[www.fisierulmeu.ro] sf ioan casian patima iubirii de arginti si vindecarea ei prin milostenie

8/18/2019 [Www.fisierulmeu.ro] Sf Ioan Casian Patima Iubirii de Arginti Si Vindecarea Ei Prin Milostenie

1/14

. I . . r

ruDtill

deorginfi

ivindecore

i

nrinmilo$eni


2/14

sf. loan CASIAN

PATIMA UBIRN DE ARGINTI

SI

VINDECAREA

EI PRIN

MILOSTENIE

A

\9./

IRINIIAS


3/14

esre €xtras din

,,SIanDl

loan

si

inrd6ru.a lui" artologi€

alcdruita

si

explicar,

d€ Diac. Mihai

EdituB T.inilas, lrsi,

2003.

PATTMA

UBrR[DEARG|NT|

l

VINDECAREA

I PRINMILOSTENIE

A treiapatimAmpolriva ctueiacrestinii tre-

buie sl lupte in

urcuSulspre

desiv6rqireeste u-

birea de argint sauarghirofilia.

Aceasta

esteo

boala

grea

a sufletului arg

rispanditd

$i

gene-

ralizatil n lumea

contemporana.iecare

intre

noi ne

strSduim in dsputeri

sane aduMmaved

aici,

pe

pAmant,

d

ducemun trai decent,

pu-

nem

noi, al carui

standard reste

de

la

o zi la alta.

Tof

cauam cagiguri mari pentru

a ne

putea

per-

mite tot mai

multebunuri

oferitedin bel$ug

e

catresocietatea econsum.Ajungemastfel sA

traim

pentru

a consuma

i

a

poseda

i

nu

pentru

a

ne

mantui.Uitiim

cAsuntem ii ai lui Dumnezeu

i

ca vitah

pentru

noi este ela{ia

u El, incercind

si stabilim rela{ii

cet mai

stranse u materia

si

banul. n acest

el, in loc si-L

avem

pe

Hristos

ca centrual

existentei, $ezam

n centrulvietii

noashe

materia.

De aceea, ine

observi

Sfentul


4/14

Casian a

patima

arghirofilieiesteo

forma

Nu-L mai cinstim

5i

adoram

e

Care

ne-adat viata,ci

v€neram a-

noi iam dat

viap

$i

pe

care

-am creat

a ne sluji

gi

nlesni existenla.

nsA n loc s6-si

menirea, anula devenit

entru

noi

$i

o cauzda

multe suferinle.

De aceea,

a-

ubirii de arginfi esteun obstacolgreude

n

calea

mdntuiriinoastre

i

rebuiesi o

din suflet,sadind

n loc

virtuteamilos-

$i

a simplilElii.

Sfbntul

oanCasian onsided

ceasE

atimd

e

grea,pentru

d

ea

este

ddacina

u-

releloi' din care enasc

multealtevicii.

$i

entru

a, n vederea b{inerii

iStigului

patima$ul

ste

n

stare

a acaoricecom-

sivir5ind

orice

pacat

si

hsand

oc

pentru

ltorpatimi in suflet.

Sfbntul

oan sustine a aceasu

patima

este

de natura

noastra. n operasa,un ele-

central

l constituie onceptia

espre ele

stiri

ale naturii umane.

Estevorbade na-

a omului, adicastarea

e nepltimire

puritate

n careomul

a fost zidit de Dumnezeu;

de

natura izuta,supusistricdciunii

i

mortrii

ca urmare

pacatului

tramo$esc,n urmaca-

derii n

pacat

,,post

uinam"), ceastiltare

e

striciciune

devenit, innefericire,tarea

,na-

tural6"a omului, ar

pacatu^I,

rin

reprezentarea

sa,devine

o a douanaturi. n aceasg tarencli-

natiaspre

picat

se

ace esimlia din fragedlv6r-

sul, ncetpatimile,par i aib6 nceputuln noi".

Lrsn

atima

ubirii dearyinlieste trnine hiar

si

de aceasg aturtcizuti, cici

vine

din

afaraei.

Dar

pe

cAtdeuEor

oate i

evitatit

$i

respinsa,

e

atat

de

greu

estede alungat.Patrundereacestui

viciu n inimanoastrl

€ste ezultatul

,unei

re$ite

liberrz[idevoinF

.

