www.referate.ro-standardizarea la nivel national 18f99
TRANSCRIPT
STANDARDIZAREA LA NIVEL NATIONAL3.1 Cadrul legislativ si institutional al activitatii de standardizare in Romania
In Romania activitatea de standardizare nationala se desfasoara in
conditiile prevazute de ordonanta Guvernului nr. 39/1998 aprobata prin Legea nr.
Nr. 355/2002. Reglementarile in domeniu definesc si urmaresc:
● principiile si cadrul organizatoric ale activitatii de standardizare nationala;
● reprezentarea si sustinerea intereselor economiei nationale in activitatile de
standardizare internationale si europene;
● imbunatatirea calitatii vietii;
● obtinerea unei economii globale de materiale, energie si efort uman;
● protectia vietii, sanatatii si securitatii persoanelor fizice, mediului
inconjurator si aparararea intereselor consumatorilor;
● protectia consumatorilor, printr-un nivel de calitate al produselor si
serviciilor adaptat necesitatilor si verificat corespunzator;
● recunoasterea internationala a produselor si serviciilor romanesti;
● promovarea rezultatelor consolidate ale stiintei si tehnicii, tinand seama de
gradul de dezvoltare al economiei;
● stabilirea unui sistem unitar de cerinte pentru certificarea conformitatii;
● inlaturarea barierelor tehnice din calea comertului international;
●reprezentarea intereselor economiei nationale in activitatile de standardizare
internationale si europene;
www.referat.ro
● atributiile principale ale organismului national de standardizare.
Organismul national de standardizare este Asociatia de Standardizare
din Romania(ASRO), o asociatie de drept privat, de interes public, fara scop
lucrativ. Acest organism are urmatoarele atributii: stabileste principiile si
metodologia potrivit carora se desfasoara, in tara noastra, activitatea de
standardizare, elaboreaza si asigura implementarea programului de standardizare
nationala, aproba standardele nationale, reprezinta interesele tarii in cadrul
organismelor internationale si regionale de standardizare si in cadrul relatiilor de
colaborere cu institutii similare din alte tari. Asigura, de asemenea, certificarea
conformitatii produselor cu standardele nationale, acordand dreptul de utilizare a
marcilor SR de conformitate cu aceste standarde. Participarea la lucrarile
internationale referitoare la stabilirea procedurilor de evaluare a conformitatii cu
standardele se asigura prin comitetul roman RO-CASCO.
Elaborarea standardelor nationale si participarea la standardizarea
internationala si europeana se realizeaza prin comitetele tehnice de standardizare. In
prezent sunt organizate 334 de asemenea comitate, care cuprind, in medie, 10-15
reprezentanti ai partilor interesate: producatori, comercianti, institute de proiectare-
cercetare, de invatamant, asociatii sau organizatii profesionale, departamente
guvernamentale etc.
3.2 Organisme nationale cu preocupari in domeniul standardizarii
Organismele nationale cu preocupari in domeniul standardizarii isi
concentreaza activitatea pe urmatoarele domenii :
Coordonarea si aprobarea standardelor nationale SR
Stabilirea principiilor si metodologiilor pentru standardele nationale
Coordonarea programelor de standardizare romanesti si armonizarea cu
cele internationale ISO, IEC si indeosebi cu standardele europene EN, ENV, HD,
ETS
Participarea si reprezentarea Romaniei in organizarea standardelor
nationale, regionale si internationale
Certificarea conformitatii produselor si serviciilor cu standardele
romanesti si atribuirea marcii de standard romanesc
Organismele din infrastructura de evaluare a conformitatii, participante in cadrul
activitatii de standardizare, in Romania sunt :
1. Organismul national de acreditare - RENAR
2. Organismul national de standardizare - ASRO
3. Organisme de certificare pentru: Sisteme de management al calitatii/
mediului/ integrate; Produse/ servicii; Personal.
4. Laboratoare de incercari
5. Laboratoare metrologice
6. Organisme de inspectie
Relatiile dintre organismele cu preocupari in domeniul standardizarii cu
ceilalti factori de decizie sunt prezentate in figura 1:
Fig. 1
ASRO este organismul national de standardizare. Asociatia de
Standardizare din Romania este o persoana juridica romana de drept privat, de
interes public, fara scop lucrativ, neguvernamentala, apolitica si care, in conditiile
legislatiei privind standardizarea nationala in Romania, este organismul national de
standardizare. Asociatia de Standardizare din Romania functioneaza in baza OG
39/1998.
