h t t p : / / w m v . d n t c j . r o / a d e v a r u l ]ANUL m NR. 3490

ISSN 1220-3203MARŢI, 30 APRILIE -

101,2 MAI 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

W I U i M Î l J W l i l

B ^ a B ^ S J S E S S S S r a a B B B Q n B B A

Vremea dictatorilor] a trecut, aceea a leneşilor - nu

VALER CHIOREANU

r/ greu de spus dacă Adrian Năstase are sau nu stofă de dictator. Este adevărat, în timp, dar mai ales de

cînd s-a instalat ca premier în Palatul Victoria, el a fost acuzat de aroganţă, provenită din preaplinul optimismului cu care se priveşte in oglindă. Mai mult, îi face plăcere sâ se afle în centrul atenţiei generale, bucurîndu-se ca oricare dintre semenii lui, de altfel, de asemenea situaţii. Aş fi curios însă să aflu rezultatul unui sondaj de opinie efectuat printre români, în care să prevaleze răspunsurile celor care refuză situaţiile privilegiate, pe motiv că nu au calităţile necesare acestora. Cîţi dintre români ar refuza, de exemplu, un birou tapetat cu geamuri termopan, cu mai multe telefoane pe masa de dinaintea lor şi cu o secretară (evident, tînără şi drăguţă) care să-i păzească de năvala celor ce ar bate la uşă pentru a le cere o favoare. Vă amintiţi cîţi candidaţi la preşedinţia României s-au perindat în campaniile electorale de după 1989? Doar ultimele alegeri din Franţa par a încerca performanţe asemănătoare. Sîntem verişori primari, ce naiba...

Revenind la Adrian Năstase, precizez că recentele scrisori trimise de el preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului au reuşit sâ răscolească mîndria unora dintre parlamentari, oferindu-le un prilej minunat, nu de a-şi judeca propria prestaţie, ci de a-1 învinovăţi pe premier de tot felul de patimi. “Acuzaţiile sînt nefondate, mai ales în condiţiile în care se încearcă, prin proceduri nelegale şi neconstituţionale, diminuarea rolului Parlamentului ca unică putere legiuitoare”, spune unul dintre cei “ultragiaţi”. Sau: demersul premierului “maculează imaginea Parlamentului”, ori “In orice democraţie din lume, premierul răspunde în faţa Legislativului... şi în nici un caz nu calculează perioada de gestaţie a proiectelor de legi în Parlament” şi aşa mai departe.

De fapt, ce a produs revolta parlamentarilor? Faptul câ Adrian Năstase a avut curajul să afirme, în termeni diplomatici, că există cu adevărat o lentoare în discutarea şi votarea proiectelor de legi şi că acest fapt poate dăuna interesului general al României, care trebuie sâ se grăbească în perspectiva aderării la Uniunea Europeană.

continuare în pagina a 16-a

Funar şi-a scos ,.

angajaţii să p ichetezi

Prefectura Cluj

v ' i *

!)' % ’■

Fiind rezolvate toate problemele clujenilor, în prag de sărbători, Funar s-a gîndit că n-ar fi rău să le ofere subordonaţilor săi o surpriză. Adică să-i scoată la un miting de protest. Motivul: nu că sînt salarii mici (chiar nu le au), nu că sînt prea puţini în primărie şi-i surmenează munca (sînt 450), ci pentru că, săptămîna trecută, poliţiştii clujeni au intrat în templul secretarului general al PRM şi au cerut acte. Asta pentru că este declanşată cercetarea penală pentru o sesizare că ar fi ceva licitaţii trucate _____________________ Titus CRĂCIUN

continuare în pagina a 16-a

i O — -2 —'I h' i i

‘‘I fe x \ i ;

' î i v t e f j h

j M .. -

Rrefectulj(>VasileiiSoporan|dă 2 E B E I

Populaţia Clujului a scăzut, dar numărul locuinţelor este în creştere

Comisia Judeţeană pentru recensămîntul populaţiei şi al locuinţelor a analizat, luni, activitatea de recenzare efectuată în judeţul Cluj. Astfel, s-a constatat că prevederile legii au fost respectate şi, în consecinţă, au fost validate rezultatele parţiale. „Populaţia judeţului a scăzut, iar numărul de locuinţe a crescut,, chiar dacă unele dintre acestea au primit destinaţii

comerciale. Rezultatele parţiale urmează sâ fie făcute publice pînă la sfîrşitul lunii iunie”, a declarat succint prefectul Vasile Soporan. El a menţionat că nu este abilitat să facă declaraţii suplimentare şi a precizat că afirmaţiile primarului Gheorghe Funar pe această temă au doar „caracter strict personal”. Mai mult, prefectul consideră că „motivaţia primarului a fost una

politică pentru că nu am cunoştinţă să fi precizat la ce va folosi datele făcute publice. Scopul unui recensăm înt este de a obţine informaţii utile pentru dezvoltarea ulterioară a societăţii şi nicidecum din raţiuni politice”. La rîndul său, Pop Codrea, directorul Direcţiei Regionale de Statistică a judeţului Cluj, a precizat că „nu s-a făcut o analiză pe etnii”.

Sorin CĂLIN

Miniştrii ardeleni ai PSD vor participa la discuţiile privind aplicarea protocolului cu UDMRDelegaţia Permanentă a PSD a decis, luni, ca miniştrii

ardeleni ai partidului să participe la discuţiile dintre reprezentanţii PSD şi UDMR privind aplicarea protocolului de colaborare dintre cele două formaţiuni politice, pentru ca aceştia să prezinte “specificul problemelor” din zonele unde Uniunea are organizaţii, a declarat secretarul general al PSD Cozmin Guşă. Guşă

a spus că “miniştrii ardeleni cunosc specificul vieţii în comun dintre majoritatea română şi m inoritatea maghiară şi pot să-şi aducă o contribuţie la rezolvarea problemelor care apar”. Cei patru miniştrii ardeleni sînt Vasile Puşcaş, negociatorul şef cu UE, Vasile Dîncu, ministrul Informaţiilor Publice, loan Rus, ministrul de Interne şi Ilie Sîrbu, ministrul Agriculturii.

1

Manifestări de Ziua Internaţională a M unciiDin 1889, de la Congresul

Internaţionalei a II a, ziua de 1 Mai a devenit un simbol al muncitorilor, fiind sărbătorită ca Ziua Internaţională a Muncii în toate ţările.

în acest sens, Partidul Socialist al

Muncii, filia la judeţeană, organizează o serie de manifestări, în data de 30 aprilie 2002, de la oraII , la sediul Comitetului Judeţean al PSM din Piaţa Unirii nr.l, are Ioc dezbaterea cu tema „I Mai, Ziua Internaţională a Muncii", iar în zilele

de 1 şi 2 mai 2002, între orele 10 şi 19, la Cabana „Sf. Ion Izvor", PSM Cluj organizează o petrecere la iarbă verde, manifestare similară avînd loc si în Cheile Turzii, între orele io - 19.

A M-L

Foto: t. PETCU i

A m b a s a d o r u l S U A la B ucureşti, M ich ael G u e s t, a declarat, luni, la S ib iu , că este o p t im is t cu p r iv i r e la in v i ta r e a R o m â n ie i Ia sum m itu l N A T O d e la P ra ga .

“ E s te d e v r e m e să n e exprim ăm cu p r iv ire la ce se va în tîm pla aco lo , d a r p o t să v ă sp u n că s în t f o a r t e op tim ist în ceea ce p r iv e şte acest lucru , m u lt m ai op tim ist d ecît am fost Ia v en irea m ea în R om ânia . D a ca G u v ern u l v a c o n t in u a în a c e a s t ă direcţie, cred că ad era rea este m ai a p roap e ca o r ic în d ” , a afirm at M ich ael G u est.

A m b a s a d o r u l S U A la B u c u r e ş t i a a p r e c i a t ca po zitiv e ev o lu ţia eco n o m ică , m ilitară şi d e a p ărare . “ A m m ai ob servat că G u v e rn u l şi o p o z i ţ ia s u s ţ in r e c ip r o c dezvoltarea so c ie tă ţii c iv ile în p a r a le l c u t r a n s p a r e n ţ a le g is la t iv ă ” , a m a i a f ir m a t dip lom atu l am erica n .

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşte şi a zilelor de 1 şi 2 mai, locuitorii municipiului CIuj-Napoca vor beneficia de servicii normale pentm activităţilecurente. -

RATUC CIuj-Napoca a întocmit un program special:

- 01.05-03.05 - circulaţia se va desfăşura între orele 5:00-23:00;

J\ -04.05 circulaţia se va desfăşura între orele 5:30- 423:00 cu un număr sporit de mijloace de transport

pe liniile de autobuze (8, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 32B, 33,35,36,38,39,42,47,48,49,51), troleibuze (1, 3, 4, 6, 9, 25) şi tramvaie (100, 101), iar pentm Slujba de înviere, între orele 23:00-2:30, vor fi

introduse autobuze pe liniile 2, 5, 28, 29, 32B, 40, 46 (pe durata Slujbei religioase, acestea vor staţiona în zona P-ţei A. lancu: linia 2, 32B - staţia Teatru, 46 - Opera, 5 - Regionala CFR, 28 - Cuza Vodă, 29 şi 40 - B-dul 21 Decembrie 1989, zona CEC);

- 05.05 - 06.05 - circulaţia se va desfăşură între orele 6:00-23:00, conform programului de transport pentm zilele de duminică;

- liniile preorăşeneşti 39B, 42,49 şi-51 vor circulaîn perioada 01-04.05 conform oramlui pentm zilelede sîmbătă, iar în 05.05-06.05 conform oramluipentm duminică; în perioada QJ,05:03.05 pe liniilepreorăşeneşti se introduc,.suplimentar două orare(5:00 din comune, respectivJ5:30.din CIuj-Napoca).

ţ. VUri - *V C tU j-L A v O C Â /

în ziua de 1 mai, RATUC Cluj va introduce două linii de agrement:

- linia 40 A cu staţii de îmbarcare Al. învăţătomlui- C.Turzii - C.Turzii (intersecţia cu Observatorului)- Camping Cabana Făget (plecări P-ta Ştefan cel Mare: 9:30-10:30-11:30, 15:30-16:30-17:30, respectiv Cabana Făget: 10:00-11:00-12:00, 16:00- 17:00-18:00)

- linia 28 A (P-ţa M.Viteazul-Tâietura Turcului- Str.MirăsIău): plecări Paul loan (9:15-10:15-11:15, 16:00-17:000-18:00) P-ta M.Viteazul (9:30-10:30- 11:30, 16:15-17:15-18:15); faţă de staţiile de bază vor exista suplimentar staţionări la Studio-Grădina Hoia-Hotel Napoca.

Distrigaz Nord asigură alimentarea normală cu gaze în perioada 01.05 - 07.05 fiind asigurate şi serviciile în caz de intervenţii (tel.928 sau 433424) pentm municipiul CIuj-Napoca şi comunele Baciu, Floreşti, Gijâu Luna de Sus, Feleac, Apahida, Gheorgheni. în data de 7 mai, casieriile vor funcţiona în program normal.

Serviciul de Stare Civilă al Primărei municipiului CIuj-Napoca asigură programul de relaţii cu publicul în perioada 01.05. - 06.05. între orele 8:00 - 12:00.

Sorin CĂLIN

^ C a le n d a ru l g m c o -c a to l /c : S . la co b (cel m are), f ra te le S. ap . Ioan, ap . m. (t 42).

î n " ’n ** " * '■* ^ « > —^ -X < V .,» . ..» _____ . . . . ,, I s S a

- • PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMARIA DEJ: 21-17-90• PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMÂRIA HUEDIN: 25-13-48• PRIMÂRIA GHERLA: ->4-!9-->6• POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27• POLITIA FEROVIARA

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-IJ-3S '• POLITIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILA: - 982• GARDA FINANCIARA CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70. int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-S5-9I• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: “ 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTA: 95S• R.A. TERMOFICARE: 19-87-48• R.A. APA CANAL: 19-14-14• R.A. 3 Domeniului Public: 19-40-55• R A.T.U.C. 43-09-17• S.C. 'SALPREST' S A : 19-55-22• SC PRISAL: 19-56-32• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII G.AZE928:433424

• JANDARMI: 956• G ARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: 43-20-01;

Turda - 3 1-17-62; Dej - 21-20-22• ALIANŢA ANTJSUICID. 19-16-47• DIRECŢIA GFV JUD PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPJLITUI 983. 42-01-16• AGENŢIA JLT) DE OCUPARE A TORTEI DC

MUNCA CLLJ 19 54-15• CASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10. 19-6862• INSPECTORATUL TERITORIAL DE

MUNCA: 19-544)7: SESIZĂRI MUNCA LA NEGRU: 19-73-77

EXIM TURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

7-»J 2) v ă o f e r ă :

i ! i2 6 APRILIE - 2 M A I

REPUBLICA - C o n te le d e M onte Cristo. SUA - premieră (1 4 ; 17; 20; 13). Zilnic spectacole cu larii redus de la ora 2 3 ’ A R T A -E U R IM A G E S - R ă z b o iu l I u l T o m H a r t , SUA - premieră (12; 14 .30 ; 17; ig ,3 0 ; 22). Zilnic spectacole cu tarif redus de la ora 2 2 * VICTORIA - închis pentru renovare ' F A V O R IT -R e p lic a m - Clona u c ig a ş i. SUA (13; 1 5 :1 7 ; 19)* MÂRĂŞTI - P lă c in ta a m e r ic a n i 2, SUA (13:15; 17; 19). Luni - închis.

T U R D A : FOX - V a n il ia S k y - D e s c h id e o c h ii . SUA (13; 15.15. 17,30: 19,45); vineri, sîmbâtâ, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22

D E J : ARTA - C o m p a n iam o n ş tr ilo r , SUA (15); O fa m ilie g e n i a l i . SUA (17; 19); vineri, sîm bătă. dum inică - spectacole cu tarif redus de la ora 21.

GHERLA: PACEA - B lo n d a d e la d r e p t , SUA (vineri, sîmbâtâ, duminicâ; 15; 17; 19; 21); (luni, marţi, miercuri: 17; 19). Vineri, simbălă, duminicâ - spectacole cu tarif redus de la ora 21. Joi - închis.

TELE 7 abcr. UMaW m | H i 4 t i■• *r*ii» T*: H]

Astăzi, 18,00: TELE 7 ACTUAL; 18,30: VITRINA;

22,00: TELE 7 ACTUAL

ORARUL CURSELOR INTERNE luni

Cluj -> O to p e n i 7 ,0 0 , 1 6 ,0 0 şi 18,50 O to p en i C luj 7 ,3 0 , 1 2 ,1 5 şi 20 ,00

marţiC l u j O t o p e n i 7 ,0 0 ş i 1 5 ,1 5 ' O to p en i Cluj 8,25 şi 20,00 '

miercuriCluj-> Otopeni 7,00, 16,00 şi 18,50 O to p en i 4 C luj 7 ,3 0 , 1 2 ,1 5 şi 20,00

io iCluj -3 O to p en i 7 ,0 0 -şi 15 ,15 O to p en i 4 Cluj 8 ,2 5 ş i 2 0 ,0 0

vineriCluj 4 O to p en i 7 ,00 , 2 0 ,1 0 şi 21,05 O topen i -» Cluj 11 ,00 , 14 ,30 şi 20,00

sîmbătă Cluj O to p en i 7 ,0 0 ş i 15 ,15 O topen i 4 Cluj 8 ,2 5 şi 2 0 ,0 0

duminică Cluj -> O to p en i 7 ,0 0 ş i 15 ,15 O to p en i 4 C luj 8 ,2 5 şi 2 0 ,0 0

ORARUL CURSELOR EXTERNE Cluj 4 FrankfurtMarţi, joi, sîmbătă şi duminică 9,40 Frankfurt 4 ClujMarţi, joi, sîmbătă şi duminică 11,50 Cluj -> Vienaluni, miercuri - 9,45, vineri -15,10 Viena 4 Clujluni, miercuri-11,15, vineri 17,05 Cluj 4 Bolognaluni, miercuri -13,30, vineri - 15,45 Bologna 4 Clujluni, miercuri • 15,25, vineri 17,40.

B I B L I O T E C I

Rezervări prin telefon şi e-mail .sau la sediul firmei:

EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35 ^ tel/fax: 064-433.569; 193.442 |

e-mail: travel@eximtur.ro t

F A R M A C I IFarmacii cu serviciu permanent F arm acia “CYNARA", C a lea Floreşti

nr.75. tel.4262.72, crar norvstop, Farmacia ■REMEDIUMFARM", b-dul 21 Decembrie nr. 131 , te l. 4 1 -2 9 -0 1 , o ra r non-stop , Farmacia ’ViSCUM", str. Fîntînele nr. 7, tel. 092/32-80-30, orar non-stop.Farm acii cu serviciu prelungit Farm acia "DAPHNE". slr. Plopilor nr. 50,

le lefon 4 2 9 .4 0 5 , o ra r 8 -2 0 , Farm acia TN TERPH A RM ", str. P rim ăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM", P ia ja Unirii nr. 10, lelefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapteF arm acia nr. 1, P -ţa Libertăţii nr. 31,

lelefon 19-45-06, orar 8-16, orar 20-8.

■ B ib lio teca Ju d e ţean ă “ OCTAV IAN G O G A ” : Sediul C entral (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Inform are Comunitară (str. M. Kogâlniceanu .nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogâlniceanu nr. 7, tel: 430,434): Juni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9 ,00 - (4,00; Filialele: M ănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (stri Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Z orilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi:14.00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; C olec ţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri:9.00 - 16,00.

■ Biblioteca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural Germ an ” H erm ann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

Dispensarul s Policlinic cu Plată Ş

oferă: consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională. Adresa: Ştefan Ludtvig Rotii nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130330 sau 432.557.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFINTA"• 29-30 aprilie •

Medicină generală. Dr. I. Boilâ - 30 (11-13), 2 9 (15-17), dr. R . Cotârlă - 29 (1 0 -1 2 ), dr. D. O lte an - 2 9 (14-16), dr. A. P â u n e s c u - 3 0 (16-18), dr. D. P latou- 2 9 (9 -11 ), d r. L. R a ş a - 29 (15-17), dr. C . Ţ o n e a - 3 0 (9-11), dr. A. V arga- 2 9 (9 -11 ), dr. C. Vlaicu - 2 9 (11-13); Cardiologie. Dr. I. Ivanciuc - 30 (12- 13 ). dr. G. Uza - 2 9 (12 -13 ); Interne. Dr. G. Rădulescu - 30 (9-11); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 30 (10-12), dr. M. Alajmi - 2 9 (15-17); Chirurgie plastică. Dr. S . Nassiri - 2 9 (17-18); Pediatrie. Dr. R. Mitea - 30 (14-15); Psihologie. Dr. L. Boilâ - 30 (14-16); Dermatologie. Dr. I. S ârbu - 29 (1 1 ,3 0 -1 2 ,3 0 ). dr. M. Teleaga - 30 (9-11); Neurologie. Dr. M. Divin - 2 9 (9- 10); Ecografie. Dr. E . Fazakas - 29 (12-13); Pneumo-ftiziologie. Dr. M. Man - 3 0 (14 -16 ); Balneologie. Dr. C. Becea - 29 (15 -16 ); Urologie. Dr. R.C. Giurgiu - 2 9 (1 7 -1 8 ); Hematologie. Dr. C. Nicorici - 29 ; Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes - 2 9 (16-17), I. Horge - 30 (14-15), dr. R. Pop - 29 (11- 13); Laborator. Ch. pr. Ş . Moşoigo - 29 , 30 (9-11).

In cadml policlinicii s e fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni plnă vineri. între orele 9-11. Rezultatele se eliberează In aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînl valabile şi de la medicii din afara policlinicii. Pentm chirurgie p lastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 39 şi la tel. 43-00-01, ‘ între orele 16-17, d e luni pinâ vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medicii noştri. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.,

cM arţi, 3 0 a p rilie

i S C * 7 ,0 0 J u rn a lu l d e I - w j d im in e a ţă ; 7 ,3 0 S tr ic t

n e c e sa r ; 8 ,15 Pasiuni (s/r);9 .0 0 la r tă -m ă ! (r); 10 ,00 O ra ş u l

. îngerilor (s/r); 10 ,50 TVR Tim işoara;1 3 .0 0 T e z a u r folcloric (r); 1 4 ,0 0 J u rn a lu l d e p r în z ; 14 ,30 P u n c te cardinale; 15 ,00 F a ţă în faţă (r); 16,00 K ro n ik a (m a g .c u l tu ra l în lim b a m a g h ia ră ) ; 1 7 ,0 0 Fem inin; 17 ,4 5 P asiu n i (s); 18 ,30 Careul d e Aur; 19 ,1 0 A v a n p re m ie ră Ştiri. S po rt; 19 ,20 Istoria fotbalului (do); 20 ,0 0 Ju rn a l. M eteo . Sport; 20 ,45 C u ra t C aragiale! Parol!; 20 ,50 Q uo V adis ( d r a m ă I ta lia 1 9 8 5 , p .l); 2 2 ,3 0 A m p re n te ; 2 2 ,4 5 F ro n ta l; 2 3 ,4 5 Ju rn a lu l d e n o a p te ; 0 ,0 0 L u m ea d a n s u lu i ; 1 ,0 0 F em in in (r); 1 ,45 Ju rnal. M eteo . S p o rt (r).

• • \ n p C \ 7 .0 0 în mijlocul furtunii(s/r); 7 ,50 Dimineţile unui

b ă rb a t cum ine ; 8 ,50 Kideo (s); 9 ,15 D e s e n e a n i m a t e ; 9 ,4 5 Z o n a c rep u scu la ră (s/r); 10,15 T a tă , am încurcat-o! (s); 10 ,40 Lum ea lui ChiJ- Chîţ (r); 11 ,25 T eleviziunea... (div./r); 12 ,25 D 'a le Iu' Mitică; 13 ,25 Ştiri;1 3 .3 0 A faceri la c h e ie (r); 1 4 ,0 0 D e s e n e a n i m a t e ; 1 5 ,1 5 T o ţ i , împreună: 16 ,0 0 Tribuna partidelor;16 .30 F e rm a ; 17 ,30 E dreptul tău!; 17 ,55 Ştiri; 18 ,00 T a tă , am încu rca t- o! (s/r); 18,30 D e se n e anim ate; 19 ,05 în m ijlo c u l f u r tu n i i ' ( s ) ; 2 0 ,0 0 D o c u m e n ta r ; 2 1 ,0 0 Z o n a c re p u sc u la ră (s); 21 ,30 T elejurnal;22 .0 0 O sîn d a (d ram ă rom ânia 1976);23 .3 0 C ălă to rin d prin ţa râ (r); 0 ,00 Hollywood (do/r); 1,00 P a le te (do); .1.30 C a u z a şi defec tu l (r).

