Gtnduri despre Yutcani qi despre vutcdneni

slLaflilXtfit{'rE

Efucayia pdrinpitor, erympteb fin fanifie'cunoftinlefe primite Si tnsuSite tn yoafa gmnafr t'fr.pentru ceed ce am fevenit mai ttrziu famnturitate.

a[icd ,,cei dpte ani fe arasd',

1 '/utcari du constituit 6aza sofifd

hoJ Sitvia Ja6a (ndscutd tl'ecfrita,t

NECHITA I. SILVIA (cisitorita JABA)Profesoari

Am v6zut lumina zilei ?n oraqul Chiqiniu, intr-oBasarabie incd a Romdniei, in zilua de 2 ianuarie ainceputului de anl94y''.

Perintii mei, Teofilia gi Ioan Gh. Nechita, subofileral Regimentului 3 Grdniceri din Chiginiu, mi-au povestitdespre greutifile din timpul rdzboiului, despre refugiul incare au tebuit s[ plece cu o fetifi abia nlscuti,botezatAgrlbit intr-o cristelni]5 cu api inghefatd, ca nu cumva sdmor necregtinati!

Acel copil scrie acum aceste rinduri, $i-imu$umesc lui Dumnezeu pentru toate cite mi le-a d[ruittn cei qaizeci qi doi ani de viagi.

Este foarte greu s[ cuprinzi, ?n doar citeva rindurlsecvente din vastul univers al copiliriei, dar qtim, cdprimele amintiri ale copiidriei petrecute la Vutcani suntlegate de chipul bunicilor Gheorghe 9i Ileana Nechita-

oameni buni, bl?nzi, ldrani mijlocagi harnici, credincioqi, respectali in sat gi cu o

foarte mare dragoste pentru gloata de nepofi.

ME vid amestecatd printre copiii de la gr6dinila improvizatd intr-o camerl a

casei doamnei educatoare Gramaticu gi la scoald in clasele primare (1951-1954), cu

doamna invilStoare Lemne.

$coala a reprezentat consolidarea educaliei primite de la pirinfi in cei ,,$apteani de acasd", at?t de importanli pentru fiecare copil in devenirea lui de mai tirziu.

Am avut o copilarie fericiti gi am crescut ca toli copiii de vutcineni, in cultul

muncii, cinstei gi omeniei, ocrotiti de dragostea minunafilor mei pirinli gi a intregii

familii. in mahalaua noasffl eram mulli copii care ne adunam la joacd, dar aveam ;lindatoriri de muncb in gospoddrie, dupd puterea virstei gi acestea nu erau puline.

irni amintesc de-o toamn6, la culesul viilor, cind bunica Ileana md indemna

zdmbind gugub6!: ,,Silvica, Silvica, strtnge boghila, c[-1i iese rochi1a", cu aluzie 1a

hainele noi pe care le primeam de Pagti.

176

u

4l

.{D

a

Frtififre6sfl

FU

M[

[L

,dillilr.ti 0

IuGTL

W

rM.eg:ns:

mra8,3

IorrnM. Manolachc

Am invdlat atunci, qi in alte imprejur[ri, c[ nimic nu trebuie risipit, cd orice

1ucru trebuie temeinic ficut. Cind se cocea la cuptor, rideam covelile la intrecere, ca

din aiuatul adunat, sd ni se coacd cite o pup[26. Mincind-o, ne-ar fi crescut parul des

qi frumos, dar ce uqor spdla bunica sau mama, coveli1e dup[ munca noastrd piind de

interes! Munceam "r,

p1e..t. pentru c[ cei mari, qtiau cum sd ne pun6 la freab[,

neavind habar de termenul ,,tact pedagogic".

Duminica sau de sarbltori, familia se aduna, ca intr-un ceremonial, la bunici.

Odaia mare se umplea, eram mul1i, prilej de bucurie pentru intilnirea cu verii 9i

veriqoarele din alte p6rli ale satului.Unchii qi m6tugiie stiteau de vorbb, ,,puneau larala cale" se sfituiau cu bunicii.

Aga am invalatrespectul pentru cei in virst6, pentru experienla 1or de viald.

La aceste intilniri, dintr-un pihdrel cu vin ni se dbdea qi nou6, copiilor, sb bem.

Trecind paharul din mine in min6, de fiecare dati, ultimile picdturi reveneau celui

mai mic, surioarei mele, Aurica (Aurelia Nechita) astizi judecitoare la Bacdu'

intinzindu-i un astfel de pahar, m-a inghiontit goptindu-mi: ,,Bea tot, sl-mi deie

nenea qi mie unul plini', spre hazul intregii adundri. Multe concluzii se pot trage din

aceastd intimplare...Simleam bucurie in suflet cind eram trimisl la poartd sd dau ceva vreunul

cergetor, iar nepreluita mea mama, Teofilia, mi invdla sd nu las pe nimeni sd plece de

la poarta sau uga mea cu mina goald, ,,c6 nu de bine vine cineva 9i-!i cere"'

A$a am inv6lat ce inseamna omenia. imi amintesc ai despre mustrdrile sau

pedepseie de care am avut parte, pentru cE nu exista copil care si nu facb boaclne'^ ^

in ciuda interdicliei de acas6, imi pllcea sI ies in drum qi sd privesc scurgerea,

parc6 nesfirqit6, a vacilor ce se intorceau seaf,a de la ciread6, iar de coarnele unei vite

itrechiate m-a salvat, in ultima clip6, moqu Piriclie, vecinul nostru.pentru c6 nu era de glumit iu minia alor mei, am cdzttt in genunchi cu mAinile

impreunate implorind: ,,Iarta-m6, m6mic6, jur pe cruceafui Stalin, c6 nu mai fac!".

Am sc[pat de pedeapsi pentru ci minia s-a transformat in hohote de rds, iar eu

am fost mai ascult6toare dupb aceasti intimplare care se putea termina in mod tragic.

Anii 1955-1957 m-at_ g[sit elev6 in clasele V-VII, avind profesori de ,,inaltd

linutd morald, etic6 qi profesionald, sub conducerea exigent[ a domnului director

Haralambie Gramaticu.

p6strez in amintire frumoasele serbdri qcolare, cu corul condus de domnul prof.

Bostan, stridania mamelor de a ne confecliona rochile din tifon pentru,,ansamblul de

balet,, realizat cu mult6 trudb de d-na prof. Aurelia Droahn6, cdsdtorita Florea, prima

piesi de teatru in care am jucat, (,,Totul e bine cind se sfirgeqte cu bine", dupi un

autor rus), porecla ,,Serioja'; pe care am primit-o, de la iste{ii mei colegi, pentru ci in

recetu1ia romanului ,,Tindra gard6", de A. Fadeev, am vorbit cam prea mult despre

acest personaj.'Educalia pdrinliior, exemplele din familie, adic6 cei ,,$apte ani de-acas6", 9i

cunogtinlele primite gi insuqite in $coala Generald Nr. 1. Vutcani, au constituit o bazd

solidi pentru ceea ce aveam de urmat:

- Liceul,,A. T. Laurian" - Botoqani (1959-1962) 9i

:

ilrtrItilD

t

.ig

W

iln\

I#m,rP

.dU,rl[i

il

I'ilriiii

t$til

I

rltl'iU

t7'7

Gtnduri despre l/utcani gi despre wtcdneni

- Facultatea de Filologie din cadrul Universititii,,Al. L CDza" - Iagi, promofia1973, cursuri fird frecvenfi.

In 1967 m-am cisitorit cu inginer Petru Jaba qi avem o fiic[, Mirela-Elenn.cisitoriti Sirb. Este economist, locuiegte la Cluj, iar solul este ziarist.

Am funcfionat in inviflmint ca profesor suplinitor gi timp de peste doudzeci deani ca professor defectolog, titular, la $coala Ajutitoare Iagi.

Ca un omagiu adus satului copil[riei mele, neprefuitului meu tat6, Ioan Gh-Nechita, lucrarea mea de diplom[ a fost cu referire directi la Vutcani: ,,Toponimig.antroponimie gi porecle din satul Vutcani, judelul Vaslui".

Pentru capitolul introductiv, intitulat ,,Considerafii de ordin geografic Aiistoric", am frcut cercetiri la Arhivele Statului - Iagi, timp indelungat, cu pl[cere gimult interes.

Pregedintele comisiei de examen s-a intimplat sI fie domnul profesor GheorgheIvinescu. Dup[ sus]inerea lucr[rii s-a arltat interesat intr-un mod deosebit de Vutcaniqi mi-a pus multe intrebiri despre oameni gi locuri.

Aga am aflat c[ dumnealui iqi petrecuse o parte a copiliriei la Vutcani, ci inclasele primare fusese coleg de gcoall - in clase apropiate - cu tatil meu. A vmt s{gtie ce face Jan (Ioan Nechita), unde ffiiegte, ctrm aratii etc.

Se depiqise cu mult timpul aproximativ de stat ?n sala de examen, spredisperarea colegilor care urrnau s[ intre pentru susfinerea lucrdrilor.

La iegire m-au asaltat cu infreblrile: ,,Ce u pdlif',,,Ce s-a intimplat?", ,,De ceai stat aqa de mult?".

Pistrez cu drag in amintire aceasti emofionantii inttnplare cu domnul profesoruniversitar, dr. academician Gheorghe lvdnescu, mare penonalitate a lumiitrniversitare iegene, fiu al satului Vutcani.

Ca o concluzie la anii care au trecut prea repede, voi incheia cu un citat:,,Viala este ceva ce ni se tntimpld, tn timp ce noi suntem ocupali sd nefacem

planuri"-(Anthony de Mello - ,,Constienta")

slNl*t.ng|rttw

intemn pe vutcdneni, thvri ti phrstuici, sd citeasd ca mnre otenliz hiogrartih yautofiiagrafiife fe vutcdned cuprinse tn aceast'd cmte. S-o facd ,,cu htcetinitontt' y ,sa banrinte', dsa cutn [e-o recommtft autont[ fa tot ce [e poate stuji ca qemptu si ca mo[et fccomportament.

cPe cei pfecapi si stahifrpi tn atw pW ?i intemn sd rwin"d & mai fes k ,patritmtmd', mtuf nata[ sd fad aprecini si sd [ca sugestii (y cfiim Qutoare) pentru c4lutcaniuf sd creascd sdtnf{oreasc.d y sd ajungdpe trryte superioare [e civifrzapit-.

178

SifviantEafirin

4 promotia

irela-Elena.

buizeci de

i Ioan Gb-foponimis.

rcgrafic 9ir pldcere ;i

rGheorghede Vutcani

rani, cd in.Avmtsd

men" spre

?-. ,,De ce

nl profesor) a lumii

bt:fr ne facemplanuri".

wtienta")

ryrafite yf gi,sa iaamofef fe

'h "patria

Ipntru caL

wBafirim

IognM. Manolaahc

BAHRIM SILVIANAPrimar al Vutcaniului din anul2000

Pentru a afla datele biografice ale doamnei primar (,,primdri!a", cum ii zicvutcdnenii), am convenit cu dinsa sd-mi acorde un interviu. Ceea ce s-a realizat inziua de ma{ri24 octombrie 2006. Reproduc mai jos o parte din acest interviu.

LM. Care este numele dumneavoastrd in prezent?S.B. MA numesc Bahrim Siiviana, nume pe care l-am acceptat dupd ce m-amcis[torit.

