vutcani si vutcaneni 3
TRANSCRIPT
IoonN. Manolar'Ie
BISERICA SF. IWCOI'AEParchio.2 VUICAM
Acest sfint 16caq, cu hramul Sfintului Nicolae, este construit in anul 1852,
$rnosit6 la 20 august 1853. Printre ctitorii bisericii frglureazl preotul Nelersa qi solia
1a, presvitera Paraschiva, epitropii Gawil Bostan, Ioni16 Bostan, Constantin Cotuna.
in anul 1871, s-a construit clopotnila qi in acelagi an s-a montat gi clopotul care avea
forma de par[. Pin[ atunci, in loc de clopot se folosea o plac[ metalici, lovit[ cu doui
ciocaneie.pe o suprafala de circa 3000 m2 din jurul bisericii era curtea in care era folositl
ca cimitir pentru credincioqii aparlindtori parohiei respective. In curtea respectiv[, se
afld qi in prezent o piatrd funerard pe care sunt inscripfionate cuvintele ,,3 iunie
L872-. Se ipune c[ epitropul Gheorghe Bostan (Hagru) a adus un punn de ldrind de
la Mormintul Sfint din Ierusalim gi l-a depus sub aceastd piatri funerar[. La aceasti
biseric6, au slujit preolii Gheorghe Vartolomei, Ion Revent, $tefan Botez, Ion Mache,
Costicd Cozma. Biserica are gi casl parohiald, care a fost ddruit6 de familia Ionill
Marcu (Pisdru).ln urma cutremurului din martie 1977, biseica a avut foarte mult de suferit,
incit a hebuit reconstruitS, lucru rcalnat prin contribufie benevol[ a enoriaqilor din
parohia respectivi. Un aport deosebit la reconstrucfia bisericii Sf. Nicolae l-a avutygtc[neanj Eugeniu Marcu, care, deqi locuia in Bucuregti, a ftcut mai multe drumuri
pentru a obline aprobarea pentru reconstruclia bisericii, lucru foarte greu de oblinut la
ir"-"u aceea, fiindc[ regimul communist din acea perioadi nu sprijinea biserica.
Dimpotriv6.
Vutcani - Biserica Sfintul Nicolae
3t
Gtnduri despre Vutcani gi despre vutcdneni
Lucrarea de reconstru4ie s-a efectuat, la sfatul gi cu sprijinul lui Eugeniu Marcu,sub fomra declara6 ca o repamfie, degi in fond s-arealjz.at o reconstruclie din temelii.
La data de 1 august 1981, a fost numit ca preot paroh la aceastii parohie nr. 2Vutcani preotul $ova Vasile, care ofrciazA, dupl reconstrucfie, prima slujba pe datade 12 septembrie acelagi an.
Sfinlirea bisericii reconshuiti s-a ficrd de c[tre episcopul Eftimie Birlldeanu de laEpiscopia Romanului. Episcopia de la Huqi fusese desfiinlatii de cdte regimul comunist.
In Postamentul Sfintei Mese din Altar s-a depus intr-o sticlI o listi cu tofi ceicare au contribuit la reconstrucfia bisericii, spre amintire, gi care listii s[ nu fiedescoperitii decit in cazul strimut5rii bisericii.
Informafiile de mai sus sunt communicate de d-l Eugeniu Marcu.
***
in prezent, in Vutcani funclioneazi tot doui parohii, dar sunt 3 biserici Si ianume la parohia I se afl6 biserica Sfintul Gheorghe, un l6caq modern cu 2 turle gi o rimpozanti clopotni!5 agezati la inrare in curtea bisericii. Despre istoricul acesteibiserici se face vorbire mai pe larg in rtndurile de mai sus ale prezentului capitol. Laparohia a tr-q cea din partea de nord a satului, se afl6 biserica Sfintul Nicolae, deci adoua biserici, iar in mijlocul cimitirului se afl5 cea de-a treia bisericl care are hramulSfintii Arbangheli Mihail 9i Gawil. La ambele parohii, in prezent funclioneazd preofiiI. $tefanache, la parohia I gi Marius Ungureanu la parohia a II-a. Amindoi au studiisuperioare teologice.
*
in prezent, de cind la conducerea parohiei II a venit preotul Ungureanu Marius,biserica Sf. Neculai a clpitat o serie de imbundtiliri deosebit de semnificative, incitaspectul ei atit din exterior cit gi din interior arati imbucur6tor gi obligi pe cel ce oprivegte s[ r[minl nu numai plicut impresionat, ci gi gata sI exprime, fie in sine, fiecu voce tare ,,(Brdvo $ tntreagd ot*iroln pcntru cet (y cei) care au contri|uit kscfrin1drih reafrzate': consolidarea perelilor gi fundaliei, construirea unei impun[toareclopotnile, pavarea pronaosului cu pllci de gresie, refacerea integrall a picturii,construirea, in imediata apropiere a clddirii bisericii, a unui monument funerar in careurmeaz[ a fi transferate qi reinhumate r6magi]ele pimintegti ale preotului Ion Mache,primul preot cu studii superioare de la acest sfint licaq.
***
Ca incheiere la acest capitol, fuc precizarea cd in cadrul parohiei I, sunt inprezent 2 biserici gi anume biserica cu bramul ,,Sf. Gheorghe", despre care am fbcutvorbire mai sus gi biserica cu hramul,,Sfintii Arhangheli Mihail qi Gavrif' situati incentrul cimitirului.
38
Ioon N. ManolarJtc
FAMNTE PREOTULUI GH. VASII'ACHE
Stinga sus'. Vasile, Haralambie, Ghild' Zenovict
Pe scaune: Sotria Si Costicd, Aglaia Si preotul Gheorghe, MihaiJos:. Eugen
preotul Gheorghe Vasilache s-a ndscut la 25 septembrie 1882 in satul Gugeqtijin fostul jude! Falciu. Dupd ce a terminat cursurile gcolii primare din satul natal, a
:ecut la Seminarul teologic din Huqi; dupd ce a terminat studiile la Seminar, se
:asdtoreqte cu inv6!6toarea Aglaia Neqtian, fiica preotului Gheorghe Neqtian' In
:amilie, inv6lStoarea Aglaia, devenitd preoteasS, primise o aleasd educalie, pe baza
.'5reia a devenit nu numai o foarte buni gospodin[, ci gi o harnicd invdfStoare' O
risim prezent6 in toate activitdlile de interes obqtesc, iar in cadrul familiei a adus pe
lume qapte copii, gase bdie{i gi o fata, pe care i-a crescut 9i educat, impreuni cu solul
;r. in spiritul credinfei strbmoqeqti, in dragostea de neam gi lard'bei gapte copii, in ordinea venirii lor pe lume, sunt urmitorii: Costica, Mihai,
\-asile, Haralambie , Zetovia, Gheorghe (Ghi!6)' Eugen-preotul Ghoerghe Vasilache, dupd ce a fost hirotonisit, a funclionat ceva vreme
n satul Idrici, sat in care auvdzut lumina zilei primii s6i 3 copii, Costicd, Mihai qi
\iasile. Dupd ce s-a mutat cu serviciul in Vutcani, au urmat ceilalli copii, despre care'
in rindurile ce urmeaz6, formulSm citeva informalii biografice. Constantin, cel dintii
ndscut. dupd ce absolvegte cursurile qcolii primare, urmeazd cursurile $colii Normale
39
lL
din Birlad gi, dup6 absolvire, devine invi!6!or. Se cls[toreqte cu colega sa, tot
vutcineanc[, Maricica Turcu. Nu au copii. in preajma -ceiui
de-ai doiiea r[zboi
mondial este mereu concentrat, iar dup6 izbucnirea rlzboiului este mobilizat cu
gradul de sublocotenent in rezew:a 9i participa la luptele ce s-au dat incepind cu
L."r.u prutului gi ajung?nd pin[ in crimeea, unde qi-a g6sit sfirqitul glorios.
Mihai, c"t C"-aiToilea copil al familiei preot Gh..V11iiache, a avut o biografie
mai bogat' in evenimente gi, cu toate ca a participat 9! el ia cel de-ai doiiea tdzboi
mondial, tot cu $uOrrl a. oh!.t rezervis! a awt norocul s[ supravieluiascl gi sd aib[
o activitate pror.rioouuiisocara destulde bogati. Astfel,-dupl ce termini cursurile
$colii primar., -"rg.
ia Vaslui, unde urmeazl cursurile remrmitului liceu "M'Kogalniceanu" din aJJ orag, dupd care lace studii universitare La Facultatea de Drept
din cadrul univerqrulii lefene,'oulinind diploma de licenliat in Drept cu calificativ
superior. A profesat o weme avocatura, apoi a fost secretarul primlriei {in t}l-l
A.ipa "ur.
a plecat la Buc'regti, unde a mai f[cut 9i studii de matematicl' intrind in
Polilie cu grad de comisar, piotto scurtd vfeme' ceea ce mai tirziu ii va aduce glave
necazuri, li.t*iv puqciria. ^A
fost cdsdtorit cu Iustina, fiica preotului Harnagea' tot
din vutcani, invdtStoare care fusese m6ritat5 cu invdlitorul Gh' Popescu' Este
inmormintat in cimitirul din Vutcani'cel de-al treilea copil al familiei preotului Gh. vasilache este vasile, care'
precnm ?n povegtile oourt. populare, cel de-al treilea este qi cel mai nlzdtdvan,
viitorul Arhimandrit Dr. Vasile vasilache devine, in raport cu fralii s6i, cel mai
reugit: un intelectuait"otog de inaltl clasi, un adevirat cirturar, un Om (cu O mare)
superior, o personalitate refuarcabili in cadrui Bisericii Ortodoxe Romdne'
S-a nascut h ig ian rarie 1908 in Idrici. Fiindc6 tat5l sdu" preotul Gh' vasilache
se transferase intre ti-p f" V"tcani, Vasile urmeazdcursurile gcolii primare la $coala
primara Nr. 1 drn vutcani 9i, dupi absolvire, este inscris la seminarul teologic din
Hugi, unde studiase ii i"taf ti". fii"O un elev sirguincios 9i dovedind tnclinalii spre
harul preoler., u rori remarcat de profesorii sii, care l-au recomandat episcopului
Nicodim vtonteao.,, f.-ut*ri episcop al eparhiei H-usr]o1.iar.mai tirziu mitropolit al
Moldovei gi Sucevli gi, tn cele din.wmn, patriarh al Bisericii Ortodoxe Romdne'
Dup6 absoivirea Seminarului teologic din Huqi, a plecat la Bucureqti unde a urmat
cursurile FacultSlii de Teologie 9i, in paralel, 9i cursurile-Facultilii de Istorie qi
Filozofie, unde audiaza ptet"["rite linuti de mari personalitali ale timpului, precum
Nicolae Iorga, constantin Ridulescu-Motru, Dimitrie Gusti, Nae Ionescu'
Toate aceste laborioase studii universitare s-au incheiat in anul 1939' cind qi-a
suslinut teza deDoctor in Teologie la universitatea din Bucuregti, cu titlul "Predicain Evul Mediul'. Numele sau dJvenise cunoscut in rindul teologilor ortodoxi'.prin
diverse articole qi studii de specialitate, publicate atit in publicalii cu caracter religios
cit qi in publicalii mirene.Pentrucacititoriisd-qideaSeamadedimensiunileintelectualeqispiritualeale
parintelui Arhimandrit Dr. vasile vasilache, redau mai jos o list6 a lucrdrilor
publicate de el in limba romdn[.1. Lauda Moldovei, Sfinta Parascheva;2. Predica in Evul Mediu, TezL de doctorat;
40
IIFtItFFFIpphf6I
l"prrI
t
Iopr.tN. ilIatalocrrc
3. Dumnezeu este lumina, Predici;4. Mitropolitul Iosif Naniescu;5. Biblia in Ortodoxie;6. Bucium al dumnezeescului grai, predici;7. Un binefEc[tor, Ilarion Radu;8. Sfintul Dimitrie cel Nou Baparabov;9. Mitropolitul Veniamin Costachi;10.Pe ciile Domnului, predici la Radio;I t.Pacea cregtini;l2.Duminicile Primlverii, predici la Radio;l3.Paraclisul, Acatistul gi viala Sfintului Dimitrie cel Nou Baqarabov;
14.Ceruriie griiesc, predici la Radio;l5.Vasian de la Pocrov;l6.Doctorie sufleteascl pentru toate durerile: de vezi ci cel riu infloregte; de
suferi vrijm[gie cuivi; de nu !i s-au implinit cele dorite; de induri o u9oar6
sau grea pagub6; de te imboln[ve$t! de-!i moare cineva scump !ie; de
imb[trinegti;1 T.Maica Domnului, prooroci, apostolici evangheliqti;18.Sfiinlii Trei Irarhi 9i sfintul Neculai;lg.Martiri, mucenile, mari duhovnici, sfinli filozofi, sfinfi imparafi, sfinta
Paraschiva qi sfinta Filofteia;20.Sfintul Nicodim 9i sfintul Dimitrie;2l.Mitropolitul Veniamin costachi; la o sut6 de ani de la moartea sa,
Conferinfl linutd la Ateneul Romdn;22.Pnetentilui Dumnezeu, predici la Radio;23.Psalmi, o noui traducere in romdneqte;24.Biblia:25.Yita lui Iisus;26.Patericul romdnesc, cuvinte de folos;27.Fii intelept, fii bun;2 8. Istoricul mdnlstiriior din mun]ii Neamfului ;2g.Pdcatgi pedeapsi, predici din duminici 9i sirbdtori'
3 0. Moiseii Maramureqului;3 l.Cuvintlri pentru cei ce cred 9i pentru cei ce
3 2. Fereclri gi desfereciri istorice;
33.Mdrhrii 9i mlrturisiri: meditagii evanghelice,suntem ortodocqi, intreita iubire de Dumnezeu;
34.Bisericl 9i neam;35.Bobilna 9i bobilnenii;3 6. Sub acoPerdmintul veqniciei;3 7. Reinvieri sP irituale :38.Anu12000 9i Noul mileniu.De asemenea, p[rintele Arhimandrit Dr. Vasile Vasilache, dupl ce s-a stabilit
in America, a publicat gi in limba englezdurmdtoarele c[r!i:
L Jesus Christ Through the Ages;
4T
nu cred;
tr[iri ?n Hristos, pentru ce
i :
r l
Ginduri despre Yutcani qi despre vutcdneni
2. We Belong to Christ;3. Another World. Memories from communist prisons;4. The supremacy of God.Menlionez cd aceastd listi cu ce4iie scrise de pdrinteie Vasile am luat-o din
publicalia ,,Cronica episcopiei Hugilor, vol.Vl[ 2001, pg. 346-347.In ce privegte activitatea practic[ a pirintelui Vasiie Vasilache, menlionez,
foarte pe scurt, urmitoarele: preot-conferentiar la Mitropolia Moldovei gi Sucevei pewemea cind mitropolit era Nicodim, cel care fusese episcop de Huqi ctnd p5r'rnteleVasile era elev la Seminarul teologic din capitala judelului F6lciu. Apoi stare! lamindstirea Antim de lingi Bucureqti, iardgi sub obldduirea I.P.S.S. Nicodir4 ajuns pescaunul patriarhal. Este perioada 1944-1948. Activitatea noului starel este bogati ininfbptuiri. El a reficut biserica, ale cirei cele 2 turle mari ameninlau cu prlbugirea.Prin neobosita sa stbruinli, degi vremurile erau vitrege, mbnastirea a fost completreftcut[. El a reuqit si oblini importante mijloace materiale qi blnegti din parteareginei mam[ Elena, care a donat 200.000 lei din caseta personal[, din parteaprimarului capitalei, generalul Dombrovschi, care a donat 2 vagoane de ballast giciment, din partea guvernatoului Bdncii Nafionale - profesorul Neculcea - un kg deaur pentru poleirea vaselor bisericegti qi Sfintei Evanghelii.
