www.referate.ro abcesul 3dcd6
TRANSCRIPT
Abcesul
1.Introducere
1.1Generalitati privind infectiile partilor moi perimaxilare
Tesuturile moi perimaxilare sunt deseori sediul unor poarocese infectioase care
imbraca aspecte variate,in functie de forma anatomopatologica,localizare,virulenta
germenilor cauzali si de rezistenta la agresiunile microbiene ale organismului.Infectiile
perimaxilare se intalnesc la orice varsta,fiind mai frecvente in perioada in care sistemul
dentoparodontal estemai afectat,in functie,si de capacitatea de aparare imunologicp a
organismului.
Etiopatogenia.Procesele infectoase ale tesuturilor moi perimaxilare au urmatoarele
cauze:
a.leziunile dentoparodontale sunt cel mai frecvent cauza proceselor septice
permaxilare :caria penetranta cu gangrena complicata cu parodontita apicala,pungile
parodontale adanci cu traiect serpiginos,dintii cu modificari pulpare fara carii
evolutive,fracturile dentare,accidentele de eruptie a dintilor temporari sau permanenti;
b.leziunile traumatice:astfel fracturile portiunii dentare a maxilarelor se pot infecta ,din
focarul de fractura fiind inspmantare spatiile perimaxilare;
c.osteomelita maxilarelor este insotita adeseori se supuratii in partiile moi,de multe
oriosteomelita debuteaza printr-o supuratie perimaxilara.
d.litiaza salivara infectata poate insamanta lojile din imediata vecinatate a glandei
(submaxilara,sublinguala,parotida)
e.tumorile maxilarului,in special chisturile se pot suprainfecta,germenii patogeni
insamantand partile moi,perimaxilare.
f.corpii straini patrunsi accidental prin mucoasa sau tegumente pot fi cauza unor
procese septice perimaxilare.
g.infectiile faringoamigdalie se pot difuza in tesuturile perimaxilare urmand insa,cel
mai frecvent,calea vaselor limfatice;
h.furunculele si piodermitele fetei,gatuluisi pielii capului pot constitui cauyele unor
complicatii septice in lojile perimaxilare;
i.complicatiile anesteziei loco-regionale:daca nu se respecta strict regulile in timpul
punctiei anestezice exista toate conditiile aparitiei unor supuratii,fiindca cunoscute
aceste supuratii cu caracter grav dupa anestezii tronculare periferice la tuberozitate sau
la spina Spix
j.complicatiile extractiei dentare aceasta putand deveni cauza unor supuratii
perimaxilare in cazurile in care nu s-a ales momentul cel mai potrivit pentru efectuarea
ei cand dupa extractie nu s-au indepartat elementele patologice din alveola sau in urma
extractiilor traumatizante;
k.complicatiile diferitelor tratamente stomatologice:pot produce secundar,infectii
perimaxilare.
Microbiologie.Caile de patrundere a germenilor sunt in marea lor majoritate in legatura
cu afectiunile dentoparodontale si orofaringiene,tegumetare si mai rar
conjunctivale,microoganismele cauyale prezentate in supuratiile perimaxilare
provenind in majoritatea cazurilor din focarele primare.De cele mai multe ori,aparitia
unui proces supurativ este precedata si urmata de perturbari ecologice,ceea ce explica
varitatea microbiogenezeiorale.Obisnuit,flora microbianaeste
nespecifica,mixta,prezenta nei culturi pure intr-un proces infectios perimaxilar fiind un
semn de gravitate.Cel mai frecvent se intalnesc streptococi,levuri,stafilococi
bacteroizii,fusobacterii,Veillonella...Un element demn de remarcat este faptul ca in
patologia traumatica intervin bacterii anaerobe sporulate,de provenienta externa.in
special telurica.Ori de cate ori plagile sunt asociate cu patrunderea de corpi
straini,distrugeri vasculare si musculare,fracturietc.se creaza conditii favorabile
dezvoltarii clostriilor histotoxice si,rareori apar boli de temut tetanosul si gangrena
gazoasa.Date recente din SUA raporteaza cazuri de botulism,consecutiv unor plagi
traumatice.
Anatomia patologica.Procesele infectioase perimaxilare pot avea din punct de vedere
anatomopatologic forme variate,in functie de virulenta agentilor patogeni,de calea de
patrundere a acestora ,de starea loco-regionala a tesuturilor si nu in ultimul rand de
capacitatea de adaptare a organismului.
Principii de diagnostic si tratament in procesele infectioase perimaxilare de cauza
dentara.Manifestarile clinice ale infectiilor de cauza dentara sunt extrem de variate,iar
terapia lor poate fi foarte simpla,dar uneori si extrem de dificila,necesitand interventii
chirurgicale de amploare,precum si consulturi interdisciplinare.
Primul principiu urmareste stabilirea severitatii infectiei;al doilea principiu urmareste
evaluarea starii mecanismelor proprii de aparare ale pacientului.Al treilea principiu de
care se va tine seama in terapia supuratiilor oromaxilofaciale se refera la competenta
necesara efectuarii interventiei respective.Cel de al patrulea principiu emis de Peterson
se refera la tratamentul chirurgical al infectiei care,de fapt,urmareste drenajul colectiei
purulente si indepartarea cauzei.Cel de-al cincelea principiu se refera la tratamentul
medical al bolnavilor cu suparatii .Al saselea principiu in terapia infectiilor de cauza
dentara are ca obiective indicatia si alegerea corecta a antibioticelor.Cel de-al saptelea
principiu se refera la administrarea corecta a antibioticelor. Ultimul principui se refera
la urmarirea clinica a raspunsului la terapia cu antibiotice.
Cauzele esecului in tratamentul supuratiilor pot fi:tratamentul chirurgical
neadecvat;apararea proprie deficitara,lipsa unui tratament medicamentos
adecvat,deshidratarea;existenta unor corpi straini care intretin procesul
supurativ;administrarea incorecta a antibioticelor,fara respectarea prescriptiilor
medicale,sau chiar refuzul de a lua antibiotice,aparitia candidozelor bucale;nu este
exclus
ca si bacteriile sa nu fie sensibile la antibioticul sau antibioticele prescriseastfel in
aceasta situatie se impune efectuarea unei antibiograme.
Forme anatoclinice sunt provocate de afectiuni ale dintilor ,localizare infectiilor este
dependenta de o serie de factori,si anume:grosimea si structura tablelor osoase in raport
cu radacinile dintilor ;dispozitia partilor moi ai structura lojilor perimaxilare ;insertia
mucoasei mobile in raport cu axurile dintilor si insertiile muachilor perimaxilari.Clinic
procesele infectioase nespecifice ale partilor moi perimaxilare sunt sistematiyate
astfel:abcese periosoase,ale lojilor superficiale,ale lojilor
profunde;flegmoane ,limfadenite supurate,fistule cronice cutanate sau mucoase.
1.2Motivatia temei:
1.3Clasificarea infectiilor partilor moi:
1.3.1 Abcesele periosoase:se formeaza subperiostal sau submucos,evoluand de obicei
sumucos edooral.Se exteriorizeaza mai rar la piele.
