vutcani si vutcaneni 5
TRANSCRIPT
IoanN. Manolorlu
GENERATIA VECHE
sANl*tlwrst'rtEerofesoruf (Dumitru cBagfasar a fost un mcffe mefic Si un nulre cetdlean at ydrii
wastre.lEvocarea ofutii unor astfet fe oameni, feosehipi y rtabroy este necesard, cdci' [in
-:eiu[ for fe ofi finfetut tor de a se comportq fuadldm Si noi Oricare eaocdre fe acest fef;re o insemnatd aafoare e[ucatiPd-
Academician prof. Dr. A. Kreindler
Doctorul Dumitru Bagdasar s-a ndscut in Roqieqti ca al
patrulea copil, din totalul de 12 cili au avut plrinlii sii' Iancu-Bagdasar
gi Smaranda Afteni, fiica Ruxandrei 9i a lui lorgu
Afteni din Vutcani. Pe linie matern[ deci, el este vutcinean
(N.A.).Mama rimisese analfabeti, fiindcl in timpul copiliriei ei
nu era gcoald in satul Vutcani, 9i ea simlea aceasta ca o mare
1ips6. De aceea ea linea ca cel pulin copiii ei sd inve{e carte' $inu numai gcoald primarl. in adevbr, toli cei 12 copii ai
Smarandei Afteni au invdlat cel pulin $coala Normal6, baielii 9icursuri superioare, doi dintre ei ajungind profesori universitari
+N.A.).Dumitru a urmat qcoala primari din Idrici. Ei parcurgea zllntc pe jos cei ciliva
cilometri distanlb care separau Idricii de Roqieqti, plecind dimineala qi intorcindu-se
seara. El lua ,,dejunuf' li qcoali, care consta din hrand rece, pe care mama sl i-o
punea in ,,toc", in traista de cdrfi. El era aft de conqtiincios, nu numai in prepararea
iecliilor, dar qi in frecventarea foarte regulatd a gcolii, incit ploile qi viscolele,
noroaiele qi zFryeztle nu constituiau pentru el un impediment'
Mdrturii, de N. Bagdasar
profesorul Dumitru Bagdasar a fost un mare medic Ai un mare cetilean al latli
noastre.Evocarea vielii unor astfel de oameni deosebili gi valoroqi este necesarl, caci
din felul lor de a fi, din felul 1or a de se comporta, inv6
ooral $i
er]teazdedagogrcu", laVIilitar.litar pelor dinpind in
nci tot€$ti in
hrce laqgi innski qitiga!ieale serviciulrtii inmegti,dubl[
tsAI SE
tngie,rtruirercsru
pecialrelaliirialulaliilercia1eFilor,.ce a4ilor
e dinfiloritateeori,ry$ililor,l ori
IoanN. Manolachc
cu exprimarea satisfacliei cd a fost pe diagnostic sau cd p[rerea sa iniliali a fostconfirmati la sau dupd operalie.
Strinsele legdturi cu gcoala neurochirugicalS american[ au continuat gi maideparte, dupl reintoarcerea in !ar[, in 7929. Munca intensi din strdindtate a fostrecunoscuti gi apreciat[, la fel ca qi formidabila culturd generall qi profunzimeacunostinlelor neurologice ale 1ui Bagdasar. Profesorul Cushing, ca qi Bailey, iIpreluiau mult, indrumindu-l sau asociindu-l la lucrlri rdmase clasice despretratamentul gomelor cerebrale qi cordoblastomul intracranian (ultima, lucrare semnatdcu Bailey). Solii Bagdasar erau primili acas[ ca intimi de Cushing gi Bailey. Toatdcorespondenla cu ilustrul neurochirurg american aratd deosebit[ simpatie gi increderepentru Bagdasar. Se refer[ la activitatea din serviciul slu de 1a Peter Bent BrighamHospital, este plind de sinceri compasiune qi incuraj[ri in perioada cind soliiBagdasar s-au imbolnlvit in urma muncii prea intense din serviciul siu, mai t?rziuconline aprecieri despre munca lui Bagdasar gi despre cei din jw, uneori foarteplastice, anunld trimiteri de materiale qi cdrfi, care-i folosesc lui Bagdasar pentruconferinlele sale despre neurochirurgia americand.
Cum il vedea Bagdasar pe Cushing, in afard de scrisorile sale din Boston qi dela congresul, de la Berna cdtre Florica Bagdasar, ajunge s[ menlionez o ciornd descrisoare, remarcabild prin eleganla qi modestia sentimentelor exprimate:
,,La sfirqitul volumului d-voastrd ali citat cuvintele lui Leonardo, dorindelevilor d-voastri s6-gi intreaci maestrul?"
Legea progresului ar trebui sd fie astfel, dar atunci cind citeam aceastipropozilie aproape involuntar mi-am amintit cuvintele unui elev al lui Freud. care.intr-o discufie cu maesfful sdu, recunoscindu-i superioritatea, a spus: - un pitic incirca unui gigant poate vedea mai departe decit gigantul insuqi?
Acesta este sensul pe care l-ag atribui propoziliei lui Leonardo, deoarece nuqtiu de nici unul dintre elevii sbi sau din generaliile ulterioare Renaqterii, care si fifost realmente mai mare decit dinsul.
Acest fapt a fost dovedit de multe exemple de-a lungul evoluliei, $tiinlei gi credcd va fi deseori confirmat in viitor.
Nu mai vorbesc de relaliile cu Bailey, la inceput cam neincrezdtor, cdci cereinformalii lui Ioan T. Niculescu, vechi cunoscut de la Paris, despre un ,,anumeBagdasar", acelagi Bagdasar care-i devine bun prieten, qi incercat colaborator,cultivind tumorile serviciului gi primind colecfia preparatelor microscopice test detumori nervoase, aga de necesari la clasificarea celor operate in Rom6nia.
La fel, se cuvine evocatd prietenia cu Fulton, caie toatd viala igi va reaminti derevederea cu Bagdasar la Bucuregti, la Cogresul Internalional de istoria medicinii(1932), gi va trimite continuu scrisori pline de clldura lui Bagdasar qi prietenului sduIon T. Niculescu, impreund cu publicalii de istoria medicinii, interes care-l unise oviali cu Harvey Cushing, alt mare iubitor al trecutului medical.
t'!
{
s,,W\r
ildh
f;
ilfl:'{ltillr
Itt
Mrffi!ft
W:
fi,illfr
#99
EVOCARIMARTURII de NECULAI BAGDASAR
Doctorul Dumitru Bagdasar s-a ndscut in satul Rogiegti din raionul Vaslui, la
17 decembrie 1893, ca al patrulea copil gi ca primul biiat a lui Iancu Bagdasar.
c6s6torit cu Smaranda Afteni, fiica Ruxandrei qi (a lui) Iorgu Afteni din satul vecin
Vutcani. Lui Dumitru i-au urmat incl opt fra1i qi surori. Familia era deci numeroasi
cum puline erau prin pirlile locului.Mama rimisese analfabetS, fiindci in timpul copildriei ei nu era dascll in satul
Vutcani, gi ea simlea aceasta ca o mare lips6. De aceea, mai mult decit atit, ea linea ca
cel pufiq copiii ei sI invele carte, 9i nu numai gcoala primarS.- Ambitia gi bunul sim! al mamei s-au manifestat indeosebi cind a fost vorba si-l
dea la gcoal6 pe fiul cel mai mare.Dumitru a urmat scoala din Idrici timp de cinci ani, cit linea atunci la sat cursul
primar. El parcurgea zilnic pe jos cei ciliva kilometri distanp care sepilrau Idricii deRoqiegti, plecind dimineafa gi intorcindu-se seara, cici curswile se lineau, atitdimineala, cit gi dup6-amiaza, de la orele 8 pin[ la orele 16, cu o ?ntrerupere de douaore la prinz. El lua ,,dejunuf' la gcoali, caf,e consta din hrand rece, pe care mama sa i-
o punea in ,,toc", in traista de cirfi. El era atit de conqtiincios, nu numai in prepararea
le-1iilor, dar gi in frecventarea foarte regulat[ a gcolii, incit ploile qi viscolele.noroaiele Si zdpezlle nu constituiau pentru el un impediment. Din clasa intii 9i pinaintr-a cincea, el a fost,,premiantul I cu cunun6", Gh. Balaur mindrindu-se cu un elevaft de dotat, de congtiincios, de cuminte, el insuqi, fiind de acord cu p[rintii c6 unastfel de copil merita sd urmeze liceul gi oferindu-se s[-l pregiteascd, in timpuivacanlei de var[, dup[ absolvirea gcolii primare, pentru concursul de intrare in liceu.
In toamna anului 1905, Dumitru dldea examenul de admitere la liceulCodreanu din Birlad, fiind printre primii candidali admiqi, spre bucuria nemdrginiti ap[rinlilor gi a descdlului s[u.
Liceul nu avea internat. Elevii, originari de la lard sau din alte tirguri, locuiaula gazde - la pensionari, la mici firnclionari, la bltrine care ffiiau de pe urma acesteiindeletniciri. El a fost un elev eminent in toate clasele. Pentru el nu erau materii care
s6-i placi qi altele care si nu-i placl; el manifesta acelaqi interes qi aceeaqi ddrzasirguinll pentru toate obiectele didactice. El nu qtia, ca ceila[i colegi, ce-i joaca-
consacrindu-gi tot timput iwlJiturii gi lecturii particulare. Chiar in timpul mesei elavea in fap o carte sau o revistii, pe care le citea - obicei, pe care nu l-a p[rlsit pind lasfiqitul vielii. Elevi buni din cursul superior al liceului erau membri ai societ5giigtiinlifice gi literare, care purta numele unui fost profesor, Stroe BelloescL dininiliativa ciruia se formase gi care-i donase qi un prim fond de c[r!i pentru
constituirea bibliotecii ei proprii. $edinlele societifii, la care asistau 9i unii profesorl
se lineau totdeauna simbbti dup5-mas6, imediat dupl orele de curs, 9i erau tn genelar
foarte frecventate, cdci la ele participau gi elevii cei mai r[siri]i din cursul inferior. Inaceste qedinle se lineau conferinle cu subiecte literare gi gtiinlifice, injurul cirora sepurtau apoi disculii, se citeau schife, poezli, epigrame compuse de cltre eleribumitru era unul dintre cei mai activi membri al Societifii ,,Sfioe Belloescu", ftcinc
100
lui, ladasar,vecinroasd
t satulrca ca
n s6-l
cursulbii deL atit; doudrsai-arareanlele,i pinin elevcd unimpulbeu.liceulinita a
rcuiaucesteiI caredA,nd,ioaca,sei elfini laier6tiit, dintentrubsori,cneralbr. inDIA SE
elevi.hcind
IoanN. Manolacre
conferinle gi participind la discufii; el era unul din cei mai asidui cititori ai bibliotecii.
Degi se hotirise, incd de cind trecuse in cursul superior al liceului, sd urmeze
Medicina, el era un pasionat cititor de opere literare, obignuind ca dupd citirea unei
opere in prozi si-i fac6, intr-un caiet special, rezumatul sau si memoreze, din operele
poetice, intregi poezii, ca gi cind ar fi trebuit s[ se prezinte la un examen - 9i aceastd
pasiune l-a stipinit gi cind ajunsese un specialist de seam6, neurochirurg celebru.
Dumitru era de o rari modestie; el nu cduta sd epateze pe colegi cu cunoqtinlele
sale; el nu inv[la pentru note, pentru a-gi intrece colegii, ci invdfa pentru a se intrece
pe el insuqi; el nu qtia ce este invidia gi nu era capabil de ur6; el era indatoritor fa!6 de-oricine;
fondul sdu sufletesc era bundtatea. De aceea el nu avea duqmani gi era
simpatizat qi iubit de toii colegii.
NECULAI BAGDASAR{rge6-19771
Printre reprezentanlii gtiinlei gi culturii romdneqti dintrecele doui rdzboaie mondiale se afli 9i Neculai Bagdasar, care ajucat un rol important in domeniul filosofiei' Intr-o generaliecu nume ilustre: C. Rddulescu-Moffu, P. P. Negulescu, IonPetrovici, Mircea Florian, D. D. Rogca, Dan Badarau, N.Bagdasar s-ar clasa valoric pe o scari secund6. La trecerea maiin umbrd va contribui el insuqi, dacd se ia in consideralie faptulcl in ,,Istoria filosofiei romAneqti" - cu un conlinut destul devast - pe sine nu se inregistrd nici chiar la,,A[i ginditori".
Este fratele lui Dumitru Bagdasar, primul neurochirurgin medicina romdneasci. S-a ndscut la 5 februarie 1896 in
comuna Rogiegti, din fostul jude! F[lciu - actualmente judelul Vaslui, in familia lui
Iancu Bagdasar, cisitorit cu Smaranda Aftene din Vutcani. Pdrinlii sdi au fost lirani,posedind o stare materiali bund. Mama sa era fbrd gtiin!6 de carte, bunl la suflet,
afectuoasd cu copiii, muncitoare qi hotdriti in acliuni, insuqiri pe care le-a transmis 9ifiului sau. Toatd viala cit a trlit gi-a dorit ca toli copiii ei sd fie qtiutori de carte.
Greutifile vielii pentru N. Bagdasar igi pun amprenta incf, din clasa I primar[;
este nevoit zilnic sd parcurgi ciliva kilometri pe jos pini in satul Idrici, unde Gh.
Balaur se remarcase ca un bun inv[!6tor in zond. Absolvi cinci clase primare in satul
menfionat (la ,tard cursul primar era de cinci clase, in timp ce la oraq era de patru
clase) gi in 1908 este inscris ca elev al Liceului ,,Codreanu" din Birlad, oblinind
diploma de bacalaureat in 1916. in aceastd perioadb igi pierde mama, trecind prin
mari greut6li sufleteqti qi materiale.-intre
anii 1916-1918 este mobilizat, participind la rdzboi. Dup[ demobilizate,
in toamna lui 1918, se inscrie ca student la Facultatea de Litere 9i Filosofie a
Universit6lii ,,A1. L Cuza" din Iaqi, in ideea de a obline licenla in drept. Nu-i suride
aceast6 licenld, astfel cd nu dupd mult timp se transferd la Universitatea din
Bucuregti, la aceeagi facultate. Se dedic6, in mod special, studiilor filozofice. Obline
licenfa ia filosofie (1922) gi in toamna aceluiaqi an pleacd la Berlin pentru studii 9i
101
tfi,
ilI
I
n
1
il.|
;
;
Ifl)tII
T
Iq
!
il--{
Ginduri despre Vutcani gi despre wtcdneni
doctorat. in 1936 sustine teza de doctorat. intors in !ar6, funclioteazdla inceput caasistent la Facultatea de Litere gi Filosofie a Universitlfii din Bucuregti. Din varaanului 1942 Si pinl in 1949 este profesor de istoria filozofiei moderne, metafizic[ giteoria cunogtinlei la Facultatea de Litere gi Filosofie a Universitilii din Iagi.
