noutăţi de la apia nr 08 compressed.pdf · care se vor face plățile integrale pe suprafață,...

4
Noutăţi de la APIA Plățile integrale pe suprafață se vor acorda, cel mai probabil, la începutul lunii martie. Fermierii care au rămas fără avans din plata unică pe suprafață (SAPS) își vor încasa suma integral. Diferența din subvenția la motorină pe trimestrul III se va plăti. Pentru a primi în 2016 subvențiile pe suprafață, fermierii trebuie să facă dovada că au înființat culturile agricole doar cu sămânță certificată oficial, iar crescătorii de ovine și caprine vor trebui să aibă efectivele înscrise în registrul genealogic al rasei și în Controlul Oficial al Producțiilor (COP). Detalii despre noutățile și modificările apărute în domeniul acordării subvențiilor agricole în anul 2016 aflați în interviul acordat de șe ful APIA Bihor, în pagina 2.

Upload: others

Post on 01-Mar-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Noutăţi de la APIA nr 08 compressed.pdf · care se vor face plățile integrale pe suprafață, oferă de-talii despre principalele subvenții pe care le pot solicita fermierii

Noutăţi de la APIA

Plățile integrale pe suprafață se vor acorda, cel mai probabil, la începutul lunii martie. Fermierii care au rămas fără avans din plata unică pe suprafață (SAPS) își vor încasa suma integral. Diferența din subvenția la motorină pe trimestrul III se va plăti.Pentru a primi în 2016 subvențiile pe suprafață, fermierii trebuie să facă dovada că au înființat culturile agricole

doar cu sămânță certificată oficial, iar crescătorii de ovine și caprine vor trebui să aibă efectivele înscrise în registrul genealogic al rasei și în Controlul Oficial al Producțiilor (COP).Detalii despre noutățile și modificările apărute în domeniul acordării subvențiilor agricole în anul 2016 aflați în interviul acordat de șeful APIA Bihor, în pagina 2.

Page 2: Noutăţi de la APIA nr 08 compressed.pdf · care se vor face plățile integrale pe suprafață, oferă de-talii despre principalele subvenții pe care le pot solicita fermierii

JURNAL DE CEFA2 JURNAL DE CEFA

Stejarul creşte numai unde-i pământul bun, buruienile cresc pretutindeni.

INTERVIU

În interviul publicat de JURNAL DE CEFA, Florian Pa-vel, directorul Agenției de Plăți și Intervenții în Agricul-tură (APIA) - Centrul Județean Bihor, estimează data la care se vor face plățile integrale pe suprafață, oferă de-talii despre principalele subvenții pe care le pot solicita fermierii în 2016, dar și noile modificări apărute în acor-darea sprijinului agricol.

Jurnal de Cefa: Când estimați că se reiau ”restanțele” de plată la subvențiile din 2015?

Florian Pavel: Termenul de plată aferent cererilor depuse în 2015 este 30 iunie 2016. Nu cred că termenul ”restanță” este potrivit atâta timp cât mai avem încă cinci luni și jumătate până la termenul scadent al plăților stabilit prin legislația europeană și cea națională. Fermierii trebuie să primească diferența de plată pe suprafață față de avansul acordat în 2015 și sumele ce le revin celor din sectorul zoo-tehnic pentru campania 2015. MADR și APIA Central prin reprezentanţii legali sunt în măsură să avanseze termene de plată, dar acestea sunt condiționate de finalizarea controa-lelor și supracontroalelor specifice fiecărei forme/măsuri de sprijin. Din informațiile pe care le dețin la această dată, pentru sprijinul pe suprafață, diferența de plată se va putea acorda la finele lunii februarie, începutul lunii martie, iar pentru sectorul zootehnic, plățile vor fi încheiate până la 30 iunie 2016.

J.C.: Ce controale trebuie să finalizeze APIA pentru a plăti integral subvenția pe suprafață?

F.P.: Pentru a putea efectua plățile pe suprafață aferente Campaniei 2015 trebuie încheiate contoalele administrati-ve, controalele și supracontroalele pe teren, atât cele clasice cât și prin teledetecție.

J.C.: Cum se fac controalele prin teledetecție?F.P.: Controlul prin teledetecţie se realizează prin înre-

gistrarea de la distanţă (imagini satelitare) a informaţiilor cu privire la suprafaţa existentă și cultura aferentă suprafe-ţei respective.

J.C.: Câți fermieri cu coduri de neconformitate au fost găsiți în județul Bihor?