1.3.1.1Abcesul vestibular:este forma cea mai frecventa a supuratiilor de cauza
dentara sau parodontala.Evolueaza submucos,in vestibulul superior sau inferior.De
obicei debuteaza prin fenomene de parodontita apicala acuta,cu dureri spontane sau
provocate la atingerea dintelui cauzal .Ulterior,durerea devin continua ,violenta,rebela
la tratament.Durerile sunt cauzate distensiei periostulu,provocata de puroiul care a
traversat osul.In acest stadiu starea generala este alterata:febra,agitatie,jena in
masticatie.Sunt prezente tumefactia si edemul accentuat al partilor moi
labiogeniene ,caracteristice in functie de dintele cauzal.Astfel,abcesul vestibular care
are ca punct de plecare incisivii centrali superiori este insotit de o tumefactie marcata a
intregii buze superioare ,care proemina sub forma de buza de tapir ;abcesele din
regiunea canina se caracterizeaza printr-o tumefactie a ploapei inferioare si a regiunii
geniene iar cele din regiune apremolarilor si molarilor ,prin tumefactia geniana
marcata ,care deformeaza mult obrazul cele plecate de la incisivii si caninii inferiori
sunt insotite de tumefactia buzei inferioare –cand evolueaza deasupra muschiului patrat
al mentonului-sau de tumefactia regiunii submentoniere-cand procesul septic erodeaza
osul sub muschiul motul barbiei.
Diagnosticul diferential : se face,cu chistul de maxilar in faza de exteririzare ,dar in
aceste cazuri lipesesc semnele inflamatorii ;-chistul de maxilar suprainfectat ,cand
exista si semne inflamatorii dar evolutia in timp a tumefactiei si examenul radiografic
precizeaza diagnosticul;-alte tumori endoosoase ,benigne sau maligne care se pot
suprainfecta ,supuratia fiind primul simptom clinic alarmant,furunculele fetei care au o
simptomatologie alarmanta cu tumefactie si congestie lipsind insa complet semnele
endoorale.
Tratament.In faza endoosoasa se paote tenta un tratament rezolutiv .trepanarea
dintelui ,drenaj trans odontal ,antibioticein doze eficiente ,spalaturi largi bucale cu solutii
caldute slab antiseptice.
1.3.1.2Abcesul palatinal:Are ca punct de plecare dintii ale caror radacini sunt
orientate spre bolta palatia-incisivul lateral ,radacinile palatinale ale primilor premolari
si molarilor.Abcesele care au ca punct de plecare incisivii laterali sunt situate in palatul
anterior ,paramedian,avand o forma alungita.
Clinic:bolnavii prezinta dureri de parodontita apicala acuta,aparand apoi tumefactia
care deformeaza bolta palatina.Durerile sunt de obicei puternice si se datoreza decolarii
fibromucoasei palatine provocate de puroiul care a strabatut osul.La examen se observa
tumefactia care deformeza bolta palatina,cu un diametru care variaza intre 1 si 2
cm,fara sa depaseasca de obicei linia mediana.Tumefactia are margini relativ bine
conturate ,iar la palpare –care este extrem de dureroasa-se percepe fluctuenta.
Diagnosticul diferential se face cu:chistul de maxilar suprainfectat ,care evolueaza
insa lent si nu deranjeaza pe blnav decat daca se infecteza.-goma luetica care,in
perioada de ramolire,prezinta si semnele caracteristice ale afectiunii cauzale,tumori de
maxilar superior cu evolutie in bolta.
Tratamentul:urmareste deschiderea si drenajul colectiei tinand cont de faptul ca plaga
operatorie are tendinta sa se inchida spontan prin strangerea marginilor sale,datorita
structurii fibromucoasei palatine.
1.3.1.3Abcesul perimandibular intern submucos:colectia se formeza pe fata
interna linguala a mandibulei avand ca punct de plecare molarii,premolarii sau corpii
straini care patrund accidental in mucoasa planselui bucal.
Clinic:se manifesta prin aceleasi fenomene generale ca si abcesul vestibular.Local,se
observa o tumefactie limitata pe fata interna a madibulei,cu maximum de bombare in
dreptul dinteluicauzal.Uneori,evolueaza spre marginea gingivala,putandu-se deschide
spontan in jurul coletului dintelui;alteori evoleaza spre santul mandibulolingual si
prezinta tendinta de a difuza spre lojile sublinguale si submaxialare.
Diagnosticul diferential:se face cu abcesul de loja sulinguala ,in care toata loja este
impastata,wharonita ai periwhartonita litiazica in care simtomatologia de debut este
specificata;tumorile de corp mandibular sau cele de planseu bucal cu evolutie
endofitica,in care lipsesc fenomenele acute ,ca si durerea exagerata la presiune.
Tratamentul:consta in deschiderea supuraaiei printr-o incizie paralela cu madibula,cat
mai aproape de os ,pentru a nu leza elementele anatomice ale planseului bucal.
1.3.1.4.Abcesul parodontal:este o colectie puruletna localizata strict in jurul unui
dinte cu punga parodontala inchisa la colet sau serpiginoasa,interesand de regula gingia
fixa,pe care o decoleza,avand insa posibilitatea sa se extinda si la regiunile vecine in
functie de rezistenta organismului sau agresivitatea florei microbiene.
Diagnosticul diferential:se face cu:procesele septice cu punct de plecare apical,dar in
aceste cazuri gingia marginala nu este afectata;tumorile de granulatie cu debut
gingival,care uneori pot coexista cu abcesele parodontale.
Tratament.:In cazul in care se urmareste pastrarea dintelui,colectia se va deschide ,iar
daca acest lucru nu este posibil datorita gradului mare de mobilitate a dintelui si se
apreciaza ca prin indepartarea lui se va realiza o clae de drenaj ,se recurge la extractia
dentara.
1.3.1.5Abcesul in semiluna (peribazilar,perimandibular extern,cu evolutie
cutanata):se formeaza prin difuzarea puroiului fie de pe apexul unui dinte inferior de-a
lungul fetei externe,initial subperiostal si apoi subcutanat catre marginea bayilara a
madibulei,fie de la o punga parodontala sau capisonul mucos al unui dinte pe care de
eruptie ,procesul septic evoluand intre fata externa a osului si muschiul
buccinator.Tegumentele sunt congestionate ,lucioase.La palapre tumefactia face corp
comun cu osul.
Diagnosticul diferential:se face cu:abcesul de loja sumaxilara unde infiltratul este mai
extins in suprafata si profunzime;adenita supurata submandibulara in care debutul este
nodular;osteoperiostenita de corp mandibualar,tumori ale corpului mandibular.
1.3.2.Abcesele lojilor superficiale:lojile superficiale ale fetei si gatului au pereti
anatomici destul de bine individualizati sau limite anatomicestabilite ,uneori ,chiar de
maniera arbitrara ,in perspectiva unor manifestari clinice extrem de bine
individualizate.In acest context supuratiile raman de obicei limitate la loja
respectiva.Uneori,procesul septic poate depasi peretii ososi sau fibrosi ai lojii ,difuzand
in spatiile si lojile vecine ,situatie in care starea locala si generala se
agraveaza.Simptomatologia clinica este specifica fiecarei localizari.
1.3.3Abcesele lojilor profunde:Localizarea proceselor infectioase in lojile profunde
ale fetei prezinta o gravitate deosebita atat datorita posibilitatilor de difuziune a
supuratiei catre craniu,prin orifiiile de la baza,si catre mediastin,de-a lungul marilor
vase,cat si prezentei in aceste spatii a unor elemente anatomice deosebit de importante.