Dupi 23 de ani de activitate didactici universitar[ este nevoit s-o piriseascipentru totdeauna. Din 1949 este numit consilier gtiinlific la Institutul de Istorie giFilosofie al Academiei pin[ in anul 1951. intre anii 1951-1956 este cercetdtor$tiintific la Filiala Iagi a Academiei, iar dup[ aceea transferat la Bucureqti, fiind numitcoordonatorul colectivului in vederea redact[rii ,,Diclionarului enciclopedic romdn".
Cu rdd5cini din clasele de liceu gi prelungiri pini la destituirea sa dininvd,tnmintul superior, activitatea lui poarti amprenta formirii gi afirmdrii sale ca omde gtiin!5.
Dotat cu o extraordinari putere de munci, cu o voin16 de fier, cu o memorieexceplional[ 9i cu o mare putere de judecati spontani, N. Bagdasar igi construiegte obazi solidi in aprofundarea disciplinelor studiate, la aceasta contribuind, intr-o maremisurE, corpul profesoral al Liceului ,,Codreanu" din Birlad, unul din liceele binecotate in epoc[ pe scara valorilor. O carte pogtal[ din perioada anilor de liceu iiimortaltzeazd pe fra1ii Bagdasar, in uniforma liceului, avind fiecare in mina dreapticite o carte.
Influenfa hotiiritoare in formarea sa ca om gi intelectual, o primegts din partealui Nicolae lorga, intelectual de inalti clasl ce se manifestd pe multiple planuri incultura romdneascl. Cit de mare a fost influenla lui N. Iorga in formarea intelectualla lui N. Bagdasar, rezulti din modul cnm il prezrnti peste ani de zile in ,,Filosofiacontemporani a istoriei": ,,O minte inzestritii cu cele mai strilucite insugiri omemorie formidabili gi o inteligenti sclipitoare, suslinute de o putere de muncd de-adreptul uluitoare. N. Iorga formeaz[ in primele decenii ale veacului nostru centrul degravitate al migclrii culturale romdnegti-.
Paralel cu activitatea didactici, N. Bagdasar desfigoari gi o bogati activitate deobgte, acceptind postul de secretar al ,,Societilii romdne de filosofie" (1928-19114) gide secretar de redacgie al ,,Revistei de filosofie" (1928-1943).
In 1930 publicd, in cadrul ,,Societilii de filosofie", prima sa operi teoreticd,"Filosofia contemporanl a istoriei", conceputi din anii cind era la studii instr[indtate.
Dupi rebeliunea legionar6 din ianuarie 1940, Ion Antonescu remaniaziGuvenrul, numindu-l ca ministru la Ministerul Educafiei Nalionale pe profesorulIniversitar de filosofie Ion Petrovici, persoani de necontestat in cultura romdneascd.La dorin{a acestuia accepti postul de ,,Administr[tor al Casei $coalelor", ocupindu-sede intreginerea gi dotarea invd
IoanN. ManalocJe
tcanara5r i
rscdbr iEtorlmitltt.
dintom
nrie
Seonarebineru i iaptA
lltean1n
bahpfia
i iode-all deI
bder) qi
bticlii in
fuzArorulisc[.lu-selastEfrici,
drulbza"
Dupi pensionarea sa, activitatea gtiinfific[ se desfrqoard - in exclusivitate -acasi gi consti in definitivarea operelor sale.
in anul 1970 se infiinleazl Academia de $tiinle Sociale qi Politice. Este alesmembru titular al acestui for gtiinqific, dupd ce fusese exclus din Academia Romdndin anul 1948 unde era membru corespondent la seclia literarb.
Filozoful gi omul de culturb Neculai Bagdasar se stinge din via!6 in zin de 21aprilie l97I in urma unei comolii cerebrale. Este inmormintat la cimitirul Belu dinBucuresti.
ARHIMANDRITUL DR. VASII.E VASII.ACHE
In aten{ia cititorilor. Dacd incapitolul intitulat,,Fii ai satului", loculcentral il ocupd citeva maripersonalitbli din lumea cdrturarilor,precum profesorul Dr. DumitruBagdasar, creatorul neurochirurgieirom6neqti; academicianul lingvist detalie europeand Gheorghe lv6nescu,profesorul emerit autor de manualegcolare gi de studii lingvistice, vestitulla vremea lui Gheorghe Negtian (MoqGhil6), ne facem o datorie de onoare(de congtiinti) ca s[ incheiem acestsubcapitol cu biografia gi portretulaltui mare cdrturar qi mare om desuflet teologul preot-Arhimandrit, Dr.in teologie Vasile Vasilache, care spredeosebire de cei nominalizafi maiinainte, este fiu al Vutcanilor nunumai prin locul naqterii gi alcopilSriei, cit mai ales prin tot ce ainfiptuit de-a lungul vielii sale inbeneficiul spiritual gi material at?tpentru satul natal, cit gi pentru poporulromdn qi pentru Biserica OnodoxiRomdnd. Dimensiunile personalitdtii
intelectuale, spirituale qi morale ale Preotului Arhimandrit Dr. Vasile Vasilachedepiqesc cu mult orizonful satului sdu natal, ciruia totugi i-a rimas fidel ,,fiu",inscriindu-se in rindul marilor prelali ai Moldovei. De aceea, rog pe cititori siparcurgd cu incetinitorul gi sb facb ,,iscusitd zdbavd" in lecturarea biografiei sale.
Arhimandritul Dr. Vasile Vasilache este al treilea fiu, in ordinea aparifiei pelumea aceasta, al preotului Gheorghe Vasilache, adevdratul ctitor al actualei bisericicu hramul Sf. Gheorghe din parohia I Vutcani. A vbzut lumina zilei in zitn de 28ianuarie 1908, in comuna ldrici, unde tatdl sau era preot. A copilbrit gi a urmat
]t$
il
ilil
il
ll.i'i
ilflhilililirm
ffitr@&
;r,{il
tffiW
Tll.ult
il103
Ginduri despre l/utcani Si despre wtcdneni
cursurile $colii Primare nr. 1 din Vutcani. intre timp, tatdl fusese transferat aici. Demenlionat este $i faptul ci tatil siu" preotul Gh. Vasilache, la rindul siU era tot preot.Astfel e de la sine inleles de ce Vasile Vasilache avea in singe voca{ia cdtre preoJie,ba chiar cdtre cllugirie, care i se potrivea ca o adevdrat6 mlnug[. Dup[ absolvireagcolii primare, a devenit elev al Seminarului din Hugi, care firnc{iona pe llngiEpiscopia ortodoxd din acel oraq. Ca elev al Seminarului, a avut ca profesor, printrea{ii, pe insugi episcopul HuEilor, Nicodim Munteanu. Acesta a remarcat insugirileintelectuale gi morale ale invlficelului Vasilache gi de aceea, cind va devenimifropolit al Moldovei la Iagi gi apoi patriarh al Romdne| il va chema llngl sine peucenicul preferato acordindu-i, dupi merit, rangul de director al Mitropoliei, apoi pecel de secretar al Patriarhiei.
Dupd absolvirea Seminarului teologic din Hugi, a urmat la Bucuregti cursurileFacultdf;i de Teologie gi, paralel, cursurile Facultefii de Litere gi Filosofif.In 1939 igiia doctoratul in Teologie cu teza intitulatS,"Predica ?n Evul Mediu'. Intre 1935 gi1939, a fost director al Mitropoliei Moldovei gi Sucevei, apoi Secretar al Patriharhiei.intre tg+t Si 1944 a fost stare! la MEnlstirea Antim de lingd Bucuregti. Dil iniliativaqi sub indrumarea sa s-a refrcut (restaurat) aceasti celebrl ministire. ln aceeagiperioad[ a linut peste 200 de predici religioase la Radio, adresindu-se deopotrivisoldalilor de pe front cit qi celor rimagi acas6.
,,Adolescenla gi tinerelea seminaristului gi apoi a studentului Vasilache Vasileau fost anii de studiu temeinic Ai pasionat pe c6ile cunoaqterii tainelor sfinte gi avalorilor umane create de milenii... in l9Zg, absolvl la Universitatea din Bucureqti,Facultii{ile de Litere gi Filosofie pe de o parte gi pe cea de Teologie, pe de altii parte.Are acum sufletul mai bogat de lumina dobinditi la cursurile linute de Nicolae Iorg4la prelegerile de Logicd ale filosofului erudit Nae Ionescu" ale psihologuluiRldulescu-Motru sau ale pirintelui sociologiei romAnegti Dimitrie Gusti... S-abucurat de incurajarea gi prelurea unor titani ai gindirii qi simlirii romdnegti caOctavian Goga, Liviu Rebreanq Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu Lucian Blagacare au oferit cu d[rnicie paginile publicaliilor pe care le editag fnlrului prelat gi omde litere" (George Pietranl Un anaharet la New Yorlq in Romanian Journal - 11martie 1999 - New York).
in acelagi interval de timp (1941-1944), Arhimandritul Vasile Vasilache sededicl scrisului elaborind o parte din scrierile sale, care vid lumina tiparului inpublicaliile teologice sau mirene din acea weme, sau in volume separate. Dupipropria sa mirfurisire, pe care o reproducem mai jos, p[rintele Vasile dd glassentimentelor sale de adinci admiralie gi prefuire fald de unul din cei maireprezentativi prelafi ai ortodoxiei romdnegti, mitropolitul Veniamin Costache. Iatiimdrfurisirea sa: ,,in arul 1942, ca un smerit gi devotat consltean (wea sI zicd,,conjudefean", clci Veniamin Costache s-a niscut in Rogieqti-nota mea), am scos unvolum de circa 400 de pagini cu viaJa gi opera sa aducind in memoria f,[rii pe cel cer[mine o icoanl in veci strilucitoare in Casa Bisericii gi a Neamului". Mitropolitulkineu Mih[lcescu mi-a mubumit pentru omagiul pe care l-am adus in aceasti carteprea slivitului Mitropolit V. Costache ,,cu o boglfie gi claritate wednici deadmiralie".
104
Dent.
fie,reargalrerileenipepe
sile
i ia)$ti,me.r90,uluiS-aical9&,om11
)sei inupaglasmaiIatdzicdiunrl celitularte
de
IoonN, Manolac.hc
in l946,la implinirea a 100 de ani de la moartea mitropolitului Veniamin
Costachi, cercul iegenilor din Bucuregti m-a invitat si lin la Ateneul Romdn o
conferinf[ despre viala gi activitatea marelui patriot, om de cultur[, cu mari viziuni de
progres gi civltizalie in istoria poporului romdn. Dup[ conferin!6, am primit aprecieri
.toglout. despre linuta demnd ce am avut-o. Profesorul Gh. Moisescu de la
Facultatea de Teologie qi profesorul universitar Arhimandritul Iuliu Scriban mi-au
mufumit cdlduros pentru strddania depusi in suslinerea subiectului" (cf' Cronica
Episcopiei Hugilor, vol. VII - 2001 - pg. 336).-
Dupe 1945, odati cu terminarea celui de-al doiiea rdzboi mondial, deasupra
Romdniei s-au a$ezat norii negri ai orinduirii deavolegti, comunismul, impus de
tancurile sovietice. Regimul politic impus poporului romdn de ocupantul sovietic ai
slujit de oameni fbrd suflet qi fbrd Dumnezeq precum Ana Pauker, Teohari
Getrgescu, Vasile Luca, Emil Bodndrag, Gheorghe Gheorghiu-Dej, noul regim
politic a adus poporului rom6n suferinle inimaginabile'
Teroarea a inceput sd bintuie de la un capdt la celilalt al !6rii. La indicaliile
,,prefioase" primite de la Kremlin, oficialii romAni, oameni fbrd suflet, fird frica lui
D..-o.r.U f6r[ cel mai elementar spirit de omenie, au inceput prigoana impotriva
intelectualilor de la orage gi impotriva gospodarilor de la sate. Porlile pugcdriilor au
fost larg deschise pentru a primi tot ce avea lara mai reprezentativ in viala economicd,
culturale, sociali, politici. $i satul nostru, Vutcani, qi-a dat din plin tributul siu de
sacrificii. Fruntagii gospodari, poreclili ,,chiaburi" au infundat puqcdriile, unii qi-au
luat lumea in cap ajungind ,,proletari" in cele mai indepirtate localitSli din lard sar.