F.P.: Până la această dată nu au fost procesate toate re-zultatele controalelor prin teledetecție, motiv pentru care nu putem avansa un număr.

J.C.: Fermierii care au rămas fără avans din plata uni-că pe suprafață (SAPS) vor încasa suma integral?

F.P.: Fermierii care nu au primit avans SAPS în 2015, după terminarea tuturor controalelor și supracontroalelor, vor încasa în totalitate plata aferentă SAPS pentru suprafe-țele eligibile ale exploatațiilor.

J.C.: Cât va fi ajutorul național tranzitoriu în sectorul vegetal în 2016 și cât ar putea încasa crescătorii de bovi-ne?

F.P.: Plafonul alocat ANT în sectoarele vegetal și zoo-tehnic, precum și cuantumul acestor plăţi se stabilesc anual prin HG, iar până la această dată nu a fost publicată nici o HG în acest sens.

J.C.: Au rămas de achitat și bani din subvenția la mo-torină pe 2015 .

F.P.: Diferența din subvenția la motorină pe trimestrul III se va plăti. Nu există niciun impediment în achitarea banilor. Cererile de plată a ajutorului pentru cantitățile de motorină achiziționate și utilizate în agricultură, aferente trimestrului IV 2015, se depun până la finele lunii ianuarie 2016. Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanțare pentru 2015 depun cererile de solicitare a aju-torului de stat însoțite de o situație centralizatoare privind cantitățile de motorină achiziționate și utilizate în trimes-trul respectiv, precum și documentele prevăzute de Ordi-nul MADR nr. 1777/2015.

J.C.: Cum se depune cererea unică de plată în 2016?F.P.: Cererile unice de plată se vor depune în perioada

01 martie - 15 mai 2016 fără penalități. Cererile unice de plată pot fi depuse și după data de 15 mai, în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 15 mai.

Cererea unică de plată se depune la centrele judeţene ale APIA, pentru fermierii care solicită la plată o suprafaţă de peste 50 de hectare teren agricol, și la centrele locale ale APIA, pentru fermierii care solicită la plată o suprafaţă de până la 50 hectare teren agricol.

J.C.: Ce trebuie să conțină formularul cererii unice de plată?

F.P.: Modelul cererii unice de plată pentru 2016 și for-mularistica aferentă se vor aproba prin Ordin de ministru.

J.C.: Printre cele cinci componente ale sprijinului pe suprafață se afă și plata redistributivă. Ce înseamnă pla-ta redistributivă și în ce constă aceasta?

F.P.: Plata redistributivă reprezintă o plată anuală destinată fermierilor care au dreptul la plata unică pe su-prafaţă și se acordă gradual pentru primele 30 de hectare ale exploataţiei agricole, indiferent de suprafaţa acesteia. Cuantumul plăţii redistributive și intervalele de suprafaţă pentru care se acordă această plată se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului. Pentru finanţarea plăţii redistri-butive se utilizează un procent minim de 5% din plafonul naţional anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.

J.C.: Ce înseamnă plata pentru înverzire?F.P.: Plata pentru practici agricole benefice pentru cli-

mă și mediu denumită plata pentru înverzire se acordă fermierilor care aplică următoarele practici în funcţie de specificul exploataţiei și/sau de structura culturilor: di-

Ultimele noutăți de la APIA Bihor

versificarea culturilor; menţinerea pajiștilor permanente existente; prezenţa unei zone de interes ecologic pe supra-faţa agricolă – în condiţiile prevăzute de art.17 și următ.din OUG nr.3/2015. Cuantumul plăţii pentru înverzire se stabilește anual prin hotărâre de guvern.

J.C.: Care sunt schimbările intervenite la nivelul Aso-ciaţiilor Crescătorilor de Animale?

F.P.: Conform OUG 3/2015, forma în vigoare la aceas-tă dată: după un an de graţie, asociaţiile crescătorilor de animale constituite în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii și fundaţii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu mo-dificările și completările ulterioare, se vor transforma în grupuri de producători sau cooperative agricole conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

J.C.: Ce se întâmplă cu contractele de concesiune pe pășuni încheiate de asociațiile fermierilor cu consiliile locale, rămân în vigoare pentru viitoarea cooperativă în-ființată sau trebuie încheiate alte contracte?

F.P.: Contractele de concesiune a pășunilor aflate în proprietatea publică sau privată a consiliilor locale trebuie să respecte prevederile OUG 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pen-tru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 și Codul civil.

Redacţia JURNAL DE CEFA

INFORMARECetățenii comunei Cefa sunt rugați să se prezinte la Biroul Agricol din cadrul Primăriei pentru a-și în-scrie proprietățile în Registrul Agricol.