1.3.3.1Abcesul fosei infratemporale
Fosa infratemporala sau groapa zigomatica ,numita mai nou si regiunea
faringomandibulara este limitata lateral de ramul ascendent madibular si arcada
temporozigomatica,inauntru de apofiza pterigoida mediana,constrictorul superior al
faringelui si peretele faringian,in sus de baza craniului cu aripa mare a sfenoidului
inauntru si osul temporal in afara,anterior de tuberozitatea maxilarului si posterior de
glanda parotida,care imbraca ramul ascendent mandibular.Muschiul pterigoidian intern
si fascia interpterigoidiana separa fosa infratemporals intr-un compartiment
extern,pterigomandibular ,si unul intern,pterigomaxilar.Infectiile fosei infratemporale
pot avea ca punct de plecare procese septice dentare ,osoase,sinuzale.De asemenea
infectiile pot difuza din lojile vecine cu care comunica(orbita,loja
submandibulara,glanda parotida,fosa temporala ).
Clinic ,supuratia debuteaza cu dureri cu caracter nevralgiform-
febra,agitatie,trismus.Tardiv apare un edem genian discret dedesubtul si inapoia osului
malar.In aceasta faza diagnosticul este foarte greu de pus datorita saraciei de semne
obictive , astfel se face pe baza anamnezei,a caracterelor durerii si a existentei
infiltratului dureros perituberozitar sau de-a lungul ramului ascendent
mandibular.Ulterior apare tumefactia obrazului ,care se poate extinde in regiunea
temporala,parotideomaseterina si submandibulara,astfel incat relieful arcadei
temporozigomatice dispare sau apare ca un sant.In cazurile in care nu exista o
certitudine diagnostica ,se paote recurge chiar la punctia explorataore ,care precizeaza
sediul supuratiei.
Tratament:Deschiderea chirurgicala a supuratiilor gropii zigomatice se impune a fi
facuta cat mai precoce,din cauza pericolului difuziunii si al complicatiilor
grave.Interventia se poate efectua pe cale endoorala,pe cale cutanata sau prin asocierea
celor doua cai ,in raport cu evolutia si gradul de extindere a procesului septic.In
cazurile in care factorul etiologic l-a constituit un empiem sinuzal ,deschiderea se face
pe cale trans-sinusala.
1.3.3.2Abcesul spatiului laterofarinfian
Spatiul laterofaringian,numit de autorii anglo-saxoni si spatiul parafaringian este
delimitat lateral de muschiul pterigoidian intern,median de musculatura faringelui
acoperita de peretele mucos faringian,in sus de baza craniului,posterior de facia
prevertebrala.Este tmpartit de buchetul Riolan intr-un compartiment prestilin ,in care se
gaseste prelungirea faringiana a glandei parotide ,si un compartiment retrostilin ,in care
se gasesc carotida interna,jugulara interna,ganglionul simpatic cervical superior si
perechile IX,X,XI si XII de nervi cranieni.
Clinic:afectiunea debuteaza cu dureri la deglutitie asemanatoare cu cele din amigdalita
sau din supuratiile lojii submaxilare.Semnele exoorale sunt reduse:usoara tumefactie
dureroasa retromandibulara de-a lungul muschiului ,sternocleidomastoidian.Endooral se
observva o tumefactie inilaterala voluminoasa a peretului faringian,de multe ori si a
valului moale,cu impingerea amigdalei si a pilierului amigdalian spre linia
mediana ,astfel incat istmul gatului apare aproape complet inchis.La palparea
bimanuala,cu un deget in faringe si degetele celelilate maini aplicate inapoia si
dedesubtul unghiului mandibulei ,se percepe o impastare sau chair fluctuenta.Acest
examen nu paote fi facut totdeauna,din cauza durerilorfoarte mari si a trismusului.Toate
aceste semne se insotesc de tulburari functionale :disfagie foarte accentuata,deglutitia
nefiind posibila chair pentru lichide ,trismus mai puternic in suapuratiile
laterofaringienede cauza dentara ,moderat in cele de cauza amigdaliana.
Diagnosticul diferential:se face cu flegomonul amigdalian dar ian acest caz amigdala
este hipertrofica,nu numai impinsa prezentand si crispte purulente;abcesul de loja
submandibulara,in care nu este prezenta bombarea faringelui,tumorile
laterofaringiene,care au o evolutie mai lenta.
Tratament.Deschiderea abcesului se paote face pe cale endoorala sau cutanata in functie
de evolutie si tulburarile functionale,tinand cont de posibilitatea lezarii marilor vase.
2.Abcesele lojilor superficiale
2.1 Abcesul lojii submandibulare:Loja submandibulara face parte din lojile planseului
bucal si este situata inauntrul ramului al mandibulei ,fiind limitata in sus si median de
muschii milohidian,hioglos si de mucoasa planseului bucal.In jos si lateral este limitata
de platisma ,de fascia cervicala superficiala si de tegimente.Lateral ,estefata interna a
mandibulei sub linia milohidiana iar anterior ,pantecele anterior al digastricului.Loja
submandibulara comunica inainte si in sus cu loja sublinguala ,dorsal de portiunea
posterioara a muschiului milohidian ,posterrior si in sus cu loja glandei parotide ,posterior
si in jos cu loja marilor vase ,median si posterior cu spatiul laterofaringian;este separata
de spatiul pterigomandibular prin insertia muschiului pterigoidian intern.Portiunea
postero-superioara a lojii distal de milohiodian ,constituie recesul care este despartit de
cavitatea bucala doar prin mucoasa planseului bucal de la nivelul molarilor 2 si 3 .Loja
contine glanda salivara,limfonoduli dispusi in trei grupe,nervii lingual si hipoglos,artera
si vena faciala,precum si un bogat tesut conjunctiv lax.
Este infectata de obicei prin procese septice plecate de la molarii inferiori.Litiaza
salivara submandibulara suprainfectata se poate extinde la intreaga loja,iar
adenitelesupurate submandibulare pot invada loja in totalitate.Fiind o loja de
rascruce ,care comunica cu lojile invecinate poate fiinfectata si de procese septice din
lojile amintite ,fiind posibil si procesul de difuzare a infectiei din loja submandibulara tn
lojile cu care comunica.
Simptome.Debuteaza cu un infiltrat dureros situat pe fata interna a trimii distale a ramului
orizontal a mandibulei.Tumefactia evolueaza rapid,exteriorizandu-se in regiunea
submandibulara,unde bombeaza,mascand relieful marginii bazilare a madibulei ,se paote
anterior catre regiunea submetoniera si posterior catre marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian ,iar in jos si median,pana la nivelul osului hioid.Tegumentele sunt
destinse si lucioase.Palparea este extrem de dureroasa:la inceput se percepe o impastare
dura de-a lungul ramului orizontal al madibulei ,pe fata interna a acestuia,iar ulterior
apare fluctuenta.Examenul endoorals e face cu greutate ,din cauza trismului.Mucoasa
planseului bucal si pilierul amigdalian anterior sunt congestionate si edematiate.Daca se
reuseste palparea endoorala,se constata ca fata intera a mandibulei este ingrosata si ca
loja submandibulara este plina.Cand supuratia evolueaza in reces,se percepe fluctuenta pe
fata interna a mandibulei ,in dreptul ultimilor doi molari.Portiunea anterioara a planseului
bucal este libera ,supla.Bolnavii acuza dureri spontane,vii,care iradiaza spre
ureche ,datorita interesarii nervului lingual.Masticatia ,deglutitia si chiar fonatia sunt
dureroase.Trismusul apare precoce.Starea generalaeste alterata,septica,cu
febra,frisoane,curbura.
