r n i Ö C II1 IL*U N INTERESANT R E P O R T A J D E ACTUALITATE

JO P U T E R N I C Ă N U V E L Ă D E

■ L I O ¥ I T T O RI MlP A 1 -À P U P À * . /

UN P A LP ITA N T EPISO D TRAIT DE E C H IP A JU L

UNUI SUBM ARIN D ESC O PER IT DE IN A M IC

ST Â N G A , sus: Câinele, un preţios auxiliar al soldatului pe front; m ijloc* Coloane înaintând în Cuban; dreapta; U ltim ele instrucţiuni înainte de ple­care.

M IJLO C , stânga: O baterie camu­flată pe râul U c ’us; dreapta; Tancuri grele undeva pe front.

JO S, stânga: O delegaţie a tinere­tului leton în v izită prin Germania.

SUPLIMENT LA

REALITATEA ILUSTRATA

Nr. 8 5 3 . — A n u l X V II IO— 16 Iu n ie 1943

^i££faasaB «M H aB a3H M as?H K 9B affiaai«B fl fl »I!9B B.RiB ■BB a B st B .

PATIMA JOCULUI DE CĂRŢI

Ai S tis că patim a jocului de cărţi roade mai m ult p rin tre oa­menii cu stare, care au bani de aruncat. Aceştia joacă m at m ult prin casele lor de nu-iî m ai ştie nimenea si n 'a re cine-i prinde. S im i aliati num ai când joacă prin cintraxî.

Ce să zici însă de oamend de rând, oamenii săraci, care câşti­gă banul cu greu? Şi aceşt:a suni prinşi de patîm a jocului şi aflt «ie e» destul de des. Joacă priâa ca­fenele de m ah aia si acolo îi prtn- tìe polï'ïia. Ea itecă se molipsesc ş i sâteniii. Din ziarul Cuvântul di«» Brăila, aflăm despre bântui­rea acestei joc si prin satele dîn jtkte|. . . .

Mâîsre ispită, dacă se întinde astfel) Dar este cu atât m ai de miirare, când afli cum oamenii se ascund, se ghemuiesc prin -de­positari neîncăpătoare, num ai că- şi poată împlini patima. Despre imâî ca aceştia scriau zilele aces­tea unele ziare. CtJiei muncitori se ghemuiseră în tr’un şopron din m ahalaua Floreasca (str. Lianei) şî au fost prinşi de poliţie. Oa­meni oare câştigau banul cu greu şi totuşi pe locul jocului s ’au gă­si* 1088« de lei pe care î-a lua t peliiţîa.

Iaca ce face p a tîm a din om I H face de-şî p rim ejdu ieşte agoni­sita , fă ră a se flâadi câ t die greu m bmhmsîî p en tru ea.

Acestea sunt nan aluat de care Caca «ă se vorbească tocm ai prin căm tnu rue cu ltu ra le dela m aha-

ea să se m inuneze lu m ea de %ttsm«D«a gu stu ii nenorocite ş i să sa lepede de ele.

n .

ALTUL CĂZUT IN LAT

In acelaş nr. al ziarelor se po­vestea p ă ţa n ia altu ia , ros de a- oeïaÿi patim ă. E ra vorba de un controlor financiar dela aba to ru l dito B ucureşti. îm p re u n ă cu solia s a puseseră la cale jocuri de no­m e, la care se a d u n a lum e nai multa. Au căzut si aceştia pe m â n a poliţiei şt acum sun t daţi iii judecata O I câ t de m u lt pa- lînt» În tunecă m in tea oam enilor I

H I

SA TRĂ IEŞTI CA LA MÂNAS- T IEE?

Aş» sp u n m ulţi, că del om ul e tuni. «are poate el ţră i fără aiiu- nu'tet desfă tări? Nici vorbă, n;cî ih»3 nu spunem altfel- D ar sunt desfătări ş î desfătări. Simt desfă­tă r i sănătoase şî su n t altele nefe­ricite, Una din bunele desfă tări este vorba. Ce-ar fi ca oamenii sä se adune şi să asculte povestiri ! Dm câte se în tâm p lă pe lum e, din câte păşeşte cineva, su n t de po­vestit am ănunte pe care uneori le ascu lţi cu g u ra căscată.

Astfel, î a ascu ltă câte are de povestit un vânător, un că lă tori A i să s ta i să ascu lţi cu drag, f i tndcă auzi lu c ru r i din cele m ai negândite. în a in tea u n u i p a h a r de cea?, a unui şpriţ, a unei limonăzi, poţi ascu lta povestiri care să-Jt răm âie la inim ă D ar un mijloc m in u n a t de trecu t vremea este ce­fi*»}.. Fie că cineva ceteşte poves firi şi alţii, ascultă, fie că ceteşte p en tru el singur, este tot o treabă de folos. P leci de aci cu sufletul m ai Înălţat.

T ată de o asem enea folositoare tarticere a vrem ii, ce este aceia de 1« locul de cărţi, u rm ă r it to tdea «na de gândul că ră m â i cu pun-

** ***** Arh im SCRIBA»

HOUILE TEATRE ALS V ENÊIR e a liz ă r ile „Crucii B oşii" in le m a ţ îo n a £e

J>LcLLi V ti Şi cvx-tx — , ------dea.juns numai reprezentaţiile exce­lente, ci e necesară existenţa si a unui m ai m are num ăr de scene. Insă până acum ecurtă vreme, Viena nü poseda destule scene in raport cu m arele guet de teatru al spectatorilor. Din acest punct de vedere s’au făcut paşi gigantici, de­oarece nu mai puţin decât 5 noui scene au apăru t în ultim ii ani, cu toate vicisitudinile războiului.

Ultima creaţie a fost ,,teatru l co­mic din Viena“, care se află în tr'un

CONTRIBUTI A FEMEII LA RĂZBOI

vier,« Îsi iustifică pe drept m erit boiului s& se câştige şi -Sala Redu- Conform ştirilor publicate de Cm, titlul de nobleţă, atribuit ei de „oraş telor" pentru reprezentaţii teatrale cea Roşie internaţionala, a c « t a o ,

a » f i A Â t ; E B ä Â ’S S s ă S scadru corespunaStor. Totul se 6 a- ae coresDOndentei poate fi

S T Ü & J r S 5 o 5 S ? S Ä menţinută şi r e . l i , , « , m m * * *zadarnic, neîntrecuta reprezentaţie a __. «. .lui Figaro şi-a dobândit faima el P r O t f t l C ţ i a tSe p a s t adincolo de fţraniţele Reichului, da- g |e l e m n s i d e h â r t i e to rltă eternei m agli a teatrului. Deasemenea şl pentru celelalte opere, jn ceea ce priveşte pasta defîe de Händel, caracteristice prin dra- fabricile italiene existent«m atîsm ul lor şl totdeodata şi prin irx-,0 * - , 07 .

un-Ajiio. woa-vnj a xvw nobleţea lor solemnă, şi pentru ope- in 191o e rau 111 nunu ir ele »mic din Viena“, care se află într’un rîle eeninu]ui italian Wolf Ferrari, Droditeli a lor se ridica Iei 1.192.000cartier deţparte de centrul oraşului, fj pentru exuberanţa tum ultoasă a ţ ; , i ţm nortu l 1 a 300 chin»lipsit de orice teatru . Acum. câteva vals'uluj umii Iohann Strauss au chintale, ia r im portu l la öuu unii»

^ L t e r ^ ^ o ' ^ S L r ^ ^ b u c u - foBt ritolte soluţii, cari pot fi consi- tale. In total, cererile a d re s s e au,r f ? « faptul c ă ' B^rghestheater a derate de o .im portanţă covârşitoare to rrtă ţilo r com peten te care auterminat, cu involuntara pauză a ac- pentru istoria teatrelor. fost exam inate si accep te le cu toa,tivităţi sale si că vechea scenă a lui Un oras ca Viena oare e capatoli , ţdî - j 1 9 d în tre Care 10Roland îşi sărbătoreşte apariţia sa să „coată în relief şi acum în timpul t s e . s e ’ . gsub titlul „Theater im der P rater- războiului valori culturale a ta t de p rivesc noi in s ta la ţ i , ta r . postrasse“ a tâ t de renum it pentru oae- bogate si a tâ t de variate, poate să f jr j ţn cele ex istente. D in aceastapeţii Vienei. In plus trebuie apreciat se numească cu adevărat un „oraş . . - ^ 3 3 la care sefaptul că s’a reuşit în mijlocul răz- al teatrelor“. 1 ’ . ’ , „„„ix

ocupau cu p roducerea de pasta ctelemn, cum am spus, 37 de fabrici,

a şi până astăzi ei fost înregistrată oy A , creştere a numărului fabricilor, nit

In presa germană se publica a- activasei-a pana acum tu industrie. , : « .ndh ilâ ca aceeacum experienţele făcute ou contri- Cu toate acestea, existau în Ber- u * a tot atat debutta femeilor, în cadrul mobili- lin 90% din aşa numite „prima $i care a £vut >oc pentru c .zării totale a tuturor forţelor de a doua dreaptă“4, adică femei fără Acest lucru se datoreşte fap ,luptă. Dtn contingente care până co.pü5 carî activează în industrie, lui. cum de altfel ne dovedesc 51în prezent nu activau în economie şî n,uniai 1 0 %, fa birouri, 54,2% Importurile reduse efectuate di«revin Berlinului eca 8- “, în ce *n femeile berlineze lucrează toa- străinătate că producţia italiană

priveşte femeile si 16,7% in ce zju3i ţar restul numai o jumă- jzbutea să acopere nevoile inter,

m s S e d!nrferaeile PmobiUzate au" tete de z l Primele experienţe cu ne cu prîvîrc ]a aCest produs, ne, fost încadrate în economie. 44,7% activitatea ® voi care se cifrau între un mimmdin femeile înrolate nu mai activa- ţtsfacatoare 51 contnbiitia femeilor ^ 104G 000 chintale 5î un mr. seră niciodată până în prezent, nî- în serviciul economiei e raz 1 ^ 1.446.000 chintale, pentrucăerî, sau nu maî profesaseră de configurează ca neobişnuit de mare ,ii0cpT,îui 1 9 2 9 —9 3 8 . mai mult de 7 ani. Numai 26,3% şi folositoare. yot ,a daita la au fost cu,

lese fceste date statistice. 8 not fabrici fuseseră sfârşite in con* structia lor. îar 2 erau in curs de

__________ ______ a fi clădite. Lucrările privind cele

C11 orileiul unor săpături făcute frumoasă lekithos policromă de- nouă sporiri a capacităţiila grădina Garibaldi dela Taranto, corată cu o femee şezând. Cu pri- lo r existente erau \a sceasÆaau fost scoase la lumină fragmen- lejui săpăturilor ulterioare au cu loate sfârşite. Capitalurile m,tele unui m ic templu funerar, în fost descoperite şi rlte morminte. vestile în noile Instalaţii Si spo,care s’a găsit un mormânt cuprin- în care s’au găsit unelte de m ^ ^ u tilaiuluî se ridicau laeând două splendide lekithos cu provenind dela un ateher• tarentm. ÎQ celefieuri negre de pură rrtă antică. Aceste obiecte rituale dtn urm a y.aaa.uuu ij'e. ni yIn acelas templu a mai fost des- au o deosebită însemnatate pen- doua noi fabrici m ccoperit şi uu mormânt datând dîn tru arta italota. care a înflorit 1» d;re capitalul investit se nd/ca la

. I nrT T 1 • 1 a H a nn r» I /\ O A A AA A I ! » nveacul al Iv-lea ce

RESTURI DE A R T Ă G R E A C À Şl ITALIOTA GĂSITE LA T A R A N T O

HM

■I

cu p rin d ea o T aranto

lllllllllilllllllillllilllll

D O A M N A

C ere ţi la fie- =care 1 şi 15 ale pfiecăru i luni la | |to ţi chioşcarii sf i depozitarii §=

de îia re =

MARIANAESTE R E V I S T A CARE ÎM PLIN EŞTE TOATE D O R IN Ţ E L E D-VOASTRA DE

f r u m u s e ţ e , m o d ă .

GOSPODĂRIE Sl LI TERATURĂ

MARIANA= au

800.000 lire.In sfârşit. în 1913, fabricile pen,

tru p roduc ţia de h ârtie Si c î’itoa erau in n u m ăr de 385, totalizând o p roduc ţie de 3.640.000 chintale, fa{ă de un im p o rt care se cifra la229.000 chintale, d in ca££, pentru ca să ob ţinem valoarea importu­lui net, treb u e să reducem 101 mii chintEile exportate. Cum situaţia a, cestei industrii nu era dintre! cele m ai fericite, căci Italia era tr ib u ta ră stră ină tă ţii, cererile cU p riv ire la creearöa de no* fabrici

în cep u t să sporească îndatâ. D in tre noile fabrici autorizate, care u rm e fu să se ocupe exclusif d e producţia hârtiei şi a cartonu­lu i 13 au fost realizate, iar 2 erau

în c u r s de a fi te rm in a te la data c â n d au fo s t cu le se aceste dató

sta tistice.

Î n fiecare iarnă» tina din nopţi sose­şte pe neaşteptate mai rece, miai neagră, iar au nu reuşesc să adorai. Atunci in timp ce lumea .doarme,

cade zăpada. A doua zi trebue să găsim urmele ei albe printre case. Dar în tim­pul nopţii, parcă ar fi un animal care colindă peste tot şi oamenii nu pot dor­mi, întorc pernele pe o parte şi pe alta, se ridică în coate, sau fumează.

Nu pot face altfel. Lumina de alături nu mai ajunge pentru a putea ceti o carte. Eu fumez o ţigară, fumez alta, iar pe drumuri bestia albă învălue zidiurile.

O trompetă de automobil chiama.„Tu” şi iar „Tu, tuuu...”Cel care stă în casă şi fumează rămâ­

ne surprins. De ce cheamă? Ce vrea? Probabil maşina s’a oprit într’o piaţă. Ninge mereu. Cine mai poate f i l a vo­lan? T otuşi se au d e chemarea; ..Tun, tuuu...”

Aici la Milano, unde locuiesc au, este ujn hotel de săraci. Alături este câmpia şi deşertul periferiei. In hotel locuesc Si­cilieni, Chinezi şi câţiva mecanici. Au şi ei pe lume cât şi mine: un pat. şi o masă

Se aud bătăi în uşa mea.„Dormili ?”Este cea mai în vârstă dintre cele

două femei care locuesc vis-a-vis de mine: mama şi fata.

„Intraţi”, răspund.Dar femeia nu intră. Zice: se aude o

trompetă !”„Ştiu. am auzit-o”, i-am răspuns Ea: „Sună de mult”.Eu: „Adevărat, de mult”.Se aude din noni chemarea: „Tu.

tuuu”.„Este un automobil?” întrebă feme ţa. Deschide uşa şi rămâne în prag.

„Cred că sună de două ore”. In timpul acesta mă dau jos din pat şi pun parde­siul pe spate.

„Nu se poate dormi” zic.„Nu” răspunde ea.Fata trece prin coridor, „Aveţi ţigări?

Le-am fumat pe toate ale mele”, imi zice.

Şi aşi, din cauza acelei bestii ne-am sculat cu toţii. Ne gândim ia zăpadă; desigur că ninge, mâine vom vedea în oraş devastările sale albe. A mai nins şi alte dă ţi, dar acum nu este acelaş lucru. Acum este cu adevărat o bestie care ne răpeşte somnul şi liniştea, Vai, Doamnef a trecut chiar pe sub fereastră şi i-am auzit fâsâitul celor patru labe. Oare ţi­pătul automobilului să nu fie în legătură cu ea?

Mai de mult mă întrebam ce bestie să fie. Să fie oare Lumea jignită? Să fie durerea lumii? I-am scris im acest sena amicului meu armean Saroyan,

„Dragă Saroyan, simţim aici o bestie albă, etc. etc. Se simte şi pe la voi?

„Desigur că o simţim”, mi-a răspuns. „Cu adevărat? Spui adevărul că o au­

ziţi?”Mi-a răspuns: Desigur, nu degeaba s’a

inventat cântecul cu lupul cel rău. 11 cu­noşti ?”

II cunoşteam. Oamenii pe atunci eram nişte purcei nevinovaţi, care voiau să fie fericiţi. Nu voiau să aibă frică şi se îrn ghesuiau la cinematograf sute şi sun tede mii de purcei.

Cine se, teme De lupul cel rău De lupul cel rău De lupul cel rău?

Acesta era cântecul. Şî cine era să -se mai teamă?

Dar bestia fie care vorbeam eu flit* era lup

NUVEU IN EBITA DE

E L I O VITTORINI

Fata se întoarce:— Pentru aumete lui Dumnezeu, m poţi să taci din gura?

Mare n ic i § milă. Eu văd pe faţă ceea ce urmăreşte b es t ia . . .

POVESTIRE TRAGICA

şi pa lp ita to

„Dragă Saroyam, nu vorbesc de lupf*, i-am scris din nou.

