PROIECT DE MANAGEMENT2018 - 2022

ANSAMBLUL ARTISTIC PROFESIONIST ”BALADELE DELTEI”

TULCEA – 2018

1

CUPRINS

A. Analiza socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia publica de cultura și propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul instituțional existent: .............................................................................................................................3

1. instituții , organizații , grupuri formale ( analiza factorilor interesați ) care se adresează aceleiași comunități...........................................................................................3

2. analiza SWOT (+ analiza mediului intern și extern , puncte tari , puncte slabe, oportunități , amenințări).....................................................................................................8

3. analiza imaginii existente a instituției pentru îmbunătățirea acesteia propuneri pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari ( studii de consum, cercetări , alte surse de informare).............................................................................................................................9

4. propuneri pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari ( studii de consum, cercetări , alte surse de informare) ..................................................................................................10

5. grupurile –țintă ale grupurile –țintă ale activităților instituției pe termen scurt / mediu ...........................................................................................................................................10

6. profilul beneficiarului actual .....................................................................................11

B.Analiza activităţii instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia..........121. analiza programelor și a proiectelor instituției .........................................................122. concluzii ...................................................................................................................132.1. refolmularea mesajului ..........................................................................................142.2. descrierea principalelor direcții pentru îndelinirea misiunii ...................................15

C. Analiza organizării instituţiei și propuneri de restructurare și/sau reorganizare, după caz ...........................................................................................................................16

1. analiza reglementărilor interne ale instituției și a actelor normative incidente..........162. propuneri privind modificarea reglementărilor interne..............................................173. analiza imaginii existente a instituției pentru îmbunătățirea acesteia propuneri pentru

cunoașterea categoriilor de beneficiari ( studii de consum, cercetări , alte surse de informare)...........................................................................................................................17

4. analiza capacității instuționale din punct de vedere al spațiilor și patrimoniului instituției, propuneri de îmbunătățire......................................................185. viziunea proprie asupra utilizării instituției deșegării , ca modalitate legală de

asigurare a continuității procesului managerial..................................................................18

D. Analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei: ..........................................191. analiza datelor de buget din caietul de obiective ,după caz, completate cu informații

solicitate /obținute de la instituție ......................................................................................191.1 bugetul de venituri ( subvenții/ alocații , surse atrase /venituri proprii....................191.2 bugetul de cheltuieli ( personal , bunuri și servicii din care : cheltuieli de întreținere,

colaboratori , cheltuieli de capital) .....................................................................................192. analiza comparativa a cheltuielilor (estimate și , după caz, realizate) în perioada /

perioadele indicată /indicate în caietul de obiective, după caz , completate cu informații solicitate / obținute de la instituție......................................................................................20

3. soluții și propuneri privind gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielor instituției ..........................................................................................................22

2

3.1 analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bază , specifică instituției (în funcție de tipurile de produse /servicii oferite de instituțiile de cultură –spectacole, expoziții, servicii infodocumentare, etc), pe categorii de produse / servicii, precum și pe categorii de bilete /tarife : preț întreg sau preț redus / bilet profesional /bilet onorific, abonamente, cu menționarea celorlalte facilități practicate...............................................22

3.2. analiza veniturilor proprii realizate din alte activități ale instituție..........................223.3. analiza veniturilor realizate din prestări servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu

alte autorități locale............................................................................................................224.soluții și propuneri privind gradul de creștere a surselor atrase veniturilor proprii în

totalul veniturilor.................................................................................................................224.1 analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor ............................224.2 analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total.........................................234.3 analiza gradului de acoperire a cheltuielilor cu salariile din subvenție / alocație . 234.4. ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contactuale , altele decât contractele individuale de muncă (drepturi de autor , drepturi conexe , contracte

și civile)..............................................................................................................................234.5. cheltuieli de beneficiar , din care:a) din subvențieb) din venituri proprii.....................................................................................................23

E. Strategia, programele şi planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice instituţiei conform sarcinilor formulate de autoritate: ................................24

Propuneri pentru întreaga perioada de management:..................................................241. viziune ....................................................................................................................242. misiune ...................................................................................................................243. obiective (generale și specifice) ..............................................................................244. strategia culturală, pentru întreaga perioada de management.................................265. strategia și planul de marketing ...............................................................................266. programe propuse pentru întreaga perioadă de management.................................287. proiectele din cadrul programelor ............................................................................288. alte evenimente , activități specifice instituției , planificate pentru perioada de

management......................................................................................................................31

F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a ansamblului, cu o estimare a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum și a veniturilor instituției ce pot fi atrase din alte surse : .....................................................................31

1. proiectul de buget de venituri și cheltuieli pe perioada managementul....................312. număr estimat al beneficiarilor pentru perioada managementului............................322.1. la sediu..................................................................................................................322.2. în afara sediului.....................................................................................................33

3

A. Analiza socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia şi propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul informaţional existent

1. Instituții, organizații, grupuri informale (analiza factorilor interesați) care se adresează aceleiași comunități

Pagină a culturii tradiționale dobrogene

Cultura noastră populară (tradițională) s-a format odată cu poporul căruia îi aparţine, ca o cultură carpato-danubiano-pontică, în care s-au topit, într-o sinteză originală, elementele de tradiție preistorică („La ușa oborului”), cu cele de origine dacică, romană și bizantină. Pe teritoriul României avem de-a face cu creații ale artei populare, care se plasează cu succes printre cele mai interesante şi mai vechi manifestări ale artei populare europene.

Această cultură, pe lângă vechimea de necontestat, prezintă două caracteristici fundamentale: continuitate şi unitate în timp și spațiu. Elementele de continuitate pot fi descifrate în cele mai diverse aspecte materiale și spirituale ale culturii populare române, cum se va vedea în cele ce urmează. Poporul român se poate caracteriza printr-o clară unitate etnică la nivel istoric și lingvistic, dar mai ales la nivelul culturii tradiționale.

Cultura tradițională reprezintă ansamblul manifestărilor culturale care se dezvoltă la nivelul satului și care alcătuiesc creația folclorică de inspirație polivalentă, care promovează diferențierea și specificul zonelor.

În sfera ei de cercetare se regăsesc discipline precum: etnologie, etnografie, etnomuzicologie și etnocoreologie. Deslușirea acestor termeni ne face să stăpânim mai bine tărâmul valorilor materiale și spirituale ale acestui neam, în istorie. Studiul se bazează pe ansamblul de datini, obiceiuri și credințe care se statornicesc în cazul unor grupuri sociale și care se transmit din generație în generație.

Pământ străvechi și făurire nouă, Dobrogea stă la răscrucea celor două timpuri: trecutul și prezentul. Confluență a mai multor lumi, acest ținut nu a fost numai un pas de trecere între stepele nord-estice și meleagurile Mediteranei, ci a format un mediu stabil de contraste în care au fermentat produsele multor civilizații. Limanul Mării Negre a fost o poartă deschisă corăbiilor din miazăzi, în timp ce malul dunărean a costituit un pod de trecere ușoară dinspre apus. De la nord și de la sud a străbătut drumul un număr nesfârșit de oști și populații. Peste autohtonii geto-daci au trecut și s-au așezat populații din multe colțuri ale lumii.

Incursiuni, colonizări și migrațiuni s-au așternut pe filele istoriei acestui ținut. Din înfruntările, înfrângerile și biruințele celor care s-au luptat pe meleagurile pontice s-a plămădit o cronică bogată și zbuciumată. Sub același cer au trăit pe marginea dintre fluviu și mare colonizatorii greci lângă băștinașii geto-daci, cuceritorii romani alături de triburile tracice și mai târziu au trecut popoarele migratoare și oștile otomane. Marea Neagră, socotită de greci la început neprielnică navigației, a primit apoi apelativul „euxinos”(ospitalier), ca o recunoaștere a ospitalității locurilor, ceea ce și istoria Dobrogei o arată. Izvoarele istorice și geografice, monumentele arheologice și epigrafice descoperite pe acest teritoriu, îngăduiesc o cunoaștere de ansamblu a civilizației care a existat în cuprinsul meleagurilor dobrogene. O privire istorică este foarte utilă, întrucât problemele etnofolclorice sunt mai complexe în Dobrogea, astfel încât ele nu pot fi desprinse de contextul istoric care a contribuit în așa mare măsură la determinarea caracteristicilor fenomenului folcloric zonal.

Populațiile alogene care au locuit în trecutul îndepărtat ținuturile dobrogene au dispărut, dar urmele lor au rămas în monumente, fragmente de construcții, inscripții și

4

însemnări în cronici. Creațiile folclorice au un colorit deosebit de celelalte regiuni ale țării, colorit care a fost considerat o trăsătură de exotism infiltrat în arta populară dobrogeană.

Folclorul dobrogean prezintă la prima înfățișare o varietate foarte vie, a cărei explicație o găsim natural în componența demografică, care întrunește pe același teritoriu locuitori proveniți din toate regiunile țării în trecutul istorico-etnografic, din care răzbat reminiscențe și în folclorul coregrafic. La o cercetare mai atentă observăm că această varietate nu este o distincție de genuri și nicidecum un amestec de stiluri deosebite surprinse în graficul repertoriului, ci ea reiese mai degrabă dintr-un colorit nuanțat. Fără să exprime disonanțe sau contraste prea distanțate, coloritul folclorului dobrogean este dominat de valori cât se poate de vii, într-un cromatism care pune alături tonuri și accente îndrăznețe și izbitoare.

Coloritul dansurilor se armonizează omogen cu tonurile marine și aurii ale cerului dobrogean și se imbină fericit cu linia sinuasă a melodiilor dobrogene. Lumina atmosferei pontice, cu reverberații incandescente, cu bulgării de bronz ai stepei și cu meandrele verzui ale apelor, a încântat pictorii noștri. În plastica românească peisajele și scenele dobrogene de muncă sau de odihnă constituie se constituie într-un domeniu valoros al picturii românești. Pictorii au căutat să interpreteze pe pânză valoarea plastică a lumii dobrogene, dând o intensitate virtuală modulațiilor ritmice și coloristice. Consonanțele și disonanțele tonale se regăsesc în fuziunea planurilor cu valorile cromatice și aceleași virtuți le descoperim în formele coregrafice. Căci după cum luminozitatea ambianței dobrogene dă o strălucire deosebită modulațiilor plastice, tot așa coloritul dansurilor dobrogene pune în evidență formele de mișcare, condensate în corelații muzicale policrome. Ritmicitatea puternică și reținută, lejeră și acentuată, unduioasă și punctată, este esența subtilă care curge din calitatea muzicii și a mișcării. Înfrângând verticala riguroasă a dansului românesc tradițional, jocurile dobrogene își îngăduie o libertate a atitudinii corpului și a mișcării accentuate a brațelor, corespunzătoare melosului variat și ritmicei asimetrice, caracteristice muzicii dobrogene. Ritmica atrăgătoare a melodiilor apare sensibilizată și vizualizată în componența dansurilor, astfel că prin intermediul imaginației ea devine accesibilă contemplării, ca un element fluid, dar penetrabil.

Stilul folclorului dobrogean se desprinde net din palmaresul jocurilor românești. Caracterul său reprezintă un specific coregrafic bine conturat și echilibrat în valențe. Nu este rezultatul unui amestec de valori diferite, cu origini disparate și influențe „orientale” mai mult sau mai puțin infiltrate, ci reprezintă o elaborare sedimentată a unor elemente intrinsece. În aspectul general au fuzionat mai multe trăsături și au interferat nuanțe bogate, din plămada cărora s-a produs o efilare a tuturor elementelor într-o formă originală și expresivă.

Folclorul românesc dobrogean a realizat o sinteză a valorilor coregrafice de proveniențe regionale variate, devenind o unitate de sine stătătoare și reprezentativă în tabloul stilurilor regionale românești. Datorită condițiilor istorice deosebite, acest fenomen de elaborare și sinteză s-a produs în folclorul dobrogean mai târziu și în salturi inegale, față de restul celorlalte ținuturi ale țării. Plantat de elementele constante băștinașe, reperezentate prin folclorul coregrafic al populației vechi dobrogene, elaborarea s-a produs în cursul secolului trecut, dar este sigur că s-a desăvârșit mai aproape de noi, chiar în cursul secolului trecut, după ce s-au așternut ultimele componente provenite din așezarea în această regiune a diferiților coloniști sau veniți din alte zone ale țării.

Este cu atât mai interesantă această producțiune creatoare, cu cât ea indică procesul de transformare a multor elemente tradiționale și adaptarea lor la specificul local. Formele vechi, venite sau aflate pe teritoriu din perioade mai indepărtate, capătă un aspect de înnoire. Elementele locale discrepante sunt absorbite de matcă și prelucrate la un stadiu de asimilare.

Asadar jocul popular dobrogean reprezintă o unitate stilistica cu caracter omogen, perfect conturat si echilibrat. Desigur că nu se poate nega contribuția pe care au adus-o la

5

elaborarea folclorului coregrafic dobrogean asimilările morfologice ale altor populații conlocuitoare sau aflate în tranzit în diferitele epoci ale istoriei acestor ținuturi. Dar aceste asimilări, dispărute acum, s-au grefat pe un fond stabil care a persistat și a evoluat în timp, având rădăcini solide și legături trainice cu ținuturile din stânga Dunării.