In acelaqi interval de timp, 1944-1948, perioada stdreflei de la M[nistireaAntim, au loc importante evenimente social-politice Q3 august 1944, instaurareaorinduirii comuniste cu nafionalizarea tuturor bunurilor materiale, colectivizareaagriculturii^etc), evenimente care vor avea grave consecinle qi asupra domeniuluibisericesc. ln fruntea paffiarhiei, ajunge un preot oarecare, Justinian Marina, cel careavea un singur merit acela cn ?tr gizduise pe Gheorghiu Dej cind acesta evadase, dup[23 August, din lag[ru] de la Tg. Jiu. Se abdtuse asupra oamenilor flagelul distrug[torde congtiinfe, doctrina comunisti adusl la noi in lari de tancurile sovietice. in ce-lprivegte pe plrintele Vasiie, vocea sa care rostea la radio adevdrul Donmului qisperanla Minfuirii, a fost inabugiti, iar el a fost scos din ierarhia inaltei biserici qisurghiunit la un indepartat schit din munlii Neamlului, schitul Pocrov, unde incepe onoud ejapi. a activitdlii sale, etapa 1949-1959, perioadi in care este egumen al aceluischit. In ciuda vielii de schivnic pe care o duce aici, wednicul gi inegalatul p6rinteVasile igi pune in lucrare neastirnpirul sdu creator. Repar[ gardul irnprejmuitor alschitului, reparb acoperigul, planteazd pomi roditori, cultiv[ legume Si zanavatvri, iarin timpul liber anahoretul nostru continul si fiaducl din izvoare ebraice, grecegti gilatine o nou[ versiune a Bibliei. Strddania aceasta cuprinsd in 35 de registre pe carele-a strins in 10 pachete qi pe care, printr-o minune dumnezeiascd, le-a salvat deperchezifiile Securititii, le-a predat mai 6rziu, in 1990, Academiei Romdne. inlegitur[ cu aceastd lucrare a sa, iatd citeva fragmente din propria mlrhrisire ap6rintelui Vasile, mirturisire pe care o face cind predl manuscrisele respective.,,Traducerea Sfintei Scripturi am inceput-o cind eram la Mln6stirea Antim, apoi amcontinuat-o la Schitul Pocrov, acas[ la Vutcani, lucrtnd zi gi noapte intre 1944 gi1969... in momentul arestirii de cehe fo{ele Securit[fii, toata bibtioteca gimanuscrisele au fost confiscate, manuscrisul Sfintei Scripturi a rdmas tntreg...Aceasti ffaducere a Bibliei a r[mas t[inuit[ la un prieten din Bucureqti... Dupd 21 de
42
Ioprn N. Manolade
mrnr ar,'ind slobozenie de a vzita Romdnia, prima grrj[ a fost de a lua cele 10 pachete
:u -i-< de registre cu traducerea Bibliei in manuscris 9i a le face danie Academiei
ffi,ulnd.ne".perioada urm6toare de activitate preoleasci a plrintelui Vasile este cea
mmecuti in satui istoric Bobilna din Transilvania. Iat6, mai jos, insl$i mlrturiserea
pmrntelui Vasile: ,,in anul 1959, de sfintele sdrbltori ale Paqtelui, a venit ordin sd
nffisesc Schitul Pocrov, eu 9i fratele meu Haralambie, firl dreptul de a mai fluji c1
wmmd Am fost judecafi gi condamnali la 8 ani tnchisoare eu, iar fratele meu la 7 ani
hrisoare. La toate inchisorile 9i laglrele prin care am trecut: Baciu, Jilava,
Gm,r:rgeni, Balta Brdiiei 9i Gherla erau pline de delinuli politici, mii de profesori,
puol-i, cdlugiri, judecitori, medici, ofileri, fost/miniqtri, studenli etc' erau schingiuli'
;it,i, linutiin foamea gi mizeria frigului qi a intunericului. Foarte mu[i au murit, aqa
mrm s-a intimplat cu frateie meu" arhimandritul mitrofor Haralambie..'" Suferinla din
bchisoarea Gherla a finut pind in anul 1964, cind, conform decretului de amnistie,
Fflriseam inchisoarea, fbrL posibilitatea de a mi incadra in postul avut inainte de
&-estare. Am incercat in diferite ora$e, Iaqi, Bucureqti, Piatra Neam!. Peste tot eram
:eruzat. in cele din 'rm[,
am plecat 1a Cluj, la episcopul Teofil care mi-a inleles
suferinla gi m-a incadrat ca preot in satul istoric Bobiina de lingd Dej' Am r6mas
Fternic impresionat de primirea cald6 ce mi-au ficut bobilnenii' in cei 5 ani, cit am
s[at la Bobilna, am restaurat biserica, am organuat un cor bisericesc, am ajutat pe cei
saraci gi m-am atagat de ei, fiindci ei r[spundeau credintei mele de a fi drepli, corecli
;i evlavioqi".' in i969, inceteazd perioada Bobilna, dupb 5 ani de preolie de o inalti linutii
morala gi civicl gi, cu sprijinul aceluiaqi episcop Teofil 9i cu intervenlia sa la
Arhiepiscopul victorin di ra Arhiepiscopia Romdn[ din.America, "am primit
chemare cu sprijinul bunului Dumnezeu, sd merg ca preot slujitor la biserica,,sfintul
\Iihai" din Santhbridge, statul Massa-chusets"'in felul acestal tnmeazd ultima perioad6 - qi cea mai incdrcatd de frumoase
rcalizdri - din cariera sa duhovniceascfl, de preot slujitor, perioada americanfl, fie in
S.U.A., fie in Canada gi care se sfirqeste odatd cu fecerea sa intru cele veqnice, in 7
ianuarie 2003.i.n 1977, dup[ 8 ani cit a funclionat la Santhbridge, este transferat la Detroit ca
Vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romdne din America 9i Canada 9i ca preot la
Windsor, Ontario iCanada). in acelaqi &1, prin insistentele sale intervenlii,
-Arhiepiscopia Ortodoxa Romdn[ a oblinut autonomia fa!6 de Patriarhia din Bucuregti-
Din 1^984, a fost numit preot la biserica Sf. Nicolae din woodside, iar in 1999 este
numit Arhimandrit Mitrofor tn cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romdne din America'- -- i; perioada Americana, aare a durat 34 de ani, pdrintele Arhimandrit Mitrofor
Vasile Vasilache a fbcut mai multe vizite in Romdnia qi, de fiecare dati, $i-a vizitat
satul copilariei, Vutcani, orapul studiilor seminariale, Huqi, oraqul primelor impliniri
profesionale, Iaqi qi oraqul marilor impliniri, Bucureqtiul' Triirile sufletegti profunde
determinate de aceste reintilniri le mlrhriseqte pirintele Vasile in scrisorile pe care le
adreseaz6 c6fre ai s[i. Spre edificare qi spre bucuria cititorilor acestei cdrli, reproduc
mai jos citeva fragmente din aceste scrisori. ,,Scumpii mei primili, salutiri din
America unde mi ug" a. ][29 aprllie, in Santhbridge - oraq ce se afl[ pe o culme de
43
munte ca la Predeal. Aici sunt slujitor la o comunitate de romdni macedoneni"'". Altfragment: ,,in 1990, am ficut o vizitil in ,,Fre"; in Bucureqti, am fost la catedralasfintei Patriarhii, am depus o metanie la moagtele Sfintului Dumitm cel Nou a cdruiVia!6 qi Acatist le-am tipirit gi am tinut in aceast[ m[reali Catedral6 cea de a 401-apredicl. La fel gi la Mdnlstirea Antinr, unde am fost stare! intre anii I9tA Si 1949.Am plecat cu ochii inldcrimali la locul de veci al scumpului nostru frate,Arhimandritul Mifrofor Haralambie. Pe el nu-l vlzusem din 1959, cind ne-au dus la
inchisoarea Gherla, unde el a murit in chinuri groaznice. ^Lumea
creqtinl l-a adus qi
inmormintat la M[nistirea Cernica, unde el fusese stare!... In catedrala Patriarhiei, amficut parastas de pomenire la mormintul Patriarhului Nicodim. La Vutcani, am fdcutpomenire la mormintul pdrinlilor, protoiereul Gheorghe gi presvitera Aglaia, care suntititorii bisericii Sf. Gheorghe. Ia Iagi, am citit ruglciuni de pomenire la mormintelemitropolililor Veniamin Costachi gi Iosif Naniescu" ale clror viefi le-am scris 9itiperia... Am fost gi la Bobilna, unde bobilnenii m-au aqteptat cu drag in fata bisericii,cu buchete de flori, cu lacrimi de bucurie; am slujit Sfinta Littrghie cu mult[ bucurieqi am mulfumit ,,Printelui Ceresc" cl ne-a scdpat lara de robia grea a comunismuluicare ne-a adus jaf, ur[, lipsuri qi atita jale"... l,a Hugi, hugenii nu vor uita niciodat[ajutorul trimis de plrintele Arhimandrit Mitrofor Vasile Vasilache in vara 1994,concretizat in lenjerie, incn[Eminte, imbriciminte pentru populafia sinitrati, cindapele Draslovdlului au inundat cartierul G6dinari. Ajutorul respectiv urma si fiedistribuit sinistl1ilor de c[fe Arhimandritul Mina Dobzeu de la catedrala Sf. Petru qi
Pavel din Hugi, ajutat de solii Maria qi Petru Bahrim. Iati un fragment din scrisoareapirintelui Vasile privind distribuirea acelor ajutoare, scrisoare adresatiArhimandritului Mina Dobzeq o veche cunogtin!5 a semnatarului acelei scrisori:
,,Rug[mintea noastrd citre Cuviogia Voastr[, ca pe unul ce v[ ctmoaqtem' e s[ luafiosteneala de a le impnrli celor ce sunt plgubi,ti. Ve trimitem aceste daruri cu toatidragostea cregtineasc[ gi rom6neasci, ca unul ce am fost elevul Seminarului din Huqi.Primitia vi rog, ale noastre ffilegti mu$umiri".
in anul 1995, Comitetul de organtzare a festivit{ilorprilejuite de comemorareaa 500 de ani de existenlI a bisericii ,,Sfinfi apostoli Petru qi Pavef', ctitorie a lui
$tefan cel Mare, precum gi implinirea a 400 de ani de la ?nfiinlarea EpiscopieiHugilor, acest comitet face invitalie de participare gi Cuviosului P[rinte ArhimandritDr. Vasile Vasilache, dar acesta, cu profund regret, rispunde ci nu va putea participa,precizind gi cauza pentru c:lre va fi absent. Iati, mai jos un fragment din scrisoarea derdspuns a plrintelui Vasile. ,,De aceast[ comemorare pe care o faceli se bucur[ 9ibunul Dumnezeu din ceruri, se bucur6 ctitorii voivodali, se bucuri poporul romdn dinffecut gi din prezent. Bucurafi-vi gi voi, huqenilor cI de acum s-a dat la o parte piatrape care dugmanii o puseseri peste fintina cu ,,Apa cea Vie" cu care sd vi adipali innecanxile gi bucuriile vie;i. Personal rcgret cd nu voi putea fi cu voi la aceste serbiricommemorative, pentru c6, in acelagi timp, va trebui si particip la CongresulArhiepiscopiei Ortodoxe Romdne din America qi Canada, cate anul acesta va fr laMontreal, in Canada. Din New York, aceasti ndreatp capitall a lumii, al vostruconjudefean qi huqean prin anii de gcoali de la Seminar, v[ trimit cele mai bune uriri,si fili ce af, fost gi mai mult decit atit. Cu frdleasc[ dragoste. Ia mu[i ani".