I.M. Vd rog sd comunicali citeva date biografice, precum locul Si data naqterii,mediul familial, evocarea vre-unei inttmpldri mai deosebite din timpul ,,celor 7 anide acasd" etc.S.B. Am vdzut lumina zileila data de 15 decembrie 1966 in Vutcani. in curind voiimpli virsta de 40 de ani. P[rin]ii mei sunt Toma gi Maria Calimac. Adevlratul numeeste Calimache, dar funclionarul de la starea civi16 care a inregistrdt pe p[rinfii tatiluimeu au moldovenizat numele qi, in loc de Calimache, a scris Cllimac gi aga a r5.mas.Sunt al treiiea copil al pirinlilor mei qi ultimul. Deci sunt un Pr?slea al familiei. Amdoi frali, unul decedat, iar celalalt este c6sdtorit qi stabilit cu familia in Rogiegti. Oparticularitate care trebuie semnalatd consti in faptul c5 diferenla de virstb dintre noi,copiii lui Toma qi Maria Cdlimac, este de i4 gi 16 ani. De aceea copil[ria mea a fostcam monoton6, fhr[ evenimente qi intimplari specifice copillriei. Singurul lucru pecare l-ag evoca este acela cd mama mi-a fost qi pdrinte qi prieten de ,joacb". inpregdtirea penku viat6, mama a avut pentru mine rolul principal. De la dinsa aminvilat sl respect pe cei in virstd, sd,,fac tteabd", deci si muncesc, sd-mi fac cruceinainte de masd qi dupi mas6, si-mi fac rugiciunea inainte de culcare, s-o inso{escduminica gi in zile de sdrbdtoare la slujba de la bisericI.

Cind am implinit virsta de 7 ani, am fost datd la gcoald. Fiindci pdrinlii locuiauin partea de nord a satului, in Funddturd cum ii spun vutcdnenii, am frcut studiilecursului primar la $coala Nr. 2. Aici am avut ca invdldtoare pe doamna VicolGeorgeta, a cdrei personalitate a avut asupra mea o influenld covirgitoare. in eacopilul din mine de pe atunci av5;zut un exemplu de urmat in via!6.

I.M. Dupd absolvirea cursului primar, ce studii aliJdcut?S.B. Cursul gimnaziall-am urmat tot in Vutcani, qi anume la $coala Nr. 1, fiindci$coala Nr. 2 nu avea decit treapta I, clasele I-fV, curs primar. Din primul an de cursgimnazial, deci din clasa a V-a, am avut ca diriginte pe doamna Butulescu Felicia,care iarigi a avut asupra mea o influen{d binefrcdtoare. Era o profesoard binepregbtiti profesional gi o pedagogi de vocafie. $tia sd-gi impund autoritatea asupraelevilor prin seriozitatea gi acuratelea lecliilor, precum gi prin cdldura sufleteascd cucare iqi indepiinea misiunea ei ca ,,dirigf', cum obiqnuiesc elevii s-o denumeasci pedirisint6.

Iru

Ith,*r"q

il

Iq

t79

I

in gimnaziu, am avut colegi qi din alte sate, cu care ne-am inleles foarte bine

legind prlitenii care ne-au apropiat sufletegte 9i in anii adolescenlei 9i, mai titzit, ai

.nit*mgi. in perioada aceasta de qcolaritate l-am avut coleg 9i pe viitorul meu so!.

Fosta mea invalltoare, doamna Vicol Georgeta, care intre timp a urmat cursurile

Facultdlii de Filologie gi devenise profesoard de Romdnl, a devenit pentru mine un

adev[rat model de vialidin toate punctele de vedere, atit moral cit 9i professional.

$i in gimnaziu, precum in cursul primar, am fost premianta clasei qi in i981

am absolvit cursul gimnazial.

I.M. Dupd absolvirea gimnaziului, ali ficut qi studii liceale? Dacd da, care sunt

aceste studii?S.B. Am urmat cursurile liceale in Hugi, la liceul ,,Dimitrie Cantemir" unitate cu

profil hortiviticol. Aici am avut ca ,,dirigd" pe doamna $uqnea cafe ne-a predat cu

mult profesionalism Geografia. O influenfi deosebitl asupra mea 9i asupra colegilor

mei a avut in aceastd perioadn doamna profesoari Gabriela B6bii, care preda

Romdna. Primii sdi ani de profesorat, amzice anii de ucenicie, doamna Bibii i-a ficut

in Vutcani, unde l-a cunoscut pe viitorul ei so!, care in anii urmltori a devenit

profesor de Matematici la liceul ,,ctMa" din Hugi, unde a fost ciliva ani qi directorul

acestui prestigios liceu. Am absolvit liceul ,,D. Cantemir" in anul 1985.

I.M. Dupd absolvirea liceului, alificut Si studii superioare?

S.B. Nu. N-am frcut studii universitare, fiindci pdrinlii n-aveau mijloacele materiale

necesare pentru aga ceva, spre marele meu regret-

I.M. in ce an a{i intrat in ,,ctmpul muncii"? Unde qi cu ce statut? Cu ce salariu? Ce

amintiri semnificative aveli din aceastd perioadd?

S.B. Aga cum am precizatmai inainte, am absolvit liceul in anul 1985. $i imediat mi-

am ciutat un loc de munc6. Am fost incadrat[ ca tehnician cu studii medii la

Asocialia viti-pomicol[ din comuna Deleni jud. Vaslui cu un salar lunar de 1504 lei.

Aici a inceput experienla mea de via1gb ca specialist viti-horticol. Nu am intdmpinat

dificultdli, "a"i

u,r"u- deja experienli in specialitate, fiindci la liceul,,D' Cantemir''

fbcusem'deja practic6 foarte serioasi in materia respectivb. Singurul lucru neplicut

consta in aceea ca planificdrile practicate in regimul comunist al wemii respective

erau lipsite de simful realitalii. Erau planificlri frcute din birourile centrale, frrd a se

line seama de reattelite locale, din teren. De aici, rtecaz;tLtT fiindcd nu se realiza

planul. Prin urmare gi penaliziri salariale. $tim cu tofii ce reniltate au produs aceste

planific[ri birocratice. Falimentul.

I.M. fn ce an v-ali cdsdtorit? Puteli sd evocali imprejurdrile (tntimpldrile) care au

precedat cdsdtoria?S.g. tut-urrr c[sitorit in chiar anul cind am absolvit liceul. Deci foarte de timpuriu

Graba aceasta s-a datorat faptului cd, in familia viitorului so! avuseserd loc

evenimente dramatice, anume decesul intempestiv al pdrinlilor sdi' Noi doi ne

180

:Ltnoscuuitin ii Idecesu,l3CC-DtAt

\{:fcrnnei

'otuilli I

:r.e:cgf- :ng nl l : ' ' rat ,LJULLIL

', -ir-: lair.ulr

- \[" c#SB -dnl.:i:-1.$

ir::- tr L;:: :J;Si ' - . r , 'c o

,i:f-..lr!i

:u--;lq_- l : - _6

- . _,1 _ry I

.,,n: i -, :sx fi:

: : i {

' -- --;mnr-:sinm-** hilr':li[-*:]r$ig

.",,1,1,4r,Jj ,t";tg

S: Si i l1!['-il| tl6

,lr0|r&[-L I

LlLllll.,lL]|.,.

rl,,..lli,,ll.. .ieffi

;m;,d:;;[m,@

$f l ,utlrurm::udk

liat mr-edii iaiGt lei.mPrnatnemir"splacutpecnveiri a sereallzaaceste

[Ire am

npuriu.rd locdoi ne

IognN. Manolach,e

cunoscuserdm mai de demult, ca elevi, dar ne imprietenisem cu adevdrat doar inultimii 2 ani gi aceasti prietenie m-a frcut sl impdrtigesc Ai eu durerea produsd lui dedecesul pdrinlilor. Singurbtatea lui, in aceastd situalie, m-a afectat profund gi amacceptat sd ne clsitorim ca s[ putem face fa15 incercirilor vielii prin forte unite.

M[ vdd obligati din punct de vedere moral, si fac mdrfurisirea cd evolu]iapropriei mele vieli, imediat dupd ce m-am cdsitorit, a stat sub influenla familieisolului meu. Plrinlii sdi, unchii dinspre tat6, precum gi bunicul Bahrim cintdrelulbisericesc, toli acegtia foarte bine reabzati atit material cit qi social, au devenit pentrumine modele de urmat. La moartea bunicului Bahrim, am vdzut in locuinla lui unadevrat depozit de cir,ti qi reviste care i-au hAnit spiritul acestui modest cdrturar.Faptul cl fiii acestui dascil bisericesc, deci gi pirinfii sofului meu, s-au realizat invia!6 la un nivel demn de stimd gi respect, m-a determinat si mi inscriu gi eu pedrumul creat de ei prin muncd gi perseverent6, avindu-i drept modele de via!6.

Lll{. Cili copii aveli? La cili ani dupd cdsdtorie a apdrut primul copil?S.B. Am doi dopii, un biiat gi o fat[. Primul copil, Carmina-Smarandila are 2I de ani,a apirut deci in chiar primul an dupd ce ne-am clsitorit. Fiica noastrd este studenti inanul II la Universitatea de Medicini ,,Gr. T. Popa" din Iaqi. Cel de-al doilea copil esteun bliat, cu numele Silviu-Jan, are 12 ani gi este elev in clasa a Y-a gimnaziali la

$coala generali din Vutcani. Dupi cum u$or se poate vedea, intre cei doi copii este odiferenld ca virstd de 9 ani. Nu voi incerca si explic aceasti diferenfd de virsti. Poateeste o moqtenire de-a mea de la pirinlii mei. Am precizat mai inainte cI intre copiiipdrinlilor mei, deci intre mine gi cei doi frali ai mei, a existat diferenle de virsti intre14 9i 16 ani.

I.M. in ce an v-ali hotdrtt sd intrali in viala politicd. Ce considerente stau la bazaacestei hotdrdri?S.B. in decembrie 1989. Atunci m-am hotdrit sd candidez pentru postul de primar alcomunei Vutcani. La alegerile locale din iunie 2000 am fost aleasd cu o majoritateimpresionantd. Faptul acesta m-a obligat sd-mi iau rolul in deplini seriozitate. De cem-am hotirit si intru in viala politicd? R[spund: nu eram mullumitd de tot ce serealizase pini atunci in administrSlia comunei.

I.M. La alegerile din 2004, ali fost realeasd ca primar al comunei Vutcani. Ciliconsilieri locali aveli? Care este reprezentarea politicd a acestora?S.B. $i la alegerile din2004, vutcdnenii impreuni cu cei din M[16egti 9i Pogta Elanm-au votat oblinind iardgi o majoritate considerabild. Dovada ci din cei 11 consilierilocali, 1 singur aparline PNL-ului, iar ceilalfi 10 aparlin, impreunl cu mine, PSD-ului.

I.M. Sunteli sau nu satisficutd de modul cum v-ali exercitat mandotul cu care v-auinvestit alegdtorii?S.B. Consider cd am frcut tot ce am putut face. Am acordat atenlie gcoliior,bisericilor, clminului cultural, dispensarului medical. Am construit citeva fintinipublice, cdrora le-am asigurat un acoperamint modern, am adus apa curenti in

I lilr l

I" lII

llL

iF{

it

tIr,h*

\

1

.,1't- l

fld181

Ginduri despre l/utcani qi despre vutcdneni

cigmelele publice din sat, am contribuit gi personal nu numai ca primar la construirea

unei biserici gi a unui cimitir in Poqta Elan, in prezent se repard gi consolideaz6 gcoala

din M1l6iegti.

I.M. in afard de membrii familiei, cu cine vd vizitali qi tntrelineli relalii prietene$ti?