Pentru aceasta considerăm că, pentru a stabili configurația folclorului coregrafic dobrogean, trebuie să ținem seama de urmatoarele coordonate importante :

a.) jocurile dobrogene au trăsăturile jocurilor de câmpie, întâlnite în zonele de șes ale Munteniei. Ele se apropie foarte mult de jocurile din valea Dunării. Sunt iuți, săltate, exuberante și păstrează formele simple de cerc, excelând în hore bătute. Chiar jocurile de perechi au aspect dinamic și colorat, precum și o mișcare generală săltata și vie. Iată unele din ele : Arva, Alamâia, Amaranghi, Arăchiasa, Bătuta dobrogeană, Beștepeanca, Brâul dobrogean, Brâulețul de la Enisala, Brâul mocănesc, Brâul păculeț, Cadâneasca, Ca pe baltă,Catrina, Călărească, Cătinească, Cernica, Cetforna, Chiocelul, Chipernița, Ciocarlia, Ciurdelul, Criza, Cureluța, Dobrogeanca, Drăgaicuța, Dologeacul, Fierăreasca, Geamaparaua dobrogeană, Gârliceanca, Ghimbășeasca, Ghimpele dobrogean, Grădinareasa, Grănicereasca, Grivița, Hora lui Bujor, Hora cerchezească , Hora cununelor, Hora de două, Hora de una, Hora de brâu, Hora de doi ca pe baltă, Hora de mână, Hora dobrogeană, Hora Drăgaicii, Hora Fetelor, Hora în bătăi, Hora in părți, Hora într-o parte, Hora la doua, Hora la stânga, Hora lui Miu Ionița, Hora lui Cuza, Hora lui Moș Trican, Hora lui Postoli Dascălu, Hora nunului, Hora pe trei, Hora Pleșoaicii, Hora Plevnii, Hora rară, Hora săltată, Înaintea nașului, Jiglia, Joc de Baltă, Jocul saegiilor, Lanțeta, Lămâița, Leana, Leașa, Lezeasca, Loboda, Luncile, Mărămile, Mărănghile, Mărănghile femeiești, Mărăcinele, Mărunțica, Oleandra, Orendica, Paidușca, Păpușa, Păpușelele, Păpușica, Păharelul, Pătlagica dobrogeană, Popândețul, Plopeanca, Răureanca, Românașul, Rușculita, Salba, Samarineanca, Săltata, Sărățica, Steiu, Steluța, Stânga la doua, Studianca, Sabla, Troiana, Tropca, Tropaita, Țara brâului, Una la două, etc. Dacă parcurgem așezările din valea Dunării, vom vedea că în zona Bărăganului există jocuri a căror înrudire este mai mult decât evidentă cu cele din Dobrogea, cum ar fi: Hora stângă, Stănga, Popârlanul, Trancanăul, Bătrâneasca, Vasilica, Pandelașul, Căzăneasca, Valul, Curelușa, Fedeleșul, Ghimbășeasca , Usturoiul, etc.;

b) în Dobrogea nu găsim zone distincte, pe arii geografice așa cum sunt în alte zone etnofolclorice ale României. Dimpotrivă, folclorul coregrafic arată o omogenitate teritorială impresionantă, care ne chiamă să reflectăm mai profund asupra acestui fapt. Nordul nu se deosebește cu nimic de sudul Dobrogei, iar repertoriul, aproape același, este raspândit pe toata întinderea regiunii. Totusi, graficul lui arată și teme de variație. Elementele cele mai frapante se datorează nu zonei folclorice, ci intervenției unor repertorii de comunitati restrânse, cu origine în ținuturile din stânga Dunării sau de altă natură. Astfel, în satele cu populație provenite din Oltenia vom întalni Alunelul, Ariciul, Bordeiașul ,Crăițele, Simianca, Ghimpele, Pătlagica oltenească, Bobârnacul și Trei păzește, jocuri de origine oltenească . Din regiunea Argeș provin jocurile Balta, Baraboiul, Băluța, Brâul de la Tufani (pe șase), Ceasurile, Chindia, Ciobănașul, Ciuleandra, Focșăneasca.

Un factor care a contribuit la omogenizarea folclorului coregrafic a fost circulația ciobanilor pe tot teritoriul dobrogean. Mocanii au parcurs prin drumurile lor tot ținutul și au răspândit repertoriul pastoral, creând astfel un fond unitar de sedimentare care apoi a suferit influența locală. Jocurile pure mocănești au devenit în ambianța locală jocuri dobrogene, diferențiate ca stil și înfățișate de originea lor. Astfel, Brâul mocănesc, Brâul mocănesc pe bătăi, Brâul păcureț, Ca din cimpoi, Bogăresca din cimpoi, Cimpoiul, Ciobanul, Ciobănașul, Ciobănașul mocănesc, Ciobăneasca, Ciobăneasca peste băț, Joc mocănesc, Mocana, Mocăncuța, Mocăneasca, Mocăneasca bătrâneasca, Oița, sunt jocuri pastorale.

Jocurile aduse de Moldoveni prin Nordul Dobrogei sunt : Batista, Fudula, Galopul, Mușamaua, Bătaia, Oira, Rața, Rusasca, Sirimboiul, Alămâia (Lămâita), etc.;

6

c) Ritmica jocurilor dobrogene reprezintă o bogație exceptională. Formulele ritmice ale pașilor sunt atât de variate, încât din cauza măsurilor muzicale ale melodiilor (2/4, 3/4, 3/8, 5/4, 5/8, 7/8, 7/17, 9/8, 9/16 și 11/8), aceste ritmuri nu mai sunt întâlnite în nici o altă regiune a țării. Pentru a ușura înțelegerea datelor asupra acestor ritmuri, facem trimiterea la celulele si schemele ritmice din schițele ritmico–grafice ale jocurilor care se găsesc în atâtea lucrări, după analiza pașilor fiecarui joc, unde sunt expuse. Metoda de cercetare a acestora va fi aceea a exemplificării celulelor ritmice, plecând de la simplu la compus. Pentru urmărirea lor folosim diagrama picioarelor metrice, elaborata de gramaticianul grec Hefestion Alexandru (sec.2 e.n.) și de la care luăm numele picioarelor metrice existente în ritmica jocurilor dobrogene.

Nu putem trece cu vederea ritmica complicată a jocului Cadâneasca, măsura 9/8, în care formula coregrafică a pașilor de la măsura 1 este de două optimi, două pătrimi și o pătrime cu punct, sau aceea de la măsura 2, formată din patru optimi, o patrime și o pătrime cu punct. La măsurile 3 și 6 de la jocul Tracă –tracă (5/8) găsim formula ritmica compusă din 5 optimi. La măsura 1 a Șchioapei de la Ceamurlia de Jos întalnim o formulă ritmică formată din doi tribrahi +peonul IV, adică nouă optimi și o pătrime sau alta formată din unsprezece optimi.

Iată, pe scurt, prezentarea formelor ritmice cele mai interesante din dansul dobrogean. Nu am insistat asupra variațiilor ritmice izvorate din măsurile 9/16 ale Jocului Cadâneasca, întrucat acestea fac parte din familia ritmului schiop (aksak).

Jocuri provenind din dansurile de salon sunt destul de numeroase în aceasta regiune. Sub numele generic de „Danțuri”, acestea au pătruns cu usurință în satele Dobrogei pe la sfârșitul secolului al XIX-lea. Din pricina condițiilor de permanentă trecere a multor grupe naționale au avut o circulație deosebit de intensă în această regiune, incă dinaintea primului razboi mondial și s-au impus ca un repertoriu comun tuturor naționalităților Craiț polca, Galopul, Gavota, Lanțeta, Padepatru, Padepatiner, Polca, Polca pe furate, Trapgalop si Valsul.

Geamparaua dobrogeană este diferită față de Geamparalele celorlalte regiuni. Ea se joaca de multe ori și în perechi, ca Sârba în vals, motivul de pași având ca baza ritmică, trebrahul, în măsura muzicală 3/8 sau 7/16. Tipul Geampara este foarte răspândit în Dobrogea prin jocurile Geamparaua, Săltata, Pandelașul, Mărănghile, Lămâița, Sfarlicondacul, Pătlăgica Dobrogeana, Mușamaua, etc. și care au pași foarte variați.

În ordinea descrescătoare a importanței lor iată tipurile cele mai fecvente ale jocurilor dobrogene: Hora, Hora pe bătaie, Brâul, Brâul mocănesc, Breaza sau Calabreaza, Sârba muntenească, Sârba-n doi, Sârba bătută, Sârba-n două părți, Hora-n două parți, Învârtita.

Specificul dansului popular dobrogean constă în câteva trăsături esențiale și caracteristice acestei regiuni; stilul dobrogean, după cum am arătat mai înainte, este foarte deosebit de celelalte regiuni, dar în același timp are puncte de afinitate cu alte zone ale țării. Așadar distingem două feluri de trăsături pe care le vom numi caracteristici teritoriale și caracteristici pontice, după natura și sursa lor. Caracteristicile teritoriale definesc tipologia dansurilor dobrogene. Cea mai reprezentativă prezență precumpănitoarea horei pe bătaie, tip de răspândire comună din stepa dobrogeană in Brăila și câmpia Dunării. Multe variante ale brâului dobrogean sunt foarte apropiate ca înfățișare si formă de horă pe bătaie, din al cărui tip , izvorește Brâul.

Toate aceste trăsături întrunite în substanța specifică a folclorului dobrogean, ridică această creație populară pe o treapta de gândire artistică înnobilată prin valoarea elementelor diverse. Echilibrul rezultat din armonia părților componente confirmă frumusețea întregului.

Obiceiurile dobrogene sunt în general comune cu cele din valea Dunării Bineînțeles și în Dobrogea s-au practicat cele cunoscute în toată țara, în legatură cu sărbătorile anotimurilor, evenimentele sociale, muncile agricole. În unele din acestea participă și jocul,

7

sub forma unui dans organizat sau liber, sub forma pantomimei comice. Pentru expresie folosesc travestiuri, măști, deghizări.

Despre trecutul și viața populației din Dobrogea au rămas, după cum ziceam, multe mărturii care ne înfațișează evenimentele cele mai importante din aceste ținuturi. Monumentele epigrafice, mărturiile călătorilor, scrierile narative sunt tot atâtea izvoare care ne dau o imagine bogată a epocilor frământate ale Dobrogei.

Minunatele poeme ale lui Ovidiu, nefericitul poet exilat pe meleagurile Pontului Euxin, ne dau date asupra populației băștinașe geto-dace. Versurile lui nu sunt numai suspinele surghiunuluiu, ci reprezintă și acte etnografice despre vechii locuitori.

Obiceiuri și tradiții în folclorul dobrogean

Obiceiurile tradiţionale româneşti au următoarele modalităţi de exprimare: muzica, coregrafia, gestica sau mimica. Ele sunt fapte culturale complexe, menite, înainte de toate, să organizeze viaţa oamenilor, să marcheze momentele importante ale trecerii prin lume, să le modeleze comportamentul.

În trecut s-a creat prejudecata că folclorul dobrogean este un amestec de infiltrații și influențe orientale care domină trăsăturile lui caracteristice. Păreri pripite au fost exprimate de diferiți cercetători, care au considerat creațiile dobrogene dominante de exotism. In felul acesta mai multe implicații au fost atribuite influenței orientale sau, mai direct, originii turcești. Studierea fenomenelor ne conduce la descoperirea fondului original și la aprecierea justă a elementelor fundamentale ale folclorului dobrogean. Creațiile coregrafice oferă un câmp de investigații în care se pot distinge cu certitudine rădăcinile și elementele primondiale ale jocurilor românești din Dobrogea. Studierea acestui patrimoniu coregrafic ne arată că jocurile dobrogene păstrează trăsăturile esențiale ale folclorului coregrafic românesc, evidențiind unitatea de structură și de formă cu jocurile românești din celelalte regiuni ale țării.

Bibliografia folclorului coregrafic al Dobrogei nu este bogată. Date si sciereri împraștiate în diferite publicatii ne aduc la cunostință crâmpeie de folclor dobrogean. Analele Dobrogei au publicat în seriile apărute multe materiale culese, îndeosebi despre obiceiurile și creațiile literare ale populațiilor conlocuitoare, care ne dau știri despre cultura spirituală a multor sate tătărești și turcești.

Etnomuzicologul Teodor T. Burada publica în anul 1880 prețioase date etnografice despre românii din Dobrogea, a caror valoare este și astăzi vie.

O prețioasă lucrare și unica o constituie culegerea de folclor „Hora din Cartal” , a profesorului Pompiliu Pîrvescu, publicata de Academia Româna în anul 1908 în seria „Din viața poporului român”. Lucrarea, după cum ne spune autorul, este „alcătuită dintr-un punct de vedere general și dintr-altul social. Cuprinde danțurile dintr-o parte a Dobrogei și aproape toată literatura folcloristică ce s-a creat în jurul horelor noastre”. Materialul este adunat direct de autor, din comuna Cartal, astazi Vulturu –Harșova, unde a copilărit. La descrierea literară a jocurilor se adaugă în anexă melodiile respective, notate de C.M. Cordoneanu. Scrisă într-un stil plăcut, Hora din Cartal infățișeaza viu și amănunțit tipurile de jocuri, originea și circulația lor în zona respectivă, dând date despre populația românească locală și despre tradițiile folclorice.

Lucrarea are un merit deosebit pe care timpul nu l-a șters. Ea este prima încercare de etnocoregrafie, caci autorul pune obiceiurile, strigăturile și cântecele în legătură cu creațiile coregrafice, dând un tablou viu și complet al jocului popular și rolului său în viața satului dobrogean de la 1900.

Folclorul muzical-coregrafic descris de Pompiliu Pîrvescu a disparut în mare parte din zona respectivă. Doar memoria folcloristului dispărut se mai pastrează și astăzi la locuitorii satului Vulturu (fostul Cartal), ai căror parinți și bunici figurează în cartea sa.

8

Obiceiurile de peste an erau, în general, în directă legătură cu trecerea timpului, a calendarului, dar şi a muncilor din colectivitățile agricole sau de păstori. Îndeplinirea lor, potrivit datinii, era în interesul întregii colectivități.

Am făcut această incursiune în domeniul culturii tradiționale dobrogene, pentru a arăta necesitatea funcționării unei insituții de profil în comunitatea noastră.

2. Analiza S.W.O.T. ( analiza mediului intern și extern, puncte tari, puncte slabe, oportunități, amenințări)

Pentru realizarea echilibrului în raportul beneficiar-consumator, un rol important l-a jucat analiza S.W.O.T, din care rezultă condițiile constând în: riscuri, oportunități, puncte tari și puncte slabe ale activității Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei” și implicit a managementului.