chiar peste granili. Copiii acestora au fost indepdrtali din Scoli fiindci n-aveau
,,origine sindtoasa". M[ limitez sd dau un singur exemplu edificator' E vorba de
iamiiia mea din rindgrile cdreia au cdzut jertfr urmdtorii: cumnatul meu, Ionel Hagiu,
comisar ajutor in cadrul poliliei Birlad, condamnat la ani mulii de muncl silnic6, mort
pe qantieiele de la Canalul (,,morfii") Dundrea-Marea Neagrd; alt cumnat al meu,^Gavril
Diaconu-Ciocdnag, arestat, nejudecat, trimis la munci pe gantierul agricol din
judepl Vlasca, muncind la sdpatul ganprilor pentru orezdriile din acea regiune, a
contractat o rdceald cumplitd qi un reumatism poliarticular care l-a linut apoi ani de
zile lintuit in pat, stingindu-se in mare suferinfi; urmeazd la rind fratele meu,
Gheorghe N. Manolache, prigonit pentru cd a tefiuat s6 se inscrie in C.A'P' I s-a
confiscat o parte din terenul propriei gospod[rii qi atribuit unor ,,tovardqi" care $i-au
construit .uie p" acel teren. Acegtia nu s-au mullumit c5 au fost ,,improprietirili" pe
terenul fratelui meu cu o anumiti suprafald, ci s-au extins dup6 bunul lor plac, ba
chiar l-au agresat pe acesta administrindu-i o bdtaie hofeascd 9i, legindu-l cu sirmd
ghimpati, l-au aqezat intr-un car qi l-au dus la postul de Mililie unde $eful de post l-a
ilcarcerat timp de 48 ore. Aici a fost din nou b[tut cu silbIticie qi ameninlat cu
moartea. A zdiutdup[ aceea in pat acasl, dup6 care a fost internat in Spitalul Nr. 7 de
la Socola Iaqi. Omuf igi pierduse echilibrul mintal. innebunise. A mai trdit dupd aceea
un an, cu mintea r6ticit6 qi cu trupul impulinat de suferinll, dup[ care a plecat in
lumea umbrelor.O altd familie din satul nostru, care, de asemenea, a pldtit un greu tribut de
suferin{d in acea perioadd de tristd amintire este familia preofului Gheorgbe
Vasilache, familie dispre care fac vorbire infi-un subcapitol aparte. Acum qi aici si
il
ilil
t
q
-
II
N,4ii,
il
,,.,
*0lilrry#,ilj
1fi'al'- -{
105
urmirim in continuare traiectoria evoluliei pirintelui Arhimandrit Dr. VasilacheVasile._ Din 1945 pinn in 1959, forurile superioare ale ierarhiei bisericegti aleregimului comunist l-au surghiunit la schitul pocrov din munfi Neamfului, unde duceo viali de adevirat sihastru" imprerrni. cu fratele slu arhimandritul-Haralambie, lacare se alltur[ intre timp gi tatll lor, preotul Gh. Vasilache, care fusese inl[turat gi eldinirnclie, fiindcl, prin activitatea sa misionari, devenise ,,dugman al poporului';. inciuda condiliilor de viap qi in ciuda umilinlei impuse de ,,mai marir; rii, periot.LVasile igi continud neab[tut activitatea creatoare, atit pe plan spiritual cit gi pe planmaterial. Aici el scrie o parte din operele sale gi, impreuni.,r.Jitu4i catugiri, r.p*egardurile ?mprejmuitoare ale schitului gi restructureazd, a.itt chdirea princ-ipaie cit gicelelalte acareturi.
,,in anul 1959, de Sfintele sarbetori ale pagtelui, a venit ordin si parrsesclchitul Pocrov, eu gi fratele meu Haralambie, frri dreptul de a mai sluji ca preoli; amfost judeca{i gi condamnali la 8 ani inchisoare eq iai fratele meu la 7 ani. La'toateinchisorile gi lag[rele prin care am trecut, ca Baciu" Jilava, Jurjeni, Balta BriilelGherla, acestea erau_ pline de delinuli politici; mii de profesori, preo{i, cdlugdrljudecltori, medici, ofileri, fogti minigtri, studenfi, 16rani etc. Erau schingiuili, tinu]i inlagdre, b6tuli, infometali qi linuli in mizsria frigului gi a intunericului. Fi#emulli aumurit, a$a cum s-a intirnplat qi cu fratele meu arhimandritul mitrofor Haralambie...Suferinla din inchisoarea Gherla a $nut pine in 1964, cind, conforrn decretului deamnistie, piriseam inchisoarea, firi posibilitatea de a fi incadrat in postul avutinainte de arestare. Am incercat in diferite orage: Iagi, Bucuregti, Neam!; peste toteram refuzat. Afl:nci am plecat la Episcopul reofil de la cluj, .-.
-i-u inleles
suferinla gi m-a incadrat ca preot in satul istoric Bobilna de lingd Dej. Am rlmasimpresionat de prirnirea caldi ce mi-au ficut bobilnienii. M-au primii cuiucurie gi cu{agost" 9i, impreun[ cu ei, am restaurat biserica, am organizaf un cor bisericesc, amajutgt pe cei siraci, pe cei bolnavi gi m-am ata$at ct, drag de ei, fiindc[ r[spundeaucredinfei mele de a fi drepfi, corecli gi evlavioqi". Aceasta este mirturisirea pirinteluivasile pe care eu am reprodus-o din cronica Episcopiei Hugilor - vol. vII, z'oot - pg.336-337.
in Bobilna, a slujit ca preot timp de 5 ani. in acest rlstimp neobositul pdrinteVasile nu ,,s-a odihni1", ci a continuat activitatea sa creatoare ir domeniul te;logieistudiind, citind qi scriind articole gi studii, ce vor vedea lumina tiparului atunci iaumai tirziu. Tot in acest r[stimF, gi-a luat gi o scurti vacanp ?n timpul cireia a ficut unadevdrat turneu in Moldova vizitind Iaqul cu Mihopolia qi ,,Trei Ierarhii,', Hugii cuEpiscopia gi seminarul teologic pe care il absolvise cu ani inainte; aici,laHuqi, a avuto intiltdre emolionanti cu Pdrintele Arhimandrit Mina Dobzeu de la MindstireaSfin1ii Apostoli Petru 9i Pavel, evocind amintiri (triste amintiri) de la inchisoareaGherla unde au fost tovarigi de suferinfi. Cum era firesc, s-a abitut gi pe la Vutcaniunde gi-a vizitat rudele gi prietenii gi ficind o rugiciune de pomenire pentru ceidecedagi.
ln prim[vara lui 1969, dupi cei 5 ani pefreculi la Bobilna, cu sprijinul aceluiagiEpiscop Teofil de la Cluj care intervine la Arhiepiscopul Victorin deia ArhiepiscopiaRomAni din America, pirintele Arhimandrit Dr. Vasile Vasilache primeqte .n"-ur.
106
herleEC
laie lin
elehnffal t i
E$1
pialare
cscam
archi,lri,l rniauE.. .
devuttot;lesnasicu:amEau
duipg.
lnte
FeisulufunlcutvutireaEea;anicei
IonnM. Manoloche
oficial[ ca sf, devind preot slujitor la biserica ,,Sfintul Mihai" din oragul Santhbridge,orag in care exist[ o puternic[ colonie de ortodocqi, printre care gi mulli romdni. In
1977 este iar transferat ca vicar al Sfintei Arhiepiscopii Ortodoxe RomAne din
America gi Canada, iar in 1984 este numit ca preot slujitor la biserica ,,SfintulNicolae din New YorK'. Pentru a-gi mlrturisi recunogtinla fa\d de Arhiepiscopul
Victorin, cel care ii promovase ca vicar, iatd ce scrie dinsul in cartea sa intitulat[ ,,Dela Antim la Pocrov - Mirfurii gi M[rturisirl",la pag. LtI-lI2;,,Promovarea mea s-a
fbcut de cdtre Arhiepiscopul Victorin care era de loc din Moldova, fost preot monah,
stare! la Mbndstirea Neam!. Cunogtea 5 limbi universale (ebraica, ataba, greaca,
engleza gi franceza), de aceea i se spune-a ,,tir6ru1 bdtrin". A fost reprezentantul
Patriarhiei Romdne la ,,Locurile Sfinte". In 1956 este trimi.s in Statele Unite ale
Americii la seminarul teologic din Santh Canoan, unde a predat leclii de Dogmaticd,
Moral[ qi Pastoral[. Pentru inalta sa pregdtire, pentru munca de profesor gi editor de
cdrli religioase in limba englezd,laT august 1966 a fost hirotonisit Arhireu qi la 21
august s-a sdvirqit intronizarea Prea Sfinlitului Episcop Victorian. Sinodul de la
Bucuregti ii conferd titlul de Arhiepiscop, iar fosta Episcopie Misionar6 Ortodoxd
Romdnd din America este ridicat[ la rangul de Arhiepiscopie autonomi fa!6 de
Patriharhia de la Bucureqti".in 1980, inziua de 8 noiernbrie, de Sf. Arhanghel Mihail qi Gawil, romdnii din
America au organizat un simpozion in care se comemora o sutd de ani de la naqterea
lui Mihail Sadoveanu. La acest simpozion, Arhimandritul Dr. Vasile Vasilache a
prezentat viala qi opera mareluiprozator.in anii urmltori, pind la sfirqirea sa din viald, pirintele Arhimandrit Dr. Vasile
Vasilache, mereu activ gi dedicat misiunii sale, va continua in mod suslinut si dea la
iveal6 scrieri cu caracter religios qi s6 realizeze fapte de binefacere, din modestul s6u
venit, fie ajutind oameni in nevoie, fie institulii de cult sau culturale. In vara anului
Igg4, in urma unor pioi torenliale, cartierul Gridinari din Huqi a fost grav afectat de
inundalii lbsind 15 gospodirii cu 60 de persoane frrb acoperiq deasupra capului.
Pirintele Vasile Vasiiache vine in ajutorul sinistrdlilor trimi,tind 5 colete mari cu
imbr6cdminte, lenjerie qi incdliminte pentru copiii, femeile $i betrinii sinistrifilor.
,,Vd trimitem aceste daruri cu toatd dragostea cregtineasci qi romdneascil, ca unul ce
am fost elel'ul Seminarului din Hugi", scrie dinsul in scrisoarea ce o adreseaz[ cu acel
prilej Arhimandritului Mina Dobzeu de la catedrala Sf. Petru 9i Pavel din Hugi. Cu
importante sume de bani ajuti pdrintele Vasile qi consolidarea qi restructurarea
bisericii Sf. Gheorghe din Vutcani, ctitorie a tatdlui siu, preotul Gheorghe Vasiiache.
O altd fapti deosebiti, de data asta pe plan cultural, pe care nu o pot trece sub ticere,
este d6ruirea citre Academia Romdnd a lucririi sale privind traducerea in limba
romdni a Sfintei Scripturi, despre cate iatd ce mdrturisegte el insuqi:
,,Traducerea Sfintei Scripturi am inceput-o cind eram la Mdnlstirea Antim din
Bucuregti, apoi am continuat-o in Munlii de la Schitul Pocrov, apoi acasl la Vutcani,
lucrind zi gi noapte intre anii 1944-1969, terminind Noul Testament, Biblia 9i alte
cdrli sfinte, care au fost arse in momentul arestlrii, de fo4ele SecuritSlii. Toatd
biblioteca qi manuscrisele au fost confiscate. Ca prin minune, manuscrisul Sfintei
Scripturi a rdmas intact qi, cind mi-a venit chemarea sd plec in America, nu am putut
sd iau cu mine aceastd traducere a Bibliei qi ea a r[mas tdinuitd la un prieten din
q
ilt
il
ilr:
iiii
(ffi#
1U{|.rw
il.
.
tmLIfrnsilllW;
ffi
'''l[i$
ffi.u#
107
Ginduri despre Vutcani qi despre vutcdneni
Bucuregti. Dup[ 21 de ani, avind slobozenie de a vizita Rominia, prima mea grijl afost de a lua cele 10 pachete cu 35 de registre cu traducerea Bibliei, in manuscris, gi ale face danie Academiei Romdne". Iati, in continuare, gi adresa Academiei Romdneprin care se confirm[ gi se mulfumegte pentru preqioaga ,,danie": ,,PArinEArhimandrit, Biblioteca Academiei Rom6ne v6 mulfumegte cdlduros pentru gestulnobil al Domniei Voastre... Suntem fericili s[ adiugdm bogatei noastre cotecjii gimaterialele ce reprezinti rodul muncii de o viali a Domniei Voasfre. V[ rugim siprimili cele mai alese sentimente de stimi gi recunogtin
I
i1
I
It
IorlmN. Manolaclu
PROFESORUL DR. DOCENT
GHEORGHE (IORGU) ATEXA
Profesorul Gheorghe Alexa, cunoscut de consdtenii sii
mai ales sub numele de Iorgu Alexa, s-a niscut in 1891 in
Vutcani fiind fiul cel dintii al inv[!6toru1ui Vasile Alexa'
Spunem fiul cel dintii, fiindcd Vasile Alexa a mai avut
un fru, pe Ion, cel care va fi 9i el profesor universitar in Iagi,
anume la Facultatea de Medicini. Ca gi fratele sdu mai mare,
Dr. I. Alexa. era cunoscut de vutcineni - qi nu numai de aceqtia
- mai ales cu prenumele de Niculd Alexa.