„Nu, nu-i lupul lumii?” imi scrie el- „Nu, nu-i vorba de avut sau nu frică”,

i-am răspuns.Saroyan mi-a trimis atunci ca răspuns,

povestirea sa intitulată „Tigrul Era o povestire frumoasă. Eu am intitulat-o: „Animalul sălbatec cel alb”. Dar anima­lul de acolo nu era acesta de care vor­besc. Acela sărea în sus şi se bucura ori- decâteori omul greşea sau suferea, sau era în mizerie şi durere. Era duşmanul nostru, Pe când animalul de care vu vorbesc poate nu ne este duşman. Ce face el?

Vine într’una din nopţi, după vreo ime din cele liniştite şi cu somn şi atunci ne ia somniui. Nu face altceva. Nu râde de noi. Nu ne înspăimântă. Nu vrea să ne devoreze în niciun fel. Atât doar, câ at­tinge pe dinafară casele noastre şi penr tnx o noapte ne fur?» resemnarea. Şi to­tuşi pentru atâta este foarte crud. Şi ia ­că’ce cruzime? ,

Fata a rămas pe coridor au ocnu str». lucind. Priveşte la mama sa. In ochi arc. o lumină stranie. Fumează. Apoi vorbe­şte adresaudu-se tn acelaş timp mie şimamei sale. _

„De ee?,.. Eu ou iubesc aceasta femeebătrână. Nu te iubesc marni ’.

Siunt lucrătoare amândouă : mama la o boiangerie, iar fata la o manufactură de tutun. Dorm în acelaş pat.. Seara, mar sa lor este o ceaşcă de cafea cu lapte.

Fata se uită la mine cu o privire pier­dută şi parcă râde, apoi spune: „Am fi- bit un bărbat nu pe această femee, Ca» el mă înţelegeam. Dar cu ea ce am cu

Ţipă trompeta şi ajunge îat ochii ei. „Tu. tiuiuiu”.De ce? Să însemne ceva fata.Ceeace a spus aparţine casei sale: as»

o nenorocire ca oricare alta. ca a noas­tră. Stăm într’un pat. cu o lumină ală­turi, trec anii, viaţa nu se schimbă ţi spunem: acesta este destinul nostru, mi­zeria noastră. Dar o noapte poate să aibă vreo semnificaţie?

Spun: „Este un motiv nou. acesta a trompetei, automobilul din zăpadă. Par­că s’ar distra cu propriul sgomot. Tiv tuuu, tu-tun, tuuu”. Nu chiama. Stă pe loc in fundul unei pieţe şi bestia albă mestecă zăpadă”.

„Ba nu!” spune mama.,3 a da, spun eu, e un motiv no«” .Dar mama dă din cap, „swnâ de douî

ore” zice ea .

U n bărbat blond, cu barba albă, de­schide uşa. Este Cornelia bărliatid care leagă cărţi în camera sa. An pare în prag şi spune:

„Vedeţi ce vrea!” _ n**Acest om, în timp ce leagă cărţi, me­

ditează mereu, toată ziua, poale şi noaţv tea. Este scurt, cu o înfăţişare de rus, ou barba blondă, este din Triest. Spune <4 nu poate trăi, decât în Milano, în alti parte nu ar putea trăi, dar nu ese nici­odată din casă, decât zece minute, disdo ’dimineaţă, ca să-şi cumpere puţinul ce-i va servi de hrană pentru zioia aceea, O sticlă cu lapte, pâine şi măsline negre.

„Vedeţi?” zice şd arată pe fată,„Eu nu înţeleg”. Mă adresez fetii:„De cine vorbeaţi?”„Vai, povestea mea, este a mea, de

ce trebue să vă o spun? Cine a fost mu importă şi ce am făcut mă priveşte nu­mai pe mine. Ceea ce e murdar este că a- cum se află aici”.

„Vedeţi”, spuse Cornelia.Ii privesc mâinele şi cum meditează

el ou degetele pline de clei mirositor. Aşa (Continnaife ta pa*.

3

este ei «fi» prima zi, «pad a începui sa lege o carte. Parcă este un spiri duş, spi- riduşul meditaţiei.

„Vedeţi, ce vrea?” spuse el iar.*Nuri decât indignată, mu-mi parc că

vrea ceva, Nu vrea nimic”, am răs­puns eu. „ _ ■ w

Comeliu surâde şi întreabă: „Cuie*

P oate vorbeşte despre bestia albă. Cu toţii o simţim, de asia suntem treji şi vorbim despre ea. Dar de ce aakă spre fată? Arată spie ea

ea şi cum prin ea am şti ce vrea bestia albă. Ce poate să arate bestia printro

„Vai, pentru numele lui Dumnezeii: , exclamă mama.

Pe coridor este un scaun. Femeia se Hr şează pe el. Este bătrână. Aude tronipt> ta şi trede că este lupul. Simte frigul şi zăpada şi crede că este lupul. Se teme de el. Simte în gură amarul întregii sale vieţi şi se terne pentru ea, pentru fata ei, pentru toată lumea. Atâta spune doar.

„Pentru numele Iui Dumnezeu!Fata se întoarce.^Nu poţi să taci din gură !” îi apune

bătrânei-KTare nicio milă. Eu văd în ţaţă ccea-

ea «nnăreşte bestia. Ii spun lui Comeliu: kmia 0 vrea, cu adevărat!”

Zăpada cade mereu. Lumea se schim­b i. Timpul trece.

In întunericul nopţii, se furişează bes­tia albă. Dacă a fost puritatea, a fost cu jjatru labe. A intrat în fiecare din noi. Ii tâmţiiii unno. Dacă a fost sălbăticie a ra- ţnaa o urană care rupe pieptul nostru. Trdbue să scriu amicului meu armean.

JDragă Saroyan, bestia de care-ţi vor- 4be»e pwxvaaeă asta şi asta. Tot aşa se âm te fi kt voi? Nu, vine ea să ne îiispâi- mânte. Vrea însă să fim lipsiţi de mila .

A*ta o voia prin fată. ,»Adevărat că fmm ämoa”, Comeliu. O voia îu fie-bK c din, noi şi prin fată ne-a lămurit mai mult, când fata m i mai avea nici« milă de m am a sa.

„O să o lăsaţi?” am Întrebat pe fată.Bătrâna şi-a ascuns capul in mâini

plângând: „Pentru numele lui Dumaie- * o a îM

Bătrân» mi se temea numai pentru ea. Se teimea şi pentru fată. Se teanc pentru

I bţi, eine se teme.„Ce are să facă, dacă mă lasă?"

apunea bătrâna.Dar fata avea o privire înflăcărată.

„Cum ce o să fae? Eu am ce am cu un bărbat”.

„Dar el a murit” spuse mama-sa.„A murit? Fusese mort”, îi răspunde

fata.Bătrâna femec îşi aplecă şi mai mult

«apul în mâini. „Fie-ţi milă, Doamne”, Apoi adresându-se mie şi lui Comeliu : «,Zice că nu e mort”.

„Spun că a fost mort, dar nu mai este. Ku cu el asm ce am”, strigă fata.

„Ce are? Ce poate să mai aibă cu un mort?” srpuse mamă-sa.

Comeliu Ie privea pe amândouă, cum obişnuia să privească cărţile când le kgâ. „Vedeţi?”, îmi spuse.

Se gândea, dar în privire se vedea că era vesel. Avea şi el figura strălucitoare.

„Vedeţi?” îmi zise.îmi arăta înfăţişarea radioasă a fetii.

„Nu-i aşa că este extraordinar, ceea ce vrea ea?”

Fata nu avea milă. In înflăcărarea sa era sălbatecă, fără milă nici de ea, nici de nimeni. Spunea mereu: „A fost mort”.

'Asta era ceea ce voise bestia.„Vede$ ce a voit?” spuse Comeliu.

» Putem săi aven» o poveste tristă, mize- lig noastră. Trec. «»îi, avem destinul ho-

B E S T I AttJi-mar« din j»a#. 3-a)

târât. Simţim foame uneori, frig, nu mai avem nicio speranţă. Simţim lu­pul în spatele nostru. Spunem întuneric şi ne gândim la lupi, este lupul. Când este zăpadă este lupul. Ploaia este lupul. Cinăm cu o cafea cu lapte este lupul. Chiar dacă tuşim: este lupul. Iar dacă cumva ne credem siguri sau în siguran­ţă, când ne aflăm într’o adunare de câ­teva mii de oameni într’un cinematograf, îndată: ne batem joc de lup. Cui îi mai este frică?

Dar îmtr’o noapte mizeria noastră ca­pătă o semnificaţie. Se transformă în noi, ca şi în fata aceea. Aşa este. Foamea şi frigul nu mai contează. Speranţa nu ne mai foloseşte. Fumăm mereu şi nu dormim. Inii simţeam faţa duă ca de diamant. Dar a fetii şi a lui Comeliu e- rau radioase. De ce asta? Fiindcă simţim bestia albă? Noi nu mai simţim lupul care să ne înspăimânte.

Simţim o bestie cart* ne-a furat mila.„Dar nu există două bestii”, mi-a scris

amicul meu Saroyan.„Kti? Nu este o altă bestie diferită de

lup?”„Nu, lumea este vina singură şa bestia

t tot unsa singură”, mi-a scris el.„Şi nu poate fi o alta, o altă be^ie la

o mie de nopţi odată?”Noi este, cum poate fi alta?, imi scri­

se el.„Totuşi eu o simt, simt o alta care nu-i

lupul”, i-am răspuns.„O fi tigrul. Poate îţi pare tigru dar

nu-i o alta, este aceeaşi” îmi scrie el.Atunci îmi trimise o poveste cu tigrul,

eu am tradus-o şi nu s’a mai pomenit de ea. Nu-i decât o bestie, spunea el. Poate o mai fi şi alta, gândeam eu. Acum mă întreb de ce n’o fi cum spunea el, că! este una singură, deci, bestia albă. ,

Am să-i scriu lui Saroyan: „ştii că be­stia e una singură, ai avut dreptate tu, dar nu-i lupul şi am avut şi eu dreptate”.

Va rămâne înmărmurit Saroyan ? „Cum nu e lupul?”

„Nu credeam, că este şă ne temeam, căci suntem nişte bieţi purcei, dar bestia nu vrea asta...”

Ea există întotdeauna, în toate nopţile atinge zidurile. Noi jiu o simţim. Dar la o mie de nopţi odată o simţim, atunci mizeria devine în noi, ca în fata aceea.

Ii strălucea faţa, nu mai avea milă dc ea însăşi. Avea de aface până şi cu mor­ţii. Pentru ea moartea devenise nemu­rire.

Dar trompeta aceea în zăpadă?„Tuaiu”... striga mereu.Era o fanfară.

PRODUCŢIA DE CAUCIUC SINTEIICPentru pregătire» eauciuculsi

sintetic, ) Utila, tUnd nevoită să iacă mari economii în ceeu ce pri­veşte produsele petrolifere, nu se poate bizui pe procedeele care se atuitsc de ÂBsele de parolei/* una î l de de stabilizare a ben-îrfnrii. Fabricarea cauciucului sin­tetic ltelîan se bazează însă pe procedeele de hldrogenîzare. Două sunt materiile care-şi găsesc apli­carea în această ramură, aleodhtl ßtULc şi acetWena. Prima fabrică italiană se întemeiază pe între- buintareo alcoolului etilic, şl ea a fost realizată în urma unor în de­li ungi cercetări efectuate în la­boratoarele din Peninsulă, in­dependente de experienţele făcu­te în alte lărî. Sistemele de sepa­raţie a nuiner&şelor produse obţi­nute prin cîtlifcă în fază unică, cu procesul alcoolului adopts*, tre- buesc socotite cu totui originale si de pură obârşie italiană.

In Italia. Intr’un leceniu. dacă ţinem seam:« de lucrările efectuate

în laboratoare!*, atât de însemnate ade societăţii Pirelli, se ajunsese la rezultate foarte satisfăcătoare. Dar soluţia industrială a cerut în­că alte şi numeroase studii. Dela primele instala-tii care mu dat u producţie regufctă de camcih c siiv tctâc, care însă ere foarte costisi­toare din pricina micii propor­ţiilor & utilajului, s’a trecuţ as­tăzi la cuptoare dc cataliză eare dau o producţie foarte însemnată.O d ta mare fabrică pentru pro­ducţia cauciucului sintetic, este a- cuni pe cale de constructie şi ea va fî înzestrată cu mari înstE’laţîi, ce vor depăşi, din punct de vedere al producţiei pe toate celelalte. Atât instalaţiile primelor frbrieî, cât si cele aJe acesteia dîn urmă. sunt cu desăvârside^ şi exclusiv o- Dera tehnicienilor italieni. O altă materie primă care în Italia va $ ÎTrtrebiiinţPită pentru producţia cauciucului sintetic tn aceste noi imtateţîi este acetilena.

wm

f i

O bţineţi un s fa t m edical pentru boala d e

care suferiţi, descriind s im ptom eie a c e s te i

boli şi trimiţând scrisoarea red acţ ie i revistei

M E D I C U L N O S T R U "

...sniiiiiiü

iiuiiiH

iiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiu

iiniiu

miiiif

Sb S a ■ ■ ■

APĂ LA PUPĂ...Peripefiii« unui submarin italian in iuptä eu înami-

..... cui ca re l-a rep e ra t şi-l a ta c ä

La ceasurile 10.45 ale unei zii* pe care n u este necesar şi nici nu putem s ’o precizăm , su b m a rin u l italian „G iada” naviga în em er- siune şi cu to a tă v iteza p en tru ca să poa tă in tercep ta o fo rm aţie a d ­versară care avusese de a tace cu Surpilele ita liese şi oare încerca să rev ină la G ib ra lta r V edeta do la p u p ă aibea sem nalase două fu­muri la orizont, când ia tă că ipar re r-a d in senin un avion inam îe ce îa un picaj d ea su p ra navei i- tRÜene. Nu este deloc lesne să te afunzi'. In v rem e ce sirena de »- m ersiune rap id ă su n ă în toa te com partim entele, ozjns a ii de pe tu ­relă coboară în pân tecu l sub iaa- rinului. Cu o rap id i ta te fu lgeră ­toare, n av a su b m arin ă se afundă cu p ro ra t răg â n d dela sup rafa ţă .

începe apoi co borì rea îa abis i cinci m e tr i . . . ş a p te . . . nouă.»« zece. Secundele p a r ore, si săgea ­ta m an om etru lu i de adâncim e pare că se m işcă c a o exasperan ­tă încetineală A vionul inam ic « văzut punctu l u n d e a d isp ă ru t subm arinu l i ta lian şî a dat d ru - nul la o p loa ie de bombe. Două

' î i r - ' n t S ’p -T ţ explozii au zgu­

d u it violent subm arinu l- P a rc a »- vi a to r u l a d v e rsa r a p re să ra t bom­bele c u m â n a pe v e r tica la pupei submarinului!.

Totu l se rostogoleşte în ţăndări, bulb ii becurilo r explodează ş i lu- m in a se stinge. Deodată, r ă su n ă u n glas în in teri«« : .,Apă la pu­p ă " ! F isu ra trebue să fi lost m a ­re de v rem e ce su m b artn u l îngh i­te repede apă, se îngreunează, co­boară S ăgea ta m ano m etru lu i do adâncim e a început s ă fugă sp re cifrele m ari. In aceste d ram a tice c ircum stan ţe se adeveresc însuşi­r ile excepţionale a le unu i com an­d an t de subm arin .

Calm, senin, comandam tu l Cas­p a re C avallina îşi dă se am a de s itu a ţie ş i h o tă re ş te em erslim ea p e n tru a-ş î v inde scum p v ia ţa p r im in d lu p ta la sup rafa ţă . Ordo­n ă : „T oată p res iunea pemtru e- m ers iim e!" Sub ac ţiunea violentă a ae ru lu i com prim at, ca re goleşte cam ere le de apă, su b m a rin u l în ­cetează a se m a i a funda şi, io* d rep la t cu p ro ra în sus, încape să urce. Ca o la n to m ă neagră, „G iada” ese d in v a lu r i P o rtie re le swnt d a te la o parte , ia r tu n a r i i şi m itra l ie r i i trec la arm ele lor. A p a ra tu l inam ic se află to t acolo ş i re a ï cu m ai m u l tă în d â r j ire a tacu rile , c ă ro ra m a rin a r i i h a l t ­en} le răspund în acelas r itm . Diu p ric ina bom belor, c â rm a n u m al funcţionează çï este nevoie să se m anevreze cu m aşin ile p e n tru ca sub m arin u l să se poată su s trage trecerilo r av ionulu i care, ne m ai p u tâ n d să răzbească reacţia , după c â tă v a v rem e se îndepărtează. Şi busola s ’a defectat şi acu m co m an d an tu l trebue să se oriente­ze după soare pen tru a-şi duce n a v a la ţă rm .