S.B. N-am timp de v:zite- N-am weme suficientd si md ocup de ai mei, copii, solul

incit nu-mi prisoseqte timp pentru vizite sau petreceri.

l.M. Din ecourile ce mi-au parvenit din rindurile consdtenilor, precum qi din

rezultatele de la alegerile locale, rezultd cd marea majoritate a vutcdnenilor vd

apreciazd in mod pozitiv. Totuqi mai existd Si ctteva voci critice. Cum apreciali astfel

de voci critice?S.B. Le consider un stimulent pentru tot ce fac. Mai ales cind aceste critici provin de

la persoane respectabile qi sunt frcute cu bun siml qi cu bunl credinli.

I.M. Fiindcd prezentul interviu va fi introdus in cartea mea intitulatd ,,Gtnduridespre Vutcani Si vutcdneni", vd rog sd formulali mesajul Dvs. cdtre cititorii

vutcdneni ai acestei cdrti.S.B. lndemn pe vutcdneni, tineri gi virstnici, si citeasc[ cu mare atenfie biografiile ;iautobiografiile de vutcdneni cuprinse in aceast[ carte. S-o facd ,,cu incetinitoruf' ;i,,sa ia aminte", aqa cum le-o recomandi autorul, la tot ce le poate sluji ca exempiu 5ica model de comportament.

Pe cei plecali gi stabilifi ?n alte pA4i, ii indemn sd revini cit mai des la ,,patriamami", satul natal, sd facl aprecieri qi sl dea sugestii (qi chiar ajutoare!) pentru caVutcanii si creasc[, s5 infloreasci sd ajungd pe trepte superioare de civiliza{ie.

:F :1.

*:B :f

:f

Lacul de acumulare de la Poqta Elant82

I@LN. ilIanoladrc

PARTEA a III'a

a) S:\aia.,hfu (nd.wnn Neltta), Totrwdnc, arfroptirnc

€i pr@lc din sdd Wiefi, W VasfuL lttsww dc

diplolrrld", Foctttfrs. fu FibWIr,, Unfuersitd'a. rAL L

Cuzd IaSi, 7973.

b) Conrctiu l#ffi' Pqgird dini"storinunui fr, de fizngL

Vutmn{ jud$tlVosfui

c) Ctttrrlr/he lVegdan ftnog Ghili), iufifisw.

anobfogr$iW

F-vutcanem

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

- Iordan, Iorgu,,Toponimia Romdneasc[" 1963- Graur, Alexandru,,Nume de persoane" 1965- Graur, Alexandru,,Nume de locuri" i972- Marele diclionar geografic al Romdniei 1902- Diclionarul limbii romdne moderne 1958- Ghibinescr:, Gheoghe ,,Surete gi izvoade" documente slavo-romdne rdll

1912Bogdan, Ion,,Documentele lui $tefan cel Mare" 1913Melchisedec, Episcopul ,,Cronica Huqilor gi a episcopiei cunumire. Dupredocumentele episcopiei gi alte monumente ale terei" 1869Catagrafra linutului FIlciu pe anti 7820, 1832, 1845Constantinescu, N, A, ,,Diclionar onomasiologic romdnesc" 1963Candrea, A. ,,Poreclele la rom6ni" 1895

186

Iogrt N. Monoladu

ul[rvERsrTATEA,,AL. r. CUZA' IA$rFACULTATEA DE FILOLOGIE

TOPONIMIE, ANTROPONIMIE $I PORECLEDIN SATUL VUTCANI

JI.JDETUL VASLUI

LUCRARE DE DIPLOMA

Dil

(

Itr

rI$: !a;ql

J$

I

CONDUCATOR $TrrNfrFIC :Prof. Dr. Vasile Arvinte

ABSOLVENT,Nechita I. Silvia(c[satorit5 Jaba)

rA$r - 1973

185

Ginduri despre Vutceni qi despre wtcdneni

-Lc*sUl:sm;:- rer, rs-.e }[arC, 3-::-Of ft]i3

Raz:eqinr srin,oqrlnr:r'le::-e ri

ir- r-L*U

p;;'t-ilcm

ir cnllr:s[3J]Ci Sl- . l s

-TfTil,i.J:- 3:A

'ri1t$*':lTicLltd:m̂ _t ;krcm

rlilr,]*-i[]--

San{

-elu-rii.l, :oo

|ma-rt;

-Lctugm,f':::1. -'!SS

D:sp.-1__r4

rn.c[:::ufr. : l ; l3c'ml

I i::. : :-.tdie.a""*- lc

I "]cuiii'i tL --,3;:-Ifi

r3g,i,

$rIE.i.ti- :t[M

rm|liF :j.:-ri ::l!

rrunr"i:":n$. pl

-, affi

"3' -mi'

:

lt:.

recunoasce titlul de proprietate. Inceputurile proprietAfii pe valea Elanului cad odaticu descdlecarea Moldovei - 1335"'.

An vizut insi ci o populatie exista pe aceste meleaguri. La inceput o fi fost opopulalie slav6, care a dat gi numele apei Ialan-Elan care inseamni o specie decervidee (animal rumegAtor nordic din familia cervideelor)2.

Desigur cl aceste lrnuturi aproape nepopulate erau acoperite de codri seculariunde igi aveau silaqul sute de animale printre care $i cervideele. Existenfa lor inpdduriie gi codrii din funddturile v6ilorce dau?nElan, au frcut caapa qi valea sd fienumite astfel.

Denumirea o mo$tenim de la vechii geli qi slavi. Noi, romanii, am venit cuaqezb;rj.le noastre dupi ce s-a constituit statul Moldova (1359) gi mirturie stau nomelece le-am dat unor vdi qi afluienlilor Elanului care poartb numiri romanegti ca: SdrataSaca, Larga, Bujorul, Moisia, Hulubdl Recea.

In secolul al XVI-lea nu mai avem nici o gtire de urmarea propriet6lii pevalea Ceretoaiei, care fusese dati in stipinire la 1548 lui Ilie Tirpici de citreIliaq Vodd Rareg.

,,Probabil ci acesta Ilie Tdrpiciu a avut de urmag pe Borcea, Meneile, Gurllatagi Gheorghe Vitcl, cici la pragul secolului al XV[-lea se d[ mogia Vutcanilorimplrliti in patru betrtni (proprietdfi ) cu aceqti urmaqi: Andonie Vitci, fiul luiToader Vitc6, nepot lui Gheorghe VitcA."'

De la numele lui GHEORGHE VitCA, care o fi fost printre primii ce gi-aconstruit silaq pe mogia sa, punind bazele unei vetre de sat se trage numele actualeraSezdi, WTCANI!

La 1647 ,,Vasile Lupu VodI intireqte lui Gheorghe C6rIuqul din Lungenlstipinirea ocinii sale din satul Drngdqnnii qi Vdtcani (linutul FIlciu) cu vad de moardgi piui, prisdci, finat"."

Acest Gheorghe Cirdugu ii va expropria pe unii din rdzegii din VAtcanLcumplrindu-le o buni parte din mogie.

La l667,Iliaq Alexandru Vodd intlreqte lui Chiril6, fiul lui Bojian stipinireaunei pirli din satul Vitcani (F61ciu) d5ruite lui de cdtre Istrite fiul 1ui Mbrdu!6.'

La 1696 proprietar se afl[ Arhirie, nepot lui Gheorghe Cirdugul, cum reiese dir:intirirea proprietllii ficutd de domn:

,,Antioh Constantin Vod5" dati lui Arhirie pivnicerul de Hugi pentru dreptur:asupra ocinilor sale din V[tcani gi Drbgdqlni gi Lungeni (linutul F[lciu).o

Mai apoi,,Arhirie nepot lui Gheorghe C6rdugul din Lungeni, vinde_ocina sa dinsatul Vdtcani (linutul Fllciu) lui Vasile Costache mare vornic cu 100 lei."'

Cu boierii Costdcheqti, rdzeSli din Vutcani vor avea un lung qir de procesepentru apdrarea pdrlii lor de mogie.

' Ghibnnescq Gh. ,,Surete qi inoade" vol, WII p. CXVI, 1912" Diclionarul limbii romdne moderne - 1958' Ghibdnescu, Gh, ,rlurete Si imoade" (documente slavo-rom6ne) Vol VII, edi,tia 1912' Art. Stahrlui Ia$i, Fond Visteriei, p.407 w.9,7l55llA'l' Arh. Statului lagi, Fond Visteriei, p. 459157 , 1175/166'1, iuiie, 15, Iagi" Arh. Statnlui laqi, Fond Visteriei, p. 407, nr. 9,720411696,iu1ie, 19, Iaqi' Arh. Stahilui Iagi, Fond Visteriei, p. 407 m.'1206/1698 aprilie, 28

188

Ioprt N. Manolache

Cap.I. CONDIDERATIIDE ORDrN GEOGRAFTC $r rsToRrc

ASUPRA SATULUI VUTCANI

in partea de sud-est a judelului Vaslui, intre doui mari dealuri la mijlocul viiiElanului, este agezat satul Vutcani, reqedinlI de comunl.

Vutcaniul se giseqte la egali distanld de oraqele Huqi, Vaslui 9i Birlad iarhotarele satului se intind pin[ departe inzare.

Locuitorii se numesc intre ei ,,vutcdneni" qi sunt in exclusivitate de nafonalitaterom6nd.

Ocupalia principald a popuialiei este agricultura gi viticultura cu veche tradiliepe aceste meleaguri.

Satul Vutcani este foarte vechi, putem vorbi despre el ca avind o vechime demulte sute de ani.

Stringerea materialului la perioade mai vechi de anul 1584 a fost destul dedificill.

Cea mai veche atestare scrisi pe care am gdsit-o cu referire la locuitorii de pe

linuturiie de azi ale Vutcarilor este uricul lui $tefan Vod6 cel Mare, scris de MATEIIN VASLUI, MART. 14, 1497, in care $tefan Vod[ confirm[ lui Jurja Pufeanul satele

,,Pufenii in Dumbravi qi unde au fost Muntenii puleni la marginea Dumbrivii,cumpdrate cu 100 de zlofi tltariqti de la fralii Toader Turcul 9i Mihuli, de la nepotullor de frate Saidir, fiul lui Ivanco qi de la vara 1or Armeanca, fiica Anei, toli nepoli luiSimion Turcuf'r.

Iatd explicaliile istoricului Ioan Bogdan pe marginea uricului lui $tefan celMare:

,,Pufenii gi satul unde fuseserS Muntenii Pu{eni se aflau la hotarul Rogiegtilorde ast[zi din judePl Fdlciu"

Putem deci considera cd vechea aqzare care a dat nagtere Vutcanilor era camaceeaqi cu vatra actuald, poate chiar din partea ei de nord.

Interesant este faptul c[ numele acelui Jurja Pufeanul gi a scitelor Pufeni, ad6inuit peste veacuri, existind qi astizi in Vutcani cetdleni cu numele de familiePuloi.

Valea Vutcanilor de azi gi valea Elanului erau locuri aproape pustii, in secolulal XV-lea, erau pe aici doar mici aqeziri impriqtiate cum inc[ citim in ispisocul luiIliag Vodi Rareg din 1543, April, 7, care vine 9i intlreqte lui Ilie Tbrpici 9i soliei saleIleana, fata lui Cojoc, stdpinire ,,pe o jum[tate din loc din pustitl de pe pirdul ce acumse numeqte Ceretoaia la coqarul lui Mrdstatd, in capul Dumbrivii la fintine"'.

