generatia sud 3 3

7/23/2019 Generatia Sud 3 3

http://slidepdf.com/reader/full/generatia-sud-3-3 1/16

Ziarul Liceului Teoretic ,, Alexei Mateevici’’,s.A.I.Cuza,r.Cahul Ianuarie-februarie, 2012

Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada, Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada; Fulgii zbor,plutesc in aer ca un roi de futuri albi, Raspandind ori de gheata pe ai tarii umeri dalbi… Vasile Alecsandri

!

Bine v-am găsit n !nul Şarpelui"



Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie – noaptea de Revelion, cu focuri deartificii, la rude, prieteni. n noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, oriunde sar afla, întro mare metropolă sau în vârful mun"ilor,omul sărbătore#te petrecerea Anului $ec%i #i întâmpinarea celui Nou, printrun ceremonial cu specific local, carediferă, de la o "ară la alta. Anul Nou repre&intă, în întrea'a lume, înnoirea simbolică a timpului, la cumpăna dintre ani. (elebrarea Anului

Nou este unul dintre cele mai vec%i obiceiuri, istoricii plasând astfel de sărbători în vec%iul )abilon. *eara deAnul Nou este ca orice altă noapte+ nu eistă nici o pau&ă în mar#ul -niversului, nici un moment lini#tit de tăcere

printre lucrurile create, ce ar fi putut fi observat de către trecerea a încă 1 luni. Şi totu#i, nici un om nu areacelea#i 'ânduri în această seară, 'ânduri care vin odată cu lăsarea întunericului în alte seri. /une"i o dorin"ă, înc%ide oc%ii...Am au&it că de Anul Nou, orice vis poate deveni realitate #i sper să "i seindeplinească #i "ie. 0esc%ide"i inima în noaptea dintre ani, lasă bucuria unui nou început să î"i pătrundă în suflet, pă#e#te cusperan"ă #i încredere, #i nu uita că cineva se va 'ândi în mie& de noapte la tine #i î"i va dori toată fericirea dinlume! n fiecare picătură a #ampaniei pe care o bem în cinstea anului sunt urările mele de bine, pline de cele maifrumoase #i călduroase 'ânduri! -n an minunat! a 2ul"i Ani!!!

Învăţătură

Şarpele dată un #arpe a pornit repede după un flutura# #i îl urmărea &i #i noapte. 4rica îi dădea flutura#ului noi puteri,el dădea din aripi #i &bura tot mai departe. 5ar #arpele nu obosea să se târască pe urmele lui. n a treia &i flutura#ulsleit de puteri a sim"it că nu mai poate să &boare, sa a#e&at pe o floare #i la întrebat pe urmăritorul său6 nainte de a mă omorî, pot sa"i pun trei întrebări7 Nu este în obiceiul meu să ofer asemenea oca&ii 8ertfelor, dar fie, vom considera acestea ca fiind dorin"ele taleînainte de moarte, po"i întreba. 9u te %răne#ti cu flutura#i7 Nu: ;u "iam făcut ceva rău7 Nu. Atunci de ce vrei să mă omori7 -răsc să privesc cum &bori dintrun loc în altul! 4oarte adesea ne supărăm, ne urâm unii pe al"ii, dorim rău aproapelui nostru #i nici măcar nu ne 'ândim de ce ofacem. Şi totu#i, cau&a este adeseori în noi în#ine, trebuie doar să privim mai adânc în propria inimă, #i atuncivom putea vedea acest #arpe ,,Şarpele invidiei,, , care este una din cau&ele principale ale urii omene#ti.

Alina A8der, cl.a<55a R

Fir de busuioc

# ianuarie-

Boboteaza ,,Precum ploaia face să crească sămânţa,tot aşa slujba bisericească întăreşte suetul

în bine’’



(Sf.EfremSirul)

Pe 6 ianuarie Biserica prăznuieşte Botezul Domnului sau Boboteaza. Este vorba deRETRĂIREA momentului n care !"ntuitorul a #ost botezat de Ioan n apele Iordanului lav"rsta de $% de ani. &a Bobotează au loc două slu'be de s#in(ire a apei ) A*+easma !are.Prima se săv"rşeşte n a'unul Bobotezei, iar preo(ii o #olosesc la s#in(irea caselor şi a celor

ce locuiesc n ele. A doua slu'bă, mult mai amplă, are loc c+iar pe 6 ianuarie. -u A*+easma !are #ăcută cu acest prile', sunt stropi(i credincioşii participan(i la slu'bă şibiserica. Tot din această A*+easmă !are, credincioşii iau acasă, n sticle sau alte

recipiente cură(ate cu *ri'ă n prealabil, pentru a le #olosi tot anul, p"nă la Boboteazaviitoare. A*+easma !are se bea diminea(a, pe nem"ncate. zilnic ntre 6 ianuarie şi /

ianuarie inclusiv. Poate #i luată, nsă, şi n restul anului, n timpul posturilor, sau la marilesărbători.