44
IogrnN. Monaladte
in 1996, in lunile septembrie qi octombrie, plrintele Vasile face o noui viziti
:n gar6, in urma invitafiei telegrafice a Patriarhului Teoctist, care, in telegrama
:espectiv6, ii amintegte de faptul ci a fost stare! al Manestirii Antim 9i c6, in acea
*li1gte, a reconstruit locaqul mdnistirii, care acum se resfinfeqte. De asemenea'
Patriarhul ii mufumegte pentru ajutorul bdnesc, in dolari, pe care dinsul, pdrintele
\-asile, l-a d[ruit Patriarhiei rom6ne pentru rezidirea Bisericii Sfintul Spiridon Vechi.
Donalia aceasta era rezultatul contribuliei benevole a 32 de romAni triitori in
-{merica, insumind un total de 21.167 dolari, din care 12.000 dolari era contribulia
personal6 a p6rintelui Vasile Vasilache. Iatd ce noteazd dinsul in legdturl cu aceast6
i iziti:,,Bucuros c6 bunul Dumnezeu m-a ajutat si mi reintorc acolo de unde fusesem
alungai in calitate de stare! al Ministirii Antim, mai mare mi-a fost bucrnia cind, in
timpirl slujbei, Patriarhul Teoctist citegte hotirirea Sfintului Sinod prin care mi se
acordd rangul de,,Mitrofor" Arhimandrit cu Cfrd 9i Mantie"'in incheierea rindurilor omagiale, exprimate mai sus' reproduc citeva
fragmente din necrologul rostit cu priiejul inmormintSrii pirintelui Vasile, de cdtrepreotut profesor Theodor Damian: ,,Pirintele Vasile a fost mai marele nostru al
ruturor; nu numai ca virstd, dar mai ales ca model de via!6 9i credinla, de slujire a lui
Dumnezeu qi a oamenilor... Pirintele Vasile gi-a dedicat intreaga viali slujirii lui
Dumnezeu, a Bisericii gi a neamului siu... gi-a luat doctoratul in teologie 9i s-a impus
cu autoritate in publicistica teologici a wemii... P[rintele vicar Vasile Vasilache a
scris nu numai teologie, dar qi alte cirfi care l-au ftcut cunoscut atit in !ar[ cit 9i in
str[in[tate... Pdrintele Vicar va l[sa in urmf, profilul unui om integru ce rdmine ca o
candeld luminind cerul sufletului nostru". Necrologul, din care am reprodus cele
citeva fragmente, a apirut in extenso in publicalia ,,Romanian Journal" din New-
York, cu data de 15 ianuarie 2003.gersorafitatea pdrintefui Arfrimanfrit cDr. 'lasite
q/asifacfie, cef [e-a[ treifea fru af
sopitor Agtaia Si prei Qfr. ,lasitacfre, rdminc frryt figurd emfifematicd a acestei i[ustre
famitiLCel de-al patrulea copil al preotului Gh. Vasilache este Haralambie, despre care
s-a pomenit de citeva ori in biografia de mai sus a lui Vasile'Haralambie s-a nascut in Vutcani in 1911. A ficut scoala primarl la 9c. Nr. I
din satul natal. a urmat cursurile Seminarului teologic din Hugi, ca 9i fratele sau
Vasile. Dupd absolvirea Seminarului, a urmat cursurile FacultAii de Teologie
absolvindu-1e in 1935, Dovedind cd are darul vorbirii atit in Seminar cit 9i in
Facultate, cu ajutorul Mitropolitului Nicodim, este incadrat ca predicator la Episcopia
Hugilor pentru o scurtl perioadi de timp, dupi care este transferat, tot ca predicator,
la Mitropolia Moldovei unde pdstorea ca mitropolit Nicodim Munteanu 9i fratele siu
Vasile devenise director at Mitrpotiei I.P.S.S. Nicodim devine intre timp Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Romdne gi, mutindu-se la sediul Patriarhiei, in Bucureqti, ii ia cu
el pe ambii frafi, pe Vasile qi pe Haralambie, primul devine secretarul Patriarhiei 5istarel la Uanastirea Antim, iar Haralambie stare! la Mindstirea Cernica. Urmind
propria vocalie cit gi exemplul fratelui sau Vasile, igi ia qi el doctoratul in Teologie,
orcind trepteie ierarhiei c[iugdregti gi devenind Arhimadrit Mifrofor. A scris zeci de
I
45
Gtnduri despre Vutcani qi despre vutcdneni
studii de teologie qi de psihoiogie creqtind remarcindu-se in mod special prin cartea sa,,,{ltarul spiritualitS}ii romanegti". A fost un adevirat erou al religiei.
In timpul regimului communist, pe care eu l-am denumit ,,domnia proqtilor giera ticilogiior", pb'rintele Arhimandrit Mitrofor Haralambie Vasilache este surghiunit,alEturi de fratele siu Vasile gi de tatiil siu, preotul protoiereu Gheorghe Vasilache, laSchitul Pocrov, dupi care a fost arestat gi frecut prin mai multe inchisori, ultima fiindGherla, unde i s-a fias gi moartea. Nicolae Stainhard, eweul botezat cregtinegte inaceeagi puqcdrie, povesteqte in cartea sa ,,Jurnalul fericirii" despre suferinlelepdrintelui Haralambie, care gi-a dat duhul in brafele acestuia.
Al cincilea copil al preotului Gheorghe Vasilache a fost Zenovia, cate a vdzutlumina soarelui in 1912. A ficut qcoala primar6 tot la Nr. I din Vutcani, dupd care aurmat cursurile liceului de fete ,,Iorgu Radu" din Birlad. S-a cdsltorit cu preotul-profesor Lascar Mihlilescrl care era gi el fiu de preot, anume preotul Mihlilescu dinDeleni. $i ea 9i soful ei au indurat tot felul de perseculii gi umilinfe in timpul,,domniei progtilor gi era ticdlogilot''. in cele din urm[, dup[ ce a peregrinat gi prinnordul Transilvaniei, au poposit in Dobrogea, la Mdcin, unde gi-au g6sit apusul viefii,atit ea cit gi soful ei. Au l[sat in urma lor doi copii, ambii biieli, pe Silviu care adevenit economist gi pe Laurenjiu medic veterinar.
Al qaselea copil al preotului Gh. Vasilache a fost Gheorghe, Ghifi, cum iispuneam noi, colegii lui de scoali primarl qi de gimnaziu. Acesta s-a niscut in 1914.Mi-a fost coleg de clas6, in cursul primar, fiind printre primii 3 premianfi. A urmatcursul liceal la Liceul Na{ional din Iagi, unde se remarcl drept trn elev strilucit giobline chiar gi o bursd oferitii de guvernatorul Bincii Nafionale. A unnat apoicurswile Facdte,tii de Drept din Iaqi unde obf;ne diploma de licenliat in gtiinlejuridice gi economie politic[. La 23 de ani este numit ?n magistr[turl, funclionindceva weme la judecltoria Ngeru Vodn din judegul Constanfa. Prin linuta sa demn6,frrl vicii, un jurist de clasd superioari, avea o buni reputafie atit in lumeamagistrdfilor, cit gi in societate. (Pe wemca stu^dmliei noastre, intre anii 1932-1936, attteu cit y et, impreund cu Jan Eostan" un att vutcdnean [espre core se aorfieSte tn yrezmtacarte in cdyitofu[,Fiii satufui', am participat fa unfef fe ?roces frterar care s-a fesfaSaratcfiim tn [oca[u[ Ju[ecdtorict Su6icau[ [ezfiatrii era intitukt astfd,tn lriitorii 5 ani, vafisdtr nu alt rdz6oi?". La 6ara ,nu aa fi' au pfe[at gfritd 'lasifacfre ft lan Eosta4 am6iistu[mfi k WEt. La 6ara std f', an pfe[at eu, stu[ent fa Litere y Fifozofb. (kezi[adezfiaterife tnnsi juteadtoruf fe atunci Su6ieau[ fezfiaterii era incitant. lEra in varaanufui 1935. I,foi insine agitasem opinia W6[ind vutcdneand ca sd participe cit mai muftilFdcusEm Si asfse [e mtni pe care fe htninan odnefti[or pe cme-i intdfnzam yrin centru[stufui Sak [wmea netncdpdtoare. Comtenisem cu ju[ecdtontf ca sd [ea cwintuf mni intiicefor care pfe[au pentnt ,nu vafi rdz6oi'. 'lre6uic sd amintac cd tn acei ad, praafdcea onspinutd propagan[d pacifud, [e conf,atmare a rdzhoiufui Qinite pricinuite [e cef [inttirdziloi monfiaf nu erau tncd ["ptk rtin[ecate. in a*fet [e situayit, pozipia mea [wenealrizihit dif"ih (htteam fi cu usurinld tarydt frept ap'6upm fe rdzhoi Dupd ce gi-ausltstjrrut p[efoariife ,a[versarii' mei, pacifstii, jufecdtoruf a saspm[at pentru 15 minute
,e[infa, iar puSticuf a iesit afmd pmtnr a funa o ligard t1 ?entru aface comentarii lJnti
46
L
rtI
It.trti)iterdd,:a6tta'4t
rfi6ii|taLra
flrrufrytii
ne4i=(tll
rutelnn,
a0
ntti
IoanM. Manolade
?(ini fa numdr, au venit fa mine sd md mrnpdtimeascd fiin[ convinSi cd ,voi picrfe-yocesuf'.
llre1uiz sd recunosc Si acum cd, tntr-a[evdt, tru sperdfn sd cotwing fulnlo y'yu6fbut
[espre poziyin mea d ,,va fi rdz6oi". lenisem inarmnt cu seruieta pfind [e zime,-Tintre
t*isiunu[franptzesc, ,,Le fuIon[e" sdu ,,Le lFigaro", nu-mi amintesc exdct, fuli-am
rBumentat'pfefoaria tn fefuf urmdtor dacd Qermana, [1Pd yrinut rd.z6oi mon[ia[, a
itnt"t cotoiiife, afost olfrgatd sd pfdteascd fespagu1iri fe rdz1oi afost umi[ita rl fef X'rttp, crefe cinwa ia ed" Qenndni4 va suporta muftdvreme acedstd situa!fu? fulai a[dugam
i-nemlii sunt, prin fefut tor [e a fi, un popor rdz1oinic. La acest argument am afdugat
mcd unuf, ,tnioo fa putere a tui 9{it[er care, fin prima zi fupd fuarea puterii, a pornit o
;ampanicfurihuntd [, inot-ort, reuSinf ca fa acea fatd sd ai6d cea mai mareffotd avinticd
y f, *o**tu[ cinffdceam aceastd afirmapie, am scos fin servictd zianttftancez -[in
carl
tm tncegrut sd citesi un anptu reportaj semnat [e ziaristuf Aitrinr Qoufin care fdcuse [e
winf i cdfrtoriz tn Eermniia- Qi spunna ziaristuf? Aojenea guvernu[francez cd o ftsat [e
rz|efrSte drrufid, cd aaapi^a francezd n-a mai construit nici un avion etc. in timp ce in
Qermania a vdzut cu yroprii sdi ocfii coneoaie [e tmcuri fi mltini 6[in[ate, aeroportui in
cflre nu mai pineau i*antte in frangm, ci ,[a conortd!' tn aer [i6er. $i-mi tncfreiam
pb[oaria cu o intre1are retorich Cre[e cinna cd toate aceste mijfoaa fe rdzfioi s-au
;onstruit Si se constntiesc foar pentru aface cu efe paraldl (De asemmea, tntrefiam: (Dacd
J{itter, [a'aua [atd, incorporase,4ustrin, imta[ase Cefros[auacia Si ane4ase pinutuf popufat
;u sufefu o poputapic nemfeascd" se va opri St se aa rnufpumi cu attt? Am impiturit ziatul,
i-am b6gat in servieti gi am ad6ugat: ,,om trdi gi-om vedea". In sal[ se fbcuse o linigte
ap6sitoire. Judecitorul, un om cam cu 10-15 ani mai in virstd ca noi, s-a ridicat 9i a
spus: ,,lnsfanfa se I)a pranunld peste o sdptd.mini'. Toat[ lumea a plecat cam
ingindurati, dar totugi optimistl c[ nu va fi tdzboi. Peste 2'3 ani, au inceput
concentrlrile, iar in a.rg,tsi 1939 Hitler invada Polonia gi, prin aceasta incepea cel de-
ai doilea rdzboi mondial. Nu spre bucuria mea, ci spre durerea mea 9i a tuturor
romdnilor, constatam cd eu cigtigasem procesul. Atit etr" cit 9i ,,adversarii" mei din
.,procesul" respectiv am fost mobilizali gi trimigi pe front. Ghifl Vasilache va c6dea
eioic lovit de o schdl de obuz in august 1941 in localitatea Molochis din Transnistria,
iar Jan Bostan va lupta pind in Crimeea unde va fi grav rlnit, dar a supravieluit qi
tr6iegte gi azi in Mediag, Jud. Sibiu" avind gradul de locotenent-colonel in rezew6-
Despre dlnsul, v[ rog s6-i citifi autobiografia din prezenta carte, la capitolul ,,Fiiisatuiui". Eu, dupd cum putefi constata, am supravieluit r[zboiului, deqi am luptat pe
frontul de R6sdrit, oblinind medalia ,,Bdrb61ie 9i credin!6"'in sfirgit al gaptelea copii al preotului Gheorghe Vasilache, Eugen. Mezinul
Eugen, cunoscut de consdtenii s[i mai virstnici sub numele de Gic6-a-popei, s-a
ndscut la 16 iunie lg2I,in Vutcani. A absolvit qi el, precum alli frali ai sii, cursurile
$colii primare Nr. 1 qi clasele gimnaziale tot in Vutcani. Dupd unele surse, se zice ci
u "rtnut
qi cursurile iiceului agricol din Hu;i. Fiind cel mai mic copil al familiei qi
fiindc6 familia p6rinfilor sdi d[duse deja un greu tribut de jertfb patrioticd prin
cdderea pe fronturile celui de-al doilea rdzboi mondial 9i doi frali ai s6i, ofilerii in
rczewd bostici Vasilache gi Gheorghe (GhiF) Vasilache, Eugen va r[mine in lar6mobilizat pe loc la un regiment din Iagi. S-a cdsltorit cu o consateancL, Bojian
Paraschiva, cu care a adus pe lume 3 copii, o fatd Aglaia, in prezent pensionard, 9i 2
A1
b6ie!i, Laurenliu gi Valeriq amindoi cu studii superioare, unul inginer textilist -
primul - qi celalalt inginer mecanic.' Ajunqi aici, e momentul sd tragem concluzii. Iat6-1e. Famifia preotufui Qfi.