Analiza S.W.O.T.:

(S). Punctele tari ale Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”:

- profesionalism;- management intern bazat pe strategie culturală și proiecte;- management intern bazat pe strategie culturală;- îmbunătățirea bazei materiale;- personal cu experienţă în domeniul managementului financiar al instituţiilor de

cultură;- tradiţie dobândită în ani de consecvenţă în domeniul cultural;- iniţiativele şi evenimentele cultural-artistice susţinute de autorităţile locale şi

judeţene;- experienţa în managementul cultural, formarea unui colectiv de specialişti valoroşi;- participarea la evenimente culturale majore;- educarea gustului publicului prin ofertă culturală bogată şi de calitate.

9

(W). Punctele slabe ale Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei” :- resursă umană artistică;- lipsa unui sediu propriu și sală de spectacole;- lipsa unor săli de repetiții proprii pentru personalul artistic;- deplasarea personalului artistic pentru orice tip de spectacol susținut în localități

diferite și în spații neconvenționale;- mobilitatea personalului.

(O). Oportunităţile Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”:- selectarea anuală a talentelor din cadrul instituţiei pentru participarea la

proiecte interne sau internaţionale, mediatice, etc.;- realizarea de parteneriate prin care toate zonele judeţului să dezvolte o viaţă

culturală;- iniţierea unor festivaluri locale cu participare regională şi națională;- derularea unor proiecte în parteneriat, în localitate, județ cât și în ţară şi străinătate;- atragere unui public cât mai divers printr-o ofertă culturală care să fie adecvată;- mediu economic, social şi geografic favorabil activităţilor culturale;- viaţă culturală activă, bogată şi diversă;- înființarea unor noi ansambluri folclorice locale în comunele din județul Tulcea.- Pentru a putea avea resursă umană de specialitate menținerea unei bune legături

cu primăriile din județul Tulcea și formațiile de profil.

(T). Ameninţări- penuria de talente;- lipsa personalului artistic de specialitate;- insuficienţa bugetului alocat;- intoxicarea publicului cu evenimente de slabă calitate artistică promovate cu

obstinaţie de mass media, care denaturează gustul acestuia;- salarizarea personalului din sistemul cultural.

3. Analiza imaginii existente a instituției și propuneri pentru imbunatatirea acesteia

Modul în care o instituţie, cu atât mai mult una de cultură, se prezintă publicului, este dat de o serie de factori care, însumaţi, creează cartea sa de vizită. La fel ca şi tradiţia unei instituţii de cultură şi imaginea ei se construieşte în timp, se păstrează, dar se şi aduce la zi, în concordanţă cu cerinţele mediului exterior, cu scopul de a-şi îndeplini misiunea de bază. Promovarea Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei” ţine de o concepţie modernă de adaptabilitate asupra modului în care o instituţie de spectacole vrea să se impună în comunitatea artistică la nivel local, zonal şi naţional. În acest context, se impune acordarea unei mari atenţii promovării proiectelor şi programelor instituției, încercând diversificarea acestor activităţi, prin diferite spectacole, o varietate mai largă.

Realizarea cu succes a programelor de activitate asumate depinde de modul în care publicul percepe desfăşurarea tuturor proiectelor culturale, percepţie condiţionată şi de imaginea pe care instituția reuşeşte să o transmită.

Îmbunătățirea imagini trebuie să fie o preocupare permanentă a instituției, vizându-se în egală măsură atât promovarea activităților culturale, cât și corecta și eficienta comunicare a patrimoniului cultural. Pentru dezvoltarea permanentă a audiențelor, pentru creșterea vizibilității acțiunilor în toate mediile, este necesară implementarea unei strategii anuale de promovare, adaptată noilor tendințe și nevoilor de informare ale publicului. Nu este vorba numai despre calitatea activităţilor sau de conţinutul transmis, ci și despre eficiența mediilor de comunicare și adaptarea continuă a mesajului la cele mai utilizate

10

canale mediatice sau de socializare. Modul în care publicul a perceput şi percepe actul cultural trebuie să constituie un element prioritar al strategiei manageriale a Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei

Principalele căi de transmitere au fost şi vor fi constituite de propriile acţiuni de publicitate ale instituţiei, de promovarea programelor şi proiectelor desfăşurate şi diseminarea rezultatelor acestora. În mod concret aceasta se va realiza prin următoarele:

- creşterea gradului de transparenţă, vizibilitate şi mediatizare a activităţii instituţiei;- oferirea în mod permanent către mass-media a comunicatelor de presă privind

evenimentele culturale organizate;- participarea la emisiuni radio-TV (posturi locale, regionale, naţionale);- susţinerea unor conferinţe de presă;- promovarea mai accentuată în media online;- editarea de afişe, bannere, pliante şi invitaţii pentru manifestările culturale organizate;- promovare prin intermediul panourilor publicitare luminoase;- realizarea de spoturi publicitare pe canalele media; - îmbunătăţirea structurii şi a graficii paginii de web a instituției şi permanenta ei

actualizare, în scopul promovării activităţilor curente, dar şi a altor date de interes general;- promovarea activităţilor instituției pe contul propriu de facebook.- transmiterea acestor spoturi publicitare către primăriile din județele Tulcea și

Constanța și din țară.Pentru a realiza o promovare eficientă se vor înregistra cel putin 3 CD-uri ce vor

conține piese instrumentale și vocale ale artiștilor din cadrul compartimentului orchestră –soliști vocali. De asemenea, se vor inregistra cel puțin 2 CD-uri cu jocuri dobrogene în interpretarea orchestrei Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”.

4. Propuneri pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari (studii de consum, cercetări, alte surse deinformare)

Aşa cum bine știm, categoriile de beneficiari se diferențiază în funcție de vârstă, educație, statut socio-economic. O altă axă de studiu a categoriilor de beneficiari se referă la locul unde se desfășoară spectacolele, care trebuie să corespundă tipului de spectacol (în sală, în piață, parc, complexe turistice, nave de croazieră, etc.).

Primordială pentru activitatea instituției noastre a fost și va fi, în continuare, identificarea consumatorilor culturali, locul unde se află ei, cum anume pot fi descriși sub aspect demografic, economic, socio-cultural etc. De asemenea, depistarea non-consumatorilor și motivația opiniei lor raportată la fenomenul cultural. Un capitol interesant este și structura pieței culturale din punctul de vedere al ofertei bunului sau serviciului cercetat.

Pentru o cunoaştere cât mai amănunţită a categoriilor de beneficiari cărora se adresează instituţiile de spectacole şi concerte, în special Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, propunem realizarea unor materiale publicitare în teren precum şi realizarea unui sondaj online dedicat acestui aspect pe site-ul instituţiei: www.baladeledelteitulcea.ro, platformă recent dezvoltată şi pusă în funcţiune.

5. Grupurile-țintă ale activităților instituției pe termen scurt/medi

Grupurile-țintă cărora instituţia li se adresează sunt diverse. Ele se diferențiază în funcție de vârstă, educație, statutul socio-economic.

Locul unde se desfășoară spectacolele trebuie să corespundă tipului de spectacol (în sală, în piață, parc, complexe turistice , nave de croazieră, etc.)

Am definit grupurile-ţintă stabilind mai multe criterii, dintre care exemplific, în cele ce urmează, doar câteva:

11

Geografic – Local (la nivelul comunității – sat, comună, oraș etc.), Județean, Național, Internațional;

Frecvența participării la evenimente sau acte culturale – Cele mai des frecventate sunt sărbătorile locale, apoi festivalurile de muzică/film/teatru, spectacolele de divertisment/muzică, vizitarea expozițiilor etnografice;

Categorii de vârstă și gen – (în cazul sărbătorilor locale, conform „Barometrului de consum cultural“, participă într-o măsură mai mare femeile și persoanele cu vârstă cuprinsă între 35 și 70 de ani).

6.

Profilul beneficiarului actualBeneficiarul - țintă al activității instituției:o Pe termen scurt;o Pe termen mediu și lung.Programele și manifestările pe termen scurt care au ca efect atragerea publicului

numeros (manifestări culturale, educaționale și promoționale): programe pentru preșcolari elevi și studenți, intitulate „Lecție de folclor”; programe pentru vârsta a II- a dar și a III-a în centrele de bătrâni din Municipiul și

Județul Tulcea; organizarea de concursuri și festivaluri-concurs pentru elevi si adulți.Atunci când ne gândim la strategia pe termen mediu și lung privind atragerea

publicului, se începe cu reflecția asupra activității ansamblului ca producător și a publicului, în calitate de consumator. Publicul frecventează spectacole, expoziții și alte manifestări culturale, în timpul liber. Oferta trebuie să țină cont de sfârșitul de săptămână, zilele libere, zilele aniversare ale personalităților din România, sărbători religioase sau laice.

Pe termen scurt sunt deopotrivă beneficiari atât membrii ansamblului cât şi publicul.

12

Pe termen mediu și lung interpreţii actelor de cultură sunt net favorizaţi, având şansa să devină „repere” culturale. În al doilea rând, publicul divers beneficiază de produse cultural superioare.

În următorii 5 ani profilul beneficiarului cultural trebuie să fie diversificat, publicul, fie el spectator tânăr, matur sau bătrân, în fotoliul spectatorului, în faţa televizorului sau a computerului, trebuie să fie atras în circuitul manifestărilor culturale produse de instituția noastră, având ca principal argument calitatea actului artistic, consistenţa lui şi nu succesul facil al non-producţiilor comerciale.

B. Analiza activităţii instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia

1. Analiza programelor și proiectelor instituțieiPornind de la titulatură, Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, are ca scop

promovarea şi valorificarea culturii tradiţionale şi a creaţiei contemporane.Obiectivele generale și specifice politicii culturale naționale urmărite au fost:- conservarea și transmiterea valorilor morale, artistice și tehnice ale comunității

locale, ale patrimoniului cultural național și universal;- creșterea calității serviciilor culturale în mediul rural și urban și îmbunătățirea

accesului cetățenilor la informația culturală;- protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial;- realizarea unui cadru unitar de susținere și recunoaștere a rolului creatorului și

artistului în societatea contemporană;- dezvoltarea infrastructurii culturale prin reabilitarea celei existente și prin

construirea de noi facilități;- creșterea rolului și ponderii organizațiilor neguvernamentale, atât în configurarea

ofertei culturale cât și în formularea politicilor culturale, atât la nivel național, cât și, mai ales, la nivel local;

- susținerea și stimularea producției de bunuri culturale și a industriilor culturale și creative;

- creșterea contribuției economice a industriilor culturale și creative;- promovarea intervenției culturale pentru categoriile vulnerabile;- creșterea accesului și participării tinerilor la viața culturală;- promovarea digitizării și accesibilitatea online a resurselor culturale naționale;- susținerea și diversificarea ofertei specifice a instituțiilor de spectacol sau concerte;- facilitarea și stimularea accesului pe piața internațională a operatorilor români din

domeniul cultural, atât în privința exportului de bunuri culturale, cât și în privința accesului și exploatarea oportunităților oferite de mediul pieței digitale.

Toate aceste idei nobile ale strategiei culturale naționale au avut un rol constructiv în demersul nostru organizațional, pentru că Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” are ca scop şi obiect de activitate următoarele:

- iniţiază şi desfăşoară proiecte în domeniul educaţiei permanente, al culturii tradiţionale şi al creaţiei populare;

- elaborarea unor proiecte atractive şi utile de educaţie permanentă;- conservarea şi transmiterea valorilor morale, artistice ale patrimoniului cultural

naţional și universal;- păstrarea şi cultivarea specificului spaţiului cultural în care îşi desfăşoară

activitatea;- stimularea creativităţii şi talentului;- cultivarea valorilor şi autenticităţii creaţiei populare (muzică);- desfăşurarea unor programe adecvate intereselor şi preocupărilor, de petrecere a

timpului liber al populaţiei, valorificând şi obiceiurile tradiţionale;- dezvoltarea schimburilor culturale pe plan judeţean, naţional şi internaţional;

13

- promovarea valorilor cultural-artistice, autohtone şi universale, pe plan naţional şii nternaţional;

- oferirea de produse şi servicii culturale diverse pentru satisfacerea nevoilor comunitare, în scopul creşterii gradului de acces şi de participare a cetăţenilor la viaţa culturală;

- educaţia permanentă şi formarea profesională continuă de interes comunitar în afara sistemelor formale de educaţie, promovarea muzicii și dansului din repertoriul autohton;

- realizarea de schimburi culturale cu ansambluri din ţară şi din străinătate;- culturalizarea maselor de oameni de diferite profesii, fără a se ţine cont de

apartenenţă politică, religie, sex şi etnie;- susţinerea de spectacole tematice în judeţ, în ţară și în străinătate.În vederea îmbunătățirii repertoriului Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”

se va relua spectacolul „Tinerețe fără bătrânețe…” după Petre Ispirescu în regia lui Dan Tudor, dar cu o altă montare scenică, înlocuind actorii din București care au susținut spectacolul în perioada 2005 – 2007 , cu actorii Teatrului „Jean Bart” din Municipiul Tulcea și se vor susține cel puțin 2 - 4 spectacole anual.

De asemenea, se vor pune în scenă (monta) spectacole artistice inspirate din basmele populare, așa cum a fost montat spectacolul „Tinerețe fără bătrânețe”, după Petre Ispirescu. În cadrul acestor spectacole artistice, pe lângă actorii Teatrului „Jean Bart” din Tulcea, vor fi invitați actori de marcă ai teatrului românesc, urmând să susțină spectacole alături de Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, precum :

o „Amintiri din Copilărie”, de Ion Creangă;o „România Pitorească,” de Alexandru Vlahuță;o „Fluieru` de izbândă”, de Gheorghe Mihalcea (Tulcea) , etc.Anual vor fi organizate cel puțin două spectacole „Lecție de Folclor” pentru copiii din

Municipiul Tulcea și spectacole „Lecție de Folclor” pentru copiii din localitățile județului Tulcea, la Satul Pescăresc, la fel, sub formă de itinerar cultural–artistic și turistic. Derularea proiectului de folclor în rândul copiilor, pe lângă scopul propriu-zis, are și obiectivele formării unui public fidel și educat pentru conservarea folclorului autentic, de calitate, precum și promovarea obiectivelor turistice locale.