Sfintul

Ioandemonsheazaa

nu Dumnezeu ste aspunzAtore

pacatele

oas-

tre

i

de rdul

pe

careJ savirgim,ci

noi inpine

9i

libertateaoinleinoastre

e

carco folosim

gle$it,

indreptandu-nepre ele ele.Cacinuestede

viname$terul are aceo unealt6 e ier daci ci-

nevao va olosisprea ucide, i

vinovateste, vi-

dent,

criminalul.

A5adar, upl ce

a

patruns

n suflet,acest

viciu este oarte

greu

de zgonitdin cauzamdn-

driei

oi

a uitlirii deDumnezeu

p{timagului,

are

idolatrizeazl

i

adori banul

i

materia


5/14

Sfdntul

oan

Casian

nsisti foartemult

pe

odului emanifestare

acestei

a-

lucrunemaiintelnitn opera a.El

insu$i

aceasg escriere

rnanun{itt

rin

fap-

rra o

prezentare

cauzelor

i

a

manifes-

acestei oli, bolnavilor u e va

putea

i ofe-

ar cei sanatosiu ar$ti

sase

pazeasci

econtaminare.

Ca n cazul iecarei

atimi

$i

virtuti despre

orbeste, IAntuloanne

arati

ca

patima

mldacineazi dinc n inimi

qi

eanu va

putea

i combatutiiecet

aca a fi

in suflet. emnul iruintei supra -

iciu

este

acealanimii ap deorice,pam

aci

pacatul

u nseamnaoar

aptei ele n modconcret, i

mai ales

si are ddacinanpacatulu nimasicu

Pentru

zbdvirea e

patima

ubirii de argin{i,

ne ndeamntr ai

ntai

saurmam

e-

sfin1ilor, ici acestia,

rin

viata

pe

care

dus-o, -au

nvrednicit e ntrarean Impffafia

mitdndu-i

pe

acegtia,

,str

e ru-

de acea$aume",adica a

ne nstrainlm

de

qi

mentalitateaumii contemporane,are

a$azaanul

$i

materia

eprimul

oc. Sanu ne

facem

ptrta$i

reamatuluiumii,

pentru

a nu ne

slabi

puterile

ufletului

i

pentru

nu ctrdean

mrejele ltor

patimi.

Doctoria cestei oli cumplileeste, pune

Smntul oan,siracia,

nsanu n intelesul

e

care

il areeaastizi.Pentru cest

mare eolog, ara-

ciaareun dublu ens. stfel, entrumonahi, a

inseamna

otul

saraciei,epus

a ntrarean mo-

nahism. dicd

enuntareaebundvoiea toate

boglfiile ar.uten lume

pi

a

cele

pe

care e-ar

putea

dob6ndi

n mlnastire. entrumirenisa-

racia nseamna

ilostenie,

rivita

cao saracire

de bunavoie,n sens igurat,o renuntare

in iu-

bire

gi

compasiune

a unele unuri

i

la citiva

banuti

entru

a-i ajuta

pe

semenii flati n ne-

voie

i

in suferinid. ceastaenuntare,

rin

sa-

vdr$irea i tot mai deasa i din toata nima,

devineo

virtutecapitah

pentru

oricecrestin,

gmaduind

oala

grea

a arghirofiliei.Scopul

mi-

losteniei, l renunlariia o

pdrticicn

in castig,

estedea-l face

pe

cel

p6tirnag

l nu mai

prefuias-

caalatdemultmateria, d-si ezlipeasci

nimade

ea

gi

si o apropie eDumnezeu

evenind stfel a


6/14

stfel,el i$i schimbneflexele go-

de a aduna

$i

de a strange

n favoarea

persoane,

n

reflexele

ertfelnice

de a se

ne

sine n iubiredesavarsitil

ui Dumnezeu

semenilor.

n acela$iimp, aceastnnracire e

rin

mila

pe

careo aragm

aF

de

cei

nevoi,

atrage

supra-ne ila ui Dumne-

Care

neva dirui harul zbavirii

de

patima

Originea

patimli

lublrli de

arginti

,,A

treia upti o avemde

dat mpotriva ilar-

careo

putem

umidragosteebani.

un rtrzboistfiin de

naturanoastrS, are

ri din dncezealaneimintri olna-

si

amodite..., ri dintr-odragostealdicica

Dumnezeu. dcicelelalte

icii, altoite

omene$ti,arsaaibanceputuln noi,

iscandu-neu ele.

