ZEII MITOLOGIEI GREC0-ROMANE

ZEII MITOLOGIEI GREC0-ROMANE11i: PARCAE In mitologia si religia antica romana, Parcae (sg. Parca) au fost corespondentele din mitologia greaca (Moirai) a destinului. Ele controlau viata fiecarui muritor si nemuritor de la inceputul existentei sale. Puterea lor era atat de mare, incat si zeii se temeau de ele.

23

Parcae era reprezentata de: Nona( Clotho in greaca) - a tors firul vietii de pe furca ei pe ax; Decima( Lachesis in greaca) - a masurat firul vietii cu tija ei; Morta( Atropos in greaca) - taie firul vietii si alege modul in care moare o persoana.

II: AUGURES In antichitatea romana Augurii erau cei 16 preoti ai unui colegiu religios carora li se atribuia facultatea de a povesti viitorl si de a interpreta vointa zeilor dupa zborul si cantecul pasarilor sau dupa maruntaiele animalelor sacrificate. Augrii erau specialisti in divinatie, avand sarcina de pastrare a regulilor traditionale privitoare la observarea si interpretarea auspiciilor. Ei detineau carti unde erau consemnate metodele si rezultatele observatiilor lor45

III: HARUSPICES In practica religioasa etrusca si romana, un haruspex (haruspices la plural) este o persoana instruita sa practice o forma de divinatie numita HARUSPICY, HEPATOSCOPY sau HEPATOSCOPY Haruspicy reprezinta inspectia organelor animalelor sacrificate,in special a ficatului pasarilor de curte si a oilor.6

7

89Veche zeita romana, identificata uneori cu Bona Dea, considerata prezicatoare de bun si prevestitoare a unui destin favorabilLegendele o asocieaza cu Faunus, careia ii este fie sotie, fie fiica; de asemenea, este considerata si mama regelui Latinus din Latium, pe care l-ar fi zamislit cu Hercule.Alete traditii o considera o tanara hiperboreana.IV: FATUM10

11V: ORACULADispunnd de o mare autoritate religioas, ceteneasc i moral, oracolul de la Delphi avea cea mai mare influen spiritual dintre toate locurile de cult greceti. Era considerat centrul pmntului, omfalos, n apropierea statuii de aur a lui Apollo din sanctuar (aditon) existnd chiar o piatr care ntruchipa buricul pmntului. Sub omfalos s-ar fi aflat fisura din stnc prin care venea aburul (provenind de la arpele divin) care ar fi adus-o pe Pythia n stare de extaz profetic. Aceasta se spla mai nti cu apa izvorului castalic, ardea nite laur i cobora n aditon, unde n faa omfalosului se aeza pe un scaun cu trei picioare, bea din izvorul Cabotis i dobndea starea de inspirae profetic.12

Dicos, -ncperea- n care sunt pui cei care l consult pe zeu, se umple cu o boare bine mirositoare. Aceasta nu se ntmpl nici des, nici cu regularitate, ci la diferite intervale de timp. Aditon-ul, ca un izvor, las s urce aceast boare, comparabil cu aromele cele mai dulci i mai scumpe, povestete Plutarh (46-120 a.Hr.). Strabon (63-19) menioneaz i deschiztura de sub scaun prin care Pythia primea suflul. Lucanus (39-65) descrie o tulburare obsesiv a Pythiei din cauza acestui suflu care chiar i aduce moartea. Pythia ns fcea preziceri de pe la 700 a.Hr., deci informaii mai preioase avem de la Herodot, Euripide sau Platon (sec. V a.Hr.). Chiar dac nu ar fi existat exalaiile care provocau profeia, misterioasa pneuma, rsuflarea din pmnt, Delfi nu era un loc destinat nelciunilor, cel puin la nceputuri. Platon numete starea Pythiei mania, deci nebunia divin. Profeiile sale erau inspirate de Apollo i veneau n form de versuri pe care le rosteau preoii, care tlmceau cuvintele Pythiei.1314

Templul iniial este distrus n urma unui incendiu din 548 a.Hr., iar al doilea templu este terminat n 510. Donaiile voluntarea ajutau la ntreinere, mai ales cele ale familiei Alcmeonizilor, regilor Cresus sau Amasis. n 373 templul se prbuete n urma unui cutremur, iar cel care se ridic iar apuc epoca roman, refcut n mare parte de ctre Domitian. Iulian dorete s-i dea un nou suflu de via, dar oracolul i prezice c va muri. Iar Teodosius I l nchide n 390. Deasupra a ceea ce fusese oracolul ia natere un sat pe nume Castri. Delfi a pierit ca urmare a schimbrilor din istorie i mentalitate, a pieirii treptate a devoiunii religioase, a fragilitii moravurilor de odinioar, a sdirii necredinei, proces care poate fi urmrit nc de la rzboiul peloponeziac, Delphi innd partea Peloponezului, lucru exploatat de Pericle pentru a-i ntoarce pe atenieni mpotriva sa. Delfi ddea prescripii pentru rugciuni, ispiri, sacrificii, neexsitnd vreun eveniment major n privina crua oracolul s nu fie consultat. Chiar i lidienii l consult cnd vine vorba de alegerea lui Gyges, primul conductor denumit tiran. Cel care transmitea cuvintele Pythiei era profetes, relaia dintre cei doi fiind destul de incert. Formula pe nelesul tuturor rspunsurile profetice sau mai i modifica ndrumrile? Este totui puin probabil ca scopul lor iniial s fi fost nelciunea, pentru c erau pn la urm oameni nvai, astronomi, istorici, geografi. Rspunsuri obscure se ddeau lucrurilor mai problematice i erau de regul interpretate de exegeii cu funcie pe via.1516Clasa a IX-a F, Colegiul National Mihai Eminescu Constanta

Proiect realizat de:Caruntu Luiza-MariaCrisan Andreea Barza Maria Filipescu Alexandra