Diagonsticul diferential:se face cu adenita supurata,care are un debut nodular,cu
limfonoduli,mobili,neaderenti de os;mai tarziu prin crestere ,adera d eos reactia
inflamatorie in tesuturile invecinate.Trismusul si disfagia sunt mai putin
accentuate ;adeseori diagnosticul de precizie al unei adenite supurate nus epaote face
decat intraoperator,cand nus e constata deperiostarea ramului mandibular-manifestare
caracteristica abcesului;submaxilita litiazica acuta supurata,daca infectia a depasit bariera
glandulara;in acest caz ,prin presiune pe glanda se scurge puroi;bolnavii acuza in
antecedente crize dureroase repetate,cu tumefierea glandei.Abcesul in semiluna care este
localizat strict in jurul marginii bazilare a mandibulei;abcesul de loja sublinguala an care
fenomenele exoorale sunt mult mai sterse iar mucoasa palnseului bucal anterior este
edematiata ,congestionata.Abcesul de loja submentoniera,in care lipsesc complet
fenomenele endoorale,iar tuumefactia exoorala este localizata anterior;flegmonul de
planseu bucal,in care sunt interesate atat loja submandibulara cat si loja sublinguala dar si
laterofaringian ,iar stare agenerala este mult mai alterata.Actinomicoza care prezinta
placardul si fistulele caracteristice;adenopatiile specifice caracterizate prin lipsa
semneleor de inflamatie acuta.
Tratamentul.este necesar sa fie facut cat mai precoce din cauza pericolului de difuzare a
infectiei.Deschiderea se face pe cale cutanata-in supuratiile masive cu pielea
destinsa,lucioasa,cu aspect inflamator si in supuratiile care in urma unui tartament
indelungat cu antibiotice au tendinta sa se cronicizeze-sau pe cale endoorala in cazurile
in care proccesul septic se dezvolta in portiunea posterioara a lojii bomband submucos in
santul mandibulolingual,in dreptul ultimilor doi molari.
Tehnica de deschidere a supuratiei de loja submandibulara pe cale cuatanata:bolnavul
este asezat in decubit dorsal ,cu capul in usoara extensie si rotat spre partea sanatoasa.
Anestezia:este depreferat anestezia generala de scurta duarata,care asigurao liniste
operatorie foarte buna.Se poate face si anestezie locala prin infiltrtie in straturi pe linia de
incizie ,insa vor fi momente ,in care cursul interventiei ,in care bolnavul va percepe
durerea.
Incizia:prin plapare se repereaza marginea bazilara a mandibulei,pornind d ela
menton,unde partile moi sunt mai putin infiltrate,spre gonion.Incizia este necesar sa fie
plasata de 2 cm inauntrul marginii bazilare a mandibulei ,evitand sectionarea filetelor
facialului,iar postoperator obtinandu-se o cicatrice ascunsa.Pentru a realiza o incizie cat
mai corecta ,este prefreabil ca aceasta sa fie prealabil marcata cu un creion
dermatograf ,fapt care va permite eventualele corecturi ale traseului si chair ale
plasarii.Incizia va fi usor curba,lunga de 5-6 cm ,situata in treimea posteriaora a regiunii
submandibulare.
Drenajul:se introduc 2 tuburi mai groase de cauciuc sau de 2-2 tuburi din politen ,mai
subtiri ale cror capete sunt sectionate in bizou pentru a permite scurgerea puroiului si
irigatiile antiseptice.Tot in acelasi scop,asezarea tuburilor in plaga se va face la niveluri
diferite,pentru a asigura drenajul decliv.Pentru a fi mentinute ,tuburiel sunt fixate la pile
cu un fir neresorbabil si mentinute 48-72 de ore,facandu-se irigatii in loja cu solutii slab
antiseptice.Serenunta la drenaj cand prin tuburi nu se mai elimina secretii si tuburile au
inceput sa se asuplizeze.Daca fenomenele clinice se remit lent ,se renunta la tuburi
treptat.
Tehnica deschiderii supuratiilor de loja submandibulara pe cale endoorala:bolnavul este
asezat in fotoliul dentar,cu capul usor flectat.Accesul asupra regiunii ste dificil din cauza
trismusului.Pentru obtinerea unei mai largi deschideri a gurii,se paote practica o infiltratie
cu xilina 1% a muschiilor maseter si pterigoidian intern,prin scobitura
sigmoida.Comisura bucala si obrazul vor fi indepartate cu un departator cu fereastra sau
Langenbeck,iar limba va fi apasata cu oglinda spre linia mediana.
Anestezia:prin infiltratie pe linia de incizie in dreptul ultimilor doi molari.
Incizia:se face in dreptul bombarii maxime,cat mai aproape de os,pentru a nu intersecta
nervul lingual si artera sublinguala.se sectioneaza mucoasa pe o lungime de 2 cm.De
regula,imediat dupa sectionarea mucoasei se evacueaza puroiul.Daca nu se reuseste sa
„se cada"pe colectie prin incizie,se va introduce o pensa curba boanta,al carei varf va fi
orientat in mod obligatoriu spre os,prin departarea baratelor pensei largindu-se si calea de
drenaj.
O evacuare cat mai completa a colectiei se paote obtine printr-o presiune exercitata pe
regiunea submandibulara.
Drenajul:se asigura cu o lama de cauciuc care va patrunde in loja cel putin 2 cm ,dar
va avea si o portiune suficient de lunga endoorala,pentru a nu fi impinsa complet in loja
pe care dorim sa o drenam.De regula,tulburarile functionale se remit ffoarte rapid,iar la
dren se paote renunta dupa 24-48 de ore.
2.2Abcesul lojii sublinguale :
Loja sublinguala este situata in aprte aanterioara a planseului bucal submucos,deasupra
muschiului milohioidian,fiind limitata lateral si anterior de fata interna a mandibulei ,iar
median , de muschii genioglos si hioglos.Este despartita de loja simetrica printr-un sept
fibros incompet.Loja contine ,pe langa glanda sublinguala canalul wharton,nervulsi
vasele linguale,precum si un tesut conjunctiv lax.loja se paote infecta de la procesele
septice dentare,apicale sau aprodontale ale premolarilor si molarilor sau de la
pericoronaritele supurate ale molarilor de minte inferiori ,infectia difuzand deasupra
milohioidianului.de asemenea ,supuratiile mai pot fi produse de litiazele infectate ale
canalului Wharton,precum si de intepaturile septice sau corpii straini patrunsi in planseul
bucal.Este posibila difuzarea infectiei in si din lojile invecinate.
Simptome:Debuteaza cu congestia si tumefactia unilaterale ale mucosei planseului
bucal si deglutitie dureroasa.Ulterior,tumefactia mucoasei sublinguale se
accentueaza ,aceasta devine mult mai congestiva,in tesiune.Creasta sublinguala proemina
si prezinta depozite fibrinoase.Limba este impinsa de parte asanatoasa.
