! Hoţa nu va maiexista, încerca să înţelegeţ, o dată ce fece poate obţi-ne tot ce doreşte di depoztele obşteşti, şi atunci de ce săfure ? A fura însenă să ie ceva fă să plăteşt. Întrunsistem comunist, toaă lumea va lua tot ce ese de luat, şfără plată. Toţi vor un fel de hoţi". Hoţa va disărea

rn generizarea ei.Vor dispărea consecinţă trbunalele şi închisorle

(Ceauşescu voia să dărâme Palatul de Justiţe dn inimaBucureştului, ş să mute istituţa la perfere ; ocultaresmbolică, premergătoe a unui comunism ă justiţie).

Nu va mai exsta nic u fel de reresiune. Statul va dispă-rea o spuseseră deja M ş Engels.(Nmic, dn neferice, despre agoste, sex ş familie,

cel puţn entru a detalia tabloul schia de Engels . Lacunăexplicabilă. Ca toate sistemele toalite, comunsul real acultvat discursul irtos ; în lus, anhia ilală preco-

nizată de Engels nu rea se povea cu controlul e cePidul şi Sul legeau să exercite acest domenu ca toate celelte. Spaţul priva era devorat de spaiul public.)

Omul va în sfârşit liber fără bani, ră ropretae (cuexceţia câtoa lucrur indisensable) ; benecind, gra-ţie unei înalte productvităţi, e un rogram redus de lucru, îşi va folosi cea mai mare arte a tmpului entu aşi de-săvârş ersonaltatea. e atingea asfel uncul cenal, scoul surem comunismului, care roclama apotozasptulu uma.

e fapt, Omul se retrăgea de pe scena storie. Preda

teta omuui nou



Omul nou

U indivi psi idividuasm

La societate nouă, om nou. Nici vorbă să concei olume comunistă oulată cu burghez deghizaţi.A fost blema cea mai delicaă usă de miologia s-

fostă. entru a reface economia ş societatea, zdrobireaechior structuri era suficientă. cum să procedezientru a zdrobi siritu uman şi ai substitu un altul ? Care

să e reţeta unei ie umane diferite ?Reţeta aceasta aesteca, la fe ca în toate proiectele co-

uniste, detminimu oci şi vountarimu O societatenouă va produce un om nou, dar acelaşi tim îi reveneaomulu nou însuşi, cel uţin rimelor exele ale se

ciei, misiunea de a construi societatea nouă. Timul presa trebua forţaă evoluţia rintro metodologie ştiinţificăadecvată

Rezulat (cel uţin resuus) o anitez ve a omuluivechi. Metamorfoza retindea în rimul rd extiarea in-vdualismului. otrivt pihoogiei comunite, dividualismul nu este erent indivdualităii, consttund doarmaniestarea unei sti conictuale ntre individ ş societa-te. ularea sa nu numai că nu aducea nici un prejudiciuersonalităţii umae, c rerezenta, dimpotrivă, condiţianecesă entru amarea şi desăvârşrea acestea. Un om

ist e individualism disuea de o ersonalitate mai u-tecă ş mai bogată decât omul vechi". i umănuşi utea îmin otenţialtăţile decât colectvitate ş




prin colectivitate. O aonize e neconceput orice sis-em recomust, d ecurgând logc di premsele noisocietăţi, mecasm reglat cu recze, ude fiece ele-

ment al ansamblulu se găseste la locul potrivt.Î noul contet, umite

oţiuni se goleau complet de

sens. Spiritu de proprietate devenea u aacronism ridicol, o daă ce rorietatea apinea od eg tuturor. Nic iberu arbitru nu mai avea obect, o daă ce adevul, ştiinţic det, evenea, ca ş prietatea, unic şi idivizibil.

Aces pado al unui idivd fără indivdualism, dar cuersoalitate putecă, rânea să fe dovedi, ca şi cele-lalte guri ale mitologei comunise. Operaţia a fost prac-tcată, ră anesteze, asura socieăţii în ansamblul ei

Metodologia alicată urmărea o socialize" a omulu

cât ma comleă cu utnţă. O puteică inserţie socialăcare prvea toae detalile veţii, d priilega, amlica şiabsolutza actvitatea profund socală prin însăşi esen e munca

Muca la cut pe om ;munca îl va face pe omul ou

Muna un cuvânt magic, unul dntre cuvinelecheieale mtologiei comuniste. Să ne reîntocem la Engels şi, reună cu el, la originile omenrii, pentru a ne amiti că

omul vechi" a fost rdusu muncii. Munca a zestratcu atribuele sale umae înaine de a munci, era o biatmamuţă. Mecismul alicat de Engels timurilor primi-tve ale umanităţii sugera ceea ce era e făcut entu a ro-voca o nouă mutaţe sece umane.

Penu omul veci", munca era un chin ; sclav, şerb sau

rolet, era obligat să muncească etru aşi acoeri ne-vole, d mai ales pentru a spori avuţia altora, a celor cei fura munca Socetatea comunstă avea să modice



38 Mitlogia ştiinţcă a omunismului

munca neintelectuală, munca brută. Ne a apent înlină contradcţe e de o pae, suremaţa ştinţe în m-tologa comustă, pe de altă e exact cotrariul apolo-

ga muncii manuale. Totul se explcă destul de uşor.Omul comunist venerează ştinţ, aceasta nu se discută,

dar ştiiţa, aşa cum o ţelege el, nu pride cor în zonelerareate ale spiritulu ; ea este înrădăcnată în sol, în mate-rie, lumea concretă.

Trebue obserată o regulă în sstemul mitologic comu-nist, totu circuă de jos în sus, de la economie la societateşi apoi la reprezentările mentale, de la materie la sirit, dela mână la cap Să revenim la mamuţa engelsană. Nmennu i fi utut pretide bietulu animal să stăâească oeologie avsată, d s putut cere să mze tot atâ,

dacă nu mai mult, creier cât pe mână. De ce mâa şi nucreerul în ozţe de comandă? eoarece orice ştiinţă, ori-ce cunoaştere decurg din procesul muncii. Practica" co-madă, şi nu teoria. Contactul dect, fizic, cu materia.Ştiinţă roletar, sau dorinduse astfel, comunisml a r

mas deendent, î analizele sale teoretice ca şi în straegi-ile efective, de coordonatele muncii rori muncitorluisecoluui al XIXlea. Până la sfârşi oţelul a fost preferatmicrorocesoelor, din motive încă ş mai mult ideologi-ce decât teologice

Ştiinţ nend decât un fel de prelunge a muncii ma-teriale, roletaii de eri sau de azi sunt chemaţi să devnăoamen de ştiinţă şi igierii de mâne. Î timp ce intelec-tualii de formaţe tradiţonală, iluzonânduse asura auonomei demersulu lor, au uţe şse de acces la adevratacunoaştere esenţa lucrrilor le râne ascunsă. Preceden-

tele istorice nu lpseau. Muncitoru autoddact Polzunov, om de ştiiţă multilateral şi nventator de geniu, ca şi con-temporanul său Lomonosov, u de şerb, devent cel mai



Omul nou 39

me savt ce a trăit vreodată, ofereau un gument ho-tărâor teoriei unei ştiinţe izvorând din siritul ooruluimuncitor.

Pe pu l se a să secaa pedagogică a mu-cii, chi înaintea virtuţilor sale productive şi ştiinţice. Îndenitiv, butoiul anaidelor a fost o proastă afacere eco-nomică, d un mijloc excelet entu a crea reexe şi de-prinderi.

Expemetul di lagărul Dzerjiski

Sa născut o nou pedgogie Sct ştiinţifică, recumtoate celelalte. Detaliu simptomatic principiile sale au fostelaborate întrun lagăr de muncă destinat reeducii de-

lincvenţilor minori. Un om şia asumat misiunea de aitransfoa e aceşti tineri în oameni noi" . Dacă exerien-ţa reuşea, sistemul de reeducae utea să se alice la scănaională şi să roducă oameni noi în serie.

Responsab cu acest comiment mitologiei ştiinţi-ce comunste a ost istitorul ton S. Mnko

(18881939. Începd di 1920, el a orgazat şi codus ocolonie de tineri iactori, istată lgă Polva, Ucraina, cu o suprafaţă de 40 de ece şi botezaă cu numelescriitorului Gorki 1926, cei 450 de copii şi institut-rulcomdant sau deplasat rejurimile oraşului H-kov. Unele neţelegeri cu autorităţile ucraiene au obligat Maenko săşi abdoneze ul larator. 1 sa oe-rit să şsa săşi eecţioneze sistemul ; ceea ce a şi cut, e 1927 şi 1935, tot lgă Hkov, în una unei colo-nii de muncă" foată di vreo de coii abdonaţi şiadolescenţi. Numele acestei noi colectivităţi adăuga o notă

sulimentaă fecului locurilor; i sa spus comun demuncă "Dzerjinski Curioasă enumi nu un roiectdagogic ; să nu uit să că ondatrul şi rimul şef al



Omul nou 14 1

Expermentorul se gâdea, stlul lui Mciur, l a unfel e brde morală cae să sfere deţiuţlor pre-ţoasele ctăţ e emceror.

Mulumt de rezultae, Meo a renunţat în 935 laacivtaea practcă lagărele de muncă, pentru a se con-sacra teore edagogice ş opulazi experenţelor saleA publcat, sub ttlul Poem pedagogic (933935, otrspunere lteră a istorei colonie Gork", ş ao Stea

guri pe turi ( 938, relate a experenţe Dzerjsk"A devent un persoaj public şi, oare repede, un mt. Pe-dagoga lu a fost adoptată ş stituţonalzată. Dn laglde mucă sa trecut şcoală, fle, toate comp-tmenele eucaei. Sstemul avea să rână vgoare, în

eseţa lui dacă nu toate detalile, pă în ulmele zileale comunsmului.Două axome susţeau edcul noi ş pedagogice a axiomă ereditatea nu contează. După Maenko

u exisă oen decenţ, ci do metode deciente Nuîl nteresa trecutul, c do viorul coplor. Personaltatealor (personitatea umană în genere) era traată ca o ceămoale susceptiblă de a modelată potrvt unui proectanume. Concepţie oresunzătoare idei cenale a mtolo-ge comunste ce evacua trecutul penru a constu mabe viitorul. Sunt evidente ogle cu bologa lu Lâsen-

ko acelaşi dspreţ pentru ereditate şi aceeaş încredere vruile terapei transformste djate mau egală mă-sură cele două pecte, bologc ş pedagogc.

A doua omă ca su exclusv comunt orică-re pedagog. ,,Educaia lberă" era respsă ca ş eredi-

tea, modelea ersonaliăi ebu să fe o eprderecolectvă, nu dvduă Locul dâi revenea grenajulusoc, de ude decurgea ş cuvtul de orde a edca în



42 Mitolgia ştiinţică a cmunismului

coectiitate prin coectivitate şi pentru coectiitate Ceeace se făcea, evdent, rn muncă . .

Membrii colone" supuşi acestu expee edago-

gc au fost organizaţi în brgăzi de muncă; nu li sa lăsat, în fapt, o altă reocupe. Domnea o discplă severă. T-ner lucrau nu ent astăzi, ci pentru ziua e mâe", po-trvit unui progam care mniaurza proecul comunisglobal, concetrat asupra obiecvului fal viitorul ra-

dios". Omul scra Maarenko nu poate trăi această lume dacă nu ae ceva lumos persectvă.Adevtul mobl al veţi umae es bucuria zlei de me"(aceasta anuld, paese, bucura zilei de azi") oindde aic, el a foulat o noă concepţie despre discilă, înţeleasă ca discipină a uptei şi a efortuui itorios

Dacă a să credem Maaenko şi e biogri şexegeţii săi, zultatele sau dovedit sctaculoase, ş aceas-ta însemna o gaanţe penu viitorul comunismului şi alomului nou. El a educat cca trei mi de cetăţei, disci-linaţi şi devoaţi atrei socialise". Trei mii de oameni

no ! (ne lsesc statistcile e profesi ; ar nteresant deştiut câţ dintre ei sau agaat Ceka").Metodele de lucr au cunoscut o perfecţionae cont-

nuă. Colonia Gor u era decât o exploaare agrcolă. Încomuna Dzerjnsk, e prmul lan se sua ndustra, ş nuo idustrie oaecae. Coii, reede transfoaţi munci-tor de altă calicae, au reuşt să pună mşcae o uz-nă de aparae fotograce şi o al de apaatură electrcă, totul la un nivel corespunzând celor mai alte stadadeteaţonale. Economia sovetcă nu mai avea decât săaştepte multilcea comunelor zes (ca ce, se pae,

nu sa perecut).Ş ată tabloul a, apoteoza comuna Dzerjns a

devenit (şi îl ct tot e Maaeo) un colectiv de un




crtcă agresivă ş neîncetată (însoţită sau nu de violenţă -zcă) ama forţa colecvităţ ş neînsemătatea acen-tulu", cu totul lipst de apăre prntre acuzator săi. În

acelaşi tmp, rn autocrtică, cel în cauză îşi reega chel proprul trecut, convgerle ş sentetele Cu sueuldezgolit, orce ntmitate era nimcită. Sub această dublăpresune, exteroă şi teroă vechle repere se şter-geau, tregul sstem de valor ceda, se prăbuşea. (În Ro-

mânia, educea" aplcaă la penitencl din Peşt laînceputul alor '50 fenomenul Piteşt" se înscre această tpologe, versiune e cea mai brutală.)

Cobaul uman putut, eventual, să se regăsească pese, de la o z la ta, de la o şedţă la alta. D ceea ceilpsea cu desăvşre era timp Nu avea nci cea mai mică

picătură de tmp entu el însuşi. Tmpul era consacrat tregime deprnderi ştinţei adeăte, munci colective, acuzaţlor colectve, conesiunilor colective . .