Valea Elanului, numitd astfel dupd numele apei Ialan-Elan,,era drum deschisspre Bugeacul t[tirdsc qi in calea mersului popoarelor nivllitoare. Din aceasti cauz6nu s-a putut fixa aici o proprietate decit atunci cind incepea qi puterea legald, care s[

1 Bogdan I,,,Documentele lui $tefan cel Mare" l9l3

'Ghibenescu, Gh. ,,Surete qi izvoade" (documente slavo-romdne ) l9l2

r8'7

r@r

r s--7' f -

le..H:

8r-86,:n

EE:*

m:

rtri:-

^ ; : -4Ur

)c*se

Iognlf. Manalachc

Aceste procese se intelesc in jurul anului 1804, fiind duse cu spitarul MateiCostachi pentru jumdtate din Vutcani, de rizegii Toader Bulg[rescu, Vasile Plicintd,Vasile Marcu, Constantin Marcu, Chiriac Nelersu qi allii cum reiese din Anaforauavelililor boieri ai divanului domnesc din 1804.'

Rflzeqii din Vutcani au avut de suferit ciuntiri in mai mult din jumdtatea moqiei1or strimogegti, insd spiritul de asociere in obgtie a ftcut s[ le creasci din nou

intinderile rlzigegti gi sd reziste in faga unor lacomi boieri.in ,,Catagrafia din anul 1820 - linutul F6lciu, ocolul Mijloc"2 apare inscris

satul VAtcani cuprinzind 170 liudeli (oameni) din care 137 birnici.in categoria celor 34 ingi scutifi de ddri se numdrd 2 preoli, 3 dascili, 2

postelnici ".,

ia4i, Ionili Hdrzoban-cdldrag3, Vasile sin Constantin Dima, fecior demazila frri dajdie, slugi a spbtarului Ion Costachi, a vornicului $erban Negel, avisternicului Alecu Balg gi Dumitrache Popa, slujind la dumnealui spdtarul I. Cuza.s

in ,,Catagrafia pe anul 1832-6, satul Vitcani numir[ 201 locuitori.Interesanti este ,,Catagrafra pe anul 1845", care inscrie un numdr de 244

locuitori.Satul apare inscris sub numele de V6tcani pini la pagina 114, dupi care

autorul noteazd numele satului cu VUTCANI qi aqa il vom g[si notat de acumainainte.

Actuala pronunlie a satului este Vutcani, dar sunt multe persoane, dintre celemai in virstS, care pronunld Vitcani.

Despre Vutcani vom gisi notat:

,,Vutcani, comuni rurald gi sat, judegul Fllciu, Plaiul de Mijloc, aqezath pe

valea piriului cu acelaqi nume, intre dealurile Roqiegti qi Mdl[iegti. Are o suprafali de1939 hectare, cu o populalie de 2502 suflete, 2 biserici, una ficutd la 1819 qi alta la1835, o qcoald, o moard cu aburi, o brutirie gi_6 dugheni cu manufacturS. Pe culmeadealului, deasupra satului sunt 20 mori de vint.'

Locuitorii:, sunt vechi rdzegi gi se ocup6, pe lingi agriculturd, cu cultura viilor. , . .R

st a ltvezllor."-Apoi, ,,Vutcanii e cel mai mare sat din judeful Fllciu. Agezat pe valea cu

acelagi nume gi cuprinde un numdr de 3010 suflete. Satul, ce se intinde pe amindouimalurile cu ponoare ale piriului, cuprinde 5000 frlci"' (falc6, ftlci : veche mdsur[ de

suprafald p.ot o pdmint, echivalentd cu 14322 ttf)10Valea Vutcanilor are o lungime de 12 km iar piriul ce o strlbate se varsi in

Elan la mai pulin de I km sud de satul Poqta Elan.

tArh. Statului IaEi, Fond. Visteriei, p. 107, nr. 19/1804, apriiie,32 Arhiv. Statului Ia9i, Fond. Visteriei, Tr. 166, op. 184ll4fia203-205t1958, Dic$onarul limii romdne moderne - miliari din cavalerile din calare + suf' - a$*1958, Dictionarul limbii romine moderne - persoand insircinatE cu strangerea birurilor; vdti.Eel in slujba boieriior,oldtit din banii birului: Tc. Mazludestituit.5 Spet*ol Ion Cuza (tatdl lui Alexandru Ioan Cuza) avea curte la Blrbogi, sat vecin cu satul Vutcani la o distanlS de 4km.u Arh. Stat. Iasi, Fond Visteriei, Tr. 885, op. 101 1, nr. 160, fila 14.7 Arh. Stat. IaEi, fond. Visteriei, Tr. 1623, op. 1619 nr. 986, fila I l0-120.I Marele diclionar geographic al Romdniei vol. V, ed. 1902.e GhibAnescu, Gh. "Surete Si izvoade" (docum. Slavo-rom.) vol. V[ ed. 1912.

'0 Diclionarul limbii romdne modeme.

189

Ginduri despre Yutcani Si despre vutcdneni

Actuala vatr6 a satuiui se intinde pe o suprafa!5 de 5200 hectare teren arabilfiind cuprinsd intre cele doui dealuri, ale Mlliieqtilor 9i Roqiegtilor, care au oin6\ime de aproximativ 200 m- Teritoriul comunei se afl[ la contactul a doui mariunit4i naturale; dealurile Filciului gi depresiunea Eianului, ambele subdiviziuni alePodigului Moldovenesc.

lntreg teritoriul comunei ne apare sub form6 de culmi qi dealuri, separate de orelea de torente gi piraie.

Clima este caracteristicl podigului Moldovei. De comuna Vutcani aprlin dounsate:

- Mdl0ieqti,la 2lrort de Vutcani in partea de est, cu un numir de 828 locuitori

9i- Pogta Elao> la 6 km de vutcani, pe drumul comunal, in partea de sud a

comunei cu o populalie de24S locuitori.Totalul populaliei comunei este de 4700 locuitori.'Comuna Vutcani se invecineazila nord cu comuna Albegti, la est cu comunele

Deleni, Hoceni, Hurdugi gi Berezeni, avind in sud tirgul F61ciu. La vest seinvecineazl cu comuna Rogiegti, prin centrul c[reia hece drumul comunal Vutcani-Rogisgti ce duce la gara Roqiegti aflatlla o distanf[ de 12 km de Vutcani.

Aceasti mare distanli de gara, care se cerea sft6b6tutdin2-3 ore cu cdrula saucu carul cu boi, este acuma parcuni in 30 minute cu autobuzul. Din vechime, inVutcani este pia!5 in fiecare duminici, pia![ la care vin qi locuitorii din satele vecine.

Dinne evenimentele cele mai importante treite de vutc[neni amintesc al doileardzboi modial. Satul a fost martorul cr"rncenelor inclegtiri dintre armatele sovetice $armatele hitleriste in retragere.

Din acest rdzboi foarte multi fii ai satului nu s-au intors la vatra strdmogeascl

t Nrunirul locuitoriltr este luat drpd datele recens&nertului din 15 martie 1966.

190

I iGECr-L

Fsurnd:mrfu[n: .arg.

t r l

i. r'ui

Fd-;r.

b s;.i: r

lIT.Is,it:

fries] iie

lfrn-:';nr-

ffE: :8.L

hfuF" rrleJ-

rI .ii: '' **mrqx: ;i:

Dea*"i-

IognN. Manolache

Cap.I I . TOPONIMEConsiderafii generale

,,Toponimia poate fi socotiti drept istoria nescrisl a unui popor, oadevdrati arhivi, unde se pistreaz[ amintirea atitor evenimente, intimpliri qi

fapte mai mult sau mai pulin importante, care s-au petrecut. de-a lungultimpurilor gi au impresionat intr-un chip oarecare sufletul popolar."'

in toponimie $i gdsesc adesea ecoul diferite evenimente istorice, sociale, economice,politice sau psihologice, zrcestea incet5,tenindu-se numai pentru un timp scurl in alte cazuriins5" dnfimtitiv.

Locurile pe unde au trecut unele popoare striine au fost botezate de romdni cunumele etnice respective, care le pdstreazd mereu amintirea.

De cele mai multe ori la fel s-a intimplat cu nunele primului intemeietor de sat,ciruia i-a rdmas numele si diinuie peste ani.

insl printre evenimentele cele mai importante care influenleazd toponimia senumiri ocuparea unui anumit teritoriu pentru weme indelungati, de cdtre mai multepopoare, simultan sau rind pe rind.

Prezen\a acestor popoare se trideazi prin numirile pe care le-au primit diverselocuri Acest fapt a fost constatat de timpuriu qi utilizat ca un principal mijloc pentrul[murirea raporturilor etnologice din epoci indeplrtate qi asupra cirora se dispune deizvoare istorice prea sirace sau nesigure.

Dupd natura materiali a locului denumit se poate stabili o adevdrati ierarhie inceea ce privegte toponimia.

Toponimicele cele mai vechi, ca fiind mai rezistente, sunt numele de masivemuntoase gi ape mari (fluvii) cunoscute de toate popoarele prin teritoriile cdroraajung.

Toponimia daco-romdneasci a fost studiatd la noi multii weme din punct devedere istoric, cu scopul de a se dovedi permanenla elementului romanic in Dacia,

dupd ce aceastd provincie a fost pirdsiti de Aurelian. Dar, dup6 plecarea lui Aurelian,prin linuturile de la nordul Dunirii s-au perindat atitea popoare, incit a fost imposibilipdstrdrea unui prea mare numdr de toponimice latinegti sau bigtinaqe.

Au avut loc mari schimbiri in toponimie odatii cu a$ezarea slavilor pe celedoui maiuri ale Dun6rii, in, cele doui Moesii.

Numirile topice, slave sunt foarte numeroase la noi.Slavii s-au a$ezat prin linuturile de astilzi ale !6rii noastre ca o populalie

paqnicd, cind au gisit aici o populalie deja romanizatS. Fiind inferiori din punct devedere numeric, au fost asimilafi de bdqtinagi, amintirea lor pistrindu-se in elementeleslave din limba gi toponimia noastrd.

Toponimia romdneascd a ?nceput sI fie mai mult in centrul atenliei

cercetitorilor incepind de la i918.

i

II

t

if!\

(

i*

t(-

IF

i

*

\

3t

ii- . |

I lorgrl Iordan ,,Toponimia rom6neascd Bucuregti, 1963 p.2"

191

in legituri cu naqterea toponimicelor romdneqti Academician Iorgu lord"lr

constati mai multe gruPe:'1. Nume care descriu pozilia, aspectul sau vreo alt[ particularitate a loculul

nume topografice.2. Nume

"ut. u,, Cu punct de plecare diverse fapte din viala social[ a poporului

nostru, toPPnimice sociale'3. Nunie caie pastreaz[ amintiri despre evenimente gi intimpliri din hecu-

istorice.4. Nume care trddeazi o anumita atitudine sau trds6tur6 psihic[ a celor ce le-

au dat-psjholoelce.io *uli"uffifuce materialului toponimic cules de pe teritoriul satului

vutcani, voi urma aceasti clasificare a Academicianului Iorgu Iordan.