- j t ţ 7 ,00 O bservator. Ştiri a n , M V sportive ; 8 ,00 C a fe a u a . cu s a re ; 9 ,00 S o led a d (s/r); 11 ,00 T e voi iubi m e r e u (s); 1 3 ,0 0 Ş tirile am iezii; 1 3 ,1 5 Detectivii H art (s); ,14 .00 R o b o co p (f/r); 16,00 Ispita (s);17 .00 Ştiri; 17 ,2 0 S o ledad (s); 19 ,00 O b se rv a to r. S port. M eteo; 2 0 ,0 0 Din d ra g o s te (div.); 22 ,0 0 O b se rv a to r. S p o rt. M ete o ; 2 2 ,3 0 M arius T u c ă S h o w ; 2 3 ,3 0 F ro m th e F ile s o f H o se p h W a m b au g h : A Ju ry of O n e ( d ra m ă S U A 1992); 1,30 O b se rv a to r (r); 2 ,3 0 Zile din viaţa n o a s tră (s);4 .00 C a fe a u a cu sa re (r); 5 ,00 M arius T u că S h o w (r): 6 ,00 Ispita (s/r).

13 ,5 5 C lip Art; 14 ,00 O c e a n Girl (d .a,); 14 ,30 Tradiţiile rom ânilor (r);15 .00 w ww .prim atv (r); 15 ,30 V iper (s); 16 ,30 Luna să lba tică (s); 17 ,30 M .A.S.H . (s); 18,00 F o c u s - ştirile serii; 1 9 ,0 0 C am era d e rîs (div.); 19 ,30 R ea l TV; 20 ,00 Nu filmăm s ă n e a m u z ă m (c o .R o m â n ia 1 9 7 4 );22 .0 0 P rov idence (s); 2 3 ,0 0 F ocus P lu s - em . d e ştiri; 23 ,3 0 M .A.S.H. (s/r); 0 ,0 0 V iper (s/r); 1 ,00 C am era d e rîs (r); 1 ,30 F ocus - em , d e ştiri(r).

7 /l/cx t

~ 'tu 7 W 7 ,0 0 T eo (div./r); 8 ,00 E& jA Â fa» Ştirile P ro TV; 9 ,00 T inăr şi neliniştit (s/r); 10 ,00 ProM otor (r); 10 ,45 B u că tă ria lui R adu (r); 11 ,30 F a m ilia B u n d y (s /r ) ; 1 2 ,0 0 S u b sem n u l în trebării (r); 14,30 M ag. Liga C am pionilor; 16 ,00 T înâr şi neliniştit (s); 17 ,00 Ştirile P ro TV; 17 ,45 T eo (div,); 19 ,0 0 Ştirile P ro TV; 19 ,45 P ra d ă dificilă (f.SUA 1989); 2 1 ,3 0 Fotbal M eci d in Liga C am pionilor (d); 2 3 ,4 0 .ro; 2 3 ,4 5 G în d eşte liber; 0 ,45 F o tbal Liga Cam pionilor (rez.); 1,30 Ştirile P ro TV; 1 ,45 C azu l R o g e r A ckroyd (f.Anglia 2000).

7 ,3 5 Ş tir i (r); 7 ,5 0 /c ito o V id e o c lip u r i ; ‘1 0 ,0 0

Tentaţii; 11 ,00 Film seria l (r); 12 ,00 D o c u m e n ta r DW (r ) ; 1 3 ,0 0Videoclipuri; 14,00 Im posibila iubire (f /r) ; 1 6 ,3 0 V id e o c lip u r i ; 1 7 ,0 0 G e rm a n ia a s tă z i (do); 17 ,3 0 Film serial; 18 ,30 Telejurnal; 19 ,00 M arcă g e rm a n ă (do); 19,30 C oncert; 20 ,30 P ă d u re a d e fagi (d ram ă d e războ i R om ânia 1986); 22,10 C oncert; 23 ,00 D o cu m e n ta r DW; 23 ,30 S in te za zilei; 2 3 ,4 5 Videoclipuri.

7,45 la -m ă a c a s ă (r); ! 8 ,15 Poveştiri a d e v ă ra te

(r); 9 ,0 0 M aria Belen (s/r); 10 ,15 Vei fi a m e a , Paiom a! (s/r); 11 ,15 D e 3 x fem e ie (r); 12,15 D rag o s te şi p u te re ( s /r ) ; 1 2 ,4 5 S a lo m e (s /r ) ; 1 3 ,4 0 M icuţele d o am n e (s); 15 ,00 D reptul la v ia ţă (s); 15,50 C ă s u ţa poveştilor (d .a .); 16 ,00 Fioreiia (s); 17 ,30 T aina din ad încu ri (s); 18 ,30 M aria B elen (s); 19 ,3 0 Poveştiri ad e v ă ra te ; 20 ,0 0 Vei fi a m e a , Paiom a! (s); 21 ,0 0 De 3 x fem ei; 22 ,00 S a lo m e (s); 22 ,5 5 D ragoste şi putere (s); 23 ,25 Poveştiri a d e v ă ra te (r); 0 ,00 F ioreiia (s/r); 1,30 S în g e din sîngele m eu (s); 2 ,10 D e 3 x fem e ie (r); 3,10 La c a s a d e vis (r).

NCN: 9 ,00 0 :9 d im inea ţa ; 10:00 S p o rt C lub NCN (r); 11 ,0 0 F a ţă în fa ţă cu reform a (r); 18 ,30 E x p re ss NCN; 19 ,00 La porţile dorului; 20 ,0 0 E x p r e s s N CN ; 2 0 ,3 0 F o rm u la m a g ică ; 21 ,4 5 E x p re ss NCN.

£ ţ . 1 8 ,0 0 -1 9 ,3 0 D ia lo g u ri ctm-r̂ -pjdA incom ode - rea liza to r Florin G h iu riţa n ; 1 9 ,3 0 -1 9 ,4 0 S p o tu ri & P r o m o ; 1 9 ,4 0 - 2 0 ,3 0 In g in e r ii M ileniului III - re a liz a to r N ico le ta Ţ ă ran u .

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentm schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

1astăzi, de la ora 19,00:

D'ALE CARNAVALULUI de I.L. Caragiale

, 7 ,00 Luna să lba tică (s I- J r ) ; 8 ,0 0 Z id - e m .

muzicală; 13,00 Să fii sănătos! (r);

i l i i f i l i ' i iW l M î r fastăzi, de la ora 18,30:

CENUŞĂREASAde Prokofiev

r " - - * r r — ■ 'T "

ts i£ i

Oferă publicului larg, de lun i p în ă sîm bătă, intre orele 10-20:

- f i tn e s s a s i s t a t dd in s t r u c to r specializat -- >

- apara tu ră com plexă de body-building şi recuperare;- m asa j şi kinsfcternpio :- aplicaţii de parafină- saună-h id ro ferap ie îh bazin încălzit- aerobic- recuperare medicală , : ,Totul sub str ic tă1 su p rav eg h e re şi

control medical. ■A cces individual;sau p e b a z ă d e

abonam ent.Informaţii şi programări: 094-578429; 184176.

m CABINET MEDICAL DE l i ! STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 - Dr. Socolov Gelu - medic- primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar

Tratamente alomalologlce complexe:

• terapie * protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări aSnic la tel.: 430.028

O rar:

luni - vineri: 9 - 1 9 ,

sîm bătă: 10 -1 3 .

P e r i t r o ^ r i â h ţ % r i e h t i r i l i i ă T i ,

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J - N A P O C A ,

s t r . P R O F C t O R T E A n r . 9 ( c & r t i e r G r i g o r e s c u )

C O N S U L T A Ţ II :

Prof.dr. LUCIAN L A Z Ă R(G in e c o lo g ie , C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

L, Mi: 15-18; Ma, J : 1 6 “ -1 8 ”Dr. VALENTIN P O P E S C U

(Chirurgie, Oncologie)M a, J : 14“ -16; V: 1 5 -1 7

S : 9 - 11Dr. DAN-SORIN POPESCU

(U rologie) ..L, Mi: 18 - 20; Ma, J : 18” -20

V: 16-20 P R O G RAMARE:

tel/fax (0 6 4 ) 18.76.04 în timpul orelor de funcţionare

a cabinetului

MEDIPRAX Centru medical

Prof. Dr. HUŢANU Ioan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21

CONSULTAŢII, TRATAMENTE, URGENTE: CHIRURGIE PEDIATRICA; ORTOPEDIE;MALFORMAŢIICONGENITALE;UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; -DERMATOLOGIE;HOMEOPATIE;BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, program ări la te le fo n :

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

uiîoittMiî, iii; x iv irin : u i m i i n ustă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22 . Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864. _____

Marti, 30 aprilie 06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC -

C D 6:00; Date meteo - 6:20; Informaţii utilitare - 6:30; Informaţii raDI° culturale - 6:40); 0 7 :0 0 - 10:00 Primul salut - cu Ştefan Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50, 0 8 ,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 09:00 Ştiri, 09 :20 "Ce mai crede lumea", 9 :40 Spune-ţi păsui); 10:00-13:00 Zona liberă- cu Emil Blotor (10:00 Ştiri. Program de însoţire, informaţii, concursuri; 11:00 Program informativ BBC); 13:00 - 15:00 Scurt pe doi- cu Marius Marchiş (13:00 Ştiri + Meteo. Emisiune interactivă, 14:00 Ştiri); 15:00 -18:00 Conspiraţia - cu Tudor Runcanu (15:00 , 16,00, 17:00 Ştiri, meteo, sport. Telefoane surpriză în direct pentru sărbătoriţii zilei) 18:00 -1 8 :3 0 Program informativ BBC; 19:00 Alternativa -c u Emil Blotor; 2 1 :00 Ştiri;2 4,00 -0 4 ,0 0 Spaţii ambientale-cu Cristian M ureşanu-M uzică de film, electronică, new age.— ^ - Marţi, 30 aprilie; ( ( T ) ) r ŞTIRI: 09.00 , 10.00, 12.00, 15.00, 16.00; B B C -

. . . T T L j 0 6 /0 0 , 1 1 .0 0 , 14 .00 , 1 8 .00 ; 6 .3 0 -9 .0 0 Super matinal: Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6 .40 , 7 .20, 8.20), Punctul de vedere (7 .45), Liniuţa de dialog (8 .30 ), Buletin rutier (8 .55); 9 .0 0 -1 2 .00 Patrula de serviciu: 9 .3 0 - Revista presei, Punctul de vedere (10.15); Concursuri (10.30,12.30),

12.45 - Sport pe mapamond; 12.00-18.00 Caleidoscop fm:13.20 Musca (limba maghiară) 20.00 TopTen - DJ Sebi; 22.00-23.00 Trenul de la miezul nopţii - Ucu Florea; 01.00-6.00 Unde Magice.

U N I P L U S R a d i , 6.00-6,30;8,00-8,20, 11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9 ,20 Programul cinema. 9 ,55 Informaţii culturale.10,00, 12,00, 13,00, 15,00, 16,00, 17,00 Ştiri naţionale şi locale. 10 ,00 -1 4 ,0 0 Punct... şi de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.

Marţi, 30 aprilie 6 ,00 Bună dimineaţa . O em isiune cu

ttmz iM3» £«Sz informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată de Doina Borgovan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 De zece ori România. 11,05 Exclusiv magazin - prezintă M e la n ia D răg an; 12,00 Radiojurnal transilvan. 1 3 ,00 Radiojurnal Bucureşti. 15,00 Emisiunea în limba maghiară.18.00 Radiofax - prezintă Dan Moşoiu; 18,30-20,00 Atheneu - Prezintă Traian Bradea. 20,00 Ştiri. 20,05 Pe poteci de cîntec drag - cîntece şi jocuri populare, dedicaţii la cererea

ascultătorilor. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,00 Ştiri; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului. 20,00 - 24,00 Pe 95,6 MHZ Paralele muzicale.

RADIO FIR 96,2 FU DEJ '10.00, horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ştiri, muzică: Firu'n paişpe, 10.00 - 14.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, revista presei; 96,2 FM/ZI, 14.00 - 18.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul zilei; Firu roşu, 17.00 - 18.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul BBC 7.00, 8,00, 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO FIR9.30, 12.30, 13.30, 15 .30 ,16 .30 ; Ştiri sportive, 16.45; Seara cu Ciprian. 18,30 - 21,00; Top 20 românesc. 21.00 - 22 .00 , cu Ovidiu Petre.

''"V a jL L tn ' Marţi, 30 apriliei m f f f l Ţ f o 06:00-06:30 Radio Europa Liberă; 06 :30 -

uîo'l.rTm 10:00 Isteria dimineţii cu Claudia P op şi Cosmin Dimancescu; 10:00-18:00 H/f player-cele mal celebre hituri din anii '80 pînă în prezent; 18:00-18:30 Radio Europa Liberă; 18:30-21:00 Emisiunea în limba maghiară cu Levente Orban; 21:00-21:15 Crema Mix cu DJ Alexis; 21:15-23:00 Serile cu Dan, realizate de Dan Mihu; 23:00-06:00 Night Player - muzica nopţii la Radio Impuls.

M Z I D C H I N E Z E S C P E N T R U O M C"VEDOMOSTI"

i| C orporaţile tran sn a ţio n a le aşteaptă cu n erăb d are acel

: moment cînd, potrivit condiţiilor i de aderare a Republicii Populare ' Chineze la Organizaţia Mondială

a C om erţului (O M C ), va fi deschis accesul spre cele mai tentante sectoare ale economiei chineze. T o tu ş i, c ap ita liş tii occidentali se bucu ră p rea devreme: business-ul chinez va face tot posibilul pentru a limita

l accesul companiilor străine. Unite j prin legături de sînge şi etnice, i elitele politice şi economice ale

Chinei şi H ong K ong-ului fntenţioneazâ sâ le-o ia înainte străinilor, semnînd un Acord de strînsă co laborare econom ică dintre provincia chineză Guandun şi R egiunea A d m in is tra tiv ă Specială Hong Kong. Potrivit intenţiilor celor care au elaborat acordul economic ce urmează sâ fie semnat, în provincia Guandun, care se învecinează cu Hong

7 Kongul, va fi c reată o zonă “bilaterală” de comerţ liber. Prin această “fereastră”, investitorii de la Hong Kong vor putea sâ se in filtreze repede în sectorul bancar şi cel financiar al Chinei, în cel al as ig u ră rilo r , al' telecomunicaţiilor, al comerţului en-gros, al transportului şi al tu rism ului. A d ică , în acele sectoare în ca re , de ob icei, investitorii străini “obişnuiţi” nu reuşesc să pătrundă decît după vreo cinci ani de zile. O dată cu aceasta, viaţa companiilor de la Hong Kong şi a celor mixte, ch inezo-hongkongoneze, va deveni mult mai complicată: ele vor fi nevo ite să facă faţă concurenţei pe care o vor prezenta corporaţiile occidentaletransnaţionale . C ondiţiileprivilegiate pentru Hong Kong

reprezintă, de fapt, continuarea liniei deja elaborate de p riv a tiza rea bilaterală a economiei chineze de către “oamenii săi”.

R e a lita te a este că ce le aproximativ două treimi din banii pe care Hong Kongul i-a investit în China (care reprezintă o jumătate din sum a to tală a in v e s tiţiilo r stră in e din ultim ii 2 0 de ani) constitue “fonduri retum ate”. Cu alte cuvinte, profitul care rezultă din operaţiunile de export-import şi care se acumulează în conturile filialelor de firme chinezeşti d in , H ong K ong sîn t m ai tîrz iu reinvestite în economia chineză, sub forma unor “investiţii străine” . O dată cu semnarea A cordului de s tr în să co laborare e c o n o m ic ă ,- business-ul China-Hong Kong va avea p rile ju l sâ a c h iz iţio n e ze pachete de acţiuni care sâ le asigure co n tro lu l asupra co m p an iilo r- monopol de stat, în domenii închise, deocamdată, pentru alţi investitori, urmînd ca mai tîrziu aceste acţiuni sâ fie vîndute, cu profit important, investitorilor străini. Acest proces va duce la privatizarea de facto a economiei statului chinez.

în zona de comerţ liber chinezo- hongkonghezâ vor fi înregistrate cele mai mari corporaţii chinezeşti, care deţin roluri centrale în sectoarele econom ice corespunzătoare. De altfel, multe companii fac deja acest lucru , creînd filia le în zona econom ică liberă din provincia Guandun, alăturată Hong Kongului. Aici, în delta fluviului Chiangjiang, se p roduce peste o treim e din în treag a cantitate de p roducţie chineză pentru export, producţie fabricată la mii de întreprinderi, ce au fost deschise cu sp rijin u l capitalului străin, provenit în special din H ong Kong. D in această prietenie economică strînsă va avea de cîştigat, în primul rînd, capitalul “de provenienţă chineză” : fie cel al

filialelor marilor firme chinezeşti, fie cel al magnaţilor din Hong Kong, loiali Beijingului. Tocmai interesele acestor corporaţii sînt apărate de Camera Comercială a Hong Kongului şi de Institutul de Contabilitate şi Administraţie de la Hong Kong. A ceste două institu ţii doresc ca v iito rii investitori din zona de comerţ liber sâ fie doar acele firme ale căror pachete m ajoritare sînt deţinute de etnici chinezi. Acele companii, ale căror proprietari sînt oameni de altă etnie sau rezidenţi ai regiunii Hong Kong, pot să se num ere p rin tre cei privilegiaţi doar dacă în Regiunea Administrativă Specială Hong Kong se derulează peste 50 la sută din business-ul lor. în acest fel, le este “tă ia tă c raca de sub p ic ioare” f ilia le lo r m arilo r companii britanice, care continuă să joce un rol central în sistemul economic, financiar şi cel bancar al Hong Kongului.

Potriv it co tid ianu lu i South China Moming Post, acest plan al conducerii ch in ezeşti continentale şi insulare provoacă nelinişte în sînul corporaţiilor occidentale. Foarte multe dintre corporaţiile prezente la Hong Kong şi-au transfe ra t sediile centrale în insulele Bermude sau în altă parte , determ inaţi de evenimentele istorice din anul 1997 (H ong K ongu l a fost retumat Chinei). La ora actuală, unele dintre ele se grăbesc să-şi înregistreze, din nou companiile la Hong Kong. Cu toate acestea, este ab so lu t e v id en t că, în condiţiile în care centrele de com andă ale co m p an iilo r continuă să rămînă în capitale o cc id en ta le , o a s tfe l de “reînregistrare” nu garantează cîtuşi de puţin accesul printre cei “privilegiaţi”.

C A S A A L B A P l

B A L A N S O A R"L ’ESPRESSO"

America nu are o strategie în Orientul Mijlociu. Din această carenţă se naşte ceea ce am putea numi, “oscilaţii” în abordarea crizei israeliano-palestiniene de către SUA, dar care în realitate^ sînt reflexul inexistenţei unui plan.în momentul de faţă, administraţia americană este concentrată asupra “războiului împotriva terorismului” - o categorie destul de vastă, care în Orientul Mijlociu se traduce operativ prin “pregătire pentru războiul împotriva Irakului”. Scopul: eliminarea lui Saddam şi a regimului său, lichidarea armelor sale de distrugere în masă, completarea operei iniţiate în 1991 de Bush tatăl.

Pentm a realiza acest obiectiv care este, în sine, departe de a fi uşor, americanii au nevoie în primul rînd să creeze în jurul Irakului un cordon sanitar de state ostile sau neutre. De asemenea, ele trebuie să evite o adăugare a crizei irakiene la cea israeliano-palestiniană, provocînd un amestec incendiar menit să răvăşească întregul eşichier din Orientul Mijlociu. Pentru a rezolva rebusul Teritoriilor ocupate şi a securităţii Israelului, Bush dispune de numeroase atuuri. El este considerat unicul interlocutor capabil sâ impună părţilor aflate în conflict o soluţie, fiindcă dispune de mijloace militare, politice şi economice mai mult decît convingătoare.

Dar pînă acum, el le-a folosit numai parţial şi în mod contradictoriu, cu rezultatul că-i lasă pe extremiştii activi din cele două tabere să aibă “prioritate”. Aşa se explică faptul că există, pe de o parte, iniţiativa americană care a dus la recenta rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU în favoarea creării unui stat palestinian în Teritoriile

ocupate de Israel în 1967; pe de altă parte, un sprijin politic dat represiunii foarte dure a Israelului tocmai în acele Teritorii, ceea ce pare să fie un preludiu la punerea lor sub tutelă de către statul ebraic, cel puţin pentru o anumită perioadă. Adică, exact opusul celor statuate de ONU la propunerea americană.

în această situaţie,^preşedintele Bush este chemat sâ aleagă. Ori sprijină pînă la capăt linia Sharon, considerînd-o un episod al “războiului îm potriva terorismului” cu stele şi dungi, ceea ce înseamnă să nu se opună lichidării politice şi poate şi fizice a lui Arafat; ori sprijină pînă la capăt rezoluţia ONU, contracarînd, deci, po litica guvernului israelian, ceea ce apare destul de improbabil în condiţiile valului de terorism suicid islamisto- palestinian. Am putea paria că cel puţin pentru următoarea perioadă, America va continua să se balanseze între cele două alternative, eventual sperînd că peste cîteva săptămîni, Sharon va putea stinge cu mîna forte g herila palestiniană.

Dată fiind absenţa răsunătoare a Europei şi ponderea relativă a Rusiei, ”pilatismul” american înseamnă câ evenimentele vor lua cursul pe care vor dori să i-1 dea protagoniştii la faţa locului. Dar situaţia pare de-acum scăpată de sub control, pentru toţi. De aceea, riscul unui incendiu regional, care sâ implice restul lumii arabe şi islamice alături de palestinieni într-o luptă “fmală" împotriva Israelului, nu poate fi exclus. De acest lucru sînt conştiente mai ales regimurile arabe care se proclamă, pe bună dreptate, sau pe nedrept, prieteni ai americanilor, şi care ar fi primele victime ale unei revolte panarabe sau islamistc care nu intenţionează să facă deosebire între evrei, israelieni sau americani.

I n t e r n a ţ io n a l h e r a l dijRIBUNE"________ .