Foart€

trans

egate

carnea oasfi,

$i

mai de

aceea$i6rs6 cu ea,

n fiinla noastrt

naintede a fi in mdsurd d

ntrebine

$i

rau,

$i,

de$i hiar

a inceput

pun

stipenirc

pe

om, ohl$i,dupao

osteneab,

ot

fi biruite.

Aceasg boah, insi, vine asupranoashamai

tirziu

Si

din afari

si

cu cat mai u$or

poate

i evi-

tali

li

respinsa, u atit devine mai

primejdioasi

decet oate

$i

mai

gleu

de alungat;daci, neluata

in seami a inceput,

a

si

pAtruns

n inima,ea a-

junge

ddacina

uturor elelordin care es vl{s-

tarele

multoraltevicii

(II

Timotei6, l0).

Oarenu vedem,depilda,mi$carile ponta-

ne ale cdrnii, nu numai a copii;

care,

iind in

stare

de

nevinovatie,

nce n-au ajuns sa aca

deosebirentre bine

si

riu. dar chiar a cei mi-

cuti,

pani

$i

h sugari?FarA

sa se

videasci

in ei

nici cel mai mic

semn

l

pldcerii,

otu$i, intr-un

imbold natural,

ei

arat6

cA

posedi

mi$cirile

pro-

prii

c6mii. Nu vedem

chiar la cei foarte mici

violentele inFpaturi ale m6niei

gi

nu observam

adesea

a,

mai inainte

de a fi ajuns a cunoa$te

virtutearibdirii, sunt sensibili a nedrepg{ilepe

care e sufed

$i

simt

p6nl

9i

ignirile

unor vorbe

spuse n

glumi

Ba uneori,sub mpulsul

mdniei,

pinn

gi

do-

rinfa de a se azbuna r avea-o

daci

nu le-ar

ipsi

puterea.

Nu spunastaca sAdau vina

pe

condilia

noastraumana.

ci ca sAardt cil dintre aceste

imboldiri,

pe

care e resimlim, unele sunt altoite


7/14

noi si chiar cu

folos. altel€

sunt

ntroduse nsa

noi, din cauza-nepasarii,aua unei

ibe ii(i de voinld. ntr-adevdr,

omirile

ale

camii.

mentionatemai susne-au ost

os trupului

nostrude Providenti

refacerea eamuluiomenesc, eci

pentru

pe

oamenisa-si aseulma$i,nu

pentru

se dedadesffiului giadulterului, apteosdndite

prin

autoritateaegii. Chiar nt€patuile ma-

dim seama a

ne-au ost randuite u

oarte

sanatos, a,

indignAndu-nempo-

viciilor

si

riticirilor noastresane ltrsam

mai degrabn e

virtuli

si

de

ravnespi-

aratand

ui Dumn€zeuoatii

dragostea,

cat de folositoarene

ar dstetea. areodatamodificag

ntr-o

pohivnicd,

estenumirati

prinhe

celelalte

ntr-adevar,ntristarea eadupa rica de

ste oarte rebuitoare

i

foarte

pierzd-

cea dupa ume, dupacum spuneApostolul:

cea

dupd Dumnezeu duce

sprc

mAntuirq

trd

pdrere

de

rdu; iar in-

moartel

(ll

Cornfeni T, l0).

Deci,

dacd

am

spuscI acestemboldiri ne-au

altoite n suflet de cltre Creator- u va fr

0

ficut dspunzator

El c6, folosindu-ne

iu de ele,

am

preferat

sa

e intoarcemspre

vdtamitoare

slujiri,

$i tinem

sane ntrisldm

pentruprofituri

sterpe

i

lume$ti,

nu

pentru

cdinla

mentuitoare

sau

pentru alungarea iciilor, ori

ne m6niem

tra

folos, nu

impotrivanoastr6, i

contrar

poruncii ui

Dumnezeu,mpotriva ratilorno$tri

Matei

5,

22).