Semnele exoorale sunt reduse ,putandu-se observa o usoara deformare a regiunii
submentoniere,paramedian.La palparea bimanuala se percepe o consistenta renitenta sau
indurata ,fluctuenta aparand destul de tarziu.Tulburarile functionale sunt marcate:disfagia
,jens in masticatie si fonatie.miscarile limbii dureroase;trismusul este prezent numai in
cazulrile in care infectia are ca punct de plecae pericoronarita maolarului de minte
inferior.Bolnavii au senzatia de tensiune si dureri pulsatile.Starea generala este
alterata,septici,cu febra de supuratie.
Diagnosticul diferential:se face cu flegmonul palnseului bucal,care este de obice
bilateral,prezentand fenomene septicotoxice caracteristice,abcesul lojii
submandibulare ,in care tumefactia mucoasei este localizata in jumatatea distala a
plaseului bucal ,iar fenomenele exoorale sunt mai accentuate.Abcesul perimandibular
intern sublingual submucos ,care prezinta o tumefactie mult superficializata,iar la palpare
plaseul este liber;Whartonita si periwhartonita ,care prezinta semnele caracteristice
anamnestice si clinice .Ranula si chistul dermoid al planseului bucal,care sunt lipsite de
semne inflamatorii;tumorile maligne ale planseului bucal cu evolutie endofitica care au
de obicei ca punct de plecare glandele salivare mici sau glanda sublinguala si care pot fi
dureroase la presiune,lipsandu-le insa semnele inflamatorii si functinale locale si
fenomenele septice generale.
Evolutie:Abcesul de loja sublinguala foarte rar se paote deschide spontan,la
mucuoasa.Netrataa,supuratia paote invada loja sublinguala simetrica paote difuza in loja
submandibulara cu care comnucia posterior ,iar daca organismul nu se aparaimpotriva
agresiunii microbiene,poate invada intreg planseul bucal.Intrcat in loja sublinguala
sublinguala exista conditii de anaerobioza,un proces septic limitat isi paote modifica flora
microbiana iniiiala,transformandu-se in flegmon.
Tratament.Deschiderea abcesuluise face de regula pe cale cutanata si numai cu totul
exceptional pe cale endoorala-in cazurile in care colectia este superficiala,la
mucoasa,devenind fluctuenta.
Tehnica operatorie de deschidere a abcesului pe cale cutanata:bolnavul este asezat in
decubit dorsal,cu capul in extensie ,pentru a se expune regiunea submentoniera.
Anestezia:interventia necesitand traversarea tuturor straturilor planseului bucal,se
impun eo anestezie cat mai profunda. Cea mai buna liniste operatorie se obtine prin
anestezie genrala.Daca edemul planseului bucal nu este marcat si deci nu exista pericolul
instalarii unor tulburari mecanice respiratorii ,paote fi administrata o anestezie generala
de scurta durata,pe cale intravenoasa.In cazurile in care starea generala este alterata ,si
edemul plaseului bucal este marcat,este necesar sa se recurga la intubatie
endotraheala.Anestezia loco-regionala prin infiltratie in straturi paote fi folosita cu
conditia administrarii unei anestezii de baza,care sa reduca si cantitatea de anestezic ,dar
sa-si ofere o liniste operatorie buna.
Incizia:paramediana,curba,situata intre marginea bazilara a mentonului si osului
hioid,lunga de 4-5 cm.Cu bisturiul nr.15 se sectioneaza pielea,platisma si fascia cervicala
superficiala ,patrunzand astfel in loja submentoniera.Uneori,loja submentoniera paote fi
si ea interesata,prin difuzarea procesului septic printre fibrele milohioidianului,si in acest
caz se gasesc tesuturile infiltrate sau chiar puroi colectat.Se introduce o pensa
hemostatica cu care se perforeaza muschiul milohioidian,patrunzandu-se in loja
sublinguala.Introducerea pesei hemostatice se face sub control palpatoriu endooral ,cu
indicele de la mana stanga aplicat in regiunea sublinguaa,inapoia arcadei dentare ,pentru
a nu perfora mucoasa ,fapt ce ar complica foarte mult evolutia postoperatorie.Prin
desfacerea bratelor pensei,se largeste bresa realizata in muschiul milohioidian,creand
astfel o cale larga de evacuare a colectiei purulente.
Drenajul:se introduc in loja sublinguala,prin calea urmata de pensa,doua tuburi de
cauciuc ,fixate la tegumente cu fire neresorbabile.Capetele tuburilorvor fi plasate
deasupra muschiului milohioidian,pentru a realiza un drenaj eficient,dar nu vor presa
mucoasa planseului bucal,pentru anu o perfora sau ulcera.
Tehnica operatorie de deschidere a abcesului pe cale endoorala:bolnavul este asezat in
fotoliul dentar ,cu capul in usoara flexie si cu gura deschisa cat mai larg.
Anestezia:de preferat tronculara periferica,la spina Spix.
Incizia:colectia fiind localizata superficial submucos,nu este necesara o incizie
exagerat de larga si nici explorarea in profunzime cu pensa .Se face o incizie de 2,5-3,5
cm intre creasta sublinguala si os,cat mai aproape de fata interna a mandibulei ,spre a nu
leza elementele anatomice importante ale planseului bucal.Sectionarea intereseaza numai
mucoasa,dupa care se patrunde in loja cu o pensa cu varful bont,colectia evacuandu-se
imediat.
Drenajul:se introduce o lama de cauciuc sau politen prin linia de incizie,fara a o
impinge prea mult in profunzime.Daca plaga sangereaza abundent,se aplica pentru 24 de
ore o mesa iodoformata in jurul lamei de dren.Lama de dren de mentine 24 de
ore,peroada in care,in caz de evolutie favorabila,fenomenele subiective si obiective se
remit.
2.3 Abcesul lojii submentoniere:Se dezvolta sub barbie,intinzandu-se in jos pana la osul
hioid.Loja submetoniera este despartita lateral de cele doua loji submandibulare prin
pantecele anterioare ale celor doi digastrici.In sus,muschiul milohioidian si genioglosii o
despart de loja sublinguala.In acest spatiu se afla tesut grasos,tesut conjunctiv lax,precum
si limfonoduli.punctul de plecare al infectiei sau procesele supurative localizate in lojile
submandibulare sau sublinguale.O cauza frecventa a supuratiilor lojii submentoniere o
constituie furunculele buzei inferioare sau ale barbiei.
Simptome:debuteaza cu o impastare submentoniera dureroasa,difuza,care apoi se
limiteaza,fiind acoperita de tegumente congestionate,lucioase.Tumefactia apare ca o a
doua barbie.La palapare,in primul stadiu al procesului supurativ,se percepe o impastare
infiltrativa ti apoi ,dupa colectarea puroiului ,fluctuenta.Trismusul este
absent.Endooral,simptomatlogia este absenta ceea ce permite diagnosticul diferntial cu
infectiile lojii sublinguale.
Diagnosticul diferential:se face cu adenitele supurate ,a caror evolutie este
caracteristica;piodermitele cu localizare submetoniera,care se insotesc de edem al partilor
moi inconjuratoare.
Tratament.Colectia gasindu-se situata sub palnul muscular,imediat deasupra fasciei
cervicale,supuratiile lojii submentoniere se deschid pe cale cutanata.
Tehnica operatorie:bolnavul va fi asezat in decubit dorsal,cu capul in extensie.
Anestezia:interventia poate fi facuta si sub anestezie loco-regionala prin
infiltratie,straturile ce urmeazaa fi strabatute fiind reduse ca dimensiune,dar e de stiut ca
anestezia de scurta durata asigura o liniste operatorie mai buna.