L a pupă, m a rin ar ii lucrează eu în f r ig u ra re la a s tu p a rea fisu rii şi la rep a ra re a celorla lte avarii- Al­ţi i se îngrijesc de localizarea unul incejy jt de incendiu în reg is tra t în cam era m otoarelor. D ar aven tu ra n a s ’a s fâ rş i t încă. La ceasurile 14 ş i ceva vedetele m e re u de ve ­ghe, au rep e ra t un nou avion ca re se în d reap tă în p lină v iteză spre subm arin . E ste vo rba d® u n m a re cu ad rim o to r de ttpu l „S under­la n d ” , care a tacă ho tă rît cu bom­be ş î în d â rj i te ra fa le de m itra lie ­ră . Deşii destu l de g rav atins în e fic ien ţa sa şi f ă ră s ă m ai poa tă face uz de cârm ă, sub m arin u l „G iada” m anevrează cu tem eritar

(Continuare. în pag. 6-a)

I

■

!■m■■

!

■mm

Ggrmcfla penlra tac ramforBIHfMtlâ 8 t i ÎMI

«9R T IE I KA6RE1 I H I O K I

%

■»mmmS

UN MISTER=C A R E S ' A D E S L E G A T

R E U M A T I S M U L = :Printre dificil ii ş i periculoşii duş- rarilor sociale, mai mult decât ta-

mani ai sănătăţi omului se numără berculoza, deoarece nu numai dl ş i reumatismul, care apare sub di- viaţa reumaticilor nu este deloc ferite aspecte ş i care nu este nu* scurtată, ci din contră, durata in* mai izvorul celor maî grele dureri validităţii devine foarte Jungă. dar, de cele mai multe ori, îi răpe- P e baza cercetărilor cu eletrogr*» şte puterea de muncă pe timp în- ful. care înregistrează cea mal delungat, această boală devenind mîcă vătămare a inimii, s’a con» astfe] o problema socială de mare statat că orice îmbolnăvire de reu* însemnătate- _ matism acut, în foarte strânsă legă*

îa urma unei statistici făcută de tură., sau mai bine zis, are reper- prof. Jespersen, reiese că reuma* cursiunî şî asupra înîmii. De aceea tîsmul dăunează Statului şi Asigu- reumatismul e combătut, astăzi, si*

(b u c u r i A v Wf t te hărăzită numai oa me ni l o r sănătoşf. Deaceea, fiecare om trebue să ştie că rinichii şi uretrele sunt organe extrem de sensibile şt că din când în când ele trebuesc desinfectafe radical. Deci:

Facefi o cură cu

• H E L M I T O L’•n' _____ ___ ____

0« -j ansar* la toat* farmaefileeasafa»

siematic, în toată Germania. S’aa creat instituţii pentru cercetarea reumatismului, cum e cel dela Bad Elster, de exemplu, care poate fl considerat centrul de combatere a reumatismului. Ştiinţa însă n’a des­coperit adevăratele cauze din cari provine reumatismul, de aceea şî combaterea lui este îngreunată-

Multi savanţi cred în teoria fo­carelor de infecţie, care spune că în corpul omului se găsesc focare latente de / inflamatîe, ce»şî fac c- fectul în diferite părţi ale corpului, cum ar fi în tesutul conjuctiv, iâ articulaţii, în muşchiul inimei etc. Efectul la distantă se produce atâf prin trimiterea bacteriilor cât şi prin toxine. După părerea savantu­lui prof, reumatolog Slanek. 24%' din bolite criwiîce la încheieturi se

(Continua»» t e m " *

MAREA NEAGRAk

A S P E C T E R Ă Z B O I N I C E U E P E O M A M E L I N I A Ş T I T A S l I A I t i Î N S E M N Ă T A T E P A N A M A I E B /

Marea Neagra pentru acel oare a văzut-o de pe coasta nordică, cu alte cuvinte dela gurile Bugului şî de pe ţărm urile m lăştinoase ale Bazinului die Azov, pare un lac liniştit cu ape scăzute şt albicioase. O m are făcu­tă special pentru anvì) arcatale de războt mici si rapide sau pentru Jbărcile pântecoase de pescari.

Ou totul diferită este In largul Crimelei şi de-a-lungul Caucaztiluî: fundul m ării coboară până la 1.000 şi chiar 2 00 0 de metri, apele au un ton închis sî sunt foarte frăm ân­tate, ia r vânturile scobesc suprafaţa lich'dä si o fac să clocotească in furtuni înspăim ântătoare. Marea Neagră este una din cele mai nesi­g u r pentru naviganţi. GândUi-vă deci câtă pricepere şi câtă îndrăz­neală oere e>a echipajelor micilor am bareaţtî Italiene, care d'e atâtea hin! duc o luptă dificilă, aspră şl tăcută"

Dîn eănd Iti câmd află.m câte o ştire laconică: forţe uşoare ale m a­rinei de război italiene au înfăptuit o tem erară operaţie: Masurile Ita ­cene au atacat nave inamice, au bombardat coastele adversar®, au interceptat navele ruseşti cu apro­vizionări- Uneori, am avut ştirea u- >el lovituri de m ari proporţii: o navă

de războiu sovietică scufundată sau un ras de transport torpilat care a h iat calea fundului. Comunicatele au eemnalat uneje din episoade, dar M tlvHataa m arinarilor Italieni În­seamnă risc si îndrăzneală tn fle­care zi, în fiecare noapte.

Acum un an, prin tana Mai, pe când m ă reîntoroeam pe frontul ru ­sesc. am v&zut « flotilă âe M aio ri în dm m spre M area Ne«gră. P rin ­tre sutele de trenuri încărcate eu „Panser", cu tunuri, cu autocare, eu alimente, eu muniţii, treceau gai"- «•turilo feroviare transportând m i­cile şt rapidele unelte de asa lt pe mare italiene. Masurile se îndreptau spre Marea Neagră. Atunci ml s’au înfăţişat în minte două privelişti ale acestei m ări aşa cum am cunoscut-o intr'o zt de vară, în tr’c după amiază, bătu tă de vânturi şi de furtuni. In largul Odesei apele erau frăm ântate si nee-re. aşa cum doreşte numele a- eestel m ä r t bă tu tă de vânturile Cau- cazului sl de puternicele uragane fare suflă dinspre Miază noapte. Printre valurile acestea de violenţă oceanică micile Masuri Italiene u r ­mau să-şi deschidă un drum cu forţa motoarelor »! cu sufletele avântate aJe m arinarilor.

Dar maî avem despre Marea Nea­gră si o altă amintire mai liniştită:> m asă cristalină îngheţată Ia 40 gr.

sub zero. Dela Mariupol suprafaţa mări. mî-a apăru t atunci cu desă­vârşire Îngheţată- In multe părţi, intre m are si pământ nu mai era tic ! o linie de hotar: totul se în ­făţişa ca o Întindere de omăt, peste care s« înălţa cea ta oa Intr’o stepă rară sfârşit. Marea Neagră înghe-

în fiecare Iarnă in partea de Mia»a-noapte st m ai cu seamă la nord est unde se deschide vastul ba- z ’n »3 Azovulul. Desgheţul restabi­leşte, fireşte, graniţa dintre cer şi apă: dar s’ar putea spune că arbo- rol £t mlaştTiîele de pe roafitft se pr-e» lungesc în k rg , cu term inaţii nesfâr­şita de aise, cu promotorii şi bancuri do nisip, m ângâiate de marea găl* bySe sî dulceagă din pricina m ultelor

făţişare a coastei de nord dă m ării un aspect lacustru, ceea ce face ea războiul, pe aceste ape, să fie un război' de pândă pe după peninsule şl celelalte elemente ale geografiei locului, un război de manevre deli­cate, printre bancurile de nisip şi de­sişul de alge.

Anul trecut, eând Masurile ita ­liene au ajuns pe ţărm ul Mării Ne­gre, luptele se dădeau în Crimei«, şi num ai la câteva zile dela sosirea loi comunicatele de război şî anun­ţau că aceste pumnale ale marinei Italiene Intraseră in acţiune. De a.- tunci desfăşurarea războiului a dus .zgomotul motoarelor ş! al tunurilor acestor glorioase ambarcaţii dela Sevastopol la Kercl. dela Rostoev la Novorossîsc şî chiar mai departe, până la Batum. Aceste mijloace na­vale italiene, cu o dârzenie şl meto­dică agresivitate au explorat în toate sensurile apele de război. Dela bazele m utate succesiv pentru ca să se poată ajunge cu folos obiectivele, porneau micile ambarcaţii, aventu- rându-se printre vrăşmăşille Mărîi Negre şî pândele viclene ale vrăjm a­şului. Misiuni de explorare, crociere de supraveghere pentru apărarea coastelor sau pentru ocrotirea con­voaielor de aprovizionare, atacate pe ţărm urile ocupate de vrăşm aş, a- salturî împotriva forţelor adversare; toate acestea reprezentau necunoscu­tele unei aventuri, ca şi pentru in­fanteristul care ieşea în pa tru lă dtn tranşee sau Ca pentru aviatorul ca- re-şi lua zborul pentru a spiona ce­ru l şi păm ântul apăra t de vrăşmaş.

MiUjunchîurlin de m arinari de Be MamrrT, ecîi!paj<sle de manevră t i de iuptă, ştiau că înfruntau de fiecare dată probabilităţile unul ha­zard m ortal. Multe dtn cruc ere au dus la ciocniri violente cu forţele adversare. După îndelungi ceasuri de navigaţie, după prevăzătoare pânde făcute în um bra malurilor, după încete cabotaje făcute cu mo­torul aproape stins pentru a su r­prinde Inamicul, şi a înşela vigilenţa puternicelor mijloace defensive, când sosea ceasul de luptă Masurile se deslănţulau cu o impetuozitate ln îndrăzneala lor, reluând deodată vioiciunea care le este caracteristică, sî cu oamenii la posturile lor de luptă, cu aceşti oameml dispreţuitori faţă de orice primejdie, nepăsători fa ţă de orice scrupul de prudenţă, se îndreptau cu armele gata sä Iz­bească Imnotrîva obiectivului pentru a-i da lovitura de moarte. Ca nîşte trupe de şoc ale mării, înfruntau m oartea eu seninătate.

Dună ce <?heturIlR ceiej de a doua ierni s’au topit, forţele navale din Marea Neagră şi-au reluat activita­tea. Si atunci Masurile şi-au înce- tmt Iarăşi crueîerele de suprave­ghere. de prc’trrţîo sî de atac. Comu­nicatele (je război ne-au a ră ta t în repetate rânduri acum în urm ă, curr. Masurile, îm preună cu vedetele ra ­pide germane şî române, au scufun­dat nave ruseşti de pază a coastei» vase si am barcaţii de transport, com- plectându-şl activitatea cu acţlunî de bombardare a căilor de aprovizio­nare de pe coastă, îzbina’ coloane în m arş şî depozite de m uniţii. Pe ma- rea_ Neagră, ca şî Pe lacul Ladoga* echipajele italiene ne-au a ră ta t dit) ce p lăm adă sunt făcute şt cât »1« piuit costă pe vrăjm aşi întâlnirea cu'■» » * ' „4-1. j - __ «

umessE*?RammSnB

s . o . s

■■:

. . . A P A LA PU PÀ Î(Urmare «lin par ’5-a)

te pentro ti eschiva aîacurile, iu vreme ce arm ele dela bard trag îără întrerupere, plătind cu ace­eaşi monedă pe inamicul care tre­ce duduind cu motorul în plin ia o cotă m aî m'ică de tO de m etri deasupra submarinului', ferit fiind de puternicul său b l’ndajj poste­rior.

Duelul dintre tunul şî cele două m itraliere ale subai,arînuluii i ta ­lian şi bombele şi cele opt m itra ­liere ale „Suderlanduluî" capătă la un moment dat un aspect cu totul dramatic. P a tru dintre ser­vanţii îtalienî cad răniţi de ra ia ­lele 'inamice, dar aceasta nu face decât să însutească îndrăzneala şi dârzenîa m arinarilor cajre, cu prilejul unui nou şî mat violent ata« al m arelui avion inamic it

descarcă iu structu ră toate proec- tilele armelor si ü văd, cu mare bucurie, pxăbuşinda-se in mare incendiat.

Unul dintre o am i sui răniţi grav şî care n ’a v ru t să părăsească tu­rela subm arinului este subşelul radiofonist Francesco Nacca, ce a m urit strigând în cinstea biruin­ţei: „Trăiască Italia ’!

In depărtare mi alt avion vă­zând sfârşitu l „Sundorlandulux", socoteşte că e m ai biae sä se men­ţină la respectcasă distanţă. Noaptea sufomar.nui a ajuns la coastă, a debarcat trupul vitea­zului căsut şi trei răn iţi şi deşt îaitr'o situate destul de serioasă in ceea ce prveşte eftceuţa, a pornit spre baza de obârşie.

UN MISTER CARE S’A OESLEOAT REUMATISMUL(Urmare din Pag. 5-a )

datorează acestor toxine bacterio­logice. Ne gândim aîci mai ales la focarele de infecţie la caP, dinţi, a- migdalite. carit, toxinele înaintând de*a-lungul nervilor. Un alt savant prof. Kaether, este de părere că şi intestinul poate fi un focar. Se ştie că dinţii cariaţi sunt adesea cau­zele unui reumatism. Prof. Schlick, a găsit în canalul dinţilor cariaţi ai bolnavilor de reumatism, precum si in amigdalele lor, un virus, care, după părerea lui, este bacilul reus matismului. Din acest virus s’a ex­tras un vaccin cu care au fost vac­cinaţi bolnavii. în doze crescânde. Unii bolnavi, după ce s’a terminat cnra. şî5au recăpătat puterea de mancă — cercetările continuă.

In genere, savanţii sunt de pă­rere că reumatismul nu este numaî o simplă inflamaţie bacteriologică, ci1 că întregul corp dovedeste o sen­sibilitate specială. Importante sunt de asemenea, vârsta, constituţia cor­pului, factorii de răceală, factorii mecanici şi climatul. In ce priveşte ereditatea, s’a constatat că numai dispoziţia reumatică este ereditară 51 nu reumaismul propriu zis.

Se poate spune în general că in­fecţiile, factorii de ereditate, lxiper5 sensibilitatea, turburările c o n s t it i

ţîonale, insuficienţe de nutriţie şi de circulaţie, influenţele climaterice, conlucrează la reumatism. In com­baterea reumatismului trebue să se tină seama neapărat de susnuniiţii factori. Ceî ameninţaţi de această boală, prîntr’o dispoziţie ereditară, ar trebui să fie crescuţi încă din co­pilărie în condiţii mai aspre, pen1 tru a preveni boala, umezeala, fri­gul, locuinţele igi'asoase şi neaeri- si'te nu priese rematicilor. Foca­rele de infecţie ar trebui căutate şi combătute în continuu, mai ales a« migdalita-Dacă se intervine la timp. sunt posibilităţi de vindecare, în majoritatea cazurilor, astfel bolna­vii pot deveni chiar invalizi.

In toată tara ar trebui creiate instituţii' de pre\ en ire a reuma tis* mttlui. In Saxonia s’a înfiinţat 0 astfe] de instituţie, unde fiecare bol­nav e pus sub observaţie 3—4 zile, pentru a i se stabili: un tratament potrivit stării în care se află. De dorit ar fi ca bo’navui să rămână permanent sub observaţia acestei instituţii. Mai rămân multe de fă* cut, dar corpul e bine cunoscut şi ştiinţa ne arată dramul adevăraHti vederea combaterii acestei răspân­ditei maladii.

S u tm tar in iştii g e r m a n i în v a ţă eurswri «le ana­to m ie în a in te efe a s e îm b a rc a v a se» .

la magaij

BONSA-W ERK SOLINGEN

DE P iEPOPEEAC U L M E A T A K R U N E l l

a

Un e s is o d al d r a m a t i c e l o r l u p t e din T u n i s i a i

m andam entul ita lian a aşezat aci Batalionul I al Regimentului 66 de Infanterie italian, o secţia a G ru ­pului 202 şi un Ploton germ an an ti­car a lcătu it din 20 oameni. Acestor viteji veterani ai bătăliilor africane le-au fost încredinţate, in a junu l a- t&cului englez un drapel ita lian şi unul german, pentru ca simbolul Patrie i să fie prezent pe această po­ziţie unde rezistenţa trebuia dusă m ai m ult ca în orice a ită parte p â ­n ă la extrem, in primele ceasuri ale nopţii, a rtileria britanică a deschis Infan terie italian, o secţie de a G ru- un kiisăknânlător foc de pregă­tire. După îndelungul şi persistentul tir au început să înainteze in fan ­teriştii neozeelandezi şi form a- ţ ile ..maurilor“ Pe fiancuri a - ceste unităţi aveau secţii de tancuri, cari erau întrebuinţate ca piese de artilerie <te ex tram ă mobi­litate, în stare să se deplaseae repe­de pentru a bate unghiurile moarte, pentru a cerceta fără cruţare depre-

Z iareie au oat »area, ia vramea siunile dintre d-aluri pentru a de- cuvenită. ca privire la eroica schide în chip violent drumul ft>r- fortăreaţă de pe stâncile dela maţiilor de asalt. Neo-zee fandezi! în

Taltruma. S ’a văzut atunci pana ciuda golurilor pe care tirul fortă-

mia■a

BofltsSsa p e um aeröd re*« pentru a v io a n e le g a ia d e

d e c o la tiarele au da t ştirea, la vr.imea

văzul atunci unde merge vitejia soldaţilor i ta ­lieni şi germ an t Vom da acum a- M&auntcle acestui strălucit episod tte războiu.