A*+easma !are poate #i administrată bolnavilor tot timpul anului, după cum poate #i#olosită ca #actor puri#icator pentru stropitul locuin(ei, al *ospodăriilor sau al

animalelor.01 se pune busuioc n A*+easmă, #ie ea !are sau !ică. Totuşi, un #ir de busuioc poate

#i le*at de *"tul sticlei, pentru a o deosebi de restul recipientelor. Dacă este (inută n sticlecurate şi bine nc+ise şi dacă nu se bea direct din sticlă, A*+easma !are se păstrează

proaspătă ani de zile.e !obotea"ă, cu"enii au mers la slujbă, apoi cu toţii împreună, #upă $%&easmă 'are. $ fost snţită apa #in fântâna #in preajma lui ăbăcaru. *ume se a#unase mai multă#ecât era la slujbă. ar,ce să+i faci -mbucurător ,totuşi faptul, că oamenii noştricre# în minunile $%&esmei şi sunt cu frică #e umne"eu, c&iar #acă nu prea in labiserică. otuşi, in cu un apel către toţi consătenii/ 0ăsiţi timp pentru o#i&nasuetului , mai lăsaţi %rijile şi eniţi #uminica şi #e sărbători la biserică1 $rată jalniclăcaşul mare şi frumos, #ar aproape pustiu, #oar cu câtea bătrâneleStropeşte+mă, părinte, cu+această $pă 2ie 1 3a să rămân stăpân pe suetu+mi curat $lun%ă+mi tot răul, #e mine să nu ştie, Părinte, i"băeşte+mă #e eşnicul păcat1

3e "i înălţătoare se+aşterne pe+a mea faţă1 3u lacrimi #e cre#inţă şi #or înaripat. 4, oamne, mă+nc&in pentru+$%&easma 'are, Pentru &arul ău ce astă"i m+ a+nălţat.

!alan Elena,psi&olo% înliceu,consilieral !isericii #in localitate

56ianuarie, 578 #e ani #e la naştereamarelui Eminescu



După sărbătorile de suflet ale Crăciunului, după zurgălăii de Anul Nou cu poezia luiEminescu, lin, ca gândul lui, romantic, ca sufletul lui, ninge cu dor pentru memoria lui. BogdanPetriceicu a!deu, care l"a supra#ie$uit cu mult, spunea cu lacrimi% ,,Eminescu a lăsat multe#ersuri admirabile, &nsă meritul lui cel co#âr!itor, un merit de principiu, este acela de a fi #oit săintroducă !i de a fi introdus...ade#ărata cugetare ca fond !i ade#ărata artă ca formă, &n locul

acelei u!oare ciripiri de mai &nainte...'' (n cadrul )ăptămânii limbii !i literaturii române &n !coală, ele#ii cl.a *++"a ne"au in#itat la ofrumoasă comemorare a geniului poeziei române, .Eminescu. Nicoleta Arabagi, cutulburătoarea melodie ,,iez de g-enar ,a desc-is sărbătoarea. Ec-ipele antrenate &n concurs,,,)omnoroase păsărele'' !i ,,Pa/ul Cupidon'' , au dat do#adă de cunoa!tere profundă &n studiulbiografiei !i operei poetului. 0na dintre probe a solicitat ele#ilor să recunoască opera. Ne"auimpresionat răspunsurile, dar mai mult " atitudinea, emo$iile cu care ele#ii răspundeau, bucuriacă " da, ,,Eminescu ascultă, ce !i cum #orbe!ti''. Concursurile declamatorilor au lăsat o frumoasă impresie tuturor. )"au remarcat 1i#lea aria,A/der Victoria, 2asmal& 3elicia, )anduianu i-ai, printr"o dic$ie perfectă !i atitudine, prinartistism !i $inută !cenică.

Ele#ii s"au do#edit a fi &nzestra$i !i cu -ar poetic. 4a următoarea probă, au &ncercat !i au reu!itsă facă unele condeieri, continuând un gând, un #ers al lui Eminescu. Cu multe emo$ii au fost prezentate unele fragmente teatralizate din opera poetului. )"aremarcat ingeniozitatea ele#ilor,străduin$a lor de a corespunde eroilor eminescieni, costuma$ia!i recuzita, dar !i emo$iile citite pe c-ipurile lor tinere !i &ndragostite.Proza lui Eminescu este o pagină dintre cele mai reu!ite a literaturii noastre, care cere pregătireprofundă pentru a fi &n$eleasă.A fost destul de emo$ionant momentul, când căpitanii ec-ipelor,A/der Natalia !i A/der Victoria, au recitat câte un fragment de proză, cu caldă #ibra$ie, nu numaia #ocii, dar !i a sufletului. 5i ,,finis coronat opus'', ultima probă a antrenat &ntreg auditoriul să participle% roman$e pe#ersurile lui Eminescu. Aici s"au e#iden$iat cei din ec-ipa ,,)omnoroase păsărele'' prin faptul că

a cântat &ntreaga ec-ipă, făcând un tandem de #oci fete"băie$i. Nu putem să nu remarcăm profesoara de limbă !i literatură română, )araba! Veronica, care adepus o muncă enormă !i mult suflet pentru a pregăti concursul. Antura/ul din sala de clasă,obiecte ce ilustrau epoca !i atmosfera timpului &n care a acti#at Eminescu, au fost selectate !iamena/ate de profesoară cu mult gust !i pricepere. 6uriului, alcătuit din profesori, i"a re#enit omisiune grea % de a aprecia !i a face o decizie. De!i ambele ec-ipe au fost destul de pregătite,totu!i, cei din ec-ipa ,,)omnoroase păsărele'' au câ!tigat concursul. A fost o re#ela$ie pentru to$i acest concurs. Am trăit câte#a ore alături !i cu Eminescu . Ne"amsim$it &ndrăgosti$i, ne"am sim$it poe$i, ne"am sim$it mai #erticali !i mai români.