lasifacfre, fuatd in intreguf ei, este o famifie en1fsn"aticd pentru satuf nostru, Vutcani:
to!i, absolut toli componenlii acestei familii, a clror scurte biografii au fost evocate
rnui ,.rr, sunt i4empfe fe morafitate, [e mofesti.e, fe cinsie, [e fdruire, fe fragoste pentru
aproapefe, fe patinism fuminat, [e sacrificiu pentru o crefin!4 credinla creqtind; doi din
ei - Costicd qi Gheorghe (Ghi16) cdztti pe front pentru apdrarea patriei; a[i doi -
Vasile qi Haralambie - au slujit pind la sacrificiul de sine credinla strdbund -
cregtinismul - Haralambie pldtind cu viala credinla creqtind pe care a slujit-o in mod
exemplar; ceilalli doi - Zenovia 9i Eugen - rdmaqi in bdtdtura pdrinteasci, Eugen pin[
la ultima zi din vta!6, Zenovia - cea mai mare parte a vielii - au rdmas in amintirea
consdtenilor drept pildi de cinste 9i de demnitate, aqa cum i-au invdfat, din fragedI
copildrie, pdrinlii ior. Stimate cititor vutcdnean, fie cd trdieqti in Vutcani, fie cd
viequieqti pe meleaguri indepdrtate, cind vii acas6, la casa copildriei, nu uita sd te
abali pL la biserica Sf. Gheorghe, ctitorie a acestei familii in proporlie de 90 %, qi
aprinde o luminare sau aruncd o floare pe mormintul preotului Gh' Vasilache'
:
f
:z
f
iiii'
Ol
lir
.jj
fi
n
I
intAlnire cu fii ai satului - masa prezidiului
in picioare: prof. A. Tdbdcaru, director al Cdminului cultural
Pe scqun: ing. C. $tefanache, ing. Sica Asandei-Marcu, Gh'
Stanciu - primarul comunei, arhitect Gh' lurcanuPe verso: ,,$i prin imagini se poate ;ine vie flacdra aprinsd a
colabordrii intre conducerea comunei Si fiii satului"'
IoanN. Manolachc
B. $coala
Prima qcoal[ ?n Vutcani apare in anul 1865. Deci in timpul domniei lui AL I. Cuza.
Din regisfrele matricole existente la Arhivele Statului din Vaslui, rezulti c[, in
immmll an de funcflonare al acestei nou-infiinlate qcoli primare, aceasta, cum era fitesc,
mugn. Joar clasa I. cu un efectiv de 34 elevi, de diferite vtste. EvidenJa qcolarilor era
nnLri doar pe un tabel nominal. Nu erau cataloage. Un aspect care mi-a atras atenfa
*rrffifirs3 in faptul cI din totalul elevilor, 4 din ei se numeau Neqtian, 3 se numeau Chirila,- }::-ran Primul invilitor care a frrnclionat la aceasta scoal[ avea numele de Mih[ilescu
"r l:n-pdcate, n-am g6sit $i alte amdmrnte despre acest inviJitor.
in anul urmitor, 1866, efectivul gcolar este de 4Z,impdfiit in clasa I qi clasa a
X-:- Evidenla este finut[ fot cu tabele nominale. Din anul 1867, deci in al III-lea an
de :ristenli a acestei gcoli primare, apar cataloagele alfabetice pentru fiecare clasd.
I-r".i nu erau notali cu note, ci cu calificative, precum ,,cu talent", ,,frrd talent" sau
-;-:oi'- sirguitor, nesiiitor. incepind cu al ltr-lea an de existenti a gcolii, apar 9i a[i
uu,,,'I tori. Aceqtia aveau pe lingi orele de predare, qi obligalia de a face
:nu:nsamintul copiilor de virsti qcolard. Astfel, in anul 1869, deci dup[ 4 ani de larr{:nlarea qcolii, am gisit inregistrdli 126 de copii. Acum apar 9i noi nume de
im""rf,rdtori, precum I. Anastasiu" Elena Gheorghiu. Tot acum, fetele aparfin unor clase
m:=ite de clasele de b[iefi. Fiindcd in aceqti ani numirul elevilor creqte in mod
xrubstantial, in 1871 se infiinleazl o noui qcoal6 primarS care poartd denumirea de
--uoala primard Nr. 2" qi, la inceput, aceasta este numai gcoald de fete. Nu pentru
-r--n wime, cici gi aceast[ a doua gcoali va deveni scoa16 mixti, purtind denumirea
te -Scoal6 primard Nr. 2 Vutcani", iar cealalth, cea infiinlati in 1865, va purta
os.pmirea di ,,$coala primard Nr. 1 - Vutcani". Cele doui gcoli primare vor fi dotate
:; -ocal propriu gi amplasate in aqa fel incit sd fie cit mai la indemina qcolarilor.
,4$tbl, Scoala Nr. 1 va fi amplaqati cam la centrul satului pentru a fi cit mai la
ffi3rnina celor ce locuiesc in jumdtitea de sud a satului, iar cea infiinlatd in 1871,
Scoala Nr. 2, este amplaqati cam la jumitatea pdrlii de nord a satului, in parteacunoscuti sub numele de
,,Funditurd".in prezent, clddirile celor
2 qcoli existi, dar cea dinFunddtur[ nu funclioneazE. $iacest fapt se datoregteurmdtoarelor cavze:. anume c6structura ei a fost deterioratlgrav din pricina cutremurelor 9iin al doilea rind fiindci num6ru1eleviior din circumscriPliagcolard respectivd s-a diminuatatit de tare incit nu mai iustificaactivitatea ei.Vutcani - $coala Primard nr. 2
49
Dup6 al doilea r6zboi mondial, pe locul unde a existat judecdtoria, cdci aceasta
a fost demolati fiindcl fusese grav avariatd de cutremurile de pimint, s-a construit un
nou local de gcoall in care funclioneazl in prezent cursul primar' iar Scoala primarb
Nr. 1, fiind renovatd, a devenit sediul cursului gimnazial (claseleV-VU)' Aletufi de
cladirea in care funclioneazd clasele gimnaziale, s-a construit o cladire noud in care
funclioneaz[ Gr[dini]a de copii. Toate aceste unit5li gcolare, in prezent funclioneazd
sub o singuri conducere administrativ[.
**
in anul gcolar 1890-1891, in cataloagele $colii primare Nr. 1, apar 9i nume de
elevi evrei, 6 fete gi 2bfuief. in acelagi an gcolar 1890-1891, in catalogul clasei I, am
g6sit numele elevului Revent Eugen, fiul preotului Ion Revent. Dupd absolvirea qcolii
primare, Revent Eugen, viitorul avocat 9i poet, devine elev bursier al Liceului
internat C. Negruzzi din tagi. Devenit o personalitate remarcabil[ in publicistica
vremii (?n anii 1900-1915), am inclus la capitolul ,,Fii ai satului", citeva date
biografice impreunl cu citeva citate din opera vutcdneanului Eugen Revent.-
in anii ultimelor decenii ale secolului al XX-lea, structura anului gcolar consta
in semestre, deci cite 2 semestre pentru fiecare an gcolar.
O particularitate specificd acestor decenii este gi faptul cd, intre 1865 9i 1883,
se foloseiu cataloage lunare. Aceste cataloage erau pdstrdte 9i, tn unele cazuri, chiar
intocmite de cdtre ,,monitori", elevi alegi din clasele mai mari. Aceste aqa-zise
cataloage erau de fapt niqte simple liste cu evidenla elevilor frecvenli- De abia
incep?nd cu anul 1883 apar cataloagele anuale, pe clase. Tot acum apar 9i clasele a V-
a, precum gi nurnitele clase de adu{i.
***
)U
$coala primard clasele I-IV - Clddirea de pe locul fostei
I
IoanM. Manolacle
De la 1865, anul infiinfdrii primei gcoli primare in Vutcani, 9i pini la 1900, atita $coala Nr. 1 cit gi la $coala Nr. 2, s-au evidenfiat in mod deosebit inv[ptoriiVasile Alexa gi Panaite Gu!u, primul la Scoala Nr. 1, iar celalalt la $coaia Nr. 2.
Din pdcate, nu am izbutit sA g6sesc date corespunzdtoare pentru a prezentapersonalitatea lui P. Guqu. in compensafie pentru aceastd insuficienli, am oblinutsuficiente date despre eminentul V. Alexa, a c6rui biografie o gi introduc in cuprinsulcapitolului de fa15.
sALoA^il.f,hlrilrrlE
in toatd actioitatea s4 tmtdpdtorut (. Xfs@ Si-a fdruit tntreaga fui frintd cu
{eosehit zef Si [ragoste pentru copU tn instruirea Si efucarea a peste,25 Q serii [e
a\sotvenpi invdpdiorut Afeaa fucoperd efemente tatentate, [e cufthtd incfinnyiife, prepmd
gratuit pe cei fornici sd urmtze cursurife superiaare, fe httocmcste fosare[e pentru huctierea-k
$coak !'formntd sau fa Liceuf Cofreanu [in (Btrk[, prezenttnfu-i personnf fa concurs, .
ee o pkcd [e m.armurd comenordtied asezatd ln frDfuf Scotii se poate citt
,lutcdnmii iftnc recunoscdtoi fostufui tor naapator 'I/asitc AteXa (1553-1914)'. 'l&ulrapectiv rezumi simlofrr cafitdpite tistinsutui fascdf care Si-a [dntit toatd frutered fe
mincd, priceprea pe[agogicd" syirituat fe iertfd t ' mai prents fe toate, fragostea fayd fe
am, i.[ea[mdrey atrificdrii satutui k fuminn.
inadfitotttl V a's ile Alcxa(1861-1e28)
S-a niscut in satul Perieni - Tutova dintr-o familienumeroasd de !6rani. Dupd cursul primar urmeaz6 la $coalaNormald din Birlad in perioada 1879 - 1883, cind, dupdabsolvire, este numit inv5![tor in satul Vutcani, jud Fdlciu.Tinlrul invd.t5tor iqi incepe activitatea in condilii grele in satulcare avea o populalie gcolar[ numeroasl, din care numai oparte erau inscriqi qi urmau cursurile. De aceea, inv6!1torulAlexa Vasile, in dorinla de a respecta gi aplica, cu strictele,legea obligatorie a inv6!6mintului, intocmiti de ministrulSpiru Haret, face recensbmintul 9i inscrie tofi copiii cu virstade gcoald pentru a urma cursurile. Cum insd la Vulcani nu
existau decit doui posturi de invbfitori, unul delinut de Maria Constantinescu, care
preda 1a clasa I-a (partea I qi II-a), iar postul al doilea delinut de inv6!6toru1 Alexa,
care preda la clasele II-V, a trebuit sd depuni o st6ruin!6 persistenti pentru a se crearreptat qi alte trei posturi cum gi un local de gcoald cu patru sdli de clasi invdlimintul
tecind la durata de 4 ani. La aceste trei posturi, care s-au infiinfat, au fost numili prin
transferare sau numire directi: Neqtian Gh., Purice Const. 9i Popa Neculai, toli dinVutcani, care ficuser[ $coala Normall din Biriad gi toli elevi de-ai inviptoruluiAlexa, devenili colegi mai tineri ai fostului lor dasc[], care era qi directorul $colii nr. 1.