Iorgu Alexa, cit 9i fratele sau Niculd, a avut gansa s[-gi
formeze primele impresii asupm vielii sub indrumarea, discret[
dar fermi, a tat6lui sirl inv6!6tor prestigios nu numai in satul
ft
tt
l
ith
unde-gi practica apostolatul, ci in tot judepl Fdlciu. Pe la virsta de 7 an| Iorgu Alexa
,p,ro"u cu mindrie: ,,Eu calc pe urmele tatdlui meu"' $i aqa a fost, dar dep[9indu-9i cu
mult modelul.Dupi absolvirea $colii primare, a devenit elevul liceului ,'Codreanu" din
Birlad, liceu de mare prestigiu atit pe wemea aceea, cit 9i mai tirziu, pin6 in preze0t.
in notut liceului, p" pU"i de marmurA cu litere aurite, sunt inscrise numele acelor
absolvenli "u..
u., devenit mari personalit1ti ale culturii nalionale. Printre aceqtia se
gdsegte qi numele lui Gheorghe (Iorgu) Alexa'" '
il 1917 igi ia bacalaureatul gi in toamna aceluiaqi an devine student la
Facultatea de $tiinle a UniversitAlii din Iaqi. Aici, printre alli profesori, ii are pe
$tefan Procopiu f:u,iciande renume mondial'
Acesta cu simtul sdu de anticipalie binecunoscut, intuieqte posibilitSlile
multiple de afirmare ale tindrului student. -in adevir, Iorgu Alexa nu dezmite
agtepiarile savantului Procopiu; dimpotriva. in t9t6, Iorgu Alexa igi ia licenla in
tehnologie chimici, dar urmeaza intrarea Romdniei in r[zboi gi tindrul nostru chimist
imbraci haina militard qi participa, ca ofifer de rezervd,la indeplinirea visului de
secole al poporului roman, unirea tuturor provinciilor intr-un singur stat, Romdnia
Mare.Imediat dupl terminarea rdzboiului, problema feconstrucliei qi propagirii
nalionale se punea cu acuitate pe toate planurile, dar in_ primul rind in sectoruL
industrial. Cum era normal, trebuia inceput cu acele ramuri ale industriei ugoare ale
cdror produse erau absolut necesare unui trai civllizat. lndustria de pielirie 9i
tdbicarie ficea parte din aceasta categorie. Era nevoie de specialigti' $i, pe atunci,
acegtia erau foarte pulini, aga cd forurile conducitoare ale ldrii au luat hotirirea de a
trimite peste hotaie iineri-capabili care si faci studii superioare in universitEli
occidenLle qi apoi s6 revind in patrie ca specialigti cu inalt[ calificare' Unul dintre
aieqii momentuiui a fost 9i consdteanul nostru Iorgu Alexa, care era deja cadru
didactic in invdjimintul universitar iegean, avind gradul de preparator. Studiaz[ in
Franla, la Lyon, unde exista cea mai prestigioasd $coal[ de.tdbdcarie din Apus. Intors
in pia in yjZt, i se oferd posturi tentante, dar el le refiv;l gi preferd sd se incadreze la
Institutul de chimie tehnologici din cadrul universitilii ieqene, mai intii ca asistent,
qls
{C{P
tnOllu
-
IIfill
rtI
Iiii
"i[l
109
apoi gef de lucriri, conferenfiar 9i, in cele din urm[, professor qi $ef de catedr[' Ca
piofesor, Iorgu Alexa a fost un str[lucit pedagog qi un model pentru studenlii s[i pe
care gi i-a apropiat sufletegte ajutindu-i s6 se realizeze plenar ca viitori specialiqti in
industria piellriei.Din toamna anului 19'76, in zona complexului studenlesc ,,Tudon
Vladimirescu" din Iagi, va incepe sl produci efectiv o mic[ fabric[ de piellrie, unde
studenlii qi cadrele didactice vor trebui si facl faln la toate problemele ridicate &
produclia-industriali. Iorgu Alexa era fericit: i se realiza visul ciruia ii inchinase
munca unei vieli inftegi.Paralel cu laborioasa carierd pedagogicl, profesorul Gheorghe Alexa si
colaboratorii sdi, pe care qi-i alesese din rindurile celor mai dotali studenfi, au depus o
deosebit de rodnici munci de cercetare gtiinfifrcS. O serie de extracte indispensabih
piel6riei se importau la preluri piperate. Cercetirile efectuate de oamenii de qtiinE
iegeni au aritat c[ acesteixtracte ce se importau pot fi inlocuite cu extracte autohtorc
care rcaluauproduse tot atit de eficiente ca gi cele obfinute cu extracte strdine. Era
vorba de nigte extracte din coaja anumitor specii de salcie sau de castan.pentru indelungata gi laborioaqa sa activitate ca professor 9i cercetiitor im
domeniul chimiei tehnologice, forurile conducitoare ale Statului i-au conferil
numeroare ordine gi gradalii, allturi de care, la loc de cinste, se afl6 medalia de aur r
,,Societ[fii franceze de incurajare a cercetlrilor gi invenfiilot''. Aceasti medaEE
constituie dovada tn plus a valorii mondiale a cercetirilor 9i descoperirilm
profesorului Iorgu Alexa, originar din Vutcani gi cu care, noi, vutcinenii ne mindrim
qtiind c[ el este unul,,de-ai noqtri"'innebat despre insugirile pe care trebuie s[ le aibi un inginer pentru a se
pe planul cercetirii, profesorul Iorgu Alexa a enumerat: in primul rtnd s6-9i iubeat
-"i"tiu; apoi s[ aibi tenacitatea cu care si lupte impotriva propriilor sldbiciuni
impotnva rutrmr.N.A. Datele referitoare la prof. Iorgu Alexa le-am luat din materialul int
,,cu prof. dr. doc. Gheorghe Alexa despre Permanenle gi destin in
tehnologicd" semnat de Alexandru Sllceanu 9i publicat in,,Via!a Politehnicii"
PROFESORUL GHEORGHE NE$TIAN(Mog Ghi,ti)
Note autobiografice,,Am v6zut lumina zilei duminicl la risdritul soarelui, 27
august 1870, stil vechi, adicd 9 septembrie stil nou' in Vutcani,jud. F61ciu. Asta o gtiu de latatil meu--.
Studii (,,$colile", zice Moq Ghil[),,Am inceput gcoala primari la virsta de 6 ani, in 1878'
in clasa intii nu qtiu cum inv6{am. Am fbcut-o insi doi ani,pentru cE erau doua sec!ii... Dupd doi ani, am trecut in clasa adoua. Am ficut doi ani 9i aceasti clasi, dar am promovat
intiiul qi clasa a doua, precum gi clasa a treia. Tata 9i un alt
l l0
Capein
qiole
Era
mferit
aur alie
nm
lua
ulatmiahi
IoonN. Manalache
sdtean au gdsit cu cale sd ne ducd la Hugi ca sd termin[m gcoala primarl gi sd intrdmapoi la seminarul teologic... Am frcut apoi seminarul la Huqi... in toamna anuluii890... am plecat la Iaqi. Am dat concurs cu absolvenfii celorlalte seminariiinferioare: Galali, Roman gi noi, cei din Hugi, gi am reuqit cu distinclie. Universitateaam inceput-o in 1893, toamna, odatd cu recrutarea, cind m-au aminat pentru studii...Tocmai atunci s-a infiinlat $coala de Finan{e, pe lingi Ministerul de Finanle; m-amprezentat la concursul de admitere, la bursi. Am reugit al doilea... Tot ir acel an, amintrat ca pedagog la $coala Normal[ ,,Carol I", cu casl gi mas6... Nu numai cd n-amdus nici o lipsd bdneascd, cit am stat la Bucuregti, dar am trimis gi tatei cite 70 lei pelund... In 1899 toamna, am dat examenul de licenll in $tiinfe Filologice... Tot castudent, (la Litere), m-am prezentat la Ministerul de externe, la concurs pentru unpost de impiegat. Am reugit intiiul, dar, fiind un necunoscut, s-a casat concursul.
Profesoratulin ziua de 14 noiembrie 1899, plec din Bucureqti la Birlad, dimineafa, pe 15
noiembrie, md duc la Liceul,,Codreanu" prezentindu-m[ directorului V. Simionov, alcdrui suplinitor venisem... Incd din 15 februarie 1900, fusesem numit profesor dePedagogie la $coala Normald de bdieli, suplinitor al lui Gr. Patriciu, numit inspectorgcolar. In 1900-1901, am dat examenele de capacitate: principal Latina, secundarDreptul... Mi-a plScut profesoratul gi mi-am pus tot sufelul gi puterea de munci spre afi la inillimea datoriei, a$a cum am infeles-o. Nu mi laud, dar am fost bine apreciat gide autoritElile superioare, qi de colegi, gi de elevii mei. Deviza mea era: si muncescdin toate puterile ca sI fac din elevii incredinlali mie viitori cetdleni vrednici sdajungi in situaliuni bune, chiar mai sus de cea in care ajunsesem eu, spre bucuria meaqi a pdrinfilor elevilor. $i pot afirma cu fruntea sus ci am reuqit... Am fost director alLiceului,,Codreanu" de la 1907 la 1911.
Ca profesor de Latin6, am fbcut Sintaxa latini in comparafie cu sintaxaromdn6... Am mai frcut gi alte cd(i didactice: Latina de clasa a III a gi cea de a IV-a,Elina de clasa a VII a qi a VIII-a. Teza mea de licenld este de asemenea importantd. Afost premiatd de Universitatea din Bucureqti cu premiul ,,Hi11e1". Am tradus pentruCasa $coalelor opera lui Cicero, De Oratore, bund pentru magistrSli gi avocafi.
G.IVANESCU
Profesor universitar Dr., membru corespondent alAcademiei Romdne, specialist in Lingvistici, savant de talieeuropeani. G. Ivdnescu s-a ndscut la 2 noiembrie l9l2 inVutcani, unde a wmat cursurile qcolii primare, dupd absolvireacdrora a devenit elevul liceului ,,Codreanu" din Birlad. Apoi astudiat ,,Literele qi Filosofia" la Iaqi intre 1930-1934, iar dupitrecerea examenului de licen!6 a fost trimis ca bursier deuniversitatea iegeand la Paris gi la Roma, pentru aprofundareastudiilor de specialitate.
Pentru a inlelege dimensiunile activitilii sale qtiinfifice,trebuie sd menlionez c6, Ghild Ivdnescu a scris gi publicat, fie
t]
II
il
If{ifr;
f,rrw
t;
;
It, , .\iltrry{
r
T
fiiil.#
111
Gtnduri despre Yutcani gi despre vutcdneni
sub formi de studii gi eseuri, fie in volume, un numer de 243 lucr[ri, majoritatea cu
confinut lingvistic. La moartea lui, au rimas in manuscris, redactate provizoriu sauparfial, incl un numdr de 26 lucriri. ln total, de sub condeiul lui Ghif6 Ivdnescu au
ie$it 12386 pagini de tipar, redactate in limbile rom6nl, italiane, francezd qi german6.
Toate acestea ii confer[ titlul de savant.Consitenii mei, precum gi orice cititor al prezentei clrli, care ar dori sd afle
aminunte foarte prelioase despre activitatea de om de gtiinlE a savantului Cb-
Ivlnescu, sunt sfttuili si consulte volumul intitulat ,,Anuar de lingvisticl qi istorie
literarE' - tomul XXXI - 1986-1987, A-, unde la pag. 465-469 - prof. univ. dr. V.Awinte, unul din elevii sdi, omagiazi pe savant. Aminunte despre activitatea
creatoare a savantului pot fi glsite detaliat qi exhaustiv in broqrna dactilografiatiintitulatd ,,G. Ivinescu, Lucriri gtiinlifice" - Iagi, 1982, edrtati de Centrul de
lingvistici, istorie gi folclor, de pe lingd Universitatea ,,A1. I' Cuza" Iaqi'
DUGEN REVENT
Din volumul aniversar avind titlul,,Liceul Internat Costache Negruzzi" -75 deani - Iagi, 1970 aflim cd Revent Eugen a absolvit cursul liceal la acest prestigios liceuieqean tn anul i901, dup[ care a frcut Dreptul la Universitatea,/,1. I. Ctnt' 9i dupalicen!5, a practicat avocatura in oragul Roman. Concomitent cu practicarea avocaturii,Eugen Revent a colaborat la diverse reviste ale vremii cu articole qi poezii.
Cercefind registrele matricole ale qcolii primare Nr. 1. din Vutcani, pentru anii1865 qi 1948, in dreptul anului 1889 intilnim printre elevii clasei I numele ,,EugeniuReventu". Fiind un elev eminent, dupd absolvirea cursului primar in satul natal giparticipind la un sever concurs pe cafe ilffece cu scucces, Eugen devine ,,internatisf.a$a cum ardtam ceva mai sus.
Fiindci n-am descoperit in Vutcani nici o persoada de la care sd aflu qi alteaminunte privitoare la biografia lui Eugen Revent, m-am linitat, la cercetareacrealiei sale literare, despre care am glsit informafiile pe care le comunic mai jos"Aceste informafii le-am ob{inut de la Biblioteca central[ ,,M. Eminesctr]' aUniversitalii,,Al. I. Cuza" din Iagi.
Aici, la Biblioteca ,,M. Eminescu", n-am glsit decit doud volumage, de fr6mai mult un fel de plachete cu versuri, cu urmdtoarele titluri:
1. ,,Din povestea viefii" - Vdlenii de Munte, Tipografia Neamul Romdnesc, 1910;
2. ,,Cintecul Neamului" - Tiparul tipografic Ramuri, Craiova - 1943. Primulfivolumag cuprinde, in mare majoritate, poezii patriotice 9i citeva poezii dcdragoste. Poezia cu care se deschide cirticica respectivi se intituleaz[,,Ciotecdin Moldova". Reproduc mai jos citeva strofe:
l , ,W
112
Ginduri despre l/utcani Si despre vutcdneni
Cel de-al doilea volurna$, purtlnd titlul ,,Cintecul Neamului", cuprinde ca 9iprimul, in cea mai mare parte poezii patriotice, dar li poezii de dragoste' poeziimeditative avind ca titlu general
-Cog"t6ti", apoi, drept incheiere, un ciclu de ,,Sitire
gi epigrame'. Din ciclul poeziilor patriotice meriti citite cu atentie poeziile: ,,I:Suceava, Iaqii, Cintec anului 1912 (anul cind Rusia ne-a r6pit Baqarabia), CinteculNeamului, M[rire Jie (inchinati lui Alex. I. Cuza)".
Din ciclul final, Satire gi epigrame, pentru ci gi in prezent sunt de actualitatgcitez urrnltoarele versuri, precum gi o epigrami:
Ochii mari, apringi de doruriFruntea-n raze-ncununatdGurii mele pltimageS5le lagi, ca alti datl,
Azi, ca sd fii un om de seamd,Nu-!i trebuie decit avere;$i toati lumea te stimeazi,in orice timp egti la putere.
$i epigrama cu titlul ,,Unui cetdpeai':
,,Lumea e clevetitoareSI nu pui temei pe ea;Zice cd tu bei intruna.
Tu s6-!i culci alene capulRizimat pe braful meu"Se-mi vorbegti numai cu ochii
$i si stim aga mereu."
Oricine-n cale de salutii,Cuvintul tlu e ascultat$i, prost sI fii chiar din niscare,Cu wemea tu devii Birbat de Stat.
Pe cind tu... hagic la m6sea.
Din versurile citate mai sus, oricine poate constata ca Eugen Revent avea tagi c[, de nu s-ar fi stins din via!5 mult prea de timpuriu, ar fi devenit unul dinmari ai neamului rom6nesc.
N. C. BEJENARU- profesor
I. VIATANiscut in anul 1897, noiembrie 28, in comuna V
judeful Vaslui, fiul lui Constantin gi Elena, rimlne orfan deinci de mic, impreund cu alte doud surori ale sale.
$coala primar[ o absolv[ in satul natal pe timpul cindinvi!5tor Vasile Alexa, apoi pleac[ spre a-;i continua studiile-Liceul,,Gheorghe Rogca Codreanu" din Birlad, pe atunci focarculturi a ,,f,6rii de jos".