Materialul, degi nu bogat, adaugl citeva modeste pagini la istoria nescrisd a

poporului nostru.Materialul toponimic cules cuprinde denumiri in legdturd cu forma gi natura

solului, insi un mare numir de toponimice qi-au luat denumirea de la foqtiii

proprietari de acum 50-100 ani, si fiinddesemna{i cu numele 1or real sau cu porecle'

Cind piminturile au trecut in proprietatea sitenilor, ele au trecut 9i cu vechile

denumiri.

t Iorgg Iordan ,,Toponimia romdneasc|'Bucureqti, 1963 p' 17

192

p icram"

I Lt.:.ru

m.n_-rn,

in :e;:r-

k:e -e-

ul >"en:-lu:

m::*ri e

F DarlIe' ! -E .LI \U

POTACle-p 1gchi , :

INnLN. Matalache

kI

TOPONIME DIN SATUL VUTCAI\I

1. Toponime topografice - nune care descriu forrna sau aspectul exterior allocului:- La Rupturd

- in deal la Marta

- Ripa Corbului

- Ripa Cerbului

- Ripa Micului

- Valea lui Marcu

- Valea lui Darie

- Fauri

- Ripa lui Mih[ila$oitu

- Podunegru

- Movila luGheorghiuParpalea)

- Movila luNiculescu

- Ripa cu pe{i

= se numesc nigte locuri mligtinoase gi cupipurig;

= se mrmesc p[minturile arabile aflate pe locurileunde existase cindva o intinsd pddure de ulmi;Prin unele locuri accidentate se mai pot vedea

$

E

t)aaf

-teren de deal, accidentat, rupt cu mulli am inurm[ din cauza unor aluneciri de terendealul este foate mare, trebuie urcat pieptig qise numegte astfel dupd numele vechiuluiproprietar al moqiei;locul dinn-o rip6 unde a murit prin accident unom ce se numea Corbu;se spune cl aici veneau pe wemuri cerbi sd beaapi din izvorul rdpei;se pafe cd aceasta este o porecli, nu se gtie cuia apar,tinut, dar a r[mas numele rdpei;se numeqte o vale al cdrei proprietar se numeaMarcu;se nume$te satul gi toati valea al cdreiproprietar a fost persoana care se numea Darie;denumirea unui deal. Se spunea cd aici a fost omoar6, iar morarul era priceput tn alemegtegugului; megter frurar, megter faur;desigur ci avea ajutoare, de unde plurarul fauri;se numegte astfel pentru cd se afl6 in apropierede casa acestui cetdfean;ripa se numegte astfel de la un pod care aexistat aici gi care fusese vopsit negru imediatdupd ce se construise;Ridicituri de pdmint, denumite astfel pentru cise aflau pe moqiile boierilor respectivi;

in wemuri de primejdie serviserd la aprindereafocurilor ce anunlau ndvdlirea hoardelor tdtare;in acest loc ar fi existat o cigmea gi mu[i astfelde pomi; perli pruni. (in maghiardperza:piersic)

t

2. Toponime care evocd natura terenului apartinind localititii respective sauaflate in apropierea ei:- Abuz

- Ulmi

\t

t3

t&;

I5

I?i

II

IIJflI

193

Vutcani qi vutcdneni

- Aguzigi astizi llstiriquri de ubni.se nume$te locul unei foste curfifirsese inconiurati de o intinsl livadd deagud, din slavul agoda, sinonimul lui duft

3. Toponime sociale - derivate de la nume de persoane:

,,in Casoiana", p[minturi numite as&[numele boierului Casoian Leca

- Gaia (Cioate) : nume de pdminturi unde a fostpersoand cu numele de familieGaia:porecla lui

- Bancovici - numele unei foste mogii, dr46 numeleei

- Bobeica = Parte a satului Vutcani; denumire primmnnnumele primului om ce qi-a ficut casa *fuBob+suf.-eica

- Bolasca :

- La Mori =

numele unei foste mogii al clrei propnmm

Diclionar Geografic al Rorndnieiexistanta a 20 mori de vint. De mult mroeste nici o urmb din aceste mori. le-ains6 numele.

. VUTCANI

- Copiceana

- Gheorghiu :

- Casoian =

= toponimic format de la numele deVitCA, cu ajutorul sufixului - ani

: ,,in Coplceana" se numesc pnminturileaflate in apropierea satului cu acestc[rui intemeietor ar fi fost ur om ce s€Cop[cel.,,la Gheorghiu", denumrrea unui micpdsfreazi numele boierului proprietar.

numea Bo{ Nicolaie.se numegte locul unde la 1902

se numegte qi acum o c[rare spre \-a]corDarie. Aceasti denumire este cunosqss frnumai de oamenii in virsti, denumireafolositi gi de cei tineri.Olac : curier special (cilare); sol, gtafeffi;Lipcan de olac : curier pogtal cllare. caru0,6rpogt[; poqtalion; diligen]d. Tc. ulack,,fo Vladnic", ,,pa Vladnic" se nmmunmffi&lpiminfurile ce-gi nag numele de la rm sffiuft",,schitul Vladnicului" ridicat la 1738 gi a^ r'nqmurilcfitor a fost logofitul Constantin Costache yl"undr

4. Toponime istorice:- DrumulOlacului

194

- Vladnic

tr dtpesi

mcfr trE a€r?:"t

Effirared

eablreEIbe- 3-l nutoef

ndis. e

d duf.fl

rietar nCioc

4ritruir

Etar se

IvlareleTmeaziou mairamas

lea luitr insdoefiind

Lumescschit,

I cdruie. Aici

nrtii de

IogrruN. Manolachc

- Heretei

- Pogta Elan

5. Toponime psihologice:

- Birbogi

- Tlpeni

- Sinaia

- Cotu lu Pirlici

Fundituri

a fost ingropat la 1864 profesorul Siulescu,cunoscut militant in miqcarea culturali dinMoldova de la 1828 incoace.actuala pronunlie pentru vechea Ceretoaie,atestati la 1548 qi care desemneazi piminturiledin partea de sud-vest a satului.sat agezat pe malurile piriului cu acelaqi nume.Pogta : pentru cd aici se fbcea popas deschimbare a ciilor, localitatea afindu-se situatipe vechiul drum al Brbilei.

sat in vecinltatea Vutcanilor. Mogia Blrbogi afost proprietatea spdtarului Ion Cuza. SI fiobiqnuit primii locuitori ai acestui meleag sdpoarte bdrbi?cuvintul ne evocb nu oameni ,,!epeni", cioameni aprigi, care nu se dau infrinli cu una cudoui. Aga vor fi fost primii st[pinitori aiacestor locuri...parte a satului Vutcani, numitl astfel (nu amputut fixa de cind anume) pentru c6 se afl6situat6 pe un deal mai inalt decit celelalte dinjur.in acest loc drumul cote$te gi se afld chiar lingdp6dure. Aici iegea de obicei banditul Pirliciinaintea cdlitorilor de-i prdda. Pirlici a fostporecla data de spiritul popular. Vine de laverbul "a pirli", aici cu sensul de "a te arde lapunge".denumire pentru partea situtA la mare distantdde centrul comunei.

*t

3}|<l

tI

t

-ir l'l

Llr l

fl

ilt

elila:llrFrsil!-lI

blJ

{

f195

Cap. trI. ANTROPONOMIEConsideralii generale asupra numelor de familie

9i de botez

in trecut oamenii nu aveau decit un singur nume, cel de botez: Ion, Gheorghe-Neculai, Ileana etc. Cind se cerea o precizare se adduga numele tatilui sau al sofr{uqin genitiv: Neculai al Mariei, Neculai al Mariei lui Ion.

Din astfel de grupe s-au nbscut nai tirzfu numele de famiLie gi, in Vutca.uiiavem ast[zi: Apiviloaiei, Atitienei, Aqandei, Avidinei.

La 1680, noiembrie 29, $erban Cantacuzino di prima lege care impune un ailldoilea nurne, nume de familie. Se arati ci acesta poate fi luat de la numele mogiel aillsatului sau de la numele tatdlui, la care sI se adauge: - eanu sau - escu.

Anul 1820 aparline epocii feudale, epocd ilustrlt5 in istoria numelui prin slarull,,sin" : fiul lui... (pinn h jumntatea sec. Al XD(-lea).

ln actele vechi apare formula slavond cu,,sin" (s?ny : fiul, feciorul. Ex. Vasililsin Constantin Dima, Neculai sin Damaschin.t

onomastica este o $tiintn al cdrei domeniu nu a fost limiat, pdrerihcerc etitorilor fiind impirtite.

in Diclionarul limbii romdne moderne, onomastica este definit[ ca ,,gtiinfa carese ocupd cu studiul numelor proprii. Totalitatea numelor proprii dintr-o limbi-.(definifie sumari)

Ca o ramuri oarecum laterald a lingvisticii s-a constituit, de multd werm-studiul numelor proprii, adici in linii mari, al numelor geografice, al toponimiei gi arillnumelor de persoane, numit antroponimie. Este o ramuri aparte, deoarece gi im,materia studiatd, numele, se dosebeqte de materia principal[ a lingvisticii, cuvintele $ifraze\e.2

Onomastica este studiul tuturor numelor proprii de persoan[ (antroponimielspre deosebire de alte fiinte vii (zoonime) gi de locuri (toponime)3, cercetdriie privindnumele de persoand romAneqti au devenit o preocupare vie inci de la inceputuftsecolului nostru.

Studierea etimologiiior numelor de persoand cu toate greutllile pe care 1ecomportS, reprezintl, un foarte mare interes.

,,Numele constituie o p6rticicd din tradilia, din istoria !5rii, ele dau informariiasupra culturii gi asupra modului de vialr in general, al celor ce ne-au precedat".a

^In dezvoltarea, antroponimiei romdne se pot distinge patru faze:

I. in epoca de formare a poporului gi a limbii romdni au circulat nume daco-romane, ca cele menlionate de inscripliile aflate in provinciile dunirenEromanizate, precum gi nume de sfinti, indeosebi ale martirilor cregtini dimaceastr regiune: Barbara, Barbq criciun, Flor, Giorzu (Singiorz), Sinzor-semjordzu (zoi, sdmozian, Indre4 Maria, paul, pietrul (Sempietru.

-' Arh. Statului lagi, Fond- Visteriei, Tr. 166, q. 184/14, fr1a204" Acad. Graur, Nex.,J,{ume de persoane" BuoureEti, 19653 Constantinescu N. A. ,piclionar onomasiolosic rormesc" 1963a Acad. Cranr, P.]ex.,Nume de persoaze" BuJureqti, 1965

196

5h-,-*

\-u--

Le--..e

I g.raEbE*

is ie isr :-

nie s:

imi3r-jrrni

pirni

nna-Il-xt

laco-irenei drnnzor.ietru-

IopnN. Muplac-ltc

Simpietru): Toader etc, apoi Adam, Darie, Lazdt, Marcq nume ffansmise prin

calendar.Din aceastd epocd de formare a lirnbii romdne pot proveni gi unele nume laice

formate din cuvinte de origine getici: Brad, Buctl Moq, Mugur etc.II. A doua faz6 incepe dupi agezarea slavilor in Dacia gi in cele doud Moesii.

Influenla slavd se resimte in toponimie in primul rind, dar qi in numele depersoand. De origine slavd veche avem: Bran, Boga, Bogdan, Cernea, Dobre,Dragu, Neagu, Preda, Stroe, Vdlcu.Tot in acest timp s-au primit de la pecenegi gi cumani o serie de toponime 9i

nume de persoane ca: Bagarab, Berindei, Coman, Talab6.III. A heia perioadd este marcati de influenla culti a Bisericii Ortodoxe de limbl

slavd din statele romdnegti, dup[ intemeierea lor la anul 1185.Biserica Ortodoxi imptrne onomastica in formd gteco-slavd, aqa zisele nume

biblice sau nume calendaristice, numite astfel dup[ calendarele care incep s[ circulela inceputul secolului al XIX-lea: Diminie, Ioan, Vasile etc. La acestea se adaugd omullime de derivate, unele create de romdni, altele imprumutate de la vecini: sdrbi,bulgari, greci, albanezi, rugi, unguri, saqi.IV. Ultima fazd, numiti perioada modern6, se distinge prin nume luate din istoria

roman6, sub influenfa,,$colii Ardelene".in decursul epocii capitaliste pdtrund la noi o serie de nume etnice, aduse de

modi, sub influenla culturii apusene de la 1848. Se reiau numele istorice: Radu,Bogdan, Decebal, Traian.