) t
Iorrn N. Manoladv
il
:
b
de la 10 mai, zide aniversare a independenlei nafionale, care se desftqurau
cu un fast deosebit, cu defi16ri ale gcolarilor in seara zilei de 10 mai qi
fefiagerea cu to4e, acestea fiind fbcute de cltre eievi; sau cu ocazia
comemorarii a +OO de ani de la moartea marelui domn $tefan cei Mare
(1904). De asemenea serbarile de la 29 iunie, cind avea 1oc darea de seam[
u..rpru rezultatelor oblinute qi imp[rfirea premiilor, c6p6tau o str[lucire
deosebitb.Ol i"ratatorul Alexa Vasile a stimulat teatrul sltesc. in timpul vacanlei de
var[, la care participau 9i elevi de-ai gcolii, elevi de la $coala Normala 9i de
la liceu, sub conducerea sa organizau diferite reperezentalii in programul
carora figurau gi vodeviluri 9i piese de teatru de.v. Alecsandri ca de
exemplu:-,,Barbu 16utaru1", ,,Piatra din cas6" etc.' recitaluri de poezie, ca de
.*"1np1,,' ,,scrisoarea III'', de M. Eminescu, ,,IJmbra lui Mircea |a Cozia,,,
deGr.Aiexandrescu,, ,sergentul ' ' ,deV.Alecsandri , , ,Rug6minteadinurm6,,, de G. Coqbuc etc. ACeasta din urm6 se reprezenta sub forma unei
scenete, cu un decor adecvat, qi era aqa de bine jucat[ incit emoliona
auditoriul pin6 la lacrimi; apoi coruri mixte pe 4 voci, cum 9i unele opere
muzicale executate la vioard de elevii normaligti'
Aceste reprezentafii aveau loc in fiecare simb6t6 seafa, pe o scen6 instalata in
curtea gcolii.- --f; volumul omagial, oferit de admiratorii s[i, profesorului universitar
Spiru Haret, ministru a1-inv6!6mintu1ui, frgneaz' 9i un articol, ,,Teatrul S6tesc",
de inv6litoru1 Alexa Vasile.e) Biblioteca gcolii, care conlinea opere din cele mai insemnate - de autori
romdni qi straini - era des cercetata de foqtii absolvenli, care dupd ce -le
citeau trebuiau s6 povesteascd conlinutul 1or. Dupi care li se dddea o altd
carte. in felul acesta fogtii absolvenli i'i imbogdleau cunoqtinlele
Activitatea gcolarfl 9i extraqcolarfl i-a fost recunoscutd cu aprecieri din cele mai
frumoase, comentate in procesele verbale de inspeclie ale revizorilor qcolari qi ale
organeloi de inspeclie ale ministrului invapmintului, care i-au acordat,,Medalia
Muncii cL. aII'a" la nivel nalional.
Pe o plac6 de marmura comemorativd, asezat' in holul gcolii se poate citi:
,,Vutc6renii udto" ,"r.rooscdtori fostului 1or inv[!6tor Vasile Alexa (1883 - l9l4)" ,-rezuma sirnbolic caiitalile distinse ale dascilului, care $i-a dlruit toat[ puterea de
muncl, priceperea pedagogic[, spiritul de jertft qi, mai presus de toate, dragostea fa1a
de on1 ideal m[re! al ridicirii satului la lumin6'
Dar cea mai frumoasi 9i ingenud recunoqtinla a dascllului vasile Alexa avea
s[vin6dinparteafoqtilorsiielevigicetllenidinVutcani.un grup din aceqtia, tn frunte cu doctorul Simion Negtian, general med1c,
doctor eagOasar Dumitru, fost profesor universitar 9i ministru, inv6lltoru1 Purice
Constantin, directorul $colii nr. 1, iouApto*l Popa Vasile qi a$ii, organizali h]l-l"
comitet de inifiativa, au fbcut chemare la slrbitorirea celui care timp de peste 30 de
ani, neclintit, a raspindit lumina 9i c61dur6, din lumina 9i cSldura de apostol a
soiritului s6u. Satul vutcani a avut prilejul la 15 august 1923 - dup6 9 ani de la
trle[iFle
5hl
Fd,b,frnip"IIte
53
fI
plecarea sa din Vutcani, s[ faci dovada unei alese gratitudini participind, in mas6, la
sdrbdtorirea fostului lor invifitor.Cu toate ci inv6lltorul Alexa Vasile era foarte sever, totuqi elevii il iubeau 9i
pnrinlii il stimau gi preluiau pentru strddaniile pe care le punea pentru instruirea 9iid.t"ut"u copiilor 1or. El a fost, in sensul strict al cuvintului, devotat ridiclrii culturalea poprului, necunoscmd altii activitate decit gcoala, cu care s-a identificat in lunga sacariera didacticl de 44 de ani, din care peste 30 de ani numai in Vutcani.
in politici nu a activat, sub nici o form{ cu toate c[ a fost numit, pentru o
scurtd perioadl, revizor gcolar clasa a II-a, pentru meritele sale de dascll, unanimrecunoscute.
El moare, fulgerltor, la 17 martie 1928.
Noti: Materialul de mai sus mi-a fost transmis de prof. Ion Diaconrl autorul cirlii
,,Monografia comunei Vutcanf'. Acest materiaf deosebit de valoros prin informaliilece le comunici despre eminentul invSlEtor V. Alexa, dar mai ales prin mesajul ce-ltrimite celor de azi gi celor ds miine, a aplrut pentru prima datii in revista Elanul nr.26, noiembrie 2003. Acest material a fost scris, se pare, de citre prof. Dr. GheorgheAlexa, fiul invl!5torului Vasile Alexa qi nu l-a semnat dintr-o explicabili modestie.
***
Am spus gi in altl parte cd viafa satului nostru, Vutcani, precum 9i viala tuturorcelorlalte sate de r[zegi, gi-a urmat cursul ?n func{ie de evolulia intregii regiuni in carevieluiesc acestea. incepind cu primele decenii ale secolului al XD(-lea, Moldova intradinplin in istoria moderni a Europei. Dupi ce Moldova se unegte cu Munteania (lara
Romdneascl, cum i se mai spune) in 1859, realizindu-se statul denumit PrincipateleUnite, viala, in tot complexul ei (economic, politic, cultural), evolueazi in ritmsuslinut citre nivelul celorlalte state europene. in consecinti gi viala spirituali aVutcanilor intr6 de fapt in perioada cu adevdrat modern6. Am vizut din cele afirmatemai sus cd s-au pus bazele inv[ldmintului prin infiinlarea celor 2 gcoli primare. Lacele doua parohii, apar preo{i care au fost qcolili la Seminariiie teologice, care aveaudurata de gcolarizare la nivelul liceelor. in deceniile anterioare, preofii erau gcolili laSeminarii cu durata de gcolarizare de tip gimnazial. Tot acum apar un fel de instanlejudecitoregti, care nu erau de fapt, decit nigte aqa-numitele Sfaturi de impdciuire. De-abia in 1910 apare Judecitoria Rurald Vutcani, al cirei Ocol (circumscriplie) seschimbi din cind in cind. ln general, circumscriplia respectivd era aceeaqi cucomponenta serviciului administrdtiv cunoscut sub numele de Plasl.
Dupd 1866, Principatele Unite devin Regatul romdn qi pe tronul acestui tindrStat se urcd Principele Carol de Hohenzolern, cunoscut dupl aceea sub numele deRegele Carol^ I al Romdniei. Tinlrul Slaj nu era indepe^ndent, ci se gisea subsuzeranitatea inaltei Podi de la Istambul (Constantinopol). In 1877 are loc rdzboiulruso-turc. in acel an, tinErul stat romdn, avindu-l pe tron pe Carol I, intr[ official inrdzboi al5turi de Rusia gi participd efectiv la luptele care se dau in sudul Dun[rii.
54
,q.!q
Iq{il
f,
IognM. Manalachc
Cstaqii romdni se acopir de glorie luptind eroic impotriva turcilor gtiind c6, de felulfium se va termina acest rdzboi, depinde viitorul patriei. $i Vutcanii gi-au trimis,rstagii in acest rdzboi care poarti denumirea de rizboiul de Independenli. In cimitirulgtului s-a ridicat un monument funerar in amintirea eroilor cFzali pe front qi pesoclul acestui monument sunt slpate numele acestora.
***
Ultimele decenii ale secolului al XX-lea gi primele doui decenii ale veaculuial XX-lea coincid aproape integral cu domnia regelui Carol I. Aceasta este o perioadbde maximd evolulie ascendentb pe toate planurile vielii sociale. In aceastd perioadi,invdlirrintul rom6nesc se structureazd, alit din punct de vedere material cit gispiritual, dupi cerinlele vielii moderne, a$a cum se prezinti situalia in Europaoccidentall.
Dacd, sub domnia regelui Carol I, se construiesc cdi ferate (pentru prima oariin RomAnia), se construiesc qosele pietruite, se construiesc edificii administritiveimpunitoare, mai ales in capitala !6rii, Bucureqti, cit gi in principalele orage, toateacestea constituind infrastructura materiald a vielii tinirului stat, pe plan spiritual seconstruiesc sute de localuri pentru gcoli primare, atit la sate cit qi la orage.
Daci in prezent stribatem principalele cdi de comunicalie din Vechiul Regat,fie pe calea ferati, fie pe gosele, vedem din loc in loc, poduri metalice care au fostconstruite sub domnia regelui Carol I (li se gi spune ,,poduri de pe vremea lui Caroll") tot aga, dac[ strdbatem strizile principale ale oragelor sau satelor (mai ales alesatelor sedii de comune), vom vedea localuri de gcoal[ primar[ cu o anumit[arhitecturd, purtind amprenta epocii. Li se gi spune, precum podurilor pomenite maisus, ,,gcoli de pe wemea lui Carol I". $i, fiindcd in acea perioadd, Rom6nia a avutparte qi de o mare personalitate pe planul inv[f[mintului, anume Spiru Haret, acestorgcoli li se mai spune gi,,gcoli haretiene".
Dupd primul rdzboi mondial, Vechiul Regat devine Romdnia Mare. Vechiuluiteritoriu i se aliturl altele noi precum Transilvania qi Banatul, Criqana qiMaramuregul care au fost sub stdpinire austro-ungari weme de secole, deqi acesteaerau populate in mare majoritate de rom6ni. De asemenea, prin voinla maselorpopulare se aldtura gi Basarabia care fusese rnpitd de cltre nesiliosul imperiu farist.
Perioada interbelicd, cum i se spune perioadei dintre primul rdzboi mondial(1914-1918) qi cel de al doilea rdzbor mondial (1939-1945) a insemnat pentru romdnircalizarca strlvechiului vis: unirea tututor romdnilor ?ntr-un singur Stat. Lucrul acestaa fost posibil datoritd urm[torilor factori: mai intii inlelepciunea qi patriotismuloamenilor politici ai momentului, indeosebi tactul gi prestigiul lui Ionel BrSteanu; inal doilea rind eroismul cu care masele populare au participat la rdzboi (sutele de miide eroi care gi-au dat via\a pe cimpurile de lupti determinind infringerea duqmanului)qi in al treilea rind contribuJia familiei regale, mai ales a reginei Maria, pe care ostagiiromdni au denumit-o ,,rrurma rdnililor". Regina Maria qi-a pus viala in primejdie nunumai ci a ingrijit cu mina ei pe rdnilii din spitale, dar a mers pe front sub vijeliabombardamentelor de artilerie. In timpul tratativelor ce se desftqurau la Paris dup[
J)
terminarea rdzboiului pregitindu-se tratatul de la Trianon, regina Maria qi-a folosit
din piin nu numai inlelepciunea 9i tactul politic, ci 9i farmecul personal, toate la un
loc iusp in slujba patriei cdreia i s-a dedicat in tot timpul vielii sale.
in aceasti perioad6 gi inviflmintul a evoluat spre standardele Europei
occidentaie. ln primul rind s-a urmnrit genenluarea invlfdmintului primar 9i abolirea
analfabetismului, care inc[ persist[ la sate. Cum spuneam in alti parte, 9i gcoala
vutc6nean6 se inscrie in acest efort general. Acur4 pe ling6 cele doui qcoli primare-
care-gi intensificl efortul pentru abolirea analfabetismului, Ministerul invdllmintului
infiinleazd numeroase ginmazii qi ?n mediul rural, printre care 9i un gimnaziu in
Vutcani. Despre acest glimnazitr, eu insumi am amintiri foarte frumoase pentru ci i-
am urmat cursurile ctriai din primul an al existenlei sale. in acest prin an qcolar 1925-
1926, dnlipsa de cadre didaitice cu pregdtire corespunzdtoare ciclului gimnazial, am
avut ca proiesori pe 2 avocali, Evdochin.Tanasache 9i Neculai Berghiu, la religie pe
preotul ^Cn.