Din lipsa mijloacelor de susfinere, in preajrnaRizboi Mondial, este nevoit si-gi infrerupi studiile in clasa a \
L
i
IorrnN. Manolaihc
a, clasele a VII-a gi a VIII-a dindu-le in particular, dupd terminarea rizboiului.Patriotismul infl[cirat ce caractertza starea generald a romAnilor premergltoare
Primului Rizboi Mondial il determini s[ se inscrie voluntar in armat6, astfel c6, inperioada 1 decembrie 1916 - I aprilie lgl7,il intilnim elev la $coala Militard deInfanterie, la terminarea clreia avea gradul de plutonier.
La 1 ianuarie 1917, i s-a acordat gradul de sublocotenent.Participl la luptele de la Miriqegti unde, la 6 august 1917, a dispdrut,
intorcindu-se dincaptivitate la 16 iunie 1918.Funclioneazl un timp la una din qcolile din satul natal, apoi se inscrie la
Facultatea de Litere gi Filosofie pe care o absolvegte in timp de doi ani, dupi care estenumit secretar al Faculti{ii de Litere, iar dupd un an, asistent la catedra IstoriaRominilor.
Dupd doi ani, paralel cu activitatea universitard, pred[ la diferite licee din Iaqi
9i tot in aceastd perioadl (1924) susfine examenul de doctor al Facultdlii de Litere qiFilosofie cu lucrarea ,,Constantin Vodd $erban qi vremea sa". Comisia de doctorat eraformatl din I. Petrovici, preqedinte, gi I. Minea, Ilie Birbulescu, G. Pascu, George I.Bratianu, membri. Examenul este trecut cu calificatiwl Magna cum laude ,,pentruclaritatea expunerii, spiritul de anal:z;d, gi bog[fia cunogtinlelor in domeniulspecialitSlii".
in timpul studenliei este ,,un aprig socialist revolufionar", aqa cum il calificd unziarist local. Aceste idei au dominat intotdeauna sufletul sdu. De altfel, pentru acesteidei ale sale, in 1940, cariera universitari ii este barat6 de c[tre legionari. Tot atuncieste destituit din postul de profesor la Seminarul Pedagogic Universitar unde activadin 1930. Aceasta este gi perioada din care se pisfreazd cele mai multe gi interesantelucriri.
in 1942, este delegat Inspector Secundar la regiunea Iagi pe post vacant, pecind er^a profesor titular la Liceul commercial de bdieli din Iaqi.
In perioada 1940-i950 are din nou probleme, fiindcd refini, colaborarea cu oparte din noile autoritdli.
DupI al doilea Rdzboi Mondial i se propune colaborarea in sensul de a scrie olucrare care s6 justifice anexarea Bagarabiei la U.R.S.S. Refuzd gi este din nou scosdin posturile pe care le definea gi, abia in 1956, este reabilitat qi numit conferenliar laI.P.C.D. Iaqi, apoi tot conferenliar la Institutul Politehnic Iagi unde funclioneazi pin[ce o boal[ necrufdtoare il doboarl la pat.
Moare la 13 mai 1970 gi este inmormintat in cimitirul Eternitatea din Iagi.
2. OPERASecolul XIX. cu romantismul atit de folositor romdnismului, dar atit de
ddunltor adevlrului istoric, a trecut.Secolul XX, care a debutat cu Primul Rizboi Mondial gi cu infbptuirea Marii
Uniri, punea problema reabilitirii Istoriei Romdnilor. Exagerdrile secolului trecut,precum gi distorsiunile voite sau nevoite ale acestui veac Ai a celor anterioare lui, secereau corectate. $coala romdneascd, mafinizatil, iqi crescuse oamenii. Unul dintreacegtia era Ei N. C. Bejenaru.
Lucrdrile sale pot fi impdrfite in doud categorii:
$t
ilt
il
p{#5
;
d&s{
tIt,{|fi
T
nil|il;'
115
Ginduri despre Yutcani Si despre vutcdneni
a. Monografii ale diferililor domnitori, qib. ,,Lu6ri de pozilif' privind diferitele aspecte a1e istoriei puse in discufie in
acea perioada.
Indiferent cirei categorii fac parte aceste lucriri, ele se caractertzeazd printr-odeosebitd claritate in prezintarea faptelor. in acelagi timp ideile sunt limpezi, iarintroducerea in atmosfera wemii este ffanqant5.
O parte din aceste lucriri ale lui N. C. Bejenaru au fost recuperate gi se afll laMuzeul sdtesc Vutcani.
Din faptul ci printre lucririle recuperate care aparlin perioadei dinainte de1935 se afl6 qi una cu titlul ,,Alte plagiate ale dornnului Berechet" (1934), netrecutiiin listele de autor gi care are o facturl mai aparte decit celelalte, ffagem concluzia cdautorul nu-qi asuma paternitatea decit pentru lucr[rile ce au la bazd o muncd decercetare intensl.
Din lucririle publicate dup[ anul 1935 am reuEit sd recuperim doar patru qi e1eintr6 in categoria a II-a, a ,,luirilor de pozilie".
a. Lucriri monografice
lsmnitorii tratafi monografic sunt: Constantin $erbaq $tefan Tomqa TT,Alexandru Ldpugneanq Gaspar Grafiani, Simion Movill.
Constantin $erban este prezent inteza sa de doctorat pe care nu am reugit sd orecuperdm integral. tn fascicola ,,Constantin $erban inainte de domnie", Iagi, 1923, lasubsolul de la pag. 3 autorul ne spune: ,,Constantin $erban gi vremea sa este titlultezei de doctorat ce prepar in Seminarul de Istorie a Romdnilor de la Facultatea deLitere din Iagi. Lucrarea, precum qi directivele necesare mi-au fost date de domnulprofesor I. Minea directorul seminarului".
Dacd epoca lui Constantin $erban apare ca o lucrare impusd ce trebuia sirespecte anumite directive, sarcini indeplinitd excelent, despre celelalte monografiicunoscute de noi putem spune cd au fost alese din dorinla sa pentru a face dreptatcpersonajelor istorice nlplstuite de istoriografie gi nu numai.
Prima lucrare pe care o pun in discu{ie este,,$tefan Tomsa II (1611-1616"1621-1623) gi rivalitatea turco-polon[ pentru Moldova", IaSi, 1926. Ea ttateazd sperioadl de rdscruce pentru Moldova... Tomqa avea misiunea grea de a plsUfrLcredinta neclintitd cdtre Poart[ qi prietenii acesteia gi de a lupta din risputeri in contrapolonilor gi a tuturor duqmanilor Turcilor, in patantez[ amintim, cd este o marcanalogie intre tendinlele polone falA de Moldova la inceputul secolului aI XVI-lea qiiintenliile Rusiei fali de noi la sfirqitul secolului XVIII qi inceputul secolului al Xtt-lea. Turcii ne-au servit qi faln de unii qi fa
culie in
printr-orczi, iar
: afli la
rinte dectrecutdluzia cinci de
ru qi ele
mga II,
ryit sd o1923, late titlulbtea dedomnul
buia sEnografiifreptate
l-1616,teazd or pdstrdil contrao maretr-lea qirl XIX-noastr6
bnliilorpdturd
rijini peI contra
IoanN. Mattolacle
tuturor abuzurilor. Din partizanii care i-au fost devotali in timpul luptelor qi care i-au
dovedit credin![, el gi-a creat o boierime nou[, ,,boierimea de casa lui"'.. Aceqti
oameni noui au fost dotali cu mogii pe care Domnul le-a confiscat de la boierii
pribegi... qi multe din aceste famiiii boieregti joacd insemnate roluri in viala politic[ a
Moldovei in secolele urmitoare. (Op. Cit. p. 6 prefa!6).
Lucrarea are 92 pagini 9i 5 capitole:Cap.I. inceputurile domniei lui $tefan Tomqa II 9i bitdlia de la Cornul lui Sas.
Cap.ff. Greutdlile domniei lui $tefan Tomqa pin[ la r[scoala 9i mlcelul
boieriior de la fintina lui Pbcurar (septembrie 1615)'
Cap.III. B6t6lia de la Titireni (noiembrie 1615). Fuga lui Tomga qi instalarea
lui Alexandru Movil[ pe tronul Moldovei.Cap.IV. incercdrile lui Tomga de a relua tronul gi mizilirea sa. Luptele turco-
polone din ivtoldova pin6 la convenlia de la Iarucha (22 septembrie 1617).
Cap.V. A doua domnie a lui $tefan Tomqa II (1621-1623)'
Din aceastd lucrare lipsegte parteadin viala lui $tefan Tomga II dinaintea luirii
scaunului Moldovei. Acest lucru, N. C. Bejenaru il ldmureqte in studiul ,,cine este
pretendentul $tefan din 1566", Iaqi, 1933. Personajul, care afe o vialb plind de
privaliuni, dar qi avenfuroasa, nu este nimeni altul decit $tefan Tomqa II.
,,Politica externd a lui Alexandru Lapusneanu", Iaqi, 1935, este o altb
monografie a unui domnitor'-,,Nici o alt6 domnie nu a fost mai fals redatd in istoriografia noastrd ca aceea a
lui Alexandru Lipuqneanu" ne spune N. C. Bejenaru in prefala lucr[rii citate mai sus.
,,Redus la proporliiie unui domnigor, intr-o desdvirqitd supunete fa!6 de poloni 9i
turci, fbrl o personalitate distinctd gi fird nici o preocupare politicd mai de seamd,
transformat intr-un tiran setos de singe, care igi face o pldcere din a tiia pe boieri, a le
scoate ochii qi a-i supune la chinuri graoznice, Alexandru LSpugneanu ne-a apdrut ca
tipul suveranului sanguinar, asemdnbtor celor mai groaznici tirani care au domnit vre-
o dati undeva. gi atif n-a fost de-ajuns. La ponegririle vechi 5i a noii istoriografii s-a
adaos gi literatura. C. Negruzzi in nuvela a cdrui titlu este numele domnitorului
nostru, a desdvirqit opera acestora, prezentindu-le, cu exagerdrile permise genului, un
tot aqa de mare monstru ca 9i acela ptezentat de istoriografie'
Lucrarea de fald se prezintb gi ca o reacliune impotriva opiniei generale qi mai
ales are rolul unei reabilitdri a urgisitului domn moldovean. (Op. cit. p'3-4 prefali)'
Lucrarea are 130 pagini gi 6 capitole:
Cap.I.-IntroducereAlexandru Ldpugneanu ca pretendent la tronul Moldovei. Politica externd a lui
Iliagmul gi $tefbnila Rareq in legiturd cu lupta acestuia pentru ocuparea tronuiui
Moldovei.cap.Il.-Relaliile lui Alexandru Ldpuqneanu cu Ardealul qi ungaria.
Cap.fff.- Relaliile lui Alexandru Ldpuqneanu cu Polonia'
cap.rv.- Relaliiie lui Alexandru Lapugneanu cu Jara Romineasca 9i cu
Turcia.cap.v.- Alexandru LSpugneanu qi aventura lui Despot Vodi cu Moldova.
Cap.VI.- Politica externi a lui Alexandru Llpuqneanu in a II-a sa domnie.
Atunci cind a incheiat prefala acestei monografii, N. c. Bejenaru ne spune:
m#t
il
itrr I
ilUhflll
;ffi;#n
mru'tt
,
tilffi'ilil|ifl
\
itrl
ilrffi
,u'|I]Il,$,1
tt7
vutcanem
,,Lucrarea de fafa va fi completati ulterior cu un alt studiu privind politiclintem6 a domnului Moldovei dintre 1552-1569" (Op. cit. p. a).
Nu qtim daci acest studiu a mai ap[rut.DupI cum se va vedea din lista lucrlrilor despre care avem cunogtinld rezutji
c[ existi qi al1i domnitori care aubeneficiat de atenlia cercetitorului N. C. Bejenaru
b. ,rluiri de pozifie"
Punem acum in disculie acele lucriri, cunoscute de noi, din categoria ,,Luarrcde pozi1ie". Vor fi tratate cronologic.
1). ,,in jurul chestiunii lui Negru Vod6", IaSi, 1926.
Autorul combate teoria lui D. Onciu gi aduce o corecturi teoriei lui A. D-Xenopol bbzindu-se pe haditia oral[ din Flgiraq, 9i nu numai. Negru Vodi nu Iffecut pe la Tunru Rogu - cum crede Xenopol - ci direct pe valea riului Breaza sprcizvoarele Riului Doamnei.
Deoarece tradilia locali spune cd Negru Vodi gi-a potcovit caii cu potcoavehintoarse, N. C. Bejenaru conchide ci expatrierea descdlecltorului Munteniei a focunftlrea unei lupte, adicd ,,sffimtoririle mai mult politice decit persecutinnilcreligioase au fost acelea care au determinat emigrarea lui Negru Vodi gi a tovarigilcsii" (0p. cit. p. 10-11).
Existenla cetllii de la Breaza precum gi a ceti{ii lui Negru Vodi la iegireeArgeqului din munte fac ca autorul lucririi si afi:me: ,,Negru Vodi 9i-a mutat numaicapitala de pe o clini a muntelui pe cealaltii locuiti insi de aceeaqi populafie". (Op-cit. p. 12).
2). ,,Alte plagiate ale domnului Berechet'', Bucureqti, 1935. in aceastii ,,Luarede pozilie" N. C. Bejenaru pledeazdpentru corectitudine gi respect fafa de colegii dinlumea gtiinlifici.
3). ,,Originile Iaqilo/', lagi, 1942. Lucrarea pune in disculie toate ipotezeleavansate de diferili autori - contrazicindu-le - gi avanseazd ideea c[ numele vine de lao persoand.
4). ,,Un nou mod de a privi epoca fanariolilor", Iagi, 1943. Despre epocafanariofilor, N. C. Bejenaru spune "stiruie inc[ in conceplia unor mari parti dinintelectualitatea noastri ideea c[ este perioada cea mai neagri din istoria noasffi...Ideea... o gisim in toate c5rlile de gcoal[ gi de aici prin cultura celor care absolviiliceul ea-i generalaati, in opinia publicl romdneasci. Urmind manualele didacticedupi care predarq chiar gi majoritatea profesorilor de istorie a invSl6mintuluisecundar prezinti secolul al XVltr-lea al Istoriei RomAnilor in felul arltat mai sus...Cum s-a format aceastii pirere fundamental gregitS?" (Op. cit. p. 3).
l l8
IoanM. Monalachc
Rispunsul la aceasti intrebare, conform autorului, este legat de romantismulnostru cultural din secolul al XX-lea in care istoria cea dintii avea menirea siserveascl sentimentul nalional gi ideea de redegteptare nalionall gi po1itic6. Doargioria strdbunl, din timpii in care se estompaserd faptele de scldere, putea servi acestiucru gi nu secolul al XVIII-lea din care nenorocirile erau proaspete.