Devenea la capătul acestu parcurs un om nou Cneziau fabrcat pe badă rultă. Cel ma reuşt exemplar al co-

lecţiei a fost c utu lor pat. Bolşevic masacrase-ră eaga fle merală rusă câtă lipsă de subtlta !Chnezi să au reuşit performanţa de a transfoa un -părat (crminal de război pe deasupra) prolet ! ostulsuver avea săş trăiască, linştt şi onest, noua condţiede om nou, pâă la sfştul zlelor. (În Utimu împărat,lm produs în 1988 de Bedo Bertolucci, occdentaliau avut prvilegiul de a assta la o ,,reeduce cu faţă uma-ă", probă că spăea creierelor acţonează şi la dstanţă ! )

Aplcea vaatele dure a acestu sstem de ih-le a personaltăţi" ajută la înţelegerea unu fat mai ge-

ner. Îno maneră mai bldă ş ma subtilă, d nu maiuţ perseverentă (şi, î plus, etalată pe mai multe gee-raţi), de splea creierelor a beneciat treaga populaţe




Va o ă eliberată de toate servituţile, pă şi degrija coior s : Stăân ecoome, ou va bulversamonotona viaă cotidană. Îdaorrea plicticoasă de aşi

h şi cşte co va luată fie de aiva socă."O dată scăpat de mizeriile une viei mediocre, spiritulsău, tot mai ascuţit, va putea să se coceneze asura celorma grdioase piece : edifciu comunist cu toate oa-mentele lui. Modul de viaţă comunst va f furi con-

ştient. Va controlat de gândea critică. Omul, ce va ştisă delaseze râurle şi munţii, care va învăa să constrias-că palate ale oporlui e culmile MontBlaculu sau înadâncmle Atlanticului, va conferi existenţei sale bogăţia,culoea, tensiunea dramatică şi cel mai înalt dinsm."

Nu va mai exisa medocrtae Va fi o lume de eroi, de

genii. Omul de rând va atnge nvelul uui Aristotel, alunui Goethe, al unui arx. Şi, deasura acestor ălmi,noi culm se vor ridica."

Nu era chiar pentr mâine, dar poate pentr poimâne.Deocată, la nceutul revoluţiei comuste, seca ei

lor era ceva mai rară, însă primele exemlare ale noii omeni se remarcau deja prin realizări eşite din comun.n noaptea de 30 sre 3 august 1935 un fel de miraco

sa etrecu înro mnă d baznul carbonifer al oneu-lui : minerl Aleksei Stahanov a reuşi să exagă 02 tonede crbune. Ci imresont, deşnd de ori ! )

normele de producţie. Cu alte cuvinte, Stahanov valora cât4 muncitori obişnuiţi. A avut emuli : stahanoviştii Graieentuziasmului şi riceerii lor, stahanovismul sa instalatîn avangarda economei şi societăţi sovietce. Constrcţiacomunismului ş a omului comunst se reducea de acum

nante la o ecuaţie smplă : ricarea celorlalţi la nvelul luiStahaov ş al tovarăşlor săi Comunismul va e deplnînfăptuit atunci cd toată lumea va devei stahanovistă.



Omul nou

Muca, munca aevătă dădea prmele ade. Tol con-rma eora : ştina nouă, ca ş înalta tehnologe zvoraudn muncă. Ruşine intelectualilor ce nu înţeleseseră ni-

mic. Stalin a atacat volent tun discurs pronunt cuocazia prmulu congres al sahaovştlor (la 17 noiembre935. Ce ceşi imaginau o contraicţie între staho-vism ş cucerrile ştiţei ebuau să înţeleagă o daă pentruotdeauna că ştinţa avea obligaţa de a se adapta exigenţe-

lor practci, ş nu nvers. ngner trebuiau să înveţe lecţiamuncitorlor şi săşi organizeze munca tro manieră cuadevărat ştiinţică, adică stahanovistă.

Cum se exlică aces sal înainte ? in fuzunea spritului muncitoresc cu noua teologe. Stahanovişti erau oameni cultivaţ, inovator, ei combinau munca zică şi

munca ntelectuală. Erau aştepai noii Polzunov, iată Cele dinâi raze ale viitoruu radios îşi ceau simţie

efectele. Viaţa a devenit ma bună, tovăş exclamaStalin. Vaţa a devent ma veselă." nradevăr. Suntem 1935, trun moment linştit. Eac a mijlocul drumului

tre marea foamete din 1933 şi mea represiune din 1937.Şi astfel, deiia omului nou se recizează. El este unmunctor cutivat Un munctor devenit nteectual, inginer,savat, fără a înceta de a munctor Era singura dinami-că imagnabilă, o dată ce intelectualul de tip tradiţional nuva reuş să gândească ncicând ca un muncitor auentic.

Despre omu vechi şi despre omu nou este titlul unueseu al lui Maxim Gorki, datat 1932. Sub ana scriitorulu,o nţă tânără, săătoasă ş otimistă se arată pe scena is-tore, alungând ersonajele bătrânite e unor vremurrecute. Tânul munctor căci despre el este vorba

impresonează ma ales rn cultura sa raaă : ,,El frec-entează teatrele cele mai renumite dn înreaga Euro ; ci-eşte literatură clască euroană şi rusă ; assă la concerte,




vziează muzee." Creator al une lum no, lumnoase,este tnăr nu numai d unc e veere bologc, d şid punct de vedere storc. Penru el sunt rzble suspne-

le şi lamentle unora ca Sengler".Este avgda, în mş, a lumi de me Ţelul oa-menlor noi este de a elibera masele muncitoare de vech-le prejudecăţ şi superstiţi de rasă, de naţiune, de clasă, derelge, ş de a crea o fratetate universaă." O omeneuncată ş uniformă, ajunsă a desăvşe sub semnu Ra-ţu.

O lume de igieri

Dn colecţia e mituri reunite în mtologia comunistă,nc unul nu a benecat de un restgu ma me ca mituingineruui El a concentrat imagnea ideală a intelectualu-lui nou, a omulu nou în genee, căc acesta rebuia să e şt<lectual. Exlicaţia curne două elemente rncpe.

rmul rd, mesera de giner se prezenta ca trăsă-tura de une dntre munca zic ş munca intelectuală. n-

ginerul ese în acelaşi tim un muncitor şi un savan, unmunctor care ştie să întprindă calcule complicate şi unsavant ce ştie să pună în mşcare o maşnă. acă mese-ra aceasa n existat, ar inventato cu siguranţă co-munsmul. Un munctor ce ajungea la un anume nvel decultură devenea aproae obigatoru nginer. Una dintremarotele comunismului conrastul dintre munca fzicăşi intelectuală şi necesara licidare a acestuia îşi găseaasfel soluţia dentvă. Muncitorul se înălţa fără aşi tră-da clasa, fără să se înepeze de roducţe, de practică,crterle unice ale adevului.

n al dolea rnd, ş pe un pl mai general, omnire-zenţ ingnerulu prezenţă efectvă ş simbolică totoda-tă era impusă de prograul transformist aat în ma



Mitologia ştiinţcă a cmunismului

Septembre 1959 cătora ercă a lu Nkta Ser-gheevc Hruşcov ( 189971 ), psecrear Comteu-lu cenal pdulu comust ş preşedt Conslulu

de mnş Unun Sovetce nteres personaj pmo-vat ca lectu de Pd, ma â , apo munctor.A fost o cătore exaordă, aproape suprarealstă, undalog perfect e surz, uşco neînţlegd nimc dnsstmul ercan (ch la Hollywood, loc să se relae-

ze, a fost grozt de ndecenţa unu ,,ench cacan"), erc ţelegd că ş ma puţ (dcă nc nuaveau ce ţelege) gumentele oaseelu lor. Cu aceastăocaze şa lsat celebra sde deăşrea economeerce de căte sovec termen e zece Arma-

ţe susţută ştţc prn ponderea ştţe în socetateacomunstă omunismu înseamnă ştină) , ceea ce se ra-ducea ma ales prtro pmoţe masvă de nger. Um-lor penu Satele Unte 1959, 106 ger eşserădn şcolle superoe sovetce, de trei ori mai mut ca d

unverstăţle erce. Numul unu de la Kre a re-vent câtva rdur asura acestu fapt decsv. nsemnacă modelul comuns era de e or suror sstemulu ca-tst (ş ch ma mult, prn raporte la rtul de creş-tere a nduse, ce depăşea Ununea Sovetcă de e

până la cc or rul ercan).n 1933, ngner reprezentau 34% d absolvenţ în-văţântuu superor sovetc. n 1938, erau dea 42%. n1988, în ajunul prăbuşr ţ ş sstemulu, vtor ng-ner alcătuau 52% d eectvele unverste n Chna, tot

atunc, rocentul era de 42% în Germaa Rsteaă de50%, Roma (ţară a turor recordurlor vremea luCeauşescu) se utea m cu accesblul plafon de 68%



1 52 Mitologia ştiinţcă a comunismului

ror sovietci, c a proclat, 1934, gajea lrai cea ,,smulu socst". Se cea u as dcisiv : lt-ratura devenea, ş ea, ştiincă ş transformatoare Nimic

nu mai scăpa, de acum înaite, de imerul ştiineLteratura în prmul rân, d şi pictura, cinematograasau muzica participau la complexul ştiic în egală mă-sură prn obiectu şi prnfuncia or Obiectul : reectealumii î esena şi dnamca e, nu potrvit doar apenţelor.

Funcia : ai îvă pe oamen obişnuii să trăiască precumeroi de man.Noul ,,realism" nu însemna simplă transpunere, ci reve

laie şi chiar transgure. Lucrând ca om de ştiină, scrii-torul exlora alitatea rezenă ntru a găsi ea germeniireităi viitoe. ncerca să depsteze, mulitudiea exem-

lelor umane, omul nou în deveire. şi asuma misiuneade a face percetblă geneza zilei de mâine. Aea în ds-cursul lui o lume mai aevrată decât lumea autentică, macoformă cu tendinele profunde ale evoluţiei istorce. Comunismul desăvşit a existat cu adevărat, desigur nu

fate, dar cu sigurană în bibliotecile ş muzeele imaginare. Asemăător cu proiecul ingnerului, modelul literera scha construcie definitive. ncă în şi mai mare mă-sură ecât ingerilor secializaţi în roducie", sonsa-biltatea vitorului revenea ignerilor de suete.

Ştiiic" u voia să însemne sosticat". Ştinţa e simlă, do arta este comlicată Limbajul recomdat era di-rect ş trspent, ddactic char. Nativ în lteraură,guraiv şi ecdotc în artele vizuale. Trebuia ca mesajulsă e îneles cu uşurnă. i, mai cu seă, lumea mag-ată rebua să prezinte toate ganiile de autenticitate,

tocmai dcă nu era deoc autentc. a aspa să deaviaă alegorilor şi ciunlor, făcândule să ă mai ade-vate decât realitaea.



54 Mitologia ştiinţcă a omunismului

Cltatea ş preczia nterpreti sut vrtuţ ştinţcee ce ,,realsmul socialst" sa străut să e imantee leratură şi ă. Crearea specilor o prn ,,ibrde"

nu se lmta la domeniul biologe lâsenkse.Să ascult un specialist în matere. De data aceasta neadres unui fracez, petru a nu abuza de ruş O cic-că plă de sens, cu ttlul Vers un raisme sociaiste, aaut la Ps 1952 Autorul său, Stl (ăscut î

1921 ) , dspuea de o ce de vizită impresontă, ce dăşi mai multă greutat vorbelor lu. Laureat al remului Sta-l u lterată, era redactorşef la L'Humanit ş mem-bru comtetului cenal al dulu comunst cez.

De apt, Lous Aragon (18971982), cu romul săuComuniştii (19491950), sese acela ce declşase ela-

nul teoretc al tânulu scrtor. Acesta şia manfestat en-tuzasmul într u articol ntitulat, destul de vag, Quequesquestions de notre ittrture, ublicat în 1951 în Cahiersdu communime, şi reluat î volumul intit. mpresio-tă în textul său este frecvenţa puţn obişnut a adjecti-

vulu ştiinţc (nci am avut curajul să număr de câteor ae.Potrvit cu ceea ce Stalin a numt « nger al suete-

lor » - sue Stil , scrtorul vrea să fie un omde ştiinţă Personajul de roman nu ma este o constucţeabstractă, o fatasmă oscâd după fateza romacieru-lu; el este sold mltat cunoaşterea ştiinţcă a ade-văratelor resortur ale acţiu oenilor, cunoaştere celipsea până ş celor mai m scrtori dn trecut, ce uerau înai cu metoda marxstlenstă." Ştiinţic esteş comportametul romancierului", ce se remcă prn

exacttate" ş prouzime descrptivă". Trăsăturle esen-ţe ale opere litere concepţia ştiinţcă desprelume" ş rgoea ştiinţcă



Omul nou 55

Aarent, concepţa şi metoda valorau ma mult decât ta-lenul. Neid mxşti, Shesee ş Bzac riscau săe depăşţi (trebuiau c să fie depăşiţi e terii absol-

venţ a şcolilor de literatură e Pdulu Ce a spus căperfecţonea este proprie ştiţei, d nu ş e. Un sa-vant face să e uitat un t savant ; un poet nu şterge in-tea altu poet" ? A suso Vctor Hugo, d nu era mxst.Poate că avea eate, d numai penu literatura preşi-

inţică O dată deventă ştiţă, lterara inra şi ea în do-menul erfectbilităţiSuperioritatea realismulu socialst asupra literaturii

burgheze nu mai trebuia demonstrată. Era înscrisă în sue-rioritaa comunsmuui asura capitismului, decurgd

automat d legie obiective e storie. Nu era o condţenci măc exstna efecvă a caodoerelor romse.Acestea aveau să aă, cu siguţă. Deocadată, te puteabucura contempld prăbuşa literaturii burgheze. A re-mcato ei Jdov la congresul scritorior d 1934:Situaia actuală a literaturii burgheze este de aşa natur -cât ea nu ma oate s creeze opere imorte." Două de-ceni ma tzu, Stl î incrimina, la rândui, escriioii ce, aşezânduse pe pozţiile burgheziei în pu-trefacţie, au devenit capabi de a mai scrie vreun romdemn de acest nume".