Vusiiucne li cniar pe fostul meu invititor C. Purice. in al doilea anl
gcolar, 1926-1927 cancelaria gimnaziului a fost populati cu noi cadre didactice"
profesori calificali precum Troirn, Fordea, $endrea 9i Theodor Bogos care devine 9iiirector al gimnaziului. in aceste condilii, populalia gcolarb devine foarte numeroasf
pentru c[, le hngd elevii vutcineni, apar elevi din satele apropiate, mai ales di{
putt.u ae suO a Vutcanilor. Eu am avut colegi de clasi-de la Peicani, de la Igeqti, de Qiighliu qi de la Murgeni. Pe lingd tinerii profesori calificali a c[ror nume le-am evocaf
1aui ,*, a continuat s6 predea qi avocatul Evdochin Tanasache, care dovedea un real
talent pedagogic.
* ,1.
Despre nivelul la care invdlltorii acelor wemuri igi fbceau datoria, nu numai !catedr6, cigi pe plan cultural, este suficient sd evoc acele cercuri nedago.gi19 care $intdlneanu din cind in cind, la intervale regulate, reunind pe invdl5torii din satelt
apropiate de vutcani. Aceste cercuri pedagogice dezbdteau nu 1u11i probleme d!
specialitate, ci 9i probleme de ordin cultural in general, urmirind rlljcar. ea. nivllut{
di congtiinla cetileneasci a sdtenilor. Acum se infiinfeaza 9i Cdmi"ll. tltur{,,Panaiti Gu!u" din iniliativa invifitorului Gh. V. Bostan (furpac)1i a soliei sale, t{
ioualato-. janeta Bostan, sord cu universitarii Dumitru qi Neculai Bagdasar' .. . iinVdldtOafe Janeta lJOStan, SOfa CU UIUVgfST[aru Lrtluulru ]r r\suunr D4Ssooq_' .. - l
Dac[ in ultimele decenii ale secolului al XX-lea qi in primele doui decenii a!
secolului al XX-lea, gcoala vutclneanl a frcut progfese spectaculoase, aceasta {datoregte in primul rind politicii culturale pe care guvernele din tjlpul domnil
regelui Carol I o practicau, dar gi figurilor representative de iwlldtori din respectivl
pJrioada, dinne Care se evidenliazd eminentul invl
IoglnN. Manolailv
ilul acesta qcolile din vutcani trec prin aceasa c.ljzd' Dat, imediat dup[ incetarea
irptelor de pL front, supravieluitorii cumplitelor bitdlii la care au participat se inffoc
-la vatri,' gi iqi reiau activitatea la catedr[ intr-un ritrn din ce in ce mai suslinut
aringind niveluri de performan!6. Acum se infiinleaz[ qi gimnaziul despre care am
f,cut vorbire mai sus. Dac6 in perioada anterioarl, vutcdnenii iqi amintesc cu plicere
fuspre cei doi dascali pomenili mai sus, vasile Alexa 9i Panainte Gu!u, acum
aumarul inv6!6torilor performanli creqte. Apar nume noi: Dumitru $oitu, costic[
Purice (B[trtnul), Cn. V. Bostan (T"tpu"i, Enache Crdciun' Domnica Cr[ciun'
Gheorghe Popescu (cristea), Iustina Harnagea etc. Toli se_ intrec intre ei s6 obtina
rczultate remarcabile atit la catedrl cit 9i in atte activit[li cultural-educative' unii din
)l
rian
ei oblin grade superioare sau devin institutori'Dintre to!i, numele lui Gh' V' Bostan (Jurpac) se
:;?d::.)N impune ca reper' a$a cum in perioada anterioard se
; il i*ousese Vasili Alexa. Este parcd o replic' pe care gcoala""i . prrmard Nr. 2, cea din Funditure' o di $colii Ni'
1: Gl t
T". I ^Bostan
a predat la $coala Nr' 2 unde a fost qi director o
, * , bucati de vreme. El a fost acela care a luat iniliativar4 infiintdrii Cdminului Cultural, pe care i-a condus o bundi bucati de vreme gi a realizat o serie de acliuni culturale
precum organiz.area unei biblioteci s6teqti, infiinlarea unut
cor mixt, infiinlarea unui teatnr de amatori in activitatea
cdruia a antrenat, aldturi de gcolari, 9i oameni maturi'
Cu sprijinul soliei sale, Janeta Bostan niscutd
Bagdasar, ea insigi inv[litoare eminintd, -a
organiza3 cerc.rli * *.":T*"-, u].enrrr si crrltive viermi de mdtase, s6 practice o agriculturi qi o
go;podine care au inceput s[ cultive Yi"1rr de mStase' si pract:
hortiviticoll aupa reguii 9i practici gtiinfifice. Cei doi soli au realizat 9i o gospod[rie
cu adevdrat model. o vdd gi a".rmr casa construitb spre fundul ogrdzi; mai derrte !3zgomotul qi praful drumuiui, de la poarti pind la rnrrarga-n1in9ipa16 o alee pietruit[
uii.rA a"opurt qi ae ceutamirandafiri 9i flori, restul spaliului plantat cu pomi de talie
mijlocie, iar in spatele casei vie nobi16 pe care o ingrijea el personal' Toate acestea le
invdlase din lectura "a4itot
marelui ,o.iolog Dimitrie Gusti, conducatorul Fundaliei
culturale ,,Principele barof', care o'gunlase in acea vreme Echipele regale
srudenlegti. Acestea activau in citeva sate-pilot uryerin{ ridicarea nivelului de trai qi
cultural al sdtenilor. Fac aici o mlrturisire. Eu insumi am participat la activitatea
acelor echipe regale studenleqti timp de doi ani consecutiv, prima dat6 in cadrul
echipei din satul Slobozia Pruncului din judepl Ridluli, in anul 1935 qi, in anul
o..6tor, in cadrul echipei din satul Drdguqeni situat la qu1it9 judefului Suceava cu
judelul Iaqi. Recent, ciiind procesele u"ibal" ale Cdminului Cultural ,,P' Gu!u", am
.itit',,, oi-i,", cici uitasem acest amdnunt, c[ eu insumi fusesem chemat la o
activitate a C6minului Cultural ,,p. Gu!u" gi am vorbit ascultitorilor despre echipele
regale studenfegti. Acest lucru este consemnat in procesul verbal Nr' 10 din data de 9
mai 1937.Mai fac precuareaci registrul cu procisele verbale ale Ciminului Cultural
,,P.Gu!u", se gaseqte in posesia= 'clomnului profesor Atfel T[bicaru' caruia ii
mulfumesc gi pe aceasta caie pentru faptul ci mi-a pus la dispozilie qi alte inscrisuri
orivitoare la viata cultural[ a Vutcanilor') l
Pentru toate considerentele enunlate mai sus, cred c6 sunt indreptilit si fac
afirmalia cd invllitorul Gh. V. Bostan (Turpac) devine un num€ de referinli printre
atitea alte nume de invd![tori merituoqi i*e uu activat in cadrul celor doui gcoli ale
Vutcanilor.in rindurile ce urmeaz[, reproduc o noti inforrrativd despre stadiul sctual-al
invalSmintului vutcinean. Autorui acestei note este insuqi conducitorul complexului
qcolar vutcanean, profesorul Arsene Mihait4 devenind 9i el prin felul cum i$i face
datoria, un nume de referin!6.$coali cu clasele r-Vm Vutcani ctrprinde: Scoala cu claseie I-Vm Vutcani,
at'rnd personalitate juridici, 9i Grddinifa Vutcani. Numlru] total de cadre didactice
din Scoala vutcani, in anul- gcolar 2a05-20fi6 a fost de 11 la care se adaugd 9i
Gr[dinila Vutcani cu un numii de 3 educatoarc.I-a Gf5dinita Vutcani funclioneazi 3
gupe dL copii (grupa micd, grupa mijlocie, grupa preg6titoare), avind cadre didactice
titulare pe post dupl cum urmeazd:1. Halciug Cipriana-Eliza, educatoale
Grddinilei Vutcani.2. Chebac Maricela, gruPa mici-
la grupa mijlocie qi responsabil al
3. Bagdasar Gabriela, grupa pregdtitoare'h anjgcolar 2005D066,au fostinscri$i la Grldinila Vutcani, un numdr de 72
de copii, frecvenla pe parcursul anului fiind foarte bun6, cu exceplia perioadelor cu
weme nefavorabila. Gredinita este bine dotati cu materiale didactice, achizilionate 9i
construite adecvat cu mobilier norl cumpirat cu ajutorul consiliului Locai in ultimii
doi ani.La inv1l71mintul primar, care igi desfigoari activitatea intr-un local construit ?n
anul 1969, av?nd 5 sali de clas6, cancelarie qi secretariat. Aici iqi desfrgoari
activitatea 72 de elevi, din care 20 in clasa l-a,Zlcliasa a II-a, 16 clasa a III-a qi 15
cbsa a fV-a.cadrele didactice din inv[pmintul primar, in anul gcolar 2005-2006 sunt:
Mihai Silvia, invS
Iorrn N. Muulache
Numirul de elevi in acest an qcolar a fost de 88, iar promovabilitatea de 93o/o.
:.:zultatele obflnute de elevii din clasa aI-ala examenul ,,Teste nationale" au fost
:-ne. procentajul frind de 75o/o. Problema majori cu cafe se confrunti gcoala o-.::ezinti lipsa de interes pentru continuarea studiilor dupi terminarea gimnaziului
..-: din partea elevilor cit qi din partea pdrinlilor. Anul acesta o parte din elevii buni,
-, rezultate bune la sfirqitul anului qcolar nu au dorit participarea la examen,
:,:tivind situalia materiali proasti pe care o au familiile lor.
Dintre cadrele didactice care s-au remarcat pe parcursul mai multor ani putem-:r.tiona o serie de invilitori gi profesori care au o vechime in aceastd unitate de
:.:.te 20-30 ani gi care au contribuit la formarea mai multor generalii de oameni: inv.
i:,rian Andrunache-Claudia, prof. Musca Violeta, prof. Maria Cehan, inv. Florea
: rna.Conducerea qcolii este rcalizali" de un Consiliu de Administrdlie format din
--::ctorul unit51ii, o parte din cadrele didactice ale qcolii, reprezentanti al Consiliului
-:.cal qi reprezentanti ai pdrinfilor. in ultima perioadi de timp, Consiliul de
-.;ministritie a pus un accent mare pe imbunntnlirea condiliilor de munci 9i invilare
::-:r amenajarea sdlilor de clasi, achizilionarea de materiale didactice 5i mobilier
'::cvat. Directorul unitA$i este prof. Arsene Miheip.
PROtr. ARSE VE MfrrArTASqtrfr. notAbiogruticd
Niscut in anul l974,la 8 martie, in Vutcani. A terminat qcoala cu clasele I-VIII- ar1 natal. in prezett este coleg de cancelarie cu o parte din fogtii sii profesori
:":e l-au indrumat spre viala de ,,dascil" inci din primele zile de scoald. Dupd
.:solvirea clasei a VIII-a din Vutcani, a urmat cursurile la liceul ,,$tefan Procopiu"
-:.n Vaslui, pe care il absolvegte in 1992. Sub indrumarea profesorului Bichinu! Gelu--,',ricu, a urmat cursurile Facultilii de Geografie-Geologie din cadrul Universitilii
,-Li. I. Cuza" din Iagi. Dupi absolvirea facultilii, in 1999, a revenit la Vutcani, de
-n aceasta cu titlul de profesor de Geografie. Din anul2003, este directorul Scolii'
Este cisitorit. Solia sa este tot profesoari. Au un singur copil, o fetip de 3 ani.
il,ttl
#ilu
I,l
:utrIr
t
Ir
t
ft
Cadrele didactice de la Scoala GeneraldAnul Scolar 1965-1966
59
Gtnduri despre Vutcani qi despre vutcdneni
C. Cdntittttl cttlfrnal
Am spus-o qi in alti parte din cuprinsul prezentei ca4i gi reiau acum aceastaafirmagie. Iat-o: istoria satului nostrq Vutcani, s-a desfiqurat, de-a lungul existenleisale, concomitent cu ins[gi istoria prii. Dacn poporul romdn are o preistorie, oprotoistorie gi o istorie (veche, medievali, moderni gi contemporani), apoi qiVutcanii nogtri i5i au istoria respectivd.