,,Patriotismul veacului al XX-lea aduce cu sine gi era lalionalismului qi atuncicu atit mai mult se explici ponegrirea wemii fanarioli1or... In realitate... vremea decare ne ocupdm a fost nici mai buni, nici mai rea decit alte epoci ale istoriei noastrenalionale" (Op. cit. p. 4).
In aceastd lucrare autorul demonstreazd:- un neadevdr este faptul c6 tradilia dinasticd a fost intreruptl de turci, doar in
epoca fanariot[;- alt neadevdr este acela c[ toli domnitorii fanarioli au fost greci;- este neadevlrat faptul cd nestabilitatea domnilor este caracteristicd doar acestei
epoci;- schimbarea deasb a acelor domnitori din Moldova in Muntenia gi invers a
servit ideea de unitate na{ional[ gi a mic$orat spiritul separatist legat dedinastiile na{ionale;
- domnitorii fanario{i introduc reforme sociale gi culturale de avangardl inEuropa, multe din ele contracarate de boierii localnici;
- qcoala superioari se face in limba greacd, dar cea elementard in limba romdn6;- limba scrisd gi vorbitd oficialI era limba romdn6;- ,,Domnii... ne-au pus in legdturd cu cultura francezd... Prin contactul ce pistriu
cu migcarea culturall a Franlei, ei au favorizat indreptarea tinerimii romdnespre Apus." (Op. Cit. p. 10).Sentimentul general dupl citirea acestei lucriri este ci domniile fanariote au
adus mai multe servicii romdnilor. decit deservicii.
5). ,,Ideea unitdfii nafionale in trecutul Moldovei" Iaqi, 1943.
,,Ideea unitnfi nalionale in trecutul nostru trmeazd a fi priviti dinh-un indoitpunct de vedere: intii, prezen[a in congtiinla poporului c6 neamul romdnesc, oriundes-ar afla, este unul gi acelagi, qi formarea pebaza acestei congtiinle a unui ideal politicde unitate nalionali care sd ducd la contopirea, in acelaqi stat, a tuturor Rom6nilor"(op. cit. p. 3).
Autorul precizeazd in lucrare c[:- congtiinla apartenentei la acelagi neam existd la poporul de rind, la domnitori gi
la cirturarii veacului al XVII-lea;- Iacob Vasile despotul avea in programul sdu de domnie unirea celor trei
1.
pnnclparc;programul politic al unirii este epoca veacului al XX-lea gi se incadreazd inconceplia generali care dominl acest secol privitor la soarta naliunilor;frine in realizarea ideii unitnlii nalionale sunt:Concepfia dinastic6 a Evului Mediu gi,
t,ilt
I
Ih
fiili
t
inrfit,ffi{i
T
frsfi
!ildI[
119
Ginduri despre Yutcani Si vulcanenl
2. Formarea in secolul al XIV-lea a dou6 state romdnegti care au dus, adesea hrlzboaie fraticide gi intirirea familiilor domnitoare cu boierii de lingl ea.Aceastii fortereati (casta domn-boieri) este minatd de imudirile familiila
boieregti din cele trei principale favorizate, involuntar, de turci prin mutarea domnilq'dintr-o provincie in alta.
Am insistat mai mult pe ultimele douE lucr[ri, deoarece din ele se desprinde oconcepfie privitoare la unitatea nafionali dupi ?nfiptuirea Marii Uniri.
Neindoielnic, de la scrierea acestor lucrlri gi pind astilzi au aplrut informaliinoi, dar care, in mod sigur, nu altereazi confinutul operei lui N. C. Bejenaru. El arEmeritul al[turi de a[i cercetiitori ai timpului, de a fi contribuit la elucidarea unnperioade istorice din lara noasffi, mai pulin cunoscute, sau chiar distorsionatcunoscute, scriind astfel lstoria Nalionall colectivS" clari qi ftri compromisuri.
3. AI\EXE
I. Lista lucririlor, despre care gtim cd existii, scrise de N- C. Bejenaru.Lista lucrdrilor publicate pin[ in1926, inclusiv.Mircea II pretendentul, Iagi, 1924.Constantin Vod[ $erban gi wemea sa. (Teza de doctorat publicatii in rev-Arhiva, 1924-25-26).
3. Gagpar Gratiani gi luptele turco-polone din Moldova (in rev. Cercet6ri istoriceanl,1925).
4. O figl1l6 interesanti a revoluliei din 1948: Preotul Radu $apcd (in rev. Arhiv4r92s).
5. Rolul lui I. C. Brltianu in revolulia de la 1848, (Arhiva, 1926)-6. Citeva cuvinte la incheierea anului gcolar. (Cuvint rostit la $coala Comerciali
Elementari, Iagi in zin de 19 iunie 1926).7. $tefan Tomga II gi rivalitatea tr.uco-poloni pentru Moldova, lasi,1926.
Comunic[ri mirunte ftcute in revista Arhiva1. Crucea de piahi de la Telejna, a lui Constantin Vodd $erban2. Urme tracice in obiceiurile noasfre.3. Contribu{ie la o biografie a lui Gh. S[ulescu4. Nataliq solia a II-a a lui Constantin $erban
Sub tipar in Revista Arhivelor (Bucureqti):1. Legdturile lui Constantin $erban cu imperialii gi cazacii. Aceste lucr[ri sutr
fiecute pe coperta a fV-a a lucrlrii: ,,$tefan Tomga II gi rivalitatea turco-polonipentru Moldova".
Un alt tabel al lucrlrilor autorului se afll pe coperta a III-a a lucr[rii: ,,Politiceexterni a lui Alexandru L[pugneantri', Iagi, 1925, dn care, excluzind pe cele ?ntilnitcanterior, am intocmit:
120
a)1.2.
ft
tt
,'flfl,
*
ilI
il
tr
rf
IoanN. Matalachc
I-ista lucrbrilor publicate infre 1926 qi 1935.1. In jurul chestiunei lui Negru Vodb gi a intemeierii Munteniei, Iagi, 1926, (rev.
Arhiva).2. Din relaliile comerciale moldavo-polone in sec. al XVII-lea, IaSi,1927. (rev.
Arhiva).3. Misiunea lui Leonten Zaleski in Moldova,IaSi, 1927 (rev. Critica)4. Domnia lui Simion Movild in Muntenia,laSi, 1929 (rev. Critica)5. Turcirea lui Iliag Rareg, IaSi, 1932. Analele Liceului Kogalnicearul Iaqi6. Castaldo, polonii qi omorirea lui $tefbnild Rareg, Iaqi, 1934 (rev. Critica)7. Cine este pretendentul $tefan din 1566 -IaSi,1924 - Analele $colii Com. Iaqi8. O ipotezi falsb - Disculia in jurul morlii lui Constantin $erban9. Din nou ,,O rpotezd falsd". Rdspunsul domnului P. P. Panaitescu - laqi, 1927
(rev. Arhiva)l0.Politica externd a lui Alexandru Llpuqneanu, Iagi, 1935.
Lucrbri ale lui N. C. Bejenaru recuperate de noi gi nefecute in susnumitele tabele.1. Alte plagiate ale domnului Berechet. Extras din ,,Revista Istorici Romdn6"
tom. IV (1934), fascicola I-4tipditd la Bucureqti, 19352. Originile Iaqilor. Extas din revista,+Analele Moldovei", anul II, nr. l-Z,Iaqi,lgdQ3. Un nou mod de a privi epoca fanariofilor. Extras din cercetdri pedagogice, vol.
I ,1943,Iaqi4. ldeea uni6lii na{ionale in trecutul Moldovei. Extras drn revista ,,Lumindtotii",
ianuarie-martie, 1943, Iagi.
RECENZII
1. $tefan Mates - Activitatea istorici a lui N. Iorga, Arhiva XXXIX-22. $tefan Mates - Relalii comerciale ale Jdrii Romdneqti cu Ardealul, Viata
Romdneascd,19243. T. Balan - Colonelul Urban in Bucovina. Arhiva XXXIV-3-44. E. Pavlesco - Georges II. Rakecay. Arhive XXXII - 3-45. P. P. Panaitescu - Nicolae Spdtar Milescu. Arhiva XXXII-3-46. C. N. Tomescr; Grigorie IV al Ungro-Vlahiei. Revista criticd II-37. I. Minea. Din istoria culturii romAneqti - Iagi, 1935 - Cercet[ri istorice. X-XII8. Silviu Dragomir. Din istoria dezrobirii religioase a Romdnilor din Ardeal gi
Ungaria. Viafa Romdneascd, 1927 .
Lucriri in manuscris - nepublicate
f . intemeierea Statelor feudale, Transilvania,laraRomdneasc[ qi Moldova2. Legdtwlle Moldovei cu Bizanful3. Misiunile diplomatice ale lui Vasile Alecsandri4. Duca Vodb, domn al Moldovei si Ucrainei
ii
rtr
,&
il(r
ilryili
t
ttSfit,ltII
il[[
a
tmffis*
-ftrrtN.trtr
M121
Vutcani qi despre wtcdneni
Rivalitatea turco-polond pentr-u Moldova la inceputul sec. al XV[-lea
Aspectele culturale ale Moldovei sec. al XVtr-leaAspecte economice ale Moldovei sec. al XVII-lea. Rivalitatea dintre doi
negustori: Vistiemicul Ursachi gi domnitorul Duca Vod6
8. Lupta lnranimii pentru pbmint impotriva exploat[rii la sfirgitul sec. al XD( leagi inceputul sec. al XX-lea
NOTA. Materialul de mai sus a frcut obiectul unei comunicdri la MuzeulJudelean,,$tefan cel Mare" Vaslui, sesiunea XXV, din 4-5 decembrie 2003.
Ion Diacorw
GHEORGHE N. NE$TIAN1881-1967
Gheorghe Neqtian s-a n[scut in 1881, in con Vutcani,dinn-o familie de 
IorrnM. Manalachc
r!I
ill
lllllf
sil-
!
-.-- o .va fdsa fin mtnd ptnd fa uftima pagind ctnf, vor6a fui fu|. Safweanu, ,,in'ima se oa
tnofea fe p[dceri rare". consiltenilor mei le-o recomand cu c6ldur[.
Fac menliunea cd datele biografice le-am luat de pe coperta a IV-a a volumului
EMIL GH. NEgTIANOfiler suPedot (colonel)
Nbscut la 25 mai 1913 in Vutcani, fiind al patrulea
fecior, din cei gase copii ai institutorului Gh' Neqtian'
StudiiA urmat, la Huqi, qcoala primar6, iar cursul secundar l-a
ficut la iceul ,,Aurel Vlaicu" din Bucureqti; a intrat apoi la
$coala Militard de unde, la virsta de 20 de ani, a fost promovat
sublocotenent.
Activitatea Profesionaliimbriliqind carierea militarl, a parcurs, in timp, ierarhia
n,
3radelor ostSqegti pin6 la gradul de colonel. Pentru faptele de arme savirgite' a fost
iecorat cu Ordinu[,,Steaua Romdniei", cu spade, in gradul de cavaler cu panglicd de
..Virtute militari".Cind in lari a fost instalat regimul comunist adus de trapele sovietice, cariera
nilitar[ a lui Emil Gh. Negtian a fost brusc curmata, ca de altfel a tuturor ofilerilor ce
aparlinuseri armatei regale romdne.Mogtenind, pe ltie paterni, o deosebit[ sensibilitate 9i un remarcabil talent
literar, a ieugit sd inlocuiaJcd puqca cu stiloul 9i a acoprit cu slove sute 9i sute de
pagini, printre care 9i volumul intitulat ,,Incerciri-poezii", apbrut in Edifura Fdt-
irJmos-gucuregti, 1999. tn aceastd carte a ciratat dragostea 9i recunogtinla purtatd
pdrinlilor, a formulat, in versuri, sfaturi pentru unicul sdu fiu, a ,,plins" la mormintul
prietenilor sdi, a evocat momente emolionante din zilele de r6zboi, a cintat iubirea qi
natura, a sat;ruat,prin fabule qi epigrame, sllbiciunile omeneqti etc'
Cartea cuprlnde 10 capitole intitulate sugestiv, precum: Scrisori postume,
Satului natal, Admiralie qi recuno$tintE, SimlSminte neuitate, Frimintlri 9i intrebiri,
De prin lume adunate etc. in pag. 51-58 glsim o,,scrisoare a unui Veteran drept
o-ugiu qi recunogtinla", inchinati regelui Mihai I, fa\d de care afe un sentiment de
p.o{*oa admiralie qi c[ruia ii inchini, qi in alte poezi| respectul slu de adevdrat
ostag patriot. Un singur citat: ,,Cd pe front cind am plecat / Lui credinla i-am jurat /
C-o sa alungdm dugmanul I Ce-amutat !6rii hotarul"'"Epigiamele sale sunt suficient de remarcabile. Un exemplu edificator epigrama
intitulata ,,*Belivului notoriu": Vinu-i bun daci la gurd / il duci rar 9i cu mdsurb, / Dar,
luind ocaua mare lDrept mdsur[, nu-i mirare / Ci ajungi ca pe trotuare / Sd dormi
noaptea, frl1ioare". Poizia, cam prea lungl, intitulatS "Ioane, Ioane" se wea un
pu-fl"t',r"rsificat adresat lui Ion lliescu. Prin conlinut' remarcabild; in form[, puerill
9i banald.t23
I{tiil
f;t
tt
tlm
Ii|{,iltf
trl
J
Gtnduri despre Yutcani Si despre wtcdneni
Datele biografice reproduse de pe coperta fV a volumului ,,incercdri". EditureFdt-Frumos. Bucureqti 1 999.