Principalele obiective ale Asociattei de Standardizare din Romania
sunt:
Coordonarea si aprobarea standardelor nationale SR;
Stabilirea principiilor si metodologiilor pentru standardele nationale ;
Coordonarea programelor de standardizare romanesti si armonizarea cu cele
internationale ISO, CIE si indeosebi cu standardele europene EN, ENV, HD, ETS ;
Participarea si reprezentarea Romaniei in organizarea standardelor nationale,
regionale si internationale;
Certificarea conformitatii produselor si serviciilor cu standardele romanesti si
atribuirea marcii de standard romanesc.
ASRO este membru al organizatiilor internationale de standardizare
ISO (Organizatia Internationala de Standardizare), CEI (Comisia Electrotehnica
Internationala), IFAN (Federatia Internationala a Utilizatorilor de Standarde), si
este afiliat la organizatiile europene de standardizare CEN, CENELEC si ETSI.
Este membru participant la Comitetul Tehnic TC/ISO 52 si la toate comitetele
tehnice ale CEI si UIT si este membru al Retelei de informatii ISO (ISONET). Are
incheiate conventii bilaterale cu o serie de organisme de standardizare din alte tari:
AFNOR (Franta), BSI (Marea Britanie), DIN (Germania), MTSZ (Ungaria), ON
(Austria), UNI (Italia) etc.
Activitatea de standardizare este coordonata de 7 echipe de comisie:
Comisia pentru calitatea vietii;
Comisia pentru chimie;
Comisia pentru echipamente de baza;
Comisia pentru ingineria electrica;
Comisia pentru electronica si telecomunicatii;
Comisia pentru industria de baza;
Comisia pentru metalurgie;
Pentru a asigura compatibilitatea statutului si structurilor acestui
organism cu cele europene, adunarea generala a ASRO este structurata in colegii,
dupa cum urmeaza:
Colegiul organismelor acreditate, care poate cuprinde laboratoare si
organisme de certificare si de inspectie acreditate, precum si organizatii fara scop
lucrativ ale acestora;
Colegiul beneficiarilor, care poate cuprinde persoane juridice care sunt
interesate in standardizarea nationala, cum sunt agentii economici, inclusiv
intreprinderi mici si mijlocii, organizatii patronale, camere de comert si industrie,
organizatii financiar-bancare si de asigurari, asociatii profesionale, federatii si
confederatii sindicale, precum si altele, inclusiv asociatii fara scop lucrativ al
acestora;
Colegiul consumatorilor, care poate cuprinde organizatii fara scop
lucrativ de aparare a intereselor consumatorilor, ale persoanelor cu handicap, al
apararii drepturilor omului, din domeniul protectie mediului si altele asemanatoare;
Colegiul cercetarii-dezvoltarii si inovarii, care poate cuprinde institutii
de invatamant, persoane juridice care au activitate preponderenta de cercetare-
dezvoltare, centre de transfer tehnologic, de incubare si inovare, de dezvoltare
locala si a intreprinderilor mici si mijlocii, altele asemenea, precum si asociatii fara
scop lucrativ ale acestora.
ASRO va elabora si implementa programul de standardizare nationala
pe baza solicitarilor primite din partea autoritatilor si a altor parti interesate in
standardizarea nationala. In programul de standardizare nationala vor fi introduse,
in mod prioritar, solicitarile autoritatilor, in special cele referitoare la cresterea
calitatii, protectia vietii, sanatatii si securitatii persoanelor fizice, precum si a
mediului inconjurator si apararea intereselor consumatorilor.
In acest fel, organismul national de standardizare se va transforma intr-
un organism modern si orientat, prin activitatile si serviciile pe care le va oferi,
catre economia de piata.
3.3 Preocupari in Romania privind adoptarea standardelor internationale si europene
Schimbarile intervenite in ultimii ani in Romania si modificarea
relatiilor economice dintre parteneri, atat la nivel national, cat si european sau
international, au avut drept consecinta firesca evolutia calitativa a activitatii de
standardizare.