Deci, onomastica romdnb a fost influenlatd de mai muli factori:- cultura bizantind al cirei produs este calendarul ortodox;- folosirea limbii slave in administrilie qi biserici;- influenla popoarelor cu care am venit in contact;

- la acestea se adaugl mogtenirea veche, 1atin6, pdstr[td din prima fazd, datmai ales o bogati creatiune populari in neconteniti ciutare de forme noi gi

de adaptare a elementelor primite de la vecini.M[ refer mai ales la mullimea derivatelor ce pot lua nagtere de la o singurd temd.

Prenumele sau numele de botez formeazd temelia onomasticii, el luind naqtere

din nume cregtine sau din nume laice.Cele dintii apar ftansmise din limba latini vulgarS, de obicei in formi

calendaristic[: Dimitrie, Nicolaie, Ion, sau modificate prin derivalii ca: Mitrg Nicu,Nelu.

Dintre numele laice de botez, cu traditie strlveche, sunt: Bucur, Albu, Vlad,

Radu, Alexandru, Arghir, Fecioru, Gorza, Ursq etc. Spre deosebire de catolici, la

romdni ca qi la celelalte popoare ortodoxe, prenumele era, pind nu demult, unic,

exceplie ficeau unele nume de domni: Peffu-Aron, Nicolae-Pltragcu Maria-Oltea,Maria-Voichila, etc.

De ciliva ani incoace se observi tnsd obiceiul de a se da qi la noi copiilor doui qi

uneori chiar trei prenume. Dacd un prenume este laic, de cele mai multe ori al doilea

este un patronim calendaristic.in ceea ce priveqte clasificarea antroponimelor romdnegti, N. A. Constantinescu

le imparte in prinul rind in doud mari categorii:

* l' l

, l

ls

ij

t

;

\t

!i3

t

Tq

t" :

E41Yj

\

u?.{x

t97

I. Nume cre$tine sau hasiosafice (calencladatice-certur6resti) impreund cu

derivatele lor populare, care se subimpart in patru categorii:1. sffavechi populare. din epoca formlrii limbii romOne, in leg6turi cu

s1fbetorile mari oficiale, sau populare: Foca, Florea, Florica, Maria, PauL

Petru.2. cirturdresti sau calendaristice din Vechiul Testament, ffecute in calendar:

Avraanl Daniil, Ilie, Ieremia, Moise, veniamin; netrecute in calendar:

Adam, Aron, Dan, Eva, Isac, Manase, Raveca.3. Din Noul Testament nume vechi de origine ebraicd, gteacd", roman5,

egipteana, persan6, nume elaborate in epoca cregtin[ ca: Cristian,

Cristina, Emanuel; nume ce declin[ virtuli creqtine: Agapie, Climeng

Inochentie, hina, Iustina, Macarie.4. prenume si porecle create de popor

II. Nume laice, ce se despart in trei categorii:1. de veche creafie romdneasci din cuvinte de origine traci sau latini ca:

Barbu, Albu Aurica, Bucuf, Brumar, Ciruntu" Corbu, Fatu, Fit, Fecior,

Ltp.r" Micu, Mugat, Negrq Ursu, Vulpe etc.2. de origine clrfurareasci" hnte din cnrli populare ca: Arghir, Aladin,

Cleopatra, Machedon, Ruxanda.3. de origine veche slav6, care fonneazl grupul cel mai impotant.

4. nume formate din imprumuturi de la alte popoare.

5. nume de crealiune romdneasci.in tratarea materialului antroponimic cules din satul Vutcani, judelul Vaslui,

voi urma gi cu aceasti clasificare a lui N. A. Constantinescu.

198

- Atitienei

- Av[ddnei

- BSlan

- Bahrin

- B[rbufi

Blsescu

Bojian

C6limache

- Clliman

- Chiriac

- Chirifa

- Chirieci- Chirill

- Colea

' Diclionarul limbii romdne moderne ed. 1958' Diclionorul limbii romfute pnderne ed. 1958

204

Vutcani gi despre vatcaneni

avem Sandru, Sandra sau Casandra, SandrlSanda, Asandei.

: din latinescul Tatianus, Tatius; latinescul Tata :

tat[. Tatian cu asimilare regresivl: Titian, Ti]ian,Tatiana zis[ gi Tatiana sau Titina: Atitienei.

: din substantivul viduv-6 (despre persoane care gi-au pierdut solul sau solia prin moarte qi nu s-aucisltorit).' Popular vidana : Avld[nei.

= din substantivul B[lan-[, b61ani-e, adj. (despreoameni) blond.2

: din gr. Bachos, latinescul Bachus (in mitologiaromdnd zeul vinului qi al vilei de vie), Bah-rin.

: Barbura, nume de tradilie populard in limba1atin6. Barbara, ?n calendar: Varvara. BarbulBarbu de unde o mu$ime de derivate: Birbi-nulBdrb-6u, Birb-ocea, Birb-oiq birb-ocea, birb-osea, Birb-uqi, B[rb-uia, B[rb-uceanq Bbrb-ut[.

: din lat. Basilius se explicl formele: Bisu" Base4Bis6gti, Blsegti, Bdslscul, Bbsescu.

: ,,Boje", vocativ slav. Derivate: Bojian, Bojiana(fem. de origine balcanicd). Boji : cdpetenii delefegii, Boj-ic6, Boj-il[ Boj-in, Boj-inca, Bojieni,Bojian.

: Cali, temd comun[ din: Calist, Calistr[t, Calnic,precum qi Caliopi, Calisa, Calista, Calistena, Calia: neogr. Kalliu; pentru bnrbafi: Calie, Caliia,Caliu (figinegte). Cale : cimp in Dobrogea.Pentru femei: Calea, Calia, Calttp, Cafia.Derivate probabile: Calim + ache, Cdlimache.

: C[li + man, Cdliman; nume purtat in dinastiaAs6negtilor de Ioan Ciliman A6an. Clliman =

nume de munte.: din grecescul Chiriacos - ,,duminicaf' conform

latinescului Dominicus.: Chir, Kiros (Cyms), nume persan qi grecesc.Aurus: autoritate; Chirus in Moldova sec. al XV[-

lea; Chirulescu" Chir-ea, Chir-escu, Chiritd, Chirila,Chiroiu.: Chiri-eci.

grecescul Chirillos; Chiril-6, Chirile.: gr. Nicolaus, lat. Nigqlas : Nicolae = Col-ea,

IognM. Monolachc

p|IET"ni Jf,

ryfrr,ri ;:lans- Peu--

r catrendar't catrenoar

i, rclrnanfi,"

Cnrsrr:en, Clirnrenn,

larina cn:ir FEcicrr.

r- -{adinl

nl Vaslul

Cap. IV. NUME DE FAMILIE DIN SATUL VUTCANI

I. NTIME CALENDARISTICE

I

4r;ti

tf;Axinte

AcsinteAdam

AgachiAlexandrescu

= provine din latinescul Auxentius, care inseamnd,,cre$tere" - Axentius, Axinte.

= provine din ebraicul ,,hum6". Primul nostrustr[mog a fost modelat de Dumnezeu din humi qibotezat Adam.

: din gtecescul,,Acakios". Agachi + Aga: Agachi.: grecescul ,,Alexandros" care ptotejeazd, oamenii.

La noi Alexandru, nume domnesc in ambele tdri,luat sub influenla cdrlii populare ,,Alexandria".

De la Alexandru s-au format derivate gi ipocoristiceale numelui. in cazul nostru cu ajutorul sufixului- escu s-a format Alexandrescu.: din gr. Alexis; Alex-e sau Alex-a sau prescurtare

de la Alexandru.: din gr. Alipios, numele plantei care calmeazd

durerea cu aferezd = Lipio, cu epenteza lui m :Alimpie, Alimpescu, Alimescu; mai apoi Alisie,Alistar etc.din latinescul Antonius; Anton-escu, Antonicietc.din latinescul Antonius; nt = nd, Anton, Andon.in documentele slavo-romdne din sec. AI XVI-leaapare Andonie.Gr. Andreas, Andrieas; andreias - birbitesc;Andriiag * Andriaq - Andrieq.

$. Andronicos : victorios; Andron + ache,pronunlat la Vutcani gi Andrunache sauAndurnachi.lat. Paulus qi Paullus; adj. paulus : mic; gr. Paulosin calendar avem Pavel, se pronuntd qi Pav5l;P6vdl-ag, P[v[l-et, Plvdloi, (Pdvdl-oi), PdvSl-oaie,Ap[vdloaie.din gr. ,,Argiros", intrat in hagiografie in 1720.(Argiros = argint); Aghira, in 1806-Arghir.Arghirie, Arhip, cu schimbare de sufix Arghie,Archire, Arhirie. Arhire.din grecescul Arsenios, tema affeno : bdrbat;Arseni, Arsene, pronunlat Arsdni.din gr. Alexandros, adj. ,care protejeazdoamenii"; Alixandru, ctt aferczl" Lisandru. Scurtat

- Alexa

- Alistar

Anton

AndonAndoniAndoneAndrieg

Andronache

- Apivdloaie

Arhire

Arsene

Agandei

IwtN. Manolache

qi-au

v

batrLilb-

a-

tateri

tu,

t :

m,

n

t-t

n

L

- Costache

- Cozma

- Cristea

- Criciun

- Danovici

- Danu

- D6ni16

- David

- Diaconu

- Dima

- Druld

- Dumitricd

- Dulan

- Elisei- Enache

Colea.= Constantin impdrat roman, din latinescul

Constantinus. Constantin-ache, Costache.Cosma = ,,doctorul fdrd de arginli" (Biblie). in gr.Kosmas, cf. Kosmos, ,,ordine, podoab6".Cosmache, cu aferezd avem Osmache, Cosma :

Cozma.: gr. Xrissto-foros, Cristofor; cu e in temd: Cherstus

M. Aurelius (in inscriplie); Cristus, Crestu?Crestina, Crestina, Cristo, Crist-ea;substantiv personificat in folclor; Moq Criciun.

Crlciun-escu, -eni, -egti, -ei, -eiu.= Dan, in ebraicd - ,jude" : judecitor gi Daniel,

ebr. ,,Danihel" judecltor-domnul; Daniil,Danielescu, Ddniild; Danovici.

: Dana, Danu, Danic, Danis, Daneg, Danco, DanctlDonca, Dancovici, Danov, Danovici.

= tema Ddn + sufixele aferente : D6nciu, D[nceu,Dincei, Ddncegti, Ddncild, Dinill.

: in Biblie, rege - profet, in ebraic6, ,,iubit"; David-egti, Davd-oaia, David-escu.substantiv frecvent luat ca patronim qi nume defamilie, scurtarea diac indicind pe scriitorul decaldelirie; alte derivate: Diacon-escu, , ])iaconu.

: din grecescul Dimas qi Dimos. La greci gi bulgariDima este ipocoristic cu Dimitrie.

= din gr., Alexandros, la noi Alexandru : ,,careprotejeazd oamenii". Din vechime nume domnescin ambele !6ri, luat sub influenla cirlii populare

,,Alexandria", dar boierii gi poporul preferauderivate ipocoristice ale numelui: Alexandr-escu,Alexandr-iu, Alexandri, Alecsandri, Alisandru,Lisindroiu; ipocoristice: Droiu, Droia, DrutllDrutd.Dimitrie, gr. Dimitrios. Terminafia calendaristici- ie se elimind in practicl: Dimiff..Dimitr I u I -an"-ana, -escu, -eqti, -in. Dumitr / u / -escu, -egti, -eni, Dumitr-icd.

: Dulao conform gr. Doulos : sclav. Coincidenletrace: Dulus, Dules, Dula, gi in cazul nostru Dula+ an.

= din ebraici (Biblie); la noi qi Ilisii, Ilisei.= derivat din loan, ebr. Iochanan sau Iochanna, gr.