MANOLACHE $T. GHEORGHE (GHITA)
S-a ndscut in Vutcani la data de 10 mai 1910 fiind fiullui $tefan gi al Elenei Manolache (cu porecla Ciutanu). Pdrinliisii au mai avut un copil, anume pe Paraschiva (Chifa, cum onumeau ai s[i, precum qi toli ceilalli care o cunogteau). Ghil6era fratele mai mare, iar Chila era mezina. Din pdcate, Chila s-apripidit foarte de tin6ri, dupb o banalI opera{ie de apendiciti.A fost clsdtoritd cu Siminic[ Aftene qi au avut un singur copii,o fati, pe Virginica despre care puteli afla date biografice tot inprezenta carte.
Ghi!5 Manolache, fl[c6ul lui mog $tefan Manolache-Ciutanu, a urrnat cursurile $colii primare Nr. 1. din Vutcani intreann DI7-I921, remarcindu-se prinfre premianlii clasei sale.
Intre anii 1921 qi 1929 a urmat cursurile ginnaziale gi liceale la liceul ,,CDzaVod6" din Huqi, fiind coleg de clas[ cu alt vutcinean anume Costicl Croitoru. $iacesta, Costicd Croitoru, va uflna cursurile liceului din Huqi in aceeaqi perioad[, dupacare amindoi se vor inscrie la Facultatea de chimie industrialb din cadrul universitilii
,/,L. L Cuza" din Iagi, care purta pe afunci denumirea de ,,Universitatea Mihdileani"dupi numele dornnitorului Mihail Sturza, fiindci in timpul domniei acestuia luasefiin!5 prima gcoalI de nivel superior academic. Aici, la Facultatea de chimieindustriaii, ei au ca profesor la speciaiitatea Chimie tehnologici pe alt vutcinean gianume pe profesorul doctor docent Gheorghe Alexa. Amindoi vor fi printre cei maibuni studenli ai dascllului lor, vutclnean ca gi ei, spre a nu se face de rugine in fapcolegilor, dar mai ales in fa{a ilustrului lor profesor.
Tot in cuprinsul ci4ii de fa1[, cititorii vutcineni vor gisi informalii suficientedespre unul din vutclnenii de mare prestigiu gtiinlific care a fost profesorul doctorGheorghe V. Alexa.
Ca elevi ai Liceului ,,Cuza Vod6" din Hugi, Ghil6 Manolache, precum gicolegul siu vutclnean Costicd Croitorq s-au rernarcat ca elevi fruntaqi mai ales laobiectele de profil gtiinfific, matematici, fizic5', chimie. Mai pufin la obiectivele cuprofil umanistic. Fiindci qi eu am fost elevul liceului
'Crza Vodi" cam in aceeagi
perioadi, imi amintesc de o gluml care circula intens printre elevi, in legituri cuGhi!5 Manolache !i Costic6 Croitoru. Ei stiteau ,,in aceeagi banc[, cam printreultimile banci din clasi. Liceul ,,Cuza Vodi" din Huqi pe vremea aceea nu avea latoate obiectele profesori de nivel professional superior. Mai erau qi cite un suplinitorsau cite unul care nu fbcea purici mulli la catedra respectivI. Profitind de aceastiisitualie, cei doi colegi de banc5, Ghiln gi Costic6, ca s6 nu-gi batii prea mult capul latoate obiectele, s-au inleles intre ei ca, de pild[ la latind, unde preda mog GhilnSdvescu, suplinitor, sau la geografie mog Pdsculeseu, care incepuse a se ramoli, sI
124
ilitura
Suzaru $iidupesitdliiEan5"luasehimieean gi:i maih fala
iientebctor
rm $itles la;le cuoeeaqird curintrerea lalinitorceastdpul laGhilaili, sd
IoanM. Mataladte
invefe, pe rind numai unul din ei gi sd iasi la ascultat in numele qi a celuilalt. Totul amers bine pini intr-o zi cind unul din cei doi profesori a cam sesizat gmecheria, frriinsd a fi sigur. Pe vremea aceea qi la astfel de profesori, care nu-i prea cunogteau peelevi qi aveau prostul obicei pedagogic de a asculta pe elevi dupi alfabet, aga fel tncitelevii gtiau dinainte cam cind le vine rindul la ascultat, situalie pe care vutcdneniinogtri au speculat-o. intre litera C (Coritoru Costicd) qi litera M (Manolache Ghi!6)erau atitea litere gi atdlia elevi care urrnau a fi ascultali qi profesoraqii nogtri pomenilimai inainte nu-qi dddeau seama cd unul qi acelaqi elev a fost ascultat cu o sbptdminSinainte cu numele de Croitoru gi iatS-l, tot el, vine si rlspund[ la leclie cu numele deManolache. Sau invers. A fost pentru elevi un prilej de distrdclie de zile mari. $iintimplarea a fbcut ocolul gcolii, mai ales printre elevii, de la clasele liceale.
Dupb absolvirea facult[lii, oblinind titlul de inginer chimist, a lucrat la o seriede inffeprinderi cu profil specific specialitif,i sale de inginer chimist. Aslfe intre 1934qi 1938 la Rafiniria,,Steaua RomAnS" din Cimpina, tot ca inginer chimist, intre i938gi 1940 la Societatea auriferd. ,,Mica,, din Brad, munlii Apuseni.
in 1940 face saltul lapozi\ia de inginer qef la rafinIria ,,Standard" din Ploiegtiunde funclioneazdpindin1945, dupd care se transferd ca inginer-director la,,Oficiulde livr[ri petroliere" Ploieqti, unde firnclio neazd, pind in' 19 49 .
Dupi 1948, cind comuniqtii au inceput aga numita lor revolulie socialistd, dupimodel sovietic, cu nafionalizarea principalelor mijloace de produclie, in faptconfiscarea tuturor fabricilor gi chiar a intreprinderilor mici qi mijlocii, dupdconvingerea lor cd proprietatea este un ,,frirt" sau un ,,moft" cum nu demult l-aintitulat inriiful qi frlarnicul Ion Iliescu, iar la sate confiscarea pdminturilor giinfiinlarea ceapeurilor (de tristi amintire), inginerul chimist Ghi16 Manolache a intratin vizorul Securitdlii gi impins cStre locuri de munci mai modeste. Astfel, intre 1949qi 1977, funclioneaz[ ca inginer gef serviciu, proiectant principal la ,,Institutul deproiectbri Foraj -ExtracJie" din Ploiegti.
ln 1977 se pensioneazd, iar in 1993 trece intru cele veqnice. In anii cind fbceaserviciu la ,,lnstitutul de Proiectdri" gi dupl ce s-a pensionat, degi locuia in Ploiegti,Ghil6 Manolache fbcea zilnic navetalaTiltdran, un sat la 6 km sud de Ploiegti, undecumpdrase un teren pe care a construit o clsu!5 confortabill gi a plantat pomi qi vilide vie. Aici i-a adus qi pe tatil s[u qi pe mama sa, mog $tefan gi mama Ileana, pe carei-a strdmutat din Vutcani, unde conducerea comunist[ a comunei le ficuse viala uninfern. Aici, la Tdtdrani, pdrinlii sii au trdit in liniqte ultimii ani din viald, pini inI975,la diferenld de 3 luni unul de altul, fiind inhumafi in cimitirul din T[tirani.
Ghild Manolache s-a clsitorit in anul 1938 cu Rodica Patrichi originari dinComarnic, jud. Prahov\ care i-a ficut sun singur copil, pe Daniela care a studiat la Iaqi,urmind exemplul tat5lui ei, la Facultatea de Chimie Industriald din cadrul InstitutuluiPolitehnic ,,Gh. AEachi",inprezentUniversitatea Tehnicd,,Gh. Agachi" Iaqi.
Conform legii progresului, Daniela qi-a depdqit tatdl, devenind nu numaiinginer chimist, ci, dupi ce gi-a luat doctoratul in specialitate, a devenit cadru didacticuniversitar la Universitatea Petrol qi Gaze din Ploieqti, parcurgind toate trepteleprofilului respectiv, pin[ la cel de profesor gi, ajungind din anul 2000 gef catedri laspecialitatea,,Ingineria prelucririi petrolului gi petrochimie".
mtt
il
fi,iiliF
il*q
fi'rtll||$r*
ImlilfitrIlililliH{
fi
t;
ffi\U{|l[
iltIfiili
125
COLONELUL COSTICA L MANOLACHE
Aveam poate 5-6 ani cind |-am vizut pe v6ru1 meu Costic6, fiul lui mo; Nica,
in linuta lui de elev la liceul militar. Parc6-l vid 9i acum: un biiat inalt, chipeg,
imbricat intr-o uniform6 din cea mai scump[ stofb, pe cap cu un chipiu de model
franluzesc, avind in frunte un pampon superb, pantalonii cu lampas de culoare roqie,
cilca lan{os ca un coco$ de munte. L-am urm[rit cu gura cdscatd de admirafie, printre
zibreiele-gardului ce desplrlea ograda noasfii de a lor. In anii urm[tori, l-am vlzut
mereu, mai ales in timpul vacanlelor de vard qi eram mereu in admiralie. Atita de tare
m-a impresionat uniforma lui, incit in anul cind am absolvit cele 4 clase primare, am
incercai gi eu sd devin elev al unui liceu militar. $i am incercat la Chigin[u, dar fird
success. Am fost respins la vizita medicall. Spre norocul meu, fiindc[ mai tirziu nu-
mi mai pllcea militaria 9i militarii.Costicl a terminat liceul militar din Tg. Mureg, devenind ofiler in arma
Infanterie. Pe parcursul carierei sale militare, a mai fbcut gi studii superioare la
Academia de Studii de Stat Major qi a mai ficut 9i studii de specialitate in strdin6tatein Germania,laLeipzig qi Dresda.
ln tg3Z, anul in care eu absolveam liceul la Hugi 9i, in toamni, intram ca
student la Facultatea de Litere gi Filosofie din cadrul universitllii iegene, el, CosticdManolache, devine ofiler in Garda regall, cu specialitatea jandarmi pedestri'
in timpul celui de-al doilea rizboi mondial, v6ru1 Costici participa la luptele depe frontul antsovietic, iar dupd 23 August 1944 gi pe frontul antihitlerist. Pentrumerite deosebite, a fost rlsplEtit cu ordine gi medalii, precum,,Coroana Romdniei" cl.
I qi ,,Steaua Romdniei".Dup[ terminarea rizboiului, a fost numit comandanful regimentului de
motorizate, cu sediul la Tropqisar, in Dobrogea, iar in 1952 devine comandantulgarnizoanei ,,Litoralul Romdnesc". in 1954, il afllm pe postul de comandant algarnizoanei Turda. A fost cisitorit cu o profesoar[ de istorie, din Birlad, cu care auud* p" lume un baiat, Octavian, care este medic stomatolog qi cadru didactic la
Universitatea de Medicind din Tg. Mure;.
126
rfl
IoanN. Manolsche
IANCU BOSTANinvifitor grad superior cu gradafie de merit
S-a n[scut la 1 iunie 1905 in Vutcani (,,mahalaua dinmijloc" - conform inscrisului din registrul,,Starii Civile"), fiindai 6-1ea copil din cei 8 ai lui Gheorghe Bostan (1876-1916) qi aiMarghioalei Bostan - ndscutd Neqtian (1881-1940 - de profesieagricultori.
A frcut gcoala primari (4 clase) in Vutcani, apoi $coalaNormald,,M. Kogdlniceanu" Huqi, pe care a absolvit-o in1925.
A funclionat ca pedagog la $c. Normald M. K. Huqi(1925-1926), apoi ca inv6!6tor la $c. primard din Valea Caselor- Lipova, jud. Vaslui (1926-1928), la $c. primari Lipova(1928-1929), $c. primari Deleni-Vaslui (1929-1932), $c.
3rimard Mbldiegti-Vutcani (1932-1952), $c. primard Satu Nou - Belceqti - raion
i{drlau (1952-1955) qi la diverse qcoli primare din orapul Iasi (1955-1961). A fost
:ensionat (pe caz de boal[) dupd 36 ani de muncd in invildmint.
in 1926 a absolvit $coala militard de la Ploiegti cu gradui de sublocotenent
:ezervd. in 1939 a fost avansat la gradul de locotenent rezervist. A fbcut parte din
R.egimentul 9 Dorobanli - Rm. Sdrat. in cel de al Z-lea rdzboi mondial a fost
;oncentrat qi trimis pe frontul de la Odessa (30 august-l5 noiembrie 1941); in timpul
esediului asupra Odessei a stat mai mult de 50 zile in tranqee aproape pline cu apd
rpioi diluviene); dupd c[derea Odessei, li s-a oferit posibilitatea sd viziteze oraqul,
punindu-li-se la dispozilie un hotel, dar el a refwzat, optind pentru intoarcerea
rmediat6 acasl (in aceiagi noapte hotelul a s[rit in aer, fiind minat de ruqi cu toli cei
care au fost caza{i acolo). in 1944 a fost vdrsat la Compania de Pompieri Militari
Bucureqti, de unde a qi fost l[sat la vatr6.S-a cisdtorlt la 25 decembrie 1927 cu Maria Bostan -
nascutd Michiu (1 februarie 1907-17 sept' 1980) invif5toare
3rad superior cu gradalie de merit. A funclionat in aceleaqi
-ocalitdli ca qi Iancu Bostan.A avut doi copii: Marcel Bostan - dcotor in gtiinle
"-himice (14 oct. 1928-25 iunie 1999) qi Corneliu Bostan -nginer imbundtlliri funciare (n. 14 martie 1930) cu domiciliuln Galali, Str. Traian, 34,b1. 40, ap. - $c. 3, ap- 21.