Știm că formarea unui dansator profesionist durează cel puțin un an, doar pentru a asimila câteva ( 5-6 ) lucrări coregrafice din cele 22 existente. Atunci când unul din salariați (în special dansatori) părăsește instituția sau intră în concediu medical sau de creștere a copilului, înlocuirea sau completarea postului este aproape imposibilă. De aceea se va avea în vedere pregătirea din timp chiar de pe băncile școlilor a viitorilor specialiști, pentru a putea participa la evenimente și spectacole cultural –artistice pe perioadă determinate sau nedeterminată.

Se va constitui unul sau două grupuri corale care să îmbunătățească genul de spectacole de muzică, poezie și dans.

Se va constitui un grup format din foști dansatori care au fost membri ai ansamblurilor „Baladele Deltei”, „Mugurelul” precum și dansatori care au activat la Casa Sindicatelor Tulcea.

Se va edita o carte cu folclor coregrafic dobrogean.Prin activităţile cultural-artistice desfăşurate de Ansamblul Artistic Profesionist

„Baladele Deltei”, încercăm să aducem lumină în suflet, să dăm aripi imaginaţiei şi entuziasmului şi acestea să rămână ca momente de neuitat în viaţa fiecărui spectator, indiferent de vârstă, având în vedere că programele culturale derulate să satisfacă în mare măsură nevoile publicului.

14

2. Concluzii

Cultura noastră tradiţională, pe lângă vechimea de necontestat, prezintă două caracteristici fundamentale: continuitate şi unitate în timp şi spaţiu.

Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” a fost înfiinţat ca instituţie publică de cultură şi spectacole, care are ca principal obiectiv promovarea şi valorificarea culturii tradiţionale printr-o riguroasă activitate artistică realizată prin spectacole pe stagiuni. Creată la început pe o structură minimală, atât sub aspect de număr de personal, cât şi sub aspectul ariei de activitate, instituţia a evoluat, în timp, desăvârşindu-şi atât misiunea, cât şi obiectivele pentru care a fost creată.

Dacă la început avea ca obiect de activitate numai obiceiurile şi tradiţiile zonei în care îşi desfăşoară activitatea, în prezent Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” cuprinde o paletă vastă a obiceiurilor şi tradiţiilor populare din toate zonele ţării.

2.1. Reformularea mesajului:Misiunea Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei” va fi îndeplinită doar prin

plasarea în conştiinţa publicului a unui mesaj canalizat pe trei direcţii de comunicare a valorilor, mesaj ce va ajunge la destinaţie doar dacă va fi asimilat în primul rând de către personalul artistic, dar şi cel non-artistic din cadrul instituţiei:

a) Vocaţia înseamnă arhetip, ea având nevoie de identificare şi de recunoaştere, iar disciplina înseamnă algoritm; aceasta impune perfecta definire şi cunoaştere cauzală – capacitarea intercolegială în toate compartimentele ansamblului fiind o realitate evidentă, un adevărat prototip axiomatic.

b) Tradiţia înseamnă autenticitate, dar şi continuitate, aceasta desemnând o distribuţie şi o succesiune neîntreruptă în spaţiu şi timp a mijloacelor dinamice, dinamismul înseamnă creativitate, iar creativitatea este capacitatea de a genera noi idei. De aceea, considerăm că – în contextul diversităţii lumii contemporane, a opţiunilor profesionale din ce în ce mai variate şi a dinamicii evoluţiei sociale – răspunsul unui management profesionist este acela de a lansa noi provocări pe tărâmurile artei interpretative, precum şi de a răspunde astfel cerinţelor acute ale generaţiilor de artişti. Cum anume? Prin permanenta raportare la realitatea culturală a zilelor noastre. Acest lucru se face prin:

stilul de lucru, ce constă în adaptarea mijloacelor la noile standarde tehnologice; luciditate critică şi auto-exigenţă; perfecţionare permanentă.

a) Profesionalism înseamnă identitate, acesta putând fi aplicat şi transmis în mediul 15

artistic şi nu numai, doar cu ajutorul comunicării.După cum se ştie, ambientul prietenos creşte posibilităţile creative şi confortul interior

al oamenilor. De aceea, lucrul într-o atmosferă sigură, relaxată, colocvială chiar, dar fermă şi conştientă, trebuie încurajat. Doar atunci se poate vorbi de existenţa unui mediu propice dezvoltării performanţei artistice. Obţinerea acestei interfeţe prietenoase se face prin comunicare, adică prin transferul ori schimbul de informaţie cu Celălalt (Ceilalţi). Acest transfer nu poate fi realizat însă fără o tehnologie adecvată, căci tehnologia este catalizatorul oricărui avans mental şi material. Atât activităţii artistice, cât şi informării şi comunicării necesare profesiei (de solist, dansator, instrumentist, etc.) îi este indispensabil confortul tehnologic. Tuturor ne este indispensabilă conectarea rapidă la lumea tehnologiei. Degeaba avem idei, dacă nu avem cu ce să le comunicăm. Acest tip de interacţionare se impune cu stringenţă, deoarece, deşi la informaţie există acces, totuşi ar putea apărea unele disfuncţionalităţi de comunicare, generate de viteza mică cu care s-ar recepţiona informaţia la un moment dat.

2.2. Descrierea principalelor direcții pentru îndeplinirea misiunii

Misiunea pe care trebuie să şi-o asume Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” este aceea de a contribui la transformarea vieții culturale a municipiului Tulcea și nu numai, prin conlucrarea factorilor decizionali la nivel administrativ cu operatorii culturali şi cei ai domeniilor sinergetice, într-o activă şi calitativă experiență, care să satisfacă nevoile culturale ale comunității, să-i conserve diversitatea şi să îi asigure coeziunea socială.

Pentru îndeplinirea misiunii instituției se vor avea în vedere, pe lângă continuarea programelor şi proiectelor existente, o serie de alte măsuri care să aibă ca scop îmbunătăţirea actului cultural, valorificarea, cercetarea şi conservarea patrimoniului cultural.

Potrivit obiectului de activitate, competenţelor şi structurii sale de organizare, Ansamblul Artistic Profesionist ”Baladele Deltei”, va urmări:

- oferirea de produse şi servicii culturale diverse în scopul creşterii gradului de acces şi de participare a cetăţenilor la viaţa culturală;

- conservarea, protejarea, transmiterea, promovarea şi punerea în valoare a culturii tradiţionale şi a patrimoniului cultural imaterial în comunitatea din ţară şi din străinătate;

- valorificarea culturii tradiţionale româneşti la nivel naţional şi internaţional;- promovarea obiceiurilor şi tradiţiilor populare, precum şi a creaţiei populare, specifice

fiecărei zone etnofolclorice din judeţul Tulcea;- păstrarea şi cultivarea specificului zonal;- promovarea turismului cultural de interes local;- dezvoltarea cooperării şi schimburilor culturale pe plan zonal, naţional şi internaţional.- realizarea de evenimente culturale cu rol educativ şi/sau de divertisment: festivaluri,

concursuri, târguri, seminarii şi alte asemenea;- iniţierea şi desfăşurarea programelor culturale de conservare şi promovare a culturii

tradiţionale a judeţului Tulcea;- întocmirea proiectelor şi programelor de promovare, de punere în valoare a

patrimoniului cultural, precum şi de transmitere a valorilor morale, artistice şi tehnice ale comunităţii locale;

- desfăşurarea de programe adecvate de valorificare a obiceiurilor tradiţionale zonale;- prezentarea de producţii proprii în cadrul spectacolelor, festivalurilor, sărbătorilor şi a

altor manifestări cultural-artistice în Tulcea și nu numai;- colaborarea cu alte instituţii, cu artişti liber profesionişti, ONG –uri şi cu alte

personalităţi în domeniu.De asemenea, Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” va elaborea și

desfășura programe și proiecte în domeniile: 16

a) formativ-educativ și cultural artistic prin:- inițiere, de dezvoltare a aptitudinilor creative (individuale și de grup);- pregătire în diverse meserii și meșteșuguri prin accesarea de proiecte europene;- spectacole „Lecție de foclor” pe perioada anului școlar pentru copii din Municipiul și

Județul Tulcea, organizate lunar, având ca scop transmiterea culturii și tradițiilor populare în rândul copiilor, și educarea lor în spiritul folclorului;

- se va încerca și depășirea granițelor Județului Tulcea în județele limitrofe Galați , Brăila, Constanța, etc.

- anual, atât secția profesionistă cât și secția de copii din Cadrul Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, vor participa la spectacole artistice susținute pe nave de croazieră, pensiuni sau complexe turistice din Tulcea și din Delta Dunării;

- activități specifice de stimulare a creației și interpretării în domeniul literaturii de specialitate, muzicale și coregrafe;

- participarea la festivaluri naționale și internaționale;- prezentarea la diferite televiziuni a unor momente folclorice pentru promovarea și

cunoașterea instituției și comunității locale;b) divertisment și petrecerea timpului liber prin spectacole, seri distractive, baluri,

discoteci, reuniuni artistice, muzicale, spectacole artistice și distractive, activități de club specifice domeniului de activitate al instituției, etc.

C. Analiza organizării instituţiei și propuneri de restructurare şi/sau reorganizare, după caz

1. Analiza reglementărilor interne ale instituției și a actelor normative incidente.

Organigrama Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” se aprobă anual prin Hotărârea Consiliului Local Tulcea și cuprinde, la momentul actual, 73 de posturi, din care 65 sunt ocupate, având 3 funcții contractuale de conducere (manager/director, contabil șef și şef serviciu/birou), 43 - personal de specialitate și 19 - personal tehnico-administrativ.

Ca structură tehnico-administrativă există: Ștatul de funcţii al Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, care cuprinde

structura funcțiilor contractuale, pe cele două componente, de conducere și de execuție, cu gradul/treapta profesională pentru fiecare funcție, nivelul studiilor necesare și numărul deposturi.

Analiza statului de funcţii:

Anul 2017Posturi Aprobate OcupateTotal 73 65Personal de conducere 4 3Personal de specialitate 48 43Personal tehnico-administrativ 21 19

Regulamentul de organizare şi funcţionare (ROF-ul) are la bază prevederile O.G. 21/ 2007 și a fost adoptat prin Hotărârea nr. 60 / 30.03.20,17 cu modificările ulterioare. El reglementează denumirea, natura juridică, sediul, scopul, obiectul de activitate și atribuțiile instituției, structura organizatorică și de conducere, funcționarea și atribuțiile acestora, atribuțiile structurilor de specialitate, bugetul de venituri și cheltuieli, patrimoniul instituției și dispoziții finale.

Regulamentul de ordine interioară (ROF-ul) şi Fişele de post au fost întocmite 17

respectând legislaţia în vigoare şi au fost ajustate periodic ori de câte ori a fost nevoie (ultima modificare a ROF a avut loc în anul 2017).

Acestea sunt documentele cu caracter intern în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instituţia.

Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” îşi desfăşoară activitatea, în Municipiul Tulcea, Str. Mircea Vodă,nr. 67 A, Judeţul Tulcea.

Cu toţii ştim că resursele umane reprezintă zona sensibilă a oricărei instituţii de cultură şi în mod special a unui ansamblu folcloric profesionist, unde talentul nativ primează.

Ceea ce fac iubitorii de cultură în general şi iubitorii de folclor în special, este o meserie şi un har. Spectacolul folcloric sau artistic este ceea ce se „arată” publicului, presupunând, însă, dincolo de scenă, o muncă pe care foarte puţini o bănuiesc.

Dezvoltarea resurselor umane reprezintă un proces necesar, complex, continuu şi de mare responsabilitate, reunind acţiuni şi activităţi de selecţie de personal nou în cadrul comparimentelor dansatori, orchestră și soliști vocali, pentru a putea realiza montări coregrafice specifice spectacolelor susținute pe nave de croazieră, în spații neconvenționale, cum ar fi în complexe turistice din Tulcea, din Delta Dunării. De aceea necesită pentru personal activități de formare şi perfecţionare atât a personalului artistic, cât și a personalului administrativ,participând la cursuri de pregătire profesională în domeniul respectiv de activitate. Desigur, el trebuie corelat cu un ansamblu de factori naţionali şi internaţionali, socio-economici şi instituţionali, materiali şi umani. Unul din obiectivele principale în viitorii ani va fi atragerea şi menţinerea în colectiv a unor artişti de valoare, angajaţi sau colaboratori din rândul artiştilor consacraţi.

De aceea în perioada următoare se va avea în vedere completarea tuturor posturilor vacante din ștatul de Funcții pentru a putea funcționa la parametri normali.

Personalul artistic şi administrativ al instituţiei îşi va desfăşura activitatea în continuare pe baza:

- Regulamentului de organizare şi funcţionare, aprobat de către Consiliul Local Tulcea;- Organigrama și Ștatul de Funcții aprobate de Consiliul Local Tulcea prin H.C.L. nr.

60 /30.03.2017.- Regulamentului intern, aprobat de Consiliul Administrativ al instituţiei;- Fișa postului. - Proiectului de management, care va sta la baza întocmirii planului anual de activităţi.În ceea ce priveşte managementul resurselor umane din cadrul Ansamblului Artistic

Profesionist „Baladele Deltei”, se poate afirma că acestea vor fi utilizate judicios şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare, fiecare angajat va avea bine determinate atribuţiile prin Fişa postului.

Managementul se asigură prin delegarea de atribuţii prin Fişa postului fiecărui angajat, în funcţie de natura activităţii ce trebuie desfăşurată în procesul de realizare a obiectivelor instituţiei.

2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne

În funcție de modificarea actelor normative ce reglementează domeniul de activitate al instituției, propunerile privind modificarea unor reglementări interne vor fi analizate, în Consiliul de Administrație și aprobate după caz, prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Tulcea.