Ouimea dela T akrum a fusese o r­ganiza tă de com andam entul Armatei I italiene ca « fo rtă rea ţă defensivă; latru apărarea acestei poziţii die » deosebită însem nătate tac tic i co-

«

:

chimwfi ?Nenumăraţi sunt în toata lumea aceia ce s ’au servit de table­tele Pyramidon. Ele vă vor ajuta cu sigu­ranţă şi Ov.

re$ei italiene, bine hrăn it, le deschi­dea în liniile lor, au pornit Ia asalt pe povârnişurile stâne o«use dela Ta- kruna. J

D ar Împotriva lor au ieşit la asalt 5 Infanteriştii Italieni care âu făcut uz 5 de grenade ofeasvîe ce au adus •m oartea prin tre asaltatori şl î-au ®■ ■ ■ ■ ■ ■ I S H I H I I 1 ■ MIMMI ( H U H ■ n istăvilit. După pânzele de fum auizbucni* deodată infanteriştii i ta - a jungă p ân ă la poeiţla de pe T akru- engte*, impresionat de reaetla ceo ltenî cu pum nalele în m ână. Astfel, na şi îşii dau hotărîtoarea lor con- treîor de foc italiene o p r ^ e c â tă v a apăra rea culmei dela T akruna s ’a trîbut.ie la un nou eontra-atac car» vreme unităţile de asalt, d a r artî- sfărăroiţit }n sute de episoade de un restabileşte din nou situaţia. leria n a încetează nici ó c lip i, i »eroism ra r întâlni*. Toate cuiburile D ar comandamentul englez n ’a e- ceasurile cinci după afflitBâ m m - de foc seceră p rin tre râradnariie vrăş- conomisit forţele în In ten ţia lui de nicaţilie fortăreţe! ietalîen» se masului. care continuă să năvălea- a face să cadă culmea Takrunel. trenip. fiindcă radio-teteerafLstuî scă din toate părţile. Lupta a con- unde bătălia devine din ce în ce este doborât lovit fîind de o ‘v h liă tinuat fă ră răgaz toa tă noaptea. Di- m ai crâncenă. In tru în tărirea d M - la postul său P ână în de m toeaţa neo-zeelandezîi au izbuWt ziei neo-zeelandeze au fost trim ise dona noapte bătălia a fost Tont mi * să pă tru n d ă în micul sal din p reaj- un ită ţi ale diviziei a 50-a engleză, tă de nucleele Italiane care W w m a culmei. Şi aceste atacuri s ’au dovedit a fl cuite între resturile futneefkrfA i

Această îna in tare am enin ţă cu în - vane, căci gurile de foc italiene, satului, sau închise In Mitu-S» ♦*> oercuîrea forţelor îtalo-gennane. prin masive concentrări zădărnicesc nului n ’au încetat să aw-w» f«7i Comand amen tul italian, văzând a - orice veleitate ofensivă şi îm prăştie zenie drapelele de lu w tj d n r , ceastă situaţie, a trimis ca în tă rire massele inam ice atacând în valuri, cum făgăduiseră: • «Nu vor toce o companie de grenadieri tal-eni. VI- Cu acest prilej, a început raiul din mele noastre pân’ă când sufletele tejii soldaţi italieni, p r in tr ’o luptă cele m ai teribile dueluri de artilerie noastre de luptători nu se vor fi u- corp ia corp cu avanţgărzile ad/ver- din câte au fost înregistrate in A- n it în tr ’un singur m ănunchi pentru »arului izbutesc să-şi deschidă un frica de Nord: com andam entul en- a-şi da obştescul sfârşit, luptând“ drum până la fo rtă rea ţa de pe glez era h o tă râ t să coplesească , Când în primele lum ini ale aort- Tatcruna. Asaltatorii vraşanaşi care p r in tr’o avalanşă de fier si de foc Zlleî de 23 inamicii au p u tu t pu- ram asesera ca ţă ra ţi pe dealuri au fortăreaţa depe 'T akruna Lupta da- ne Piciorul pe poziţiile care fuseseră fost respinşi de pe povârnişuri spre tă la m ică d istan ţă capătă la u n apăra te cu atâta dârzenie, el n ’au vai w w m om ent dat o violenţă ne m ai auzi- e'f sît_ decât m orţi şi răniţi. I a r in-

O a p a r a r e în d ră c ită tă (în ziua urm ătoare postul de vrngă torul istovit din pricina as­in primele ceasuri ale după am ie- radio Londra va spune că poziţia de Palmei bătăliei şi a pierderilor in s ­

ali, două companii ale Batalionului pe culmea T akruna „a fost ap ă ra tă Păîm antătoare pe care i le-a pricl- italiam ..Fo^ora“ tebu’esc şi ele să m etru cu m etru IV. Com andam entul n ^ it forţe m ult inferioare ca num ăr

M . a fost silit să se cerească, să îa poziţii în tranşee, să se ocrotească cu sârm ă ghim pată de team a unor noui atacuri din partea trupelor 1- t aliene despre care ş4ia că sunt ho ­tă râ te să lupte până la ultima su­flare.

La lu p tă cu p a tr a » nco> 2jeSsnd@*î

Curajul cu adevărat lom&v a l in ­fanteriştilor italieni dela Tafcnsna s’au impus a tâ t fa ţă de neo-zeelaii- de zi de „mauri“ _ şi de englezii divi­ziei a 50-a. cât şl comentatorilor de­la radio Londra care, deşi an ti-ita ­lieni prin definiţie, s’ait văzut ne­voiţi să recunoască neîntrecuta vite­jie a soldaţilor italieni. In bătălia d, care am vorbit s ’au angajat pe viaţr şi pe m oarte şi germ anii din legiît- nea antî-car care au tras pân ă 1? ultim ul proec’ii dovedind o viteji" im presionantă.

O c lip ă d e r e p a u s p e fr o n t . C ăştile a r a n ja te în o rd in e

P o ves te fără cuvinte

Mie toa tă v ieafa mi-an plăcut s to fe le varca te .

L ogod n ic m o d e r n i D i e măcelar, fii alai tie dră- u?tf şi ila-mi o fleică frutti oasă pentru iubita mea.

N ’ani aşteptat Noernvrie pen­tru ca să începem să ne gân- dim Ia moartea porcilor.

Când toamna a început să se străvadă, Iar stejarii se lipsiră de ghinzile ]or, uscatul vânt al sep­tentrionalului ne-a dat prima e* larmă a acelei sărbători.

Animalele erau de pe ecuiu grase şi ca să fie grase deabinelea aveau de grijă nutrimentele intensive care li se administrau cu treizeci de zile înainte de înjunghiere.

Al meu se numea Rito. Deveni­sem prieteni încă din primele tim­puri. Când n ’Eveam chef de lucru, coboram la coteţ, îl chemEm şi îl duceam să hoinărească pe câmpu­rile cu iarbă, unde, dacă pămân­tul era încă uscat, mă întindeam ce' să mă gândesc la ceva, în tîmp ce Rito râma prin brazde, gata să alerge dupa mine îndată ce mă ri­dicam. Uneori, în frumoasele zile ale ultimului soare cald, luEm cu m ine ceva de citit şî atunci ajun­geam până la boschetul de stejari, unde Rito vâna ghindele împrăş­tiate prin tufişuri, disputându-le celorlalţi porci cu grohăituri fu­rioase. Ajungea însă să strig odată ca să-şi vadă de treabă şi să-l văd grohăind împăcat în jurul meu. spre mirarea păzitorilor, cere pen­tru porcii lor trebuiau să întrebu­inţeze bastonul si pietrele.

In primele zile ale lui Noembrie fîmpul s ’a schimbat; a început să plouă cu cunoscutul vânt din a- ceastă lnnă, iar prin brazde te scu­fundai. Câmpia a devenit în cu­rând impracticabilă şi goală de o- rice. In acele zile, în camera m e t , încercam să lucrez. La anumite ore, liniştea la fermă era desăvâr­şită; ţăranii si Enimalele dormeau în muzica uşoară p e aire o făceau

ŞÎ vântul pe tufanîi de lângă casa. Numai del^ coteţe veneau djn când în când guiţături ascu- tite. Mă gândeam atunci 1q Rito şi nii-1 închipuiam că lupta cu se­meni^ săi pentru ca să-şî tpere sau să-şi impună în acel bordei ne- dernn prorpîa solitudine. Când în­căierările se prelungeau. îngrijito­rul ieşea urmat de câîne şi de alţi oameni mai puţin somnoroşi. Co- borrm eu: era o noutate în a- cele după amieze eterne şi stagna­te. îngrijitorul deschidea poarta coteţudul urlând si agitând o bâtă Era deajuns însă irupţia luminii ce* porcii să se oprească si să pri­vească CU râturile joase congestio­nate de mânie.

Rito al dumnitale e totdeauna cei care atacă. îngrijitorul îl pri­ves^ cu Ciudă sî numai din respect fată de m ine nu-i (răgea câte una.

— Cu atât niaî bine că nu mai au mult.

Iarna spuse. întorcându-se ca sa priverscă cerul livid de ploi şi vânturi, bate la uşă.

M ie: în schimb. Rito mi se părea uman şi dulce; de-1 chemam, se apropia fără

nimic, sălbatic în ochii lui mici sî

scufundaţi în grăsime, deos a i de a celorlalţi, aspri şi răi ca marais, treţii. uri

Intr’o dimineaţă m ’am sculülbttn era un alt aer. Tramontana, Silent cuind scirocco,-ut uscsse censfclu pământul cu o rece lovitură ihuto1 bìciu care, după săptămâni del|se. poare îtî aducea o excitare dt|e s dreptul s’ensuală. A fost oz i l e c minată şi grea de evenimente. (jUut menii se repeziseră 1e' moşii calent salvze fânul de devastare, pr: juru ţipetele femeilor, luate de Mesiu vântului care le ridica rochîileleoa tăia pe buzele flăcăiandrilor tîea i vintele de abîa ieşite. Câ

Eu £m hoinărit multe ore |aân Rito şi el îm i părea zăpăcit deatşce lumină, prea orbitoare penami ochiî lui. Sau poate presimte« Ş, 1 acel timp apropiereE' zilei pe (.{aţii o aşteptau de acum cu toţii. )ric;

In timp ce ne reîntorceam laie s< miază, pe neaşteptste. printre mt î ietele şi plesniturile vijeliilor, jhilo ţipăt lung şî sfâşetor a stăpÂri peste tocte, legând colinele unajS sl alta. ta a

— La Malinantîle eu şî înceffijui să înjunghie. least

îngrijitorul pipăia porcii înlţjinc tătură şi văzând pe Rito spusela o

M I I T I K

— Mâine îţi vine şi ţie rânJirma Nu te-or mai conduce la plîmbAalu ca pe o domnişoară. pi tor

Ţipetele se repete u sfâşiindBul pusul acela foart^ dulce. După ei Od ţăranii judecau dacă înjunshii ra! operase bine sau rău.

— Acesta ţine prea mult. k puns inima pieziş. Iar când ui tul era scurt şî sec: — Minunat l-a lăsat să zică nîci ai !

In seara aceea, pentru ca P%uoa să fie goniţi în coteţ, a fost nei pentru toţi de baston, chiar pentru Rito, enervat cum nu k

trăndecie

or;ruu

elafm ai văzut niciodată.Dimineaţa următoare a foslllunbl

cută cu pregătirile: cratiţi enon gsel au fost dispuse pentru ca să se ci nagileagă sângele, saci cu sare delcălărie, o grămadă de lemne parile; truca să se topească grăsimej să se fiarbă sângele.

La primele ore de după amil totul era gata. Lipsea însă pen cee; nagiui cel m: î important. Ingnj torul privea ceasul si începea se nelinîştescă : apoi l-am vă urcând pe o potecă şi în cură

e ii

ea i -a îi

in.

V tton ent

POVExl

ARTURO

-biţinis,

t îl ilo< I si

«părut în bătătură. Era un om », plin de demnitate s ì de ges­tii măsurate. Felul său de a fi taiida şi tăia gustul de confi- Me ţăranilor şi chiar îngrijito-

„ jiul. Se ştia că în tînerete a fost d Ă t. Părăsind sutana' se căsăto-

tor. (.rămânând prin sate ca un fel lea. i sfătuitor, fie pentru chestiuni mi* constîintă cât si pentru che- Oa- uni de interes. Apoi şî-a desco-

să lit adevărata sa vocaţie în a stră~ itre mge cu £cul inima porcilor, pro- eul ii inie de altfel şi avantajoasă,■ ?1 *arece o singură lună îl răsplă- cu. i pentru întreg anul.

Când a fost gata, în cămaşe, cu cu teile suflecate, iar şirul de

cea B mari de fier, de diferite lun- tru ii, a fost aliniat pe o mescioa- in , Yc\ poruncea îngrijitorului ar­

are (ii Ü aduseseră prima victimă.j ricând s’a agitat, ştiind bine la

i a- isoartă era condusă, ea n ’a pu- hu- 1 să facă nimic împot riva muş- un for de fier a acelor flăcăi care,

mit ilru sau cinci, o tâ m i si o sileau <1« stea pe o parte, imobilizându-o I i apăsarea corpurilor lor. Marele

put jungliietor aştepta nemişcat a- I islă clipă, se Epleca, punea ge-

rahiul Pe pântecele porcului şi o lovitură de fulger împlânta

raia până străpungea inima. Ani- ijlul dădea un singur urlet asur- [w şi înfricoşat, apoi îşi lăsa ca­ul făiiî să mai simtă durere.Odată operaţia săvârşită, et se :tră"ea printre uneltele sale, tă­ind să intre în funcţiune armata ucidă a jupuitorilor şi a celor pe taie carnea. In mai puţin de oră, aceştia nu mai lăsau nici rniìì din mimai. îngrijitorul stă- a in mijloc ca să dirijeze mons- ipasa aceea orchestră de cuţite.I poi îi venea rândul Âa al

'‘A doilea, târât din coteţ 1? " * dispoziţia înflailibilului mă-

»r care repeta la perfecte în- Bbhiere. Le> ai cincilea sau al iselea toţi fulgeraţi cu loviturt lagistrale, el a avut un uşor surâs mulţumire. Unul s ’a folosit de

[ilei ca să-i spună că &<tăzi se ga­li într’adevăr în mare formă şî a îmbiat cu un pahar de vîn._ Nu beau când lucrez. După ceea da. cu plăcere un pahar de

ji#.Acuma-i ultimul spuse îngri­

jii Imi dar e cel maî rău. Fiţi a- nd! »t la această bestie.

il«île,•to.

i- tt

iza

DE

Era Rito. înainta c u gălăgie mare, îm pins de toti osimenîî dispo­nibili. In clipa aceea o emoţie pu­ternică m a cuprins. Ştiam că re­zista c u atâta încăpăţânare dîn pricina naturii sale diverse. Nu era u n porc de murit, ca ceilalţi. Pen­tru ca să fie silit la poziţia voită a fost nevoie de o jumătate de oră de tumult. încercai să mă fac vă­zut, să-i întâlnesc privirea, der a fost cu neputinţă. Era ca înebunît, duşman al nostru al tuturor, care îi luam viaţa. N u m ti când a fost culcat pe flane, sub greutetea a şapte argaţi bestîalizaţi şi ei din pricina acelei feroce rezistenţe şî-a lăsat pentru o clipă capul îndărăt şi atunci m ’a văzut acolo, aproape de el.

— Rito, i-am spus surîzător şî a fost deajuns, clipa aceea de răgaz ia care l-am silit cu chemarea mea, pentruca înjunghietorul, încruntat şi nerăbdător, să se aplece cu o- bişnuita îndemânare. înfîgând fie­rul, maî lung şi mai gros, pentru Rito decât pentru ceilalţi.

Aici însă s ’a întâmplat nevero­similul, un fapt care nu s ’a mai repetat prin locurile acestea de douăzeci de ani. După ţipătul sfâ­şietor, în loc să expire, Rito a fă­cut o săritură, aruncând cu pi­cioarele în aer pe argaţi şî pe gâde şi £i întrat în goană în lr’un tufiş dispărând în câmpie.

ăpăceala a fost aşa de mare încât nimeni nu s ’a gândiţ să-l urmărească. Apoi a a-

păsat peste toţi gândul că ce va face înjunghietorul aşa de răsu­nător blamat. E! s’a ridicat de pe pământ ca şampîonul care pentru prima oară a mânca o ţrânteală. îşi scutura de praf pantalonii cu o încetineală prefăcută. Când şî-a arătat faţa, s ’a văzut că surpriza şi fusese înlocuită cu mânia cea mai furinundă. Contemplă imobi­litatea aceea generală şi apoi stri­gă:

— Da, ce-i, £ţî rămas fermecaţi?Şi smulgând unuia din măcelari

cuţitul din mână, s’a aruncat cel dintâi în urmărirea lui Rito.