Mi vor intreba, poate, niscaiva vutcineni: care este contextual istoric in cadrulciruia au apdrut in viala satelor romAnegti ciminele culturale? Iati rispunsul urcareape ffonul Romdniei a regelui Carol al Il-lea, la 8 iunie 1930. Daci in timpul domnieiregelui Ferdinand gi a reginei Maria, piringii lui Carol al Il-lea, dupi realizareaRomdniei Mari, in viala culturah a firii, pe linga multe alte realizd4 se infiinleazdFundaSile Cuituale Regale. 5uf dsmnia lui Carol al Il-lea, se activeazl in modaccentuat Fundafia Principele Carol cea care luase fiin1a incl in anii de pribegievolnntari a zuipdiatului principe, devenit controversatul monarh al Romdniei. Subconducerea eminentului sociolog Dimitrie Guqti, trun[afia Wga[d,Srincipefe Carof i;ipropune cd scup prt"npof riticarea nivefufui [e trat, materiaf gi syiritwt, af sateforromineSti Pentru realuarea acestui scop, Fundafia promoveazd niqte ac{iuni
experimentale, anume se infiinleazi. citeva ,,Echipe regale studenleqti", care voractiva in timpul vacanfelor unirersitare (iulie-noimebrie) intr-un numir limitat desate. in judelul F5lciu" satul ales pentru experimentul respectiv a fost satul Dodegti.Echipa regah studenleasci din acest sat filcian a avut ca indrumitor pe vestitulscriitor gi om de teatru Victor Ion Popa. folaifac aici menliunea cd y cu amfo* mcmSrudcti,r) d[lEcfiipefu regafe stu[enyeStL Pe tot cuprinsul Romdniei, au funclionat weo 30
de Echipe Regale Studentegti. in satele respective au luat fiinli C5:nine Culturale careau preluat gi continuat activitatea Echipelor Regale in lunile cit echipierii studenfi seaflau la cursuri. Consider ci este benefic sI comunic cititorilor care era componenfaunei Echipe regale studentegti. Echipa avea un nurnir de minimum 8 gi maximum 12echipieri (studenfi din ultimii 2 ani de studii). Din fiecare echipi trebuia in modobligatoriu si nu lipseascd un medicinist, un agronom, un veterinar, o maesffi degospodirie gi un umanist (urist, filolog, economist). Dupi primii doi ani de activitatea Echipei, in satele respective se gi realizeazd mici (in unele cuarri, veritabile qivaloroase) monografii sitegti. Iati deci care este origineaCiminelor Culturale.
in continuare, informafii despre Ci:ninul Cultural,,Panainte Gufu" din Vutcani.
Ctitorul acestui Cimin Cultural este invifitorulGheorghe V. Bostan-Jurpac. El este nu numai fondatorutdar gi perseverentul gi merituosul animator al acesteiorganizagii social-culturale. De aceea el devineremarcabil in suita de ?nvifitori memorabiliperindat de-a lungul wemii la gcolile din Vutcani.
un repercilre s-au
t60
IopmN. ilIdrlolf,?he
Redau, in continuare, confinutul procesului vertal Nr. 1. prin care s-a infiinlatCiminul Cultural ,,Painainte Gu!u" qi, pentru veridicitate, o copie xerox a aceluiprocess verbal gi o altd copie xerox dupi procesul verbal Nr. 10, unde apare gi numelemeu.
cdmiranl culfrnul *panaintc @^tFtt' fuail vutcani conanna.Vutnrd, ,firdeFtl Fdlcfu, Nn 7/ 6 decemhtie 7936
PROCES VERBAL NR. 1.
Astlzi 6 decembrie 1936, subsemnafii locuitori din satul Vutcani, comunaVrtcani, judeful Filciu ne-am intrunit in adunare generald in localul qcolii primare\r. 2 din Vutcani, la convocarea d-lui invdldtor Gheorghe Bostan, cu scopul de aofii"ta in localitatea noastri un Cimin Cultural apar,tinind Fundaliei CulturaleRegale,,Principele Carol".
Ni s-a citit qi explicat statutul pentru funclionarea Ciminelor Culturale alFundaliei gi l-am primit in intregime.
Am hotarit ca numele ciminului si fie ,,Panainte Gufu" pentru urmitoarelenotive. A fost primul inv6!6tor de la aceasti Scoa16 Nr. 2, care a murit pe front in;ompania din 1916-1918.
in conformitate cu art.S, am discutat programul minimal de munci pe careciminul il poate indeplini in primul an de funcfionare qi care este urmitorul.
l. in ce priveqte sdnitatea locuitorilor satului sd organizam o serie deconferinle qi indrumiri practice pentru plstrirea stuetqii.
2. Pe tirdmul muncii. sd construim un Poqtament, in loc de cafas, la bisericaparohiali S fintul Neculai, pentru co rul biserice sc.
3. Pe tarimul sufletesc, si organizdm o serie de predici gi pregitirea unui corbisericesc pe trei voci.
4. Pe tirimul culturii minfii, vom preglti serbdri, gezdtori 5i infiintarea uneibiblioteci populare.
Pe lingi cele de mai sus, vi rugim si binevoili a acorda Cdminului nostrurunctionarea provizorie in cadrul Fundaliei, timp de un an de zile, cu incepere de ladata aprobirii acestei funcfionlri, bucurindu-se tn acest timp de scutirile de care sebucuri C[minele definitiv aprobate.
Procedind la alegerea Sfatului Ciminului, am ales prin aclamafii pe urmitorii:1. Gheorghe V. Bostan, 31 de ani, invifitor Vutcani, Scoala Nr. 2.2. Preot Ion Mche, 31 de ani, preot, student teologie, preot parohia bisericii Sf.
Neculai.3. Janeta Bostan, 31 ani, inviptoare, abs. $coala normall" inv[litorVutcani, Sc.
Nr.2.4. Gheorghe I. A. Str[til4 44 ani, agricultor, abs. $coalaprimard.5. Gheorghe I. Prode4 45 ani, agent fiscal, abs. $coalaprimari'6. Dumitru I. Diaconu, 26 ani, agricultor, abs. $coala primard.7. Constantin Todeil4 50 ani, agricultor, abs. $coala primari.8. Iancu Gh. Diaconu, 36 ani, agricultor, abs. $coala primarS.
6l
9. Gheorghe S. Prodeq 38 ani, agricultor, abs. $coala primari.Procedindu-se la alegerea biroului Sfatului, am ales pe urmitorii:
a) Gheorghe V. Bostan, ca preqedinte.b) Ion Mache, preot, ca vicepreqedinte.c) Janeta Bostan, invifitoare, ca secretar.d) Gheorghe I. A. Streti[ casier.
Am procedat apoi la alegerea cenzorilor $i am ales ca cenzar din partea
Ciminului pe Constantin Todeili qi propunerea ca al doilea cenzor, din parteaFundaliei, pe Iancu Gh. Diaconu.
Luindu-se in disculie bugetul Ciminului, am votat aprobinduJ, in suma rt
2500 (doun mii cinci sute) lei qi totodati am aprobat cheltuieli in aceeaqi sum6. Ilanexim in dublu exemplar.
Drept care am intocmit prezentul proces verbal in triplu exemplare, semnatetoate de citre cei prezen[i, din care un exemplar va rinrine in dosarul C[minului, iarcelelalte doud exemplare se inatnteazdFundagiei penfiu aprobare.
Urmeazi semnaturile. in total 70 de semnituri.Pentru veridicitate, publicim mai jos o copie xerox dupd originalul acestui
proces verbal, care, precum se observi, a fost cam deteriorat.
i
62
t!IognN. Motalach'e
Din cele 23 de procese verbale incheiate intre 6 decembrie 1936 9i 19 martie
l:,i8 pe care le avem in original oblinute de la domnul Aruel Tlbdcaru, cel care va
:::nduce C6minul Cultural iimp Oe 7 ani, ?ntre 1969 9i 1976, rezulta o activitate
lrrens6, intr-un ritm suslinut, cu realizdri importante, precum infiinlarea unui cor pe
mi voci, construirea unei platforme de pe care corul didea rispunsurile
:::respunzitoare la slujbele religioase duminicale, organuarea mai multor gez6tori 9iF'5ari cu progafine f:oarte variite 9i foarte interesante la care luau parte un numir
:rsresionant de slteni de toate virstele, infiinlarea unui cerc de gospodine, etc. Toate
Nestea datorate tnvildtoruiui Gheorghe V. Bostan-Jurpac, preqedintele C[minului
- irural gi soliei sale Janeta Bostan, n[scutd Bagdasar, care indeplinea funclia de
;**;retar al Sfatului acestei organizafii.Fac menliunea c6o pe linge valoroasele acfiuni realizate in scurtul interval de
I penrffu care avem mirhrriile consemnate in cele 23 procese verbale, acliuni
:renrionate mai sus, conducerea Clminului Cultural a pus 9i bazele unei biblioteci
pcopulare, care a funclionat in $coala primdrd Nr. 2, acolo unde solii Bostan i$i
Gfiq*uo activitatea ca invi!6tori. Dacd la infiin{area acestei biblioteci, numdrul de
ll,riume era de doar 70 exemplare, de-a lungul timpului pind in prezent, biblioteca
-:minului a ajuns s[ aibi 8764 volume.Cel de-al doilea Rlzboi mondial produce o perturbare serioasl in via,ta
,-iminului cultural ,,Panainte Gu!u". inv6
faza judeleani gi obline o ,,Men!iune". in 1953, luase fiinld o ,"Formalie de teatru"
care va activa sub conducerea profesorului Ion D. Diaconu'
{ \i \+!
Formalia de jieni din Vutcani. Concurs la Huqi, 1968
W.
wnf i l iee"@*,
Corul Cdminului Cultural, dirijor prof. Florea Constantin
IorrnN. Manoloche
*'i**h
sr '
ti\lltn
o'"'?i::,0;;ff ;n::i*f ;:,1:;T::"!:;,i:!*'in anii 1975-1.976 se construiegte Cdminul Cultural, o clddire impresionanti
,-are are parter gi etaj, cu 8 incdperi gi o salS mare pentru intruniri gi conferinle,
soectacole, etc. avind o suprafald total[ de 375 m' aceastd frumoasd realizate a avut
,oc sub primariaful aceluLgi Gh. Stanciu. in 1983, din iniliativd gi cu exclusivd
ostenealS a prof. Ion Diaconu, ia fiinld ,,Muzeul sdtesc Vutcani", care funclioneazdin
;lddirea CSminului Cultural qi este organuat, cu stricta respectare a principiilor
Stiinlifice ce stau la baza oricSrui muzeu oficial. Vizitatorul acestui muzeu rdmine
puternic impresionat de ordinea gi bogd{ia materialelor expuse, precum gi de faptul ca
rotul este rezultatul unei munci sisifice depuse in exclusivitate de cdtre creatorul
acestui muzeu. profesorul Ion Diaconu.
Cdmirurl Cultttral Vulcani65
Gtnduri despre Vutcani Si despre'vatcdneni
in 1967, din iniliativa primarului Gh. Stanciu $i cu ajutorul competent al lui A.Tdbdcan:, directorul Cdminului Cultural, ia fiin
Ioan N. Itlanalac.hc
in perioada 1967-1975 au avut loc numeroase activit[fi cultural-artistice:mpozilii de arti populard, schimb de experienll pe jude!.
27 mai 1973, Vutcani - Inttlnire cuJiii satului
Cea mai ampl6 gi plin[ de rdsunet printre vutcbneni a fost intilnirea din ziua de
17 mai 1973 cu,,Fiii satului" venili din toati larala chemarea comund a conducerii
Ciminului Cultural qi a primdrtei. Ziarul vasluian ,,Vfemea nou[" publica in doui
rinduri materiale semnificative despre activitatea Cdminului Cultural din Vutcani.
Frima dati ?n numdrul cu data de 23 noiembrie 1969, un amplu material cu titlul,,La
Cdminul cultural din Vutcani" semnat de gazetarul Vasile Iancu, din care spicuim
mai jos citeva pagaje. ,,Lipsa de spa!iu', invocati de unii directori de Cdmine
culturale nu este o barierd in desfbgurarea unei rodnice munci de educare a maselor.
Aici, la Vutcani, oamenii simt tot mai mult prezenla unei institufii culturale, sunt tot
lai mult atraqi cdtre ,,Ciminul spirituaf' al satului. Mindria nr. 1 este, bineinleles
;orul alcdtuit din aproape 100 de persoane. Printre corigti se num[ra qi primarul
comunei Gheorghe Stanciu, un animator constant al miqc[rii artistice de amator...
-{ici funclioneazl qi o formalie de instrumentigti, o formalie dramaticl locald care
vrgantzeazd spectacole, o brigadl gtiinlificl".Tot in ziarul ,,Yremea nou[", dar de data aceasta dup6 2 ani de la prima
apari{ie, annme pe ziua de t3 martie 1971, sub titlul ,,Yd prezentdm" semnat degazetarul M. Mihra se face elogiul realizdrilor de la Cdminul cultural Vutcani. Din
aou, vom cita citeva pagaje semnificative: ,,...coruldin Vutcani, dirijat ast6zi de prof.
Constantin Florea, gi-a cigtigat o binemeritatd reputalie in judelul Vaslui atit prin
repertoriul siu compus din piese de folclor, cit 9i prin buna sa pregdtire, prin patosul
hterpretirii... O alt[ formalie artisticd din Vutcani, remarcatd la recentul concurs,
este orchestrd de muzicl popular5... La festivalul de teatru folkloric din anul ttecut, a
obginut ,,Locul lI" la fazajudeleani, precum qi premiul special al juriului, ,,formaliade haiduci" din localitate. Tot in cadrul C6minului cultural din Vutcani activeazb cu
@
Vutcani - inttlnire cu fiii satului
6',7
success gi o orchestrl de muzicu!e... in anul 1970, au fost organizate numeroaseexpuneri, conferinle, simpozioane, seri literare, seri cultural-educative... Activitateaciminului cultural din Vutcani reflect[ pasiunea tuturor celor ce activeazl aici,dorinla lor gi a conducerii Cdminului de a satisface multiplele cerin{e ale auditorilor 9ispectatorilor din localitate".