Activitatea de standardizare are la baza o serie de principii care, daca
sunt aplicate, ii vor permite sa respecte mai bine regulile standardizarii europene si
intenationale. Aceste principii se refera la urmatoarele:
● elaborarea si aprobarea standardelor nationale pe baza consensului partilor
interesate;
● reprezentarea intereselor publice;
● caracterul voluntar al participarii la activitatea de standardizare nationala si al
aplicarii standartelor nationale;
● accesul liber la elaborarea standartelor nationale pentru toate partile interasate;
● independenta fata de orice posibil interes specific predominant;
● respectarea regulilor standardizarii europene si internationale;
● dezvoltarea standardizarii nationale in corelarea cu evolutiei legislatiei.
Organismul national de standardizare, si anume Institutul Roman de
Standardizare, a fost transformat, incepand cu 1 noiembrie 1998, intr-o asociatie cu
scop lucrativ, de drept privat si de interes public, a carei denumire este Asociatia de
Standardizare din Romania (ASRO) avand ca scop principal dezvoltarea
standardizarii nationale, europene si internationale.
Aceasta transformare face ca standardizarea sa-si ocupe locul firesc:
aproape de producatori si consumatori, adica aprope de beneficiarii sai, pentru a
sprijini pozitionarea cat mai buna a economiei nationale la nivel international.
Printre atributiile mai importante ale ASRO sunt si urmatoarele:
●stabilirea principiilor si metodologiei standardizarii nationale,
tinand seama de regulile standardizarii europene si internationale;
● acordarea dreptului de utilizare a marcilor de conformitate cu standartele
nationale, pentru produsele si serviciile conforme cu aceste standarte;
● asigurarea functionarii punctului de informare pentru standarte si reglementari
tehnice;
● editarea, publicarea si difuzarea standardelor nationale, precum si adoptarea
standartelor europene si internationale ca standarte nationale.
Procesul dinamic si evolutiv al standardizarii romane este marcat de
cateva realizari mai importante si anume :
● OG nr. 39 din 30 ianuarie 1998 privind activitatea de standardizare
nationala in Romania stabileste caracterul neobligatoriu al tuturor standartelor
romane.
Ordonanta hotareste ca standardele nu sunt obligatorii, dar ca documente
normative cu caracter obligatoriu adoptate de autoritati pot sa faca referire la unele
standarte sau la prevederi din unele standarte. Prin aceasta referire, continutul
standartelor respective devine parte din reglementare si se aplica in conditiile
stabilite de aceasta reglementare cu caracter obligatoriu.
Cerintele esentiale, introduse in legislatia UE prin Directive europene de
armonizare tehnica si alte acte normative, pentru a-si obtine caracterul obligatoriu si
la noi trebuie incluse in legislatia care preia aceste directive specificatiile tehnice
concretizeaza tehnic cerintele esentiale, asa incat produsele sa poata fi realizate cu
respectarea acestor cerinte privind protectia vietii, sanatatii si mediului inconjurator.
● S-a stabilit o metodologie de lucru identica cu cea practicata in
standardizarea internationala si au fost adoptate primele standarte identice
cu standartele ISO, CEI, CEN. Organizarea si activitatea comitatelor
tehnice, de standardizare, structura, continutul si regulile de redactare ale
standartelor sunt stabilite prin standarte romane- seria de standarte SR 1000
elaborate de comitatul tehnic de standardizare CTO "Principiile si
metodologia standardizarii"
● S-a realizat o mutare a ponderii activitatii de standardizare la
nivelul comitetelor tehnice de standardizare organizate si coordonate de
organismul national de standardizare. In prezent, sunt organizate un numar
de peste 300 de comitete tehnice care cuprind in medie cate 10-15
reprezentanti ai factorilor interesati: producatori; beneficiari; institute de
cercetare, de proiectare, de invatamant; asociatii sau organizatii
profesionale si cele reprezentand consumatorii, departamente
guvernamentale etc.
● Un numar mare de standarde romane contin prescriptii la nivelul
prevederilor standardelor nationale din alte tari puternic dezvoltate si cu o
indelungata traditie in domeniu, cum sunt : Germania, Franta, Anglia, SUA,
Italia.
● Au fost inregistrate marcile nationale de conformitate cu
standardele romane.