(Articol semnat de fostu l reşedinţe al SUA, Jimmy Carter, şi

I actual preşedinte a l Carter Centre)

In ianuarie 1996, cu sprijinul deplin Israelului şi răspunzînd invitaţiei din

îrtea Organizaţiei pentru Eliberarea alestinei (OEP), Centrul Carter s-a itat dispus să monitorizeze alegerile tnocrate din Cisiordania şi. Fîşia tza, desfăşurate corect şi în mod asparent. în urma acelor alegeri, au it aleşi 88 de membri ai Autorităţii ţionale Palestiniene (ANP), induT ca preşedinte pe Yasser afat. în plan legal şi pragmatic, ?orul palestinian era încurajat să-şi meze propriul guvern, lăsîndu-se fel deshisă posibilitatea unei evoluţii

d irecţia statului palestinian ependent şi suveran. După

minarea alegerilor, am depus un rt considerabil pentru a-i convinge liderii mişcării întegriste Hamas sâ •epţe rezultatele electorale care îl

fc itimizau pe Yasser Arafat drept lider poporului palestinian, Le-am oferit plina participare la procesul de stalizare şi dezvoltare a unui cadru mstituţional perm anent pentru rinarea unei noi entităţi politice, dar refuzat această propunere.

ciuda acestui gest însă, era un ip al păcii şi speranţei, iar violenta era nici pe departe o ameninţare. în în legal, statu tul, poporului

palestinian nu s-a schimbat de atunci, în schimb suferinţa lui s-a accentuat. Actualul premier israelian, Ariei Sharon, este un om puternic care nu s-a lansat în declaraţii publice echivoce şi nici nu a deviat de la scopul său ultim. Respingerea de către el a aproape tuturor acordurilor de pace în care era prevăzută retragerea trupelor israeliene din teritoriile palestiniene, invazia din Liban, provocatoarea sa vizită de la Muntele Tem plului, distrugerea locuinţelor palestiniene, arestarea a mii de palestinieni şi sfidarea deschisă în faţa apelului actualului preşedinte american, George W. Bush, de a respecta legislaţia internaţională, toate acestea au fost orchestrate de Ariei Sharon cu scopul de a-şi atinge obiectivul ultim: cît mai ampla extindere a coloniilor evreieşti în teritoriile ocupate şi refuzarea" unei existenţe politice coerente pentru palestinieni.

Vina aparţine în egală măsură ambelor părţi. Chiar şi atunci cînd s-a bucurat de deplină libertate şi putere politică, Yasser Arafat nu a exercitat niciodată un control deplin asupra mişcării Hamas şi militanţilor palestinieni radicali care respingeau existenţa paşnică a statului evreu şi recurgeau la orice mijloc pentru a-şi atinge scopurile. Mult prea rarele denunţări ale violenţelor palestiniene făcute de preşedintele ANP, au fost adesea exprimate doar în limba engleză şi, foarte probabil, au fost nesincere. Este posibil ca preşedintele ANP să

vadă în atacurile sinucigaşe unul din puţinele mijloace prin care palestinienii pot riposta, sau un mijloc de dramatizare a suferinţei poporului său în faţa comunităţii internaţionale sau, de ce nu, chiar o cale spre propriul martirat.

în mod tragic, politicile premierului Sharon au alimentat pornirile criminale şi, mai mult, au făcut ca aceste acte să se bucure de un tot mai mare sprijin popular, încurajîndu-i pe tineri să îşi sacrifice viaţa în atacuri împotriva civililor israelieni. A tentatele sinucigaşe sînt contraproductive şi, prin faptul că discreditează cauza palestiniană, alimentează motivele de menţinere a ocupaţiei israeliene şi de distrugere a aşezărilor palestiniene şi obstrucţionează eforturile diplomatice canalizate în direcţia păcii şi dreptăţii.

Cu toate acestea, situaţia nu este fără speranţă. Există un ultim drum spre pace, acela al aplicării rezoluţiilor ONU. adoptate pînă în prezent privind conflictul israelianorpalestinian. Una din premisele acestor rezoluţii internaţionale este cea a retragerii israeliene din teritoriile palestiniene în schimbul acceptării • depline de către poporul palestinian a statului evreu şi a dreptului acestuia de a trăi în pace. Este o soluţie rezonabilă pentru mulţi israelieni, acceptată de altfel în 1978 de premieruî israelian de atunci, Menachem Begin, şi ratificată de Knesset (Parlamentul israelian). Egiptul, statul arab care reprezenta cea mai serioasă ameninţare la adresa securităţii Israelului, a răspuns

la acest gest prin stabilirea unor relaţii diplomatice depline, care includeau şi respectarea drepturilor statului evreu (de pildă, folosirea necondiţionată a Canalului de Suez). Egiptul a stabilit atunci un model pentru ceea ce se poate şi trebuie făcut de către toate naţiunile arabe.

Prin negocieri constructive, ambele părţi pot lua în calcul unele modificări ale frontierelor israeliene din 1967. Ierusalimul de Est (Oraşul Vechi) poate fi administrat în comun, fără o obstrucţionare a accesului în locurile sfinte, iar chestiunea dreptului de reîntoarcere a refugiaţilor palestinieni poate fi rezolvată perminţîndu-le unora să revină şi despăgubindu-i material pe alţii, şi aceasta ar fi o bună investiţie a comunităţii internaţionale. Cererile adresate celor două părţi beligerante trebuie să fie echitabile, astfel încît majoritatea cetăţenilor (israelieni şi palestinieni deopotrivă) din zonele cele mai afectate să fie de acord cu ele. O forţă internaţională ar putea fi însărcinată cu monitorizarea gradului de respectare a termenilor de pace asupra cărora s-a căzut de acord.

Există doi factori care pot asigura succesul eforturilor SUA de negociere a conflictului: mai întîi, să ne amintim de reglementarea legală conform căreia armele livrate de SUA Israelului nu pot fi folosite <je acesta decît în scopuri defensive, premisă care cu siguranţă a fost violată cu prilejul recentelor ofensive israeliene de la Jenin şi din alte localităţi palestiniene din.

Cisiordania. Fostul jtreşedinte Richard Nixon a impus această reglementare pentru a-l stopa pe Ariei Sharon" si invazia militară a Israelului în Egipt, în timpul războiului din 1973. iar în timpul Administraţiei mele am recurs la această clauză pentru a pune capăt atacurilor israeliene asupra Libanului (1979). Cel de-al doilea factor s-ar focaliza asupra ajutorului financiar de aproximativ 10 milioane de dolari acordat zilnic de SUA Israelului. Fostul preşedinte George Bush, tatăl actualului preşedinte, a am eninţat Israelul cu sistarea acestui ajutor pentru a pune capăt colonizării evreieşti între Ierusalim şi Betleem.

Personal, înţeleg sensib ilita tea po litică extremă din A m erica şi implicaţiile unui gest de convingere a Israelului să renunţe la ocupaţie, dar este .important să ne amintim câ nici un demers în direcţia păcii nu a presupus o încălcare â suveranităţii teritoriale a statului evreu.. Este vorba, de teritorii care aparţin egiptenilor, libanezilor şi palestin ien ilo r, recunoscute ca atare şi de legislaţia internaţională. Actuala situaţie este tragică şi, după toate aparenţele, se va înrăutăţi. E forturile dip lom atice normale au eşuat. Este timpul ca SUA, în calitatea lor de singur arbitru recunoscut de ambele tabere, să aibă în vedere o acţiune mult mal în forţă în vederea obţinerii unui acord de pace, iar restul comunităţii internaţionale va saluta cu siguranţă o asem enea implicare.

A i c i ar putea fireclama dumneavoastră

1883 - în România a fost adoptată Legea

învăţămîntului primar şi normal ("Legea Poni").

D e F l o r i i ,

E t t y e p X U I C O A N A Î N S P A J I U L

P I W N A L R O M A N E S C

1

î l l l m

< ă \

/ : J/f# r> :

propierea Sfintelor Paşti a fost marcată, în Duminica Floriilor, te vernisajul expoziţiei de

icoane pe sticlă ICOANA ÎN SPAŢIUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC, vernisaj petrecut în incinta Bisericii Ortodoxe din satul Fundătura (comuna Iclod), lăcaş în care slujeşte un vrednic păstor sufletesc, părintele Bodea, despre a cărui lucrare de trainică zidire am mai avut ocazia sâ scriem. De altfel, cuvîntul preotului, întreaga liturghie a fost un admirabil exemplu de învăţătură menită să sprijine aşezarea omului în limitele destinului, să-l facă mai înţelept şi mai bun prin urm area pildelor cuprinse în scrierile sfinte şi, în acelaşi timp, mai aproape de firea lucrurilor, mai receptiv la imperativele lumii transcendente . Lumea satu lu i, reprezenta tă dum inică în num ăr impresionant, a aplaudat-o cu admiraţie pe talentata interpretă a cîntecului popular. Mariana Morcan, ale cărei pricesne au învăluit spaţiul înalt şi generos cu aura de lumină sacră a cîntârilor ce preamăresc pe Domnul şi Maica Sfintă.

Cum orice dar este de la Dumnezeu, cuv'nt rostit cu înţelepciune, cum şi să cin;:, să vorbeşti, sâ iubeşti sau sâ p ctezi tot daruri de la Dumnezeu se cheamă câ sînt, a Venit momentul aşteptat de toţi. al vernisajului expoziţiei

de icoane; în biserică, acolo unde e locul icoanei, a cărei întreită sacralitate se întîlneşte în Logosul Divin, în sufletul

pe care creatorul îl încorporează în imagine şi în puterea ei de a capta prin. rugăciune chipul lui Dumnezeu si

! V I• - i i sriffesS;

fânO i r ţ 1 1

a r a i

t

l ^ a s a ® ;& 5

într-un parcurs al învierii si ascensiunii la cer.

M irc e a R o ş a ,absolvent al Şcolii PoDUlare de Artă Cluj, participant cu lucrări la expoziţii de grup la: Alba Iulia, 1991, Zemun (Iugoslavia), 1999, sau Comune di Tolentino (Italia), 2000, aduce imaginarul folcloric cu accente medievale, încadrînd imaginea în ochiuri de ferestre, zugrăvind chipurile şi scenele biblice . îninterdependenţa lor cu energiile divine. Lucrări ale sale se regăsesc la Schitul Poşaga, la Capela Spitalului “Clujana”, în colecţii din România, Anglia, O landa, Germania, Austria.

Foarte tînărul iconar Bogdan Bruchental,

de doar 16 am, elev al Şcolii de Arte din Cluj-Napoca şi membru al Cenaclului de Arte Plastice “Atelier 11”, <prezent şi el în expoziţie cu o serie de icoane al căror desen şi puls interior îi trădează sufletul sensibil, cu aplecare spre arte, atrage atenţia prin modul în care abordează d ivin itatea, fapt 1remarcat, de altfel, şi în apariţiile sale expoziţionale la Galeria “Excelsior” sau 1 în mediul şcolar. -i

Cum se cuvenea, artiştii au donat :î] din lucrările lor bisericii care găzduieşte. p această frumoasă expoziţie. Reuşita ia este însă a tuturor: a pictorilor, a sfintei ou bisenci şi a părintelui Bodea, a sătenilor ’fo care au ştiut să se bucure de acest/jmoment deosebit în viaţa comunităţii, în zi de Florii, la Fundătura, sărbătoarea Intrăm Domnului în Ierusalim s-a împlinit prin rugăciune şi icoană, prin ramurile verzi de salcie binecuvîntată şi întreaga simfonie a vegetaţiei/în comuniunea omului cu timpul, spaţiul şi cele sfinte.

Michaela BOCUF o to : I. PETCU

al sfinţilor. O prezentare a autorilor ineditei expoziţii, necesară în contextul special în care s-au înfăţişat ei publicului rural, a făcut omul de cultură clujean Ionel Andraşoni.

loan Bruchental. cu studii la Liceul de Arte Plastice, membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici Amatori, cu participări la numeroase expoziţii colective, autor de ilustraţii la volumul de epigrame Lumea pe dos al lui Ionel Andraşoni, poate fi definit drept un creator complex: el pictează, dar îşi exersează talentul în reuşite lucrări demetaloplastie, grafică, cioplituri în lemn etc. Multe dintre lucrările sale se află astăzi în colecţii particulare din Cluj- Napoca, Bistriţa, Dej, Lugoj, Timişoara sau Jimbolia. Artistul calcă pedala unui modernism bine temperat,resemnificînd simbolurile asociate personajelor cu funcţii mitico-religioase; pictorul converteşte tiparele iconarilor

:•* ' . v

:i: fj yI. - l :

k Ţ » } 3 'v ri i

~3i«,

Â& XM M ÎM îE/i (?UlăUteiL&: .) ACVUAUIATUA CULTUllAU-Concursul “Noi şi Europa”

în cadrul manifestărilor organizate cu ocazia Zilei Europei, Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” Cluj invită pc toţi cei interesaţi joi, 9 mai a.c., ora 17, la Sediul Central al bibliotecii (Calea Dorobanţilor f.n.), unde se va desfăşura concursul cu tema “Noi şi E u ropa”. La concurs vor participa elevi din clasele a Vl-a - a VlII-a de la Liceul “Mihai Eminescu”, Şcoala nr. 7, Şcoala “ Ion Agârbiceanu”, Şcoala Ion Creangă”, Şcoala “Liviu Rebreanu”. Invitaţi speciali - copiii din grupul de dans sportiv al Şcolii “Liviu Rebreanu”. Un juriu alcătuit din cadre didactice va acorda premii celor mai bune echipaje participante la concurs.

Westfalia (Germania). Patru personaje şi un robot vor încerca, prin intermediul unei călătorii fantastice în trecut, sâ caute răspunsuri la marile problem e ale omenirii, între care şomajul reprezintă rezultatul direct al mecanizării excesive. Karin Ruppelt, Loredana Paşca, Anca Similar şi Amo Kleiss (muzica), împreună cu prietenii lor din Germania, sub îndrumarea lui Hans-Georg Schroder şi Benjamin Grothe (muzica) se vor prezenta în faţa publicului clujean m iercuri, 8 maia.c., cu începere de Ia ora 16, la Casa TRANZIT (str. G. Bariţiu nr. 16).

Filarmonica clujeană, actori de la Teatrul Naţional, studenţi de ja Academia de Muzică “Gh. Dima”. în spectacol vor evolua şi apreciaţii epigramişti,-membri ai Cenaclului Epigramiştilor clujeni SATIR1CON. Aşadar, publicul îi va putea vedea şi reasculta, într-un spectacol de muzică - poezie - teatru pe: Maria M unteanu, Ligia Fărcaş, Lavinia Bocu, Gheorghe Mogoşan, Eugen Albu, M arian Popescu, Mihai Tcognoste, Efim Tarlapan; la pian: prof. Cornelia Cuteanu-Suciu; dirijor: prof. Doina Miclea. Coordonatorul spectacolului: Al Stănescu. Intrarea este liberă.

C oncertu l-spectacol

n v ita tie la tea tru şco larEinmal Urimall und zurQck

O adaptare după piesa autorului vreu Y ura Soyfer, care va fi nterpretatâ de trupa de teatru în limba ermanâ a Liceului German din Satu dare. în colaborare cu trupa parteneră, Icâtuită din elevi de la Gimnaziul Gabiei” din oraşul Hamm, Landul

AŞTEPTÎND ÎNVIEREA" Reamintim clujenilor că Universitatea

“Babeş-Bolyai”, împreună cu Corala Universitarilor Clujeni, lansează tuturor invitaţia de a petrece o după-amiază şi seară agreabilă de 1 mai, în ambianţa concertului-spectacol de la C asa Universitarilor, cu începere de la ora 18. A ŞTEPTÎN D ÎNVIEREA este genericul concertului-spectacol, la care şi-au anunţat participarea artişti -lirici cunoscuţi de la Opera Naţională şi

“Lim ba noastră” - parafrază tragică

ION BERGHIA. Limba noastră rom ânească. Parafrazîndu-1 pe A. ■Mateevici. Copertă şi ilustraţii după sugestiile autorului de Ela Tiş, este dedicată “elevilor şi studenţilor basarabeni - temerari luptători pentru Limba, Istoria şi Unitatea Neamului Românesc” în condiţiile extreme provocate de regimul comunist din actuala Republică Moldova.

“Alexei Mateevici (n. 16 martie 1888), basarabean din Buceag, mort ca preot militar de tifos exantematic la 13 august 1917 (luase parte la luptele de la Mărăşeşti) ar fi fost un poet mare dacă trăia”, afirmă George Călinescu în monumentala sa lucrare. Creaţia sa memorabilă, cunoscută pe de rost de aproape toţi românii de peste Prut şi de mulţi de dincoace - Limba noastră - a făcut sâ vibreze inimile însetate de libertate şi unitate. Parafraza lui Ion Berghia, recitată de autor cu prilejul Sărbătorii Naţionale Limba Noastră cea Română, în 1992, şi acum editată, este de un tragism cutremurător, întrecut doar de adevărurile pe care le afirmă despre prezentul acestui tărîm românesc sub noua conducere comunista.

.. Sâ exemplificăm: “Limba- noastră-i Nistrul lin/ Tăinuind iubiri rebele/Unde iar cazacii vin/ Zdrenţele sâ şi le spele.// Limba noastră dc milenii/' Leagă omul blînd cu glia,/ O.: păzesc agarienii/ Să . n-o fure... România/ . . / în nistreana moldovioară/ Cu nepoţi de Muşatini/ - Limba noastră-i o povară/ Pentru vitregii cretini”. Eminescu nu putea să nu fie evocat: “Limba noastră-i blînd LUCEAFĂR/ Una e! Precum el - unul!/ Ba o plînge omul teafăr/ Ba o fluieră

nebunul”, iar finalul este, totuşi, optimist “Cînd sosi-va zi ferice,/ întregind Popor; şi Ţară, /Ca poetul, iar vom zice: / Limba noastră-i o comoară...”

Ionel ANDRASON

Rubrică rea liza tă d e M . BOC

A l C l ar putea fi A 'jreclama dumneavoastră J J

1 7 7 7 - S - a născut matematicianul Friedrich

Gauss.

J

; în fiecare an , la l .M a i (la pijlocul. “vremii florilor”, dintre S intoader-Florii şi R u sa lii- jinzîiene), altfel- temporizat, între ;chinocţiul de p r im ă v a ră şi 'iîlstiţiul, de vară - localnicii din realul M oldovei, al Banatului, al transilvaniei, al Bihorului ca şi al iiunteniei “aduceau pădurea în

- 3t”, punînd în zo ri, la fiecare sartâ, la fiecare “com de casă”, jîe un A RM IN DEN , cîte o tulpină

. naltă de brad, de fag, de mesteacăn ;ai de frasin. A cest A rm inden

Constituia-un sim bol al cultului indrolatric, al cultului arborilor, eranificînd pro tecţia fam iliei, a rasei, a s ă n ă tă ţii i .am enilor şi aş animalelor d e -a k ' mgul întregului an. ţ

ă acelaşi timp, e l « ..•prezenta o replică ' m ito lo g ic u lu i , arbore al v ie ţii" . rm niprezent în } -

'folclorul românesc, 1* */ j obiceiuri, în arta (

opulară, dătător de ( veşnicie oricărui act i ■ rman, material sau v.: niritual.A R M IN D EN U L f

dl A L Ă SA T L A I u’ORTI pînâ “cădea ■ rg u r” sau m ăcar p

fi mp de un an, fiind |’o cu it de a l t u l »

: rrde, “ m utat d in f •dure” . Lemnul de £

> rm inden nu se ţ S na, nu se arunca, ţ r i el se a p r in d e a ! amul fo c în l-,

■ iptorul u nde s e t cea punea noua |

• ;n g rîu nou). In i■ nor. Banat, Ţara

asului e tc . se f;u sn u ia ca d in ^ "unul A rm in d e n u lu i sâ se

. nfecţioneze “ruda de ştergare” ,: ndant pe care se etala în locuinţa

: adiţională întreaga zestre a casei,; .-‘rgare, lăicere. veşminte. în plan .aibolic se perpetua astfel funcţia agică a A rm in d e n u lu i,

■Jotropaicâ şi benefică a tot ce semna existentă umană.In unele-zone, punerea arborelui

verde, a crengilor de tei, de fag sau de brad, ori a unor plante, c ă ro ra c re d in ţe le a rh a ic e le c o n fe re a u va len ţe m ag ice se în d ă tin a la S îngeorz, în a in tea d e b u tu lu i lun ii m ai. A c e a s tă contaminare a celor două sărbători (de la Sîngeorz şi de la i Mai, cu cele 7 zile fatidice între ele) nu în se m n a o “d e c a la re ” sau o “ e ro a re ” în d e ru la re a c ic lic ă , calendaristică a obiceiurilor, ci o “întărire” a actelor rituale, o reluare a g e s tu ri lo r , a r i tu r ilo r de la începutul şi sfîrşitul perioadei de 7 Z IL E închinate naturii şi cultului dendrolatric.

i 1 11)1

to ţi a s tfe l de sem n e, num ite' armindeni”.

Cultul a rb o rilo r era de fapt ră sp în d it în to a te ţin u tu rile h ab ita tu lu i um an de pe glob, m a n ife s ta t în p e r io a d e le de regenerare a naturii, de reînviere a naturii, invocîndu-se revitalizarea întregii firi şi sănătatea oamenilor, prin rituri magice legate de analogii şi relaţii simpatetice (de “similia similibus curantur”).

în spaţiul european, obiceiurile dendrolatrice legate de Arminden sînt străvechi. în toa te zonele nordice, o ri m ed ite raneene , la germ an ii care p u n ea u în fa ţa

■■.lj; • 'pIJ''JJJ”

" v , .

existenţiale şi de activitate agrară.Vergiliu relata în lucrarea sa “De

re ru m inven to ribus” câ în Italia “e obicei ca la În tîi M ai tin e re tu l de am îndouă sexele voios să iasă pe cîmp şi să ducă acasă, cîn tînd , crăci verzi de a rbo ri şi să Ie p ună îna in tea caselor şi uşilor” .

în spaţiul nostru carpatic, 1 Mai se “ţinea” c a ^ sărbătoare agro- pastorală, în care oamenii, într-o com uniune de simţire, ieşeau la pădure sau la cîmp, şedeau pe iarbă verde “care să le dea putere şi se ospătau cu cam e de miel, cu vin roşu şi pelin. Jertfirea mielului era legată de riturile pastorale, dar şi

ide le g e n d e le pascale, iar vinul ro şu , “ dec u 1 o a r e a s în g e lu i” , d in

jro ad a toam nei, în care se punea

^ p e lin v e rd e

•■< . *

i'» î v

T -

"4

/ -

, f i\ hr-1, * ■

\ ''t v - b ‘ş • -

fV S ;

Av -

Joc la Armindeni, Morlaca - Jud. Cluj - 1974; Colecţia: M. BOCŞE

P e s tră v e c h ile c re d in ţe , creştinismul a suprapus am prenta sacră a Ciclului Cristianist. După o legendă locală “se crede că Isus, fiind gonit (de pâgîni) s-a ascuns într-o curte şi fiindcă înserase ei au pus un semn la poarta aceea ca să ştie unde să-l caute a doua zi. Vecinii, pentm a-i încurca, au pus

porţilor “M aibaum ”, la francezii care-1 numeau “arbre de Mai”, la sărbătoarea de Mai a balticilor sau în obiceiurile aceleiaşi zile, la slavii din Balcani revenea în fiecare an ‘.‘marea festivitate a începutului de m a i” , a rb o re le verde , ARMINDENUL avînd valoare de omen, de începu t al unei noi etape

î n s e m n î n d r e v i t a l i z a r e . Pelinul, această plantă încărcată de sem nifica ţii m ag ice , era invocat sâ aducă sănăta te , v ia ţă lungă, noroc, “sâ taie râ u l" , sâ

3 “SPOREASCĂ” . i r j rodul.Ă rrJ Pelin se punea(V-y în această ' zi la

4 brîu, în cămaşă, la grinzile casei şi la icoane, la

AbJ Po rl ' Ş*■ | ferestre, pentru a£'£1 alunga spiritele

m a le fic e şi î d â u n ă t o r i i

caselor.Şi se mai

în d ă tin a în această zi a “soarelui şi a arborilor” o practică cu adinei rosturi sociale: pentru cei bolnavi, bătrîni, pentru văduve şi neamuri se organizau “clăci la arat”, ca acte sacre la vreme de sărbătoare. însem na încă o dată îm plinirea datinilor, prin solidaritatea .colectivă a oamenilor, a comunităţilor.