Sgurul roma demn de cest nume era romul reistsocist . . . d caodoerele sale tâziau să vă. Şi, dmotve temece, dat d că reismul socalst a văzut lu-ma zle ca formuă teoretică Capodopera sa veribiă,sgura pe ce a roduso, a fost teoria literă se ! Ma

ţi uşoă sa dovedt apcea creatoe a teorie. Earesupunea ma es o putecă schematizare, destată săidentice ersonaele ş situaţile cu tot felul de rinci




absacte (ceea ce ne aprope din nou de metodologia ştin-ţcă.

Aci era şi răspunsul. Lteratura ştiţică se crstiza

mai greu dcă şi cerea u efort mult ma me (culturăştiinţică, ozocă şi poltcă, documente, aalză de-cât fabulaţia literă radiţioală. Trebuia să ătrundă maiadâc în esenţa lucrurlor.

Î decembre 948, Aleksan adeev (1901956 a

avut o terveţe foarte semicatvă la congresul scriito-rlor ucrainen (publcat sub tilul Liteatura are menireaă înfăţişeze omul în procesul muncii). Autorul celebruluirom Tnăra gardă (945 tocmai sese asp cricat.Lucrure acesta se eeceau la ceutul războiului rece şi dictaturii ideologice a u Jdov. Acum ori nicoda- ebuia mers pă la capăt, pă la ultimele consecinţ alerealismulu socist. adeev încercase să schemazeze câtma convingător ersonajele şi situaţie, se pe să că nureuşise pe deantregul. Aşa încât, resectând regulle li-turgice bie stablte, a îceut rn aşi face autocrtica,

duă care a trecut la foularea unor rouner vizd perfecţionarea metode litrare.Soluţia era simplă trebua prezenta omul la muncă, în

actvitatea lu concretă productivă şi socală. ncaabili dea reuş o asemenea performaţă, scritori aelează de re-gulă la ing depăşite dragosea, famila. . . nadmsibil,indcă ceea ce contează mai presus de orce este attudnea faţă de muncă Muncitori inovator trebuie urmţi înactvitatea lor specică. Nici măcar o oveste desreşcoală nu se oat scre fără a se arăta cum vaţă elevi."Exaltant, d deloc uşor, ceea ce explica relativa întârzere

a noi lteratur; ş mai ales în amaturge unde arearoblema ingrată de a acoer inteligen un înreg act cu oscenă de muncă sau cu o oră de clasă.




Ş ată pe Wells dalogând cu Stal, întro trevedere rezumaă de Aragon ,,u rău î sugera scrto-rul dctatorulu să se inveteze u la cncal desa

reconstrui creerulu uman, cua se e că lisescdesule eemete dispensabile unei orgiz socie er-fecte . . . Stal, la această butadă, sa mulumi să surâdă.Ar putut să trmtă e domnul Wells dea lungul Uniu-nii Sovietce pentu ai f ătate extraordinee şantiereale suetului um"

Betul Wells, rzonier al une concepţi fatste desreistore, al unu lent evoluţonism biologic ş socal, nu pu-tea înţelege nimic din tratamentul de şoc imagina de doc-trna comunisă. Reconstruea creierulu uman? Nimic nuera mai simlu. Cu condiţia e a aica metoda cea bună.

W ells se gdea la o inteenţie cirurgicală, e ce o re-comanda de altfel în derâdere, pe deplin conştient de im-posibilitatea sau de inutlitatea ei. Traase această temă înInula dotorului Moreau Metodologia promovată de şti-nţa comunistă, extrem de ranată, de ordn ur mental, nuavea nimic în comun cu tratamentul de măcelar alicat de

personajul lu Wells .Un activis al Partidului, citat de Aragon, înţelesese mai

be viiorul omului decât scritorul brtanic. Fecare în-rerndere a noastră eplica el sistemul nosu so-vietic în totalitatea lui nu rerezintă decât un mare

combnat de uzine mente să reeduce omul."Pour un ralime ocalite, broşură ublicată de Aragon în 1935, proclama naşterea unei ştiiţe no : ştnţadigoasă a reeduci omului, care face dn criminal unom util, d dividul deformat de socetatea de ieri, de forţele întunercului, un om al lumii e mâine, un om aşa cum

cere stora".Mai radical ca Maeo, Aragon nu se mulţumea culaărele confortable" destinate delincvenţilor minor El



1 60 Mitlogia ştiinţcă a omunismului

Omul sunea Tro textul dea ctat va de-veni incompabi mai uteic, mai ţeet ş ma subl.Corul î va deven ma aoios, mişcile ma bne ri-

at, vocea ma melodoasă." Va reuşi ch să stăâ-nească rocesele semcoştente şi ncoştiene aleproriulu orgaism respaţia, cculaa sângelui, dges-tia, reproducţia"

n această rivinţă, comunismul răspundea unei asra-

ţii larg împăşite (a avut de altfel taentul şi şsa de arăspunde mereu unor asiraţii). Condorcet lansase ideea omul de mâine va derit Î contextul evoluţionst al se-colulu al Xlea, iotezele sau înmulţit. Omul viitoruluidevenea o fiinţă cu mii de feţe ; un lucru era însă sigur uva ca noi. arwnismul oferea o metodă selecţia nau-

rală Sir Francis Gato ( 1 82219 1 1 ), v al lui Darwin, anventat eugenismu, o ştiinţă nouă ale cei baze sunt puse cartea sa Ntura Inheritane (1889. Era ştiinţa amelio-rării biologice a seciei umane, problemă medicală, darncă şi mai mult sociaă, dat fiind că se uărea contrlul

strict al procesului de reproducţie, în sensul încuraării cu-lărilor benece şi descuraări celorlalte.Rasist şi elitist, eugenismu nu ma e astăz resă bună.

ate de a cădea desuetude, a cunoscut o rioadă fastă, mai ales e cele două războaie mondale. Să răsfoim L'Homme cet nconnu (1936, stseler ublicat dedoctoru Alexis Cel (18319, premiul Nobel enumedică). Capiolul al lea aază tocmai desre reonstrucţia omuui Se găsesc aici aze memorabie

Ştiin, ce a rasformat lumea materiă, ne dă puterea de a ne trsforma noi înşine. Ea nea destăinuit se-

cretul mecismelor vieţi. Nea arătat cum să le stimulactivtatea în mod articial, cum să ne model oivitoei pe careo dorim. Graţe cunoaşteri de sne, omen



Omul nou 6

rea a devent, pentr prma dată de la ceputul isorei,stăână e rorul destin [ . . ] Nu estă ecâ un sgurmijloc pentru a iedica dezasuoasa preomine a ce-

lor slabi. Acesta este dezvolaea celor puteic. Inutilita-ea eforturlor de a eliora divizii de proastă calitate adevenit evidentă. Este mult mai rezonabil săi cultiv ce ce sunt de bună caltate [ . . . ] Trebuie să abdonideea erculoasă de a limita pe puteici, de ai creşte pe

slabi şi de a înmuli astfel medocrtăle. Avem datora săcăut, prinre copii, pe cei ce posedă un potenţial înt,şi să dezvolt cât ma complet osibl [ . . . ] Pentru per-petuarea unei elite, eugenismul este indispensabil [ . . . ] So-cieta modeă trebuie să ameloreze rasa umaă, rntoae mjloacele osibile."

Nici Hitler nu gândea atfel ; el a alicat, felul său, unrogr eugeni bazat pe presupusele ciăi ale raseiaene". Doctorul Cel prevăzuse de altfel până ş cae-rele de gaze, destinate cei et crmalilor, d otr-vt unei definiţii foate elastice a categore respective

Pentru cei careau ucis, ceau frat cu an mâă, ca-reau răit coii, c iau despuiat saci, ceau şelatagrant încrederea publicului, un stabiliment eutanas,dotat cu gaze potrvite scopuui, ar ermite o soluţie uma-nă şi economică. Nu oe potrivit acelaşi traament şipentru nebunii care au comis acte crminae ? Să nu ezităa ordona societea moeă raor cu ndividul săts."

Fără săi pese prea mult de abuzurle comise n numelesău, eugenismul încă ma stea comenta în anii '50.Poate fi modificat omul (Peuton er homme ?) se -eba renumitul biolog Je ostd, ro ce, cu aces

tilu, publicată 1956. El ez ntenţie şi nenter-venţie biologcă Cât tp n cercat seleca umă, i-men nu ept săi eze omului o miă superioă . . .



Omul nou 1 63

nate de a vorbi desre moae, două cuvnte desprerevstă. În apărare păcii, la început, devent ao Orizonturi, condusă de omul olitic francez Piee Cot

( 18951977, d cât se poate de drec, şi ch pe faţă, in-spată e Moscova, această pubicaţie a fost un canal asi-duu al roagdei comuniste. Be servit de altfel denumeroş intelectuali din Occident (nu neaărat comu-nişti), impresonaţ de generozitatea roiectelor conceute

de pea cealaltă a coinei de er.Jo D Beal (născut în 1901, zician englez relativcunoscut, a fost un mxst declarat ş miliant Ne intere-sează în acest moment ca ropagandist al campaniei con-tra morţi. aaţe acoul nttulat categoc Ştiinţa

oate sii moartea să dea înapoi, aput numul dn fe-bruarie 1952 al revistei În apărarea păciiSăi ascutăm rgumentee a indeca e bolnai în-

senă în fond a recunoaşte propriaţ neputinţă. O socie-tate cu aevat săătoasă nu trebuie să admtă boala. Nicibătrâneţea, nici boala nu rebuie privite ca un rău inevita-bil [ . . ] Nc moartea nu rerezntă o necesiae absolut,ci numa o necesitate deteinată e ccumstţe cândvom cunoaşte mai mult, vom putea prelungi vaţ sau poa-te chi frânge moaa". Ceea ce nu se va perece ndi-ferent unde, c în acele ţi unde oameni îş consacră

toate foele raţuni muncii creatoe pentru bele gene-ral". n Uiunea Sovietică, Cha . . .

Remcabil text, ş di mai mule motive. n rimul rând,rino nouă conceţe desre mo, văzută ca o boăvdecabilă Conorcet nu ăznse să megă atât de de-

e se mulţumise să vorbească desre prelungea nede-ntă a vei, c cu precizaea că omul nu va devennemio. Un ult obsol pa p punc de a depăşt.



1 64 itologia ştiinţcă a comunismului

n dolea râd, moarea şi elimea ei căpătau omiză poltcă Umaismul apent al socetăţilor burgezeascudea cu geu prouda lor dezole Sut soceăţi bol-

ave, sensul propriu al cuvâtulu. Costruiesc sptale,dcă tbue să zoleze undeva pe suerzi ş pe m-bunz no soceate săătoasă ceea ce vrea să spunăo socetate comunstă problema nc nu se pune De ces te mai preocupe sătatea? Nemurito nu ecventea-ză spitele.

Şi, sfâşt, aceste extraordne armaţii ne ajută săînţelegem ma be un fenomen mental ascaţa exerc-taă de comunsm asupra multor ntelectu. Comunsmulera văzut ca o altă lume, unde totul deveea posibil . Sedu-cător şi excitat Experienţa merita cercaă.

Să remarc şi voluntl umor negu al autorului Staln devenea patoul unu program destnat prelungiveţ f crezut că lucrurile stăteau tocmai vers. Cinescăpa de foete şi de gloţe avea toate şansele să trăias-că până la adânc bătreţ

Savantul eglez nu făcea decât să adauge încă o lă uneistorii care a cunoscut o plce progresivă, devenndîn cele din uă un captol ape al mitologe comuniste.

n 1927, cu prilejul unei cătorii în Uniunea Sovetcă,Hei Barbusse (18731935, scritor comunst acez, aavut şasa de a se âl cu cel ma băâ om în viaţă".Nolai Şakovsk locua trun sat d Abhazia (Geor-ga ş umăra nu ma uţ de 146 de an Născut înain-ea lu Lamare, Balzac ş Byron. O bună condţe zică.Ma ante la o suă douăzeci de ani se scda aîn râu Explicaţie ştiţcă ş materialistă a enome-

nulu ,,Muntele produce cenenai la fel cum produce ste-jai putec." D, pese, nu chi orice munte, c,deobşte, muntele caucaz U eg captol d Russie,



Omul nou 1 65

carea publcată de Bbusse în 1930, este consacrat aces-tu caz eşt d comun

D mele speciist şi fabrcant de cetena a fost

doctorul Aleksandr Bogomoeţ (18811946 Membru alInstiutului Pasteur di Pas la înceutul caeri sale, de-vent preşednte al Academiei de Ştinţe a Ucraine, fon-dator, la Kiev, al Institutului de Biologie ş Patologeexerimentală, laureat al premiului Stalin, deputat So

vietul Surem al SS, este tpul însuş al magicianu-lurevoluţionar rodus de comuism în epoca lui eroică.Preungirea vieii este titlul lucr sale publicate în

1938. oarte bne documetată, această carte proune olistă mresionată de ersoae recute de o sut de ani ş

chiar pe unctul de a atnge sau e a depăşi o sută cnci-zec de ani. Î URSS fi exstat zec de mii de cente-nar", exemlele alese acoperid întregul tertoru, de laOdessa ână în Extremul Orient. Caucazul continua socupe o pozţie prvilegiată. Î toamna anului 193, unsonaj rai, aşadar incomplet, permisese să fe identicate, lângă Suhumi (Abhazia, douăsprezece ersoane cuvârste între 07 ş 35 de an. n aceeaş regiune, se menţona şi un ţan mort la 155 de an, şi un altul, de 150 eani, încă în viaţă.

Băânii aceştia reau neaştetat de verzi, foarte vio

şi, în plus, remcabil de interesaţi de sex. Cel tervievade Bbusse era tatăl unei tnere e 26 de ani, e care în-seamnă că o conceuse e cd avea 120 de ai. Un cen-ten ceva ma tâăr de numai 107 ani îş ascundeacu grjă vârsta, murisind do 70, şi nui era greu, id-

că arăa excelent Mincună scuzabl căuta o nevasă şise temea că o vsă mai înantată le descuraja e co-cunt



Omul nou 67

ţea nu era o fatalitate ; ea putea conracată sau cel pu-ţ întziată rin stmuea factorilor de înterire.