● A fost realizat punctul national de informare privind
standardizarea, care reprezinta o prima etapa in realizarea fluxului
international de informatii in domeniul standardelor, normelor si
reglementarilor tehnice.
Prin semnarea la 19 decembrie 1994 a Acordului European,
Romania este tara asociata la Uniunea Europeana. Prin perspectiva acestui
acord, Romania se angajeaza la pregatirea pentru integrare in piata interna a
UE, ca o conditie a procesului de preaderare. Acest lucru inseamna in fapt
alinierea la regulile si practicile in vigoare in cadrul pietei interne europene.
Integrarea in Uniunea Europeana, obiectiv prioritar al Romaniei,
presupune, in mod evident, si perfectionarea activitatii de standardizare.
Aceasta implica atat compatibilitatea institutionala, cat si realizarea unor
mecanisme de piata compatibile si care sa asigure competitivitatea pietei
interne.
Standardizarea romana are un rol important in asigurarea acestei
compatibilitati. In acest sens se au in vedere doua directii principale de
actionare:
■ realizarea compatibilitatii standardelor romane cu cele europene in
cadrul mai larg al compatibilitatii reglementarilor, deci armonizarea
standadelor nationale cu cele europene;
■ realizarea compatibilitatii si structurilor organismului national de
standardizare cu cele ale organismelor nationale de standardizare din tarile
membre ale UE.
In vederea perfectionarii activitatii de standardizare se au in
vedere urmatoarele preocupari:
● Adoptarea standardelor europene ca standarde romane, adoptare
care sa se faca intr-un ritm mai accelerat. Dintre domeniile urmarite cu
prioritate in activitatea de adoptare a standardelor europene, cele mai
importante se refera la: tehnologia informatiei, telecomunicatii, securitatea
masinilor, securitatea jucariilor, securitatea recipientelor sub presiune,
electrosecuritate si compatibilitate electromagnetica, asigurarea, conducerea
si inbunatatirea calitatii. De asemenea, un accent deosebit se va pune pe
preluarea standardelor ce contin metode de analiza si incercari de produse,
pentru ca verificarea si garantarea calitatii acestora sa corespunda atat
exigentelor factorilor interni, cat si cerintelor partenerilor externi, stiut fiind
faptul ca numai rezultatele obtinute pe baza standardelor identice sunt
comparabile.
● O mai buna selectare a temelor care se introduc in programele de
standardizare tinand seama de faptul ca economia nationala solicita si
elaborarea de standarde pe baza ISO si CEI sau chiar unele teme proprii.
● Programele de standardizare ale comitetelor tehnice sa reflecte
directiile actuale catre care se indreapta standardizarea internationala si
europeana, cuprinzand subiectele de actualitate ca, de exemplu, cele
referitoare la protectia si managementul mediului.
● Dezvoltarea activitatii de elaborare si difuzare a versiunilor
romanesti identice cu ale ghidurilor ISO/CEI si a altor publicatii utile ale
ISO si CEN.
● Reducerea ciclului de elaborare si aprobare a standardelor, prin
micsorarea decalajului intre aprobarea standardului international sau
european si adoptarea lor ca standarde romane, precum si scurtarea
perioadei intre aprobarea standardelor romane si momentul in care acestea
devin aplicabile.
● Cresterea ponderii in comitetele tehnice a beneficiarilor, a
camerelor de comert, a organismelor de inspectie si reglementare, a
autoritatilor statului, mergand pana la ministere, pana acum fiind prezenti
mai mult producatorii sii institutiile;
● Atragerea de utilizatori cu resurse care sa permita reprezentarea
corespunzatoare a comitetelor tehnice la sedintele comitetelor CEN si ISO,
precum si implicarea utilizatorilor cel putin in faza de ancheta publica.
● Imbunatatirea dotarii cu tehnica de calcul, care va permite editarea
operativa a standardelor si a celorlalte publicatii, precum si dotarea cu
mijloace performante de multiplicare care sa contribuie in mai mare masura
la scurtarea ciclului de tiparire, flexibilizand sistemul de difuzare, evitandu-
se astfel intarzierile. De asemenea, se impune racordarea organismului
national de standardizare la bazele de date ISO, CEI si CEN, respectiv la
informatiile cele mai recente privind standardizarea, precum si dotarea
comitetelor tehnice cu sisteme informatice performante, programe si
dictionare la zi.