Biroul Agricol al Primăriei Cefa informează cetă-

țenii comunei cu privire la prevederile Ordonanței nr 28/2008, art. 1.1, literele a și b, privind obligativitatea cetățenilor de a-și declara datele anuale pentru înscrie-rea în Registrul Agricol în următoarele perioade:

a) 5 ianuarie - 1 martie - pentru datele anuale pri-vind membrii gospodăriei, terenul în proprietate și folosință, clădirile și construcțiile anexă, mașinile și utilajele agricole, efectivele de animale existente în gospodărie etc.

b) 1 - 31 mai – pentru datele privind modul de fo-losință al terenului agricol, suprafețele și culturile agri-cole din anul agricol respectiv, numărul pomilor în anul agricol respectiv.

c) persoanele fizice și juridice au obligația de a de-clara date pentru a fi înscrise în Registrul agricol și în afara acestor intervale de timp în cazul în care au in-tervenit modificări în patrimoniul agricol, în termen de 30 de zile de la apariția modificării.

Actele doveditoare ale proprietății terenului agricol sunt Titlul de proprietate și Extrasul de carte funciară.

Vă mulțumim pentru colaborare!Ing. Cătilă Olariu Liana

Page 3: Noutăţi de la APIA nr 08 compressed.pdf · care se vor face plățile integrale pe suprafață, oferă de-talii despre principalele subvenții pe care le pot solicita fermierii

JURNAL DE CEFA 3JURNAL DE CEFA

Cel care zâmbeşte în loc să se înfurie va fi întotdeauna mai puternic.

SOCIAL

Primul tractorist din CefaO fotografie veche circula, de câteva zile, de la unul la altul prin Primărie. Cine-o fi în imaginea asta?, se întrebau cu toții.

- Ei, acesta-i baciul Șoani, îi Alexandru Crișan, spuse un lo-calnic mai în vârstă, aflat cu treabă la Biroul Agricol. E fotografiat lângă un tractor din ăla vechi, continuă omul.

- Dumneavoastră sunteți în poza aceasta? întrebă reporterul Jurnal de Cefa, ajuns acasă la familia Crișan.

- Da. Eu sunt în fotografie, zise baciul Șoani, după ce cercetă cu atenție fotografia. Poza asa a fost făcută în 1951, iar în spatele meu este primul tractor care a ajuns la SMT-ul (Stațiunea de Ma-șini și Tractoare, n.r.) din Cefa. Așa erau tractoarele atunci. Aveau roți dințate din fier. Pornirea se făcea la manivelă prin aprindere cu scâtei și mergeau pe benzină. Ei, hei, câte hectare de teren am arat eu cu tractoarele astea...!

Alexandru Crișan, acum în etate de 84 de ani, a fost primul tractorist din Raionul Salonta. În 1948, baciul Șoani a fost primul tânăr din județul Bihor care a reușit să intre și să absolve școala de tractoriști din Sibiu. La vremea aceea erau doar două școli de acest profil în toată țara, la Sibiu și Medgidia. Baciul Șoani a fost repar-tizat întâi la Ghiorac, apoi, după cum se înființa câte un SMT în județ, toată lumea trăgea de Alexandru să lucreze acolo. Aproape forțat a ajuns la nou înființata stațiune de la Batăr. În 1950, când s-a pus bazele SMT-ul din Cefa, a fugit din Batăr și s-a angajat la stațiunea din satul lui.

În timpurile acelea, toți locuitorii comunei Cefa își lucrau pământul cu animalele. Era criză mare de haine, zahăr și fructe. Oamenii nu-și ocupau terenurile cu pomi fructiferi pentru că aveau nevoie de bucate, iar de sărbători, pentru a face rost de zahăr pentru cozonaci, băteau toate târgurile din Oradea ori Salonta. Hainele și le țeseau singuri, în război. Nu era gospo-dărie care să nu aibă semănat un lot de cânepă, iar vara, pe la sfârșitul lui august, melițele răsunau în tot satul. Femeile din Cefa nu făceau clacă la torsul cânepii, așa cum se obișnuia prin alte părți.

”Nu, pentru că torsul acesta e o artă. Nu toarce la fel mama cu fiica, d-apoi două femei străine. Trebuia să obții un fir subțire pentru a putea face haine frumoase”, ne lămurește tanti Irina, soția baciului Șoani. Doar războaiele de țesut se mai împrumutau iarna din când în când.