Iată un extras dinrun dscurs ronunţat în iuae

1952, faţa Academiei Republcii Popule Rome, depreşedintele ei, Traian Săvulescu, biolog el însuşi, ce cerca să megă până la ulimele consecinţe ale teorieconaelui său sovietic

Viteza proceselor de îmbătrânire şi tinerire depinde mare măsură de condiţiunle extee. Pentru animale şilate deinde de mediul zic înconjurător, entru oenidepinde şi de mediul social.

n societatea caitalisă, ciclul de îtinere este brtalîntrerut. Bătrâneţea îşi urmează imlacabil drmul rectiliniu şi descenden. Copiii şi inerii îmbătrânesc nate de

vreme, bolile sociale grave, crizele economice acute, răz-boaiele decimă oulaţia, ştiinţa, cultura, instituţiile (şcoala, justiţia, armata) decad. Toate acesea sunt semnele uneiîmbătrâniri care se termină inevitabil şi înaine de vremecu moartea.

n societaea socialisă, factorii sociali, baza economcă, relaţiunile de producţie, surastructura, inhibează îmbătrânirea şi grăbesc revenirea ciclului tineresc . . ."

O ultimă bservaţie interesului ştţific şi social aldosarului se adăuga un detaiu nu mai uţin semnificativ.Centearii erau, cei mai mui die ei, caucazien, in

aceeaşi regune cu stăpânul ţăii (coincdenţă deloc no-centă). Abia neam putea imagina un scenariu de cţiuneoltică, cu Stalin sărbătoriduşi cei 150 de ani în că-ruţa lui de la Kremlin

D St a mit în 1953 (avea doar 4 de ), i bă-

i caucaziei (devenţi c prea băâ) au ceut şi eisă ărăsească această lume. Obiectivul, xat tro imăfază la co de 150 de , a ras u timp nemodcat.




Figura, egală măsură, programele e cercete, pro-agada ştiţică (ş potcă) ş teraura e scencec-tion, dovadă a ue reale preocui.

Lucen Bier, un jualst acez specializat re-portajul ştiinţfic, a viztat Uiuea Sovietică, văzută de eladmatv, ca u fel de Disneyad, şi, imresiona de atâ-tea miracole, a publicat la toarcere, în 958, o ce nti-tulată A quoi rvent e savants sovitiques Ne va servi de

gd în mai multe rânduri. Pentru înceut, câteva informa-ţii rivind ofensiva otriva morţii. Două mari obective :reînverea şi întinerirea Savţii sovietici au reviat câla o oră după moea lor teoretică, maimuţe duă două-zeci de miute, şi oae u cinci sau şase mute." Pe

de altă pe, aceiaşi savanţi au reuşit să redea oamenilor vârstă, prin injecţii c novocaină, nu numai cloarea ă-rului, dar şi memoria şi puterea de mucă, precum şi seranţa unei vieţi ndelungate".

n inevitabilele Orizonturi, numărul din setembre960, sub ttlul La izoaree veţii, atol Schwz rea-ma obiectvul iţial o viaţă fără boli, relungită ână lacel puţin 50 de ani.

Cncisrezece ani ma ârziu, obectvul era siuat maios, d rânea totuşi ambţos. Duraa medie de vaţăeste de 80 de şi se prevede că va atinge 00 de ani en-

ru copii născuţi în ul 2000" 1 Adabaşev, L vie dema in tragdie ou harmonie, 976.Răsitul area bieţilor muritori n Occdent ca un iz-

vor esecat de tereţe. Cu uza de centenari" a doctori-ţe Aa Aslan, Bucureştul concura Moscova. Un salt

capitala Românie, dbat de un tratent cu gerovtal",ărea cea ma buă metodă entru reacerea sănătăţii şieventual entru dobdea uei noi tinereţ.



Omul nou 69

Do statistica vrbea altfel. Î ţe di Est şi URSSseranţ de vaţă a regresat e 1964 ş 1981 e la 71 la67,5 i, în mp ce creşea, în acelaş ritm, în Occdet

(astfel, în raţa : 71 ,9 1970; 4,8 în 1980; 76,3 1990 . . . fără a atnge totuş 1 50 de ani.

Uima ie de apărare sporvii

Cetenaii erau e cale să dsă, d ma râea, d

fericire, o altă categorie ce dovedea, întro mieră greude cotesat, superoritatea biologcă a omului comunis.Sportivii şiau făcut datoria ână ultima secundă şi sauacoerit de glorie. Pe cursul uei umătăţ de secol, nuau cetat să ridiculizeze, ritru imresionat ş de -corduri, eforturile mai uţin fructuoase ale confraţilor loroccidentali. Uniunea Sovieică în unte, micile ţi răsi-tene în poziţie e foă, doar americanii e înşşi un felde oameni no" mai reuşeau, în tabăra cealaltă, să sal-veze onoea

Ultima olimpiaă de v dnantea prăbuşrii sistemu-

lui comunist, cea di 1988, a at sovieticilor un total de1 32 de medali. Cu opulaţa e de numai 17 mloae delocuitori, Germania Răsiteană şa asigurat un palmessuerior Statelor Unite, ţară cu 250 de milioane de locui-tor: 102 medalii contra 94 ermanii din Vest, de re orişi jumătate ma umeroşi decât fraţii lor comuişt, au tre-buit să se mulţumească cu numai 40. Bulgaii au obţinu35 de medalii, rom 24, francezii aba 16 . (Avjcomuist că şi mai pronuţt la sportve decât la sortvi ;ma uşor de aroiat o femeie de rformţele unui bărbatdecât de ransfoat un bărbat suraom. Srucită ilus-

e totodată a emancpi deple a femeii.)Ce tă exlcaţie decât naşterea unui nou tp um, mairobust şi ma perfot? Lese de ţeles locul privlegiat



170 Mitoloia ştiinţcă a comunismului

ocupat de sort în sistemul proagandei comuniste Eraproba, rămăsese e fapt ingura probă evidentă, a unei for-me de superioritat asupra socetăţ caitaiste.

Excelentă descoperie, care şa deplit perfect rolul.Î fapt, nu era vorba de u miracol, ci numai de o strate-ge, care se poate descompune în două elemente eseţiale :

Î rimul râd, amatorii occidental aveau în faţă falşiamatori" răsărten, de fat profesionşt experimentaţi. Se-cret pe ce toată lumea îl cunoştea, dar nimeni nu spueanimic.

n al doilea rând, şi mult ai grav, ă în discuţe ma-nipulea biologică. n anumite ţi, cel puţin, sa racticato creştere atent supravegheată a sportivilor, cu elimineaoricui scrupul de ordn moral. Cazul ermaniei demo

crate" este otoriu şi mai mult decât sufciet pentru a ex-lica incredibila avalanşă a perfoanţelor sale. Mi desorivi erau dopaţi an după an, ş nu numa atleţ de er-formanţă, ci ş sportivi de rangul doi sau t, şi chi copişi adolescenţi" Sub un strict control medical, băeţi eraurataţi cu substanţe menite săi ransforme, în timp record,

în halteroli, în tim ce fetele erau njecate cu ormonimasculin. Activitate frenetică, disunând de o reţea ex-trem de ramicată: institute de cercete, facultăţi, Acade-mia de ştinţe, stiute de cultură zică, laboratoare, uznefaceuce* . . .

rumosul vis al une omeni întierite se trsfoa încoşm. Fraenstein îl vinsese pe Mx.

* Trimitem î aest sens la lucraa semnată de Brigite Bendonk,oping-Dokumente vn der Forschun um Betrug Sprger Verlag1 9 9 , şi la artiolul, din care am ciat pe ca i-l cosacră Philippe Boulet

Gercourt ("La iste noe des toiles rouges) înLe Noue Obseateur,

26sepembrie2 ocombre 1 9 9 , pp. 104-105. Mi cent, Chna a fost suspetă de a preuat această metodooge, cu ajuto specaliştilor importaţi din osa Genie Demorată şi din osa SS




Pentu a combate teorile biologice acceptate, trebuiagăst sau iventa un savt de i nou, lipst de cultură sensul burgez al trmenulu, dar fapt incompabil ma

evoluat decât savtul tradţonal încurcat în preudecăţielu livreşti Savatul nou absorbea ştiţ dect de la zvor.Î tmp ce celalţi se mulţumeau să gândească, el, unul,muncea, aigea cu proprle mâi secretele naturi. Biolo-ga comunst cale de a se naşte a avut şasa de a pro-

ta nu de unul, ci de doi savţi de asemenea avergură.Cel dintâi, van Vladimovici Miciuri (18551935, adat numele miciurinismuui, supremă realizare a ştnţeibiologice a secolului al lea. Cel deal dolea, TromDenisovici Lâseo (18981976, a fost fondatorul sen

kismuui, supmă aberaţe a biologiei modee. Şi totuş,

nu este vorba decât de o singură ştinţă, cunoscută însă subdouă nume : ,,miciuriism", în lumea comunstă, şi lâsen-ksm" de pea cealaltă a cortine de fer.

Adevărata viaţă şi caeră a lui Miciurn nu ne intresea-ză rea mult. Ne a în mitooge şi se cvine s resec-

tăm regulile jocului mtologc. Iată, aşadar, o bograemitizatăima e a caerei se biologice ne ţşează un mo

dest funcţionar al căilor ferate. Şia înceut de timpuriu(că di 185 actvităţile hortcole, în mica grădiă a ca-se sale Î 1888 a crat o pneră, unde a încerca, rnîncruciş şi ibrd, să dea naştere unor noi vietăţ delte. Î 1919 , eiiera a trecut sub atronajul Comisa-ratulu entu agrcultură al usiei. Şia manfestat nteresul ş Ln. Gloria lui cin a to cscut. Kozlov, oraşulsău, a devenit un m cenu ştiinţc destiat sformă-

naturii vii". Î 1932 sa scbat numee Mciurnsk.Rezulatele erau stupete. Cu spitul lor practic,erca şau dat seaa de importţ lor şi au cerca,



Lupta contra aturii 73

câeva rândur, re 1 9 1 1 ş 19 13 , să cumpere" pe sa-vt sau, lpsa lu, cel puţn colecţa sa. Un vas era dejapregătt penu a pus la dsoze, vaantă modeă a

că lu Noe, destnată bc nolor spec. Patrot,Mcurn a rezat toate ofereleC deja, pă 1919, nu ma pun de 153 de ve-

ă no Î iuăt, ca acestora sa ricat la 3 Î erau mer ,o", apo pr, cş ş caş; apse-

să ş combnama zne, de tpul ,,merilorpr"Erau vzate două scopur esenţale. Î prmul rd, uc-

t de caltae superoă ma ma, ma frumoase, ma sa-vuroase decât uctele obşnute. Ele pot admrate,magnc rerezentate plaşe, albnegru sau în culor.Să le guşt este ceva ma greu, d de ce ne perde în

detal ? Î dolea rând, se spera în producerea unor spe-c rezstente la frg. Problemă speccă Unun Sovece,al căre teroru se aă bună măsură în aproperea şch dncolo de cercul ctc Vsul veţ sale, decla M-curn 1934, fusese aroperea de cercul pol a cult

mărulu, părlu, creşulu [ . . . ş extnderea vedeve,casulu persculu, în zona cenală ş, în arte, eptentrionaă Pau câştgat Vle, lvezle de caş ş multealte spec au fost blgate să mgreze spre nord

Lucen Ber a văzut mnunea cu ropr och ş de-pune mure : Lmele culturlor agcole URSS îna-ntează cu regulaate e spre nord ş, n douăzec de, au câştgat peste o me de klometr, atngând în mamule locur murle nordce ale contnentulu" (cu tcuvnt zona săbătută de cercul olar ! Mcurn depla-sase pur ş simplu sudul spre nord, anuld exstenţa unor

zone climatce dstnce !Baza teoretcă a acestor pur era cât se oate de sm-plă ş de clă. Mcur renega genetca ş legle eredtă




( c, să suem et, nc nu le cunoştea ş voca (celu spre sfârşitul caerei prcpe teoretice ale luMx, Engels, ş St gnorând d ăcate conbu-

ile deloc negjabile e lui T. şi exa dsrelenu expemenul de larator, consderâd că ebuiaecut direct la acunea practcă, coloz şi sovhozur.

Şi încă un detaliu cu totul remabil a continuat, chidupă moe, să perfecioneze ş să amplce noua boo-gie ! Experenele sale, limitate aproape exclusiv la borifructfer, au fost învestte cu o însemătate mult mai mare.Era joc nici mai mult, nc mai pu decât realcătueanaur vii. Să ascul n această rvnă e academi-cianul P. aovlev, care a îngrjt în 1949 ediia ( limbafraceză de Opere aese ale grădlu savant.

Potrvit lui ovlev, Mciurn a fost creatorul une şti-ine bologice noi, materaliste, ce dezvoltă ş dirjeazănatura ve [ . . ] ată de ce doctrna miciurnistă nu e osemnicaie biologcă restrânsă, ci generală, prvnd înegală măsură oate domeiile ştinei biologce cultivealatelor, creşterea animalelor, medicina, fziologa, eco-logia etc" El a pus fundamentele darwnismului creatorsovetic". Metoda sa se defneşte rin hbrdea formelorde plae îndepate geograc, combnată cu creştereaorietată a plantelor hibrde". Dar, ne sune o academicianul, dncolo de metodă, esenialul docrina lui M

ciurn este rolu mediului exteror".Darwnsmul ş mxsmul mpuneau această refernă.Toae onorure erau date mediului, adică deeinismulu,pentru a se ascunde mai bine volunarsmul neînrânat.