Dr. Maria BOCŞE

S i m p o z i o n -

s p e c t a c o l

- dedicat zilei de 9 Mai -Prin intermediul nostru. Fundaţia

P ro te c ţie i ' Sociale Generale din România - Filiala Judeţeană Cluj anunţă că organizează joi, 9 Mai 2002, ora 13, la Casa Municipală de Cultură (Piaţa Unirii nr. 24), simpozionul- spectacol a cărui tem atică înmănunchează trei momente ale istoriei noastre: Victoria de ja 9 Mai 1945, Independenţa de Ia 1877 şi Unirea înfăptuită de Mihai Viteazul, cu 402 ani în urm ă. Organizatorii invită pe cei doritori să participe la manifestare, să susţină o comunicare ştiinţifică sau să desemneze o persoană cu preocupări în domeniu. Partea artistică a manifestării va fi realizată de elevi de la Şcoala de M uzică “Augustin Bena” şi de la Liceul “Mihai Eminescu”, ambele din Cluj-Napoca. Epigramiştii de la “SATIRICON ’ vor şi ei pe aproape, dar lista artiştilor rămîne deschisă. Sînt invitaţi studenţi ai universităţilor, dar şi'elevi din clasele mai mari. în mod special, sînt invitaţi veterani de război, militari activi, în rezervă şi în retragere, alături "de care sînt bineveniţi cetăţeni tineri şi vîrstnici, reprezentanţi mass-media. Simpozionul va fi precedat de intonarea Imnului Naţional şi de un Te Deum oficiat de reprezentanţi ai Arhiepiscopiilor Ortodoxă şi Greco- Catolică. Participarea la simpozion este bine să fie confirmată, pînă la 6 maia.c. (este rugămintea organizatorilor) Ia unul din num erele dc te lefon 19-43-42, 43-08-69, 14-40-14, fax: 19-43-44 sau la adresa: B-dul 21 Decembrie 19S9, nr. 108, cam. 13-14. Moto-ul simpozionului, ca şi în alte dâţi, este: “Oare n-am uitat cumva că iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a ţarinei, ci a trecutului?” (Mihai Eminescu, ziarul "Timpul", martie 1881). “Nutrim Unirea în idei şi fapte bune, azi, a românilor de pretutindeni! Aducem un -v ib ran t omagiu eroilor neamului, veteranilor de război. Sărbători fericite! Hristos a înviat!” - se spune în textul remis redacţiei de Fundaţia Protecţiei Sociale Generale din România, Filiala Cluj.

ACT. UALl 1A1 LE A CULA ULiALA J ACI UAUIATIIA CU LI UII.ALA

NI

iplome şi m edalii pentru ievii talentatiSîmbătă, 27 aprilie, în sala mare a măriei municipiului Dej, a avut loc tivitatea de premiere a 18 elevi din îţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj şi. n Mare, participanţi la Olimpiada «icofoniei 2001 pentru Cultură şi tă. Concursul, dedicat secolului1 şi desfăşurat pe două secţiuni - en şi literatură - a fost iniţiat de ic iaţia “A rt Collegium ernational” şi Asociaţia mutuală mitie P artag e” din Franţa, în iborare cu Centrul Cultural Francez ■ Iaşi şi Filialele “Amitie Partage” România. Reunind participanţi din aape toate judeţele ţării, pentru zona Jnsilvaniei de Nord, onoarea niterii diplomelor şi medaliilor îtru elevii şcolilor din Dej, Cluj, striţa, Jibou şi Satu Mare, i-a revenit iui Fuleki A ttila , preşedintele ociaţiei Mutualiste “Louis Pasteur”1 Dej, asociaţie care, încă de la îinţare, din 1995, are legături de aborare cu “Amitie Partage’V ?rintre laureaţi s-au numărat, la ’ţiunea desen: M arius Moldovan

(bronz), Diana Cazacu (argint) şi M aria Mureşan(aur), toţi trei de la Liceul “Petru Maior” din Gherla, dejenii Ana Maria Lupan (bronz) şi G eorgiana Repede (argint) de la Liceul “Mihai Eminescu”, A ndra M ihalcea-Vancea (bronz), Liceul “Al. P ap iu U ariuan” şi R aluca Mureşan (argint), Şcoala Nr. 1. La secţiunea literatură, singura medaliată din judeţul nostru a fost Amalia M ariana, Flavia (argint) de la Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca.

Alături de elevi, profesori, părinţi şi numeroşi invitaţi, la festivitate au fost prezenţi Marius Mînzat, viceprimar, M arius Pugna, • directorul Adm inistraţiei Publice Locale şi Angela Carp din cadrul Compartimentului de Integrare Europeană a Primăriei Dej.

M. VAIDA

Elevii gherleni în întrecereZilele trecute, la clubul Fundaţiei

Culturale “Teka” din municipiul Gherla s-a desfăşurat un interesant şi atractiv program cultural organizat de Şcoala generală nr. 2. Cu această

ocazie şi-au etalat talentul, în diferite domenii ale artei, peste 200 de elevi, majoritatea dintre ei şi membri ai formaţiilor artistice- ale clubului gazdă. Această manifestare cultural- artistică a avut loc în cadrul parteneriatului iniţiat între clubul “Teka” şi Şcoala generală nr. 2, o colaborare deosebit de rodnică. Programul variat al reprezentaţiei a cuprins un moment Caragiale (schiţa “Bubico’f ş i un fragment din piesa “O scrisoare pierdută”, un recital de poezie creştină, p iese corale interpretate de formaţiile conduse de prof. Emilia Cerghizan şi Juhâsz Kiss Vilmos), dansuri populare ale elevilor claselor V-VIII şi prezentarea unor obiecte de artă populară realizate de elevii clasei a IV-a, îndrumaţi de învăţătoarea M ajor M elinda. De asemenea, la sediul Fundaţiei Culturale “Teka” s-a deschis o expoziţie de desene şi icoane pe sticlă, realizate de membrii cercului de arte plastice condus de prof. Melinda Farkaş şi G abrie l Solomon. La această acţiune educativă au luat parte directorii şcolilor din municipiu şi din împrejurimile oraşului Gherla.

SZ. Cs.

Recital la Academ ia de M uzică

Astăzi, 30 aprilie, la ora 18,30, va avea Ioc în Studioul de concerte al Academiei de Muzică i “Gh. D im a” , recitalul: Franşois Couperin: Leţons de tenebres. îşi vor da concursul: Teodora Gheorghiu - soprană; Paula Ţurcaş - soprană; lise L. Herbert - viola da gamba; Ursula Philippi - orgă.

Radio RENAŞTEREA - 3 ani de activitate

La 1 mai 1 2002, Radio RENAŞTEREA împlineşte trei ani de cînd a emis pentru prima oară în eter. ™ - . .Aflat sub patronajul Arhiepiscopiei Expoziţie Ortodoxe Române a Vadului,Feleacului si Clujului, postul de radio RENAŞTEREA (91,2 Mhz) reprezintă o prelungire a amvonului în cotodoan.Programul potului cuprinde emisiuni cu caracter religios, cultural, muzical, de informaţii şi transmisii în direct din Catedrala Arhiepiscopală. Mesajul religios este alăturat celui cultural,

emisiunile radiofonice fiind spaţii de întîlnire a Evangheliei cu sensibilităţile om ului contem poran. M uzica bisericească alternează cu cea clasică şi modernă, într-o sin teză ce individualizează RENAŞTEREA în peisajul radiofonic local. O preocupare este si dialogul ecum enic, Radio RENAŞTEREA dorind sâ intermedieze între Biserica Ortodoxă, majoritară şi minorităţile etnice şi religioase ale Clujului. Născut din dorinţa de a apropia oam enii de Dumnezeu, Radio RENAŞTEREA îşi propune şi să apropie oamenii între ei. M omentul aniversar va fi m arcat printr-un program radiofonic special. Din partea “Adevărului de Cluj”: LA MULŢI ANI!

La Galeria Cercului Militar Cluj- Napoca (Sala Armelor) este deschisă, pînă în 10 mai a.c., expoziţia de artă decorativă a pictorului clujean Stelian DILIHEI, pe care o puteţi vizita între orele 10-18.

Rubrică realizată de M. BOCU

A ic i ar putea fi reclama dumneavoastră

1997 - Virgil Măgureanu a anunţat, în plenul Parlamentului, încheierea mandatului său de

director al Serviciului Român de Informaţii.

^ M4HăiL^faaaiMin,

Corupţia este o ameninţare la adresa i n s i i f i i r democratice

8 ^ * ^ a aal^ ia^^S ^ă^aB B ^88feaiB 8B ^8S MiaiS88fei8^i

Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România. Jonathan Scheele, a apreciat, luni, în cadrul unui seminar privind mecanismele şi mijloacele de combatere a corupţiei, că acest fenomen este o ameninţare majoră la adresa instituţiilor democratice.

In opinia lui Scheele, legislaţia referitoare la preveni rea corupţiei constituie „stîlpul societăţii şi instrumentul de respectare a drepturilor om ului". Implementarea în fiecare ţară candidată a legislaţiei, aplicarea principiului de bună guvernare şi adoptarea unui sistem de etică în administraţia publică locală sînt cele trei măsuri importante de

t

integrare a unui stat în Uniunea Europeană, a declarat şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România. La rîndul său, Oana Mateescu, raportor al Society Institut cu privire la corupţie, a susţinut că acest flagel „este o practică greu de dovedit,, dar este pretuntindeni". “Ar fi greu de înţeles acest fenomen dacă nu ţinem cont de cei 40 de ani de comunism. A devenit practic un pilon în această zonă a Europei", a afirmat Mateescu. Pe de altă parte, Victor Ponta, şeful Departamentului de Control al primului ministru, a arătat că s-a confruntat cu situaţii în care a demonstrat faptele de

corupţie comise de o persoană, după care i s-a intentat proces de calomnie.

„Cînd zici că ai rezolvat o problemă se nasc altele trei“, a spus el, adăugind că “nici nu trebuie şă mori pentru acel lucru. „Din păcate, s-a întîmplat", a spus Ponta, făcînd aluzie la gestul sinucigaş al procurorului Cristian Panait din cadrul Parchetului Curţii-Supreme de Justitiţie, decedat cu aproape trei săptămîni în urmă.

Seminarul privind mecanismele şi mijloacele de combatere a corupţiei în societăţile democratice are loc la Goethe Institut Inter Nationes.

Protocoalele la nivel local cu UDMR trebuie să respecte legile în vigoare

Secretarul general al PSD Cozmin Guşă a declarat, luni, că protocoalele încheiate la nivel local între organizaţile PSD şi UDMR trebuie să 'respecte legile în vigoare, arătînd că la Maramureş, unde protocolul prevede repartizarea unor posturi din administraţia locală reprezentanţilor minorităţii maghiare, aceste funcţii vor fi date pe bază de concurs, cum prevede Legea administraţiei publice locale. "Toate protocoalele trebuie să respecte Legea administraţiei publice locale. Este bine ca în zonele interetnice să existe în administraţia locală şi oameni profesionişti aparţinînd minorităţilor naţionale, dar nu prin excedarea legii, posturile trebuie ocupate prin concurs", a precizat Guşă. El a spus că nu se pune problema rezilierii protocolului încheiat la Maramureş între organizaţiile PSD şi UDMR, în care “este vorba de o afirmaţie, generală" privind alocarea unor posturi pe criterii etnice, ci vor fi “corectate" eventualele “inexactităţi”. Guşă a apreciat că în cazul de la Tîrgu Mureş prevederile protocolului erau legale, spre deosebire de Maramureş. •

P o tr iv it d e p u ta tu lu i Em il B o c ,

România întreagă

e s te o zonă defavorizatăV ic e p r e ş e d in te le P a r tid u lu i

D em o cra t, d ep u ta tu l Em il B oc, c r i t i c ă d e c iz ia G u v e r n u lu i R o m â n ie i de a a n u la facilităţile p e n t r u z o n e le d e f a v o r iz a t e . D e p u ta t u l d e m o c r a t e s te d e p ă rere că a n u la rea facilităţilor p en tru z o n e le d e favorizate , prin p ro iec tu l n o ii leg i a im pozitu lu i p e p r o f it , r e p r e z in tă un p a s în a p o i în c e e a ce p r iv e ş t e c o m b a te r e a să r ă c ie i. In ace st se n s , F.m’ri D o c a p rec iza t câ „R om ân ia în treagă este o zon ă d e fa v o r iz a tă , în co n d iţiile în carc G u vern u l N ăstase a reu şit p erform a n ţa d c a dubla costu l vieţii" . Z on ele în care ap roap e o t r e im e d in lo c u i to r i s în t şo m eri tr eb u ie să beneficieze d e u n ele fa c ilită ţ i, e s lc de p ărere d e p u ta tu l P D C lu j. M in isteru l F in a n ţe lo r P u b lice a d ezvo lta t un p r o ie c t p o tr iv it căru ia d c fa c i li tă ţ ile p r e v ă z u te în O U G 75 /2 0 0 0 (reg lem en tează reg im ul z o n e l o r d e f a v o r iz a t e ) v o r b e n e f i c ia n u m a i s o c ie t ă ţ i le c o m e r c ia le c a r e v o r o b ţ in e cer tifica tu l d e investitor în a in te d e 1 iu lie 2002 .

E m il B o c a su b lin ia t că va su sţ in e m en ţin erea fac ilită ţilor O U G 75 /20 00 şi că va în a in ta o p r o p u n e r e leg is la tiv ă ca re să p r e v a d ă a c o r d a r e a a c e s t o r fa c ilită ţi în fu n cţie de n u m ăru l d e lo cu r i d e m u n că crea te în zo n e le d e favo riza te .

M .L .

FILIALA CLUJ A PARTIDULUI VIEŢII ROMANEŞTI PROTESTEAZĂFiliala Cluj a Partidului V ieţii

Româneşti a înaintat, luni, presei un comunicat prin care-şi face cunoscut protestu l faţă de „tratamentul discriminatoriu la care este supusă de către Consiliul local, prin nealocarea unui spaţiu ce .sâ servească drept sediu al filialei”. îri comunicat se precizează că au fost înaintate „organelor competente” cereri repetate, care însă au rămas nesoluţionate. Asta, în timp ce, „conform hotârîrilor Consiliului local Cluj nr. 26 şi 2 7 /2 0 0 2 , filialelor clujene ale PSD, UDMR şi PRM le-a fost atribuit cel

de-al treilea sediu, pentru organizaţiile de tineret” , iar „PUNR-ul, partid neparlamentar, deţine două sedii în CIuj- Napoca”.

„Cunoaştem faptul că Primăria CIuj- Napoca ne-a atribuit un sediu, însă comisia mixtă ce se ocupă de spaţiile cu altă destinaţie din cadrul Consiliului local CIuj-Napoca nu a validat propunerea Primăriei. Această comisie mixtă este formată din membri ai unor partide ce se consideră' dem ocratice, dar infirmă această calitate prin nerespectarea legii, refuzînd nemotivat să ne atribuie spaţiu!

ce ni se cuvine conform legii”, se mai arată în comunicatul semnat de preşedinta filialei Cluj, d-na Mihaela Jecan. Domnia

. sa mai adaugă precizarea că, la alegerile din 2000, PVR s-a clasat, la nivel naţional, pe locul 16, cu aproximativ 55.000 de voturi, obţinînd rezultate foarte bune şi la nivel judeţean, iar lipsa unui sediu pentru filiala clujeană a.PV R „privează atît conducerea filialei, cît şi pe mem brii acesteia, de condiţiile necesare unei bune desfăşurări a activităţii politice”.

M . T R IP O N

ESESEProiectul noului Statut al funcţionarilor publici încalcă separaţia puterilor în stat

Proiectul noului Statut al funcţionarilor publici încalcă separaţia puterilor în stat prin prevederea potrivit căreia funcţionarii superiori, inclusiv secretarii generali ai Camerelor Legislative, sînt subordonaţi primului-ministru, a declarat, luni, preşedintele PNŢCD Victor Ciorbea, care a precizat câ astfel sînt încălcate reglementările UE în domeniu.

Un alt articol are drept consecinţă faptul că un număr mare de funcţionari publici îşi vor pierde această calitate, ei devenind simpli angajaţi cu contract de muncă, a spus liderul ţărănist. PNŢCD se solidarizează cu dem ersurile Sindicatului funcţionarilor publici, care

a protestat vehement faţă de acest proiect de lege. Preşedintele PNŢCD apreciază câ abuzurile în adm inistraţie demonstrează o “involuţie” în materie şi a exemplificat cu “sutele şi miile de cazuri” de funcţionari publici epuraţi pe criterii politice, în jur de 10.000 - după cum susţine Sindicatul funcţionarilor publici -, referindu-se la cazurile celor angajaţi în perioada 1996-2000. Dintre aceştia, puţini au atacat actele abuzive. în justiţie, dar în cîteva cazuri instanţele au admis contestaţiile, a precizat Ciorbea. Unul dintre cazurile cunoscute este cel al consilierului Carolina'Vema, care prin decizia CSJ a beneficiat de reîncadrarea

în funcţie şi de plătirea de despăgubiri din partea autorităţilor. Un alt caz este cel al lui .Florin Tita, demis din echipa prezidenţială după instalarea noii puteri, a arătat Ciorbea, adăugind că şi acesta a cîştigat dreptul de a fi reintegrat şi de a i se plăti despăgubiri.

Procurorul general Tănase Joiţa a formulat însă recurs în anulare în cazul Tita, iar această reacţie are raţiuni “exclusiv politice”, respectiv împiedicarea unei practici judecătoreşti în materie, prin reintegrarea profesională a celor destituiţi ilegal şi prezervarea imaginii puterii partidului de guvemămînt, a precizat preşedintele PNŢCD.

Conducerea PSD a validat soluţia tehnică în caşul

Liceului "B o lya i Farkas” din f s r p iu r e şDelegaţia Permanentă a PSD a validat,

luni, soluţia tehnică în cazul Liceului "Bolyai Farkas" din Tîrgu Mureş, potrivit căreia elevii români din acest liceu îşi vor continua studiile pînă la absolvire, iar din anul şcolar

PUR vrea ca Patriarhul BOR şi preşedintele Academiei să fie senatori de drept

PUR va strînge semnături pentm modificarea Constituţiei astfel încît Patriarhul Bisericii Ortodoxe şi preşedintele Academiei Române să devină senatori de drept, iar un număr de reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatului sâ fie desemnaţi deputaţi indiferent de-rezultatul alegerilor, a declarat, ieri, senatorul PUR Alin Theodorescu Ciocîrlie. Reprezentantul PUR a spus că această campanie de strîngere a semnăturilor va începe după Sărbătorile de Paşti. PUR consideră că Biserica şi Academia Română sînt instituţii care depăşesc interesele de partid, iar numirea conducătorilor acestora ca senatori de drept ar reînvia o tradiţie mai veche în Parlamentul României.

Cealaltă propunere s-ar. concretiza prin desemnarea unor reprezentanţi sindicali şi ai patronatelor în Camera Deputaţilor, în baza unei prevederi similare cu cea referitoare la minorităţile naţionale. Confonn acestei prevederi din Constituţie, organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentm a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la cîte un loc de deputat, în condiţiile Legii electorale.

Potrivit propunerii PUR, sindicatele ar fi reprezentate de unu pînă la trei deputaţi, iar patronatele în mod identic.

Alin Ciocîrlie a mai spus câ, în cazul în care vor fi strînse un număr mare de semnături, PUR va putea negocia de pe poziţii favorabile modificarea Constituţiei cu celelalte partide.

viitor nu se vor mai organiza clase cu predare în limba română, a declarat secretarul general ai PSD Cozmin Guşă.

Guşă a spus că această soluţie la care a ajuns Ministerul Educaţiei Naţionale este “potrivită şi răspunde principiilor de convieţuire interetnică în armonie”. El a

• arătat că factorii de răspundere din plan local vor discuta cu elevii acestui liceu şi le vor explica “părţile bune ale acestei înţelegeri”.

Mai mulţi elevi din clasele cu predare în limba română a Liceului "Bolyai Farkas" din Tîrgu-Mureş au protestat, în ultima perioadă, faţă de separarea şcolilor pe criterii etnice. Potrivit protocolului local încheiat între PSD şi UDMR, Liceul "Bolyai Farkas" urma sâ devină, din toamna acestui an, colegiu de limba maghiară, motiv pentru care toate clasele cu limba de predare română ar fi trebuit mutate la Colegiul Naţional “Alexandru Papiu Ilarian” şi ia Liceul “Unirea” . Clasele cu predare în limba maghiară de la Colegiul Naţional “Alexandru Papiu Ilarian” ar fi trebuit transferate la Liceul "Bolyai Farkas”. Procedurile de transfer urmau sâ fie aplicate în timpul vacanţei de vară, pentru a nu fi perturbată desfăşurarea anului şcolar.

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat că s-a întîlnit cu premierul Adrian Năstase şi au convenit, în legătură cu Liceul "Bolyai Farkas" din Tîrgu Mureş. Ministrul

Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, a declarat că soluţia cea mai probabilă în privinţa Liceului "Bolyai Farkas" din Tîrgu Mureş este ca elevii să-şi continue, studiile în acest liceu pînă la absolvire, iar începmd cu anul şcolar viitor sâ nu mai existe “cifre de şcolarizare pentru clasele în limba română”.

Damian Brudaşcu solicita drepturi

pentru persoanele refugiate

Deputatul PRM Cluj Damian Brudaşcu a adresat o întrebare m inistrului

'M uncii şi S o lidarităţii Sociale, Marian Sârbu, cu privire la aplicarea OUG 105/1999. vizînd acordarea

. despăgubirilor pentru persoanele refugiate în perioada celui de-al doilea război mondial. Una dintre problemele ridicate de către parlamentarul clujean se referă la faptul că drepturile prevăzute de OUG 105/1999 nu se acordă întregii familii refugiate, iar în cazul decesului părinţilor, copiilor refugiaţi care sînt moştenitori de drept. In acelaşi timp, Damian Brudaşcu solicită ministrului Sârbu o serie de lămuriri cu privire la nescutirea de la plata taxei în vederea obţinerii adeverinţei necesare de la direcţiile judeţene ale

'A rh ive lo r Naţionale. Potrivit deputatului Brudaşcu, în judeţul Cluj persoanelor care solicită aceste adeverinţe li se percepe o taxă de 224.200 lei, indiferent dacă aceştia se găsesc sau nu în arhive. O soluţie în acest caz ar putea fi, în . opinia parlamentarului clujean, autentificarea gratuită de către. Oficiul juridic al Casei Judeţene de Pensii a declaraţiilor martorilor pentru persoanele care, din motive obiective, nu pot obţine adeverinţa de la Arhivele Naţionale.