Incizia.este curba de 4-5 cm ,situata la mijlocul distantei dintre osul hioid si barbie,si
este paralela cu marginea bazilara a mentonului,al carui relief este necesar sa fie bine
reperat prin palpare.Inciziile medio-sagiatle mentohioidiene sunt contraindicate,intrucat
nu asigura un drenaj eficient si lasa cicatrice inestetice.dupa sectionarea cu bisturiul nr.15
a tegumetelor si a platismei,fascia cervicala superficiala poate fi perforata cu pensa
hemostatica.De regula cand se patrunde cu pensa in colectie ,pe langa bratele acesteia
evacueaza puroiul.Pentru a largi calea de evacuare a puroiului ,bratele pensei se desfac.Se
evita impingerea exagerata a pensei hemostatice,pentru a nu perfora muschiul
milohioidian si pentru a nu insamanta loja sublinguala.Este necesara palparea osului cu
varful pensei,pentru decelarea eventualelor zone rugoase,deperiostate.
Drenajul:se face cu un tub de cauciuc sau politen fixat la tegumente cu fire
neresorbabile si se mentine 24-48 de ore.
2.4 Abcesul mentonier:regiunea mentoniera are urmatoarele limite;in sus santul
labiomentonier,in jos marginea bazilara a mentonului ,iar lateral,verticala care coboara de
la nivelul santului nazogenian.Este constituita,de la suprafata la profunzime ,de
tegumente,care de regula sunt subtiri si captusite spre profunzime ,de tegumente ,care de
regula sunt subtiri si captusite cu un strat celulograsos destul de slb reprezentat ,si un plan
muscular in zona apexului incisivilor inferiori.Planul osos este constituit din meton.Loja
mentoniera poate fi infectata fie de la procese septice periapicale ale incisivilor inferiori-
care,datorita insertiilor musculare ale patratului barbiei si motului barbiei,nu pot urca spre
vestibul sau cobori catre loja submentoniera-fie de la furuncule ale buzei inferioare.La
tineri se intalnesc frecvent supuratii mentoniere care au ca punct de plecare procese de
acnee locale,suprainfectate de obicei cu stafilococi.
Simptome:Debuteaza cu dureri intense,insotite sau nu de odontalgii,in functie de factorul
cauzal.Mentonul tumefiat proemina ca o falsa progenie.Tegumentele sunt
congestionate,impastate,dureroase la presiune.Impastarea nu se extinde
submentonier.Endooral,in cazul in care factorul cauzal este un proces septic situat la
nivelul incisivilor inferiori,vestibulul este impastat ,dureros la presiune
Diagnosticul diferential.se face cu chisturile de menton care nu sunt
dureroaselapresiune;tumorile de arc metonier suprainfectate examenul radilogic fiind
indispensabil pentru precizarea diagnosticului.
Tratament.
2.5 Abcesul obrazului:
Obrazul este o loja fara pereti bine constituiti,care sa-l limiteze de regiunile
invecinate ,ogata in tesut grasos si fibroconjuctiv ,in vase si limfonoduli.este cumprins in
arcada temporozigomatica ,marginea inferioara a orbitei ,marginea inferioaara a
madibulei,santul nazogenia si marginea anterioara a muschiului maseter.Palanul profund
este format an sus de fata externa a molarului si fata anterioara a apofizei piramidale a
maxilarului tn jos de fata externa a ramului orizontal al madibulei,iatr la mijloc de
mucoasa bucala care formeaza ,cu un tesut conjunctiv subiacent dens,care captuseste fata
profunda a lojii obrazului,cunoscuta si sub numele de mucoasa jugala se reflecta pe
apofizele alveolare ,constituind santurile vestibulare superior si inferior .Peretele extern
este format de pielea obrayului captusita de muschi pielosi ai mimicii.Muschiul
buccinator realizeaza o adevarata diafragma,care imparte loja obrazului intr-un
compartiment extern si unul intern.Bula grasoasa Bichat se gaseste situata intre muschiul
buccinator si muschiul pielosi ,impreuna cu vasele faciale.
Loja obrazului se poate infecta de la molarii sau premolarii inferioari si
superioari,pericoronarita maolarului de minte inferior,patrunderea de corpi straini
transcutanat sau transmucos,litiaza canalului Satenon,furuncule ale obrazului sau chisturi
sebacee ale obrazului suprainfectate.Supuratiile plecate de la dintii superiori se dezvolta
mai ales spre nas si orbita,iar cele pelacate de la dintii mandibulari ,catre portiunea
inferioara a lojii,cu tendinta extensiva spre gat.
Clinic supuratiile extinse ale obrazului se pot prezenta sub forma difuza,extisa,si sub
forma de colectii limitate.
2.5.1Supuratiile extinse ale obrazului
Se caracterizeaza printr-o tumefactie voluminoasa cu pielea intinsa,luciasa,rosie edem
de vecinatate ale pleoapelor,regiunii temporale,regiunii parotideomaseterine si
submandibulare.
Santurile si reliefurile normale ale fetei sunt sterse ,fanta palpebrala diminuata sau
complet inchisa.
Mucoasa jugala este edematiata ,bombeaza,umpland vestibulul,si patrunde chiar intre
arcadele dentare.Datorita acestui fapt,pe mucoasa se observa amprenta fetelor vestibulare
ale dintiilor.Palparea bimanuala ,dureroasa releva consistenta dura ,pastoasa ti apoi
fluctuenta care paote fi localizata catre mucoasa sau catre tegumente.Trismusul este
prezent ,fiind mai accentuat in supuratiile care au ca punct de plecare molarii
inferiori.Starea generala este alterata,septica cu salivatie abundenta ti halena fetida.
Diagnosticul supuratiilor extinse ale obrazului este destul de usor de stabilit pe baza
semnelor clinice generale ti a celor loco-regionale.Diagnosticul diferential se face cu:
-flegmonul hemifacial,in care atat fenomenele loco-regionale,cat si starea generali sunt
caracteristice
-adenitele supurate geniene,la care debutul este nodular ,cu evolutie rapida spre difuzare
in intreaga loja a obrazului,
-tumorile maligne ale obrazului ,mai ales cele cu debut jugal,care in stadiile avansate pot
avea aspectul unor supuratii dar se observa leziunea mucoasa primara si lipsesc
fenomenele inflamatorii,
-angioamele si laimfangioamele obrazului care sunt congenitale,lipsindu-le fenomele
inflamatorii ,
-lipoamele obrazului cu punct de plecare bula Bichat cu o evolutie de lunga durata,fara
fenomele inflamatorii.
Supuratiile obrazului au o mare tendinta de difuziune in lojile vecine,in special spre
orbita ti lojile profunde,ele pot da embolii in sinusul cavernos,pe calea vaselor angulare si
oftalmice.
Tratametul este necesar sa fie fapcut cat mai precoce datorita complicatiilor posibile ti
consta in deschiderea larga a abcesului ,care poate fi facuta pe cale endoorala este
insuficienta ,neputand asigura un bun drenaj si necesitand completarea cu o incizie
cutanata.
Calea endoorala este indicatap in supuratiile colectate cu o evolutie la mucoasa,situate de
regula intre muschiul buccinator si mucoasa tumefactia proeminand la nivelul mucoasei
jugale,pe fata interna a obrazului.