Cu politica nu prea a avut de-a face; ca toli inv6!6torii aibst inscris in Partidul Social-Democrat, dar la unificarea cuPCR a fost exclus pe motiv cd ar fi exploatat mina de lucru la
construclia casei din Mbldiegti (lucru total neadevlrat, exceptind acte-contracte qi
chitanle-care atestd ci a pldtit in perioada 1937-1940 peste 80.000 lei pentru
materiale gi manoperl, sumi enorm[ pentru acea perioadb)'
Printre actele l6sate, se gdsesc qi chitanle din perioada 1953-1956, prin care se
atestl ca Iancu Bostan a platit lunar ,,cotele obligatorii" pentru veniturile aduse de
proprietblile delinute, deqi din 1952 (cind a fosttrecut la chiaburi 9i a fost obligat si
12'7
s
t,[
fr
m
il#{trfi
rr{mil[4
hLtmWdi
[ti
\
-t
&,,itr
'irllfItrf
Gtnduri despre Vutcani Si despre vutcdneni
predea casa $i 1,6 ha teren intri qi extraviian pentru infiinlarea GAC) nu mai delinea
nici un fel de proprietate.A murit la 17 februarie 1965 in urma unei hemoragii cerebrale.in afarb de func1ia de inv6!6tor, ca unnare a absolvirii in 1942 a unui curs de
Agronomie la Institutul Agronomic Iagi, a fost numit subinspector gcolar-
propagandist gi indrumltor agricol al gcolilor primare din fostul jude! Fblciu (1943-
1946).in perioada 1958-1964 a fost lector la cursurile de pregdtire a cadrelor
didactice pentru inv6!6tori gi educatori.in 1936, prin Decret Regal, a fost distins cu Medalia ,,Rdsplata muncii pentru
construc{ii gcolare", pentru contribulia sa la construcfia $coalei din Mdlbieqti.
invdldtorttl GrL V. Bos&;n
Gheorghe V. Bostan este fiul Mariei Andronache gi al lui Vasile Bostan dincomuna Vutcani. S-a ndscut la 10 aprilie 1905. A urmatcursur i leclaselorpr imareincomunanata|L 'avindcainv[ ! i tor ' i . : : i : : . . . : . : j ; : . . . : . | | | | | | ! :pe Panaite Gu!u, un om cu deosebite calititi in activitatea deeducar^e a copiilor.
In Funddturl, partea din nord a satului, nu exista clIdireproprie pentru qcoa16, iar activitdlile didactice se desfrqurau indiferite case inchiriate de la cetblenii din acea zon6.
Panaite Gutu il aprecia, in mod deosebit, pe elevulGheorghe Bostan. In momentul cind P. Gufu este mobilizat in1916, il lasl in locul sdu pe elevul preferat sd-i lind locul pindla numirea altui invd!5tor.
Gheorghe V. Bostan a absolvit $coala Normald dinBirlad in1924, dup[ un curs de pregitire la $coala primard nr. 1 din comuna Vutcam"A fost un elev conqtiincios in toate activitilile didactice desfiqurate in gcoall. A avuto predispozilie pentru activitefle practice cum ar fi lucrul manual qi muzica. Dinaceastd perioadl dateazd, in biblioteca sa, pagini copiate pentru vioari, cu o scriereartisticd qi adnotiri.
Dupd absolvirea $colii Normale din B?rlad este numit inv6![tor in Ardeal, ir.comuna Or[gtia de Jos. Dupd ciliva ani de activitate didactici in aceasti parte a liriieste transferat ca invS!6tor la $coal6 primard nr. 2 din comuna Vutcani, unde.impreunl cu solia sa Janeta, au funcjionat pin6 prin anii 1955. Dupd aceastd data avfunclionat ca invd!5tori la $coala primard nr. I din comuna menlionat[ pin6 k"pensionare.
La venirea lui Gh. Bostan ca inv6!6tor in comuna Vutcani la $coala primar:
,,Regele Ferdinand", cunoscutd de locaLnici ca $coala primari nt. 2, era tnvdpawrDumitru $oit4 o personafitate feose\itd in munca fe efucare a copii[or. Locuia in cadru
gcolii. Construclia gcolii s-a rcaluat dupd 1918, luind in considerare planul lui Spi:-
128
- i : - :* ?t t l
I
Djirl*','-- .ifo
Ur,e r So.:r,l rrT EI' f
:milr:iil:d:
iurimnm-lbmmi
,lunnrrmfe,fr
r'fi
Uq;l rUrq
:iur,::;r:: dtl
L@!dL ," ,
uulllllr m* ,truu;m,ini-iry
btD,illul :lr,'nrmrm
UrUnUfU*.jj,fmm
,JIMr
iillllllllilllf iilLr ii W
')tttr]ttttt].lim,luieiM
ffisfl|lilfrf,rrusilWLiltrurlidiwfrumLililLttlfitlniilurlMum
lll,iiln
llllntlltttlrulwl.djud,iilrl'rlttll,l]]ffi ru M{riilMilruililurull*lnirililliiiuirurum@
ilLrimiruuuullr|lmr|llfiiMhllllllllllllf,iiillillll],, rSlErI
lMrflfllliiilurumJh,,r
iiililittuulEpul, rumrumumuiffi
ara
InnN. Manolorhc
:.-eret: 4 clase pentru instruclia elevilor, cancelaria, locuinla directorului de qcoal6,;;ren agricol pentru aplicalii practice.
invl!6torul Gh. V. Bostan era un atagat qcolii qi ciuta ca prin toate mijloacele:e care dispunea sI educe pe elevi in spiritul dragostei de muncd, fie ea intelectualb;,au fizicd. Pind in 1945 cursurile primare sdtegti se desftqurau in dou[ etape:
c) Cursurile claselor I-IV, obligatoriu (cu toate c[ unii copii nu lefrecventau din diverse motive ale pirinlilor);
d) Cursurile complementare V-V[, facultative, cu un numdr mic deelevi doritori de instructie.
Dorinla pentru aplicaliile practice s-a materializat ct activitdlile desfigurate cueievii din clasele complementare. Invd!6toru1D. $oitu lasd liberd locuinla directorului,tre la $coala primari nr. 2, iar Gh. Bostan infiinleazi un atelier de lucrlri practice
lrm ar fi: tdmpldrie, lesdturi din papuri, impletituri de rdchit6, coquri din pinuqi deporumb etc. Trebuie s[ subliniez faptul cd la aceste activitdli ale elevilor au;ontribuit, in mare mdsur6, parinlii acestora. Poate ci unii din sdteni igi mai aduc:minte de aceste activitili didactice.
Fdri a intra in amdnunte, i1v6f[torul Gh. V. Bostan qi-a realizat o gospodirire
Jupi modul cum a fost educat. in fala casei avea livad6, cu plantalii de trandafiri
altoifi de el). in spatele casei citeva sute de butuci de vie americand (aga se spunea pe
arunci), iar in continuare teren agdcol. Prin livadl se gdseau stupi sistematici dealbine. Ag menfiona faptul c6 totul era frcut de mina lui. Avea acasd un atelier deiAmpl5rie dotat cu cele necesare lucrdrilor pe care la intreprindea.
$coala primarl nr. 2 ,,Regele Ferdinand" a fost renovatd in anul 1943. O echiplde zidari din Birlad a tencuit qcoala prin interior gi exterior, iar alta din comunl a
confeclionat mobilierul gcolar gi a imprejmuit curtea gcolii cu gard din plasi de s?rmd.
in paralel cu activitdlile practice, invdlitorul Gh. V. Bostan a depus gi o
activitate cultural-artisticS, prin infiinfarea unui cor de elevi gi a unui cor s[tesc
bdrbdtesc, incadrat in Cdminul cultural,,Panaite Gu!u", in memoria invdldtorului s[u.
Este cunoscut faptul cd dupd revenirea Regelui Carol al Il-lea in !ar6, se
nfiinleazd,,strija ldrii" organizalie de tineret cu caracter patriotic. ActivitAlile se
desftqurau in cadrul gcolilor, invdldtorii fiind obligali sd le rcahzeze. In acest sens
fotografia (oare cifi din cei prinqi pe pelicula fotografici se recunosc gi mai trdiesc?)
IJrmeazd o perioada de stagnare in activitatea didacticd a Inv. Gh. V. Bostan.
incepind cu anul 1938 este concentrat, iar regimentul siu trebuia si asigure granila de
Vest a {6rii in zona ZaldL Era sergent furrier. Dupd cedarea pA4ii de nord a
Ardealului, revine in comuna natal6. Se prefigura cel de-al doilea rdzboi mondial. Nu
a ficut campanie in acest conflict, fiind mobilizatlocalin pregdtirea premilitarilor.
lJrmeazd ani grei. Tinerii intre 20-40 ani sunt mobilizali. Se rechizilioneazl
animalele, in special caii. De muncile agricole, incepind din primivard qi pind toamna
tirziu, se ocupau femeile qi bdffinii. Apar gi primele vdduve, in special dupd luptele de
la Jiganca de peste Prut din apropierea Tirgului Filciu'in aceastd perioadl, activitatea invdldtorului Gh. Bostan se concretizeazl, pe
lingd cea didactic[, prin serbiri gcolare qi gezdtori cu caracter patriotic. La aceste
gezdtori femeile impleteau ciorapi de lind pentru armata de pe front.
$;t
tnJ
I{;;
h-i ' l 'tr
.i"
Iq
I
htrudl
\
$:
i;
r29
Terminarea acestui rdzboi a adus o lacrimi de fericire in rtndul familiiior
reintregite. AceastE fericire n-a linut mult, fiindcl in vara anului t946 o secetii
cumpfiia a afectat in mod special Moldova. inv6!6torul Gh. Bostan s-a zbitut mult
pentru oblinerea de produse alimentare dintr-un ajutor dat de Crucea Rogie din
Suedia.Cantina a funclionat in localul $colii primare m. 2 timp
de citeva luni, servind elevilor o masi caldl la prtnz. Pregitireahranei, spilatul vaselor, curilenia spaliului care deserveacantina era ficuta, prin munci voluntari, de mamele elevilor.
Dupi cum o nenorocire nu vine singur6, urmeazd altele:cotele agricole, intoviriqirile agricole 9i, in final, colectivizareaagriculturii. Ca urmare a politicii ,,Lupta de clasi" putereaeconomic[ a comunei a sc[zut simfitor. Mul1i slteni au dat bircu fugitul, ciutind un loc de munc[ prin diferite localit5li din
!ar6, in ideea oblinerii unui venit mai substanlial.in asemenea condilii, activitatea inv. Gh. Bostan se
reduce la cea didactici gi la cea de dirijor a corului sdtesc din cadrul Cdminului
cultural. Anii trec, unul cite unul, intr-o atmosferl de stress pinn b ieqirea sa la pensie
in 1965. in acelaqi an vinde gospodiria din comuna natalt. 9i, impreund cu fiul s6u
Emil Bostan, cumpdrl o casi in oraqul Tecuci. Aici igi petrece anii ca pensionar pini
la decesul siu din 1993.
N. a.- Datele biografice sunt fumizate de fiul sir:" rnatematicianul Mircea Bostan'
Ginduri despre Vutcani Si despre vutcdneni
Cosma, care ne dau o idee despre ambianta in care s-a format intelectualul, moral qicivic Dumitru Bagdasar.
In 1913 se inscrie la Facultatea de Medicini-Bucuregti, pe care o frecventeaz[cu mari greutifi materiale, fiind nevoit s6-gi cigtige singur existenta tntii ca pedagogla Liceul Sf. Sava, apoi ca intern la Sanatoriul de Tuberculogi,,Gr. Alexandrescu", lasfirqitul anului trI (1916) se angajeazd in armatS, la Institutul Medico-Militar.Intervenind rizboiul pentru unitatea na{ionatii, ia parte activ[ ca medic militar pefront cunoscind din plin indicibilele suferinle umane ale rlnililor gi prizonierilor dinspitalele de campanie. Demobilizat, in 1918, igi continud studiile medicale pinl in1922 cind igi susline teza de doctorat.
In aceasti perioadd face cunogtinlS viitoarei dr. Florica Bagdasar, pe atunci totstudentii medicinistl, dintr-o familie romdni macedoneanl, ajuns[ la Bucureqti inurma rdzboiului Balcanic (1913).
inne tgtg-1927, tnteresul doctorului Bagdasar pentru neurologie il aduce laclinica profesorului Gh. Marinescu, a c[rui personalitate $tiinfificn ii impunea, gi inserviciul de la Spitalul Militar al profesorului Dimitrie Noica, elevul lui Babinski 9iDdjerine, unde activeazd ca secundar, deprinzind o tehnici de investigafieneurologici impecabild, de mare folos pentru mai tirziu; cunogtinlele sale secompleteazb intre 1923-1926 cu activitatea de chirurgie generald in serviciulprofesorului M. Butoianq tot la Spitalul Militar, completati cu minufioase diseclii inmorgl, necropsii gi frecventarea laboratorului catedrei de histologie de la Bucuregti,pe atunci sub conducerea, profesorului St. Besnea. De la inceput reiese deci o dubldorientare: neurologici gi chirurgicalF'.In 1927, p[rnsind cadrele armatei, Bagdasar secisdtoreqte gi pleacd cu so{ia sa in America pentru specializare in neurochirurgie,disciplind pini atunci inexistenti in ,tara noastri, dupd incerc[ri de autoinstruirenereugite din lar[, relatate cu mult umor inh-o scrisoare cdffe primul siu maestruNoica.
Ce a fost specializarea in America a spus-o chiar Dumitru Baltazar, in specialin minunata scrisoare din 1928 adresat5 lui Ion I. Niculescq in care di ample relaliidespre modul cum a fost primit de profesorul Cushing gi doctorul Balley, materialul9i condiliile de lucru din Clinica de la Peter Bent Briham Hospital, opera{iileprofesorului Cushing, condiliile de viali in spital, detalii tehnice, investiga{ii specialede laborator pentru diagnosticul tumorilor intacraniene, rczultatele operaliilor.consultafii, caracterul profesorului Qushing, sarcinile indeplinite in spital dupi ce adeprins limba englez6, activitatea medicilor gi studenfilor in spital, oblinerea cirlilorgi funcfionarea bibliotecilor etc.
Cnm lucra Bagdasar in clinica lui Cushing, in afard de mdrhrriile epistolare dinvolum o atestii un grcs caiet legat con{inind notele in limba engls2iasupra operafiilorla care a asistat (numerele 151-280), dintre 2 febr. - 1 sept. 1928) cu minuliozitateredactate, conlinind date despre operatori, bolnav (cu foaia de observalie deseori.ftcutl chiar de Bagdasar), obiectivul operaliei, rezumatul discufiilor dintre Cushing gicolaboratorii sdi cu consemnarea intervenliilor sale personale, descrierea operaf,ilormici scheme, evolufia cazului gi comentariile asupra opiniei personale, de multe ori
98
ias.