!ălănescu Parascovia, profesoară de limbă şi lit.română

Pa%inaabsolenţ ilor ârfa înseam nă să auzi ceva ce-ţi place despre cineva care nu-ţi place. –

Earl Wilson*De ce unii sunt bârfiţi? -0nii oameni sunt bârfi$i deoarece sunt de in#idiat, sunt prea buni &n anumite lucruri. Bârfesc doar persoanele slabe !ineputincioase. Dolma +urie "(n timpul de fa$ă to$i oamenii sunt bârfi$i, pentru că acest lucru este &n obiceiul lumii, bârfa este un leac de a se răzbuna unulpe altul. Bârfa apare !i din cauza in#idiei. Berbec ariana



*Crezi că vorbele rele pot aduce cuiva daune morale? "0nele personae pot să se &nc-idă &n sine sau să de#ină pasi#i, dar eu insă de#in mai agresi# !i mai ner#os , mă strădui să aflucine a #orbit acele #orbe rele despre mine. 7luc Dumitru *Ce atitudine ai faţă de bârfe? "Bârfele pentru mine nu au nici o importan$ă. (ntotdeauna am &ncercat să le e#it !i să nu iau &n serios ceea ce cine#anăscoce!te. (!i pierd timpul cu lucruri care nu au nici un sens, dacă mai ales nici nu"i ascul$i. A/der Natalia "Eu sunt &mpotri#a bârfelor deoarece a bârfi este un defect al oamenilor. Nu e bine să critici pe al$ii, &ntâi trebuie să ne uităm laceea ce facem noi !i nu al$ii. 7amenii bârfesc din cauza că nu au altă ocupa$ie decât a in#idia pe cei care arată mai bine ca ei. +#ancenco 3elicia

*Cum reacţionezi atunci când auzi o bârfă? "Eu reac$ionez agresi# deoarece trebuie să !tii omul acela bine despre care $i"ai propus să bârfe!ti8 Poate bârfi doar un omneeducat !i care nu are cei 9 ani de acasă. ai &ntâi cunoa!te omul !i pe urmă bârfe!te"l: )anduianu i-ai "Nu este deloc bine să bârfe!ti. Atunci câmd aud o bârfă &ncerc să"l con#ing pe acel care bârfe!te, &n primul rând că nu arenici un drept să bârfească pe cine#a !i că bârfa nu este o calitate bună. Dolman Viorica *Ai auzit vreodată să fii bârfit? "Am auzit, dar eu nu atrag aten$ia la a!a persoane, deoarece fiecare !tie ce reprezintă !i a!a că n"au decât să bârfească. Buga 5tefan *De ce unii oameni bârfesc? "0nor oameni le place mult să"i bârfească pe al$ii, dar &nainte de toate ar trebui sa"!i analizeze #ia$a lor !i mai apoi să"i #adă pecei de alături. Cred că este o pierdere de timp !i o trăsătură urâtă a unor persoane. Arabagi Alina "0nii oameni bârfesc din in#idie, deoarece le pare rău că o anumită persoană arată sau are mai mult decât el sau ea . Al$ii

doresc ca prin bârfa ce o spun să"i facă rău persoanei date. a/oritatea oamenilor bârfesc, aceasta de#enind ca un obicei răupentru noi. 2asmal& 3elicia *Crezi că unii bârfesc pentru a! ac"ita cuiva o ,,datorie'' ? "De fapt, eu personal nu bârfesc !i nu a! dori să bârfesc pe nimeni. Bârfa este un defect incurabil. Nu a! crede că orice,,datorie22 trebuie plătită cu bârfe. De multe ori, bârfele &i afectează pe oameni, dar pe mine personal nu, deoarece eu !tiu maibine cine sunt cu ade#ărat !i nu le #oi permite nimănui să mă bârfească.

A/der Alina *Care bârfe circulă mai mult #despre cole$i,despre profesori, despre vedete, despre politicieni% ? "Bârfa nu este o faptă nobilă. Este o tragedie &n ambian$a &n care ne aflăm. Cu părere de rău profesorul ce necălăuze!te #ia$a este cel mai bârfit de ele#ii needuca$i. Cei ce aruncă #orbe &n #ânt sunt &n cale spre dezastru,ignoră ade#ărul !i nu"!i corectează gre!elile. 3iecare trădare &i face mai tari. 3iecare bârfă mai importan$i. 3iecarecădere mai puternici.