$i,

daci cineva

a voit sr foloseasca

preuciderea

celornevinovati,

ierul cel

rdnduit

pentru

o

slu-

jire

folositoare,

u va fi

gasitvinovatmesterul

aceluiobiect,daca

eea e a

ftcut el bun

5i

tre-

buitor

pentru

nlesnirea

ielii, l-a folositcehlalt

pentru

a

ne aduce d€mare.

Totu$i,afirmamci unele

vicii se

nfiripa ftra

nici o cauza

naturalade mai

inainte, ci dupnbu-

nul

plac

numai al unei

vointe nesinitoase

Si

ele,

asacumestepicatul pizmei 9i cel al filarghi-

riei. Acastea, estamite e

un imboldnatural

qi

deci

neavAnd auzele

n noi in$ine,suntconhac-

tate din

afarA.Cu cdt

sunt mai u$orde

ferit

si

mai lesnede ocolit, cu

atatmai bolnava

ac to-

tu$i

minteaodataocupas

$i

sEpanil|n e ele

$i

cu

greu

o lasasa-$i

mai redobandeascaanatatea:

i

a$a e n6mpli... mai ales

pentru

d,

pundndu-gi

l1


8/14

virtutilor

pe

o alg temelie', u meriti sa

culnea des.nvaDirii.

Pentru aceasta imtrnui

sA

nu i

se

pari

nein-

Si

de dispretuit aceasEboaltr,care, a$a

poat€

i ocoliu,

pe

at6t de

greu

i lepadai[,canda apucatsA

punl

stiDanire

cineva.

Cici eaeste

zvorul

si

ddicina tuturor

gi

devine

vatr.i

ncinsi, de nestins,a tica-

cum spuneApostolul:


9/14

inn

loc

de Dumnezeu

entnr

el in toate

. e aici, ericitulApostolvlzdnd

o-

primejdioase

leacestei oli, a declarat

ea este

nu numai rdddcina

uturor relelor, dar

o inchinare a idoli,

cdnd

zice:


10/14

Si

nu se

parl

niminui cerinlele cestearept

fara ost

si

suparatoare.

egre$it,tra a fi

mai ntai

elul rtrnilor

$i

tra a fi cercetate

i

cauzele

olilor,nici bolnavilornu e

putea

i asiguragngrijirea uveniti

$i

nici

saneto$i

utinta

de a-si

pdstra

sanatate

e-

v6rsit1"

(Ibidem,

ap.'l

8,

ll

-13,

.200-203)

ll.3. TAmEduirea atimii

Urmareaexemplului

lintilor

,,Sd

im imitatoriiApostolului

i

ai ntregii

iserici

primare

auai Parinlilor, are n vremile

oaste unt nnasii futufilor

i

deslva$fuiicestora

Sanu ne mpacimcu

propriile

noastre

u-

ec6li,igaduindu-nee9vdrgireavanghelici

updaceasticilduta

gi

nenorociti starede cre-

in{5.

Dimpotriva,mergand

e

urmeleacestora,

acautam nu nemaiamigi singuri, i I tin-

an sprea5a disciplir6...,

ncit, rup6ndu-neu

devarat e aceasE

ume,

sl

nu mai

pastam,

ub

imboldulcredintrei,imic din cele

ce am dispre-

lnifa.

lbiden,

cap.

8,

p.

207)

'Se

refer[ a lucrurile r€catoarc,e care

atasendu-ne

inima,ajungem , le adortrm.

16

Alungrrea

patimii

din iniml

,frin

urmare...

si alungim din

inima

d

acest

du5man

rimejdios,

care,

pe

cat de u$or

poate

i

biruit,

pe

atdt de ru$inos

9i

dePlinde ocara

estea

fi biruit de e1...

O biruinF deslvdniti

si

un tdumf

definitiv

va dobdndicel a carei

con$tiin16

u va fi

pdn-

garitit,precum

se

spune,nici chiar

de o

para.

Cacicel atrasde o suma, ricatde mica,o data

ce

hcomiaa

prins

adacinin inima

ui, nu-i

po-

sibil snnu se

aprinddmai departe

evaPaia nei

dorinti

si

mai mari. Ostasul

ui Hristosva fi bi-

ruitor,

si

chiar

ferit

ti

la adipost

de orice asaltal

lScomiei',

ateta imp cat duhul

cel rau nu va

fi

seminat n

inima lui

pomiri

spre

ac€asg

patirn5.