Au rămas în bătătură numai în ­grijitorul şî cu mine, iar îngriji­torul dădea din cap destui de a- muz£t de episodul în care stătea să naufragieze celebritatea celui m ai original personaj al ţinu­tului.

— Imi pare rău pentru Rito al Dumneavoastră că va avea de a face cu demonul acela de răspopit.

Intre timp se întuneca. Un soare palid de Noernvrie cobora înapoia dealului din fcţă, Dintr’o dată ne-am dat seama că vântul se fă­cuse îngheţat.

A trecut aproape o oră. După strigătele înciudate ale oamenilor se înţelegea că Rito rămânea de negăsit. Când a început să se facă întunerec. unul câte unul. argaţii

''continuare în pag. 10-a)

I F Ï

— T e evacuezi si tu?— nesigu r, tlrayă, îmi \utuez clienţii...

f i ? !

m f l

h .

PENULTIMA FAZAA BĂTĂLIEI PENTRU TUNISIA

La 31 Mart;e. odată cu rein trarea lor tăia lă îu două, dat fiindeă cea arierţiărzilor dincoace de lin ia . Al- m ai m are parte a trapelo r a ia- karit după un scurt răgaz pe linia birti't să treacă strâm toarea dela dela El Haiurna Gabes, manevra Ar- Gabes, Nădejdea de a se captura matei I ita liană s 'a în ch e ia t Engie- cea m ai m are parte a forjelor ina- zii au înregistrat pe activul lor un mice. a trebuit să fie părăsită. Tot modest câştig teritorial, precum şî ceea ce am pu tu t face. nu a fost de­capi u rarea a câtorva^ mii de prîzo- cât curăţarea umor pozîtîi fortificate nieri lua ţi cu arm a în m ână, după de foarte mică însem nătate Această ce au tras ultim ul cartuş; prizonieri situaţie, socotesc, că a fost prîcimm- care, cu o situaţie de intendenţă mai tă de înfrângerile suferite de Arma- p u ţ’ei încordată pe tărâm ul trams- ta VIII a cu prilejul eomtsa-alacului porturilor, a r fi fost fără îndoială declanşat de cciaaaiUanientni îtalo- mai putini, perm au săp!am âna trecută Toate

»rm , . , , rTT _ acestea ne decepţionesosă foarteluni p r i m ™ Brila*“ dar. si POSÎWlitătile t r a ^ îo rntsenienit oameni, turnuri, tancuri şi n.Ţ 6' .i , f t t î . î . Vnmijloace de tot felul, a suferit pe f, efectueze atacul p r W p a î inlinia dela Mareih şî în manevra ifl tea.m l??ÜU-1 terioară, un e,eo sgomotos, de care d ^ a te n o a * tre _ _ _____

t i o — unii ' opera i f I L i l L c l Z l

cită un coresupondent al ziarului A rm ai®* 1 Italiana. care acum, sub ..Times“ a rezumai o aslfel: U p T ^ c “ « . ™ aT ^e* c â t ^

In noaptea de 17 Martie, după o este prompt înfruntată mai întâi şi „Comandant»« trapelor ìtalo - gor- greu plătii orice succes (fia partea pregătire do artilerie care, datorită net dominată apoi. mane au isbuiit să nu lase arm ata vrăjmaşului ei. violentei a duratei, a numărului de Gâmd. în cadrul unei situaţii stra- ——— g,t— ™- —— w m i m m i —m , ..., , .....baterii şî a m uniti« , îsi Băseşte ase- - car® ®a 3f iează^ to**î. f0.r{eleAxei in sectorul centru-sudic tuni- __ _______mănare mimat cu bătaha dela El ^ Arm ata I italiană a primit or T I I I H A T A i i A Â D T CAlamata din Octombrie anul trecut, ahml de a replia, comandantul ei a V * 1 W 1 / A I A » V I W J A B € I C două ttreimî ale armatei a VIH-a propus de a duce până la sfârşit britanică au început atacul împotri- bătălia în curs, pe care socoteşte ©ă

P e u n a ero d ro m g a ia d e d e s o la r e

britanică au încăput atacul îm potri- »ătalta m curs, pe care socoteşte ©a , , A I I I I | """"" 1va liniei deîa M are«., In acelas ? Poate rezolva în ch ip avan ta jo s ş î ----- A L U I I C I O = = = = =__ . . .« f „ ; în acest sector, 91 sa procedeze, nu- ...... 1 1 ■

timp, o treime dm forţele îaamice mat apoi Ia mişcarea tie repliere.Axei, pe căile puftn lesnicioase ale - , . w . ,, _ ~ (Urmare din pag 9-a»- Ä . ç « Odata primită confirmarea ded eşer tu lu i se înd reap tă am eninţă- cepere a replierii. A rm ata I i ta lian ă şi ţă ra n i i se iv im in b ă t ă tu r ă , ©- *ă m o a ră 5« v re u n m ă ră c îu îş d i rto a re sp re o învă lu ire a aripei drep- a p u tu t să în frun te şî să execute în i. •*: t v. • j ^ i - -te italiene, peste cu lm ea M aturata, chip fericit dificila m anevră, cu e- b o s it .. î n ^ p e » * in h a in e le de m a m e . a u « . îl vom « as ,ocrotită de u n văl u*or îm p ins în tre x ac tita te prodigioasă, da to rită m ă- vara şi în c a u im iţi de in e x p lic ab ila — N u n i t i să n u fi fcbttrat. amM elah şi Tebaga, su r ilo r în făp tu ite şi a reacţiei m a- I n tâ m p ta fe . U lt im u l a so s it că lău î. a d ă u g a t cu . R i te e ra u u a a im a l

D upă şase züe do lu p tă În d âr jită S u V C m ?c “ câre* to d re p t to ïu - J r e b u e să 80 fi. i t t f “ ? d a t * * * ^ e^ ' WS’ ^ b u c u r a ’ şî su-o b t t a î t e  ^ es e T 0 d ^ t e nUfaată se « * « El H am m a alcătueşte o a- fişu r‘ * * * * ? • * Şlie 06 f<™a r o to r» t e chip d i v ^ de noido m ijloacele anga ja te şi de p re ţu l ******** an m w a ţa re eare treibue pa- tu r i vegetale, d eœ reee era to t sga. de sem enii s ă isânge lu i n iă tit : a rm a ta I ita liană ra t* şi este p ân ă la u rm ă p ara tă , le- ria ( şî sdrenţuM . E ra în tu n eca t S» , • . . . . , , . .care p ,4 ă acum a r . a c t ^ a t p î i n »ând . «am icu l tacert ş i ijerple*. *i nou f -ă . su f . , lîză si ^ « " Ş ^ t o r u l **» »»une ' > ’©ontinu« prom pte, fu lgeră toare con- dato îi*â efectelor, »nsfarşit, ale pre- w „ In valiză c u t itele şî pares» că nuta-a-asaliuri cu un ită ţi le ei şi prim cede“ tei vtetori*' « “ «» dela Ma- team a to todata, am estecate cu fu , Mi_a v c a k R usim i ă in,m anev ra de foc ale artilerie i sale. *eth, în fa ţa careSa trupe le britani- ria care-1 a s t ia m ai în a in te . l*i ivui-p u n e asum p en tru p r im a oară ca- ce în frân te şi păgub ite în ceea ce tlu_j |ţ> venea să fii b u n cu e i Si'e Vendrul bătăliei pe planul iMiui contra- priveşte mtfloacele m şa n ta ju l , _ Stă scris în Biblie că un vUeJatac de m are u n ita te Divizia XV a massei îmcercuitoare, n u su n t iu ganciit ia aceasta 1111,11.11101 u , s>|m înă lţa t I- cercuiras,', *â germană (redasă de altfel m ăsură să acţioneze cu eficacitate nându-î cuvinte care trebuiau sa 1 u ' 1 ' ,în urma jîrP",i>dantelor lunte în alte Ia ceaa ce priveşte operaţiile de de- r:„ ,],> mângâiere. Atunci cl s a întors dti«r o d«ţa,sectoare tK-îtsfeeie, fei uuîre cu alte cuplare a trupelor italiene de cele „ w , __ In care cânt?forje xtalB-germane de-pe l ia ïà deîa vrăjm aşe lor. — N u va p răpăd iţi. S® » ®us w . ... «. , -Marci(. ini a lele de 22 şi 23 Martie, ___________ — N u va a m in h ii? In cartea lui

începea să ie icifiitwza ' p.s liniile ‘J-dtspogif'Vultîî Ase/;. Acest eoa ira- p! ^ ^ g p ^ 8s^s|»sapeMy s \ ■ v _ *a tic ■ * ii> »>•,'> sSîi a x id irîilc it n •: cîî g S A răni:»^ foorle gândi lo r ii>-m l

Arm ata V i l l a britanică, cara fă ră 11îndoială a subestim at capacitatea da K W Ê Ë B B tgr Ş ”~ .4 (o ^ V I I->a noiiple îuuhu. 1 i r «ii dinreacţţe a trupelor italiene (aoes! lu- g I J g & W . / £ n v- / V \ 9 i.-'il ilin-T, trem uri» A* fri*« „ docru îl afirmă Iirtioniem), precum s< B ^ 9 ,,atatu a ircmtnau - ’ 0,3posibilitatea de rezistentă a liniei B W È gw / öS s/ / ■ frică. Numai focul care joc-a peItaliene, nu a renunţat la luptă: a B S æ lr / e ä x y / ^ „■ H gc.iu.urile bucătăriei le dădea cu-dcplasat massa efectivelor sale peu- H WT ^.ni ? \ V [g - , , - --.„.-„.stru a în tări unităţile care m ărşă- B y J* nì! ^ ® ri” ■ A 11 ra ,l t l Sa ram ana .luiau împotriva sectorului sud-ves- 5 ' f g ^ o -o° <£■ I — $i‘ to tuşi i-cm sim ţit iftima,tic italian, transformând iu acţiune B ». 6 (n / v a. & & < B . • - « _»principală aceea care i,i planul ori- 1 h . ^ I *""* Ca U*m str5*™*B,' ‘0 dgliiar trebuia să fie numai 0 acţiune gj BWfak, </ / é- £ 0n f / B ^r’° P»rte în t r ’al’ta.•oncomitentă % " f f e X C / I - Si dacă in im a Iui Rito n ’a

Atacul a fost duslaufult m moap- L tigSSShh. x / «<f«A * ^ 0 \ a J V 1 , , . ,~n n „ t v , d ltea 4* 22 Martie de avantgărzîle | ^ ^ ^ j B vulnerab ila? Ce p u tem icuirasaîa sie primului eşalon brita- I BamSj ^ i a S feiv \ c?N o'« V *P / . 6<> “ f B noi?mc. Şi ac! lupta a devenit extrem $ a & / „v> > / A H , , . t ±de dură, dar contra-măsurile italie- §| ^ ^ „ .‘P ^ / <►' ^ / J B 9 Stătea nemişcat. încurc. I, in f i ane. îu perfect sincronism eu precl- ra ,v° y / j t ë m B mea şî a îngrij i to ru lu i. E ra cilzarea manevrei engleze, sunt pe cale 1 ‘ ~.X $ J* / ^ & f Æ fÈm i . . , „ . . . cude înfăptuire. O mare parte din di- 1 W / > > XÆÊSÈ I *vizia 21 cuîrjsată, pusă la dispoziţie | \ \ / *v ^ SjSfâm ăBM fl câteva ore îna in te pe po tecvde ^Comandamentul Grupului de ar- ■ > ~'*~tXv / S ' & B lu s f i iş i l daţi mi ^lìri »njine.

vreme ce este m curs mişcarea di- 8 X J m S È Ê 3 ÈÊÊÊ& B l1-Ts' r '*1 -ini in im a, vreau s t o vad.vÿ-iei 184-a de fcitanlîrie i-etrasă din | X fl j m ţndcpârUit pc .linnm i de».«ai*. Cu aceste» $i cu alte forte m ^ f

care sunt sustrase de pe linia de la H | w& f tura, cu Pû$î mai*i* p arca era* ______ rtfllm Co ca nntv« ivp fus»

A R T I L E R I AANTI

• T o a l e i a “

BERLIN, 21 (UTA). — Datele cuprinse în comunicatul forţelor arm ate germane, ce relatează câ artileria an tiaeriană germ ană a realizat doborîrea a 10-000 de a- vioane inamice, până în prezent, dă prilej cercurilor m ilitare ger­mane de a releva isprăvile ace­stei redutabile arm e în actual al rîizbo’, accentuând în deosebi a- supra m ultiplelor sale funcţiuni în actuala fază teroristă anglo- amerîcană.

Lupta terestră si cea aeriană stmt coorelate Ln naoviöl cel m at strâns laolaltă, în actualu l r&z- boi. Avioane de reeonoaştere eu- pra /egheaaă întreg eémpul de luptă, avioanele de asalt şî (fe picai a tacă trupele inam ice în marş, bazele de plecare, trupele în desfăşurarea atacului şi !n luptă. Deoarece s’a ivit necesita- tea_ de a a ju ta trupele terestre cu unităţi pentru apărarea lor îm ­potriva aviafief inamice a taca ­toare, conducerea războiului ger­man ,le-a pus la dispoziţie barterif de artilerie antiaeriană

Astfel s’a a juns,< în anul 1941, la creiarea artileriei antiaeriene a arm atei, a rm ă ce devine din ce

in ce m ai puternică. Această a r­m ă e compusă din divizioane, formate dîntr’o baterie de sta t major, din două baterii grele, o baterie uşoară si d in tr’o unitate de proiectoare. Bateriile îreift sunt înzestrate cu tunuri de ş,8 cm., cele uşoare cu tunuri de 2 sau 3,7 cm. T.oate bateriile dispun eie cele m ai noui aparate de ob­servaţie, de m ăsurat distanţa, :• dirijarea focului şi de direcţie. M ajoritatea form aţiilor sunt de­numite divizioane rapide (divizi­oane blindate şî motorizate), lîe- etul face parte din tru p a a.rma.iet, adică unităţile lor sunt puse în acţiune de către comandamente superioare, în sectoarele f n ilu ­lui cele mai prim ejduite de avia­ţia, inamică.

Artileria antiaeriană a arm atei este complet motorizară, putând să m enţină acelaş timp de ma>ş, Pe toate câmpurile de luptă ale războiului şi eS, urmeze roe orice teren trupele luptătoare. Această arm ă poate să-şi găsească în tre­buinţare, în sprijinul avant-gărzii ca si al ariergărzii. Ea poate fi transportată în tim pul m arşului, din poziţie î.n poziţie. A rtileria antiaeriană supravegliiază în lup­tă spaţiile aeriene deasupra linii­lor, dar este şi absolut conştientă că fg.ptul fată de actuala întin­dere a câm pului de bătălie r.J poate fi pretutindeni şt în orice moment. De aceea se va strădui să se concentreze forţele sale in centrul de gravitate al operaţiu ­nilor pentru protecţia obiectivelor importante, a gărilor de descăr­care, a zonelor de concentrare a adăposturilor, a punctelor obliga te şi a şoselelor, pe unde se efeû- tu iază înaintarea. Pentru a. obţine densitatea d« ioc satisfăcătoare,

(C© tinoare în pag-. 12-a)

că ia anumite e p o c i dispozifia ei nu e s t e tocm ai la înălţime. A se m e n e a dificultăţi se înlătură prin Saiipyrin. in cazuri d e dureri, m igrene, gripă,

, şi reumatism, Saiipyrin are o acţiune & preventivă şi curativă.

; J a d u r e r i d e c a p , m œ a £ a , g r ip ă ,

SALIPYRINE F I C A C E . EFTI N

La to a te farmaciile • Tuburi cu 10 şi 20 tabiet®.

C O N S I D E R A T I C I= TACTICE Şl =m m m . a s u p r aACESTEI ARME

A R U N C Ă T O R U L D E F L Ă C Ă R IC Â Ţ IV A R ÂN D U R I DSSPRE AC EST

= TERIBIL M IJLO C DE LU P TĂ =Introducerea şi folosirea exclusi­

vă a unei nouî arm e poate avea de cele m ai milite ori o im portanţă co­vârşitoare şi decisivă pentru război- Spaniolii au cucerit toată America centrală şi sudică, în tr’un surprinză­to r de scurt timp, deoarece ei dis­puneau de arme de ioc ca şi de cal, ca animale de tras şi de călărit.

Primele atacuri engleze eu tancu­rile din anul 1917 au obţinut succe­se în tr’un moment de surprindere şt de asemenea acţiunea „Stukasuri- lor” germane au în râurit în tr’un chip asem ănător şi în războiul ac­tual.