M .L

în privinţa indexării şi recalculării pensiilorPD solicită Guvernului şi Ministerului Muncii să ia măsuri urgente pentru

ca indexarea pensiilor să se facă cu 100% din “rata reală a inflaţiei", iar recalcularea acestora să se facă proporţional cu contribuţia asigurărilor pe toată durata stagiului, a anunţat, luni, vicepreşedintele democrat Gheorghe Barbu. Problema pensiilor a fost dezbătută în şedinţa Biroului Permanent Naţional al PD de luni, iar printre alte solicitări ale democraţilor se mai înscriu creşterea gradului de încasare a contribuţiilor ia bugeWI asigurărilor sociale de la societăţile rău-plaţnice, realizarea recorelării şi indexării astfel încît să dispară diferenţele mari dintre pensiile încasate de cei pensionaţi în perioade diferite. De asemenea, PD mai cere modificarea legislaţiei în vigoare astfel încît să cuprindă prelungirea aplicării drepturilor corespunzătoare fostei grupe i de muncă pentru o perioadă de zece ani de la intrarea în vigoare a legii, Introducerea tuturor sporurilor la calculul pensiei, creşterea limitelor coeficientului utilizat pentru calculul valorii/ punctului de pensie, eliminarea penalităţilor suportate de asigurat ca urmare j a faptului că angajatorul nu a plătit contribuţia la asigurările sociale. /

Barbu a precizat că anul 2001 s-a încheiat cu cel mai mare deficit» bugetului pentru pensii, acesta ridieîndu-se la aproape 8.000 de miliarde de lei. . [

CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-1

SUBREDACŢIA TURDA: Iuni-vineri 8-14; tel/fax 31-43 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16 marţi, vineri 8 -1 1 ;tel/fax 21-60-75.

s F n l i H c i n v i V- > .* « ' „ _ ' A F ;A \A c-: '

T R A T A T EPENTRU 0

BEC0LTĂ BOGATĂ

NOI OFERIM1 kilogram de săm ânţă de porum b certificată,

tratată împotriva bolilor şi cu valoare biologică d e clasa J

TU OFERI ÎN SCHIMBun singur kilogram boabe de porum b obişnuite

i şi în completare, doar 6 kilograme boabe de porum b din recolta ob ţin u tă în toamnă-

C o n s i l i u l J i i c l e ţ e a n C l u j

R e g i a A u t o n o m ă J u d e ţ e a n ă

A p ă - C a n a 1 C l u j

C u o c a z i a : S f i n t e l o r S ă r b ă t o r i d e P a ş t i , c o n d u c e r e a R A J A C C l u j

a d r e s e a z ă t u t u r o r a b o n a ţ i l o r , a n g a j a ţ i l o r ş i c o l a b o r a t o r i l o r s ă i ,

p a r t e n e r i l o r s o c i a l i ş i e c o n o m i c i , î n t r e g i i c o m u n i t ă ţ i a j u d e ţ u l u i C l u j ,

SĂRBĂTORI FERICITE!

a l ă t u r i d e c r e ş t i n e a s c a u r a r e

HRISTOS A ÎNVIAT!

i n g . D o r i n C i a t a r â ş

(5056157) D i r e c t o r G e n e r a l a l R A J A C C l u j

ţrşgpisHs

;L<

AWlkmrUS ăm ânţă H« p o tu m b d in h ibrizii Elan, Turda 2 00 , Turda Super.

.....

i r *> c *

Lichidatorul BAL VIOREL, anunţă licitaţie publică cu strigare a activelor societăţii comerciale JENIFER & MIDA PRODCOM SRL, societate în procedură de faliment, formată din cinci bale pentru creşterea animalelor, finare, padocuri, silozuri, anexe, în perfectă stare, situate în localitatea Apahida, str. Libertăţii nr.l76, jud. Cluj, la o distanţă de 14 km faţă de municipiul Cluj-Napoca, în suprafaţă totală de 25.448 mp, teren cu construcţii 10.632 mp, alei şi platforme betonate 8.258 mp şi zonă verde 6.558 mp.

Licitaţia va avea loc la sediul creditoarei Eurom Bank - Sucursala Cluj-Napoca, P-ţa Unirii nr. 31, în data de 20.05.2002, ora 14.

Preţul de pornire al licitaţiei este de 3.600.000.000 lei (treimiliardeşasesutemilioane lei) exclusiv TVA. Garanţia de participare la.licitaţie reprezintă 10% din preţul de strigare, în numerar sau scrisoare de garanţie bancară. Caietul de sarcini va putea fi achiziţionat contra sumei de 2001000 Iei, depuşi prin ordin de plată la lichidator, informaţiile suplimentare putînd fi obţinute la telefon 064-432.220, int.223 sau 412.875. în caz de neadjudecare se vor organiza licitaţii în fiecare zi de vineri,; începînd cu data de 24.05.2002, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. (soş7408)

C Q

O

C C

I

c/> Vine primăvara şi pentru tine! Euroweb are oferte speciale pentru conexiunile prin dial-up, ISDN şi linii închiriate.

Contactează-ne acum!

B d . 2 1 D e c e m b r i e 1 9 8 9 , n r . 9 3 T e l . 4 1 3 . 9 2 7

b l . L 3 , s c . 3 , e t . 4 , a p a r f . 5 6 F a x 4 2 4 . ? 7 Q |

tFdBlfSX

O E f f T A 5 f >Ţ . £ ' J A L A

p entru â f in t e le . f iu t i

in P ~ b

UNIONU 0 . 0 0 0 Ui/ptn/sejur (P n o y t i )

C A Z M t + VnM frfeS ţiitfc 4? p M t i

VAvţerfi,

pnpfirrdtz ţepvst in Vinert a si pMteluisi

tnnncAmrispecific rvfnAnesti injnitnnzi s(t pMti /

puteti Mistn Ia. 6tujbx âţ InViere IaMAnAStirtA a$fn.HtnM*-riA‘4 <(m Ttckir^kici

&irfttiUtAti‘He Ia ejentiAHcAStr* t(e turist*,

p .p > rie> T o u r snufrn 04-1 - 74l?Fl-, /« 041 - 741Z41

e-bLAit: tferietru rs t. tv

WWW. ejvrie.npr4. re

; LIN II DE AGREMENT PENTRU 1 MAI; R.A.T.U.C. Cluj-Napoca va introduce în ziua de 1 Mai, pentru ţocuitorii dornici de a-şi petrece ziua în mijlocul:naturii, în pădurea Făget sau Hoia, două linii de agrement: ;I; Linia 40A P-ţa Şt. cel Mare - Cabana Făget Păifure Plecări: P-ţa Şt. cel Mare: 9,30 - 10,30 - 11,30 .

15,30 - 16,30 - 17,30 ;Cabana Făget: 10,00 - 11,00 - 12,00

; ' / 16,00 - 17,00 - 18,00Staţii de îmbarcare: Al. învăţătorului - Cl. Turzii - Cl. Turzii (inters. Observatorului) - Camping - Cabana Făget. -

Linia 28A P-ţa M. Viteazul - Tăietura Turcului - str. Mirăslău Dus: P-ţa M. Viteazul - J. Curie - 21 Decembrie 1989 - Memorandumului - Moţilor - Coşbuc - Uzinei Electrice - Garibaldi -14 Iulie - Tr. Grozăvescu - E. Grigorescu - Donath - Mirăslău. întors: Paul Ioan - Mirăslău - Donaţh - E. Grigorescu - Dragalina - P-ţa M. Viteazul. .' •Plecări: Paul Ioan: 9,15-10,15 -11,15

’ 16,00 -17,00 -18,00P-ţa M. Viteazul: 9,30 r 10,30 -11,30

16 ,li -17,15 -18,15 Faţă de staţiile de bază de pe traseu se introduc suplimentar staţiile: Studio - Grădina Hoia - Hotel Napoca.

R.A.T.U.C. Cluj-Napoca urează publicului călător

"Sărbători fericite!"

!!§ Ş | WEST BANK SA - Sucursala CLUJ-NAPOCA i | l § CARDINE BANKING GROUP

Cluj-Napoca, Piaţa C ipariu nr. 9, Telefonh 430180, 430008

OFERĂ D E P O Z I T U L I E P U R A Şîntre 15 martie - 30 aprilie 2002 s

- suma minimă 5.000.000 lei |- termen 3 luni 8- dobîndă fermă 33% pe an

• FĂRĂ COM ISION LA RIDICAREA SUMEI DUPĂ EXPIRAREA DEPOZITULUI

• MAREA SURPRIZĂ: TOMBOLĂ CU 100 DE PREMII ÎN OBIECTE ŞI BANI, ÎN DATA DE 3 MAI 2002.

I N A T E N T I A

A B O N A Ţ I L O R I

R A J A C C L U J !

î n z i l e l e d e j o i ş i v i n e r i , 2 ş i 3 m a i 2 0 0 2 ,

c a s i e r i i l e R A J A C C l u j v o r f u n c ţ i o n a c u u n

p r o g r a m n o r m a l d e l u c r u , î n t r e o r e l e 8 , 0 0 - 1 8 , 0 0 .

R A J Â C C l u j v ă d o r e ş t e

S Ă R B Ă T O R I F E R I C I T E !

P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u lvă p u te ţ i adresa d ire c t la re d a c ţia z ia ru lu i, str. N a p o ca n r . l 6.

L« f s

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;' tei/fax 19-73-04;

J b SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;" SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75..*?fTlpfp5IS fîî 7 , ‘ . i : * '■

î n p r e a j m a S f i n t e l o r S ă r b ă t o r i a l e

P a s t e l u l ,

B a n c a C o m e r c i a l ă C A R P A T I C A

u r e a z ă t u t u r o r c l i e n ţ i l o r ş i

c o l a b o r a t o r i l o r S ă r b ă t o r i F e r i c i t e ,

a l ă t u r i d e c r e ş t i n e s c u l

H r i s t o s a î n v i a t !

(5 0 5 7 3 0 $ )

fer» JJfll taţa

T ra in in g <& C o n su ltin g

In numele clientului nostru, societate comercială cu

capital privat, organizăm selecţie de personal pentru

următoarele posturi: t r a d u c ă t o r - translator limba engleză, germană şi italiană; c o o r d o n a to r f o r m a ţ ie d e lu c ru

cerinţe:- absolvent facultate/ şcoală de maiştri cu profil tehnic;- întocmire devize de reparaţii utilaje de încărcare, sitare, transportoare cu benzi şi elevatoare (utilaje specifice industriei miniere):- diagnosticarea defecţiunilor la această grupă de utilaje;

organizarea şi conducerea unei echipe dc întreţinere şi reparaţii;- experienţă de minim 2 ani în activitatea dc mentenanţă (reparaţii şi întreţinere utilaje);- abilităţi de lucru cu oamenii.Alte cerinţe ale posturilor:- cunoştinţe operare PC (MS Office);- carnet dc conducere auto;- disponibilitate pentru program prelungit.Cei interesaţi sînt rugaţi să trimită Curriculum Vitae însoţit de o scrisoarede intenţie la adresa: OP 1 CP 1393 CIuj-Napoca, cod 3400 sau fax: 0 6 4 0 17.013; termen limită pentm trimiterea CV- urilor: 07.05.2002.Asigurăm confidenţialitate deplină. (sos7308>

S .C . " C e n t r u l d e I n fo r m a t ic ă M i n i e r ă ” S .A .CIuj-Napoca

organizează următoarele cursuri U tiliza re c a lcu la to a re p e r s o n a le - 60 ore

Windows 98, Word 2000, Excel 2000, servicii INTERNET Data începerii cursului: 20 mai 2002

R e a liza re p a g in i W E B - 60 o re HTML, Java script, Dreamweaver, Flash 1«OData începerii cursului: 13 mai 2002 SDiplome avizate de Ministeml Educaţiei şi Cercetării. Informaţii, înscrieri se fac la telefon: 064/414.123, 414.117 sau la sediul firmei, CIuj-Napoca, B-dul N.Titulescu, nr. 4

ASTRAL TELECOMcaută persoane calificate pentm următorul post:

T E H N I C I A N F I B R Ă O P T I C Ăsu cu rsa la C Iu j-N ap o c a

Responsabilităţile postului:- instalare reţea fibră optică: jonctare cabluri, instalare echipamente;■ executare măsurători specifice tehnologiei de fibră optică;• remediază deranjamentele apărute în reţeaua de fibră optică;- participă ia construirea şi modificarea traseelor de reţea.

Cerinţe:itudii de profil tehnic;unoştinţe din domeniul electrotehnic/ telecomunicaţii;xperienţâ în activitatea de instalare şi întreţinere reţele de fibră optică;lisponibilitate la un program flexibil de muncă.Candidaţii pot trimite pînă la data de 7 mai 2002 un Curriculum Vitae adresa: str. C. Brâncuşi, nr.147, loc. CIuj-Napoca (pt. Dpt Resurse nane); fax: 064-441.261; e-mail: hr@astraltv.ro.Pentm informaţii suplimentare privind postul scos la concurs putem fi intactaţi la următorul număr de telefon: 064-441.265.

A S I T R A N S S .A . a s i g u r ă r i - r e a s i g u r ă r i

angajează

Şef agenţie CIuj-NapocaCerinţe; studii superioare, experienţa în asigurări constituie un avantaj.

Persoanele interesate vor trimite un CV şi scrisoare de intenţie la numărul de fax 01-3366002 sau ia adresa de e-mail: cmorar@asitrans.ro, pînă la data de 07 mai 2002.Toate aplicaţiile vor fi tratate confidenţial. (5057392)

I N A T E N Ţ I A P U B L I C U L U I C Ă L Ă T O R !RATUC CIuj-Napoca face cunoscut publicului călător, programul

de transport pentm perioada 01.05.-06.05.2002.01.05.-03.05.2002 - circulaţia se va desfăşura între orele 5,00-23,00,

conform programului pentru zilele lucrătoare, avînd în vedere că activitatea productivă se desfăşoară în majoritatea unităţilor industriale.

04.05.2002 - circulaţia se va desfăşura între orele 5,30-23,00 cu un număr sporit de mijloace de transport pe liniile de:

• Autobuze: 8, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 32B, 33, 35, 36, 37, 38, 39, 42, 47, 48, 49, 51;

• Troleibuze: 1 ,3 ,4 , 6, 9, 25;f Tramvaie: 100, 101.Intre orele 23,00-2,30 venim în sprijinul cetăţenilor care vor să se

deplaseze în zona centrală prin introducerea următoarelor linii de autobuze:

LINIA 2: Cart. Gheorgheni - P-ţa A. lancu5: str. A. Vlaicu - P-ţa M. Viteazul28: cart. Grigorescu - P-ţa A. lancu29: cart. Mănăştur - P-ţa A. lancu32B: cart. Gheorgheni - P-ţa Gării40: cart. Mănăştur - P-ţa A. lancu46: cart. Zorilor - P-ţa M. Viteazul

Pe durata Slujbei religioase autobuzele vor staţiona în zona P-ţei A. lancu:

Linia 2 şi 32B - staţia TeatruLinia 46 - staţia OperaLinia 5 - staţia Reg. CFRLinia 28 - str. Cuza VodăLinia 29 şi 40 - B-dul 21 Decembrie 1989 (CEC).

Pentm buna deservire a publicului călător se introduce provizoriu pentru liniile 28, 29 şi 40, staţie dc îmbarcare pe B-dul 2! Decembrie 1989 (CEC).

05.05.-06.05.2002 - circulaţia sc va desfăşura între orele 6,00-23,00, conform programului de transport pentm zilele de duminică pe liniile dc:

• Autobuze: 8, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 32B, 33, 35, 36, 37, 38, 39,42,47,48,49,51;

• Troleibuze: 1 ,3 ,4 , 6, 9, 25;'• Tramvaie: 100, 101.

Liniile preorăşeneşti 39B, 42, 49 şi 51 vor circula în perioada01-04.05.2002, conform oramlui pentm zilele de simbâtă, iar în 05-06.05.2002, conform oramlui pentm duminică.

Menţionăm câ pentru 1, 2 şi 3.05.2002. pc liniile preorăşeneşti sc introduc suplimentar două orare (5,00 din comune - respectiv 15,30 din CIuj-Napoca).

Urăm cu această ocazie publicului călător "Sărbători fericite"!

U n iv e r s i ta te a " B a b e ş - B o l y a i "organizează concurs în data dc 21.05.2002 pentm ocuparea unui post de

R E F E R E N Tvacant la Grădina Botanică.Condiţii necesare pentm înscrierea la concurs:

- studii superioare;- operare pe calculator;- o limbă străină.

D osarele se depun pînă la data de 17.05.2002, la DEPARTAMENTUL DE RESURSE UMANE, str. Emil de Martonnc nr. 1. (5057411)

U n iv e r s i ta te a " B a b e ş - B o l y a i "organizează concurs în data de 23.05.2002 pentm ocuparea unui post de

T E H N IC IA N vacant la Grădina Botanică.Condiţii necesare pentm înscrierea la concurs:

- şcoală medie tehnică de specialitate (horticultura, agricultură, ' protecţia plantelor);

- liceu agricol;- liceu de maiştri agricoli.

Dosarele se depun pînă la data de 20.05.2002, la DEPARTAMENTUL DE RESURSE UMANE, str. Emil de Martonne nr. 1. (5 0 5 7 4 U )

C o o p e r a t iv a d e C r e d i t

" F O N D C O O P "

C I u j- N a p o c astr. G -ral T. Moşoiu nr. 14

tel/fax: 064-194.257 A cordă c r e d i te garantate cu depozit colateral pentru: -investiţii;- producţie;- a c h iz i ţ ie de b u n u ri

personale pe termen scurt şi m ijlociu. /soseossj

A p e la ţi cu încredere la:

C A S A D E

A M A N E T

din str. Regele Ferdinand nr. 16 (Gh. Doja)

Cu garanţii: aur,electrice, electrocasnice, celulare etc.

asigură consultaţii, tratamente, intervenţii chirurgicale în condiţii u ltram oderne ' - \

• chirurgia cataractei prin facoemulsificare ;cu implant de cristalin foldabil !

O p e r a ţ i i c u l a s e r e x c i m e rpentru « corecţia miopiei pînă la -10, -11 dioptrii; • hipermetropiei de +4, +6 dioptrii; • astigmatismului

Cu ajutorul nostru renunţaţi la disconfortul ochelarilor

D IRECŢIA REGIONALA D E POŞTA CLUJ-NAPOCAAdresează clienţilor săi cele mai calde urări de bine şi sănătate cu

ocazia Sfintelor Sărbători de Paşte.Totodată vă facem cunoscut programul de funcţionare al oficiilor

poştale, din cadrul D.R.P. CIuj-Napoca, în perioada acestor sărbători:1 Mai - închis2 Mai - închis3 Mai - Program normal de funcţionare (zi normală de lucm)4 Mai - Program normal de funcţionare pentru zile de sîmbâtâ s5, 6 Mai - închis §

Vă mulţumim g

S . C . î n c h i r i a z ă

spaţiu pentru depozitareî n s u p r a f a ţ ă d e 1 4 4 m p , a f l a t p e

B-dul 21 Decembrie 1989 nr, 146.

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l . : 0 6 4 - 1 9 4 . 9 8 1 ,

SC EXPERT SA Aradsocietate profesională de lichidări, scoate la vânzare prin licitaţie

publică custrigare diferite bimuri aparţinând debitoarei SC ESPARO FOREST SA Arad (fost IFET), aflată în procedura

falimentului, dosar 2085/2000 Tribunalul Arad. Se vor vinde: betoniere, rezervoare cilindrice orizontale de diverse capacităţi,

separatoare ciclon pentru rumeguş, maşini unelte şi de uz general (strunguri, treze universale, maşini găurit, polizoare cu picior,

maşina de rectificat arbori cotiţi, maşini rectificat interior, standuri de centricubat. bancuri de lucm. aparate de sudură, electrocoinpresoare de aer, etc), instalaţii de pornire la rece

precum şi unele utilaje specifice prelucrării primare a lemnului (motoferăstraie HUSQVARNA descompletate, ferăstrău panglică,

abricht, circulare multilaniă, maşini de capsat lăzi, circulare cu masă fixă şi mobilă descompletate, etc) precum şi totalitatea pieselor de schimb, materialelor şi obiectelor de inventar din magaziile sectoarelor de exploatare. Licitaţiile vor avea loc în mai multe localităţi din judeţul Arad după cum urmează: în

21.05.2002 ora 10.00 la sediul depozitului de buşteni Tâmova; în21.05.2002 ora 12.00 la sediul fabricii de parchet clin Bocsig; în

21.05.2002 ora 14.00 la sediul sectorului din Sebiş; în -22.05.2002 ora 10.00 la sediul atelierului din Racina (Lipova); în

22.05.2002 ora 12.00 la sediul sectorului din Bârzava; în22.05.2002 ora 14.00 la sediul fabricii de cherestea din Săvârşiri; în 24.05.2002 ora 10.00 la sediul central al debitoarei ESPARO

FOREST din Araci str. Tribunul Dobra 18-20. Listele cuprinzând bunurile oferite şi preţurile de pornire se găsesc afişate la sediile

ESPARO FOREST de mai sus. Pot participa la licitaţii orice persoane fizice sau juridice care până la ora licitaţiei au depus o

garanţie de participare egală cu 10% din preţul de pornire al bunurilor licitate. Informaţii suplimentare se pot obţine la

telefoanele 092-666.740 (DI. N. Gheranescu) şi094-565.723 (Dl. P. Goanţă). ( f .p .0 3 4 5 )

Simţiţi că nu mai puteţi trăi în această lume în continuă mişcare?Informaţiile pe care le găsiţi

în paginile ziarului nostru vă pot salva!

il J-NAPOCA: lu n i-v in er i 8-16; sîm bătă 9-14;te l/fax 19-73-04; ^ 'S \

ilBREDACTIA T U R D A : lun i-vineri 8-14; te l/fax 31-43-23; I ~ 1 1 1 )ilBREDACŢlA D E J: lu n i, m iercuri, jo i 8 -16 , J l J I /.jrti, vineri 8̂ J_1 ;_ţel/fax 2 lj-60-75. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

SC EXPERT SA Aradiii calitate de lichidator judiciar in dosarul 2085/2000 Trib. Arad, in baza aprobărilor judecătorului qndic date prin încheierea din 13.12.2001 scoate Ia vânzare prin licitaţie publică cu strigare 3 FABRICI DE CHERESTEA aparţinând debitoarei in faliment ESPARO FOREST SA Arad

Fabrica Amplasament Preţ pornire (inclusiv TVA)

fabrică de cherestea cu 4 gatere, fabrică de parchete fi fabrică 1; panouri încleiate din foioase, cu depozite fi instalaţii de utilităţi ioimme. amplasate pe 100.086 mp înscris in CF 1637 Bocsig fabrică de cherestea cu 2 gatere, depozit biifteni şi sediu sector nateliere pe 23.089 nipinscris-iii CF 2438 Sebisş

fabrică de cherestea cu 2 gatere, depozit buşteni si sediu sector cu ateliere pe 15.054 mp înscris in CF 3713 TâmovaToate construcţiile sunt amplasate pe terenuri proprietatea statului român având intabulat în CF

dreptul de superficie pe durata existenţei constmcţiei. Licitaţia va avea Ioc în data de 24.05.2002 ora 10.00 la sediul debitoarei ESPARO FOREST din Arad, str. Tribunul Dobra 18-20. Informaţii

suplimentare se pot obţine la telefon 092-666.740 (Dl. N. Gheranescu) şi094-565.723 (Dl. P. Goanţă). (F.p.0345)

Bocsig, jud.Arad 14.123.520.000

Sebiş, jud.Arad 2.714.342.400

T âmova, j ud. Arad 1.276.416.000

SC EXPERT SA Aradiii calitate de Iicliidator judiciar în dosarul 20S5/2000 Trib .Arad, in baza aprobărilor judecătondui sindic

date prin încheierile din 25.05.2001,21.06.2001. 20.09.2001 şi 15.11.2001 scoate la vânzare prin licitaţie publică cu s trig are IM O BILE aparţinând debitoarei în faliment ESPARO FOREST SA Arad

Imobil Amplasament Preţ pornire (inclusiv TVA)Grajd în localitatea DORGOŞ Dorgoş 157.286.400Cabană forestieră VALEA RUJII Moneasa 12.163.482

. Grajd pentru cai RĂNUŞA Rănuşa 1.679.360Cabană TROAŞ Valea Gaiţei Troaş 2.132.480

, Grajd pentru cai CIMERCEA Tauţ 5.178.880i Casă locuit VINEŞTI Săvârşin 3 6 .06 9 3 7 6j Atelier şcoală SEBIŞ Sebiş 485.910.1181 Atelier mecanic ŞOIMOŞ Lipova 1.438.924.800\ Coloană BOCSIG Bocsig 419.430.400

Coloană SĂVÂRŞIN Săvârşin 682.393.600Sector BÂRZAVA Bârzava 825.753.600Toate construcţiile su n t am plasate pe terenuri p roprietatea statului rom ân având intabulat în CF dreptul de superficie pe durata ex istenţei constm cţiei. L ic ita ţia va avea loc ân data de 24 .05.2002 o ra 10.00 la sediul debitoarei ESPA R O F O R E S T din A rad. str. Tribunul D obra 1S-20. Inform aţii suplim entare se pot obţine la

te lefon 092-666.740 (D l. N . G heranescu) şi 094-565.723 (D l.P . G oanţă). (F.P.0345;

j REZIDENŢIAL I IM OBILIARE !

i

îţ Vinde ap. 2 cam ere cf. I, .^comandat, situat pc Calea 'Probanţilor, zona Tribunalului, Pal pentru cabinet avocatură, -tarial, suprafaţă 54 mp, sobe

'."cotă, telefon, parchet, gresie, ijinţâ, preţ 23.000 USD. Tel. £.916, 196.808. (Ag.i,).;j' V inde ap. 3 cam ere în b’jorescu, zona Biomcdica, cf. I, £omandat, etaj 1, suprafaţă 67 mp, ;ji>âi, 2 balcoane, unul închis, Jpmetre, preţ 23.500 USD uşor §ociabiI. Tei. 195.916. 196.808.