Tehnica operatorie:bolavul este asezat pe fotoliul dentar sau pe masa de operatie cu gura
intradeschisa ,comisura bucala fiind trasa cu o oglinda sau mai bine cu un departator
feestrat sau chiar Langenbeck,pentru a expune cat mai bine zona de bombare maxima.
Anestezia:infiltratie locala de-a lungul liniei de incizie
Incizia:va fi plasata cat mai decliv,spre fundul vestibular inferior,pentru a asigura
drenajul .Se face o incizie orizontala,lunga de 2-3-cm sub nivelul bombarii maxime a
tumefactiei ,spre fundul de sant vestibular inferior.bisturiul nr.11 sau 15 va fi orientat
usor oblic in afara si va sectiona numai mucoasa ,evitand astfel intersectarea vaselor
faciale.De regula cand colectia este situata intre mucoasa si muschiul buccinator ,puroiul
se evacueata imediat.Daca dupa incizia mucoasei nu apare puroiul,inseamna ca supuratia
est esituata in afara muschiului buccinator ,imediat sub muschii pielosi ai mimicii.In acest
caz se va introduce prin incizie o pensa hemostatica,despicandu-se fibrele muculare.Prin
desfacerea bratelor pensei se largeste plaga ,asigurandu-se evacuarea puroiului.
Dranajul se asigura cu o lama de cauciuc sau cu doua tuburi de politen,care se suprima
dupa 24-48 de ore.
Calea cutanata se foloseste cand procesul septic este difuz,cantonat in spatiile si lojele
parenchimului genian,necesitand o deschidere larga.Pentru a asigura declivitatea si a se
evita lezarea nervului facial accesul asupra procesului septic din obraz se va face pe cale
submandibulara
Tehnica operatorie:bolanvul este asezat pe masa de operatie an decubit dorsal cu capul
in usoara extensie si rotat de partea sanatoasa.
Anestezia:este de preferat anestezia generala de scurta durata sau ,cand se considera ca
sunt necesare explorari mai laborioase,chair intubatia endotraheala.Infiltratia anestezica
locala nua sigura o liniste operatorie optima,nepermitand deschiderea si mai ales
evacuarea tutuoror zonelor in care se gasesc colectii purulente.
Incizia va fi lunga de 5-6 cm ,paralela cu marginea bazilara a mandibulei ,la 2 cm
dedesubtul ei,sectionand pielea si paltisma.Se introduce pesa hemostatica de-a lungul
fetei externe a mandibulei ,patrunzand in obraz,si se deschid toate spatiile supurate.
In cazuriel in care nu se gasesc colectii bine constituite se va introduce chiar degetul
explorandu-se toata loja.
Drenajul se face cu doua tuburi de cauciuc fixate la piele cu un fir neresorbabil .Un tub
de dren va patrunde pana in mijlocul obrazului,de regula in zona in care se gaseste bula
Bchat ,iar un al doile atub va patrunde pana deasupra marginii bazilkare a
madibulei ,realizand atat drenajul cat si posibilitatea efectuaraa unor irigatii antiseptice
eficiente.
Calea combinata exo-si endoorala ,este indicata fie in supuratiile cu caracter difuz fie in
cazurile in care incizia endoorala nu a dus la remiterea procesului septic ,necesitand o
cale de drenaj mai larga.
2.5.2Supuratiile limitate ale obrazului
Au ca punct de plecare pericoronarita supurata a molarului de mite inferior.Sunt
cunoscute si sub numele de abcese buccinatomaxilare sau abcese migratoare ale
obrazului.Procesul septic de la nivelul capisonului care acopera molarul de minte inferior
fuzeaza prin jgheabul format e fata externa a madibulei si muschiul buccinator pana la
spatiul celular al obrazului unde colecteaza.colectia poate fi situata in afara muschiului
buccinator avand o evolutie cutanata ,pe fata externa sau chiar catre marginea bazilara a
treimii mijlocii a corpului mandibular ,sau inauntrul muschiului buccinator in dreptul
premolarilor inferiori,avand o evolutie endoorala.
Apare ca o colectie neta bine delimitata fluctuenta,in urma unui episod inflamator la
nivelul capisonului car acopera molarul de minte inferior inclus.
Clinic se caracterizeaza prin prezenta uinui cordon situat ian grosimea obrazului care
leaga colectia situata anterior la nivelul premolarilorde capisonul molarului de
minte.Bolnavii prezinta trismus .Radigrafic se observa viciul de eruptie a molarului de
minte inferior.
Tratament.Deschiderea colectiei se face in functie de evolutia endoorala sau exoorala.
Tehnica deschiderii colectiei pe cale endoorala.
Anestezia:daca trismusul nu este accentuat,se poate practica anestezia la spina Spix ,in
caz de trismus ,se paote recurge la o anestezie prin infiltratie pe linia de incizie.
Incizia.se face in vestibulul inferior,in dreptul premolarilor.Este o incizie longitudinala
de 1-2 cm colectia fiind localizata de regula sub mucoasa,periostul la acest nivel nu este
afectat.
Drenajul :se face pentru 24-48 de ore,cu o lama de cauciuc.
Tehnica deschiderii colectiei pe cale cutanata:
Anestezia:in supuratiile strict limitate se paote face o infiltratie sub marginea bazilara a
mandibulei ,in dreptul bombarii maxime.
Incizia.lunga de 1,5-2 cm se face de regula sub marginea bazilara a mandibulei ,chiar
daca tumefactia bombeaza ceva mai sus.Dupa sectionarea tegumetelor coelctia se
evacueaza imediat.Nu mai sunt necesare explorarile suplimetare ale osului acesta nefiind
afectat,deoarece supuratia juxtaperiostal.
Intrucat aceste supuratii au tendinta sa se cronicizeze sau chiar sa se suprainfecteze cu o
flora microbiana specifica dupa ce fenomenele inflamatorii acute de la nivelul molarilor
de minte se remit,se va face extractia cat mai precoce ,avand grija ca din alveola sa se
chiureteze toate elementele patologice care ar putea produce o recidiva a procesului
septic.
2.6 Abcesul lojii maseternine
2.7 Abcesul lojii parotidiene
2.8 Abcesul limbii:Parencimul lingual poate fi infectat prin difuzarea proceselor septice
din lojile invecinate ,prin leziuni traumatice provocate de intepaturi ,corpi straini,sau prin
ulceratii produse de dinti,sau prin suprainfectarea unui hematom sau a unei tumori de
obicei un chist dermoid care a evoluat asimptomatic .Supuratiile pot fi localizate
lateral,intre muschii hioglosi si genioglosi ,interesand numai portiunea libera a limbii sau
profund ,central,intre cei doi genioglosi cand est einteresata de obicei atat portiunea libera
cat si baza limbii.
Clinic se produce o tumefactie in bloc a limbii ,cu bombarea maxima variabila dupa
sediul abcesului –marginal sau central la nivelul varfului sau in portinea bazala.din
cauza tumefactiei pe fetele laterale ale limbii se observa amprentele fetelor orale ale
dintilor .Bolavii tin gura intradeschisa prezand o salivatie abundenta iar durerile se
declanseaza la cea mai mica miscare a lmbii masticatia fiind imposibila,iar degutitia ti
fonatia extrem de dificile .Straea generala este alteraa.Datorita tulburarilor
fumctionale ,bolnavii sunt agitati.tulburarea cea mai grava este jena asfixie.In localizarile
superficiale se poate depista uneori o boltire pe fata dorsala sau pe margiena portiunii
libere a limbii ,iar la palapare poate fi perceputa fluctuenta.In abcesele profunde,toata
limba este infiltrata si tumefiata infiltratul extinzandu-se si in planseul oral.