A/der Victoria 9nteriu reali"at #e Sarabaş 2eronica, profesoară #e limba şiliteratura română

5: ianuarie + "i #e oliu ;aţ ional

,,;u am moarte cu tine nimic,eu nici m

ăcar nu te ur

ăsc’’

#&r.'ieru% Din copilărie m"a impresionat profund personalitatea

artistică a lui ;rigore Vieru. ai mult, am &n$elessensul cu#ântului ,,apostol'' gra$ie personalită$iipoetului% fruntea &naltă, pletele lungi, răsfirate pe

umeri, pri#irea #isătoare, &ndreptată spre un dincolo inaccesibiloamenilor obi!nui$i, slo#a rostită răspicat !i melodios pentru ca să"$i

pătrundă &n suflet. 4a acestea se adaugă un zâmbet timid !i o fragilitate a &ntregii fiin$e,datorită cărora ne gândim la poet nu numai cu admira$ie, ci !i cudorin$a de a"l ocroti. Astfel, nemurirea poetului nu constă numai &n câtl"au iubit cei care l"au cunoscut, dar !i &n capacitatea celor tineri de a



#edea mai departe prin opera sa, fiindcă aflându"se mereu cu gândul lanoi, cei tineri, care $inem pe palmă #iitorul, poeziile lui au ,,curs'' maillin, #ersurile sale s"au legat mai trainic de noi, genera$iilemo!tenitoare. Popularitatea lui ;rigore Vieru a fost asigurată de simplitateascrisului său. Când ne referim &nsă la această particularitate a poeziei

sale, trebuie să $inem cont neapărat de afirma$ia care &i apar$ine% ,,Eu nua fi simplu râ#nesc, ci a fi &n$eles''. +ată de ce crea$ia #iereană a fost atât de bine receptată, pătrunsă până

&n profunzimile ei c-iar !i de tânăra genera$ie. A luptat să readucă Basarabia &n matricea firească, a $inut cu

&n#er!unare să ie!im biruitori prin cultură !i spiritualitate, călcând peurmele lui i-ai Eminescu, care a men$ionat că numai ,,prin cultură #arăzbi neamul românesc &n această parte &năsprită a lumii''. Datorită

acti#ită$ii sale sociale, ;r.Vieru a dez#ăluit ade#ăruri temeinice,ascunse oc-iului nostru, despre cultură, ade#ărul istoric !i !tiin$ific.

$raba%i $lina, cl.a <99+a =

4ra sănăt ăţii ,,Sănătatea este con#iţiaînţelepciunii,iar semnul ei esteeselia’’

#(alp" )merson%

tresul face parte din viaţa noastră de zi cu zi şi fiecare+ncercăm să +i facem faţă cum putem. tresul zilnic este principalul vinovat al +nrăutăţirii sănătăţii, ineficienţei +n

+ndeplinirea planurilor personale, apatiei, oboselii cu care ne confruntăm +n fiecare zi. )l poate cauza unele maladii de inimă, cancer, boli ale aparatului di$estive, ale sistemuluinervos, etc. rebuie să ai $ri-ă să controlezi stresul +nainte ca el să te controleze pe tine, deoarece te poate duce la depresie şiţi poate slăbi sistemul imunitar. Aşadar, pentru o sănătate mintală şifizică trebuie să +nveţi, indiferent de caracterul şi personalitatea ta, săţi controlezi nivelul destres. Dacă criticaţi doar ca să umiliţi pe cineva, sau ca să ,,vă daţi mare, sau ca să ,,+l puneţila punct, nu veţi obţine nimic altceva decât satisfacţia că vaţi descărcat nervii, +n vreme ce persoana respectivă vă va purta pică, pentru că nimănui nui place să fie criticat. Critica trebuiefăcută +ntre patru oc"i/// 0n locsăi critici sau săi -udeci pe alţii, aşa cum des +ntâlnim astăzi +n rândurile noastre, mai bine făun pas +napoi şi reevalueazăţi priorităţile. Controleazăţi furia sau ostilitatea şi +nvaţă să ai oatitudine pozitivă faţă de cei din -urul tău. Deşi e mult mai simplu ca o problemă să se rezolvede la sine, concentreazăţi şi dăţi tot interesul pentru soluţionarea acesteia şi vei avea numaide câşti$at. 1ivelul tău de stres va fi mult mai mic dacă discuţi despre problemele tale cucineva apropiat şi nu le păstrezi +n interior.



Cel mai important +n situaţia când trebuie să faci faţă stresului, este să ştii cum să te rela2ezi,mai ales că este foarte dificil săţi distinzi mintea şi corpul +n astfel de condiţii. Poţi +ncepe prinefectuarea unor e2erciţii de respiraţie, plimbarea de asemenea te poate a-uta să te eliberezi destres. Cea mai bună metodă de a face faţă stresului este să te odi"neşti cât mai bine. C"iar dacănuţi este somn, +ncearcă totuşi să te odi"neşti. 3ocul este şi el o metodă si$ură, simplă şi plăcută de rela2are 4 un puzzle, o partidă de şa" sau dame te poate a-uta să te rela2ezi.

0ntâlnirile ce prietenii, activităţile care ne plac cel mai mult, filmele preferate sau pur şi simplu

câteva ore de rela2are sunt metodele ideale pentru +ndepărtarea stresului zilnic. De asemenea,"ormonii fericirii şi ai +mplinirii se vor activa +n momentul +n care vei acorda cuiva a-utor. oate supărările vor fi uitate pe moment dacă vei mânca ceva ce +ţi place mult, aşa că nuezita să te răsfeţi +n momentele stresante cu un deliciu culinar. Portocalele, cartofii dulci,caisele uscate, mi$dalele, nucile şi carnea de curcan sunt câteva dintre alimentele ce te potscăpa de stres. Ai $ri-ă de sănătatea ta şi controleazăţi stresul///