■S-î-)-Vinde ap. 2 camere, pc Horea,

t e înalt, gresie, faianţă, parchet, ntorizat, garaj, decom andat, mfort 1, preţ 23.000 USD Sociabil. Tel. 195.916 sau *6.808. (Ag.i.)' Vinde garsoniera confort 3, cu * , în G heorgheni, etajul .3, îUpabilă imediat. Preţ 7.000 USD. :1. 195.916 sau 196.808. (Ag.i.)' Ap. 1 cameră ultracentral, îrafaţă 44 mp, camera 24 mp, Pal p en tru b irouri, cabinet acatură, notariat, sedii firmă, preţ '■500 USD. Tel. 195.916, 196.808! î i ) .Vinde garsonieră cf. I, 28 mp,

'con, în Mănăştur, preţ 11.600 >0. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.). Vinde ap. 4 camere ultracentral, ■al pentru birouri, cabinete, sedii îie, la preţul de 36.500 USD ţociabil. Tel. 195.916, 196.808.

i i .V inde ap. 2 cam ere cf. I,

:omandat, etaj intermediar, situat cartierul Zorilor, preţ 17.500 iD. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).

V inde ap. 2 camere în igorescu, cf. I, nefinisat, parchet, berabil, preţ 15.800 USD. Tel. 5.916, 196.808. (Ag.i.).

* Cumpărăm şi închiriem pentra enţii noştri apartamente, case, e, terenuri, spaţii comerciale, hale iustriale. Tel. 195.916, 196,808. g.i.).

MATRMONIALE

• T în ă r ă s im p a t ic ă , d is c r e tă , o f e r c o m p a n ie , m a sa j , n u m a i d o m n ilo r c iv iliz a ţ i, m a n iera ţi. T el: 0 9 0 -0 8 -2 0 -9 6 , o re le 8 .0 0 - 22.00 . (1612731)

• V înd porc alb, 130 kg, a s ig u r c o n d iţ i i de sa cr if ica r e . T el. 43 -3 9 -8 1 . (2068210)

v in z Ar iCUMPĂRĂRI

• Vind teren în suprafaţă de 1700 mp cu front 12 m pe str. Frunzişului 24. Tel: 45-90-38. (2067207)

• Vînd teren în Valea Drăganului, poziţie deosebită cu acces la rîu, pentru case de vacanţă sau cabane. Informaţii la tel: 25-56-51. (2067213)

• Vînd urgent şi convenabil mobilier dulapuri marj haine, bucătărie, paturi. Informaţii la tel: 42-88-47 sau 094-95-77-80. (2067179)

• De vînzare maşină de cusut, marca “Singer". Te): 13-45-44. (2067641)

• Vînd sobă de încălzit emailată, albă. B-dul Eroilor nr. 14, tel. 19-69-79. (2068208)

DIVERSE

• P. F .'v înd M ercedes 300 D , m odel 124-A F-1988, Full O ption . T el: 094-29-56-10 . (2067201)

• P. F. v în d escava tor Z ep e lin , 14 T , p e p n eu ri, s t a r e p e r fe c tă d e fu n c ţ io n a r e . P r e ţ 1 3 .2 0 0 E U R O . T el: 094-45 -14 -88 . (2067202)

• V înd fără interm ediari, c a s ă cu e t a j , 4 c a m e r e , bu cătărie , 3 holuri, 2 băi, t e r a s ă , g r ă d in ă 650 m p - D îm bul R otund . Tel: 43-04- 91 o r e le 1 0 .0 0 -1 7 .0 0 sa u 093-35 -27 -53 . (2067119)

• Vînd casă, 3 camere, bucătărie,'baie, apă curentă, canalizare/cu magazin desfacere, curent trifazic, în Huedin, str. 30 Decembrie nr. 13. Preţ 750 mii. /Iei negociabil. Tel: 094-39-58- 87 sau 092-32-59-31. (1616450)

• V în d im p r im a n tă p ortab ilă nouă, ultim ul tip. T el: 0 9 3 -7 9 -8 1 -9 9 .(2067200)

• Societate, cum păr p iei m iel, en gros. Tel. 092-25- 40-86. (1615494)

• C o m p a n ie in ternaţională din dom eniul m ed ica l recrutează pentru b ir o u l d in C lu j-N a p o c a : I n te r n a t io n a l C u s to m e r S e r v ic e s R ep r ese n ta tiv e s . C erinţe: studii superioare; cu noaşterea lim bii engleze, fluen t; cunoştinţe b u ne de o p e r a r e PC (M S -O ffice ); a b il i t ă ţ i d e c o m u n ic a r e ; p e r s o n a l i t a t e d in a m ic ă . R e p r e z in tă un a v a n ta j: v îr s tâ 2 5 -3 5 d e a n i; e x p e r ie n ţă în r e la ţ iile cu c l ie n ţ i ş i /s a u fu r n iz o r i i ; exp erien ţă într-o com panie in ternaţională; cunoaşterea u n e i a l t e l im b i s t r ă in e (fr a n c e z a , germ an a, ru sa , s îr b a , m a g h ia r a );d isp on ib ilitate de deplasare p e s t e h o ta r e ; p e r m is d e con d u cere cat. B. Se oferă: m ediu d e lucru la standarde in t e r n a ţ io n a le ; p a c h e t s a la r ia l a t r a c t iv ;op ortu n ită ţi de dezvoltare. V ă rugăm să trim iteţi pînă la da ta de 10.05.2002 C V cu fo to g r a f ie ş i sc r iso a r e de in ten ţie in lim ba engleză Ia O P 1 C P 10 70 C lu j . (2068097)

în ca lita te d e a d m in is tra to r ju d ic ia r a l S C A g ro in d u s tria la P o ia n a T u rd a S A , ~

o rg a n iz e a z ă V Â N Z A R E A L A L IC IT A Ţ IE

a a c tiv e lo r F e rm e i 4 V iiş o a ra .Im o b ile le o fe r ite s p re v â n z a re s e v o r

d e zm e m b ra p o tr iv it o p ţ iu n ii c u m p ă ră to rilo r , o rice v a r ia n tă f iin d n e g o c ia b ilă .

L ic ita ţia v a a v e a loc în d a ta d e 1 0 .0 5 .2 0 0 2 , ia s e d iu l S C A g ro in d u s tr ia la P o ian a d in T u rd a ,

str. C îm p ie i, n r. 112, o ra 14 .00.

- In fo rm a ţii la te l 0 6 4 -1 9 7 5 2 1 , 0 9 2 -4 0 5 .6 0 3sa u 0 9 2 -3 3 1 .8 4 5 . g."T

în s c r ie r i p ân ă în d a ta d e 0 9 .0 5 .2 0 0 2 , o ra 1 6 .0 0 . ^

U n i v e r s i t a t e a " B a b e ş - B o l y a i ” C l u j - N a p o c a

Direcţia de Gospodărie ş i Administrare a Patrimoniului

Restaurantul Studenţesc Haşdeu, situat în str. Haşdeu nr. 45, vinde din stoc cantitatea de 5 tone de cartofi la preţul de 7 mii lei.

în cazul cumpărării unei cantităţi ce depăşeşte 1 . 0 0 0

de kg preţul este negociabil.Informaţii la telefon 194.360 sau 184.315. (5057409;

• Executorul ju decătoresc v in d e , la lic ita ţie p u b lică , casă fam ilială, în T urda, str. C îm p ie i nr. 4 1 , co m p u să d in : 2 cam ere, b u că tă r ie , a n tr e u , c ă m a r ă , b a ie , p iv n iţă , cu rte ş \ g ră d in ă . Preţul de strigare e ste de 600.000.000 Iei/P articipanţii Ia licitaţie vor face dovada depunerii a 10% din preţul de s t r ig a r e Ja d is p o z i ţ ie ex e cu to ru lu i ju d e c ă to r e sc sau în num erar. L icitaţia va a v e a lo c în d a ta d e 08.05 .2002, ora 10, la sediul e x e cu to ru lu i ju d e c ă to r e sc din T urda , str. R ep u b lic ii nr. 35 . Relaţii sup lim entare la execu toru l ju d ecă to resc T u r d a , te l. 3 1 -2 0 - 9 0 . (7019700)

• D o re l C h iş e x e c u tă m orm inte în rate. Tel: 45 - 97-98 sau 095-91-28-52 , str. F ru n z işu lu i nr. 2 , ca r tier M ănăştur. (1613977)

• A n g a ja v în z â to r i strad ali. Tel: 092-71-31-14; 092-49-24-81 . (2067194)

• R epar te levizoare co lor cu garanţie 6 Iuni. Tel: 46 - 00-65 . (2067205)

• Staţiunea de C ercetare şi Producţie Pom icolă C luj organizează concurs pentru o c u p a r e a p o s tu lu i d es e c r e t a r ă . C o n d iţ i i : cu n oştin ţe de op erare PC , l im b i străine. C oncursu l va a v e a lo c în d a ta d e 10.05.2002, la sed iu l unităţii. P en tru inform aţii - tel: 14- 10-38. (2067649)

• Primăria comunei Mănăstireni scoate la licitaţie cantitatea de 390 metri cubi material răşinoasâ pe picior (igienă) în trupul de pădure Capul Dealului. Licitaţia va ayea loc în data de 16 mai 2002. Relaţii la tel: 095-63-41-07. (2067656)

• Krişan Kostan, Krişan Ianoş, Krişan Konstantin, Krişan Ianoş, toţi cu ultimul domiciliu în sat Vâlcele, com. Feleacu, sînt citaţi la Judecătoria Cluj-Napoca, pe data de 15.05.2002, în dosar civil nr. 1838/2002, pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. (7019702)

• Muncaci Vasile, Muncaci Maria, Muncaci Ioan, Felecan Vasile a iui Simon, toţi cu ultim ul domiciliu în com. Ciurila, sat Sâlicea, sînt citaţi la Judecătoria Turda, pe data de 24.05.2002, în dosar civil nr.1830/2002, pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. (7019703)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Delgia SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “ Hală creştere păsări şi producţie furaje, bloc 3, Ferma 4” situat în Apahida str. Libertăţii nr. 319. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune Ia sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (2067191)

• în data de 23 mai 2002, ora 8, în dosar nr. 3952/2002 a Judecătoriei Cluj-Napoca, ia sala 16 sînt citaţi în calitate de pîrîţi

•Mureşan Ioan ( al lui Vasile), Mureşan Dumitru (al lui Vasile),' Mureşan Maria ( al lui Vasile), Iacob Victoria născută Mureşan, Sfarlea Floare născută Mureşan, Mureşan Gavrila a Iui Vasile, Maier Victoria născută Mureşan, Mureşan Iacob a lui Dumitru, Mureşan Ioan a lui Dumitru, Mureşan Petru al lui Dumitru, Mureşan Maria născută Mariş, Topan Florica născută Mariş, Mariş Gheorghe, Mariş Ana, Coman Palaghia născută Vele, Crişan Anica născută Vele. Obiect de judecată -acţiune constatare, prestaţie tabulară, întabulare teren. (2067217)

A c u m si în C lu j-N a p o c a

M o b i l ă

" A L P R O M "

d in lem n m a siv d e c a lita te su perioară .

B -d u l 21 D e c e m b r ie nr. 1 5 2 te l/fa x : 0 6 4 -4 1 0 .2 6 3 . |

O R A R 1 0 -1 9 tVînzări în RATE

A l b ă s t r e l e

I is â s s î S G Ă

R-l3400 Cluj-Napoca ,«>1B-dul.Eroilor nr.43/1 S;jTel/£ax:064-431112 . ŞŞ.

• Persoanele enumerate mai jos avînd domiciliul necunoscut sînt citate la Judecătoria Cluj- Napoca în cauza Dosar nr. 4151/ 2002, termen ia 20 mai 2002, orele 8.00, cam era 165, în calitate de p îrîţi, pentru succesiune şi partaj, astfel: Vanea Ana a lui D um itru măritată Rus Gheorghe, Vanea Maria a lui Dumitru măritată Oltean Ioan, Vanea Ioan a lui Dumitru, Vanea Maria a lui Dumitru, Koman Ana, Koman ianos, Pap Maria, Rus Milru, Rus Gyorgy a Tudoruere văduva lui Rus G yorgy, născu tă Szeltcyan Anna, Tăuţan Todor, Cântă Ilie, Rusz George şi soţia născută Selicean Ana, soţia lui Flueraş Ilie, născută Pop Susana, soţia lui Pop Petru Iuliu, născută Pop Maria, Topan Maria a lui Nicolae Culi, Pop Vasile Valica, Pop Vasile, Pop Nicolae, Trif Dumitru minor, Trif Ana minoră, Trif Petru, soţia lui Cioban Ioan, născută Gal F loarea, Rusz Gyorgye, R usz G yorgy Todorucze, Blag Maria, măritată llea Vasile, Blag Ana, măritată Selegean Petru, Gal Nicolae, Gal Ana, Pap Maria, Pap Anika, Pap Vamcza Ianos, Pap V ancza Peter, Pap Lukreczia, Pap Miklos, Pap Laszlo, soţia lui Vanea Dumitru născută Lonean Anica, Cântă Ana măritată Trif Ioan, Cântă N icolae a lui Nicolae, Pap N asz taszia căsătorită Cioban Petru, Pap Maria, căsătorită Kanta, Topan Petru Ciucalâu şi soţia Badiu Nastasia, Rus Ioan, Rus Floare măritată Pop, Rus Ana măritată Rus, Rus N astasia m ărita tă Caian, Rud Dumitru minor,- Blag Ana, Szeleszan Peterne căsătorită Blag Ana, Fluieraş Dem erterne, E iseoni L ukas Flora, Eiseoni Lukas Ilona, Eiseoni Lukas Szilvia, văduva lui Lukas Peterne născută Simonka Anna, Gal Miklos, Pop Elvira măritată Topan Petru, Pop Elisabeta măritată Balint Traian, Rus Gheorghe a lui Gheorghe şi soţia Vanea Maria. Reclamanţi Rusu Nicolae şi Rusu Lenuţa. Prezenţa obligatorie. (2067639)

tă u ,

• In data de 23 mai 2002, ora • în data de 24 mai 2002, ora 8’ la Judecătoria Cluj-Napoca sa la 169 Judecătoria Cluj-

dosar nr. 3951/2002, sala 162, Napoca dosar nr. 4087/2002 este este citat pîrîtul Lazăr C. Traian. citată pirita Jonas Agnes. Obiect O b iect de ju d e c a tă acţiune de judecată-acţiune uzucapiune constatare, partaj şi întabulare teren, întabulare. (2067218) teren. (2067219) • în conformitate cu Legea nr.

• Se citează pentru data de 15 137/1995, S. C. Auto Service m ai 2002, o rele 8.00 la Someş C. T. C. S. R. L. anunţă Judecătoria Cluj-Napoca sala începerea demersurilor pentru 165, în dosar nr. 4636/2002 obţinerea autorizaţiei de mediu numiţii Podar Gavrilâ, Sucală Pentru ob'ectivul “atelier de loan a lui Simion cu domiciliul timchlSerie auto” situat în Cluj- necunoscut în calitate de de pîrîţi NaPoca str- Cîmpului nr. 164. pentru recunoaşterea dreptului de Eventua)ele ss^ s> p e ş t i i proprietate. (2067638) numai pentru factoni de med,u

• Mureşan Grigore a lui Indrei cu ultimul domiciliu necunoscut este citat în calitate de pîrît la Judecătoria Cluj-Napoca în data

DECESE COMEMORĂRI

se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (2068201)

• Numitele văduva lui Rusu Pavel născută Borca Ana si

de 10.05.2002, orele 8.30, sala j\jjstor Elena, ambele cu ultimul 16 în dosarul cu nr. 16/2002. dom iciliu cunoscut în Cluj-

Napoca, sînt citate la Judecătoria Cluj-Napoca, în 13.05.2002, ora8,00, sala 16, dosar nr. 3268/ 2002 în proces cu Rus loan

(2067189)• în conformitate cu Legea nr.

137/1995, SC Idea & > r in t Design SRL anunţă începereademersurilor pentru obţinerea pentru recunoaştere drept de acordului de mediu pentru proprietate. (2068203)obiectivul “extindere conductă, branşam ent gaz şi post de reglare” situat în Cluj-Napoca str. C ireşilo r nr. 38A. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Clui, Calea Dorobanţilor nr. 99. (2067640)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Nfusubf SRL

P IE R D E R I• Pierdut camet de student pe

num ele M oldovan Radu. îl declar nul. (2067192)

• Pierdut camet de student pe numele Albu Ciprian. îl declar nul. (2067193)

• P ierdut legitim aţie de serv ic iu pe numele GhiranSim ona, eliberată de

anunţă începerea demersurilor Universitatea de Medicină şipentru obţinerea autorizaţiei dc Farmacie Cluj. O declar nulă.mediu pentru obiectivul “bar cu anexe” situat în Cluj-Napoca, str. Victor Babeş nr. 33. Eventualele sesizări şi sugestii numai 'pentru factorii de mediu se vor depune !â sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (2067642)

• Pop Samoil, Pop Ana, Pop Rozalia, Kovacs loan, Szabo Ecaterina, Oneţ Livia, Jucan T eodor, Jucan Susana, Pop Maria sînt citaţi în calitate de pîrîţi în data de 15 mai 2002, ora 8.00, sala 169, fosta 122, la

(2067195)• Pierdut 1 exemplar aviz

special nr. 17171 din28.05 .1992, eliberat deMinisterul Sănătăţii pe numele Dumitraş Adela. îl declar nul. (2067198)

• Pierdut camet de student pe numele Harmat Râul Cosmin. îl declar nul. (2067209)

• Pierdut camet de student pe numele Botnaru Veaceslav. îl declar nul. (2067210)

Pierdut camet de student peJudecătoria Cluj-Napoca in dosar numeie Marchiş loan. îl declar 4531/2002 în proces cu Budai nu], (2067214) i

• Pierdut carnet, legitimaţie de student şi card.Banc Po!st, pe numele Popescu Petronelâ. Le declar nule. (2067637) '

• Pierdut camet şi legitimaţie de student pe numele Szekely

Gheorghe şi Budai Susana avînd ca obiect ieşire din indiviziune.(^067655)

• în data de 14 mai 2002, ora8.00, sala 16 dosar nr. 1970/2002 la Judecătoria Cluj-Napoca este citat pîrîtul Lenart Mihai, Zsuzsanna Cecilia. Le declar obiect de judecată - radiere nule. (2067648)uzufruct. (2067657) • P ierdut certificat de

• în data de 24 mai 2002, ora înmatriculare autoturism marca8.00, sala 102, la Judecătoria Oltcit Club-12 TRS, cu nr. GL- Cluj-Napoca dosar nr. 1695/ 01-FSG , pe numele Obreja 2002 sîn t c ita ţi pîrîţii Kun Nicolae Ovidiu. îl declar nul. Francisc, Kun Elisabeta născută (2067651)Uyes, Laszlo Istvan şi Laszlo ;• Pierdut contract de închiriere Terezia, Cistian loan şi Cistian parcare nr. 5307, pe numele Floare născută Băbuţ, obiect Mureşan Marian. îl declar nul. judecată - prestaţie tabulară, (2067653) în tăbulare, radiere uzufruct. > • Pierdut camet şi legitimaţie (2067658) de student eliberate de UBB,

• în conformitate cu Legea nr. Facultatea de Istorie şi Filosofte, 137/1995, Baciu Nicolae Vaier Pe num ele Vodă Cristina anunţă începerea demersurilor Le declar £'pentru obţinerea acordului de (2067654)mediu pentm obiectivul “plan * Pierdut carte de idenritate casă” situat în Cluj-Napoca str. auto se n a A 707043 pe Oaşului nr. 398. Eventualele « « n e le Szo ga Edmund. O sesizări si sugestii numai pentru declar nula. (2068202) ^ factorii de mediu se vor depune * P'^rdut carnet de student pe la sed iu l IPM Cluj, C alea numeh= Barz Cnst.an Febctan. U Dorobanţilor nr. 99. (2068199) declar nul. (2068204)

• Sîntem alături de colega noastră Anca Blaga, greu în c e rc a tă de p ierderea bun ic ii d rag i. S incere condoleanţe familiei. Colegii din Redacţia "Adevărul de Cluj".