Darwiismul creaor cora geeicii reacţionare

Asemenea proiecte globale depăşeau cu mult tenilelu Micurn, a cui snură ambe a fost aceea de aş



upta ontra naturii 1 75

cultiva grădina Şi iată, acum grădia se extidea la dimen-siuni lanetare Dup meri, altele vor ven a râd specvegetale, male, fiie umae . . . Miciurinismul devense

în biologe ceea ce era mxsmul în ştiele sociale ometodologe destinată să recosuiască lumea Meritul îirevenea însă lui Lâseo; bătrânul grădinar nu făcuse de-cât săşi prumute numele melu proect gâdit de ds-cpolul său

Darwinismul creator" însema, raort cu darwnis-mul, nu un as înaie, c un as aoi. Era o întoarcere laamarckism, cu ce comunismul întreinea e altfel o ve-che idilă maimua lu Engels se comorta ca o fanaticăadetă a lui Laarck. Esen teoriei lui Larck se rezuma amisibiitata caractereor dodite sub inuen

medului. Pricipiu susinut ş de noua" biologie com-nisă cu nuan, otuşi, că în cazul său inuena mediului"funcioa mai mult ca albi. Nu medul, ci omul, omul co-munst, îşi asuma misiunea de a modifica natura vie. a-mck lăsa natura oa ei, dar noii lamckşti erau grăbi

şi agresivi.oe nstructvă sub acest raor este ovestea şoare-cilor savantului rus .P. Pavlov (18491936. n 1923, duă o serie de exeriene, acesta a auns la concluzia că uncomortament învăat se transmitea prin erediate. Şoare-ci erau dresai să se duc, a sunetul unui cloot, acolounde rimeau hrană. Pentu învăea ei generai deşoeci a fost nevoie de trei sute de lecii. Progenitura lora văt aceeaş mşce duă umai o sută de încerci;a trea generaie nu a ma avut nevoie decât de trezec delecii, i a patra do de zece." Cred cu totul probabil

a declarat Pavlov că după un tmp o nouă generae deşoeci se va îneta spre locul ranei, la sunetul cloou-lu, fără învăe prealabilă" (Willi Broad şi Ncholas



Lupta contra naturii 177

Tomas H. Morgan ( 1 866945) şi de colaboratori săi.Duă un căugăr, un american : ce să asă dinun aseme-nea amestec decâ o teorie reacţionă

Ş teoria era, cu sguranţă, reacţionă, dar ce să facidacă naura este reacţionă Ea înţelege cu greu argumen-tele pgresulu, ţie la adiţa şi la moştenea ei. Genetica,ştiinţă a eredităţi, a constatat existenţa în toate organisme-le vi a unor elemente celul secice : cromozomii, ce

sunt aşezate genee Prin gene se transmit caracterele ere-dtare (otrivit leglor lui del). Gena este stabiă; îşiconservă proprietăţile niţa ciar duă încrciş multi-le. Caracterele nu fuzioneză ş se regăsesc (combinateduă anumie reguli) dea lungu generaţlor succesive

Nic medul, nici omul n pot nega" o asemenea stare defat. Orice modica a unu organism este foare superfi-cială, dacă nu se acţonează asupra genelor. Din aceastăricină caracterele dbândite nu se trsmit. Doar mutaţiageneor (inclusiv, aăz, dirijată rin manipuare genetică)oate produce o euţie boogică ( cazu când muaţiaeste favorabilă, oţinânduse o mai bună adaptare la condiţiile de mediu).

Bologii din şoala lui Lâseo nu aveau să ci cea maimcă itenţe de a poi atacu asura genelor, cărora le negau chi existenţa. Ei afirmau, dimotrivă, că orgsmul,

în totalitatea sa, poate uenţt ş transfoat rintropresiune" exterioară. Două biologi econcilabile stăteaufaţăn faă : de o pare, genetica fondată de Mendel şiMorgan ce, fără a fi fixstă", considera mutaţiile biolo-gice ept fenomene înrun fel exceţonale, e de altă

e, biologia miciurinistălâsestă, ce vedea în evo-luţe un fenomen peaent, de ecare z, şi ma cu seamăsuus voinţei noastre.



1 78 Mitologia ştiinţcă a omunismului

Trebuie spus că parizii ultimei formule ţieau undiscurs seducăor. Teoria lor resira un otiism reconor-tant, o credere fă rezerve în forţele omului, progres

şi viitor Ceilalţi păreau timoraţi, şi chiar rerograzi. Văzută sub acest unghi, problema unentului ştiinţic alteoriilor resective trecea pe lanul doi. ntrun aricol u-blicat în 1949, Bed Shaw exprima elocvent aceastăste de st ; e arecia fatalismul genetic ca o doctrină

e ce nici un stat nu poate so tolereze, şi încă mai uţinun stat socialist, care fiece cetăţean rebuie să e pre-ocuat de perfecţionea stării de lucruri, mod deliberatşi conştient . . " Remarcabilă confuzie tre afacerile de statşi comportamentul genelor Mai rămânea doar să fie con-vinse genele de avantajele oliticii comuniste

Lâseismul a rezultat din transformismul global pro-riu doctrinei comuniste. A fost însă totodată şi fruct alunei necesităţi : o necesitate de ce chiar omul nou nu pu-ta să se lisească, aceea de a mca. Dezastul agricolcare a urmat instaurii comunismului, însoţindu del

ână la răbuşirea sa, imunea un remediu de şoc. Nu, fi-reşte, reîntoarcerea la rorietatea ărănească, ci un remediu ştiinţific, suscepibil de a sori, ca rin minune, hranaoporului. nceputul anilor '30 a însemnat o erioadă defoamete; milioe de oeni au murit de foame. Şi iatăscânteia de geniu a lui Lâseo : reluând transfoismulesenţial al mitologiei comuniste, el a romis în acelaşitimp, şi încă repede, o abundenţă de produse alimentare.Exact tiul de discurs capabi să convingă un înfometat.

Agricultura socialisă sunea Lâseo e nevoiede o teorie rond biologică pli avt, ce săi rmi-

ă să perfecţioneze rai şi corect rocedeele agronomiceale culturii plantelor şi să obţină consecinţă recot mai stabile. Ea are nevoie de o teorie rofund bioloică în



1 82 Miologia ştiiţcă a comunismului

deveniţ îne timp alaţi ai sovieticilor, au reuşt să ob-ţă eliberea

Debarasat de concureţ ş sgur pe sprijul lui Stin,

Lâseo era acum lber săş ducă până la capăt programultrsfoist. Aplcd, pe uele lui Mciurin, hbrideavegetală" (greea) ş crucşea, spera să poată deter-mia o trsformare masivă a specior. e perfoan-ţele ui sun de meţiona metorfoza grâulu secară ş

a secei în grâu (d în stuiu şi alte asemenea trsmu-ti orzul ovăz, mazărea î măzice, măzicea înle . . . ). De alfel, opa lu, mişcea aceasta era gene-rală, aproape toate speciile culivate putânduse transfoa erburi sbatce (ş invers, se îţelege). Unul dntre dis-cpolii să a mers şi ma depre, făcâd uluitoea desco-

perire că ână şi arborii picipă la nebunescul csel,trecând de buăvoie de la o specie la ta !

Experienţele au înceut pe plant, d această prioritatenu semna că micurinismul sau lâsenksmul fost maiuţ vabie nu lumea amală (sau nu ţ uma-

nă însăşi). Extiderea programului ea cu atât ma ur-gentă cu cât omul comust ducea lpsă nu numai de âe,d şi de ce şi de lapte Fă a inra etali, ne mulţu-mm să constat că, în ua a tot felul de încrucişări,Lâsenko a reuşit să prezne, la ceputul lor '60, o nouăvacă sovetică Gurile ree spuneau că, deare de a re-rezentat o ouă specie, respectivul imal nu era altcevadecât o vacă be hrănită ş, consecnţă, ma performan-tă decât celelalte !

Este aproape ncredbl cum Lâseko dentca în me-diul atural comporete tc comuniste. A ridicat, de

ldă, la rg e lege ştinţifică dctonul popular lupii nuse măâncă e e" Voa să spună că indivdualismul ăcat de moare otrivt leior noii socetă nu se ma



84 Mitologia ştiinţă a comunismului

Fca lu Lepeşskaa sa arăat demnă de ma sa. Acomletat cercetle matee rntro escoere nu mapuţ extraordă : transformarea cristalelor în bacr ş

inuzor. Via zbuc nea de ste tot. La rdul lui, G M.Bohan a constatat proretatea bacerlor de a genera v-ruş, ş vers.

Lumea devenea uidă şi îşi scimba temelile. O revă-zuse deja Inteaţina ,,L monde va changer de base".

Aerativă comuist sau biolog ?

Lâsesmul şia ats aogeul în 1948, la începutul războiului rece. Se imunea aunci o alegere simpl : entusau contra comunsmulu, pentu sau contra Ununi Sovie

tice, penu sau contra ăcii, entru sau contra biologeinoi". Reacţonai mizd e mendelism, nu le rea progresiştilor decât să accete ă rezee dwinismul crea-tor sovietc.

Dezbaterea sa extns la scă mondală. Pentru rmadată, o teore ştiinţică secc comunistă se aa sub re

ectoarele actualităţii. Mza eăşea de epe strctul in-teres biologc. Se runtau două sisteme de gdire : ştinburgheză şi ştin proleă, şi prn ele două ssteme sialeş politice : caitismul şi comuismul. Victora lui Micurinasupra lui Mendel ar f însemnat trumful comunisuluiasu

ra aversalor ş etractorilor săi.

Răsărit, toată lumea ebuia să alaude sau cel uţinsă se supuă. În Apus, luările de oziţie au fost etermina-te, ece caz, de dozea seccă a două elemente :atiudea politică şi competenţa ştinţică

O atiudne politică favorablă comunsmulu, ceea ce

era curent pre mul itelectuali, şi o competenţă ştin-ţică aropiaă de zero dădeau un agajament ferm fa-voea tezelor lâseiste. Scritor ş zaşt (clusiv uni




jualişt ştiţici) au aliment aceată categorie (ă ăiuit, reşte, e activişti partielor comute ce, u-ţnâ din toate forle şti roleă", nuş ceau ă

la urmă decât meeria) Cazuri celebre Bed Saw, deja menţionat, şi Loui Aragon, romotor al unei adevă-rate cruciade în favoea lâenkimulu ; a conacrat dealtfel noi biologii un faimo număr al revtei Europe ( oc-tombrie 1948).

La cealaltă extremitate e situa dozajul : cometnţă şti-inţcă îaltă şi convgeri olitce necomuniste. Formăde manfete : un roet iigna îmotriva a ceea ce econidera a ur impoură ştinţică. Cele mai mainume ale biologie mondiale au ronuţt în acet en.Două exemple ilue : Julia Huxley (1887195) ce a

publicat în 1949 un volum ititulat Genetica sovietică şiştiinţa mondiaă, şi Jean Rostand ( 18941977) care a umiciurinimul" la locul lu întro lucre privitoe lafalsele ştinţe" (Science fausse et fausses siences, 1958)

Exita înă şi u dozaj ma delicat şi cu coneciţe m-

revizbile : înaltă competenă ştinţcă ş covngeri po-litice comunite ! Difclă problemă de conştinţă pentrubiologii de caliate, relatv numeroşi, care erau şi membriau mpatzaţ a delor comunite. Lor nu lea fotdeloc greu ă eizeze cacterul ur mtologic al ,,noii" bo-logii, eş priveau cu un ochi favorabl compartmentele -toric, economc ş ocial, nu ma uţin mitologce, aleteoriei comunie Credeau imult două adevăruricontradctorii, accetând muaţile ocale, d neacceptân-dule pe cele biologice. Fără fdea biologcă pe ce autrebut ă o unte ca oameni de meerie, gajamentul

lor de ard ar răma neclntt.ni au părăt Pariul încă de la începutul came

lâenkite în Occdet. Aşa a proceat Jacque Monod



Lupta contra naturii 1 89

cat tendnele iniiale pă la poxism. esul spaiu alvechiulu peru rus ş sovetc este afecat cea mame are de două agelur : frigul şi seceta. Cine altcne-

va, dacă u comunsmul, era destnat să le combată şi să levigă? Frgul punând probleme ceva ma complicat(deş u nsolubile), ul atac sa declanşat împovasecete.

Marele pla staliist

20 ocombre 1948 : mele l stalinis penru s-foea natur" era arobat de comitetul central al pari-dulu şi de guveul sovietc.

La 27 octombre 1948, LHumait, ziarul comunştlor

francezi titra (sub semătura lu Francis Cohen, e atuncicoresodent în SS) : Şase milioane de hectare e voracoperi cu păduri şi stepa soietică u va mai uoaşte eceta. Proectul prevedea nici mai mult, nici ma uin de-cât rasformea feei ântulu îtro regiune me cât

ma multe state europene". Lucrle se eşalonau e reeroade de cât cici ai din 1950 pă în 1965. Erauafectate 80 000 de colhozur cu o suprafaă de 120 de mi-loe de hecte (e peste două or surafaa raei). Sevor foa nenumărate zone forestere cu o suprafaă tota-lă e şase mlioane de hectare [ . . . ] ce vor or vânturle, vor xa nspurle ş vor întreine umitatea." Se vorsăa 45 de bazne, rezervoe şi lacur ifcie cevor ermite regularizea aprovizion cu apă, irgea amlioane de hecte şi unerea în nce a unu mare nu-măr de mic hidrocentrale." În palel, continua mişcea

asolaentelor. "0 concentre de fore şi de mjloace fărăreceden în stora omenii este realizată entru o operăde pace", adică eru a transforma naura", cochidea



Lupta contra naturii 1 9 1

ani, din 1954 âă 1960, au fos puse n voare 41 demiloae de hecte de stepe necultivate din Asa Cetraăşi Siberia, o tinde aproape egală cu Fraţa. Ca urmare,

roducţia (mitologică) a crescut, d şi importurile (efecti-ve) de grâu şi de alte roduse agricole, provenind deo-sebi din Statele Unit şi Cada, sau ampicat în acelaşiritm. Ununea Sovietică a devenit în egaă măsură (cel pu-ţin potrivt statisticilor) cel mai mare roducător ş cel mai

me imortaor monia!

Să corctăm grşll aturi

Dispunerea actuaă a munţilor, a râurilor, a curiorşi livezilor, a stepelr, a pădurior şi a ămurior nu oate

considerată ca denitvă. Omu a operat deja anumtemodicăr nu lipsite de importanţă pe ha naturii ; smpleeerciţ de şcoală în comparaţe cu ceea ce va veni [ . . . ]Omul va înocm un nou iventar a munţilor şi râurilor[ ] El va remodea, eventual, ântul, duă gustul său"

Aceste idei, exrimate de Troţ în 1924, se regăsesc înrogramu atronat de Stalin, dincoo de orice adversitateolitică dintre ce do deri, robă că ne aăm în faţa uneidimensiun esenţiale şi permaente a mitologiei comunise.