OaEd parcurgem ar ateltlic paginih de mni sus, relincm d tn vi.ato Cdminutuicuttural fin '/utcdni numefe a foui pnsonatitipi se impury anut e iffa\,irmii de mnre
prestigiu QL l. Eostary fonfotnruI, {t Awe[ lldfidcaru, wetnimf continuator af
trcintasutui sdre Primul tn perioada monarhici qi cel de al doilea din perioada
republican[. Actuala gi viitoarele conduceri ale C[minului cultural vutclnean, dac6vor ca numele lor sd se impun[ au datoria morall de a se inspira din activitateaprodigioasl a celor doi inaintagi. S[ o continuie 9i si urce noi trepte.
inadldtotttl GtL V. Bos&irt
Gheorghe V. Bostan este fiul Mariei Andronache 9i al luiVasile Bostan din comuna Vutcani. S-a niscut la 10 aprilie1905. A unnat cursurile claselor primare in comuna natald,avind ca invdfitor pe Panaite Gulq un om cu deosebite calitSliin activitatea de educare a copiilor.
in Fund[tur[, partea din nord a satului, nu exista clidireproprie pentru gcoal6, iar activitilile didactice se desfiqurau indiferite case inchiriate de la ceti{enii din acea zon[.
Panaite Gufu il aprecia, in mod deosebit, pe elevulGheorghe Bostan. in momentul cind P. Gulu este mobilizat in1916, il lasl in locul siu pe elevul preferat s6-i lini locul pin5 la numirea altuiinvi{itor.
Gheorghe V. Bostan a absolvit $coala normall dinBirlad in 1924, dupi un curs de pregitire la $coala primar[ nr.I din comuna Vutcani. A fost un elev congtiincios in toateactivitilile didactice desfiqurate in gcoal6. A avut opredispozi,tie pentru activitdlile practice cum ar fi lucrul manualgi muzica. Din aceasti perioadi dateazl, in biblioteca sa, paginicopiate pentru vioar6, cu o scriere artisticd 9i adnotiri.
Dupd absolvirea $colii Normale din Bfulad este numitinviJdtor in Ardeal, in comuna Ordgtia de Jos. Dup[ cifiva anide activitate didacticl in aceasti parte a t5rii, este fansferat cainvdlItor la $coal[ primari nr. 2 din comuna Vutcani, unde,impreuni cu solia sa Janeta, au frrnclionat pine prin anii 1955.
Dup[ aceastii data au funclionat ca inv6!6tori la $coala primad nr. I din comunamenfionat[ pini la pensionare.
La venirea lui Gh. Bostan ca invdf6tor in comuna Vutcani la $coala primard
,,Regele Ferdinand", cunoscutji de localnici ca $coala primarl nr. 2, ra invdldtor
68
IoanN.Illanalade
$rnitru $oitu, o personafitate [eosehitd in munca fe efucare a coyiifor. Locuia in cadrul;solii. Construclia gcolii s-a realizat dupd 19i8, luind in considerare planul lui Spiru
-{aret: 4 clase pentru instruclia elevilor, cancelaria, locuinla directorului de gcoal6,men agricol pentru aplicalii practice.
inv6ldtorulGh. V. Bostan era un ataqat gcolii gi c6uta ca,:rin toate mijloacele de care dispunea, s[ educe pe elevi in
'-niritul dragostei de munc6, fie ea intelectual[ sau fizicd. Pini:n 1945 cursurile primare slteqti se desfiqurau in doui etape:
a) Cursurile claselor I-IV, obligatoriu (cu toate ciunii copii nu le frecventau din diverse motiveale p[rinlilor);
b) Cursurile complementare V-V[, facultative, cuun numlr mic de elevi doritori de instruc{ie.
Dorinla pentru aplicaliile practice s-a materialuat atactivitalile desfigurate cu elevii din clasele complementare.invd{6torul D. $oitu lasd liber[ locuinla directorului de la $coala primard w.2, iar
Gh. Bostan infiin\eazd un atelier de lucriri practice cum ar fi: timpldrie, lesdturi din
papurl, impletituri de richit[, coquri din pdnugi de porumb etc. Trebuie si sublinieztaptul c[ la aceste activit[li ale elevilor au contribuit, in mare mdsur[, pdrinlii
acestora. Poate cd unii din s[teni igi mai aduc aminte de aceste activiteli didactice.
FIr6 a intra in amdnunte, ilvn{dtorul Gh. V. Bostan gi-a realizat o gospod6rire
dupd modul cum a fost educat. i.h fata casei avea livadd, cu plantalii de trandafiri
lattoili de el). in spatele casei citeva sute de butuci de vie americand (aga se spunea pe
atunci), iar in continuare teren agricol. Prin livadl se gdseau stupi sistematici de
albine. Ag menliona faptul ci totul era ficut de mina lui. Avea acasi un atelier de
tdmplirie dotat cu cele necesare lucririlor pe care la intreprindea.
$coala primarl nr. 2 ,,Regele Ferdinand" a fost renovati in anul 1943. O echipd
de zidan din Birlad a tencuit gcoala prin interior gi exterior, iar alta din comuni a
confeclionat mobilierul qcolar qi a imprejmuit curtea gcolii cu gard din plasd de sirm6.
in paralel cu activitAflle practici, inv6latorul Gh. V. Bostan a depus gi o
activitate cultural-artisticd, prin infiinfarea unui cor de elevi gi a unui cor sdtesc
bdrb[tesc, incadrat in Ciminul cultural,,Panaite Gufu", in memoria invilitorului sdu.
Este cunoscut faptul cd dup[ revenirea Regelui Carol al ll-lea in !ari, se
infiinleazd ,,Strija f5rii" organizalie de tineret cu caracter patriotic. Activit5file se
desfigwau ?n cadrul qcolilor, invdlitorii fiind obligali sd le realizeze. In acest sens
fotografia (oare ci{i din cei pringi pe pelicula fotograficl se recunosc qi mai trdiesc?)IJrmeazd o perioada de stagnare in activitatea didactici a Inv. Gh. V. Bostan.
incepind cu anul 1938 este concentrat, iar regimentul sdu trebuia s[ asigure granila de
Vest a lnrii in zona Zaldu.. Era sergent firrier. Dupd cedarea p[4ii de nord a
Ardealului, revine in comuna natal[. Se prefigura cel de-al doilea rdzboi mondial. Nu
a ficut campanie in acest conflict, fiind mobilizatlocalin pregltirea premilitarilor.tJrmeazd ani grei. Tinerii intre 20-40 sunt mobilizafi. Se rechizi[ioneazd
animalele, in special caii. De muncile agricole, incepind din prim[var[ gi pin[ toamna
tirziu, se ocupau femeile qi bdtrinii. Apar gi primele vdduve, in special dupd luptele de
la Jiganca de peste Prut din apropierea Tirgului Filciu.
69
Ginduri a
in aceasti perioad[, activitatea inv6!6toru1ui Gh. Bostan se concretizeazd, pe
ling[ cea didacticl, prin serbiri gcolare gi gezitori cu caracter patriotic. La acestegezdtori femeile impleteau ciorapi de 1in6 pentru arrnata de pe front.
Terminarea acestui rizboi a adus o lacrimi de fericire in rindul familiilor
reintregite. AceastE fericire n-a linut mult, {iindc[ in vara anului 1946 o seceti
.o-pfite a afectat in mod special Moldova. invaptorul Gh. Bostan s-a zbltut mult
pentru oblinerea de produse alimentare dintr-un ajutor dat de Crucea Roqie din
Suedia.Cantina a funclionat in localul $colii primare nr.2 timp de citeva luni, servind
elevilor o masi caldi la prinz. Pregdtirea hranei, spilatul veselei, cr:r6fenia spafiului
care deservea cantina era ficut5, prin munc6 voluntari, de mamele elevilor'Dgp[ cum o nenorocire nu vine singurE, urmeaz[ altele: cotele agricole,
intovlrdqirile agricole gi, in final, colectivizarea agriculturii. Ca urmare a politicii
,,Lupta de clas6" puterea economici a comunei a scizut simJitor. Mu[i slteni au dat
bir cu fugitul, c[utind un loc de muncl prin diferite localitiili din !ar6, in ideea
obtinqii unui venit mai substanfial.in asemenea condilii, activitatea inv. Gh. Bostan se reduce la cea didactici gi la
cea de dirijor a corului s[tesc din cadrul C[minului cultural. Anii trec, unul cite unul,
infi-o atmosferd de stress pini la iegirea sa la pensie ?n 1965. in acelaqi an vindegospod[ria din comuna natald gi, impreuni cu fiul slu Emil Bostan, cump[ri o casl
in oragul Tecuci. Aici igi petrece anii ca pensionar pind la decesul sdu din 1993'
N. a.- Datele biografice sunt furnizate de fiul s[u" matematicianul Mircea Bostan.
Ptof. TdbdeflL Aurcl
Date biografice:
M[ numesc TABACARU AUREL, niscut in anul 1932,aprilie 20, in Comuna Vutcani, satul M[l[iegti, din p6rin{iiGheorghe gi Maria, din M6llieqti. Am fost 2 (doi) copii lap[rin!I, deci mai am o sor[ Domnica plecati din sat. Tat[l meua fost croitor gi a definut o suprafali de 3,5 ha. teren arabil, 50ari vie, o vaci, oi qi cdrufi cu un cal. A avut o casd in fafaSpitalului din M616eqti. Am rimas ferd perinfi la 16 respectiv14 ani qi am fost cresculi de bunici.
Am frcut clasele primare I-tV in satul Mildegti cuflsmnii invilntori Iancu gi Mirioara Bostan.
Am continuat clasele primare la Vutcani respectiv clasele V-VII adicl claseleI-11-m de gimnaziu. intre 1948-1952 am unnat ctrsurile $colii pedagogice de biielidin Birlad obf,nind Diploma de invifitor.
in toamna anului 1952, amplecat la $coala militarl,,Ofiteri de artilerie" Sibiu
unde, in august 1955, am fost absolvent cu gradul de locotenent. Dupd 3 ani am cerut
70
pe5te
loretiiultdin
indtlui
rle,iciidat9ea
i laul,rdeasi
ielerieti
Lbiu:rut
Iorrn}f. Xlanolache
trecerea in rezewd gi m-am incadrat ca inv6![tor la Vutcani, unde am lucrat pind in1976. Dn septembrie 1976 pind in iunie 1994 am lucrat ca invdfdtor in Bucureqti la$coala generall clasele I-VII nr. 59, sector VI, de unde am iegit la pensie.
La Vutcani, unde m-am cisitorit cu Chiriac Gh. Domnica, tot inv[fitoare, in1956, am lucrat ca inv6!6tor intre 1958-1959, din 1959 pini in 1969 am fost directoral gcolii generale clasele I-VIII unde mi-am adus un aport deosebit pentru ridicareacafitafii invlpmintului, inllturarea,,analfabetismului', cuprinderea in gcoalb peintreaga comun[ a tuturor elevilor cu o frecvenli de 100%. Intre 1969-1976, cind amplecat din comuni in Bucureqti prin recisitorie (prima solie decedind in 1973), amlucrat ca Director al Ciminului Cultural, loctiintor al Secretarului Comitetuluicommunal qi vicepregedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular.
lntre tgOg-t 976 ca director al Clminului cultural mi-am adus un aport deosebitin desftgurarea activitdlii cultural-artistice gi a muncii ideologice.
Pentru munca depus[ gi rezultatele ob{inute ca director al gcolii apoi director alCdminului cultural am fost decorat cu,,Ordinul muncii clasa a m-a".
Munca mea la clasl gi cu oamenii, m-a entuziamat in a m[ preglti cit mai bileprofesional orientindu-mi asftel in suslinerea examenelor pentru gradele didactice. Inacest context am lucrat ca invlf[tor gradul I (unu).
in activitatea cultural artistici, ajutat de intregul colectiv didactic, amorganizatqi activat toate forrnafiunile artistice ca: dansuri, teatrq brigada artisticI, orchestri demuzicl popular[ qi cor. Am organizat o ampl[ manifestare artistici in luna mai 1973,ex. ,,Sdrbdtoarea aniversdii a 25 de ani de la infiinfarea corului" a cdrui dirijori aufost inv[fdtorii Gh. Bostan I 1964 gi Florea C-tin, qi ,,Intilnirea cu fiii satului". Laaceast6 manifestare a fost organizatd gi o frumoasd gi bogatd ,,Expozilie de artlpopulari".
Am reactivat formaliile de teatru folkloric cu prezentarea datinilor tradilionalesatului nostru ca: Pluguqorul, Jienii, Colinde, Capra, Trupa de moclnaqi, Trupa deJieni sau Anul Nou gi Damele.
Trupa de Jieni gi Capra a participat la toate fazele de concurs organuate pecomune gi judele qi faze interjudelene.
Pentru toate aceste manifestari, Clminul cultural a primit diplome, aparate deradio, televizoare gi medalii cum a fost Medalia de bronz abrigdzii artistice in1974.
in cadrul Ciminului cultural, am desftgurat o frumoasd activitate la bibliotecacomunali inflinptn in anul 1950 qi num[rind 10.847 volume in1967.
intreaga activitate mi-am desfiqurat-o in qcoali ahturi de colectivul de cadredidactice qi in mijlocul sltenilor.
1l