5udmila 6erbec, asistentă medicală +n liceu

=n an plin #e tristeţe f ăr ă un prieten #ra%... De la -oaca +n... mormânt. ..Cu aceste cuvinte toti au aflat, ca )l nu mai este in viata...7oartea 4 o $ară care ne permite trecerea doar sin$uri... 8n tren fără nici o destinaţie, doar plecarea. !ată că a trecut de-a un an din acea zi blestemată,când a plecat de lân$a noi scumpul nostru prieten Dumitrutoicev...99 februarie, zi nea$ră de doliu... 1umai când pierzi pe cineva +nţele$i cât de scumpă şi dra$ă ţia fost acea persoană. Dim:a, atrecut un an şi noi tot nu putem uita acele clipe +n care zâmbeam +mpreună, făceamnebunii.....,nu putem uita nici clipa +n care am aflat că ai decedat...,clipa....+ncare te petreceam pe ultimul tău drum +n această viaţă...; lacrimă acum se scur$e,eai dus +n nefiinţă<i mareantrea$ă nar a-un$e Dea noastră suferinţă.; amintire acum in $ând1e z$uduie ca ciumaCăci de plecai, veneai, râzând, Azi ţiam pierdut şi urma... otul e pustiu/// u esti acolo, noi suntem aici..Dece? De ce e atâta nedreptate pe acest pământ...e zice, că Dumnezeu +i ea pe cei mai buni...i tu, +ndradevar ai fost si vei ramâne cel mai bun insufletele noastre/ Pe =>.9.=9@ ai primit atâtea felicitări... Astăzi ai fi implini = de ani/// perăm că de acolo, de sus,nevede si ne aude, +i zic 5a 7ulti Ani/ Păcat că nu mai eşti printre noi...Cind a implinit un an, am venit cu o propunere, iar cei mai apropiaţi prieteni care au rămas +ncă +n şcoală maususţinut... pentru ce le mulţumesc mult/ Am "otărât să +i +nveşnicim memoria printro minută de recule$ere,+mparţind colaci şi dulciuri cu lumânari aprinse pentru sufletul său bun...) o durere nemăr$inita să pierzi un prieten atât de bun,un fiu si un frate de nota zece/// oarte multe ori +l visăm...'enim la şcoală şi ne +mpărtăşim emoţiile pe care le trăim +n vis...otul emăr$init...D8()()A 18...Cu trecerea timpului rana tot mai mult doare...) tot pustiu ,si caldui rece!ar timpul nu +l poti intoarcePutinai tu calatoritPeacest pamint ,ce nu e pace...... ;, blestemată moarte eşti



Căci ai furat ceaveam mai scump. 1u ai putut sa zăboveşti,a mai aştepţi un timp mai lun$.1u ai putut la bătrâneţea vii atunci pe neaşteptate,De ce lai luat +n tinereţe,De ce eşti lacomă, tu, moarte...

Adio...., dra$ă sufleţel.e vom iubi mereu. Adio pentru totdeauna.

Copil de Dumnezeu ...5A7 !86! ! +5 ';7 !86! 7)()8/// Calciu (uslana, cl. a !Ba A

Snte sărbători într+o #esa%ă #e suet

...Este frumos sudul Moldovei, fiindcă are sate mândre, aşezate enigmatic şi dosite parcă de ochiul omului.O asemenea localitate este şi satul A.I.Cuza, pe de o parte ca cunună fiindui râpele nemaipomenit de frumoase, iar pe de altaceairul miraculos !ntinzânduse dea lungul râule"ului Cahul.Avem şi o şcoală spa"ioasă, cu statut de liceu, cu profesori minuna"i şi destul de creativi şi ingenioşi.#a activitatea e$tracursdin şcoală, cesa petrecut pe %& fe'ruarie %(&), cugenericul ,,*ăr'ătorile sfinte !ntro desagăde suflet++ am primit o satisfac"iedeose'ită, a fost cu adevărat osăr'ătoare de suflet şi voie 'ună, orevela"ie de nedescris.

Acest amplu spectacol a avut sor"i de iz'ândădatorită aportului doamnei Ana Ader,conducătoare a Centrului de Crea"ie din liceu,care a antrenat cu măiestrie, !n mai multerepeti"ii, copii de diferite vârste, altoindu le cudăruire cele mai frumoase sentimente fa"ă de-umnezeu, fa"ă de natura !nconurătoare, artă,cântec, oc şi portul popular tradi"ii venitedin moşi strămoşi. -oamna Ana cu atâtară'dare şi perseveren"ă munceşte cu aceşticopii, făcândui la fiecare repeti"ie să simtă şisă cunoască frumosul rostirii na"ionale,