3. Analiza capacității instituționale din punct de vedere al resursei umane proprii și/sau externalizată

În ceea ce priveşte managementul resurselor umane în cadrul Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, se poate afirma că acestea nu pot fi externalizate având o importanță majoră în circuitul și mobilitatea personalului și a activitătilor și procedurilor de

18

angajare , contractare printr-o eficiență care să nu perturbe continuitatea obiectivelor propuse pentru această perioadă.

Pentru perioada 2018 - 2022, managementul va avea ca obiectiv principal dezvoltarea Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei” din Tulcea corelând programul de activitate al Ansamblului cu nivelul fondurilor de finanţare (indiferent de sursă).

În următoarea perioadă, statul de funcții va fi supus spre aprobarea Consiliului Local Tulcea în vederea transformării unor posture cu studii medii în posture cu studii superioare, întrucât există personal non-artistic cu încadrare pe studii medii, el având studii superioare.

Propun un program ce va presupune cheltuieli în funcţie de buget, astfel încât cheltuielile aferente programelor Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei” vor fi cele strict necesare.

Propun ca perioada următoare să se bazeze pe desfășurarea de activități specifice de management cultural, cu respectarea alocațiilor bugetare aprobate de ordonatorul de credite:

- elaborarea și aplicarea de strategii specifice, în măsură să asigure desfășurarea în condiții optime, performante, a activității curente și de perspectivă;

- adoptarea unor măsuri care să asigure diversificarea și dezvoltarea surselor de venituri;

- eficientizarea spectacolelor prin lărgirea ariei de adresabilitate, multiplicarea și diversificarea spațiilor în care se desfășoară actul artistic;

- se va analiza nivelul de perfecționare a personalului angajat și voi propune participarea la cursuri de perfecționare pentru conducere și restul personalului, precum și reanalizarea fișelor de post;

- se va analiza mecanismul de funcționare și de circulație a documentelor în cadrul instituției;

4. Analiza capacităţii instituţionale din punct de vedere al spaţiilor şi patrimoniului instituţiei, propuneri de îmbunătăţire

Patrimoniului Ansamblului Artistic Profesionist ”Baladele Deltei” este format din drepturi și obligații asupra unor bunuri aflate în proprietatea publică sau privată a statului și/sau a unității administrativ-teritoriale, după caz, pe care le administrează în condițiile legii, precum și asupra unor bunuri aflate în proprietatea privată a instituției.

Patrimoniul Ansamblului poate fi îmbogățit și completat prin achiziții, donații, precum și prin preluarea în regim de comodat sau prin transfer, cu acordul părților, de bunuri, din partea unor instituții publice ale administrației publice centrale și locale, a unor persoane juridice de drept public și/sau privat, a unor persoane fizice din țară sau din străinătate.

Ansamblul Artistic Profesionist ”Baladele Deltei” îsi desfășoară activitatea la sediul actual al Consiliului Județean Tulcea situat pe strada Mircea Vodă, nr. 67A, Tulcea în baza unui contract de comodat cu nr. 844 din data de 04.08. 217 și completat prin act adițional nr. 1 din data de 18.12.2017, încheiat cu Consiliul Județean Tulcea .

Bunurile mobile și imobile aflate în administrarea instituției se gestionează potrivit dispozițiilor legale în vigoare, conducerea instituției fiind obligată să aplice măsurile de protecție prevăzute de lege în vederea protejării acestora.

Patrimoniul instituției este indivizibil, netransmisibil și garantat prin lege.

5. Viziunea proprie asupra utilizării instituției delegării ca modalitate legală a continuității procesului managerial

În ceea ce priveşte delegarea competenţelor, precum şi necesitatea asigurării echilibrului instituţional la nivel de decizie, este de menţionat faptul că definirea clară a

19

atribuţiilor fiecărui post din organigramă face vizibil un sistem optim al comunicării, capabil să asigure o bună desfășurare a activității curente la nivelul instituţiei.

Conform Regulamentului de Organizare și Funcționare al Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, managerul este ajutat în procesul managerial de Consiliul de Administrație și directorul adjunct. Delegarea responsabilităților se face prin decizie a managerului. În absența managerului, ansamblul este condus de o persoană din cadrul instituției, desemnată de manager prin decizie scrisă.

Ce trebuie urmărit în elaborarea procedurii de delegare:- identificarea activităţilor ce pot fi delegate;- alegerea persoanei potrivite prin prisma cunoştinţelor, a experienţei şi a vechimii în

instituţie;- transferul de atribuţii, competenţe, responsabilităţi trebuie să aibă caracter

temporar;- relaţia de delegare se stabileşte între manager şi subordonatul său;- nu se vor delega sarcini de importanţă strategică, cu impact uman deosebit;- pentru un control al delegării şi o evaluare pertinentă a acesteia, luarea la

cunoştinţă a sarcinilor şi responsabilităţilor care fac obiectul delegării trebuie să fie menţionată în scris.

- Motivele pentru care se recurge la delegare pot fi următoarele :- înlocuirea temporară a managerului (concediu de odihnă, cursuri de specializare);- gestionarea eficientă a timpului. Astfel, prin delegare, managerul are ocazia să

acorde o atenţie sporită problemelor strategice ale companiei;- politica managerială pentru promovarea angajaţilor;- asigurarea continuităţii operaţiunilor, indiferent de natura situaţiilor ce pot apărea,

inclusiv în perioade de fluctuaţie a personalului, prin stabilirea unor paşi privind procedura de delegare.

În concluzie, instituţia delegării, ca modalitate legală de asigurare a continuităţii procesului managerial este un procedeu util.

D. Analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei:

Analiza financiară, pe baza datelor cuprinse în caietul de obiective:1. Analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii

solicitate/obţinute de la instituţie:

1.1. bugetul de venituri (subvenţii/alocaţii, surse atrase/venituri proprii); - mii lei -

Categorii Aprobat2015

Realizat2015

Aprobat2016

Realizat2016

Aprobat2017

Realizat2017

Total venituri - - - - 3.232,00 2.489,24Venituri proprii

- - - - 150,00 127,23

Subvenţii - - - - 3.082,00 2.362,01

1.2. Bugetul de cheltuieli (personal; bunuri şi servicii din care: cheltuieli de întreţinere, colaboratori; cheltuieli de capital);

Bugetul total al instituţiei este structurat pe capitole bugetare de bază: a) Cheltuieli de personal - include cheltuielile legate de salarii, sporuri pentru condiții de muncă, indemnizații delegare,contribuţii ale angajatorului datorate bugetelor de asigurari sociale si fondurilor speciale;

20

b) Bugetul de cheltuieli pentru bunuri şi servicii - include cheltuielile legate de întreţinere, bunuri de natura obiectelor de inventar, deplasări, cărţi şi publicaţii, pregătire profesională, protecţia muncii, alte cheltuieli cu bunuri şi servicii; O situaţie pe subcapitole bugetare se prezintă astfel:

ANUL 2015Nu este cazul.

ANUL 2016Nu este cazul.

ANUL 2017

Subdiviziune bugetară Aprobat(mii lei)

Realizat(mii lei)

Cheltuieli de personal 2.213,00 1.867,88Cheltuieli pentru bunuri şi servicii 1.019,00 621,36

2. Analiza comparativă a cheltuielilor (estimate şi, după caz, realizate) în perioada/perioadele indicată/indicate în caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii solicitate/obţinute de la instituţie:

ANUL 2015Nu este cazul.

ANUL 2016Nu este cazul.

ANUL 2017Nr. crt.

Programul/Proiectul Devizul estimat

Devizul realizat

Observații, comentarii, concluzii

(1) (2) (3) (4) (5)1. 20 de ani de activitate ai

Ansamblului Artistic „Baladele Deltei” TulceaSpectacol artistic la care vor fi invitați directori, coregrafi, dirijori, specialiști ai ansamblurilor profesioniste din țară.

40.000 36.520 Au participat directori, coregrafi, dirijori, specialiști ai ansamblurilor profesioniste din țară.

2. Premiile Ansamblului Artistic “Baladele Deltei”

2.500 - S-au acordat premii celor care au sprijinit activitatea Ansamblului Artistic „Baladele Deltei”

3. Seri folclorice româneşti de muzică, poezie, literatură.Vor fi susţinute spectacole cu folclor muzical – coregrafic din zonele Dobrogea, Moldova, Ardeal, Oltenia, etc.

40.000 17.030 Ansamblul „Baladele Deltei” a prezentat folclor din diferite zone etnografice ale Românei.Spectacole au avut rolul de a promova

21

Satului Pescăresc.4. Gala Folclorului Dobrogean

Spectacole susținute la Satul Pescăresc cu invitați din Dobrogea

25.000 0 Spectacole susținute la Satul Pescăresc cu invitați din Dobrogea.

5. Festivalul - concurs Judeţean de Folclor „Florile Dobrogei”.

6.000 446 S-a promovat cântecul dobrogean, valorile locale şi judeţene.

6. „Dans. Dans. Dans.” Spectacol artistic - flash mob de dans popular susţinut cu ocazia Zilei Mondiale a Dansului. Zi declarată la iniţiativa Consiliului Mondial al Dansului.

1.500 0 ,,Dansul” – Formă de sănătate, de păstrare şi de valorificare a tradiţiei populare Spectacole în aer liber.

7. Festivalul - concurs Judeţean de Folclor Dobrogean pentru Copii şi Tineret „Cununa dansului şi portului popular dobrogean” .

3.500 2.060 Tradiţia populară în contextul cunoaşterii sale de către elevi şi copii.

8. „9 Mai - Ziua Europei”. România în Uniunea Europeană.

7.500 0 Spectacol dedicat zilei de 9 mai – Ziua Europei.

9. Ziua Costumului și Portului Popular Românesc.

15.000 0 Spectacol tradițional

10.

Aromâni de ieri și de azi. Vor avea loc spectacole cu jocuri cunoscute de artiști dansatori locuitori ai orașului și județului Tulcea.

2.500 0 S-a promovat folclorul minorităților.

11.

MAI – LUNA FLORILOR. Seară Transilvăneană. Moment de inspirație tradițională.Spectacol de cântece religioase și populare.

25.000 21.294 Promovarea sărbătorilor tradiționale românești.

12.

Festivalul - concurs Interjudețean pentru Copiii din grădinițe.

1.500 - Nu s-a realizat.

13.

Festivalul – concurs Naţional de Interpretare a Muzicii Populare  « Natalia Şerbănescu », ediţia a VII - aParticipă concurenți din toată țara.

85.000 84.022 Festival naţional de interpretare a muzicii populare care promovează folclorul dobrogean și nu numai.

14.

Festivalul - concurs Internaţional de folclor pentru copii şi tineret „Peştişorul de Aur", ediţia a XXV - a. Participă ansambluri folclorice din străinătate şi din România

160.000

159.908

S-au valorificat tradițiile populare din România și din diferite țări străine prin arta spectacolului.

15.

„Troesmis” - Festival – concurs de interpretare a muzicii populare

1.500 - Nu s-a realizat.

22

16.

Festivalul toamnei dobrogene."Târgul de toamnă"

25.000 15450 Legătura dintre cultura pământului și cultura tradițională.

17.

Ziua Internațională a Persoanelor VârstniceBalul Vârstnicilor

12.000 10.685 Spectacol dedicat Zilei de 1 octombrie – Ziua Internațională a persoanelor vârstnice.

18.

„14 noiembrie - ziua Dobrogei”. Manifestări prilejuite de aniversarea a 139 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria mamă - România. ”Sărbătoarea Dobrogei”

35.000 14.616

9380

Istoria României - Istoria Dobrogei - Revenirea Dobrogei la Patria Mamă

19.

„1 decembrie - Sărbătoarea naţiunii” - spectacol festiv

17.500 13.532 Istoria României - istoria tuturor

20.

„LERU'I LER” - Festival – concurs de colinde, datini şi obiceiuri de iarnă.Participarea unor formaţii de obiceiuri folclorice din judeţ şi ţară.Spectacol de Datini și Obiceiuri

55.000 28.918 Au fost prezentate obiceiuri și colinde din alte zone ale țării.

21.

Schimb de experienţă între grupurile folclorice din străinătate şi Ansamblurile folclorice ”Baladele Deltei” şi ”Doruleţul”

17.500 8.020 Scopul a fost cunoaşterea tradiţiilor poporului nostru şi de către alte ţări.

3. Soluţii şi propuneri privind gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituţiei.

3.1. Analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei (în funcţie de tipurile de produse/servicii oferite de instituţiile de cultură - spectacole, expoziţii, servicii infodocumentare etc.), pe categorii de produse/servicii, precum şi pe categorii de bilete/tarife practicate: preţ întreg/preţ redus/bilet profesional/bilet onorific, abonamente, cu menţionarea celorlalte facilităţi practicate;

ANUL 2015Nu este cazul.

ANUL 2016Nu este cazul.

ANUL 2017Total venituri proprii – 127.229 lei- Gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituţiei (%):Gradul de acoperire din venituri proprii a cheltuielilor instituţiei pentru anul 2017 este de: 5,11 %.- Veniturile proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei pe categorii de tarife practicate

23

- bilete intrare spectacole: 4,83 mii lei;- prestări servicii artistice: 122,40 mii lei

3.2. Analiza veniturilor proprii realizate din alte activităţi ale instituţiei;Nu este cazul.

3.3 analiza veniturilor realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte autorităţi publice locale;Nu este cazul.

4. soluţii şi propuneri privind gradul de creştere a surselor atrase/ veniturilor proprii în totalul veniturilor.

4.1. analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor;- Ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilorIndicatori economici privind cheltuielile de personal prevăzuţi şi realizaţi:

ANUL 2015Nu este cazul.

ANUL 2016Nu este cazul.

ANUL 2017Buget total aprobat(mii lei)

Cheltuieli de personal aprobat (mii lei)

Ponderea în cadrul bugetului(%)

3.232,00 2.213,00 68,47

Cheltuieli de personal aprobat (mii lei)

Cheltuieli de personal realizat (mii lei)

Ponderea în cadrul bugetului(%)

2.213,00 1.867,88 84,40

4.2. Analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total;Nu este cazul.

4.3. Analiza gradului de acoperire a cheltuielilor cu salariile din subvenţie/ alocaţie;Salariile sunt acoperite 100% din subvenţie.