Ioannes; numele cel mai frecvent la romAni qi caredi nastere la o multitudine de derivate. Avem

c.iaa-a.a-

|a

Ginduri despre Vutcani Si despre vutcdneni

hft

ilk

I&

-De

-nff

-DS

-o

n

- l t-n

n

f

r"-i

i

i - Florea

FilonFotache

Gawil

- Gheorghiu

Iordan

Iord6chi!6

kimia

Ilie

- Leon- Manole

- Manea- Marcu

- Mihociu

- Mihalache

- Miron

dou6 forme: Iane, Iene, Magh. Jani, pol. Ian, lanoi Ioan, Ene, Iem, Enea, Enacu, Enachie,Enache.latinescul l Florus. Anhoponimul stE in legituri gicu substantivul floare. Flor, Flor-a, Flor-ea.din gr. fton: ,drag",,,iubit".din Fota gi Fotie, gr. Fotios, fos-tos = ,,1umfu16".Fotea, Fotescrl FotirU Foti, Foteqti, FotoitqFotache.ebraicul Gabhri'el - Gavril, -[, -a$, -ian, -escu,escrl -egti, -r!6 etc.din g. Ghrorghius : ,,agricultot''. Gheorghe,Gheorghelag, Ghiorgi, Ghiroghieq, GhiorghiqGheorshiu suf. ngr. -iq obiqnuit la nume striine qirlspindit la noi, prin imitalie, in locul lui -escu insec. al XIX-lea.piriul sfint, ebr. Iordanis; ebr. Jardin = ,,cu doudrepejuni".drivat de la Iordan, precum Iorddnescu, -eqti, -eni,Iord[chescu - eni, -ioiu, lord[ch I i1h - Iotdilchttl.din ebraicul irmeyah: ,,In6$area Domnului". Lat.Ieremias. Derivate: Ieremie, Eremie, Eremin,Iremie,Irimia.din ebr. E1iy6hu" Elochinr, Ahve; Ilie / e, frecvent-escu, -egti, -eni, ct aferenzd Lie, Lia.latinescul leo-nis : ,,leu", ideia de fo46 gi curaj.Manole, Manuel, ebr. Emanoil. Cdderea lui Einilial s-a produs in greaca medie, ca in numeleimpiratului Manuil Comnen. Derivate: Manoil,Manuil, M[ndilI; Manole. Frecvent conformneogrecescului Manolis, Manolea, apoi Manoliu,Manolache; tema Man, gr. Manos, sl. Manu, trac.Manius.Man/ e, Man I ea,Manea.lat. Marcus, mrme ce inseamnd ,,dedidact zeuluiMarte".gr. Mihaii, ebr. Mikha'el, Miheg, Mihai, Mihd /eni, -eqti, Mih6tfa; Mihu = conf. ngr. Mihos cufoarte multe derivate: Mihu| Miha, Mihagco,Mihdu" Mihea, Miheci, Miheli, Mihil, Mihicescu,Mihoc, Mihociu.din Sr.Mihalis gi Xaslis; forme aromdne: Mihali,ipocoristic Hali, Mihalina, Mihal-ache. Lache.gr. Miron : .parfum lichid". Mion-aq, -eaga, -

202

-[

h- lenchie.

hrE si

min5"-.Fotoiu

€scrL

trghe.qghruEine 5irscu in

r doua

[ -enr,nhia.P. lat.hemin,

EC\€nt

rraJ.lui E

nrmelelanoil,mformmolitr,[' trac.

. zeului

Mih6 Ihos cufragco,foescu,

Mihali,he.Gaga, -

IogatN. Manoladtc

escu, derivatele se pot explica din Miron scurtatsau din slavul Miri: ,,pvce", din substantiwl mir(de ungere) sau din substantinul mire: firsur[fel.din ebr. Moheh: ,,fit''. Derivate: Moise, Moisiu,Mois[i, Moisdiu, Moisei, Moiseu, Moisa,Moisesqti, Moisica, Moisiu.din grecescul Nichitis = ,,biruitou1". Nichita,Nichiteni, Nichitoaie, Nechita.Nicolaus io gt., Nicolas in lat., Necora in text

slav. Aceastl formd circuld in Moldova sec. alXMII-lea: Necorescu, Necorili, Nicorici, Nicola,Necola, Nicula, Necula.provine din gr. Anestis : ,,inviat". Ikistos a venit: Hristos a inviat. Anesti, Anest*iu, Nesti*an;prin analogie cu adj. negtiut: Nestian.diminutiv derivat de la Ioan. Ioan*icl, Ionica,Nica.din gr. Nestor. Derivate: Nistor-escu, -eni, -iu, -e$ti.Onufrie, pustnic egiptean ca gi Pinufrie, lat.

Onuphrius. Egipteanul Onuphris, calificativ alzeului Osilis. Derivate: Onofrie, Anofriesei,Unufrie, Unofrie, Onufrei, Onofrei.Pavel-Paul, lat. Paulus qi Paullus; adj. Paulus :

mic, gr. Paulos. Din forma calendaristicd Pavel.Paisie, nume calendaristic.Panaghiot, gr. Panaghiotis, derivat la rindu-i dinOanaiia : ,,Prea sfint". Panaghia: pisc in munliiCeahlSu; Panaghiot se mai intdlnea qi in sec' al

XVII-lea; Panaiot-i, Panaiot-e, Panaiot-ache,Panait, Panainte.Partenie, gr. Partenius : ,,virginaf'. Frecvent inMoldova, (cu aferezd), Artenie sau Artemie, slav.Parfeni, Parfenie.Petru Apostolul; lat. Petrus, gr. Petros, numecreate spre a traduce pe ebraicul Kepha : ,,stinc6"- piatrd. Nefolosite anterior ca nume de persoani.Petru, Petrea.sustantivele proprii Popa gi Popescu, dou"d dincele mai frecvente nume de familii, inci din sec.al XV-lea, folost de urmagii unui preot. in

Moldova. Banat de obicei cu sufixul slav-ici,Popovici.Apostol, gr. Apostolus : ,,trimisul, solul", numepurtat in sec. al XV[-lea de divergi boieri.

n(t

{

*;:!,

id

lT

I

- Moise

- Nechita

- Necula

- Neqtian

- Nica

- Nistor

- Onofrei

i,

IIt5.ft#p

$f;wIai

m

t;

Ir![&

iti

Pavel

PaisPanainte

Parfene

Petrea

- Popa

\

:q

Iilff

I

Postolache

203

PostuRomiiaSavinS6vescu

- Stivar

- $tefinache

- srrltile

- Tlnase

- Todeili

- Vasile

VasilacheVasiloanci

NUME LAICE

- BebiiB6bii

- Bejenaru

- Birda

Apostolache, Postolache.precum Postolache, scurtat : Post / q Postu.lat. Romilus, mold. Romill - Romila.din lat. Savinus, etnic. Savin, Savin - escu.din gr. Sabbas, rege hindus. Sav-a, Sav-u, SEv-uci, S6v-escu" S6vescu.Stavnr" gr. Stawos : ,,cruce", atd. 1726 Stav[r cuetimologie gregit[: stivdr :,,herghelegiui'. Subst.stivdr-stiivar i se pot implica ambele origini.

$tefan, gr. Stefanos : ,,cerc, coroan["; formagreco-slavd apare cu Stefan. Derivate: Stefbn-uli,

-ic[, -el, -esct1 -ache, Stefanache.Evstr6tie, gr. Evstritios = ,,bine armat" sau,,oastefrumoasl". Ivstr[tie, EvstrSti, Eustritie, Isffit,Istr[te, Isffitescu" Striton, Clistrlt, Str6tie, StrAtd,sfietiF, sfi[tiH.

= Anastasie, Anastasia, gr. Anastasios. Anastasia :

,,nemurire". Derivate: Athanasie, cu afetezdTh[nase, Aftanas6, cuaferczd Tanasi, Tinase.

= Teodor, g. Teodoros, lat. Dodatus. Tiodor,Toader, Todlr, Todericl, Toderin. Toderili, Toda,Todan, Todagcu, Todi, Tode, Tode-ili, Todeciu.

: Vasilie cel Mare, erarh gtec Basilios cognomen.Gr. Basileus = ,,r€g€". Lat. Basilius luat ca numenumai la inceputul erei noastre. Vasilie, formacalendaristicd cult[. Forma curent[, Vasile.Derivate:

:: Fortna neatestatd in ,,Dicfionarul onomasiologic

romdngsc".

bab6, subst. Derivate: Baba, Babe, Bdbaq Bib-egti, Bdb-oaie, Babeg, Babe, Babici, Baboe, Babii,B6bii.Bej. Slavul bejati : ,,a fugit". Beju-lescu, Beja,Bejaq Bej-escu" Bej-iasca, Bej-ani, Bejdn-oaie,Bljenaru" Bejenaru.Biro, subst. ut. = ,june", alb. bir = ,,fecior"; cf. gi

subst. bir : ,,impozit". Derivate: Biru, Bireqti,Birescu, Bira, Birda.cf. interj. b6 a verbului a bdzdi: Bdzu Bdzdld,Bdzocu, Bezeftu Biziitu.

tr.

BdzdintBiziitu

204

IognM. Manolacle

- Boboc

- Bolat

- Bostan- Brinzd sau

Bfinza- Bujeni!6

- Buche

--1p*lI . l

. ; ' lr l: substantivul boboc: Boboci. Bobocel. Boboac6.

Bobociul.Bulat, nume mold. qi olten. cf. tc. gi pers. pulad:o!el. Bulat, Bulata, Bulali, Bolat.cf. subst. bostan: dovleacsubstantivul bfinzd. Brinzea, Brinzan, Bfrr:rac,Brinzbu, Brinzill, Brinzei, Brinzeg.Bujd, subst. ,,bujor". Bujele, Bujelea, Bujald,Bujiga, Bujulea, Bujenit[.subst. ,,literd". Buchi, Buchea, Bucheqti, Buchild,Buchin.Etnic, Bulgaru, Bulgarin, Burgarul.subst. reg. cf. tc. karaba : ,,ploscd". Cdrdbea,Carabuleasubst.; antroponimul se poate explica prin tc.Kazan : ,,regiment", dar qi prin subst. cazan-cpldare (in Ardeal), Cdzan, C[zdnescu, Cazana,C azanov ic i, Clzanc iu, C azangfu ,, C a sanqiu.catan6, subst. ard. magh. Katana : ,,osta$",Catana, Catand, Cetenile, CdtdnulE, Cltin-oiu,Citin-escu.etnic, primit ca nume de persoan[, sub influenfalui Cechez Mehmet-Paqa, Cerchezi : neam decazaci din Caucaz.subst. in limbaj popular: mielcimpoi, subst. ; Cimpoiescu, Cimpoiagu, Cimoies.ciorbd, subst,; Ciorbea, Ciorbolea, Ciorbencea;Ciorbaeiu, cf. verbului,,a ciorbdlui" : ,,& pritoci".subst. foarte frecvent.. Derivate: Ciobdnelea, -egti,-itd, -oaia, -u$, -uful prin analogie Ciopanu.subst. Ciot, Cioati, Ciotor, pluralul Cioturi,Ciotari.ciul, adj. ,,frri urechi" (pentru animale); mic6planti erbacee, cu frunze inguste qi lepoase, cutulpina foarte ramificatE gi acoperitd cu peri(D.L.R.M.) Ciulea, Ciula, -eni, -egti, -ei, Ciulei.clin, subst.; prin analogie : clim; Clinu, Clini,Clincescu, Climescu.coaj[, subst.; Coja, Cojea, Cojeqti, Cojlscu"Cojan.Coce, nume in majoritatea caztxilor purtat deimigranli balcanici, format din alb. Koci =

,,rogul', uneori din subst. coc * suf. cea. Coci,Cocea, Coce, Cocioiu, Cocioman, Cociman,Cocimdneqti, Cocendiu.