Pentru precizarea diagnosticului se paote practica punctia care trebuie efectuata imediat
inaintea interventiei care trebuie efectuati imediat inaintea interventiei chirugicale,pentru
a evita pericolul diseminarii infectiei.Punctia se face cu un ac gros , la nivelul bombarii
maxime sau in zona in care prin palpare se percepe renitenta sau fluctuenta pe fata
dorsala a limbii sau in santul dintre limba si planseul oral.
Diagnosticul diferential se face cu:
-tumorile maligne ale limbii care au o evolutie mai indelungataa
-inflamatiile specifice ale limbii(tuberculoza,goma luetica)
-chisturile dermoide ale bazei limbii suprainfectate.
Tratamentul trebuie efectuat precoce datorita complicatiilor asfixice care pot
surveni.Deschiderea abceselorse poate face pe cale exoorala sau endoorala,in functie de
localizarea procesului esptic.
Tehnica deschiderii pe cale exoorala.Calea exoorala este indicata in supuratile bazei
limbii,cand procesul infectios are tendinta sa difuzeze inapoi sau cand este infiltraoral. si
planseul oral..Bolanvul este asezat in decubit dorsal,cu capaul in extensie .
Anestezia.este de preferat cea generala.daca edemul bazei limbii este marcat si exista
riscul sa se mareasca dupa incizie,provocand asfizia mecanica,se opteaza pentru anestezia
generala prin intubatie a libertatii cailor aeriene.
Incizia.se face o incizie arcuata ,situata intre osul hioid si menton,lunga de 4-5 cm .cu
bicturiul nr.15 se sectioneaza pielea ,platisma si fascia cervicala pana se ajunge la planul
muscular suprahioidian.Sub control palpatoriu ,cu degetele de la mana stanga aplicate pe
fata dorsala a limbii ,prin incizia submentoniera se introduce o pensa hemostatica ,careia i
se imprima o inclinare in sus si inapoi patrunyand in plin parenchim lingual.In colectiile
situate in centrul limbii,directia pensei va fi aproape verticala ,pe cata vreme in colectiile
situate in partea bazala a limbii,pensa va fi orientala oblic inapoi.In momentul in care s-a
cizut pe colectie si puroiul incepe sa se scrga de-a lungul pensei,se desfac bratele acesteia
pentru a lirgi deschiderea .De obicei evacuarea se face usor fiind favorizeaza de
tonicitatea si contractura muschilor limbii.uneori musculatura suprahioidiana are tendinta
sa inchida calea de drenaj ,situatie in care unii autorii indica sectionarea rafeului
median al mutchiului milohioidian.
Drenajul :se introduce doua tuburi de cauciuc pe calea urmata de pensa hemostatica si se
fixeaza la tegumente cu fire neresorbabile,fiind mentinute48 de ore.
Tehnica deschiderea pe cale endoorala.Calea endoorala este indicata in abcesele
locsalizate in portiunea libera a limbii ,spre varf sau portiunea laterala.
2.9 Abcesul orbitei:orbita poate fi sediul unor procese infectioase care au c apunct
deplacare supuratii ale regiunilor invecinate ca:sinuzitele supurate etmoidale,frontale sau
maxilare;supuratiile fosei infratemporale:supuratiile obrazului.Procesele septice se
propaga mai rar de la dinti ,in special canini,prin grosimea osului.Tesutul grasos din jurul
globului ocular se poate infecta foarte usor ,avand o capacitate de aparare redusa.
Clinic debuteaza prin edem palpebral,mai accentuat la pleoapa superioara sau
inferiaora,spre unghiul extern sau intern,in functie de punctul de plecare al
infectiei.edemul palpebral este insotit de chemosis ti exoftalmie moderata,cu dureri
localizate in orbita.Ulterior,fenomenele locale se accentueaza,edemul pleoapelor inchide
complet fanta palpebrala chemosistul este manifest,tegumetele palpebrale sunt
congestioante,luciase.
Presiunea pe globul ocular este dureroasa
Globul ocular este portruzat cu miscari reduse sau absesnt,vederea este pastrata ,reflexul
fotomotor constituie un semn de agravare a infectiei si daca nu se intervine de urgenta
poate fi insotita de pierderea definitiva a vederii.Semnele oftalmologice apar tarziu ceea
ce permite diferentierea de tromboza sinusului cavernos.
Diagnosticul diferential:se face cu abcesul palpebral,in care se percepe fluctuenta
localizata la una din pleoape ,iar durerile la presiunea pe globul ocular sut
absente ,celulita orbitara pasagera care este insotita de semne generale si locale mai
atenuate si cedeaza rapid in urma unui tratament medicamentos adecvat,troboflebita
sinusului caveros,la care sutn prezente semne de interesare neurologica si semne
oftalmoscopice,supuratiile spatiului retromaxilar care pot fi insotite de celulite ale
tesutului din jurul globului ocular dar prezenta durerilor sub forma de hemicranie,ca ti a
infiltratului perituberozitar sunt elemente carepot orienta diagnosticul.
Tratament.Intrucat supuratiile de orbita se pot complica ,se indica interventia
chirurgicala de urgenta.
Tehnica operatorie:bolnavul este asezat in decubit dorsal,cu capul bine fixat pentru a
evita miscarile involuntare,extrem de periculoase pentru protectia elementelor anatomice
intraorbiatre.
Anestezia:este necesara o liniste operatorie perfecta care nu poate fi obisnuita printr-o
anestezie locala prin infiltratie ,decat daca este precedata de o anestezie de baza.anestezia
generala prin intubatie endotraheala este recomandata in formele severe de supuratii de
orbita,in care localizarea procesului septic este incerta.
Incizia:va fi plasata de-a lungul marginii orbitei si variaza dupa sediul colectieilocalizat
prin simptomatologia clinica si dupa originea infectiei:la nivelul unghiului intern al
orbitei,in colectiile de origine etmoidala,la nivelul marginii inferioare a orbitei,in
colectiile cu punct de plecare in groapa zigomatica sau in sinusul maxilar, la nivelul
marginii superioare a orbitei,in supuratiile cu pucnt de plecare in sinusul frontal.
Dupa incizia tegumentelor,lunga de 1-3 cm se introduce o pensa hemotatica foarte fina
care este necesar sa tina contactul de la inceput cu margiena orbitei si apoi cu pertele
orbitar ,pentru a nu risca traumatizarea globului ocular sau a
muschiilor mobilizatori ai acestuia.De obicei,colectia se gaseste
la o adancime de 1,5-2 cm.Se desfac bratele pensei cu prudenta
pentru a nu produce traumatisme inutile.Se controleaza strea osului.
Drenajul se asigura cu o lama decauciuc in forma de jgheab avand grija ca varful sa fie
rotunjit ,pentru a nu leza globul ocular ,musculatura mobilizatoare sau chiar nervul
optic .Drenul se suprima dupa 24-48 ore ,in functie de evolutia fenomenelor clinice.
2007
2006 2007masculin 114 54feminin 62 50
rural 39
Urban 42