sus"inând mereu, prin felul ei, emo"iilepozitive, ascenden"a spirituală. /m'răca"i !n costume na"ionale, 'ăie"ii mai purtând şi pălării, iar fetele flori de trandafir !n păr, frumoşi la chip precum le stă'ine unor lăstăraşi cuzeni, au interpretat cu multă inspira"ie şi !ndrăzneală 0 ,,1tie, codrul, ştie neamul++ 2 ,,3randafir cu al'ăfloare ++ 2 ,,4oicică iasomie ++ 2 ,,Cucule, pasăre sură++ 2 ,,4oaie verde de mohor ++ 2 ,,*mărăndi"a++ 2 ,,Omul 'un şi pomul copt ++ 2,,*alcia++ 2 ,,*teărel mândru frumos++ ş.a. /n program au fost incluse şi ziceri deale copiilor 0 ,,#uci, soare, luci5 ++, ,,Cocostârc stârc 5 ++ ,ocurile tradi"ionale de aici din sat 0 ,,Al'astră al'astră 5 ++ , ,,-randrancucu 5 ++ ,,Olicica++ , ,,6odul de piatră++ ,,,7ărzărelul ++ , ,,8oi avem castel frumos++ ş.a. 8u au lipsit din program nici dansurile populare, nici !nscenările.6u'licul a fost surprins de talenta"ii elevi ce au ieşit !n scenă !n rolul 'a'ei şi a moşului cu improvizarea 0 ,,9ună ziua, 'ă'uşoară 5 ++ manifestânduse ca nişte actori performan"i. *ăr'ătorile de primăvară şiau găsit loc !n privirile şi sufletele noastre !n această zi. 7iua 9a'ei Odochia, şi desigur, 7ilele9a'ei până la : Martie, Iertăciunea, !nso"ită de 4ocorelul nostru local cu ,,Martan casă, puricii afară 5 ++, ;( de mucenici,9unăvestire, 4loriile, 6aştele toate au fost amintite prin specificul lor tradi"ional. Asemeni unor profesionişti, copiii au cules un evantai de aplauze şi chiar lacrimi de 'ucurie şi admira"ie din parteaspectatorilor emo"iona"i pentru sârguin"a lor artistică.

-oamna Ana ia !ndemnat !n !ncheiere pe copii să continue să valorifice folclorul 2 cântecul, ocul, glumele şi voia 'ună săi !nso"ească oriunde.Am o'servat că pentru organizarea acestei săr'ători sa muncit mult şi serios, folclorul nefiind un domeniu



uşor de a'ordat de către cei maturi, nemaivor'ind de copii, care vin cu plăcere la acest cerc.1i , cum sângele apă nu se face prin sorginte, ei, copiii, sunt purtătorii comorilor folclorice rămase din strămoşi. *ă nu le stingem nicicând deci, speran"a din ochii lor dornici de a propaga 4rumosul. #aurii au fost culeşi. 9ravo, doamnei Ana Ader şi mult succes şi putere de voin"ă !n lucru pe viitor5

Ader 9er'ec Eudochia, profesoară de lim'ă rus

ra%obetele sărut ăfetele Pe 22 februarie, în sala de festivităţi a liceului nostru a avut loc un concurs

destinat Zilei lui Dragobete - ,,O idilă de dragoste’’. Au participat perec!i "inunate # $alciu %uslana &i Daru&in Ale'andru( $iobanu )caterina &i *erbec Oliviu( Dol"a Denis &i +ava

Ale'andrina care &i-au de"onstrat "icile talente prin dans &i poeie.Pri"a probă a participanţilor a constat în preentarea fiecăruia dintre ei,

a doua probă a fost o declaraţie de dragoste, a treia probă un nu"ărartistic. lti"a probă s-a baat pe ţinuta scenică &i preentareacostu"ului.

Zi de i ace&ti elevi insistenţi, au depus efort, "uncind "ult după lecţii,c!iar &i în ti"pul recreaţiei. /iecare perec!e sa preentat în felul său# care "airo"antica, care "ai clasică. 0n sc!i"b, declaraţia de dragoste au preentat-o ca la carte. $!iar dacă e"oţiile dădeau năvală peste ei, ei au dat dovadă de răbdare &i talent. Dansurile pe care le-au

preentat au fost cu adevărat ne"aipo"enite, pline de graţie &i pasiune. $u toate că nu ave" în&coală un coregraf, ei nu &i-au pierdut cu"pătul, ci au "uncit cu dăruire, lu1ndu-&i drept "entori pecolegii lor, care s-au at1rnat cu serioitate &i au ţinut pu"nii str1n&i p1nă-n final pentru concursanţi. A" ad"irat costu"ele lor originale &i deosebite în felul lor# unii au fost îngeri, alţii drăcu&ori, alţii, pur &i si"plu,îndrăgostiţi... uriul, alcătuit din *alacci Ana, *uciuceanu 3atiana &i +araba&4eronica, a fost foarte consecvent, apreciind la 5usta valoare, fiecare participant. 6ocurile 77 &i 777 aufost oferite perec!ilor # $iobanu)caterina &i *erbec Oliviu &i Dol"a Denis &i +ava Ale'andrina cu un puncta5 egal. 7ar pri"ul loc ,însoţit de aplaue furtunoase, pe bună dreptate, a fost ocupat de $alciu %uslana &i Daru&in

Ale'andru. Diplo"ele au fost în"1nate &i participanţii ne petreceau cu 1"bet pe bue. 4reau să"enţione, totu&i &i eu, observaţia 5uriului, pentru a se lua atitudine pe viitor# de ce nu ar lua parteactivă toate clasele la ase"enea concursuri interesante &i unde este e'e"plul liceenilor8%egretabil, că la început avea" "ulte perec!i, dar p1nă la ur"ă au ră"as doar trei.... +aucueanul la "al se îneacă8



!alan Eu%enia,cl. a2999+a !