BulgaruCaraba

Casangiu

- Citdnescu

- Cercez

CirlanCimpoiagCiorbagiu

Ciobanu

Ciot

Ciulei

- Cimescu

Cojan

Cocendlu

205

- Cojocaru- Condurache

CraceaCroitoru

- Dimir

- Dragoslav

Drangoi

Gugui

Gdlea sau GileaGramaticu

GrosuGufu

Junci

JudeleLumini

cojoc, subst.; Cojocea, Cojocdrelu, Cojocaru.condur, tc. kondura : ,,pantof' (european).Condurdchegtii, Condurache, cu u epenteticCondre, Condrea, Condur, Condurache.crac, cracb, subst.; Cracea, Crdca, Crdcean etc.croitor, subst.; ,,a croi", verb; Croiald, Croilescu,Croitoru.Aldea, genn. Aldo: ,,sfint" in calendarul catolic,de origine longobardS; vechi germ. sL[: ,,bdtrin"sau ,,viguros". Ald-e, Ald-escq Ald-ea, Ald-eq,Aldul-ea, Aldul-ean * suf. mir = Aldimir, Dimircu aferezd sau cf. tc. dimir: ,,fier", sub influenlalui Vladimir.tema dras. adj. qi subst. dintr-o veche temd slavicare ne-a dat multe cuvinte: drdgu!, drdgdlag,dragoste, drlgdstos, indrdgosti. Frecvenfa temei invocabularul romdnesc a contribuit la imbogilireaformelor onomastice, prin crealii proprii limbiiromdne, inafard, de cele primite de la vecinii slavi,ca: Drdgan (sdrb, blg.), Dragan (blg., srb., ceh),Dragic (srb., blg.), Dragog (blg., srb.); Dragomir,Dragoslav etc.tema drag, Draga, Dragr.r" Dr6gescu, Drigeqti,Drdgulea, Hgulic| Drigulescu, Drdgulin,Dragoi, Drangoi.cf. subst. gugan, guguieni, epitete in Olteniapentru hafegani; in Banat pentru pdstori striini.Guga, Gogo, Guguiu, Guguian, Guguianca,Guzui.Gilt, G6ltea, Goltea, Giltan, Gdlea-Gilea.gr. gralnma = ,,liter6"; folosirea temei ca nume s-ar putea explica qi prin scurtarea lui ,,gramatic",gr. grammaticos = ,,scriitor", cf. diac. Diaconafolosit in acelagi sens.gros, adj. Grosa, Grosar, Groseg, GrosilI, Grosu.Gu!u, Guta, Gutea, Agutii, genitiv, Gutila, Gutur,Guta, Gutu. Gu!i, Gulan, Gu!il5.junc, subst.; Juncu, Junca, Junc5, GiuncS, Giuncu,Giuncan.jude, subst.; (iudecitor), Judela, Judele, Judescu.subst. Luminifa, Lumineni, Luminata, Lumini,Luminatul.subst. nume frecvent cu multe derivate: Lup-escu,-eni, -egti, Lupa, Lupag, Lupagcrl Lupeg, Lupqd,

- Lupu

T{il

IorrnM. Manolachc

- Meqanu(Mereganu)

- Mititelu- Mindru

- Mocanu

- Munteanu

NeamfuNegrescu

Negru!Olaru

PldcintlPost[varu

PoqaPrajic[Prodea gi Prodan

Puloi

- Purice

- Stanciu

Lupga, Lupu.= mdr, subst. cu suf.: Mira, Mdrula, Merescu,

Mericari, Merigan, Meregan, Mereganu.Derivatele se confundl cu cele formate din adj.

,,mare" gi din subst. ,,merigor".= mititel, adj. + suf. -u: cf. adj. mindru. Drivate:Mindrea, Mindrescu,

Mindrici, Mindregti, Mindroiu etc.: moac[, subst. pentru ,,fa\d" sau pentru persoand

inceat[, leneg[, toantd, dar qi moac[ pentru,,bitA",cf. antroponimelor trace: Moca, Muca, Mocio;Mocoiu, Moculescu, Moceqti, Mocofan, Mocianu,Mocanu : termen pentru a desemna pe ciobaniiardeleni, purtdtori de moaci: ,,bit6".

: muntean, etnic, design[ in special pe insul

,,originar din Muntenia". Prenume date la fete inMoldova: Munteanca la cele clsdtorite,Muntenila - solia lui Munteanu.

= neamt, etnic;Neamfu, Nemloi, Nemfigor etc.: negru, adj Derivate: Negrul, Negrea, Negra,

Negrei, Neagra, Negreni, Neerescu dar gi= Negr-u!.

subst. (cel ce face oale-olar). Termen de familiefrecvent: Ol[raq, Ol6rescu etc.subst. ; P16c infeanu, Pldc infeni, Plicinte I etc.

= cf. subst. Pogtav. Cel ce se ocupd de negoful dePoqtav : lesbturd groasd de lini, sau cu lucrulPogtavului.

: Posa, cf. tc. possa: ,,depozit", prin analogie Posa.cf. verbului ,,aprdji", Pr5ji+ica, Prijica;

= conform salvului prodan : ,,vindut" qi gr. prodio

,,a vinde". Prod/ulegti, Prod/uleaga, Prod-ea, Prod-an.

= subst. pu!: fintind; Putea, Pufulea, Pufoi.Vaslui. 13 martie 1497 - $tefan cel Mare confirmd

lui Jurja Puleanu satele Pulenii in Dumbrav[ qi ,,undeau fost Muntenii Puleni la marginea Dumbrdvii"'(Aceasta este o dovad[ a vechimii numelui Puloi pe

meleagurile satului Vutcani.): subst. purice; Puricel, Puricici, Purec, Purecu,

Purice.: Stan, slavul Stani-slav, Stani-mir; slavul stan = ,,a

sta" in sus, a se ridica (Capidan D. R. II; Veig.

t

!*C.E

I

.\rqt

s?l0

' Ion, Bogdan,,Documentele lui $tefan cel Mare" 1913

207

- Stoica

$oitu

$chiopuTuiu

Tonea

!iranJurcanu

Ursu

UrsacheV?lcu

VicolVezeteuVorovei

- Zard

1 Diclimarul limb,rii romdne modeme.

208

148)Stoia, slawl staiti, cf. srb.-bulg. StoJ + e, -ko, -ne,-an. Ca nrmre frecvent se supune aferezei, Stoi,Mnnt. Stoe, cu aferczl Toia, Toie, Sto-eqti, -escq-iu; Stoian, Stoiaqa, Stoienescu, -egti, -iaqa, -oaia,Stoieniq, Stoienescu" Stoicu, Stoico, Stoica.tema qoi-ugi : goiug[, goit. mo!, O. Densugeanu ilexplicd prin iranianul goit: ,,lucitor", Soit+u.adj. gchiop: gchiopu.cf. tc. tug: steag turcesc alcltuit ndin doui-treicozi albe de cal, atirnate de o lance cu semiluna invffi constituind un semn distinctiv al unor inalidemni66 din fostul lmperiu Otoman gi din firilevagale lui.rdin bulg. Toniu. Actuale: Tone, Tonea, Toni,Tonea.cf. subst. l5ranfirc5, subst. (ciciul6, joc); JurcI, Jurcag, Turcan,Turcanu.subst. Ursu, Urslef, Ursulea, Ursulifi, Ursdscu,UrsarU Ursoiq etc. Precum gi

Vilc, slavul ,,lup", folosit ca gi Lupu dinonomastica romdn6, cu aceeagi valoarea mistici.subst. (pentru viscol) Vicol-u" Hicol.subst., vizitiy cel care conduce caii la un atelaj.cf. subst. voroavi: ,,cuvint, vorbgi" sau discu{ie,convorbire, cuvintare, discurs, postverbal al luivorovei-Vorovei.cf. subst. zard": zdr, zet dar gi cf. Zara, fiul luiSimeon (Bibtie).

M. NUME LAICE RAR NTILNITE

- Chebac

Durba16Gilci

prin schimbarea p6rlii finale a tc. Kebab,,friptuli"Durbaif Durb[il[, Durball.cf. subst. gilci: amigdaliti; Gilcescu" Gilceanu.

Imn N. Monalache

, -lt€,

$toi,5cu,mia,

nr il

{reie inBltiLile

mi

lin

F,hi

hi

Nu am gdsit etimologii la urmitoarele nume de familie:AfteniBalcan - etnicColgiuCugaiDeringdDuligaFacci (neam de italieni stabililiin Vutcani de cca 40 ani)

CLASIFICAREA NUMELOR LAICE

h

ilk

- Gopga- Matanie- Micnea- Mormicheg- N6fornil[- Taletin- Tabir[- Zanet

14

tq

I. Nume laice de origine latini- Ciot- Gramaticu- Grosu- Juncd- Judele- Lupu- Lumin[- Mereqanu

II. Nume laice de origine slavd- Bulgaru- Bejenaru- Cerchez- Prodea- Prodan- Tonea- Stanciu- Vilcu- Stoica- Bebii

IIL Nume laice de origine turci- Bolat- Corban- Condurache- Ciolacu- Poga

IV.Nume laice de orgine albanezi- Birda, Cocenddu,Zard

- Mititelu- Pldcintd- Ursu- Ursachi- Purice- $chiopu- Vezeteu

- Bujenild- Buche- Ciulei- Cojocaru- Cracea- Coitoru- Gilea- Postdvaru- Turcanu

- Bostan- Casangiu- Cirbagiu- Tuiu

f

WI

$frIH

Is;

s&lq

Gtnfuri despre Yutcani Si despre vutcdneni

V. Nume laice de origine eennani- Dimir- Gramaticu- Neamlu

VI.Nume laice de origine maghiari

Cap. V. NttME DE FAMILIEConcluzii

in satul Vutcani, cei aproape 3800 locuitori sunt numili doar cu un numdr de163 nume de familie.

Dintre aceste nume, 27 predomin[, fiind purtate de un numir foarte mare delocuitori:

- Anton- Arsene- Aqandei- Axinte- Bebii- Bojian- Bolat- Bostan- Chiriac- Chiri,ta- Colea- Condurache- Diaconu- Dima

- Florea- Manolache- Negtian- Onofrei- Pais- Parfene- Popa- Popescu- Prodea- Purice- Stanciu- $chiopul- Vicol

lnauntrul acestor familii sunt ramificali ftrd s[ provinl dintr-un trunchi comun.Aceste ramificalii se disting prin porecle.

Celelalte 136 nume de familie se referl la un numir restrins de persoane, demulte ori desemnind doar membrii unei singure familii, cum este cazul cu:

- Andrieg- Arhire- Balcan- Bnrbu,ti

- Cltinescu- Cugai- David- Facci

- Filon- Gugui- Mltanie- Romila

gdsit un numdr de 89 numeAnalizind acest material antroponimic amcalendaristice qi un numdr de 75 nume laice.

Dintre numele laice 12 sunt de origine slavd, 10 de origine turcd qi 9 de originelatin6, numele de origine albanezd qi germani existind intr-un numir foarte mic.

Acest lucru ne determini si fiagem urmdtoarele concluzii: antroponimelesatului Vutcani, anffoponimia a fost influenlatii de poparele cu care a venit in contact(slavice qi ttrcice), influenle ce s-au suprapus sffituiui autohton.

210

I

IIlI{tt

.1

id*'"7

IIoana I

Imic. pnerpliciiimrtalh

Idispant

lpredom