De aceea, ricdt de

atenti rebuiesa

im in

ge-

neral a capul

Earpelui,

n toate elurile de

pi-

cate,aici nsa

mai alessecuvineo veghe

qi

mai

treaza Facere3, l5). Odat?i itruns in inima,

hrdnindu-sedin

propria-i

substanli

va stdrni

incendiimai aprinse.

entruaceastarebuie

nu

numai sane ferim de

a ft in sEp6nirea nor

sume

de bani,

dar chiar

qi

dorinta dupa

ei s-o alungam

'Ilcomia

de bani.

17


11/14

cu totul din suflet.

Cdci rebuie

evitate

nu atat

efectele acomiei

de bani,

cAtmai alesstarpita

din ridlcini

patima

de bani; nu

ne

va

fi de nici

un folos

a nu avea

bani, dacadorinta

de a-i avea

stiruie

n noi.

Chiar 1616

aveabani,

poate

sufericineva

de

boala acorniei

e avere

gi

si nu-i aduci nici

un folos

saracia,

ac6n-a fost

n stare

sa-$i

starpeasca

ceastii

atim6,

compldcdndu-se

n

lipsa,nu ca umare a virtutii, ci constrangandu-se

u durerea nimii

sa

poarte

povara

a

caree o-

cum declard

uvantulevanghelic

A

fi in

pncatul

desfrindrii

chiar

cei cu trupul

ot astfel,

dupi sim(imdntul

gi

mintea

or,

pot

fi osanditi a

un loc cu cei avari

chiar cei

de bani

(Matei

5, 29):

cnci e-a ipsit

rilejul

de

agonisire, u

i

pofta,

a carei

dA n mod

obignuitmai mult

drept a

ui Dumnezeu

ecit constr6n-

Deci si nesilim s6nuserisipeasci n van

ostenelilor

noastre.

Cdciesteun lucru

sA nduri

urmirile s4riciei

gi

lipsurilor

gi

l

pierzi

roada

atator

stradanii in vina

unei

bolnave".

1,

deu, cap.2l-22, .20't-208)

t8

Iuda scarioteanul

pildii

a urmirilor ne-

izgonirii acestei

rtimi

din inimi

.,Vrei

.a fli cdt

de

primejdioase

i

nimici-

toareashre

di

aceastii

atimii,

pre

ieirea

ui

le-ahsat

si anh

5i

cumsedezvolti ntr-un

runzis

de ot felul

de vicii, daci nu va fi st6rpitii

in

6dacini? iE-te a uda,

elsocotitn oumarul

apostolilor, um -a dus a

pierzanie

u otrava ui

acest

rye,

al caruicapn-avrut sil

stdveascia

vreme.

rins n

plasa

acomiei,ntr-o

catde a-

danca

rapastie

-a mpins, e -a

convins a

v6ndi

pe

Riscumpirntorul

umii

$i

Mantuitorul

neamului

menesc,u reizecidearginli Acesta

n-ar i

alunecat icioda€

pena

o

atat

de

osnici

tradare,

aca u s-ar i molipsitde

boala

patimii

de bani

9i

nu

s-ar i obi uit sa-si nsugeascl

pungilencredintateui (loan12,6).

Esteo

pilda

destuldeclari

9i

nfricogtoare

a

puterii

iranice,

are, umammaispus,

dati ce

a robit

suflelul uiva,nu-i mai ngaduie

a es-

pecte

nici o regulda onestitiflii

$i

nu sesimtesA-

tulcunici

unca$tig,ricat emultaragonisi...

Dupd e udaa

primit

pungile

estinatejutornrii

19


12/14

isate n seamaui, ca doar, itu-

n finedin be\ugulbanilor,

a-$i

una

patimii

ui aprinse,

tetabanet-a invapaiat

deo sete

i

maiarzatoare

ana

ntr-atet,

se

maimultumi asustraga

e

ascuns

i ajunse

i-L vindi

pe

Domnul.Aces-

patimi

dezldn(uite

u-i maiajunge ici

916-

(Ibiden, cap.23-24,

208-209)

Timiduirea

prin milostenie,izutli ca

debunlvoie

,,Cici

nu

prin

bogatii,ci

prin

saracie

se

capat

acestei

atimi

dezlLnluitd'.

Ibidem,

3,

p.