In Evul Mediu, im periul bizantin era cea m aî progresată ţa ră a Eu­ropei şî a Orientul aprop’at, dtn punct de vedere tehnic. Peste un mileniu, Bizanţul a respins_ cu suc­ces toate violentele asalturi efectu­ate de inamic şî din nord, din ră să ­rit, de pe uscat si de Pe m arc. Se­cretul succeselor m ilitare şi al p u ­terii de rezistenţă, a bizantinilor pro­venea exclusiv din domeniul înzes­tră rii mai bune cm m ateria l de răz ­boi- Aici trebue să se menţioneze în prim ă linte, ca mijloc de luptă, „fo­cul grecesc” , care pe toate câmpu­rile de lup tă şi în deosebî, în bă tă ­liile navale, a cretat bizantinilor o vădită superioritate tactică asupra adversarilor săi.

Un îm părat bizantin a re la ta t în testam entul său cum e, ajuns Bizan­ţu l în posesia, acestei arm e reduta ­bile. soenttte fsats*tfee pei) t r a no­

ţiunile de atunci: „Un înger coboriÜ dm cer a dat îm păratului Constantini oel Mare reţeta focului grecesc, cu ordinul categoric, de a ţine acea! m ijloc de luptă, absolut secret şt da a -1 făuri num ai în atelierele oraşiţ*

(Continuare în î>ag. 12-a)

Trecerea utteă ape «ia r ă s ă r i t

UM SBOR IN HAOS A R TILE R IA A N T I*A E R IA N Ă(Urmare din I l-a)

Un r e p e r a j d ra m a t ic şi fo a r te c a p tiv a n t

( PK) . — SI) urăm cu m isunea de a face recunoaşterea conditi u- giuior atmosferice într’un import, tant sector aii Mediteranei. O de­presiune de sirocco apărută pe neaşteptate, aşa cum se întâmplă totdeauna în acei:stă epocă a anu­lui, £• făcut nesâgură pentru avia­ţie întreaga regiune gerì ană. Sì- rocco es tie un vânt cald, care su­flă peste Mediterana, provocând goluri şi vârtejuri pe mari întin­deri. Sarcina noastră este să gă­sim şi să notăm centrul zonei pe­riculoase.

Avionul porneşte în zorii zilei şi în direcţia sud. către coasta afri­cană. La început vremea a fost bună şi am avut un sbor liniştit între o mare netedă şi un cer lim­pede. Dar curând se iscară vân­turi şi temperatura începu să crească : dovadă că ne aflam în zon£' siroccoului. Apoi soarele s>e ascunse în ceaţă, atmosfera se turbura văzânl cu ochii şi vizibî- Ltailea se înrăutăţea din minut în m inu t.

In loc să ocolim intemperia sau să trecem pe dedesubt, cum et fi fost uşor, trebuia să sburăm drept către mijloc şî să urcăm în centrul furtunii, pentru a stabili cât de puternic este efectul, dacă furtuna este în creştere sau în scădere, precum sî direcţia depla­sării ei. In această misiune rolu­rile sunt împărţite între meteoro­log, CEre sboară ca observator şî i<‘, cărui ochi obişnuiţi cu situa­ţiile atmosferice anormale trebue să înregistreze totu.1, şî între in ­strumentele care se găsesc fîxate pretutindeni în interiorul avionu­lui şi pe pereţii lui exteriori.

MuncE' cea maî grea o are însă pilotul. Fiindcă nu trece multă vreme şî deodată aparatul este sguduît de o pală de vânt, cu o forţă neîntâlnită până acum. Avi­onul se poartă ca un ce-1 nărăvaş, dar pilotau îl t’ne bine în frâu şi îl sileşte să între pieptiş în vâl- toai'e. Apoi începe urcuşul.

P lutim printre norii cenuşii cad se prăvălesc unii peste alţii intr’o sălbatecă învolburare, şl ei căror fierbere o simţim din mişcările a- vîonuluî. care e aruncat încoace şî încolo ca un fulg. Pare aproape cu neputinţă să urcăm în condi­ţiile acestea. „Atârnăm în Eer ca0 prună coaptă, gata să c£dă“, spune pilotul, care are impresia nu mai ascultă de conducătorul lui. Dar de fiecfre dată pilotul reuşeşte să-l strunească şi să-l for­ţeze să urce.

Un nemărginit simţământ de puteTe ne cuprinde în această luptă îneaglă între mîcul aparat şi spEtiul nesfârşit an văzduhului, în care tăriile se svârcolesc cu furie. Nu odată am fost pe punctul de a ne prăbuşi, dar pilotul a rămas mereu stăpân pe situaţie. Ne-rm prăvălit de mai multe ori ca o pia­tră şi se părea că pentru noi nu mai e scăpare Voinţa neînfrântă că pierde stăpânirea asupr'Eu apa­ratului. Avionul îşi fa^e de cap şîşi brEţul de fier al pilotului a în­vins însă. Am ieşit tot mai sus din acest cazan al Satanei unde forţele naturii se deslăntuiseră cu o fu­rie p rim E ră .

Până când deodată bolta nea­gră de nori de deasupra se sub­ţiază, lumina devine din ce în ce m ai puternică : colo sus e sor rele. Altîmetrul arată necontenit urca­re. Apoi vedem în sfârşit soErele, liber, şi după puţin timp vâltoa­rea prin care Ein trecut rămâne jos, continuândur-şi jo c u l n e b u ­n esc şi am etîto r . Avionul se aş­terne liniştit pe aripile văzduhului1 iun in os, motoarele îşî reiau d u- Uuiful regulat.

Ne sim ţim e c u in ca marinarii cari pun din nou. pentru prima dată. piciorul pe pământ solid, după o istovitoare călătorie pe o mare furtunoasă. Am smuls fur­tunii secretul, şî pornim cu el spre casă.

b ateriile grele ac ţionează [princi­p ia i cu i piese, ia r cele uşoare d u p ă posibilita te .

A rtile ria an tia e r ia n ă a a rm a te i este o a rm ă costisitoare. T unu ­r ile ei sun t piesele cele m a i per­fect puse la ipunct, specia l cre ia ­te p en tru a p ă ra re a ae r ian ă . In- s tru c t ia şi p regă tirea [personalu­lu i lo r costă m u l tă t r u d ă şi chib­zu ia lă . D oborîrea av ioanelor ina ­m ice n u cete o tre a b ă u şoară . A - v ionul ce trebu ie doborît se m iş­că cu cea m a i m a re iu ţea lă , îa câm pul a 3 vizoare. Când se voie­şte s ă se doboare « n avion, d upă v iz a rea lu i se ca lcu lează cu ap a ­ra te le de m ăsu ra t, cu cea m a i m a re rap id ita te , u n ş ir efe ele­m en te de lovire, p en tru ca pro ­iec tu l să explodeze în locul pe care-i atinge avionul în d ru m u l său, în m om entu l In care tra iec ­to r ia pro iectilu lu i 11 găseşte e- xac t In punotiul de explozie. T re­bue eă se tra n sm ită aceste ele­m en te tu n u r ilo r gii s ă se com pună to tu l vertig inos astfe l încât să nu trea că d ecâ t fragm ente de m inu te şi secunde în tre m ă su ra tu l dis­tan te lo r, în tre reproducere , dirt- ja re , în c ă rca re şi darea focului. C onducerea si «servanţii ba te rie i trebue să contribuie în ega lă m ă ­s u r ă la aceasta . Orice om din ba ­te rie trebue să fie deosebit de in s tru i t l a postul său si în plus să fie în m ă s u ră să se înlocula- ecă cam aradu l s ă u căzut în lup ­tă . C olaborarea tu tu ro ra trebue a s ig u ra tă p r in tr ’o însrtructie ter meimică si u n exerciţiu continuu. Că a r t i le r ia a n t iae r ian ă germ ana a a tin s In scu rtu l t 'm o dela În­fiin ţa rea ei o în a ltă t r e a p tă a ca­pac ită ţii e'i o dovedesc cele 10.000

de avioane doborît« ia actualulrăzboi.

In a f a ră de m isiunea lor prin­cipală, apărarea contra atacuri­lo r aeriaene, piesele «rele ale a- cestei a r ti le r ii, d a to r i tă m a re i r a ­zan te a tra iec to riilo r şl m arei p u te r i de p ă tru n d e re a proiecti­le lor lor, s u n t deosebit de proprii com baterii carelo r b lindate, ia r tu n u r ile sa le uşoare, p en tru a p ă ­r a r e a ap ro p ia tă şt pentru în tă r i ­r e a efectului a rm e lo r grele, tn- faaiteristice. A rtile ria anti&eriaaiă a fost p rezen tă p re tu tin d en i In ră să ri t , o r iu n d e a fost nevoie, ac­ţionând cu un efect u im ito r, asu ­p ra m asselo r de tan cu ri sl de oa­m eni sovietici. E a n u s’a ru ş in a t eă m earg ă cu tu n u r ile sale grele p ân ă la lin ia cea m a î îna in ta tă , si p rin lov itu ri si la cea m a i m ică d is ta n tă să-şi lanseze proiectilele sa le montale, în pere ţii cazem a­te lo r sau în b ara je le şoselelor Bau îm po triva postu rilo r de co­m a n d ă inam ice. A rtile ria an tiae ­r ia n ă a n im icit m ii de tancuri, n u m ero ase vase, m ii de tu n u r i SÎ de b ran d u ri, mii de cazemate, de cu iburi de m itra lie re , de au to ­vehicule şf de arm e.

A rtile ria a n t iae r ian ă poate să fie m â n d ră de succesele eî obţi­n u te în ,a e r sf în luptele terestre, de sp ir itu l de je r t fă SÎ de cu ra ­ju l ech ipa je lor sale, de ş tiin ţa gi de posibilită ţile ofiţerilor, sub­ofiţerilor şi tunarilo r, în dome­niul tlehnicei si tactice i acestei a rm e. E a se înc lină cu deplin res-

'pect in fa ţa cam araz ilo r oare şî- a u d ă ru i t sângele şi v ieata . Este conştien tă de s tim a a rm e lo r su­ro ri şi de m u l ţu m ire a patriei.

ARUNCĂTOARE DE FLĂCĂRI(Urmare din pag. 11-a)

lu i Constantinopol- îm p ă ra tu l Con­s tan tin cel M are a ju r a t în fa ta a l ­ta ru lu i, ţin e rea în secre t a acestei nou i arm e, a ru n c ân d blestem asu ­p ra acelora cari vo r cuteza eă co­m unice la s tră in i p reg ă tirea şi com­bin aţii le chim ice caro realizează acest foc. , ,

Acest secret a adus b izantinilor, m ai ales în b ă tă liile navale , o supe­r io ri ta te tactică , _ asigurâna'u-le şi m onopolul industrie de războiu .

Ce era acest m iste r ios foc grecesc şi cum era în tre b u in ţa t în lup tă? E ra un lich id in flam abil, care e ra la n sa t cu a ju to ru l unor bom be de m ână , p r in tr ’o ţeav ă de m etal, un fel de lance de em isie a l ac tu a lu lu i a ru n c ă to r de flăcări, îm po triva v ră j-

'’a ra iîa m ilita r ă la M adrid

m aşu lu i. Pe câm pul de b ă ta ie e* p r in d ea în m om en tu l contac tu lu i ou a e ru l şt cădea arzând pe păm ânt, ia r în bătă liile navale se aprindea în contact cu apa, a rzând m a i de­p a r te la su p ra fa ţa apei. O condiţie ca acest foc grecesG s ă poa tă a- Vea efect n im ic ito r e ra fab rica rea Ş* com binarea pă r ţi lo r sale componen­te lichide. B izantin ii posedau u n fol de ra f in ă r ii de petro l, unde îşi pro­duceau petro lu l şi ch ia r benzina necesară arm elo r lo r secrete. Se p resupune că ap rinde rea lichidului inflam abil, la con tac tu l cu apa, era re z u lta tă din am estecu l cu v a r ne­stins.

Nu se ştie cine a inv en ta t focal grecesc. A ceastă a rm ă a fost m enţio ­n a tă pientru p r im a o a ră In descrie­re a ap ă ră r i i B izan ţu lu i îm potriva unet pu tern ice flote arabe în anii 661—668 d- Hr. P e atunci a rab1! n ’au fost în s ta re să cucerească prin a sa lt R om a ră să r i te a n ă , cum se nu­m ea Conetantinopolul, deoarece bi­zan tin ii a u reu ş it să-şi proiecteze m isteriosu l lor foc a s u p ra Corăbiilor arabe şi să le incendieze.

250 de ani m a î tâ rz iu , în an u l 941, a a p ă ru t o p u te rn ică flo tă rusească com pusă din peste 1000 de vase în fa ţa B osforului. îm p ă ra tu l bizantin n ’a p u tu t s ă opună decât 15 vase, un n u m ă r infim fa ţă de acela a l adu vers aru lu i. Din fercire, în să toate vasele b izantin ilor e rau înzestrate cu „a runcă toare de f lăcă r i” . Aceste vase au nav iga t pe un v ân t liniştit, în spre flota corăbiilor ruseşti, răs ­pând ind o m a re de f lă c ă r i- în jurul lor- M ulte corăbii ruseşti au ars ca nişte torţe, ta r tælelalte folosind ve­n irea Tânf ui ut au jiiV.t-o la fugă, înapoi.

în se m n ă ta tea focjijni grecesc a fost t re c u tă eub o to ta la tăcere, in epocife u rm ătoare . Abia In ultimul tim p s’a reven it la aceas tă veche idee. P rim ele a ru n că to a re de flăcărt moderne au fost in troduse la cei» m a l m u lte d in a rm a te le europene, (puţin tim p Înain te de izbucnirea răz­boiului' mondial, d ar m a t ales la tim pu l actualului război, importa»* ţa şi contribuţia lor a fost deosebit de mare.

CUBANUL

O tr a n ş e e

Z»iuru[ LwrilUQ? -.Deutsche Allge meine Zeitung“ publică un r e p o r ­taj de räzboiu, care dă o foarte Instructiva descriere a regiunii teatru lu i de lu p tă itela gurile Cu- b anului.

Cin® cunoaşte deità gurHor l>ii «.'Vi I;, spune repo rta ju l, îş i poate da seam a de întindere-a su p ra fe ­ţe*. p recum şi n a tu ra acelor re diluii al lagunelo r Cubanului. B o ­gata vegeta ţie a lagunelor o le rà o protecţie deosebită celor cai» o caută. La vărsa rea cu b an u lu i in ni.itxe, n a tu ra n 'a re nicîo m ila de nimeni In « m e le n o as tre de tuptA n a &e cunosc valu rile de tar. ale soareluî. R eporta ju l v o r ­beşte apoi despre cu lo / 'le de p a ­stel şi despre lum ina ce veşnic pâlpâie în aceste regiuni, car* nu aaratâ ntjeiun fel de um bre *au contururi tari. Ta>>na aces to r la ­gon«, să lbatice constă in ac.eea că lîMţuiioJe n u su n t nici păm ânt, n:«» ana. ci un am estec ai acestor două elemente’. A*ci ex ista toi fe ­lu l de p ă să r i de apă. de o varie ­tate neînch ipu it de m are, Înce­pând de],a calatilo« şi te rm inând cu becaţele ţi păsări, p rezen tând tot rcfinnl biologic. cu penele 1er v*u-pestriţe. ca la papagali. Ti­pic este ş i o răc ă itu l monoton al broaştelor ce con trastează puter* nie cu CTUijta rea lita te a ră z b o ­iului. Legile sun t îm brăca te aici în tr 'o form ă absolut nouă, pân ă fn prezent necunoscută încă.

D epresiunea mlăştino&să cc se întinde pe k ilom etri în treg i pe aau&ele p a r ti a le Cubanului, este o fâşie de uscat netedă, destul de largă, ca rac teriza tă p r n t r 'o m are rodnicie. Pen insu la Tam an, ce în- cepe dela Vest de lin îa Awapa- Temrink, es te s t ră b ă tu tă d® m a ri lacuri, ^form st« de afluenţii Cu- banuluî.

Foarte rapida schim bare de de cor, munţii alternând cu çesul şi

cu depresiunea mlăştinoasă, in sp attui liniei' principale de luptă, necesită conducerea unei lupte e- lastiee şi capabile de acomodare, ©ferind a tâ t atacatorului cât şî apărătorului iot felul de greutăţi, care nu sunt condiţionate num ai de influentele vrenu’i. Solul m lă­ştinos iau permite lucrări m ai a- dânci d/ţt şanţuri. Cazematele de păm ânt şj lucrările în nsJaştînă oferă nu m ai puţină protecţie îm ­potriva focului de Brillarle ina­mia. L a începutul primăverii, în ­treaga regiune d*n ju ru l Cubar nuiui. a fost inundată- fiind trans­form ată în tr 'o adevărată m la­ştină. In urm a revărsării acestui râu şî a afluenţilor săi. Alte niari porţiuni au devenit im practica­bile. ta urm a ploilor neîntrerupte.