4.4. Ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele individuale de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile);

ANUL 2015Nu este cazul.

ANUL 2016Nu este cazul.

ANUL 2017Cheltuielile efectuate în cadrul raporturilor contractuale, respectiv convenţii civile, drepturi de autor, drepturi conexe au fost în suma de 121.510,00 lei. Ponderea cheltuielilor reprezintă 3,76 %.

24

4.5. Cheltuieli pe beneficiar, din care:

Cheltuieli pe beneficiar

Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017

Cheltuieli pe beneficiar (subvenţie + venituri - cheltuieli de capital)/nr. de beneficiari

- - Subvenție 2.362,01 mii lei + venituri 127,23 mii lei – cheltuieli de capital 0 mii lei: nr.beneficiari 34.503 = 72,15 lei

a) din subvenţie;Cheltuieli pe beneficiar Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017

Cheltuieli pe beneficiar din subvenţie

- - 68,46 lei

b) din venituri proprii.Cheltuieli pe beneficiar Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017

Cheltuieli pe beneficiar din subvenţie

- - 3,69 lei

E. Strategia, programele şi planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii

specifice a instituţiei, conform sarcinilor formulate de autoritate

Propuneri pentru întreaga perioadă de management:1. Viziune

Crearea unei viziuni cu privire la situaţia dorită a viitorului este una dintre metodele cele mai populare pentru planificarea şi implementarea schimbărilor insitituției.

Viziunea conducătorului, în ceea ce priveşte următoarea perioadă managerială, trebuie să fie adecvată situaţiei existente în acest moment, să stabilească nişte standarde de

25

excelenţă, să reflecte o serie de idealuri înalte, în acelaşi timp să inspire entuziasm şi să clarifice scopul organizaţiei şi nu în ultimul rând, să aibă un caracter unic în care ambiţia de a atinge noi orizonturi profesionale să joace un rol determinant.

Viziunea propusă de mine pentru planul managerial 2018-2022 este de a face din Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” un brand internațional, de a-l așeza în rândul ansamblurilor profesioniste cu peste 40 de ani vechime.

2. Misiune

Misiunea Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei” este „de a promova şi valorifica cultura tradiţională şi a creaţiei populare contemporane printr-o riguroasă activitate artistică realizată prin spectacole artistice, pe stagiuni, susținute pe bază de proiecte elaborate de conducerea acestuia, în concordanţă cu strategiile culturale, evenimente artistice susţinute atât în municipiul și județul Tulcea cât și în ţară cât şi peste hotare.

Misiunea de bază a ansamblului este de a valorifica tradițiile folclorice, atât ale Judeţului Tulcea, cât şi ale altor zone etnofolclorice ale României, asigurând astfel păstrarea şi transmiterea, mai departe, a acestor tradiţii.

3. Obiective (generale și specifice)

- elaborarea unor proiecte culturale atractive și utile;- conservarea și transmiterea valorilor morale, artistice și tehnice ale comunității

locale, precum și ale patrimoniului cultural național și universal;- păstrarea și cultivarea specificului spațiului cultural în care ansamblul își

desfășoară activitatea;- stimularea creativității și talentului;- cultivarea valorilor, autenticității creației populare contemporane și artei

interpretative profesioniste (muzică, coregrafie);- desfășurarea unor programe adecvate intereselor și preocupărilor de petrecere a

timpului liber ale populației, valorificând și obiceiurile tradiționale;- dezvoltarea schimburilor culturale pe plan județean, naţional și internaţional.- Atragerea de surse financiare care să contribuie la dezvoltarea instituției.

Propuneri privind evoluția ansamblului în sistemul instituțional existent:- management bazat pe profesionalism, deschidere, dinamism;- un ansamblu bazat pe multiculturalitate, deschidere europeană, în care să domine

creativitatea, care să respecte publicul și în care ierarhizările să se facă direct proporțional cu rezultatele obținute;

- ansamblul să devină o emblemă în țară și peste hotare și să fie generator de evenimente de calitate;

- transparență, încurajarea dialogului, recunoașterea profesionalismului;- conducerea să stabilească relații cu organizatorii manifestărilor naționale și

internaționale, ambasade, instituții culturale, să găsească modalități din care ansamblul să câștige notorietate și prestigiu, o imagine cât mai bună în rândul tuturor categoriilor de vârstă, care să poată genera ți venituri materiale;

- realizarea unor proiecte care să atragă fonduri culturale din țară și fonduri europene, in funcție de specificul instituției acolo unde este posibil acolo unde este posibil;

- realizarea unor relații în vederea atragerii de sponsori aducând un plus surselor financiare;

26

- participarea specialiștilor instituției la conferințe pe teme privind patrimoniul material și imaterial, dar și organizarea unor astfel de sesiuni de către ansamblu;

- schimburi culturale pe plan județean, naţional și internaţional;- perfecționarea artistică continuă a personalului de specialitate, din cadrul instituției;- stimularea creativității și talentului prin organizarea de concursuri interpretative,

dezbateri științifice, expoziții de artă populară și foto-documentare, spectacole de muzică, teatru, poezie, cenacluri;

- un loc important în activitățile ansamblului îl va ocupa organizarea de spectacole de caritate, în scopul educării și schimbării atitudinii și sensibilizării tinerei generații față de cultura tradițională, dar și pentru vârsta a treia, în semn de respect;

- îmbunătățirea promovării în mass-media, atragerea unor noi categorii depublic;- realizarea unor proiecte de mica anvergură (spectacole mici) cu forţe proprii și

cheltuieli minime, deplasabile cu ușurință și capabile să răspundă nevoii de a susține concerte în diverse spații neconvenționale;

- transmiterea către autoritatea publică locală, conform dispozițiilor legale privind managementul instituțiilor de spectacole – O.U.G. nr.189/2008, aprobată și cu modificări și completări prin Legea nr.269/2009, a rapoartelor de activitate, precum și a oricăror altor situații solicitate;

- stabilirea atribuțiilor de serviciu, pe compartimente, ale personalului angajat, conform Regulamentului Intern al instituției și a obligațiilor profesionale individuale de muncă ale personalului, aprobate prin fișele de post;

- asigurarea unui climat profesional favorabil desfășurării activității în cadrul instituției;

- atragerea de parteneriate în vederea realizării obiectivelor propuse;- încheierea de contracte pentru activitățile culturale;- asigurarea unui management eficient al resurselor umane și financiare;- selectarea, angajarea, promovarea și sancționarea personalului din instituție;- stabilirea de măsuri privind sănătatea și securitatea muncii, pentru cunoașterea de

către

salariați a normelor de protecția muncii și asigurarea pazei contra incendiilor.

4. Strategia culturală, pentru întreaga perioadă de management

27

Pentru următorii 5 ani de activitate, strategia propusă pentru implementare va respecta întru totul cadrul legislativ impus de ordonatorul principal de credite –Consiliul Local și Primăria Municipiului Tulcea.

De asemenea, se va urmări cu rigurozitate aplicarea strategiei de dezvoltare a culturii românești şi se va respecta cadrul teoretic.

Pornind de la toate acestea enunțate mai sus, principalele obiective strategice propuse şi care vor guverna activitatea viitoare a instituției, sunt următoarele:

- protejarea patrimoniului cultural naţional (imobil, mobil şi cu precădere cel imaterial);

- susţinerea şi protejarea creaţiei culturale şi artistice;- sprijinirea dezvoltării infrastructurii culturale în judeţ;- implicarea tinerilor în procesul cultural;- digitizarea resurselor culturale;- creşterea şi diversificarea ofertei şi a consumului cultural;- exportul produselor culturale şi internaţionalizarea culturii.

5. Strategia și planul de marketing

28

Practicile specifice marketingului care vor fi adoptate în perioada managerială, sunt:- concentrarea asupra beneficiarului;- segmentarea şi ţintirea pieţelor (ceea ce presupune studii specializate şi cercetare

specifică);- utilizarea celor patru instrumente ale mixului de marketing: produsele sau serviciile,

preţul, distribuţia şi promovarea;- monitorizarea comportamentului şi satisfacţiei beneficiarilor şi realizarea ajustărilor

necesare;- valorificarea folclorului muzical, literar, coregrafic a obiceiurilor tradiționale sub

formă de spectacole,CD-uri, cărți, etc. Repertoriul să reflecte identitatea culturală locală,

regională, națională;- consolidarea și extinderea gamei de servicii oferite și diversificarea acestora;- actualizarea și inițierea unor studii de specialitate care vizează cunoașterea

categoriilor de beneficiari;- elaborarea și înaintarea către Consiliul Local și Primăria Municipiului Tulcea a unor

propuneri financiare pentru diverse servicii către terți (ex: înregistrări CD-uri, închirieri costume, închiriere sală de spectacole, tipărire cărți de profil,etc.);

- obținerea unui sediu și a unei săli de spectacole proprii;- pentru creșterea vizibilității instituției, trebuie acordată o mare importanță depunerii

eforturilor de a promova și prezenta acțiunile ansamblului;29

- realizarea unei sigle, a unui brand, a unei unităţi grafice identitare, pe care publicul larg să o asocieze cu ansamblul;

- pentru fiecare spectacol să se realizeze comunicat de presă, materiale de promovare (afișe, pliante, invitații, programe, materiale de prezentare);

- pentru o mai mare notorietate se dorește încheierea unor contracte permanente cu mass-media;

- prin promovare se popularizează activitatea printr-un sistem complex de mijloace care se pot încadra în trei direcții principale: publicitate, contact personal, relații publice;

- publicitatea utilizează orice formă pentru a răspândi mesaje despre un program cultural, o manifestare sau eveniment și poate fi direcționată către una sau mai multe categorii sociale sau către publicul larg. În acest sens, se realizează afișe, bannere, invitații, pliante, CD-uri, DVD-uri etc. Voi acționa în scopul transmiterii prin posturile de radio și TV a spectacolelor ansamblului și a realizării de CD-uri și DVD-uri cu aceste spectacole;

- afișul actualizat să fie vizibil permanent la avizierele proprii și în spațiile deținute de instituțiile partenere, să fie realizate invitații personalizate și să fie expediate către colaboratorii fideli ai instituției și către personalități publice importante sau agenți economici;

- o comunicare și relaționare cu sindicatele din municipiu pentru realizarea unor spectacole pentru membri săi;

- mijloacele mass-media sunt cele mai importante mijloace de răspândire a informației; pentru a beneficia de aceste avantaje, se vor realiza parteneriate media cu posturi de televiziune și de radio, cu ziare locale și naționale, cu reviste de cultură; voi acționa pentru programarea unor emisiuni, reportaje și interviuri la posturi de televiziune și radio locale și naționale;

- canalele de radio și de televiziune sunt, de departe, cele mai importante mijloace de informații, la fmijloace potrivite pentru a difuza mesaje cu valoare de actualitate;

- pentru transmiterea corectă și eficientă a informațiilor legate de întreaga activitate a instituției, se realizează comunicate de presă, articole de prezentare a unor manifestări, articole însoțite de imagini elocvente și de copii de pe afișe;

- aplicarea noilor tehnologii: Facebook, Twitter, Newsletter și altele. Newsletter-ul să fie săptămânal, adresat reprezentanților mass-media, colaboratorilor și tuturor celor înscriși pe lista de newsletter, scurte comunicate transmise prin intermediul rețelelor de socializare Twitter și Facebook;

- analizarea site-ului ansamblului și prezentarea de spoturi video și prezentări Power-Point publicate pe site-ul www.youtube.com;

- realizarea unui Calendar de evenimente, în limbile română și engleză, actualizat constant pe site-ul instituței şi pe Facebook/Twitter pentru operatorii de turism;

- pentru obţinerea unui feedback corect, activitatea ansamblului va fi „măsurată” prin sondaje de opinie, analiză statistică, forum de internet și chestionare pentru public, pentru a cunoaște părerea spectatorilor dar și sugestiile acestora;

- Participarea Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei” și a ansamblului de copii la diverse manifestări culturale interne și internaționale;

6. Programe propuse pentru întreaga perioadă de management

Toate acțiunile culturale vor avea la bază documentarea, pentru creșterea volumului informațional. Întocmirea argumentului prezintă, justifică și convinge susținerea demersului.

In cadrul culturii românești un loc de seamă îl ocupă valorile materiale și spirituale care compun tradiția noastră culturală moștenită și realizată de fiecare generație în rapot cu

30

scopul și interesele grupurilor care au determinat-o și influențat-o. Tradiția în acest sens este o constantă în procesul de făurire a culturii și civilizației și o sursă de valori ce se insinuează în mod diferențiat în realizarea vieții colectivităților și individului.

Pornind de la premisa că activitatea culturală trebuie să-și asume responsabil principiile care guvernează domeniul culturii, consider că în anii care vor urma Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” trebuie să desfășoare programe culturale care să cuprindă proiecte și manifestări culturale caracterizate de consecvență, ritmicitate, coerență și profesionalism.

Proiectele propuse in perioada managerială 2018 –2022,sunt după cum urmează:

NrCrt

Denumirea proiectului

Descrierea proiectului Perioada de desfășurare

Valoarea proiectului

1 Festivalul de Romanțe și cântece de petrecere „Jos pe malul Dunării”

Scopul acestui proiect cultural este repunerea în atenția publicului a repertoriului de romanțe și cântece de petrecere, cultivarea interesului soliștilor amatori și profesioniști pentru genul romanței și a cântecului de petrecere;

30 - 31 martie 2019

anual

50,00

2.

Festivalul Internațional al Rapsozilor și Lăutarilor ”Georges Pantazi Boulanger”

Georges Boulanger (Gheorghe Pantazi) s-a născut la Tulcea, pe 18 aprilie 1893, fiu al lui Vasile Pantazi, poreclit „Boulanger” pentru asemănarea sa cu generalul francez Georges Boulanger. Mare parte a membrilor familiei erau violoniști, basiști și chitariști. Împreună cu tatăl său, George obișnuia să cânte la toate aceste instrumente. A fost un violonist român, dirijor și compozitor, un nume de rezonanță în muzica lăutărească, a cărui activitate s-a desfășurat (în mare măsură) peste hotare. A fost unul dintre cei care au pus bazele muzicii de „café concert-chantant”.