Duă acest text lic din 1924, iată o altă luare de ozi-ţie, datată 1952, care defineşe ma cla strategile ş rio-rităţle

Î faţa igierilor se deschid erspective lgi în doeniul construcţiei de canale şi baraje. Construcţiile ecu-ului, de eemlu canalee Panaa şi Suez, nu sunt decâtnişte pigmei în comparaţe cu ceea ce se întrerinde în pre-

zent în unele ţ. A aput o nouă dee transformea na-uri în iteresul omului [ . . . ] Î această priviţă lucrurileau sufert o scimbe Uniunea Sovietică şi sun e cale



1 92 Mitologia ştiinţică a omunismului

de a schimbate în Chia [ . . . ] Î zilele noase omul saapuca să corijeze greşelile naurii. El oblig râurile săcurgă spre locurile unde e el nevoie, [ . . . ] le stăpâneşte,

le îngădeşte trun sistem îneg de rezeroe şi le obli-gă cu ajutorul barajelor să dea energie electrică şi să irigeustiurile."

Această pledoarie entuziastă î srijinul recticiigreşelilor naturii" este extrasă din icolul deja cita al ve-

chii noastre cunoştinţe, rofesorul John D. Beal. Ea une evidenţă două guri mitice ale comunismului canauşi baraju Marte se instala e Pânt cu imensa lor reţeade canale, comuniştii ceeau să concureze iaginarulproiect marian.

Jocul cu apa a fost o distracţie constană a socieăţi noi.Era mijlocul cel mai accesibil de modificare a sructurilorgeograce. Este mai simplu să detuezi un uviu decâ sărazi un mune sau să înalţi o cpie.

Noua distribuire a aelor resupunea un sisem com-lex de cale şi de monumenle baje destiate să reţinăuviile în adevărate mi interioare. Acest program re-zenta (cel uţi apent) avaje muliple extiderea ts-orturilor pe aă, irgaţii, producerea de curent elecic(rin hiocentrale) şi micea climatului zoneleafectate de seceă. ndustria, agricultura, circulaţia oame-

nilor şi a mfurilor, mediul înconjurător, condiţile gene-rale de viaţă, toul trebuia să e mcat de consecinţeleprogramului acvatic" comunist. Lenin şi putut modi-ca lozinca puterea sovietelor plus elecricarea înregiiţi", sub foa mai comletă uteea sovietelor plus re-

disbuea apelor", electricitatea neid âă la uă decâtun subprodus asaltului general împotriva tradiţionalelorechilibre nature. Se părea că edificarea comunismului



Lupta ontra naturii 93

recea mod obligatoriu prn această teraie geogracăde şoc. Era soluţia ideă entru a schimba totul deodată

Marile lucri au început cu calul BalticaMea

Albă: 226 de kiometri, săpaţi între 1931 şi 1933. A urmatcanalul MoscovaVolga, consuit tre 1932 şi 193, apoicalul VolgaDon naugurat în 1952. Succesul acestor -treprinderi se explică mai puţi rin capacităţile teologi-ce ale socetăţi noi câ prin apitudinea ei de aş asigura omână de lucru gratuită, abundentă şi rmanenă. Până la

100 000 de deţinuţi politici au ost folosiţi în ecare mo-ment e şantierul lgaDon Era o vute suplimentară aroiectului comuismul se construia cu propriii săi adver-sari ce piereau pe ăsură ce şantierul avansa. Nimeni nuse gândise vreodată în lumea recomunistă la mnunata

multifuncţionalitate" a unui smlu cal.Puţin câ uţin, greşelile naturi au fost corectate. Po-trivit revistei Uniunea Sovietică, număul din februarie1951 , una ditre erorile cele mai grosolane fusese, înainteacomunismului, cursul însuşi al Volgăi O gigantică erăde apă vărsduse Mea Cască, me interioă, chi-

să. Cu totul ridicol ! uviul meria mai mult, merita accesulla oceul ple Ca ce i sa ş oferit, graţie sismuluide canale. Volga a ost legată de Mea Baltică şi, în gene-re, toate uviile imortante ale Rusiei ş toate mrile în-conjurătoe au ajuns să fie unite întrun sistem unitar.

Era deja remcabil, dar înfăptuirea cea mai spectacu-loasă a fost creea unor mări interiore Căile de apă eraudestinate să devină siraguri" de bazine de dimensiuniconsiderable, reţinute

·prin imense baje. Î stadiul nal,

o bună arte a câmpiei ruse trebuia să e înecată, modi-cduse astfel substanţial conguraţia geogaică, clima-

tul şi habtatul. n aces punct, transformismul comunist aatins o culme. A transforma uscatul în mare, iată un gen deerormaţă ce nu este la dema oricui. Proiect ial



94 Mitolgia ştiinţică a cmunismului

realizat. Ma multe m", deja consttuite, stau murevoţe de a răstua geograa. Marea Râbnsk, la nord deMoscova, se întde e 4 500 de klometr ătraţi Şapt

oraşe ş cc sute de sat au fost ecate ac O Aidă mniatură

Un pect siml a fost conceput în China, vizd e-najea bazulu uviului Galben (Huae). Acesta privea o regiune o dată ş jumătate ma mare decât Franţa,

locuită pe atunc de 80 de milioane de oeni. ncepute 1957, lucrle erau revăzute pentru o jumătate de secol(ână astăzi, realizae ari). Pauzec şi şase de bajetrebuiau să regularzeze cursul uvului, să producă elec-trcitate, să ge ca şi, evdent, să doteze Cha cu

rorile m interoare. luvul dispărea : un lanţ de mriua săi a locul.La acest caol, Ununea Sovetcă ş Chna beneficiau

de avatajul numulu de klometri ătraţi. D o ămică, România să zicem, ce utea face ? Mle nu serea potrveau, d, în sensul aceloraşi rncpii, era touşiloc destu entru trasea nor canale şi inventarea unor la-cur de dimensiuni mai modeste. n ultimul său deceniu dedomnie, Ceauşescu sa lansat tro camanie de anvergu-ră împotrva geograei roriei ţ. şi ropunea, rntreatele, s radă de e faţa tulu majoritea oraşelor ş

satelor (ud să le reconstruască ) ; timpul ia lstentu a duce la caăt acest roect Canalele şi lacurleau preocupat nu în mai mică măsură Mai multe sate aufost nundate aproere de Bucureşti pentu a lăsa loc lber unor ma rezeoare de apă. n apierea capitle,

cratere de aenţă unară, condamnate să ră uscate"după răbuşea ceu ce lea imagnat, stau mureacestei obsesii.




ş SDara, auenţ a M Ara, ş re Capca. Apă, energe electrică, faciliăţ de anpor, roectul înemna etru a cta e Lucen Ber creea in toate

peele a uu uvu al cu debit depăşi cu jumătatedebitul Volgă".

Î ua acetu tratet de şoc, o pe a plaetei şi chimbat ăţşarea Sepele şi deşerrle Aei centra-le ar trorma ământur cultvable. Vetul be-

ran în prezent o enă mlaştină , ebaat deurluul de aă, devenea la rândui o regiune agrcolă.Sar pu capăt lor nundaţii rovocae de uvledn Sbera occdentală ş căzut enbil nivelul ae-lor se uberane. Î teritorul delimta de Ob, âş ş To-

bol, ot deveni cultivabile, cu condţa e a le aana î modecient, 40 pă la 60 de milioane de hecare de ourimlăştinoae. eograa coructivă dechde perectivaeducătoe a recontruiri radicale a unui tertoriu imen.nul dintre ţinuturle cele mai umede ale globulu va de-ven o regune cu un climat perfect ăăto, fuizd re-colte mari şi tabile, dotată în plu cu şoele gureînretate pre bogatele zăcăminte de petrol, de gaze natu-rale şi de minereur" (. Adabaşev).

Toul era ştiinţific calculat, iar ricul ecologc aboluteclu. eografa contructivă ovietică cu teora a a

tudiului lanicat şi global tuaţiei eitente în natură, ete în măură ă prevadă şi ă calculeze cu precizie toatchimbările aşetate" C sumă, ecologa mitologică !

Puţn câte puţin Ruia, Sibera, lumea comuntă e vortranforma întro grăină magnifică". eşerturle şi

mlaştnile vor rea Ş ata foarte curând. Potrvt re-vziunilor actuale cra acelaşi Adabaşev 193 , ele ae iberene vor aunge ânturle Aiei Cen



Lupta contra naturii 1 97

trale 1985, cu alte cuvnte char în mometul câd rezer-vele e aă locale vor ractc epuzae"

Previzun pe jumăte cormate : astăz rezerele lo-

cale de apă sunt adevăr epuzate, cât despre apa sbe-rană, oeni o aşteaptă î continue (sau, ma bie zis, nici nu o ma aşteată.

Amânarea proecului şi, în , abadonarea lu nuşigăsesc explcaţa î ce ştie ce bruscă conştietze eco-

logică Pur ş simplu, ploea lucrlor depăşea caac-tăle teologce şi umae e ţi. ulagul, ce zasecomusmului brgăzile sale e muncă, nu ma era fazaală ceea ce fusese în an ' 30 sau '50.

Sa evt o catastro în ulimul moment. Dacă restuc-turle geograce deja ăptue au avut consecţe im-

previzibile, bulversea coniţilor naturale întro regiuneme cât Europa (bazinul Volgăi, Asa Ceă ş jumă-te d Sbera utut provoca deregl de o plonmagablă.

Lecţa ecologcă ofertă de bţle geograce ale co-

musmulu este demnă de ineres. Ea demonstrează că, odată ceput, jocul cu natura rscă să nu se mai opreascăUtilizarea abuzvă a apelor Volgă, AmuDare ş Sa-rei a deeat o crză ecologcă, crei proectat reme-diu (detuea uvilor d Nord condus cu sigurţăla o cză că ma ronă ş oat reversiblă

Pentru momet, utem doa contemla rezultatele. Ma-rea Caspcă are u caz ma puţn dsperat : surafaţa sa nua scăzu, d 1930 şi ă la începutul anlor '90, decât"cu 39 000 de klometri ătraţi (la o întndere totală de430 000 de klome pătraţi şi se dau asgur că nvelul

s stablizat. Ce vrea poate să creadă D Mea Aoferă imagnea unui dezasu în ste pură. Dn 1960 (şi totă la ceputul ailor '90, ea a perdu aroxmativ 40%



200 Mitlogia ştiinţică a comunismului

Meditera Se ivea astfel o rică nouă, derită prin con-iguraţie geogracă şi climat de Aica pe ce o cunoaş-tem

deile ăsnite ale acesui ersonaj ne preocupă prea pu-ţin. Mai interesantă şi mai semnicativă este redescoperi-rea lor de promotorii mitologiei comuniste Nu s populazat, aşa, la întâmle, proecele unui occidental, şi în plus e unui gean tro vreme cd referţelegeae nu erau tocmai bine văzue.

Omul corectează planeta ese titlul unei ci publicateîn limba rusă; şi traducere românească de 1 Adabaşev în1959. Asura acestui subiect, autorul exprimă cel mai esă-vşit optimism ceea ce eplică entuziasmul n proiec-te de tipul celor e lui Sergel Toate obscolele ridicate de

natură urmau a fi înlăturate : oamenii vor uni uviile, vorîndepărta munţii, vor tăia istmuri, vor călzi mle . . . Oa-menii comunişti, se înţelege, indcă ceilalţi, caitaliştii, priviţii cu atenţie, nau reuşi să transfoe în grădină nicicea mai mică cel de deşet. acă Saa ar comunis-tă . . . imorta nisi, sunea anecdota.

Doar mile mijloace" păreau în măsură să rezolve oroblemă încă mai dicilă decât seceta : frigul. Pariul co-munismului mergea în niunea Sovietică îmreună cu pa-riul climatic. Societatea nouă trebua să aducă nu nuaijustiţie socială şi bunăstare, ci şi un climat mai uţi arid

şi mai agreabil, condiţie necesă a bunului trai.n proiect preconiza transfoarea Oceanului Arctic înuscat ! Trebuiau doar acoerite gherile cu un strat de solfertil, şi un fel de tundră sar insala în locul oceanului. Caurmare, şi clima se va îndulci.

Se miza touşi mai curd chi e încălzea oceaului.

Lucien Bier relatează o întrevedere cu ingierul Mcare ia vorbit despre o amplă oeraţie plănuită în strâm-toarea Bering : Folosind sute de ome uriaşe puse în




mişce de energia atomică a uei cenale de trei milioede lowaţi, se va putea deversa apa Pacicului OceanulÎngeţat. S crea asel u curet cd compabil cu Golf-

seul, ce eercia o ueţă befăcătoe asupraregului norest siberi. Climatul şi vegeaţia acesteiregiuni cunoaşte o trsfoe." Şi M, aabilde încrezător, adăga : ,,Natura cu conţia să ştim cumso abordăm ascultă de voţa omului."

ngierul P.M. Borisov propunea eact contriul . . . pen- a ajunge la un rezultat similar. Trebuia chisă s-toea Bering pritrun baraj şi pompată apa OceanuluiArctic Pacific, în ritmul de 500 de lometri cubi e zi.Scăderea nivelului ar antrena aele calde ale Atliculuicare se vor revărsa bazinul arctic. Gheţurile se vor toi.

Climatul se va odica în întreaga Rusie. La Moscovatemratura medie a ieii va de 8 pă la 12 grade ! cala Atena sau la Roma.