A ceastă situaţie «’a schim bat atunci când s ’a iv it vrem ea us­ca tă au început să se vadă. deo­da tă cil scăderea rap id ă a nivelu­lu i apei. insule1 limbi de uscat $î d rum uri pe di'tpiri. In această m laştină , lipsită de v iab ilita te , unde trestia stinge 2 m > lup ta et, te deoseib't de qr*-a şi istovi- tocire. Surprizele ţ» incidentele d« tot felul nu pot fi evitate, de vrem«1 ce acest teren oferă a ta c a ­to ru lu i a tâ t de m a ri posibilităţi.

D upă p ă re re a repo rteru lu i se peate prea b ine com para ciocni­rile d in La pania cu luptele date in aceste lagune caracteristice. In a fa ră de năm olu l gros se asociază maliarde de ţâ n ţa r i ş î t res t ia niai în a ltă d*cât soldaţii de pe acolo. OsUş*i germ ani s ta u de cele m ai m u l te ori. a'ci, p â n ă la coapsă, în apă. Terenul fiecăruia de lup tă n n e m a i m a re de 3 m . S unt Ia o rd inea zilea_ în tâ ln irile prin su r ­prindere cu insanieul. A tunci de- c'şfle v ictoria acela ca re din cei doi adveirsîTi es te m ai mobil, iu a i dibaci, şi mai s tăpân pe facu ltă ­ţile sale. Rezultatu l h o tă râ to r !l dă prim a grenadă a ru n c a tă cu dibăcie, p r im ul foc al a rm elo r au ­tom ate, bine ochit. In felu l acc- s ta se poate înţelege pentru ce T urc ii au constru it fo rtă rea ţa T en ir i(ik în câm p desschis. ca nu bastion fortificat în avan ipo itu l lagunelor, ou m isiunea şi a tu n rî ca st ac iun de a stăv ili atac«! hoarde lor stepei.

P en tru a reliefa ş i m ai bin« condiţiile şi configuraţia luptektr, în această regiune de m laştini, reproducem cu f i u t a t e re p o r ta ­ju l m enţionat:

Pe 3 coame de deal, înguste şi loa rte puţin înalte, cari se află înîr<‘ Cuba» şi Adagut, un aâîu- ent al acestuia, vânătorii noştri îşi construiseră poziţiile lor, dis­punând şî de nostul de lup tă în avamtposturt. Talul powiTor a- tscuri bolşevice era cucerirea a- cestor poziţii de luptă_. D upă o lungă pregătire de artilerie, ina­micul s 'a revărsat în mai multe valuri, cu imense masse. îm po ­triva costurilor de luptă germane şi concomitent tancurile lor, îna­intam de-a-I’inijut îngu«trr,*n' D«

CAZEMATE INUNDATECE S U N T s = =

L A G U N E L EViolenţa acestor lupte a fest fără precedent. Cu toa te că vânătorii noştr i şedeau în cazem atele lor de păm ânt, inunda te de piei. so ­vieticii n 'a u p u tu t să câştige n«ci un m etru de teren. Atunci, bolşe­vici* în a in tâ n d prin m laştină au că u ta t să a tac e din flanc pozi­ţii}* de pe ăi»- Atunci am făcu t

noi experienţa, că un teren m lă ştines nu constitu te o s ta v ilă se­r ioasă pentru sovietici, corn eoi crezut no i m ai înainte. De aceea txetrae să m ă rtu ris im că ni am i­cului i a reuşit prim ul asa lt efec­tu a t din m laştină. S tând în apă până ia piept, bolşevicii au ina.-

(Continuare în pa gr. 14-a)

L îs ism © © m a « dism essi l o c a i , s e s i s a f S i a z ă ì i i t t e r a r w lO R E G I U N E

IN A C T U A L I T A T EUn reportaj foarte interesant despre locuri pe care le întâlnim zilnic în

pagine cu ştiri externe a ziarelor13

U N F R O N T U R I A Ş

C U LI M T I N D E n i M E S F Â R Ş I T E O E A P E - B Ă T Ă L I I S A N & E R O A S E - O R A M E N E Ş T I U T E D E N I M E N I —

FU R TU N II N A P R A Z N I C E

însemnătatea Şi proporţiile la mari distanţe a petrolului sunt Inegal dis­tribuite pe jumătatea apuseană şî râs sărîteană a Oceanului Atlantic. Ju* mătajtea vestică reprezintă cea mai mare ' regitpe petroliferă din lume; %mătatea estică, cu coastele sale jDnipleit lipsite de petrol, e ca un burete care suge cantităţile de petrol aduse de pe toate pieţele globului. A* cest petrol vine -nu nuœaî d*-n spaţiul Caraibilor, ci şî din regiunile petro» litere ale A sie i mici şi mijlocii, de unde ajung la Oceanul Atlantic, prin Mediterana şt strâmtoarea Gibraltar.. De când e stânjenită legătura est* vest dintre Suez şî Tanger, mari părţi din aceste cantităţi de petrol sunt transportate în vase petroliere, ocolind Capul B unei Speranţe şi mer­gând de-at-lungul c«astei vestice, către Nord. In general, jumătăţi esUce ale A tlanticului îi revine o cincime din transporturile petrolifere faţă de cefe efectuate în vestul oceanului. Totuşi către Europa gi Africa aceste trans­porturi de petrol' pe Atlantic sunt- de o importanţă vitală. Delà Reykavk gi Hammer fast la Nord, până la Caps* tadt, toate porturile de căpetenie ale Atlanticului sunt legate de transpor« turile petroliere transoceanice- In c- senţâ- însă numai două regiuni maris time au dubla funcţiune de a primi şi face traficul petrolîerrCanaiu/ Mint's cii şi Strâmtoarea Gibraltar. In epo r-a de pace aproape două treimi din întreg traficul petrolier european cir3 ca 22 milioane tone anual, treceau prin canalul Mânecii. Cu toată marea capacitate aporturilor eneleze pe At. lantic B risto l. Liverpool etc., totuşi 66 la sută din nevoile interne ale An« gliei de petrol erau satisfăcute prin Canalul Mânecii până la Tamisa în» ferîoară, fiind transportat în mari tancuri petroliere. Aprovizionarea cu carburanţi a Franţei se efectua i» detitic prin porturile sale nord=ves* tice. E limpede că şi statele limitrofe

Canalului, Belgia, Olanda şi întrea=

I N S T A N T A N E E

taţi de petrol, e an amestec obişnuit de trafic şi prelucrare a petrolului. Ca exemple pot servi rafinăriile de petrol, de pe coasta esltică a Atlaîv ticului, 8 rafinării engleze, 2 irlan­deze, 2 franceze, 1 norvegiană, X por« tugheză 1 spaniolă, putând să prelu­creze 4 milioane de tone ţiţeiu, anual, în afară de aceste porturi ale tra fi« culuî şi prelucrării există si un şir de porturi de import, fără rafinării, ca. de pildă. Bergen. A lesund. în Norvfe> gia, apoi K laxov, în Scoţia, Bristol. Falenuth şi Liverpool. în Anglia.

U a i t u n g r e i i l i e c o a s t ă s t r » j u i « * d î n i i o r d v i O â a n i i ô ï

ga Scandinavie aveau acelaşi drum de transporturi a produselor Iar petro­lifere (în tr’unraport de 90 la sută), însăşi ţările Baltice îsi aduceau un sfert din importurile lor petrolifere* prin Canal. Aşişdera 41 la sută din petrolul Străin cumpărat din Elveţia venea to t piriin Canalul Mânecii, por» nind apoi pe Rin. până la locul de destinaţie. Şî invers, din an în an, cantităţi imense de uleiuri speciale, plecau din rafinăriile Angliei şi ale Reîchului în direcţie estsvest de Ca« nai, pentru a ajunge la »ieţile mon*= diale.

Încă şl mat preenant este rolul du. blu al strâmtoarei Gibraltar în traf 1« fîcul- interstatal al petrolului. înain­te de începerea ostilităţilor în Medi» terană mari părţi din surplusul petro­lier al Orientului Apropiat, şt anume al Irak ului, al liantului si apoi al Indiilor Olandeze, treceau Drln strâm* toarea Gibraltar către nort urile lor de destinaţie către coasta engleză, franceză etc. Cantitatea de petrol ce trecea prin strâmtoarea Gibraltar era estimată la cca. 7,5 milioane tone a - nual. Considerabile canităti de petrol dîn America centrală si de nord care

ora destinate statelor révérant ame.- ricane, luau în sens invers. Din acesta, Algeria, Tunisul şi Grecia luau o pă= trîme, Turcia 40—50 la sută. Egiptul 20 la sută, Siria până la 10 la sută, cu petrolierele ce treceau orin Gibraltar. De asemenea cantităti considerabile de petrol erau descărcate si în ma» rile porturi de coasta estică a Spa« niei, ca şi în porturile adriatice ale Italiei.

Funcţiunile propriu zise ale por* turilor europene şi africane de pe AU lantic se distribuie, după traficul pe» troiuiui importait, dună orelucrarea şi transportul mal departe a oroduselor petroliere şi după existenta rezervoa« relor. înainte de izbucnirea războiu­lui a existat în Franţa intenţia de a se construi o conductă petroliferă, dela gurile Loire«ei până în Interiorul Franţei la M ontarg, ţjentru o maî mare siguranţă. Porturile vestice bri« tnice trebuiau să-i revină un rol în deosebi, atunci când reoetatele bora« bardaur-iente efectuate asupra regiu- nei Tamise! primejduiau descărcarea în rezervoarele de acolo. Ori pretu­tindeni, acolo, unde un oort serveşte hinterlandul, ce consumă mari c a n t i*

Belfast, în Irlanda nordică. Bilbabo şi Cadix în Spania, Casablanca, Da­kar, Lagos. în Africa de Vest şi Kap« stad în Africa de Sud. In total 6,5 mi« lioane tone anual de petrol au fost transportate din aceste oorturî, pen tru a fi consumate în ţările riverane ale Atlanticului estic, revenind mai mult de 5 milioane tone Angliei si Franţei. Lipsa de stabilimente de producţie a petrolului, în regiunile Atlanticului estic, i a dat traficului sau de tancuri petroliere această structură unilaterală. In tr’o măsură

r ecumpSnitoare, este vorba de un afic vests&st. de un altul dela Amt>

rlca centrală şi de nord. către Gibral. tar şi Canal, ca şi către importantele porturi de import al Vestului african şî european.

Există în plus necesitatea pentru tancurile petroliere, la întoarcerea de a naviga absolut goale. Transporţi! ■ rîle de petrol apreciabile în direcţ a mid-nord, venind din Mediterana, ur. mau ruta scurtă G sbraitar-Biscaya către porturile franceze şi engleze De când cu primejduirea navigaţiei prin Medîterană. adversarii Axei sunt nevoiţi să-şi transporte cca 2,5 tone petrol anual pe la Capul Bunei Spe­ranţe. de-a-lungul coastei africane. Dacă prin urmare submarinele germa» ne lovesc amarnic traficul petrolifer, tocmai în bazele sale, din Golful Me« xic şi din Marea Caraibilor, însem­nează că porturile Atlanticului estic nu şî mai îndeplinesc funcţiunile sale.

I N S T A N T A N E E

R«t«agiiie botn iţe lor a»stu- j f ţ r a sarau î oraş d in fä«säa

C U B A N U L(Urmare din pag-, 13-a)

in ta t p r in mlaştină» a tac ân d prin surpriză , din flame. pe pufìn i sol­dati germaaij, cari tocm ai resp in ­geau un aiac frantala d a t pe dig. Din această în tâm p lare am tra s o adâncă în v ă ţă tu ră , în viitor, inam icu l nu ne _ m ai poate s u r ­p rinde venind p rin m laş li ră . T ur- mul di» trestie cum num eşte vână­torii de lu p tă m etoda lu p tă a so­vieticilor nu m a i merge. In nîcî u n sector al capului de pod Cu­ban, mici lânaă m are. la Mar/oî'as-

nea de _ m laştină a Cubamuéuî, sisk. nici la şes, ş i nici in regiu ­ni as'vele îsicereări de s trăp u n g e re a sovieticilor n ’ati dus la n îc i un rez u lta t p an tru adversari. Condu­cerea germ ană a dom inat în to t­deauna s ituata . Astfel ©aipul de pod al Cuban u lu i şi-a îndeplinit în da to ririle sa le p rin foarte ridi­ca ta p ie rd e « sângeroase, pem tm sovietici, aflându-se ac am în f a ţa «inej aoas fez®. desigur, a u n- şofră.

f * « a r « n î s î o > a i a r u â

C A N A L U LA

A(Urmare din gag. 16-a)

tele navale de luptă, germ ane, isprăvi cari se P°t com para cu lup ta in fan ­teristului corp la corp, deoarece în acest război naval nu odată a fost cazul când adversarii i ’m văzut de aproape, fa ţa în faţă. T im p de cea­suri nenum ărate, servanţii tunurilor antiaerian« Şi a arm elor grele de pe vase de siguranţă ca şi com andanţii armelor grele antiaeriene de pe bor­dul vapoarelor din convoiuri au r ă ­mas nemişcaţi, la posturile lor, tu nervii şi voinţa încordaţi la m axi­mum, Jn această luptă de pe Cana­lul M ânetîi trebuesc încadrate şi ac­ţiunile bateriilor de artilerie cu t r a ­gere lungă a ambelor tabere.

Cei os navighează prin Canal ştiu prea bine că trecerea prin focul unei baterii inamice nu face parte din lucrurile plăcute a acestei vieţi pri­mejdioase, deoarece în lupta împo­triva Iurtelor navate de luptă ina ­mice atacatoare, ca şiî împotriva avi­oanelor, ei se pot apăra, opunându- îe puterea focului lor propriu, însă de loviturile artileriei inam ice cu tragere lungă, nu se poate scăpa de­cât p rin tr’o m anevră rapidă şi prin navigaţia in zig-zag. In acele cea­suri când proiectilele d i ce’« mai greu calibru ai bateriilor inamice cu tragere lungă fac să cutrem ure în ­treaga atm osferă, echipajele vase­lor germ ane sau britanice îşi dau seama, din proprie experienţă, de cumplita violenţă a focului de iad (kslănţuit de aceste arme. Aceste fapte aiii c r .a t o faim ă deosebită. Canatului M ânecii, ca re a fost su p ra numit de hum orul m arinarilo r ger­mani „ateea geam antanelor”, relie- fându-se în felul acesta primejdiile care pândesc Ia to t pasul unităţile navale cutezătoare.

Aceste este tea tra l de război al Canalului, unde nu există nicio pauză, care începând din vara an u ­lui 194® a devenit linia principală de luptă a frontului vestic.

Ce e s t e V alu l A tla n ticu lu iŞoseaua ce duce de-a-lungul coastei

Canalului, p ara le l cu va lu l A tlan ti­cului, face p a r te din acele şosele largi, perfect îng riji te de francezi, care, p o c n u d delà coasta A tlan ti­cului, duce până la fron tu l r ă s ă r i ­tean. reliefând im aginea p rez en tu ­lui în tregii E urope şi reprezentând unitatea, independenţa si inaliem a- bîlitaSo» spa ţiu lu i său- In s tânga şi in dreap ta n o as tră se deschid, în faţa ochilor noştri, frum oasele ţin u ­turi ale Norm andiei st ale vă ii Se­nei, Îm brăca te m hainele de podoa­bă ale p rim ăverii, regiuni foarte ro­ditoare. cu grijă cultivate . O semi­natale desăv â rş i tă si o pace b la jină domnesc peste aceste sa te ş i oraşe. Numai ocazional se m ai vădesc u r ­mele războ iu lu i din 1940: case dis­truse. in câte un orăşel, câ te un pod reconstruit de curând. In tim p ce ne apropvem de coastă pe această so­sea continentală , însoţiţi m ereu de frum useţea si rodnicia ţă rii, iese în viieat» to t m ai m ult, con trastu l si- tuaţtej în care se g ăseş te t F ran ta . Pămâfflitnl F ran ţe i, legat prin icea- stă şosea, ca m ulte altele, cu Ger­m ania s* cu în tregu l continent, este apărat de soldaţi germ ani, este pro­teguit de ei, în spatele unui bastion unic în istorie, de oţel şi beton, p en ­tru (tăinuirea mai d ep a r te a nouii Europe.

Ca prile ju l une i vizite a unu i ba~ stfon natta construit, d in va lu l At­lanticului, ş i aşezat la o depărta re oarecare de coastă, s ’au văzut m u l­te lucruri demne de relevat. Aspec­tu l acestui bastion făcea să se pre- sim tă concepţia sa strategică.