208)

,,Totusi,

ici un snrac anu se

ntdsteze

e

nu-i om care enu aibi ce

pdrasi.

$i-a

$arpitdin radacinaricedorinp dea

eva,a renuntat

a toate

unurile

umii.

Deci,biruinla esnvar$itasupra

atimii

de

este

nu ngadui

asuruie

n inimanoas-

nici cea

mai slabdlacaruie

entru

o oricetde

ara,

$tiind

neindoios dmai irziu

vom i in stare astingemocul stimit in noi

nici de ceamai

mici sce eie".

(lbidem,

cap.27-

28,

p.

210)

.,Cici

daca oale

roadele €nunlarii noas-

lre... ajung

zadarnic€, €

ya

putea i

adresat

i

nouaacel

cuvent spusbogatului

din Evan-

ghef ie, r in glasul

Domnului :

Nebune

n

aceastd

noaptevor cerede la

ti e su$etul du.

$i

cele

ce ai

pregdtit

ale cui

vorf?l"

(Luca

72,20).

Ubidem\

IIl.4.

Virtut€a mllosteniei esteca$tigati

de

cei ce diruiesc din

roadelemuncii

mAinilor lor.

nu de cei €nesi

,,Asa

um

e spunea esalonicenilor

l a

muncit

pentru

a e daun modelde mitat,

a fel

gi

aici adaugd eva

asemanitor cendzice


13/14

Iisus,a zis: mai

ericit

estea do decAt

a hs,

(Fapte

20, 35). Mai ferici6

estedirnicia bine-

l6cAtorului ecat ipsanevoia;ului,

dirnicie lb-

cutanu din banii ca$tigali in necinste i rea

credintd,saudin comorileascunse le zgirce-

niei, ci ceadin rodulmuncii

personale

i

din

sudoare frntit. De asemenea,@stemaifericit

q

da decAta

fue), deoarece e;i suntdeopotrivd

de sdracigi cel ceprime$te$i cel ce da, totu$i

acesta,

prin

ostenealaui se straduie$te d

agoniseasci

i

pentru

satisfacerearebuintelor

lui

si

sadaruie u

pioas.4

6vn6 elui n nevoie.

Impodobit

cu un dublu

har,

el se bucuri

gi

de

deplinasiraciea lui Hristos,prin lepidareade

bunurilesale,dar si ingdduie

gi

dirnicia celui

bogat,

prin

osteneala

i

simtirea ui. Cel dintdi

cinsteste

e

Dumnezeu

rin

cuvenitele

tra-

danii, nchinAndu-In dar

din

roadele

dreptiilii

sale,cel5lalt nsd,moleiit de toropealaran-

ddviei

9i

de nepdsare,e dovede$teevrednic".

(Ibidem,

artea

x-a,

cap.

18-19,

.

236)


14/14

lubiea de

qrgint

sou

arghiofilio

este a boab

greo a sufletului, Iarg

Espandild

si

generolizoto

in

lumeo contemporord.

Fiecore

dintre

noine sttdduim din

dsputeti

s,i ne odundm

overi aici,

pe

&mAnt,

s ducem

un fuai decent.

spunem

noi, ol cdrui standard crqte

de

lo

o

?i o oho. Ioti ciuEm c$liguri

mai

penttu

o ne

puteo petmite

ol mai

multe bunu

,

oferite din

belsug de cite

socieloteo de

consum.Ajungemostfel

I l@im

pent'tu

o consumo

sl

o

posedo

5/

nu

penttu

o ne manlui.Uitom

) sunlem

fiioi lui Dumnezeu ico vilab penfrunoi

este retqio cu

E . n ocest fel, in loc *

L

ovem

pe

Histos a cenhu olexisterfei.

aseTom

cenltulvietii

noostrc

maletio.

De oceea bine obsetuo

Sf. oan Cosion

co

potima

otghitoliliei esle o

forra de

idolot e. De aceeo pofimo iubnii de

atgirlti este un obstocol

greu

de

de&s,it

in

coleo

mantuirii noostre

Si

tebuie d o izgonim

din suflet,

frdind in loc

virtutea milosteniei

i

o simplilctii.

[www.fisierulmeu.ro] sf ioan casian patima iubirii de arginti si vindecarea ei prin milostenie

Documents