• A dînc în d u re ra ţi anunţăm trecerea în nefiinţă a d ragului nostru ta tă şi bunic COROI M. PETRU din R oşia M ontană, înm orm întarea va avea loc în data de 2 mai 2002, ora12.00, Ia C apela Nouă- M ănăştur. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Nelu şi G eorgeta cu fam ilia şi P e tr işo r cu fam ilia. (2067199)'

• Cu sinceră d u re re anunţăm încetarea din viaţă a p re ţio su lu i nostru soţ, ta tă , bun ic şi s trăbun ic, NICULAŞ AUGUSTIN, în v îrs tă de 80 de ani. Înm orm întarea va avea Ioc la ca p e la C im itiru lu i Cordoş, m arţi, 30.04.2002, orele 14.00. Nu-1 vom uita n ic io d a tă ! F am ilia îndurerată. (2067211)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă, soacră, bunică şi străbunică M UREŞAN ANUŢA (a BUMBULUI) în vîrstă de 89 de ani. Înm orm întarea va avea loc azi, 30.04.2002, în com una VultuVeni. Nu te vom uita niciodată. Familia îndurerată. (2067636)

• Cu durere în suflet a n u n ţă m în c e ta re a p re m a tu ră din v ia ţă a iubitului nostru soţ, ginere şi cum nat- M IH UŢ O C T A V 1 A N -M IR C E A . Lacrimi şi flori îi vor însoţi m em oria. Dumnezeu să-l od ihnească ' în pace, Înmormîntarea va avea loc m arţi 30 aprilie 2002, la cimitirul Mănăştur (Capela Nouă) la ora 12.00. Soţia M arine la , socrii D oru şi M aria Săbăduş şi cumnatele Camelia, Ioana şi Adriana.(2067643)

• Anunţăm încetarea din viaţă după o iungă şi grea suferinţă a celei ce a fost GHERASIM ANA (DICA). Înmormîntarea va avea5loc în d a ta de 30.04.2002, la o re le 11.00 Ia C im itiru l Central. Rugăm respectaţi dorin ţa defunctei de a nu aduce coroane sau flori. F am ilia în d u re ră tă .(2067644)

• întreaga natură a plîns la m o artea ta , ce ru l cu lacrim i de ploaie, pămîntul cu florile de primăvară ce atît de mult le-ai iubit. Şi noi copiii tă i d rag i, te plîngem la plecarea pentru totdeauna dinţye noi mamă dragă, GÎRDA FLOAREA din Cătina. Fiul Mircea cu soţia Tatiana şi fiul Ciprian. (2068200)

• Cu adîncă du rere anunţăm decesul iubitului nostru soţ, tată, socru, bunic CIUP IOAN, Chipul tău blînd şi luminos va rămîne icoană sfîntâ a fam iliei noastre. Săruţîndu-ţi mîna d rea p tă ne ; luăm adio p en tru totdeauna. Soţia Ciup Marioarâ, fiul Dănuţ cu familia, fiica Cornelia cu familia. Înmormîntarea va avea loc în satul Nadăş, miercuri, 1 mai 2002, ora12,00. Dumnezeu să-I odihnească în pace. (2068209)

• Sîntem alături de colega noastră Adriana, în durere p ric in u ită de p ie rd e rea m am ei dragii Colectivul Catedrei de Limbi Moderne Aplicate în Economie din cadrul Universităţii “Babeş Bolyai”. (2067190)

• Sîn tem a lă turi de colegul nostru Rom an F lorin , în m area du rere pricinuită de decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colectivul D ispensarului M edical Depou C F Cluj.(2067203)

Sîntem alături de colega n o a s tră Pop S abina, în aceste clipe grele pricinuite de m oartea mamei dragi. Transmitem pe această cale sincere condoleanţe şi în tre a g a n o as trăcompasiune. Colectivul SC Agrosem Impex SRL Cluj.(2067204)

• Sîntem a lă tu r i de domnul Prof. Dr. Secăreanu Alexandru, în clipele grele pricinuite de moartea soţiei sale. Sincere condoleanţe. C olectivul de m edici şi as is ten te al C linicii Psihiatrie I-II. (2067208)

Sînfcm -alături de colega noastră Simion Elena, acum cînd trece prin momente g rele , la d e sp ă rţirea de mama ei dragă. Colegele de la Serviciul producţie SC Argos SA. (2067212)

• Regrete şij tristeţe la decesul fostului nostru coleg C O R O jA N KÎAN. Vom p ăstra mereu în am intire bunătatea şi blîndeţea sa. Dumnezeu să-l.odihnească în pace! Sincere condoleanţe fiicei sale, colega noastră Viorica Iepure şi întregii familii îndurerate. Colegii de Ia Institutul de Chimie şi N obilm et C liij-N apoca. (2067216) .

• Sîntem alături de colega no as tră A ncuţa B ara în aceste momente de m are durere şi suferinţă prin care trec e , p ric in u ite de p ie rd erea iub ite i m am e, M1NUCA POP din satul Tioc. Colegii de la Oficiul de Calcul CUG. (2067646)

• Sincere condoleanţe familiilor Demesy şi Deak, E rzsi şi M elinda Ia p ie rd e rea mam ei deagi. Fam ilia d r . B ără ian .(2068205)

• La data de 2 mai se împlinesc 4 ani de cînd ne- a părăsit scumpa noastră OLGA CRENGĂNIŞ, născută POP. Odihnească- se în pace! F am ilia . (2067165)

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

____________________ marti,_vineri 8-11; ţel/fax 21-60-75.

• Sîntem alături de colega şi prietena noastră Anca Blaga în durerea pricinuită de pierderea bunicii sale, M ihaela şi M onica,(2068206)

• Anca, sîntem alături de tine şi îţi transmitem sincere condoleanţe la decesul bunieji tale. Maria, Adela, Bil şi Aniko. (2068207)

• In data de IM ai, cu durere în suflet comemorăm 4 ani de la decesul, soţului, tatălui, socrului şi fratelui, TODORUŢ ŞTEFAN. Vei răm îne în m em orie şi sufletele n o as tre p e n tru totdeauna. Dormi în pace! Familia Todoruţ. (2067196)

• Se împlinesc astăzi, 30 aprilie, 4 luni de cînd a trecut în nefiinţă în urm a unui tragic accident rutier fiu l nostru , PUNDAR TUDOR CONSTANTIN, de 37 de anj. A fost 15 ani inginer de bord la Sankt- Petersburg pe avionul Tu- 154. A iu b it to td eau n a Clujul copilăriei şi al anilor de şcoalăj Odihnească-se în pace! P ărin ţii: V alentina Vesna şi Todor Constantin. (2067197)

• Cui durere în suflet anun ţări că la 2 m ai se împlinesc 6 luni de cînd ne- a părăsit pentru totdeauna iubitul nostru soţ, ta tă şi socru MUREŞAN VASILE. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Vei rămîne veşnic în sufletele noastre. Tica, Marcel,’ Paul şi Luminiţa. (2067206)

• Cu inimile zdrobite de durere amintim de 1 mai că se împlinesc patru ani de cînd scumpa noastră soţie, mamă* so ră , bunică şi soacră:ULEŞAN CLARA a plecat jîntr-o călătorie fără în to a rcere . R ăm îne în sufletele noastre ca o icoană sfin tă . Fam ilia p ro fu n d îndurerată, (2067645)

• Cu adîncă tristeţe şi durere comemorăm 5 ani, la1 mai cînd d rag u l şi respectatul nostru Dr. ing. REINSTEIN PASCU HERMAN a p leca t spre tărîmuri liniştite, luminoase, răspîndind în continuare lum ină p rin c la r ita tea in telectu lu i, j irad iin d cred in ţă sp re o lum e a dreptăţii, omeniei, toleranţei a so lid a rită ţii um ane. C onştiin ţă cred incioasă valorilor spirituale autentice un iversale , p rin c ip iilo r m orale u m an ita ris te . Activitatea lui didactică era pă tru n să de: d ă ru ire , pasiune, competenţă şi în învăţăm întul superio r la Bucureşti. î ţ i m ulţum im pentru to t ce ne-ai dăruit din tezaurul tău de ştiinţă şi cu ltu ră enciclopedică. Gdihnă veşnică în tre cei d rep ţi şi a d rage i tale familii, distinşi intelectuali, îţi păstrăm cele mai pure gînduri şi sentimente. Hilda, familia şi bunii prieteni. (2068211)

• Cu nemărginită durere anunţăm trecerea în nefiinţă a dragei noastre mame şi soţii, d r. SECĂREANU ADINA N IC O LETA . înhumarea va avea loc joi, 2 mai, ora 12, la Capela Cimitirului Central. Familia îndoliată. (C.B.)

• Dragă Cristina sîntem alături de tine în aceste clipe de grea încercare. Iar dacă nimeni nu poate înlocui o mamă, noi vom fi lîngă tine oricînd vei simţi nevoia unui sprijin. Diana, Bogdan şi Cristi Bara. (C.B.)

• Pioasă aducere aminte de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost avocat AURELIAN V. GABOR. Familiile: G abor şi loan. (2067188)

• Sîntem alături de colega noastră grefier Chintoanu M arieta în m area durere p ric inu ită de p ie rd e re a ta tălu i d rag . C olectivul Secţiei Civile a C urţii de Apel Cluj. (G.)

• Cu d u re re anun ţăm m oartea ta tă lu i BADE VASILE, în vîrstă de 79 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 1.05.2002, ora 12, în satul Stupini. Nu te vom u ita n ic iodată . Familia Stoleru Diuca. (G.)

• Cu- d u re re anunţ m o artea ta tă lu i BADE VASILE, în vîrstă de 79 ani. Nu te voi uita niciodată. Familia Badea Maria. (G.)

• Cu d u re re anunţăm m oartea ta tă lu i BADE VASILE, în vîrstă de 79 ani. Nu te vom uita niciodată. Familia Badea Ion cu soţia şi fiul. (G.)

Cu d u re re anunţăm m oartea ta tă lu i BADE VASILE, în vîrstă de 79 ani. INiu te vom uita niciodată, Familia Rocaş Lenuţa cu copiii şi nepoata. (G.) ;

■ • Cu lacrimi în ochi şi durere în suflet anunţămtrecerea în n efiin ţă ad rag u lu i n o s tru soţ şi pă rin te , GIURGIU iMARIUS, în vîrstă de 47 ani. Înmormîntarea va avea loc în Cimitirul Central. Vei rămîne în am intirea noastră cel mai bun soţ şi tată. Soţia Felicia şi copiii Rada şi Râul. (G.)

Pios omagiu şi regrete la pierderea prem atură a celui care a fost ing. MARIUS GIURGIU. Nimic nu va mai fi v reo d a tă ca înainte. Dumnezeu să odihnească în pace su fle tu l lui blînd- Mama şi fratele. (G.)

L ocatarii din strada Dorobanţilor nr. 105, bl. 1# anunţă cu profund regret decesul vecineiMAGYAROŞI ROZALIA şi tra n sm it condoleanţe familiei. Înmormîntarea w avea Ioc în data de 1 mai.j ora 13, în comuna Felea* Dumnezeu s-o odihnească in pace. (G.)

sideccC<BiJ]1,fa:Rcbuni'

amdiime

1 Dolar SUA = 33.453 Iei 1 Liră sterlină = 48.930 lei E -

CO "

P e n t r u n e m a j o r a r e a d e c a p i t a l s o c i a l ,

e s o o i s f a ţ i c o m e r c i a l e v o r f l s c o a s e d i n

n f e i e O f i c i u l u i R e g i s t r u l u i C o m e r ţ u l u iPotrivit legislaţiei în vigoare,

principalele operaţiuni efectuate în cursul anului 2001 de către Oticiul Registrului Comerţului Cluj au fost: înm atriculările de societăţi noi, menţiunile privind capitalul social la societăţile existente, lichidări i dizolvări de societăţi comerciale şi radieri de societăţi.

Ca urm are, numărul total de operaţiuni efectuate a fost de 17.665, din care: 18 % (3.186) - înmatriculări de societăţi noi, 80,25 % (14.169) - înscrieri de menţiuni vizînd unele modificări ale obiectului de activitate, ale nivelului capitalului social etc. şi 1,75 % (310) - radieri. De menţionat câ numărul total al societăţilor înmatriculate în judeţul Cluj se ridică în prezent la 39.000, înregistrîndu-se o creştere de 110, 3 % faţă de anul 2000.

T o t n e g o ţ u l e s t e b a z a

în ceea ce priveşte sursa de provenienţă a capitalului social, din totalul celor 3.186 înmatriculări, 2.908 aparţin comercianţilor cu capital privat, iar 278_celor cu capital mixt (stat + privat). în datele prezentate sînt incluse, de asemenea, şi un număr de 434 de societăţi cu participare străină la capitalul social.

Structura pe categorii de comercianţi înmatriculaţi în perioda de referinţă este urm ătoarea: 5.237 com ercianţi - persoane fizice şi asociaţii familiale,

33.294 comercianţi - sociatăţi comerciale, 194 - regii autonome şi organizaţii cooperatiste.

O proporţie de 73,3 % din totalul societăţilor comerciale au reprezentat înmatriculări de SRL-uri, a căror activitate principală declarată constă în

de capital în societăţile existente în opinia lui Constantinescu, o problemă aparte cu care s-a confruntat Registrul Comerţului, a cărei soluţionare a necesitat un volum de muncă deosebit, a constituit-o aplicarea prevederilor Legii nr. 314 / 2001 şi a OUG nr.

T o t c o m e rţu l este la b a za a fa c e rilo r

comerţul cu amănuntul şi cu ridicata, indiferent de forma juridică a societăţii.

loan Constantinescu, vicepreşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, consideră că „datele prezentate pun în evidenţă o tendinţă de deplasare apreciabilă spre operaţiunile de menţiuni, ceea ce reflectă atît modificări generate de viaţa societăţilor comerciale, cit şi investiţia

181/200, potrivit cărora societăţile comerciale care nu au majorat capitalul social pînă Ia nivelul minim de două milioane de Iei - în cazul SRL-urilor şi 25 de milioane de lei - în cazul SA- urilor, unnau să fie dizolvate şi radiate din oficiu. Ca urmare, 8.000 de unităţi vor fi scoase din evidenţele Registrului Comerţului.

A n u l 2 0 0 1 s a u o c i n c i m e d in c a p i t a l u l s t r ă i n i n v e s t i t

Referitor la societăţile comerciale cu participare străină de capital, parţial sau total, numâml acestora este de 3.600 (adică 9,2 % din totalul societăţilor înmatriculate) valoarea capitalului străin investit fiind de 237.400 de dolari. în cursul anului 2001, au fost înfiinţate 437 de firme, care au investit un total de 4, 2 milioane de dolari.

Astfel, în judeţul Cluj, pe locul întîi (în funcţie de aportul de capital) se află Ungaria, cu 482 de finne şi o participare de 86,2 milioane de dolari, urmată de Olanda, cu 85 de firme şi un aport de capital de 65,7 milioane de dolari. Pe locul al treilea se menţine Luxemburg, înregistrată cu 16 firme, respectiv 38 de milioane de dolari. Locul al patrulea este ocupat de Italia - 680 de finne/ 11,5 milioane de dolari, iar al cincilea de Austria - 187 de firme / 10,2 milioane de dolari. Gennaniei îi revine locul al şaselea, cu 479 de firme şi 6,5 milioane de dolari. SUA se situează pe locul al 7-lea, avînd în judeţ 139 de firme, cu investiţii de 4,6 milioane de dolari. Canada - 32 de firme / 2,3 milioane de dolari şi Cipru - 15 firme şi 2,1 milioane de dolari investiţii ocupă locurile 9, resprectiv 10 în „topul” investitorilor.

Beniamin PASCU

Fonduri pentru ieşirea din letargie a populaţiei rurale

Fondul Rom ân de Dezvoltare Socială (FRDS) funcţionează din 1999 şi are ca scop combaterea sărăciei şi creşterea capitalului social în mediul rural. Fondurile provin de la Banca Mondială (10 milioane USD) şi Consiliul Europei (10 milioane USD), respectiv Guvernul României (4 milioane USD). „Finanţarea se face după evaluarea proiectelor şi are caracteristic faptul că banii se duc direct la com unităţi. Proiectele abordează domenii de infrastructură rurală, activităţi generative de venit şi servicii sociale comunitare. Scopul lor este de a scoate din pasivitate populaţia rurală, de a o face activă în domeniul economic”, a declarat, ieri, vicepreşedintele FRDS, Elena Vasilescu. La nivel naţional, din 1999 şi pînă în prezent au fost întocmite 2273 de asemenea proiecte fiind finanţate un număr de 524, suma totală ridieîndu-se la aproximativ 24 milioane USD. „în judeţul Cluj, în primii ani rezultatele au fost mai slabe decît alte judeţe, însă pînă la urmă lucrurile au început să meargă şi aici”, a menţionat vicepreşedintele FRDS. Astfel, în judeţul nostru au primit sau sînt în curs de finanţare 22 de proiecte, valoarea lor atingînd 1 milion USD. „în condiţiile în care bugetul anual al Consiliului Judeţean este de aproximativ 24 milioane de dolari, sumele primite de la FRDS reprezintă un ajutor deosebit, în special pentru comunele sărace”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, . Şerban Graţian.

Sorin CĂLIN

J O B S H O P 2 0 0 2Grupul Local BEST CIuj-Napoca, din cadrul

Universităţii Tehnice, organizează, în perioada 13 -1 6 mai, cea de-a Vlll-a ediţie a tîrgului de forţă ' de muncă - JOBSHOP 2002. Evenimentul, care va

avea loc la Casa de Cultură a Studenţilor, se adresează studenţilor şi absolvenţilor şi, în acelaşi timp, firmelor interesate de recrutarea de personal cu înaltă calificare. înscrierile la JOBSHOP 2002 se fac la sediul Grupului Local BEST, din str. Constantin Daicoviciu 15, Bloc Turn, etaj 7, sala 708.

M. TRIPON

Transportatorii rutieri în trafic internaţional, puşi ia zid. într-un comunicat adresat redacţiei noastre, transportatorii rutieri în trafic internaţional, membri ai “Breslei

Transportatorilor Transilvăneni” îşi exprimă totalul dezacord şi opoziţia fermă faţă de “Hotărlrea Biroului Naţional Carte Verde" (B.A.A.R.), din 22.04.2002, de a majora poliţa de asigurare pentru "Carte Verde” - cu valabilitate în extern - cu 300%, începînd cu data de 01.05.2002.

Hotărîrea adoptată şi impusă tuturor firmelor de asigurări abilitate ppntru emitere “Carte Verde" - este o măsură iresponsabilă, care va conduce la o gravă lovitură dată firmelor de transport marfă şi persoane în trafic internaţional.

Transportatorii rutieri în trafic internaţional protestează şi se opun categoric faţă de o asemenea hotărîre aberantă, refuzînd să accepte punerea în practică a Hotărîrii Biroului Vamal Naţional Carte Verde, în contextul în care costurile carburanţilor cresc aberant lună de lună, costul serviciilor conexe transporturilor cresc de asemenea, iar în perioada imediat următoare transportatorii rutieri vor mai suporta costul substanţial al Rovignetei.

Toate aceste majorări aberante, impuse de diverse organe, organisme, birouri etc vor trebui să se regăsească în costul transporturilor, respectiv în sărăcirea populaţiei.

Dacă firmele de asigurări “Metropol” şi “Grup AS” au dificultăţi financiare şi nu-şi pot onora, din diferite motive, obligaţiile faţă de "Convenţia Carte Verde” este problema şi responsabilitatea lor, iar gaura creată de ei nu se va recupera pe seama transportatorilor rutieri din România, se spune în comunicat.

Solicităm ca, în termen foarte operativ, membrii Biroului Naţional Carte Verde să se întîlneascâ cu reprezentanţii tuturor Asociaţiilor Profesionale ale Transportatorilor Rutieri din România în scopul clarificării aberantei hotărîri.

Exporturile României spre Ungaria- jumătate Pin importuri

„Schimburile comerciale dintre România şi Ungaria s-au intensificat în anul 2001 faţă de anul precedent “- a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, găzduită de Camera de Comerţ Cluj, Molnar Lajos, adjunct al şefului Biroului Comercial al Ungariei la Bucureşti, „în 2001, schimburile de mărfuri au atins 1,12 miliarde de dolari, în creştere cu 24,4%, faţă de anul 2000” a menţionat Molnar. România a importat anul trecut din Ungaria bunuri în valoare de 762,5 milioane de dolari, nivelul exporturilor fiind însă mult mai mic

iţ) - 360,8 milioane de dolari.Românii au adus din Ungaria în special

animale vii (majoritatea porcine) şi carcase din porcine, grîu şi făină de grîu, medicamente şi cafea, exportîndu-se în

schimb cherestea, subansamble electronice, nitrat de amoniu, textile, miei. Ungaria nu s-a dat în lături de a creşte rata investiţiilor în România. Cea mai mare investiţie ungară realizată de către compania petrolieră MOL se află chiar în judeţul Cluj, valoarea acesteia ridjeîndu-se la 85,2 milioane lei.

în acelaşi timp, în judeţul Cluj mai funcţionează 482 de firme cu capital ungar sau româno - ungar, din totalul celor 2.985 cîte sînt înregistrate în ţară. Este interesant faptul câ cea mai mare investiţie românească în Ungaria este tot a unei companii petroliere - Petrom - valoarea acesteia ridieîndu-se la peste un miliard de forinţi.

B eniam in PASC U

l l i f f V / T L / r  /

e : a , u .-C ea m a i m a re in v es tiţie ro m â n e a s c ă în U n g aria a p a r ţin e P e tro m -u lu i

1 EURO = 30.233 Iei 1 g AUR = 334.116 Iei

“FEMEILE CLUJENE CONSTRUIESC

ÎNTRU CREDINŢĂ”9

"Aflîndu-ne în preajma Sfintelor Sărbători a le în v ie r ii, spiritul creştin ne îndeam nă să fim aproape unii de ceilalţi şi să ne ajutăm semenii. Cu această ocazie, Habitat pentru Um anitate Cluj organizează evenimentul intitulat Femeile clujene construiesc întru credinţă. Punîndu-vă credinţa în acţiune alături de o rg an izaţia noastră, veţi face şi dvs. un pas pentru e lim inarea adăpostirii sărăcăcioase şi a lipsei locuinţelor din comunitatea noastră”.