Proiectele acestea nu erau simle etreceri nevinovateale câtora ingne suresctaţi. Ele au fost alizate fote

serios în institutele de cerceti şi mulţi secialişti leaavizat favorabil.Nici Mea Neagră nu era uitată. Sa imaginat constrc

ţia unui baj între gurile Duii şi Crimeea ; urma otodată să e tăiat istmul Crimeii şi sepată Mea de Azov deMea Neagr. Rezultat : aele aduse de uvii urea,

Nistrul, Bugul, Nirul şi onul vor fi reţinue zoa nor-dică a Mii Negre şi în Marea de Azov. Aceasta din urmva deveni un imens rezeor de aă dulce, încă o bătăliecâştigată îmotriva secetei. Decitul în aă al celei maimari i a Mii Negre avea să e compensat de apele

calde ale Mediterane, rezultând de aic o călzire consi-derabilă, eliorea generă a climatului.

Va cald şi bine în comuism.



cutarea unor paadgme dferte

Şţă burgheză ş şnţă proletară

Am viztat câteva comparimente e mtologe şţ-ce comuniste Ele se tegrau să un sblu maivast, aspd la universali ş la u mimum de coerenţă.

Î faţ şiţe occenale, ce era de at ştiţ or-mală", isreţutor ntă burgeză", comunsmul ppu-nea adgme ierite. Ambiţia sa era de a consui un

sistem ştiţc palel, ale cu baze, a cu logcă ş a că-rui litate nu aveau nc comun cu prncpe ştiţcedeobşte accepte la începutul sau spre mjlocul secolulu.

Len î sepase deja ce bun" de cei ,,r" lucra-rea sa Materialism şi empirioritiism. Pe de o pa, ştn-

ţa materialistă ş progresistă, pe de altă pare, idealismulreacţion predicat de imperialismul muribund.

Căutea comunstă a unor no padgme dentica-bile ma curând la nvelul dscursului deologic decât al de-monsei şce presupunea câva puc de pleceobligatorii exclusvitea matriei ; detrmsm, evoluţio-nsm şi trasformsm ; dalecică lup conarilor ; legştţce ; capacitatea omulu de a utliza oate acese prin-cip în vederea sfoi lum

Mzând aceste axome, spirate d convingerilescenste ale secolulu al lea, plcate ână la ul-

timele consecţe imagabile, comunsmul a es de bună-oe o ce ce nu mai era eea a şi secolului lea, cactrizată prin o percepţe ma nuţată a matre,



n căutarea unor paradigme derite 203

rintrun reux al determismului, prio foule maipuţi rigidă a legilor", rin ea une metăţi ,,re-latviste" ş, ma recent, pro conştnţă ecologcă com-

plet ousă ansformismuu excesiv.Să const, e de tă pa, şi uditea aceste mto-

logi. dicată e un teren puţ sigur, ea a oscilat ă ce-te, nce de conjunct storică ş de resucturileideoogice şi oltice. isist adis asupra fazelor sale

glorioase, asupra foulelor desăvşite, d au fost şi rea-geri, renuţi ş, spre sfârşit, und de generzată, o oseă tot ma accentuată a dscursului mtologic.

ima epă a cmunsmului real, pă spre 1930, sa re-mcat printro umită modeste ştiinţfică; cristalizealumii noi încă u se încheiase Ani '30 sunt martorii unu

p val al ofesivei mtologce. Este perioada cd oatemarle teme au ost foulate, de la reasmul socialst literatură ă la âsensm bologe Teme reluate, com-letate şi amplicate în cursul ofensvei e a sfârşitul a-lor ' ş cepu lor '50 corespuzători ziulu rece.

O erioadă deosebit de favorabilă, căc istoria părea săconme mitologia comunistă : în afa Ununi Sovetice, lumea nouă cuprdea deja jumătate dn Europa şi ChnaO fracţue mportă a intletualtăţii occidentale (ceatgea ch majortatea ţi precum ranţa, sedusă deeperienţa comunsă, susţea imlict noile ndaenteştinţice ale lum. Acum or niciodaă era mometul de aesăvş efciul şinic comunist ş de a discredtaştinţ burgeză". A fos momentul afaceri Lâseo", d ş a altor aaceri mai puţn celebre, însă u mai puţinsemnifcative.

Î carea publcată în 1949, Genetica sovietică şi ştiinţamondială, Jul Huxley făcea bilanţul asamblulu veţitectue comuns Cons ch dome ca muzica



n ăutarea unr aradigme derite 207

contactul ermanen cu pracica şi producţia. Rezultatelenu ueau decât e măsura bţiilor.

anii următori, ştiţa proletară" a devenit ştiiţă de

avangdă", abdnâd un atribut de clasă oecum echi-voc şi mizd mai ales e modeitate şi îndrăzneă. Re-nunţând să se situeze pe cu totul alt plan decât ştinţaoccidentală, ea a preferat săş pună în evidenţă avsulconsiderab aţă de aceasta. Arogana sdi ascundea dejacăutea unei ume noalităţi. O dată cu moarea uStali în 1953 şi cu semidzgraţa lui Lâseo, ştiiţ co-munstă se aa în căutarea unui suu nou şi a unui plus ecredibilitate nteaţională.

Einstei a beeciat prntre primi de această nouă cojunctură Ajunsă în 1957 a al 48lea volum, area enci

clopedie sovietică şia modificat tonul. Condensat cu doa înane câteva rduri, mele savan obţinea acumdouă pagini ş jumătate (plus un pore hors-texte) , otulasezonat cu un citat di Lenin ce îl cacteriza ca unulditre marii refoatori ai ştinţelor naturii". Acelaşi ari-co îl aprecia ş ca miltant pentru pace, compliment rezer-vat burgezilor lucizi şi rogresişti.

n 1957, atmosfera se scimbase sensibil faţă de 1950.Î 1950, Vesul era împărit înre nege şi admaia fărărezerve. Relativa normalize ce a urmat nu putea decâtsă decepţioneze. Combaterea ştiinţei burgheze e proriu

teren al acesteia nu era deloc în avantajul ştinţei comunis-te Macoul se potrivea mai bine decâ oaliatea.Imaginea unei ştiiţe sovetice mai curd mediocre, la re-morca Occidentului, alunga trepta vechle iluzii.

Spaul cosmic dvi comuistDoar o zi a fost de ajuns pentu a scba comet

biaţa. Zua de 4 octombrie 1957. Ziua cân iunea




plus, utilizarea ei exclusi în slujba păci. Sateltul ari-ca nu este o ă, nu eţă securitea nmu ,,nteres mit? Nu prezintă nc un nteres de acest fel" Ş,

plus, atenţie : şi erici lucrează la u rogr saţ, d cu ajutorul cui? asasinilor germi ! von Braun şiceialţi. ,,Mioane de oen dn îneaga lume se bucură, fără să fe comunişi rn aceasta, că prim satelţ aufos lansaţ de ctre învingătorii de la Stalngrad, ş nu de

asasini."

Moscova ia cu asal fatascul

După scurta eclipsă poststalinstă, ştiinţa comunstă îşilua revanşa. nunea Sovietică devenea, ma mult ca ori

cd, ţa miraculosului ştiinţc Dacă Sutnul fuseseposbil, nimic nu ma era e nerealzat penu savanţi s.umea nouă sema tot ma mult cu Alice în ţa minunilorşi dn ce ce mai puţin cu Manestul partidului comunist

Nu do ruşii erau de ină. O puteică cerere occiden-

tală solicita şi aplica mologa comunistă. a fel caOceanul nd în Evul Medu, spaţiul soetic deenise, ntru mulţi intelectual occidental, loc de înlnire al atasmelor. Ruş ofereau lumii ceea ce lumea aştepta de la e.

De atruzec de ani, savanţi sovietici vsează", constata ucien Bae. Saanţi soietic nu sunt descurajaţi de ceea ce pare fantastc şi în aceasta constă uriaşul loravanaj asura savanţlor din Occident", ama la rdullui Jean Verder, întrun col cu titlu elocvent Ştiinţaoietică ia u asalt fantasticul (Orizonturi, augustse-tembrie 1959). Întradevr, acesta era cuvtul : ştiinţa co-

munistă ţinea de fantastic.Iaă, acest sens, două roiecte de cercetare menţona-

te de Jean Verder



214 Mitologia ştiinţică a cmunismului

cu propriii lui oci noile modele de maşin automate uti-lizate comer".

Să menţion ş zunea nucleară, unţată penu mâi-

ne. Caldă, rece, ce conază. ,,o z apiată, o cenrăteonucleă va recrea soele e Pât."Ş toate acestea dcă îndrăzneala este una dintre vir-

tuţle cele mai apreciate" în ţa counsmulu. ,,Posibl-tţile omului nu cunosc imie", iată exresia cel mai desauzită în Uniunea Sovetică.

Marei şi oamei ai zăpezlor

Două figuri pitoreşi ocuă un loc aarte în această vâ-nătoe de mnunţii : extrtertrul şi omul yeti.

Vaţa e plaete idee tipică pentru secolul alXlea reocupa în cel mai înalt grad e savanţi şi oi-na publică. Lumile celelalte erau cemate să corme, lască cosmcă, princiile mariiste, evoluţioniste şi ateepmovate de ştţ comunistă. A fost un gen de evada-re" e ce comunismul la ermis şi char a încurajat, de

natură a conaca alte evadi, neese : în primul rd,Dumnezeu şi Occdentul. Simbolic, asaltul cerului anunţtriumful contraligiei" mxiste. Poate aceasa unadine cauzele (în afa motivelor milite şi de restgiuce au cut să poească atât de repede rogrul saţial.

Prire oile ştiinţe" a căror lisă risca să nu se mai în-ceie, gura întro poziţe foarte onorablă astrobotanicanventată de rofesorul G.A. Tiov (18751961). Acesta afost un personaj frecvent veculat de proaganda ştiinţifi-că comunistă în anii '50 ş la începutul anilor '60. nteme-iase în 1947, la AlmaAta, o secţe de astrobotanică (pa

dn lume, se înţelege e lâng Academia de ştinţe dinKazasan. Cd miam înceut cercetile ovesteael 1955 eram e jumătate sigur de existnţa une vieţ



26 Mitologia ştiinţcă a munismului

c unul din titlurle lor de glore). Bors Porşnev 19051972), sorc renumt, a dedcat misterosului per-soaj o pe cosderabilă a cercetlor sale, destnate s

declaşeze o ,,revoluţe opologică" Vătoarea cot-nuă, d P pâă Caucaz

Se va spune că savanţi cudaţi exstă peste tot, î egalămăsură sub soele comusmulu ş în noaptea captalstă.Pe de altă pa, exatereşi ş oamei sălbatic sunt -

gur comune e imaginarulu contempora, la fel de rec-vente în Est ca ş Vest. enomenul OZNurlor sadeclaşat Statele nte 1947. Pe epln adevărat, cuobseraia totuşi că tro ţă comunistă revenea aparatu-lu ideologc misiuea de a sepa cudăenle bune decele rele Întru sstem unde genetica burgheză şi cibee-

ica te puteau duce dect la chisoe, unde chi inofen-sva cocacola era rezentaă ca o erculoasă băuturăimperalistă cpaa aticocacola dn ani '50, sus-ută şi de comunştii fracez), este evident că poziţileaet onconormste se inegrau îtru totul în mitologia

şi roaganda ocială.De ce, aşadar, atâţa etraereştr şi oeni prmivi?În primul rând indcă foau un samblu usceptibil dea ilusa şi jusfca o ume scemă boloică şi socialăevoluţonstă icţuile preistorce se costtuiau lecţide atropologe maeralstă (orgea omului întro sneză care reunea e arw şi Engels) şi de istore socalăa comunei ptve", tm ce exatereşri ofereau, îndversele stadi ale maeralizi lor, cel mai bun argumetal unversaltăţii idei de progres formula istorică m-xistă. Revoluţa comunistă e Me istoristă de Aleksei

Tolstoi în Aelita reprezintă unctul de nedeăşt al uneasemeea roiecţii cosmice. Dacă până ş marieni ale-geau calea comunstă . . .



În căutarea unor paadigme deite 27

Socetăile omeneşt se rănesc cu o catitate mpreso-nantă e mag, socetaea nouă" la fel ca orce altaComunsmul nu putea terzice oenlor să vseze şi nc

nu avea enia să o facă Grja sa a ost de a orienta vse-le, de a le scre terorul spaţulu său miologic . Or-ce mracol a fost bneveni, cu conda de a respectaregulle ş de aş doved utiltaea ideologcă.

Prăbuşirea ediciuluiGraie Sutnului ş zborului ulteror al lu Gagan,

ştiinţa comunstă obiuse un nou răgaz. A fost ultmul. Odată consumat entuziasmul, uă câţiva de cânte, edicul a început să crape din toae ple. A trebuit să fie

abandonată partea cea mai compromiţătoe, sperade a salva esenţalul.Esten era eja acceptat Sa accepat până la uă ş

cbeetica. Bucata mai greu de înghit a fost blestematagenetcă, ventată de un cuăr, ştiinţă burgheză, impe-ralistă, atalstă, reacţonară 1965, sa ecut şi peste

asta Lâseo perea denitv pardaDe pe la mijlocul ilor '60, ştinţa comunistă sa al-

nat ma mult sau ma puţn ştinţei mondale, domenirecum fizica sau iologa cu o ârzere care nu va ma să recuperată. Râneau la adăpos de uenţ nefas-

te discilele ume ş soce, ce reprezenu sbure-le dur al octrne. Nici vorbă nu utea să se abdonezeschema mxistă a istore, economa politcă mstă, rnciple no socetăţi, pedagogia şi morala comunstăSe ceda celorlal lumea zică, se ăsa să lumea soca-lă O lume socală ce îşi prelungea perculos unele tenta-

ule. Asel, ofensva pova meiului natur a conuată la sfârştul comunismulu, orce preocupe ecolog-că d conacată de exigenţele economice în ul



2 1 8 itologia ştiinţică a comunismului

rd, de idustalizea brutlă) şi, genere, de metaltatea ansformstă ieretă noii societăţ".