Primăvara, de când începeau să se topească ultimele omături

Câinii care umblă liberi pe ulițele satelor pot fi conside-rați câini fără stăpân, iar autoritățile au posibilitatea să-i eutanasieze.

Potrivit Ordonanței de Urgență 155/2001, sunt conside-rați câini fără stăpân cei care circulă fără însoțitori, în spa-țiile publice, în preajma școlilor, grădinițelor, locurilor de joacă, parcuri, piețe sau în zonele periferice ale localităților. Conform aceluiași act normativ, imobilizarea câinilor fără stăpân prin administrarea de la distanță a unor substanțe stupefiante cu arme utilitare sau sarbacane trebuie efectuată sub stricta supraveghere a medicului veterinar. Legea mai spune și că deținătorii de câini au obligația, în spațiile publi-ce, să ridice dejecțiile produse de animale.

Totodată, Poliția Locală din Cefa atrage atenția propri-etarilor de câini periculoși asupra regimul de deținere a animalelor care este reglementat, în momentul de față, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002, care a fost republicată în Monitorul Oficial acum aproximativ un an.

De asemenea, Codul civil stabilește că proprietarii sunt răspunzători de prejudiciile cauzate de animale, chiar și în cazul în care acestea au scăpat de sub paza lor.

Concret, toți proprietarii de câini periculoși sunt obli-gați să-i înregistreze la Asociația Chinologică Română (AChR) și să depună, la sediul de poliție în raza căruia sunt

deținute animalele, o copie a adeverinței eliberate de această autoritate.

De asemenea, proprietarii mai trebuie să depună și o de-clarație pe propria răspundere care să includă următoarele informații:

- numărul de identificare al câinelui, aplicat prin tatuare sau microcip;

- efectuarea vaccinării antirabice și a rapelurilor, în con-formitate cu prevederile legale în vigoare;

- efectuarea sterilizării câinilor (în cazul celor de luptă și de atac);

- existența unei asigurări de răspundere civilă pentru eventualele pagube produse (în cazul celor de luptă și de atac).

Persoanele care nu depun aceste documente la poliție sunt amendate cu sume cuprinse între 500 si 1500 de lei.

Câinii de luptă și de atac sunt interzisi în locurile publiceExcepţie fac doar drumurile publice și căile de acces către

acestea, însă proprietarii trebuie să le pună botniță și să-i țină în zgardă și lesă sau ham. Persoanele care încalcă aceste reguli riscă să primească amenzi cuprinse între 1500 și 3.000 de lei.

În același timp, proprietarii sau deținătorii temporari de câini periculoși sunt obligați să afișeze, acolo unde țin ani-

malele, o plăcuță pe care să fie inscripționat avertismentul “Câine periculos”. În caz contrar, aceștia riscă o amendă în-tre 500 și 1500 de lei.

În situația în care câinii periculoși atacă o persoană în-tr-un loc public, proprietarii sau deținătorii temporari pot fi pedepsiți cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă.

Atenție! Actul normativ menționat stabilește că proprie-tarii nu sunt trași la răspundere dacă victima a pătruns ilegal într-o proprietate privată/publică protejată de câine ori dacă intervenția animalului a fost pentru a apăra proprietarul, dacă acesta era în pericol.

Redacţia JURNAL DE CEFA

NU VĂ LĂSAȚI CÂINII PE ULIȚĂ

și să elibereze primele fire de iarbă, gâștele localnicilor scoteau deja cel dintâi rând de pui. ”Ferească Dumnezeu să moară vreo gâscă. Era doliu național”, povestește amuzată Irina Crișan. Din pene se făcea zestre la fete: perne, dune, iar toamna, toată lumea mergea cu gâștele la piața din Oradea. Cu banii obținuți își plăteau arăturile de toamnă.

SMT-ul, puiul CAP-ului

Înființarea SMT-ului a fost primul pas către colectivizare, a fost ”puiul CAP-ului”, spune baciul Șoani.

La început, SMT-ul funcționa ca firmă de stat. A adus la Cefa cinci tractoare și încerca să-i convingă pe oameni cât de ușoară le poate fi munca și ce recolte bogate pot obține dacă își ară pămân-tul cu tractorul. Stațiunea avea angajați un director, un pontator și tractoriști. Directorul era numit politic, din rândul oamenilor de încredere ai sistemului. Unul dintre directorii care au ajuns la SMT-ul din Cefa nu știa nici să scrie, nici să citească. Pontatorul se ocupa cu încasarea banilor și cu măsurarea terenului ce urma să fie arat. Tractoriștii erau plătiți cu un salariu de mizerie. Spre exemplu, baciul Șoani primea 240 de lei pe lună în condițiile în care 1 kg de zahăr costa 7 lei.