15 – 30 octombrie

2019

anual

50,00

3.

Festivalul ”Țărilor Dunărene și al Românilor de Pretutindeni”

Pornind de la dorința de a realiza o adevărată sărbătoare a folclorului dunărean, stratul divers al unității sale culturale, festivalul are ca pricipal obiectiv cunoașterea, conservarea și promovarea culturilor tradiționale ale

1- 15 mai 2019

(a doua duminică din luna mai când este declarată ”Ziua portului popular românesc”

120,00

31

țărilor riverane Dunării.Scopul acestui proiect

este acela de a reuni la Gurile Dunării (acolo unde, cu un secol și jumătate în urmă, statul român a îndeplinit misiunea sa istorică de a proteja primul „mugur” al viitoarei Uniuni Europene - Comisia Europeana a Dunării!)performeri reprezentativi ai folclorului țărilor prin care marele fluviu european trece. De aceea, convinși că tot ceea ce ține de cultura tradițională reprezintă primul strat în diversitatea istorică și creativă din cadrul unui complex geografic astfel desemnat, dorim ca această sărbătoare a diversității culturale europene de la Tulcea să se constituie într-o bună școală de înțelegere și deprindere a unității noastre durabile, premisă și garanție a consolidării acestei unități!

Festivalul se dorește a fi și o modalitate de a invita și grupurile folclorice românești stabilite peste hotare, care promovează tradițiile românești.

Anual

4.

Festivalul ”Minorităților Naționale”

Scopul acestui proiect este descoperirea și promovarea ansamblurilor folclorice de dansuri și grupuri vocale, considerând că în acest mod se poate aduce o contribuție la perpetuarea în timp a tradițiilor specifice fiecărei minorități, tinând cont de faptul că Dobrogea, tărâmul dintre Dunăre şi Marea Neagră, este un conglomerat etnic, în care trăiesc laolaltă: români, aromâni, bulgari, turci, tătari, ţigani, evrei, greci, armeni, ruşi, lipoveni, ucraineni, găgăuzi, germani, italieni, albanezi, sârbi, unguri

1-15 iunie

anual

30,00

32

etc.Proiectul va fi realizat în parteneriat cu Casa de Cultură Sulina si se va desfășura pe o perioadă de 6 zile din care 3 zile în Piața ”Mircea cel Bătrân” din Municipiul Tulcea și 3 zile la Sulina.

5.

Festivalul ”Fanfarelor”

Festivalul va fi organizat la începutul lunii august, înainte de Festivalul Internațional de Folclor pentru Copii și Tineret „Peștișorul de Aur” – organizat în perioada 7-12 august în Piața „Mircea cel Bătrân” Tulcea, piețele orașului Tulcea și Faleza Dunării din Municipiul Tulcea; promovarea în rândul generaţiilor tinere a unui act cultural apreciat de zeci de ani: concertul de muzică de fanfară.

1-6 august

anual

40,00

Festivalul Județean de muzică populară „Florile Dobrogei” va avea caracter interjudețean și se va intitula Festivalul Interjudețean de Muzică Populară „Florile Dobrogei”, la care vor participa concurenți din județele Tulcea și Constanța; va fi organizat în două zile din luna aprilie la Satul Pescăresc din Tulcea. Scopul acestei manifestări este descoperirea şi lansarea de noi talente interpretative, de a stimula în rândul artiştilor amatori interesul pentru receptarea, păstrarea şi punerea în valoare a creaţiilor muzicale populare, a frumuseţii portului popular dobrogean, de a sprijini comunităţile locale (Cămine Culturale, Case de Cultură din Judeţul Tulcea și Județul Constanța, școli de specialitate, instituţii de învăţământ de specialitate) şi pe interpreţii sau grupurile vocale care doresc să se implice și să participe activ la păstrarea identităţii noastre naţionale;

Va fi organizat un Festival al „Artei Culinare și Populare”, la care vor participa membri ai ansamblurilor folclorice românești și ai minorităților etnice din municipiul și județul Tulcea. Pentru promovarea evenimentului și a instituției, va fi invitată una dintre televiziunile naționale (din București). Festivalul are drept scop valorificarea tradițiilor populare locale și naționale, prin mijlocirea artei și a spectacolului.

Proiectele cultural-artistice îşi vor dovedi în continuare eficienţa prin interesul constant manifestat de public, printr-o implicare activă a artiştilor amatori sau profesionişti din municipiu,judeţ și din țară prin atragerea lor în acţiuni valoroase cu caracter cultural.

Pe parcursul următorilor ani, vor fi organizate diverse manifestări și evenimente culturale, relevante prin natura lor pentru obiectivele și principiile fundamentale ale instituției, satisfăcând doleanțele publicului.

F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei publice de cultură, cu o estimare a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a veniturilor instituţiei ce pot fi atrase din alte surse;

33

1. Proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe perioada managementului: - mii lei -

Nr. crt. Categorii Anul

2018Anul

2019Anul2020

Anul2021

Anul2022

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)1. TOTAL VENITURI,

din care4733,00 5716,0

06305,00 6300,00 6604,00

1.a. Venituri proprii,din care

250,00 265,00 270,00 275,00 280,00

1.a.1. Venituri din activitatea de bază

250,00 250,00 255,00 260,00 265,00

1.a.2. Surse atrase1.a.3. Alte venituri proprii

- 15,00 15,00

15,00

15,00

1.b.Subvenţii/alocaţii

4483,00 5451,00

6035,00 6025,00 6324,00

1.c. Alte venituri

2. TOTAL CHELTUIELI,

din care

4733,00 5716,00

6305,00 6300,00 6604,00

2.a. Cheltuieli de peronal,

din care

3633,00 4526,00

4985,00 4985,00 5224,00

2.a.1. Cheltuieli cu salariile

3538,00 4420,00

4861,00 4861,00 5100,00

2.a.2. Alte cheltuieli de personal

95,00 106,00 124,00 124,00 124,00

2.b. Cheltuieli cu bunuri şi servicii,

din care

1100,00 1150,00

1250,00 1315,00 1380,00

2.b.1. Cheltuieli pentru proiecte

523,00 530,00 555,00 585,00 612,00

2.b.2. Cheltuieli cu colaboratorii

200,00 220,00 250,00 285,00 300,00

2.b.3. Cheltuieli pentru reparaţii curente

- - 10,00 - -

2.b.4. Cheltuieli de întreţinere

130,00 150,00 180,00 190,00 220,00

34

2.b.5. Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii

247,00 250,00 255,00 255,00 248,00

3. 2.c. Cheltuieli de capital

- 40,00 70,00

- -

2. Numărul estimat al beneficiarilor pentru perioada managementului:

2.1. la sediu;Numărul de beneficiariAnul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021 Anul 2022

- - - - -

2.2. în afara sediuluiNumărul de beneficiariAnul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021 Anul 202228.000 30.000 35.000 40.000 40.000

3. Programul minimal estimat pentru perioada de management aprobată

Nr. crt.

Program

Scurtă descriere a programului

Nr.proiecte în cadrul programului

Denumireaproiectului

Buget prevăzutpe program

(lei)Primul an de management 2018

1.

„Uniţi în cuget şi simţiri”

Spectacol artistic dedicat zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii

1 20.000,00

2.

„Eminescu” – Seară de muzică, poezie și dans

Spectacol de poezie, cântece şi romanţe din lirica eminesciană

1 1.500,00

3. Premiile Ansamblului Artistic “Baladele Deltei”

Vor fi acordate premii celor care au sprijinit activitatea Ansamblului Artistic „Baladele Deltei

1 2.500,00

4.

Seri folclorice româneşti de muzică, poezie, literatură

Vor fi susţinute spectacole cu folclor muzical – coregrafic din zonele Dobrogea, Moldova, Ardeal, Oltenia, etc.

1 40.000,00

5.

Obicei de primăvară - „Dragobetele"

Organizarea de concursuri pe această temă în municipiul Tulcea

1 2.500,00

35

6.

„8 Martie – Ziua Femeii”

Spectacol de romanţe şi cântece de petrecere dedicat zilei femeii

1 1.500,00

7.

Festivalul - concurs Judeţean de Folclor „Florile Dobrogei”

Promovarea cântecului dobrogean, a valorilor locale şi judeţene.

1 6.000,00

8.

„Dans. Dans. Dans.”

Spectacol artistic - flash mob de dans popular susţinut cu ocazia Zilei Mondiale a Dansului – 29 aprilie.

1 1.500,00

9.

Festivalul - concurs Judeţean de Folclor pentru Copii şi Tineret „Cununa dansului şi portului popular dobrogean”

Tradiţia populară în contextul cunoaşterii sale de către elevi şi copii.

1 4.500,00

10.

Gala Folclorului Dobrogean

Să ne cunoaștem zona folclorică DOBROGEA.Spectacole susținute la Satul Pescăresc cu invitați din Dobrogea

1 25.000,00

11.

FLORI MUZICALE Promovarea sărbătorilor tradiționaleCultura în cântecul popular și cel spiritual

1 20.000,00

12.

„9 Mai - Ziua Europei”.

Spectacol dedicat zilei de 9 mai – Ziua EuropeiRomânia în contextul integrării în Uniunea Europeană.

1 7.500,00

13.

Ziua Costumului și Portului Popular Românesc.

Spectacol tradițional

1 15.000,00

14. Aromâni de ieri și de azi.

Jocurile aromâne între păstrare și continuitate prin

1 7.500,00

36

spectacolul folcloric

15.

Festivalul - concurs Interjudețean pentru copiii din grădinițe.

Promovarea culturii tradiționale în rândul copiilor din grădinițe

1 1.500,00

16.

Festivalul – concurs Naţional de Interpretare a Muzicii Populare  « Natalia Şerbănescu », ediţia a VII - a

Festival naţional de interpretare a muzicii populare

1 90.000,00

17.

Festivalul concurs Internaţional de folclor pentru copii şi tineret „Peştişorul de Aur", ediția a XXVI - a

Festival de folclor pentru copii și tineret

1 175.000,00

18.

Festivalul toamnei dobrogene."Târgul de toamnă"

Agricultura – legătura dintre cultura pământului și cultura tradițională

1 10.000,00

19.

Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice

Spectacol dedicat Zilei de 1 octombrie – Ziua Internațională a persoanelor vârstnice

1 12.000,00

20.

Festivalul - concurs Interjudețean de muzică corală

Participă coruri, grupuri corale, interpreți de muzică corală

1 35.000,00

21.

„14 noiembrie - ziua Dobrogei”.

Concurs de articole/studii istorice pe tema revenirii Dobrogei la Patria Mamă

Manifestări prilejuite de aniversarea a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria mamă - România.

2 80.000,00

40.000,00

22.

„1 decembrie - Sărbătoarea naţiunii” - spectacol festiv. Centenarul României - Marea Unire

Istoria României - istoria tuturor

1 40.000,00

23. „LERU'I LER” - Datini şi obiceiuri de 2 55.000,0037

Festival – concurs de colinde,datini şi obiceiuri de iarnă.Spectacol de Datini și Obiceiuri

iarnă.

24.

Schimb de experienţă între grupuri folclorice din străinătate şi Ansamblurile folclorice„Baladele Deltei” şi Doruleţul

Spectacole susţinute în municipiul şi judeţul Tulcea

1 20.500,00

Al doilea an de management 2019

1.

„Uniţi în cuget şi simţiri”

Spectacol artistic dedicat zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii

1 20.000,00

2.

„Eminescu” - Seară de muzică, poezie şi dans

Spectacol de poezie, cântece şi romanţe din lirica eminesciană

1 500,00

3.

Premiile Ansamblului Artistic “Baladele Deltei”

Vor fi acordate premii celor care au sprijinit activitatea Ansamblului Artistic „Baladele Deltei

1 2.500,00

4.

Seri folclorice româneşti de muzică, poezie, literatură.

Vor fi susţinute spectacole cu folclor muzical – coregrafic din diferitr zone folclorice

1 40.000,00

5.

Obicei de primăvară - „Dragobetele"

Organizarea de concursuri pe această temă în municipiul Tulcea

1 2.000,00

6.

„8 Martie – Ziua Femeii”

Spectacol de romanţe şi cântece de petrecere dedicat zilei femeii

1 3.000,00

7.

Festivalul - concurs Interjudeţean de Folclor „Florile Dobrogei”

Promovarea cântecului dobrogean, a valorilor locale şi judeţene.

1 15.000,00

8. Festivalul - concurs Judeţean de Folclor pentru Copii şi Tineret

Tradiţia populară în contextul cunoaşterii sale de către elevi şi copii.

1 4.500,00

38

„Cununa dansului şi portului popular dobrogean”

9.

„Dans. Dans. Dans.”

Spectacol artistic - flash mob de dans popular susţinut cu ocazia Zilei Mondiale a Dansului – 29 aprilie.

1 1.500,00

10.

Gala Folclorului Dobrogean

Să ne cunoaștem zona folclorică DOBROGEA.Spectacole susținute la Satul Pescăresc cu invitați din Dobrogea

1 25.000,00

11.

FLORI MUZICALE

Promovarea sărbătorilor tradiționaleCultura în cântecul popular și cel spiritual

1 20.000,00

12.

„9 Mai - Ziua Europei

Spectacol dedicat zilei de 9 mai – Ziua EuropeiRomânia în contextul integrării în Uniunea Europeană.

1 7.500,00

13.

Ziua Costumului și Portului Popular Românesc

Spectacol tradițional

1 15.000,00

14.

Aromani de ieri si de azi

Jocurile aromâne între păstrare și continuitate prin spectacolul folcloric

1 7.500,00

15.

Festivalul - concurs Interjudețean pentru Copiii din grădinițe

Promovarea culturii tradiționale în rândul copiilor din grădinițe

1 1.500,00

16.