D se uea crede la nesfâşt îno mitologe amputa-

ă? Mitologia epocii de glore era oate aberată, dar com-letă şi coerentă. Cum să ie în seros o jumătate demitologie ? Să accepţi istoria duă Marx ş în acelaş timsă ividiezi ştiţa, tehnologia şi bunăstea adversalor?Neşasa comunsmulu a os că a rebuit să se sprjine î

ultima sa ază e o mologie dezmembrată. Chi nucleulcare se dorea salvat cu orce reţ era erodat ecae ziprtro evoluţie istorcă divergentă în raort cu dogma.n crăpăturle tot mai lg ale corabie năvăleau deolo-gia şi vorle occidentale

Ultimul episod ur mitologic a fost revoluţia cultural

lansată în China 1966. ndrăgostţii de utopie au admi-rat e Mao petru deczia de a locui socetatea cinezpritru fel de haos dn ce trebut să se nască, însfşt, lumea nouă. D revoluţia culurală nu a dus la ni-mic costructv ; epuizea ei a dovedit, dimpotrvă, că z-

lele gloroase ale comunsmului trecuserăRelativa normalizare" anunţ ceutul sârşiulu. Eacontrazicea esenţ utopii, opusă toae punctele lumii şvalorlor caitaliste. Idealul de a consru sau de a nventaun univers complet, fundental dfert, sa estomat ce-tul cu încetul, şi lipsa unui asemenea deal nu ma râ-nea din comunism decât un greo aarat de orme ş unmş lung ce u ducea icăier.

n aces context, evoluţia telectuilor di Aus a fostîn acelaşi tim padoxală şi de înţeles. Mulţ die ealaudaseră sistemul comunist vremea celor mai cum-

lite crme comse sub Sti sau sub Mao, enu a ab-dona apoi în momentul liişti" lu. Aceşt îndrăgostţdezăgţi nu erau însetaţi de sânge, c pur şi smplu se



În ăutarea unor paradigme derite 2 9

taţ de utopie. Vulgaritatea comunismului muribund, înă relungit de agnaţe, nu le ma sunea nimicdemn de teres. Au lecat spre alte orizonturi, în căutarea

unor no utopii.



Eplog 22

Reelaborea sructurlor se dovedeşte o problemă ex-em de comlcată, mul ma dclă decâ sa crezut mometul prăbuşr ssemulu ş aceasta cu deosebre î

acele ţ ce au alcat preceptele comuste cu ma mul-tă covge cazul Ruse, cazul Româe . . . d, fod, ş cu atât ma semcatv, ş cazul ue socetăţ co-muste relatv perfoate, ca Gea de Est, a căreasimle de puteca Geae a ost ş este cotua-

re sesbl ma complcaă decât sa sra). Î clăda comu-stă, poa de tre ş cea de eşre u prea se aseăEste relatv simlu să ărăseşt faza burgheză" a soreş să i î faza comustă Se poate face ş pr decretDe la o z la alta îerderle sut aţoalzate sa ter-mat cu burgeza. D u oţ să privatizezi pr decret o

ecoome etatzată 1% sau aproape. Dcultăţle ş înce-teala prvatzlor foar lmtate ractcate î raţa sau Agla sut be cuoscute ; ş aceasta î socetăţ cu outecă ecoome e paţă ş ude catalul ş srtul eîteprdere u lpsesc câtuş de puţ. D cum să roce-

dez ţ ude u exsă c burgeze, c captalur, c srt de înreprdere ?Dcultăţlor materale l se adaugă u factor metal

care îcurcă ş ma rău soluţa. Fosul om comust" afost supus că de la aşterea lu, cele ma multe ca-zur ue extraorare ş coacor presu ps-ce. tologa şţcă demostrâd superortateastorcă a lum o" sa sua î spt, doze va-rable. Pe de altă pe, a fost mor, ş parcpant, uudatc regres storc, oate cel ma grav de la sfârştulAtchăţ pâă astăz. Sa tot adâct o prăpaste tre

ceea ce şta ş ceea c ăa Nccd sore u a estat uasemeea dvor tre deologa armată ş rezultatele apl-c sale efectve. Nu o simplă ecocordţă, c o opozţe




de 1 80 e grade. O societate în ervă îş proclama bună-sea şi îşi sbătorea zlc umful

Ai stucta ideile ş comportaentele pe două axe

conadictor, ece momet cu sentimetul de a aveaş de a nu avea eptate, este un exerciu ce poae defor-ma pâă ş sptele cele mai ferme. Sstemul duble gd(gen evăzut e Orwell în 1984) a ăcut ravag, por-nid e la această dublă retate : imagiă şi maeral.

să iluzile au vaă lungă ş supraveuesc adeseadezluziilor. Nostalgia comunismulu îcă se mene, pre-

lungid defunctul sistm în iagiar noslga unei con-sucii socale coerente, egte şi ferte e neprevăzutulistorei (nosalgie tâlnită nu numa tro Rusie săracă şdezechilibrată, d şi î pea fostă comunistă a ea-

nie, ajunsă asăzi aproape de nivelu materal al Occiden-tului.

Opoziia faă de comunsm sa dezvoltat ma ales pr-ma fază a existeni sistemului : războiul civil di Rusia, insureca din Berlnul Răstean în 953, revolua dn

1956 în Ungaa, rezistna d muni şi revoltele ăeştidin România. Ao, societatea zdrobtă a cedat în-tru punct esenia, piesa centrală a mitologiei comunste :imosibltea reîntoarcerii sau a depăşirii. Nu exsta so-luie de eşe, cel pui un viitor revzibl. O dată cudeciarea opozei în pii a comunismulu, câi auma coninuat să creadă în prăbuşea apropiată şi brutală asocietă no" ? De aceea contestea a devent tot mamult disidenţă (cerd reformarea comunsmului ş totma pui opoziţie (ce să retidă descs restaurea ca-iismulu" şi a democraie itegrale, deşi nici aceasta

dn urmă nu a disput complet Ch Occidentu a mzate o evolue lentă (pă la teora convergenei celor douăssteme ! , fără a ma lua considerare prăbuşirea A fost



Epilog 223

ultma, d ş cea ma umoasă reuştă a mesajului mtolo-gc : un murbund vicle convgânduşi medc că estesătos un.

Ne putem consola costatând că dctator au fost che vctme ale spăli creerelor, ş că atinş cel maînalt grad În mometul căder, au ras cu toţi linştiţila locul lor Un dctator afrc, suderca sau lpezface eforur săşi salveze pelea şi punga. Aceastai s-tţa ce îl sepă pe un aventurer fără scrupule de un

specialist al politiii ştiinţe. Dictatori comunişti ştiaucă nu po să piă, istora dule ată. După comu-nism nu mai utea nimc. e ce să ărăest o corabiece nu e dreptul ă nauagieze? Întro lum pe dos, mi-tologia este cea ce comdă : ea pclaă un adevăr mai

esenţial decât ccumstanţele reale e vieţii.Societăle excomunte trebuie să reînvee lumea ade-vărată. săăoşirea mentală şi morală va du�a u tm, lafel şi recotrucţa economcă.

Comunismul a ost o cacană a istore ş, ca orcecapcaă, este mai şor să itr decât să ieşi



Bibliograe 227

Anatomia unui spectru. Economia politică a socialismuluireal 198 1), aduce mească, Bucuşt, 1992

Despre fabrcea oenlor no" prn spălea cree-

reor", esenţialul este spus de Vrgil Ierunca, în FenomenulPiteşti, Bucureşi, 1990 experenţa efectuată închisoa-rea româă de trsă famă, compaţie cu metodele s-mlare aplicate î Cina).

Cu prv la me ştere comunist, folosi câva

da dn icolul lu Roger Brunet, Gograie du Goulag", Hrodote Pas), n 47 Gooltique de l'SS"), 1987, p. 1 3 11 64.

a reastsocialstă pusă în slujba omului nou, a so-cietăţii noi şi a ppagandei comuniste este lustrată de ex-ceţonalul RssieURSS 19141991 Changements

de regards, publicat sub direcţa lui Wladr Berelowitchşi Laurent Geereau, Pars, 1991.

Sgurul domenu al mtologiei ştnţfice comunsteatat sstematc ş glob este cel al biologiei lsenkistemciurniste) A se edea acest sens Jul Huxley, So

viet Genetics and World Sciece, 1949, edţe franceză Lagntiue sovitiu et la science mondiale, Pis, 1950cu unee sugesti interesante rvnd samblul mtologieştiinţice) ; Jaurs Medvedev, Grandeur et chute de Lyssenko, Pars, 197 1 ; Jol şi Dan Kotek, L'Aaire Lyssenko, Bruxees, 196; Deis Bucan, Lyssenko et le yssenkisme

Que sasje?"), Pas, 1988.Toat aceste probleme se regăsesc, serae sora so-

vetcă, cea lui Mchel Heller şi Aleksa Nekrch L' Utopie au pouoir Histoire de l URSS de 9 7 a nos jours, Pas, 1982.

Cu prvire a nteecual occidentai atraş de mrajulcomunist, cea ma buă lucrare este aceea a lui DavidCaute, The Fellow Travellers, 1973, edţie aceză Les



ndice de nume 23

Laarck, Jean-Bapise de Mone,

cavaer de 3940, 45, 7576

Lamaine, Apose de 64

v 08

Lâsenko, T Viievici 6 ,4 72, 75, 7783,

86 87, , 203, 27, 27, 220

Leebv, Heni 62, 224

Lei Vadiir ici Uiaov 3842 48, 6574, 78, 8 8384,

0 0, 2 , 8, 2 - 22,3 , 4 5 , 72, 74 , 8 , 86 88, 92, 202, 205-207,

225-226

Leonardo da Vini

Lepeşnskaia Oga Borisova

83-84, 23

Levine oan 84 226Lobacevski, oai vaovici 08,

205

Lodâgin, Aesandr ikoaevici

2

Lombroso Cesa 4

Lomoosov Miai Vasievic08-09, 38

Lowe erciva 3 0 , 2 5

Ludovic a X-ea 20

Mac, st 4Maiakovsk Vaimir

Vadimirovi 53Makarenko, Ato Semionovici

3943, 58

Maraux, Andr 57

Mao Zedong 2 8

Marcoi Gugieo 2 - 3

Marei Fiippo Toaso 88

Marin, ingner 20020

Ma ikoai akovevici

5 20, 226

Max, Kar 5, 7, 7, 25, 33-34, 38,

44, 47-53, 55-60, 62, 65

69-72 74, 8084, 89, 9 -94,

0-02, 5 , 2 , 2728,

34, 46, 70, 74, 204 206 2 3 , 2 8, 220, 226

Mecinov, Iia 08

Mende, Gregor 7677, 84

Medeeev Dmitr 1vanovii 08

Merie Lois-Sbasien 22

Miciuri van Vadimirovii 6 ,4, 7-74, 82, 84, 90

Mojaisk Aeksadr Feodorovc

0

Monod Jacques 85

Monaigne Mice yque de 6

Motesquieu Cares de Seconda,

baron de 9-20, 32Mongoier (rai) 0

More, Bndict 4

Morgan, Lewis Henry 63

Morgan, Toas H, 77

Morus, Tomas H O

Mussoini, Benito 53

ekrici, Aesand 43

ewton, saa 9, 27-28 59, 205

ietzsce Fredric 42

ostradamus 3

Opain Aeksandr vanovici 2 3Orwe George 222

Ostader, Seia 2

Ostrovski doana 2 2

Ostrovski, ikoai Aekseievici

57

asteur, Louis 65 83

ave (sânt) 57

avov, v eovici 7576 2



232 ndice de nume

eu cel Mare 20, 106

lanck, Max 67

lato 1 0

leaov Geog Valeniovici

82okovs Miail olaevc

1 04 1 07 1 1 7 1 1 8

oiakov Lev 48Polzunov, va vaovc 1 1 1 - 1 1 2 ,

38, 47

opov, Aleksad Stepanovic1 1 2 - 1 1 3

orşev Boris 2 1 6

renant Marcel 183 186

Qunet, dg 40

Raael Ratze Fiedic 37 40

Renan est 32 4 1

Ricado, Davs 45, 5 3

Robespiee, Maxilien 1 0 1

Robda, Abert 38, 57

Rtgen, Wlelm Conad 67Rostand, Jean 1 6 1 , 1 85

Rousseau Jea-Jacques 1 17, 25

Rouz, Micel 2 1 2

Saint-Simo, Claue-Henri de

Rouvroy, coe de 228, 32,

38, 45Săvuescu, Traia 1 67

Sciaparlli Giovai Virgiio 30

Scroede Lynn 2 1 1

Scwartz Aato 1 68

Serge, Heann 99-2Sakespeae, Wlliam 1 55

Saw, Bead 178179, 185

Sit, Ada 45, 53

Spallazai Lazzao 1 83

Spatacus 98 101Spenge Oswad 1 48

Staanov, Aleksei Ggoevci 1 46

Salin, osf Vissaoovic

Djugaşvili 46, 57, 738 1 , 83,105- 107, 109, 1 1 1 12 ,1 1 8- 1 2 1 , 1 25 , 1 45 , 1 47 1 5 1 ,

154, 158, 164-165 167, 174180182 18188, 19019120207 20, 218

Saniukovici, pofesor 2 1 3Sepenso George 1 1 1

Stl Andr 93, 154-155

Suvov Aleksad Vasilievici 1 06

Şapkovski, ikoai 64

Şklovski, JS 2 1 5

Taine, Hippolyte 36, 40

Tar vgei Viktovici 1 07

Tierry Augusn 45

Tov Gavil Adnovici 2 1 4Tosto, Aleksei olaevici 93,

1 07 21 6Troki, Lev avidovici Bronstein

82-83 145, 160, 162, 17, 174,

1 9 1

Tuaevski, Mail ikolaevici 1 02

şakov Feodo Feodorovici 106

Vassails, Grad 206

Vavilov olai Ivanovici 1 8 1

Verdie, Jea 209-210, 215

Vee, Jules 26, 38, 149

Vipper Robe urievci 1 07

Voltae, Fra9os-Mare Arouet

14, 20

Wade icolas 1 76



Cprins

ntroducere 5Prelmai : mşul gloros raui 9Pnii fondator 47Renventea istorei 9 1Societatea nouă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121Omul nou 1 35

Luta contra natur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171Î căutea unor padgme iert 202Epilog 220Bibliograe 224ndice de nume . . . . . . . . 229

boia, lucian - mitologia stiintifica a comunismului

Documents