Prieteni #in >omânia în*iceul ,,$le?ei 'ateeici’’ A devenit o tradi"ie ca institu"ia noastră educa"ională să fie vizitată des depersonalită"i ce ocupă func"ii de stat !n <ara =omânia. 6e timpuri am avutparte de vizite amicale din partea *enatorului =omân, 8icolae #eonăchescu.Era pe la !nceputul mileniului. -e atunci !ncoace mai mul"i prieteni de peste

6rut neau vizitat liceul0 pedagogi, oameni de litere, rude, etc. =ecent, pe data de %> fe'ruarie, prin păr"ile noastre a poposit Consulul?eneral al Consulatului ?eneral Cahul al =omâniei, distinsa -oamnă,?entiana 1er'u. E firesc, să nu ocolească localitatea ce poartă numeleMarelui @oievod al nirii 6rincipatelor =omâne, A.I.Cuza, care pe timpuri afăcut parte din componen"a *tatului =omân. -in o'işnuin"ă, reprezentan"ii<ării au venit la noi cu autoare de carte şi contri'u"ii materiale pentru cei maitrişti ca noi. 8u contează !nsă autoarele materiale aduse, ci căldurasufletească ce a venit pe meleagurile noastre spre sfârşit de iarnă şi !n pragde primăvară. 6utem doar să le mul"umim pentru 'inefacere şi atmosferacaldă sim"ită pe parcursul !ntregii noastre !ntâlniri.



*perăm că pentru viitor se vordeschide definitiv uşile spre ocola'orare mai fructuoasă cu acei cucare avem aceeaşi lim'ă şio'iceiuri, cu aceiaşi strămoşi.*untem un neam, am !ntâlnito cupâine şi sare, după cum ne estetradi"ia. Cântecul patriotic ,,Bai să nentâlnim++ a mişcat profund pe to"i ceiprezen"i la acest eveniment. Cu multă dragoste au recitat poezii, auinterpretat cântece de suflet cei mai ageri pici din clasele primare, ghida"i deneo'ositele lor !nvă"ătoare. Onoratei -oamne i sau dăruit ghiocei, suvenireconfec"ionate de mâinile di'ace ale copiilor noştri. Directorul liceului, <elenco aria

A-der 6erbec )udoc"ia elenco7aria

;luc(aisa

6erbec )udoc"ia$oi nu v% dorim doar ca soarele s% luceasc% n

ecare zi, ci v% dorim ca el s% r%zbat% mereuprintre nori, s% v% lumineze calea vie&ii 'i s% v% nc%lzeasc% chiar 'i n zilele geroase(Primiţi petala vârstei ca pe obinecuvântare. Ea să vă fe rod al bucurieişi speranţei! Credinţa şi iubirea să vă însoţească pretutindeni, iar împlinirea s-o

întâlniţi la orişicare pas. teauaocrotitoare să luminee mereu asupra



"umneavoastră şi a celor dra#i inimii"umneavoastră.

!)der $atalia *i +ivlea aria,cl(a ..-a /

"acă a$ prinde pe$ti$orul de aur, i-a$cere..

Carne"el de secrete DMaria azanFO carte cu poveşti şi ghicitori DCarapascal ?a'rielaFMulte căr"i de matematică D6etrică =aduF*ucces la e$amen şi note 'une D9ogdea ?heorgheF9icicletă sportivă D-olma =uslanF*ă fie mereu soare DAle$andrina 9er'ecF*ămi aducă multe căr"i DOnoi 3atianaF

7ece căr"i de colorat şi de citit DCârchelan -anielaF7ece căr"i de matematică DCovalciuc IrinaFn calculator,o 'icicletă sportivă şi să vină mama de la Moscova DCârchelanMa$imFCăr"i de lim'a romănă şi o motocicletă GD9alan IonFn camion, ca să călătoresc şi să devin !mpărat D=umeus 9eniaminFn papagal, un calculator DCazan! @ladimirF

n calculator, o motocicletă ,,Haguar++, să am un nepo"el sănătos. D<o'or IonF



$j#er $lina şi $j#er 2ictoria,cl.a <99+a >

Semnicaţia

prenumelui tău2asile + insemna regal sau rege si conducator. Cel care este botezat astfel are capacitatea de a-si adapta

comportamentul in functie de situatie si de moment, avand uneori maleabilitatea unui cameleon. Are o fire sociabilasi apreciaza prezenta oamenilor, uneori chiar mai mult decat calitatile lor.

2alentin + Popular si deopotriva apreciat aproape la toate popoarele europene, prenumele de baiat Valentin provine dela forma de origine latina Valentinus, nume de persoana ce a devenit cunoscut inca de la inceputurile crestinismului.Cercetatorii lingvisti sunt de parere ca acest prenume de baiat din urma are originile, la randul sau, de la forma Valentis.Pentru a stabili semnificatia numelui Valentin, trebuie sa ne indreptam atentia spre verbul „valere”, ce inseamna „a fiputernic”.

2alentina+ Poate la fel de popular ca forma de masculin, prenumele de fata Valentina provine de laforma de origine latina Valentinus, nume de persoana ce a inceput sa fie folosit dupa secolul al IV-lea, careinseamna "valoroasa, sanatoasa, robusta"

9on+ Numele de baiat +oan este poate cel mai comun nume, folosit in diferite forme in cele mai multe limbi.