Festivalul – concurs Naţional de Interpretare a Muzicii Populare « Natalia Şerbănescu », ediţia a VIII - a

Festival naţional de interpretare a muzicii populare

1 90.000,00

39

17.

Festivalul - concurs Internaţional de folclor pentru copii şi tineret „Peştişorul de Aur", ediţia a XXVII - a

Festival de folclor pentru copii și tineret

1 175.000,00

18.

Festivalul toamnei dobrogene."Târgul de toamnă"

Agricultura – legătura dintre cultura pământului și cultura tradițională

1 10.000,00

19.

Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice

Spectacol dedicat Zilei de 1 octombrie – Ziua Internațională a persoanelor vârstnice

1 12.000,00

20.

Festivalul Interjudețean de muzică corală

Participă coruri, grupuri corale, interpreți de muzică corală

1 35.000,00

21.

„14 noiembrie - ziua Dobrogei”

Manifestări prilejuite de aniversarea a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria mamă - România.

2 120.000,00

22.„1 decembrie - Sărbătoarea naţiunii”

Istoria României - istoria tuturor

1 40.000,00

23.

„LERU'I LER” - Festival – concurs de colinde,datini şi obiceiuri de iarnăSpectacol de Datini și Obiceiuri

Datini şi obiceiuri de iarnă.

2 55.000,00

24.

Schimb de experienţă între grupuri folclorice din străinătate şi Ansamblurile folclorice „Baladele Deltei” şi Doruleţul

Spectacole susţinute în municipiul şi judeţul Tulcea

1 20.500,00

Al treilea an de management 2020

1.

„Uniţi în cuget şi simţiri”

Spectacol artistic dedicat zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii

1 20.000,00

2. „Eminescu” - Spectacol de 1 10.500,00

40

Seară de muzică, poezie şi dans

poezie, cântece şi romanţe din lirica eminesciană

3.

Premiile Ansamblului Artistic “Baladele Deltei”

Vor fi acordate premii celor care au sprijinit activitatea Ansamblului Artistic „Baladele Deltei

1 2.500,00

4.

Seri folclorice româneşti de muzică, poezie, literatură.

Vor fi susţinute spectacole cu folclor muzical – coregrafic din zonele Dobrogea, Moldova, Ardeal, Oltenia, etc.

1 45.000,00

5.

Obicei de primăvară - „Dragobetele"

Organizarea de concursuri pe această temă în municipiul Tulcea

1 7.000,00

6.

„8 Martie – Ziua Femeii”

Spectacol de romanţe şi cântece de petrecere dedicat zilei femeii

1 5.000,00

7.

Festivalul - concurs Interjudeţean de Folclor „Florile Dobrogei”

Promovarea cântecului dobrogean, a valorilor locale şi judeţene.

1 17.000,00

8.

Festivalul -concurs Judeţean de Folclor pentru Copii şi Tineret „Cununa dansului şi portului popular dobrogean”

Tradiţia populară în contextul cunoaşterii sale de către elevi şi copii.

1 6.500,00

9.

„Dans. Dans. Dans.”

Spectacol artistic - flash mob de dans popular susţinut cu ocazia Zilei Mondiale a Dansului – 29 aprilie.

1 3.500,00

10.

Gala Folclorului Dobrogean

Să ne cunoaștem zona folclorică DOBROGEA.

Spectacole susținute la Satul Pescăresc cu invitați din Dobrogea

1 30.000,00

41

11.

FLORI MUZICALE

Promovarea sărbătorilor tradiționale

Cultura în cântecul popular și cel spiritual

1 25.000,00

12.

„9 Mai - Ziua Europei

Spectacol dedicat zilei de 9 mai – Ziua EuropeiRomânia în contextul integrării în Uniunea Europeană.

1 12.500,00

13.

Ziua Costumului și Portului Popular Românesc

Spectacol tradițional

1 20.000,00

14.

Aromani de ieri si de azi

Jocurile aromâne între păstrare și continuitate prin spectacolul folcloric

1 12.500,00

15.

Festivalul - concurs Interjudețean pentru Copiii din grădinițe

Promovarea culturii tradiționale în rândul copiilor din grădinițe

1 6.500,00

16.

Festivalul – concurs Naţional de Interpretare a Muzicii Populare « Natalia Şerbănescu », ediţia a IX - a

Festival naţional de interpretare a muzicii populare

1 100.000,00

17.

Festivalul - concurs Internaţional de folclor pentru copii şi tineret „Peştişorul de Aur", ediţia a XXVIII - a

Festival de folclor pentru copii și tineret

1 185.000,00

18.

Festivalul toamnei dobrogene."Târgul de toamnă"

Agricultura – legătura dintre cultura pământului și cultura tradițională

1 10.000,00

19.

Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice

Spectacol dedicat Zilei de 1 octombrie – Ziua Internațională a persoanelor vârstnice

1 17.000,00

42

20.

Festivalul Interjudețean de muzică corală

Participă coruri, grupuri corale, interpreți de muzică corală

1 38.000,00

21.

„14 noiembrie - ziua Dobrogei”

Manifestări prilejuite de aniversarea a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria mamă - România.

2 170.000,00

22.„1 decembrie - Sărbătoarea naţiunii”

Istoria României - istoria tuturor

1 43.000,00

23.

„LERU'I LER” - Festival – concurs de colinde,datini şi obiceiuri de iarnăSpectacol de Datini și Obiceiuri

Datini şi obiceiuri de iarnă.

2 58.000,00

24.

Schimb de experienţă între grupuri folclorice din străinătate şi Ansamblurile folclorice „Baladele Deltei” şi Doruleţul

Spectacole susţinute în municipiul şi judeţul Tulcea

1 25.500,00

Al patrulea an de management 2021

1.

„Uniţi în cuget şi simţiri”

Spectacol artistic dedicat zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii

1 20.000,00

2.

„Eminescu” - Seară de muzică, poezie şi dans

Spectacol de poezie, cântece şi romanţe din lirica eminesciană

1 2.500,00

3.

Premiile Ansamblului Artistic “Baladele Deltei”

Vor fi acordate premii celor care au sprijinit activitatea Ansamblului Artistic „Baladele Deltei

1 2.500,00

4.

Seri folclorice româneşti de muzică, poezie, literatură.

Vor fi susţinute spectacole cu folclor muzical – coregrafic din zonele Dobrogea, Moldova, Ardeal, Oltenia, etc.

1 50.000,00

5.

Obicei de primăvară - „Dragobetele"

Organizarea de concursuri pe această temă în municipiul Tulcea

1 12.000,00

6. „8 Martie – Ziua Spectacol de 1 7.000,00

43

Femeii” romanţe şi cântece de petrecere dedicat zilei femeii

7.

Festivalul - concurs Interjudeţean de Folclor „Florile Dobrogei”

Promovarea cântecului dobrogean, a valorilor locale şi judeţene.

1 19.000,00

8.

Festivalul - concurs Judeţean de Folclor pentru Copii şi Tineret „Cununa dansului şi portului popular dobrogean”

Tradiţia populară în contextul cunoaşterii sale de către elevi şi copii.

1 8.500,00

9.

„Dans. Dans. Dans.”

Spectacol artistic - flash mob de dans popular susţinut cu ocazia Zilei Mondiale a Dansului – 29 aprilie.

1 5.500,00

10.

Gala Folclorului Dobrogean

Să ne cunoaștem zona folclorică DOBROGEA.Spectacole susținute la Satul Pescăresc cu invitați din Dobrogea

1 35.000,00

11.

FLORI MUZICALE

Promovarea sărbătorilor tradiționaleCultura în cântecul popular și cel spiritual

1 30.000,00

12.

„9 Mai - Ziua Europei

Spectacol dedicat zilei de 9 mai – Ziua EuropeiRomânia în contextul integrării în Uniunea Europeană.

1 17.500,00

13.

Ziua Costumului și Portului Popular Românesc

Spectacol tradițional

1 25.000,00

14.

Aromani de ieri si de azi

Jocurile aromâne între păstrare și continuitate prin spectacolul folcloric

1 17.500,00

44

15.

Festivalul - concurs Interjudețean pentru Copiii din grădinițe

Promovarea culturii tradiționale în rândul copiilor din grădinițe

1 11.500,00

16.

Festivalul – concurs Naţional de Interpretare a Muzicii Populare  « Natalia Şerbănescu », ediţia a X - a

Festival naţional de interpretare a muzicii populare

1 110.000,00

17.

Festivalul - concurs Internaţional de folclor pentru copii şi tineret „Peştişorul de Aur", ediţia a XXIX - a

Festival de folclor pentru copii și tineret

1 195.000,00

18.

Festivalul toamnei dobrogene."Târgul de toamnă"

Agricultura – legătura dintre cultura pământului și cultura tradițională

1 10.000,00

19.

Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice

Spectacol dedicat Zilei de 1 octombrie – Ziua Internațională a persoanelor vârstnice

1 22.000,00

20.

Festivalul Interjudețean de muzică corală

Participă coruri, grupuri corale, interpreți de muzică corală

1 43.000,00

21.

„14 noiembrie - ziua Dobrogei”

Manifestări prilejuite de aniversarea a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria mamă - România.

2 130.000,00

22.„1 decembrie - Sărbătoarea naţiunii”

Istoria României - istoria tuturor

1 46.000,00

23.

„LERU'I LER” - Festival – concurs de colinde,datini şi obiceiuri de iarnăSpectacol de Datini și Obiceiuri

Datini şi obiceiuri de iarnă.

2 61.000,00

24. Schimb de Spectacole 1 30.500,00

45

experienţă între grupuri folclorice din străinătate şi Ansamblurile folclorice „Baladele Deltei” şi Doruleţul

susţinute în municipiul şi judeţul Tulcea

Al cincilea an de management 2022

1.

„Uniţi în cuget şi simţiri”

Spectacol artistic dedicat zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii

1 20.000,00

2.

„Eminescu” - Seară de muzică, poezie şi dans

Spectacol de poezie, cântece şi romanţe din lirica eminesciană

1 3.500,00

3.

Premiile Ansamblului Artistic “Baladele Deltei”

Vor fi acordate premii celor care au sprijinit activitatea Ansamblului Artistic „Baladele Deltei

1 2.500,00

4.

Seri folclorice româneşti de muzică, poezie, literatură.

Vor fi susţinute spectacole cu folclor muzical – coregrafic din zonele Dobrogea, Moldova, Ardeal, Oltenia, etc.

1 55.000,00

5.

Obicei de primăvară - „Dragobetele"

Organizarea de concursuri pe această temă în municipiul Tulcea

1 17.000,00

6.

„8 Martie – Ziua Femeii”

Spectacol de romanţe şi cântece de petrecere dedicat zilei femeii

1 9.000,00

7.

Festivalul - concurs Interjudeţean de Folclor „Florile Dobrogei”

Promovarea cântecului dobrogean, a valorilor locale şi judeţene.

1 21.000,00

8.

Festivalul - concurs Judeţean de Folclor pentru Copii şi Tineret „Cununa dansului şi portului popular dobrogean”

Tradiţia populară în contextul cunoaşterii sale de către elevi şi copii.

1 10.500,00

9. „Dans. Dans. Dans.”

Spectacol artistic - flash mob de dans popular susţinut cu ocazia Zilei

1 7.500,00

46

Mondiale a Dansului – 29 aprilie.

10.

25 de ani de activitate ai Ansamblului Artistic „Baladele Deltei” Tulcea

Cultura tradiţională – mod de cunoaştere a identităţii naţionale.

Spectacole inchinate celor 25 de ani de activitate

1 40.000,00

11.

Gala Folclorului Dobrogean

Să ne cunoaștem zona folclorică DOBROGEA.Spectacole susținute la Satul Pescăresc cu invitați din Dobrogea

1 40.000,00

12.

FLORI MUZICALE

Promovarea sărbătorilor tradiționaleCultura în cântecul popular și cel spiritual

1 35.000,00

13.

„9 Mai - Ziua Europei

Spectacol dedicat zilei de 9 mai – Ziua EuropeiRomânia în contextul integrării în Uniunea Europeană.

1 22.500,00

14.

Ziua Costumului și Portului Popular Românesc

Spectacol tradițional

1 30.000,00

15.

Aromani de ieri si de azi

Jocurile aromâne între păstrare și continuitate prin spectacolul folcloric

1 22.500,00

16.

Festivalul - concurs Interjudețean pentru Copiii din grădinițe

Promovarea culturii tradiționale în rândul copiilor din grădinițe

1 16.500,00

17.

Festivalul – concurs Naţional de Interpretare a Muzicii Populare « Natalia Şerbănescu », ediţia a XI - a

Festival naţional de interpretare a muzicii populare

1 120.000,00

18. Festivalul - concurs

Festival de folclor pentru copii și

1 205.000,00

47

Internaţional de folclor pentru copii şi tineret „Peştişorul de Aur", ediţia a XXX - a

tineret

19.

Festivalul toamnei dobrogene."Târgul de toamnă"

Agricultura – legătura dintre cultura pământului și cultura tradițională

1 10.000,00

20.

Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice

Spectacol dedicat Zilei de 1 octombrie – Ziua Internațională a persoanelor vârstnice

1 27.000,00

21.

Festivalul Interjudețean de muzică corală

Participă coruri, grupuri corale, interpreți de muzică corală

1 48.000,00

22.

„14 noiembrie - ziua Dobrogei”

Manifestări prilejuite de aniversarea a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria mamă - România.

2 135.000,00

23.„1 decembrie - Sărbătoarea naţiunii”

Istoria României - istoria tuturor

1 49.000,00

24.

„LERU'I LER” - Festival – concurs de colinde,datini şi obiceiuri de iarnăSpectacol de Datini și Obiceiuri

Datini şi obiceiuri de iarnă.

2 64.000,00

25.

Schimb de experienţă între grupuri folclorice din străinătate şi Ansamblurile folclorice „Baladele Deltei” şi Doruleţul

Spectacole susţinute în municipiul şi judeţul Tulcea

1 35.500,00

48