Mai bine de un deceniu le-a trebuit sătenilor să se obișnuias-că cu tractorul cu roți dințate de fier. Între timp, au apărut batoza,

apoi combina de secerat, tractoarele cu roți din cauciuc și s-au în-mulțit scolile de tractoriști și facultățile de profil agricol.

La Cefa, autoritățile comuniste înființaseră un fel de întovără-șire agricolă. Aceasta a fost prima formă de organizare pe care s-a întemeiat, câțiva ani mai târziu, faimoasele CAP-uri, Cooperative-le Agricole de Producție. Treptat, țăranii au fost ”convinși” să-și dea pământul, vitele și uneltele agricole la CAP, în schimbul lor fiind angajați la pescărie, la complexul de porci sau de rațe, la depozitul de legume, ferme nou înființate pe teritoriul comunei Cefa.

SMT-ul unde lucra baciul Șoani se transformase în Secția de Mașini Agricole, devenit principalul centru de reparații din județ. ”Aduceau tractoarele complet dezmembrate, iar noi, vreo 20 de mecanici câți lucram acolo, le făceam ca noi”, își amintește baciul Șoani. Pe poarta SMA-ului din Cefa ieșeau și câte trei-patru trac-toare pe zi.

După anii 60, în comuna Cefa, nu exista niciun om în putere de muncă care să nu fie angajat. Ulițele satelor erau animate doar dimineața când pleca lumea la lucru, la amiază, în pauza de o oră, când oamenii veneau acasă să mănânce și seara când se întorceau de la servici. ”Era o mare rușine să stai acasă și să nu faci nimic. Dacă te vedea miliția pe uliță, te lua la întrebări și te obliga să te angajezi”, povestește tanti Irina Crișan.

Redacţia JURNAL DE CEFA

Alexandru Crișan lângă primul tractor care a ajuns în comuna Cefa. Fotografia a fost realizată în anul 1951

Page 4: Noutăţi de la APIA nr 08 compressed.pdf · care se vor face plățile integrale pe suprafață, oferă de-talii despre principalele subvenții pe care le pot solicita fermierii

JURNAL DE CEFA4 JURNAL DE CEFA

Cod ISSN: 2457 – 1075 JURNAL DE CEFA a primit cod unic de identificare în baza Legii nr. 111/1995republicată şi a Legii nr. 186/2003, privind promovarea culturii scrise.

Primăria construiește două capeleAtenție! Vă trebuie un nou atestat de producător.Referitor la valabilitatea ”atestatului de producător agricol”, vă informăm că, în conformitate cu Legea nr. 145/2914 pentru stabilirea unor măsuri de reglemen-tare a pieției produselor agricole, aceasta este de un an calendaristic de la data emiterii. Potrivit art. 3, alin. 2 din legea sus amintită, toate atestatele eliberate în anul 2015 și-au pierdut valabilitatea la sfârșitul anului, respectiv în 31 decembrie 2015.

ANGAJĂM ȘOFER PE MICROBUZUL ȘCOLIIDatorită faptului că pentru ocuparea postului de șofer microbuz școlar transport elevi,organizat de UAT Cefa la data de 4 Decembrie 2015, nu a fost depus nici un dosar, Primăria comunei Cefa, cu sediul în Cefa, nr. 81-82, reia organizarea în data de 22.02.2016, a concursului pentru ocuparea pe durată nedeterminată a postului vacant, de natură contrac-tuală, din cadrul aparatului de specialitate al prima-rului comunei Cefa : 1 post sofer microbuz scolar transport elevi ,din subordinea viceprimarului.Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul Primări-ei , sau la telefon 0259/394007. Persoana de contact, secretar Florica Berbenti

ANUNŢ IMPORTANT

Macheta capelei mortuare

La solicitarea locuitorilor din Inand și Cefa, consilierii locali ai comunei au decis, în ședința de consiliu din luna decembrie, constuirea a două capele mortuare. Capele din Inand și Cefa sunt prevăzute cu sală catafalc, cameră frigorifică, vestiar și depozit.

Primăria a achiziționat deja materialele de construcție în va-loare de100 mii lei. ”Sperăm ca lucrările de construcție să înceapă în această primăvară”, ne-a declarat Dumitru Barnău, primarul comunei.

Materialele de construcție pentru capelele mortuare din Inand și Cefa