Prezentând o siguranţă absolută nu numai dinspre mare, dar părea perfect înzestrat şi împotriva inni atac, dus pe uscat. Noţiunea de val este întrebuinţată num ai ca o pa­lidă traducere a adevăratului sens

ai tmtttomiSM- F i f î faiaoasele „li­mes rom ano", Btei s trăvech iu l zid chinezesc, sau va lu l !>ii T ra :an, ori v a lu l de proiecţie al veacurilo r tre­cute n u pot furstiza o in tasine exac­tă asu p ra ceea ce înseam nă, astăzi, va lu l A tlanticului. Iasuşi tabloul v a lu lu i vestic, cunoscut în deotoşte, s ’a transfo rm at în întregim e. L a ex­perienţele culcse acolo, s ’au ad ă u ­gat experienţe din B ăsărit, astfe l în­cât va lu l A tlanticului este su m a ex­perien ţe lor valu lu i vestic ş i al Ră­să ritu lu i.

Din afară , un bastion se prezin tă de asa fel, încâ t este aproape invi­zibil o buca tă bună de teren. Caze­m atele sa le sun t toate constru ite in p ăm ân t şi nu m ai cupola blindată, u lt im a m asivă concentrare a forţe­lo r sale, se în a lţă pu ţin deasu p ra te renu lu i înconjurător. Cime are p ri­le ju l să vadă o asem enea cazem ată în construcţie, în ţelege m ai în iâ i «ie considerabilă forţă ascunde în sine această cupolă, îsi ap a ren ţă misă- D easupra u n u i adăpost de câ ţiva m etri adâncim e se aşează această cupolă. Esîe un luc ru foarte grea t ran sp o rta rea p ân ă la local ei a a- costei cupole tu rnate , g rea de m ai m ulte tone. In ju ru l cupolei, ca ia form ează sâm burele, se adună can­t i tă ţ i im ense de beton pen tru a se constru i drapă p lanu l fixat încăpe­rile de odihnă, cam erele de provizii, de musniţi!, încăperile p en tru maşini, ap a ra te şi arm am ent. Şi un profan, p riv ind în t r ’um mie sector al acestui val a l A tlan ticu lu i de m ii de km., ş i-ar p u te a da seam a că aici se a- plică, cn desăvârşire p rincip iu l apă ­r ă r i i pure, bazat pe princip iu l cen­tre lo r de a p ă ra re al com plexului de puncte de sprijin, care combină for­ţele ş’f as igură m ultîp ln l. Ajwl se evidenţiază impresicisiant în fa ţa o- ch iu lu i şi s ig u ran ţa d irectă a litora- lulift-

A şişderea, nem ijlocit deasupra va ­lu lu i A tlan ticu lu i se profilează ba­teriile de coastă şi am plasam ente le arm elo r uşoare. In a fa ră de acea­sta, există tot soiul de bara je m a ­sive, şa n ţu ri an ti iaec şi a lte insta­

la ţii de apărare , toate în s trân să le­g ă tu ră cu m arile cazem ate, dispuse în adâncime. Cât poa te p riv i ochiul în acest sector, se disting, înşira te, iu n lângă tun, cu ţeava indreydatä că tre m are, gata de tragere . Deoda­tă, că tre apusu l soarelui, păjnâuî-:;! a început să fie sgudu it ca de u i cu­trem u r: bateriile grele germ ane de coastă a u priais sub focul lo r un convoiu englez. Acestea su n t singu­re le ecouri directe ale războiului, în reg is tra te în că lă to ria noastră . Ele zugrăvesc im presia, lă sa tă în u rm a vizitei acestor insta la ţii : acest ţ o l este inexpugnabil.

Toate aceste fortificaţii, dem ne de mimurile lum ii susit opera organiza­ţie i Todt. Dacă odată se v a scrie is­to r ia o rganizării germ ane a războiu ­lui, rea lizările organizaţiei Todt, vor avea p rim u l loc. M icul sector a l va lu lu i A tlanticulu i, v iz ita i do noi, a scos în vileag m u n c a u riaşă de term i ier, desăvârşită până la cel m at mic am ănun t al acestei orga­nizaţii, pen tru a face să funcîioneze ca an ceasornic această operă în­cred in ţa tă şi spre a fi ga ia la t e r ­men. Şi aici au in fluen ţa t precum ­p ăn ito r experienţele delà construc­ţ ia va lu lu i vestic. D atorită lor a pu ­tu t fi fac ilita t în treg p lanu l de oca- strucţie, astfel încâ t instala ţiile pro­priu zise au fost luc ra te în serie, neexistând p rin u rm are , mc'nm Iei de problem e de construcţie. Un s ta t m aior, perfect experim entat in t r ’o ac tiv ita te de ani de zile, specializate fortificaţiilor, d ispunând de o rm a- tă de lucră to ri, rec ru ta ţi din toate s ta te le Europei vestice, spscial pen­tru acest v a l al A tlanticului. Orga­n izaţia Todt, cu toate condiţiile ex­trem de dificile a rea liza t îsp răv î ex traordinare. In sfârş it şi din punct de vedere poilitic şi psihologic, a- ceastă s trân să colaborare cu luc ră ­torii celor m ai diferite naţiun i euro ­pene, n u trebue subestim ată . Comu­n ita tea europeană se făureşte, nu num ai pe câm purile de lup tă ale R ăsăritu lu i, cî şi aici Ia A tlantic,

Ia fortificaţiile valu lu i A tlanîicnîuî.

EPOPEEA DE PE CULMEA TAKRONEI

(Urmare din pag. 7-a)

Dinlre apărătorii fo rtăreţii pa T akruna au izbutit să sie în toarcă fii liniile italiene preotul Giuseppi Maecariello, un sergent şi câţiva soldaţi. Din cele povestite de preot, ca?* a alergat de pe o poziţi pe a lta pentru a aduce ultima îm părtăşa­nie muribunzilor, şi din depoziţiile soldaţilor, purtarea tuturor aeesiqr viteji apare ca o culme de sublim.'

Takruna va alcătui o pagină d* neşters a vitejiei excepţionale & luptătorilor italieni şi germani în I- m ensa bătălie africană iar eroii e- picei rezistenţe vor răm âne săpaţi in sufletele italienilor şi germanilor: dela căpitanul Politi, com andantul batalionului, care îm preună cu că­pitanul Lirer a condus personal contraasallul soldaţilor supravieţui­tori. şi până la căpitanul Giacomi ini, la sublocotenentul de? grenadieri Vi­te lli şi la soldatul care a mai găsi* puterea să m ai glumească în legă­tu ră cu greau sa ran ă spunând: „Dacă voiu pierde acest picior zdro­bit voi economisi o gheată“ dtela caporalul m ajor Sessa, care a în ­frun ta t singur lovind cu puşca p a ­tru n-eo-zeelandezî şi omorând doi, ia r pe oeîlalti punându-i pe fugă. şî până la sergentul Bressalini care, răn it, a scris cu sângele său pe u n petec de hârtie .Trăiască Regele, Trăiască Italia, Salvaţi I ta lia“, la_ u- milul infanterist mort_ strângând cu disperare puşca la piept Din a- ceasă plăm adă au fost alcătuiţi a - părătorii culmii T akruna“.

ŞTI ATI CA...

O A M E N I ! P O T T R Ă I Ş l F Ă R Ă S T O M A CSihirurgîa m odernă a stomacului

a obţinut în ultim ul timp succese surprinzătoare. Astfel d -ru l H. F in ­sterer a com unicat în fa ţa Asocia­ţiei medicilor din Viena, că a fost scos tot stomacul unor pacienţi, cari sufereau de cancer la stomac. Aceştî pacienţi nu mai aveau nici o şansă de scăpare. Esofagul a fost conexat direct cu intestinul, cu a ju torul u- nei operaţii extrem de dificilă. In felul acesta a pu tu t fi salvată v ia ţa a numeroşi bolnavi, cari erau soco­ti ţ i pierduţi. Aceşti pacienţi, în u r ­

m a scoaterii stonţacului nu-şi pier­duseră nici un simţ. F ap t interesant constatat era că la nici unul din bolnavi nu s’a produs anemie sânge, scontată teore tiveşte, in urm a îndepărtării organului de mistuire. E demn de rem arcat faptul că toţi pacienţii, nu num ai că nu-şi pier­duseră apetitul dar aveau şi mai m are foame. La cei m al m ulţi bol­navi corpul s’a acomodat perfect nouilor condiţii de nutriţie şi m i­stuire, aceasta reliefând.u-se prin creşterea în greutate a indivdîuluî respectiv.

D IN N IC I O C A SÀ nu tre b u e sa l ip ­sească e x c e le n ta r e v is tă de p o p u la r iz a re

a p ro b le m e lo r m ed ica le în R o m an ia :

care cuprinde în fiecare număr articole scrise special de cei mai reputaţi medici români şi străini, sfaturi medicale spre folosul oricui şi îndrumări în viaţa sexuală. Practica educaţiei fizice. Sfaturi igienice gosnodSreşts si de frumuseţe.

Ö0 UA PAGINI DECO.ià.MiDrAU 6B TU'Tr.APARE LA 1 şi 15 ALE FIEC Ă R EI LUNI

2 5 •- F ::.— 2 5 L

Chimiştii germ ani au descoperii în resturile rămase după prepara* rea lânei d in celuloză, cantităţi im» portante de zahăr cristalizat, de alcool şi de uleiu. Din 200.000 de tone de lână de celuloză se poate extrage o cantitate dc 20.000 de tone de zahăr cristalizat, precum . şi alte produse comestibile. Iată dar că celuloza ite poate şi hrăni şi îmbrăca.

«Institutul experimental de econo» m ie casnică din Viena a tăcut te» cent o descoperire din cele m ai folositoare în tim purile actuale . S'a constatat că rufels fiele, in apă în care au fost fierţi cartofi în coajă, se curăţă ca. şi cum ar /* spălate cu cel m ai bun săpun. Gos» podiriele pol incer a.

-*

In oraşul Her sens din Dane» marca apare o gazetă întitulai a : „Familia B am sgasrd“ Acest jur» na.l nu este public, ci. ?ste făcui pentru familia Damsgaard, de olt» fel foarte numeroasă. Deoarece fa» miVa aceasta se compune din o sută de m em brii, un Damsgaard a avut năstruşnica idee de a în* locui corespondenta familiară prin* tr’un jurnal în care se publică î # afara articolului da tond corespon» deutele şi veştile primite-dela meni» brii familiei.. Gazeta aceasta orÎQi» nală are şi o parte istorică în care. specialiştii se ocupă cu punerea M punct a arborelui nen^olngie <£

fam iliei

1 5

fj^ShctiandTërwick---

Thursfjw .ï'm m sp zdjjornocb -■ -

de Moray ■ —

S S X jfâisrïir!jd_' "''~~£wberdeen~

Stavangi

.ijersum

flekkefwrd. . ft Arendaip&l/ësinirzIristignsancf-

\erwhianracr

War h w o rk ------------^astje-=p ‘Ouih Shields -------ïurdnrland - — .... .

'e3 bore ujh ~ èfSc3rü0r0L.qfr^

f e f c E ü ( T^yyvy/thernses .“TT! d

RüiQk jôbmy éÿcMan'Tarroi

Trslco

Mefqoland—-—■--Afeldoi xyr\ n e s j — ;

mbnurç-Tjârnsiafide, ~1 DudrJ tnïarivtcfi

o!ehester— Tarfi/sW/ Z Hanovreffcriw

foMfjti

" 1 ---- ChRçbourq__rGïïern esey^—

ü u e î s a n t [misna

ï -w ftttttvto.r v p b r t u i 0 -ti î t e t u a t M t t t &

t i a r e , *t M i l i s i e t tœ â te st«* ,

* H n '0eÏ4*. m a i « y r ia U ţo w * ; f t if f8>'4r# ţ* fit** ae 'fâm ï i f ìt f H

Dacă cineva şi-ar ;>une întrebarea pe care tea tru d© război se da« cele m ai m ulte lupte şi bătălii, n ’a r putea exista d scât un singur răspuns: re­giunea m aritim ă a Canalului. Din primtole zile ale cam paniei din Vest r.u există o pauză nici m ăcar de 24 de ore, in decursul cărora să n u se vorbească de acţiuni navale.

Această constatare scoate în relief neîn trerupta contribuţie a forţelor navale de luptă, pen tru siguran ţa a- cestor regiuni m aritim e germane. Noţiunea de pauză m ai lungă de luptă, de răsuflare sau linişte, timp de săp tăm âni sau zile, este aici ne­cunoscută. Mai ales ultim a bătălie navală, care a avut loc Sâm bătă, în primele ere a ’e dimii: 'ţii, in Cana ­lul Mâne-cii, în fa ţa coastelor olan­deze, în tre vedetele rapide britanice şi forţele navale de lup tă germane, bătălie încheiată prin nim icirea a 7 vedete rapide britanice scufundate, scot în relief şi m ai m ult im portanţa liniei principale de luptă, pe car« o constituie Canalul Mânecii. Pe a- cest te a tru d război nu există linii succesive şi niciun fel de poziţie în spate, ci num ai o linie principală de luptă, care se întinde dela avant- pnstul coastelor terito rii’or Viatice o'eupxie, până departe, aproape de

ihr is calcaroase ale Insulei engla- r.s, î tim p ce vasele de avar+pes- v.rl, căutătoarele de miae, eulegă-

' ~r.re de mine, nu se depărtează prea m uit de coastă, vedetele rapide a- jrn g până în nasul britanic ile.’. E- yistă flotile navale cars şi-au în re ­g istra t în „Jurnalul de război” 28 şi chiar 30 da zile de navigaţie, din cc.-> 31 de zile ale lunei. Zi şi noap­t e vase de avantposturi patrulează m area în fa ţa inamicului, neconte-n ind în căutătoarele şi culegătoarele de mine, sun t la datorie, scrutând în zare inamicul invizibil, pentru a îndepărta barajele, a tâ t âe prim ej­dioase ale minelor. Necontenit s tră ­b a t Canalul convoaie"» navale, în ­cărcate cu preţioase materia!!* sub protecţia m arinei de război germ a­ne.C an aîu l H â n e c ii d in p u n d

d e v e r i s t e c f ^ n s iv şi d ^ fe sa sE w

In aceiaşi măsu*ă "a germanii şi englezii ştiu ce se în tâm plă Pe Ca­nal. De-a-lunguţ ambelor ooaste n a ­vighează convoaiele n iva 'e . care tre ­buiesc protejate de o tabără şi dis­truge de cerla ltă tabără . Această si­tuaţie se în tâm pla absolut identic şi Ja germani şi !a britanici. Lunta poartă în amb . !e ta here o fa ţă ofen­sivă si a lta defensivă. Marele am iral Dcenitz, cu p,'--ejij; unei vi*?*« la flotî'ele de vedete rapide fl« pe Ca­nal, a exprim at principiul cara ca-

— 4 -

_ F k O H T l E H B - b H V M V I l i “ A P t

S<AP.ASO too 200 20:~s±r-

H a r t a l i t o r a l u l u i d e N o r d v e s t a l E u ro p e i» u n d e a u lo c V upte a e r i e n e şic i o c n i r i n a v a l e

.«Iracterizează factura ofensivă a lup­tei pe acest teatru de război, spu­n ân d : „Submarinele noastre” ating şi lovesc nervii vitali ai Anglici, în largul oceanelor, ia r vedetele noas­tre rapide în apele coastei engîtae. Credincioase acestui ordin, vedetele lapide germ ane înaintează ca un vârtej to tdeauna până în avantpcs- tu l inamic, adulm ecând urmele con­voaielor adversarului şi năpustindu- se cu motoarele în plin, asupra lor. Şi echipajele vedetelor rapide ger­m ane au reuşit să trim eată Î11 adân ­curile mării, în numeroase rânduri, ch iar distrugătoare engleze. Nu e- xistă com andant al acestei valutabi­le arm e navala germane, care să nu-si fi înscris pe parm aresul !ui peste 100 de rute la inamic.

l 'a ţa defensivă a acestui război naval o poartă fcrţele navale de lup tă, ^însărcinate cu paza coastei, îm ­potriva forţ^ or navale de luptă in a ­mice, ca şi împotriva armei aeriene a acestuia. Pe m are inamicul acţio

nează cu distrugătoarele, torpi'oa- rele şi vedetela sale rapide. Pe cale aeriană, cu bombardiers!», avioane'e torpiloare şi vânătoarele sala. Cu ori câ tă superioritate num erică a r ataca, prin ambele mijloace, b rita ­

nicii n u p a t să zădărn icească sigu­r a n ţa coastei germ ane, în ap ă ra re şi nici să d is tru g ă sp ir itu l lor ofensiv. P e C anal a u fost în to td eau n a rali- za te m a ri isprăvi de a rm e, de for-

(Continuare in pag. 15-a)

C Â ÎE V A INTERESANTE DATE STRATEGICE ASUPRA ACESTEI REGIUNI

i ß i

jS P [1 R ■ . '* !;>î Jij in tr a r e a ia u n a U»n e a r a n c i ie ie ■u r i i i iv a tm u r WS' (i W fi -I II " ' a p ă ră E u rop a d e in v a z ie şi c a r e s e n u m e sc „V alul

A tla n t ic u lu i“

In tra rea la un a d in c a z e m a te le fo r t i f ic a ţ i i lo r ce___ “ “ B—_______ -____ _____________ _______ . . . «