Compus din =6a-#e= in forma sa scurta =6o= si =-anan= >a a#ea mila?, semnificatia numelui +oan este =6a-#e a a#utmila=, =Dumnezeu este milos=. Numele este la origine o formula de multumire fata de o di#initate care a facutposibila nasterea unui copil, de aici semnificatia =dar de la Dumnezeu=.

atiana+Destul de popular in onomastica noastra, prenumele de fata atiana provine, potrivitcercetatorilor lingvisti, de la formele de origine greceasca atianus si atiana. Pe de alta parte, aflam, totde la specialisti, ca semnificatia numelui atiana, in onomastica rusa, este !printesa. In sfarsit, numelede persoana in discutie avea sa patrunda in onomastica slava, ca mai tarziu, sa intre si in spatiulromanesc. #nii cercetatori lingvisti sunt de parere ca, de fapt, numele atiana a fost imprumutat depopoarele vecine, si nu invers.

$nton+ Numele de baiat Anton este un nume romanesc de origine latina si are semnificatia de floare, nepretuit,demn de lauda.

$le?an#ru+ Numele de baiat Ale@andru este de origine greaca si are semnificatia de a apara, a prote/a. Numelede Ale@andru pro#ine de la grecescul Ale@andros care inseamna protector al barbatilor sau al oamenilor si esteformat din cu#intele =ale@o= care inseamna a apara, a prote/a si =andros= care inseamna barbat, om.



'a?im+ "estul de vec%i la noi, &a'im este un nume cu semnifcatie clara astai, intrucitcorespunde ad(. ma'im )cel mai mare* repreentind lat. ma'imus, +orma superlativa a ad(.ma#nus )mare*. Prenumele sau numele de +am. romanesc reproduce lat. &a'imus, co#nomenvec%i si +oarte +recvent la romani din acest punct de vedere o statistica recenta il plaseaa pepoitia a sasea.

$na+Prenumele Ana sugereaza o fire rabdatoare, o persoana meticuloasa care prefera sa se concentreze asupra

detaliilor, intr-un mod sistematic. De aceea, i se potrivesc stiintele e$acte% matematica, mecanica, domeniulcomputerelor. &btine cele mai bune performante atunci cand nu este intrerupta din lucru si facand lucrurile pas cupas. 'abdarea sa uriasa si tendinta catre perfectiune ii permit sa se ocupe si chiar sa imbunatateasca sisteme

complicate.

<enia+(ume de invingator, )enia confera, datorita rarei sale frecvente, dorinta de a fi primul si chiar sansele de a-l

obtine. *$ista o caracteristica foarte terestra legata de acest prenume, privind valori concrete, materiale. Aceasta semanifesta printr-un talent special de a identifica lucrurile de calitate.

9onescu 3onstantin, cl. a <99+a =, âmbu $rteom, >otaru 'i&ai, cl.a <99+a

011 de pa*i n clasa nt2i

La mi)locul lunii 3ebruarie cei mai mici elevi din liceu au avutparte de o s%rb%toare deosebit% -,,011 de pa*i n clasa nt2i4( 5as cu pas s-au apropiat ei de aceast% zi, ncep2nd chiar cu 0septembrie( ulte au nv%6at n aceste 011 de zile7 s% citeasc%, s%scrie, s% deseneze, s% cnte, s% recite poezii, s% danseze *i altele…8i iat%-i, nso6i6i de p%rin6ii lor, au venit la *coal% pentru a suta oar%(!ici i a*teptau o mul6ime de surprize7 clasa mpodobit% des%rb%toare, activit%6i deosebite, la care au participat mpreun% cu

p%rin6ii, precum *i alte surprize pl%cute( $ici micu6ii nu s-au l%sat7 au povestit oaspe6ilor despre toatec2te au reu*it s% nve6e n aceste 011 de zile, apoi *i-au prezentatcostumele de s%rb%toare, care de care mai ingenioase, toatereprezent2nd, ntr-un 3el sau altul, ,,011 de pa*i n clasa nt2i4( La s32r*itul s%rb%torii elevii au promis c% nu se vor opri dindrum, ci vor merge mai departe, pentru c% au o mul6ime de

ntreb%ri ce-i 3r%m2nt% mereu, o mul6ime de lucruri interesante i

a*teapt% *i ei sunt dornici s% le cunoasc%( 9% le dorim, dar, drum bun *i succese" :2rchelan ugenia,nv%6%toare n cl(.-a ,,B<<



-ncercări #e poe"ie IUBIREA NOASTRĂTrecu o zi, trecu o noapte,Trecură zile-ntregi, trecuDin idolul iubirii mele



Ai apărut şi tu, şi tu...

Acum o zi este mileniu,Acum o noapte este zi,

Acum orice este iubireTot ce-i iubire este zi.

Chiar dacă ne vomdespărţi vreodată

Murmurul nostru deizvor,Ne vor şoti c-au fostodată,Mii şoapte pline de amor...

alan Lud mila-Mădălina, cl a V-a

e!actor" e#$ Ara%a&i AlinașCoor!onator$ 'ara%a (eronicaș

Cole&iul !e re!ac ie$ ivlea Maria, A)!er (ictoria, A)!er Alina, *+%u Arteo, Ionescuț ȚConstantin, A)!er -atalia, otaru Mihaie!actor artistic$ Ara%a&i -icoletae!actor tehnic$ *u%ălari o!icaA!resa re!ac iei$ Liceul Teoretic ,,A.Mateeviciț ’’,et.III,ca%inetul !e li%ă i literaturășronă

generatia sud 3 3

Documents