îndemnul a fost lan sa t de directorul executiv al organizaţiei Habitat pentru Umanitate Cluj, Delia Popa, care a ţinut să precizeze că prin acest eveniment, organizaţia pe care o reprezintă doreşte sâ genereze mai rriultă atenţie pentru cauza celor în nevoie de locuinţă. Evenimentul se va desfăşura pe şantierul H abita t din str. Ilie Măcelaru nr. J 6-18, în săptămîna de dinaintea învierii Domnului, iar ziua de 1 Mai va fi sărbătorită prin muncă. în această zi, între orele 9 - 15, sînt aşteptate să răspundă invitaţiei de a partic ip a la construcţia de case o serie de personalităţi feminine din viaţa publică locală, voluntari, familiile partenere ale Habitat.

Asociaţia “HABITAT PENTRU U M AN ITATE CLUJ" este o asociaţie apo litică , c reştin - ecumenică, nonguvemamentală şi nonprofit, care a re ca scop construirea de case s im ple, decente şi accesib ile ca preţ, pentru oameni aflaţi în nevoie de locuinţă. Din mai 1999 este afiliată la H abitat for H um anity International, organizaţie fondată în 1976 de către Miliard şi Linda Fuller, care are In prezent peste2.000 de filiale în 78 de ţâri din întreaga lum e. îm preună cu voluntarii şi fam iliile partener, Habitat a construit pînă acum peste100.000 case în toată lum ea, asigurînd un cămin sigur, decent şi accesibil ca preţ pentru circa400.000 de oameni.

„De peste 25 ani, sute de voluntari din toate colţurile lumii, atraşi de dorinţa de a ajuta, se alătură muncii Habitat for Humanity International pentru a elim ina casele s ără căc io a se şi lipsa locuinţelor din comunitate. Oameni fără nici o experienţă în construcţii, oameni care pun mîna pe un ciocan pentru' prima dată, pleacă de pe şantierul nostru cu satisfacţia de a lăsa în urmă case adevărate" - remarcă Delia Popa.

Organizaţia clujeană numără în prezent 37 de membri, din care peste 50 la sută sînt femei. Modul în care femeile au înţeles pînă acum să sprijine construcţia de locuinţe pentru cei aflaţi în nevoie se reflectă în numărul mare al voluntarilor din rîndul femeilor. Astfel, precizează D elia Popa, „referindu-ne la voluntarii internaţionali care au participat în 2000 la construcţii pe şantierul Habitat Cluj, trebuie să menţionăm câ numărul femeilor a fost dublu faţă de cel al bărbaţilor. în anul următor, din nou femeile au fost mai numeroase, fiind cu 30 la sută mai multe decît bărbaţi. Acest fenomen are loc şi în ceea ce priveşte voluntarii români".

Şi tot Delia Popa este cea care aminteşte că prin devotamentul şi credinţa acestor voluntari, prin munca lor, s-au făcut progrese importante în construcţia de case pentru oamenii aflaţi în nevoie. Astfel, în 7 iulie 2001 primele trei familii au primit case în Dej, iar la scurt timp, în august 2001, în urma unei construcţii blitz de 8 zile, a fost finalizată prima casă în CIuj- Napoca, a lte patru case fiind inaugurate aici în 8 decembrie 2001. în p rezent se află în construcţie, pe punctul de a fi finalizată, o casă în Dej, iar alte patru case în CIuj-Napoca urmează a fi finalizate în prima jumătate a acestui an.

M. TRIPON

Aici ar putea fireclama dumneavoastră 1Q î i L

Jîcdacţi'a ^ r()î’’r. ^ g> i cî: J 9/M X f % T ;i

M A TIN E U L Şl NOCTURNADuminică s-au disputat ultimele două partide ale etapei: matineul

de dupâ-amiazâ din “Regie” şi nocturna din “Gbencea”. “Matineul” s-a soldat cu prima înfrîngere a gălâţenilor si a lui Marius Lăcătuş. “Nocturna” din Ghencea a atestat coborîrea echipei de sub Tîmpa pe “pîrtia” mediocrităţii tot mai accentuate.

" M i n u n e a ” d i n “R e g i e ”

S P O R T U L STU D EN ŢESC - O Ţ E LU L 2-1 (0-0)

O veche zicală populară glăsuie: “toate minunile ţin trei zile”. Cea din “Regie’ , de duminică, a durat exact 8 minute. Concret, în min. 65. gâlâţenii au deschis scorul prin Dănuţ Oprea (introdus în teren cu 5 minute înainte) şi în acel moment Oţelul avea 42 de puncte, precum “bancarii”. S-or fi speriat (vorba vine) de o participare în Cupa UEFA? Mai degrabă cred altceva. Suficient câ după gol gâlâţenii au lăsat-o “mai moale”, permiţînd “găştii nebune’ sâ se înşurubeze tot mai des în defensiva gâlăţeană, penetrind-o decisiv de două ori. prin Stelian Stancu (82, “cap” din plonjon la o centrare a lui Pădureţ) şi Diniţâ (90, servit tot de Pădureţ), resemnat, Cristi Muntean scoţînd baloanele din plasă. Deci, în 8 minute, înfrîngerea a fost transformată în victorie. Asta da “minune”. Spunea dupâ meci Mihai Stoica: “Nu meritam nici măcar un egal. Nu sîntem pregătiţi pentru cupele europene. Poate băcăuanii”...

S c o r u l n e t a l e t a p e i S T E A U A - F.C. BRAŞOV 4-0 (3-0)

în sfîrşit, victorie a campionilor în Ghencea. Scorul net al etapei, obţinut de Steaua în faţa unei formaţii debusolate, fără antrenor principal (Gabi Stan a “dezertat”). Deşi Steaua a marcat de patru ori, golurile au fost salutate cu scandarea din tribună a cunoscutului cuvînt “DEMISIA” (pe adresa Victor Piţurcă). Iată şi autorii celor patru goluri: Lită (26), Neaga (32), FI. Dumitru (42) şi Cl. Răducanu (87).

“ CLASAMENT

1 . I

1. Dinamo 23 12 8 3 50-28 44 (+11)2. F.C. Naţional 23 11 9 3 34-16 42 (+6)3. Rapid* 23 12 4 7 38-25 39 (+7)4. Oţelul 23 11 6 6 26-16 39 (+3)5. F.C.M. Bacău 23 12 2 9 34-31 38 (+2)6. Steaua 23 11 3 , 9 35-25 36 (0)7. Ceahlăul 23 10 4 9 30-29 34 (+1)8. Gloria 23 10 2 11- 22-28 32 \-4 )9. Univ. Craiova 23 8 7 8 30-28 31 (-5)10. F.C. Argeş 23 9 4 10 26-29 31 (-5)11. Astra 23 7 8 8 24-22 29 (-7)12. Farul 23 7 7 9 26-29 28 (-5)13. F.C. Braşov 23 6 7 10 19-26 25 (-8)14. Sportul Stud. 23 7 4 12 28-42 25 (-8)15. Petrolul 23 4 8 11 20-35 20 (-13)16. U.M. Timiş. 23 3 5 15 19-51 14 (-19)

W l î ! m i m m m

BE EXCEPŢIEDupă senzaţiile tari oforito do oxtraorcfnurele rezultatele ale

glmnaştiior: seniori ,Tn:: concursul pe echipe şi la individual de Dan Petra, Marius Urzică, Marian Drăyulcscu şi loan Suciu, merită amintită şi performanţa juniorului Cicrian Vereş (CSM Cluj) care aduce prima medalie (bronz, la inele) cu "iz” eOropean gimnasticii ciujerse după 30 de ani! ' ; A L

Cristian FOCSANU

* Rapid este penalizată cu un punct.ETAPA A XXIV-A (miercuri, 1 mai): Petrolul - Oţelul (0-0),

F.C. Braşov - F.C. Argeş (0-1), Ceahlăul - Steaua (0-1), Rapid - Gloria (1-0), U.M.T. - F.C. Naţional (0-3), Dinamo - Univ. Craiova (2-OJ, Farul - F.C.M. Bacău (0-3), Sportul Studenţesc - Astra (0- 0). In paranteze rezultatele din tur.

Romeo V. CÎRTAN

Junioarele de la SOMVETRA

Gherla, din nou campioane!După doi ani, echipa feminină de popice SOMVETRA Gherla

a cîştigat din nou titlul de campioană naţională la junioare. O performanţă frumoasă, pentru care tinerele popicărese de pe Someş merită sincere felicitări. Nu putem uita nici rolul tehnicianului Iosif Nagy, dar nici sprijinul material al Primăriei municipiului Gherla (mereu alături de sportivii urbei) şi al SC “SOMVETRA” SA, principalul sponsor al formaţiei de popice din localitate. Fetele din Gherla au cîştigat clar turneul finai desfăşurat pe cea mai modernă arenă de popice din ţară, Siderurgica din Hunedoara, locui disputării întîlnirilor internaţionale. SOMVETRA Gherla a realizat 4.854 p.d., iar cea de a doua clasată, Metrom Braşov 4.839 p.d. Pe locul trei s-a clasat Voinţa Galaţi cu 4.834 p.d. Din echipa gherleană s-a remarcat din nou talentata Mirabela Mureşan cu 867 p.d., dar o mai putem evidenţia pe Ioana Văidăhâzean cu 815 p.d. si Laura Oltean cu 814 p.d.. SZEKELY Csaba

Polo pe apă

Radu Timoc face legea în cupele europene

O modificare de ultimă oră a reprograitiat etapa cu numărul 24 j (a noua a returului), miercuri, i mai. j

Programul etapei: i• PV.TU.Ol.LA. - OTV.l.lA,. “Gazaţii' uvai cred in ipotetica |

şansă dc salvare, iar Victor Roşea, fostul antrenor al gălâţenilor în tur. va aven de înfruntat dorinţa fontilor elevi dc a demonstra câ nu întimplâtor au ajuns acolo, sus, pe scara clasamentului.

• F .C . B R A Ş O V '- F.C. ARGEŞ. G rijile braşovenilor concurează înălţimea Timpei, retrogradarea devenind ameninţătoare (ciudata această cădere la doar o ediţie de prezenţa braşovenilor în Cupa UEFA). Ar fi acest meci un fel de ultim tren spre graniţa salvatoare.

• CEAHLĂUL - STEAUA. Nemţenii lui "Pinalti” îl aşteaptă pe Piţurcâ dornici dc un “schimb de locuri”. Campioana en-titre mai speră sâ prindă Cupa UEFA aşa câ meciul este deschis oricărui rezultat.

• RAPID - GLORIA. Dacă au cîştigat giuleştenii în toamnă la Bistriţa de cc n-ar cîstiga si acum?

• U.M. TIMIŞOARA - F.C. NAŢIONAL. “Bancarii”, demaraţi în urmărirea “ciinilor roşii”, au plecat spre Timişoara cu un singur obiectiv: victoria. Rămînc de văzut care va fi replica “lanternei roşii”.

• DINAMO - UNIVERSITATEA CRAIOVA. Altădată un marc derby. Acum un meci care n-ar trebuie sâ constituie o problemă pentru “haită” şi Sâpăligă. Un meci de “unu”.

FARUL - F.C.M. BACĂU. A fost scor de forfait în tur şi “marinarii" lui Grigoraş ţin neapărat să-şi ia revanşa. Nu de alta. dar “valul retrogradării” devine foarte ameninţător.

• SPORTUL STUDENŢESC - ASTRA. Campania “găştii nebune” de salvare de la retrogradare este în plină desfăşurare. Va reuşi Ando şi “gaşca” sâ mai adauge 3 puncte la zestrea de-acuma? S-ar putea, deşi Astra este o nucă greu de spart. N-au reuşit nici “haita”, nici giuleştenii.

V ictor E. ROMAN

în aşteptarea marii finalefa tă rezultatele înregistrate sîmbătă:• C.F. CFR Ecomax - Olimpia Gherla 1-0• Someşul Satu Mare - Unirea Dej 1-3• Someş Gaz Beclean - Arieşul Turda 3-1• Crişul Aleşd - Marmaţia Sighet 6-0S-au impus cu 3-0, farâ joc. A rm ătura Zalău, (cu Şoimii Satu

lare), Oaşul Negreşti (cu Liber Humana Şomcuta Mare) şi linerul Sărm ăşag (cu Lapuşul Tg. Lăpuş).

C LA S A M E N T U L LA ZI:1. C.F. CFR ECOMAX 20 16 2 2 44-9 50 +172. Arieşul Turda 19 13 5 I 39-11 44 +173. Minerul Sărmăşag 20 12 6 2 42-19 42 +64. Unirea Dej 20 11 2 7 35-14 35 +8

Dacă luăm la rînd jocurile sportive şi arbitrii internaţionali ce le reprezintă, vom constata cu tristeţe că forurile mondiale şi europene îi omit cu desăvîrşire, cu o consecvenţă demnă de o cauză mai bună, de pe lista delegărilor la com petiţiile internaţionale oficiate de anvergură. O fericită excepţie de la regulă, ce face cinste sportului clujean în special şi celui românesc în general, o constituie reputatul arbitru internaţional clujean Radu Timoc, care de ani buni bate continentele în lung şi lat, fiind prezent în cupele europene, la cam pionate mondiale şi europene, la jocurile olimpice, m ereu cotat cu calificative maxime. Celebrul cavaler al fluierului, clasat printre primii patru pe mapamond ca valoare, parcurge şi în 2002 un traseu de excepţie: a participat şi a împărţit dreptatea în 5 turnee din

cadrul prestigioasei competiţii Liga Campionilor (Dubrovnik, Atena, G enova, Palerm o, Madrid), cu menţiunea că la Genova a arbitrat finala cupei Ligii Europene de Nataţie, iar la Parlem o finala fem inină a aceleiaşi competiţii de elită. Ca un corolar, urmează, fiind deja invitat, finalele Cupei FINA (Federaţia Internaţională de N ataţie ) întrecere de vîrf considerată de valoarea cam pionate lo r m ondiale, programată în august la Belgrad. Prin tot ce a făcut şi face, prin profesionalism şi- prestanţă, marele arbitru internaţional Radu Timoc face cinste urbei noastre, fiind unul din ambasadorii ei de vîrf în străinătate,’ pe care, cu ocazia împlinirii a trei decenii de cînd posedă ecusoanele LEN şi FIN A, îl felicităm dorindu-i sănătate şi numai succese.

1j

- J* Wj. 15 ^

- 1!

. i*'4

Mircea Ion RADU

■-o»V

L :i*t; ' - ' ■ *■ Ci

5. Armătura Zalău 20.10 4 6 456. L.H. Şomcuta Mare - . 20 10 2 8 427. Olimpia Gherla 20 9 4 7 29-8. Şoimii Satu Mare 19 9 2 8 279. Someş Gaz Beclean 21 7 2 12 30-10. Crişul Aleşd 20 6 3 11 2511. Oaşul Negreşti Oaş 20 ,6 0 14 25-12. Someşul Satu Mare 20 4 4 12 22-13. Marmaţia Sighet -20 4 1 15 21-14. Lăpuşui Tg. Lăpuş 19 2 3 14 21-

•26 34 +4 •30 32 +5 ■21 31 +4 •28 29 -1 ■38 23 -7 ■36 21 -12 54 18 -12 45' 16 -17 67 13 -17 53 9 -18

Etapa viitoare (3 mai) programează partidele: CF CFR ECOMAX - Arieşul Turda (indiscutabil finala seriei), Unirea Dej - Minerul Sărmăşag şi Olimpia Gherla - Armătura Zalău.

Someşul Satu Mare se va impune farâ joc cu 3-0 la Şoimii Satu Mare, Crişul Aleşd la Şomcuta Mare şi Oaşul Negreşti la Lăpuşui Tg. Lăpuş.

Stau Someş Gaz Beclean şi Marmaţia Sighet.Cristian FOCSANU

• Adrian Macoisu Iaa 6-a victorie

Fostul vicecampion mondial la amatori, ploieşteanul Adrian Diaconu, a înregistrat cea de a 6-a victorie din tot atîtea partide la profesionism. Diaconu face parte, împreună cu Leonard Doroftei şi Crinu Olteanu, din clubul canadian “INTERBOX CORPORATION” din Montreal. Zilele trecute, el a susţinut cel de al şaselea meci profesionist în compania lui Colin Mc Ray din Trinidad Tobago pe care l-a învins la puncte (decizie obţinută în unanimitate) după un meci disputat pe durata a 6 reprize. Meciul s-a desfăşurat la Montreal în faţa a 2.500 spectatori. După cum se vede şi Adrian Diaconu calcă pe urmele lui Doroftei, el aflîndu-se acum pe un loc fruntaş în topul semigreilor profesionişti. Mai mult ca sigur, cel.de al şaptelea meci profesionist îl va disputa în faţa spectatorilor români Cu ocazia meciului pentru titlul mondial între Doroftei şi Balbi pe data de 31 mai a.c. pe stadionul “Lia Manoliu’/din Bucureşti.

• Cupa “ Ifeluta” , pe 12 m ai, la Cluj

Clubul sportiv “Voinţa” Cluj-Napoca în colaborare cu direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Cluj, va organiza în Sala Sporturilor “Horia Demian”, cupa “Voinţa” la box pe data de 12 mai a.c., ora 16,00.

Competiţia este deschisă tuturor categoriilor de vîrstă (copii, cădeţi, juniori şi seniori) şi greutate din judeţul nostru. Şi-au anuntat participarea pugiliştii de la cluburile sportive: C.S.M. Cluj, Luceafărul Dej, Titan Turda şi Industria Sîrmii Cîmpia Turzii. Această competiţie va fi o bună verificare a stadiului de pregătire a juniorilor care numai peste o săptămînă (20 mai) vor participa la finalele campionatului naţional ce vor avea locla Ploieşti. .

Conolan IUGA

Aici ar putea fi 'reclama dumneavoastră

Kcdacţia S P O ltr ’J c l : J 9 . 2 1 . 2 7

Olympique Lyon şi RC Lens, cele două candidate la titlu, se vor întîlni în meci direct în ultima etapă, pe “Gerland". Dacă victoria obţinută de Lens pe "Felix Bolaert” în faţa lui Guingamp este normală, în schimb, succesul repurtat de “olimpici" în ograda lui Bordeaux ridică anumite semne de întrebare în ceea ce priveşte corectitudinea cu care girondinii şi-au apărat şansele.

Reamintim că Bordeaux va participa în cupa UEFA în calitate de cîştigătoare a Cupei Ligii Franţei, 3-0 cu Lorient.

Rezultatele etapei:• Stade. Rennes - Sedan 1-0

• • Sochaux - Lille 0-0• Esperance Troyes - SC Bastia 3-0• AS Monaco - AJ Auxerre 1-1• Montpellier Herault - Nantes Atlantique 3-0• PSG - FC Metz 2-0• Girondins Bordeaux - Olympique Lyon 0-1• RC Lens - Guingamp 4-1• Lorient - Olympique Marseilie 2-2.

LOTO 6 /4 9 2 8 a p r i l i e 2 0 0 2

Valoarea omologată a.cîştigurilor:

Fond de cîştiguri: 30.093.426.240 lei

Cat. I REPORTCat. a ll-a 10 variante aCat. a lll-a . ■ 952 .variante-a

1.910.196.800 382.039.360

■ 4.013.018

NOROC Fond de cîştiguri: 1.627.116.480 lei

(ӔJL2. JLsJUlJt 3J( 2 J, <5- Cat. 1 ..-REPO RT 108.418.140

o - i Cat. a ll-a • ■ REPORT 108.418.140i 1 Cat. a lll-a ■ 5 variante a 21.683.628o cp Cat. a IV-a • ' 5 0 variante a 2 168.3628ut O Cat. a V-a 547 variante a ■ 396.410ra ■ o ra . Cat. “N+3" REPORT .36.139.380ro . > Cat. “N-3'ţ REPORT 36.139.380

S-au cam limpezit apele în ceea ce priveşte noua campioană a Spaniei, iar aceasta va fi una inedită. Vaiencia şi-a mărit avantajul în faţa lui Real Madrid la patru puncte, cu două etape înainte de final, după victoria repurtată pe “Mestalla” în fata catalanilor de la Espanyol (goluri Baraja '67 şi ‘79, respectiv Rau! Tamudo ‘28 - pen.) şi după ce marele Real a capotat lamentabil în Ţara Bascilor, la San Sebastian, în fieful lui Sociedad. Fără Hierro, Guti, Pavon şi Morientes, echipa lui Bosque a rezistat doar în prima repriză. La reluarea, Sociedad a punctat de trei ori prin Darko Kovacevic, Hohlov şi De Paula. De menţionat că, în ultima etapă Real Madrid merge în Galicia, pe “El Riazor”, pentru o confruntare de orgoliu cu trupa lui Javier Irureta, Deportivo La Coniria.

Lupta pentru locui 4 (ultimul ce asigură prezenţa în Champions League) se duce între Barcelona, Celta Vigo şi Betis Sevilla.

Rezultatele etapei:• Real Sociedad - Real Madrid 3-0• FC Barcelona - Villarreal 4-1 -• CF Vaiencia - Espanyol Barcelona 2-1• FC Sevilla - Deportivo Alaves 2-0 '• Rayo Vallecano - Atheltic Bilbao 4-2• Real Zaraaoza - Celta Vigo 0-1• Tenerife - Valladolid 1-5• Mallorca - Betis Sevilla 1-3• Osasuna Pamplona - Las Palmas 3-2

( • Deportivo La Coruria - Malaga 2-2.în clasament, pe primele şase locuri se află Vaiencia 69, Real Madrid

65, La Coruria 62 (vor merge în Champions League) Barcelona 60, Vigo 57 si Betis 56 de puncte.

Scoţianul Sir Alex Ferguson ţine neapărat să-şi trimită echipa la Glasgow, pe “Hampdon Park”, pentru finala Champions League. Aşa se explică faptul că pentru meciul din deplasare cu Ipswich, el i-a menajat în vederea returului cu Bayer Leverkusen pe Barthez, Silvestre, Brown, Veron, Keane şi Blanc. Galezul Ryan Giggs a evoluat doar o repriză. “Diavolii" s-au impus în urma unui penalty îndoielnic, uşor acordat de arbitrul Rob Styles pentru un fault al lui Bramble asupra lui Van Nistelrooy.

Tot olandezul a transformat penalty-ul, instalîndu-se în fruntea celor mai prolifici, marcatori din “Premier League”. Houllier, câutînd să-l ajute pe Sven Gorran Eriksson (selecţionerul Angliei), şi-a tăiat singur craca de sub picioare menajîndu-i pe Gerrard şi Heskey (oameni de naţională).

Fair-play-ul francezului i-a costat pe cei de la Liverpool, care au pierdut pe "White Harţe Lane” şansa de a cîştiga, după mulţi ani, titlul de campioană.

Arsenal a evoluat aseară în fieful lui Bolton (echipă lipsită de griji).Pe 8 mai, Manchester şi Arsenal se vor întîlni în med direct pe “Old

Trafford”. Pe 11 mai, Arsenal primeşte pe “Highburry Park” replica lui Everton (grupare fără probleme şi aspiraţii), iar Manchester întîlneşte pe “Old Trafford" satelitul lui Arsenal (Charlton Athletic).

Rezultatele etapei: * — .• Tottenham - Liverpool 1-0-------------------------------- “ '• " ' -

• Charlton - Sunderland 2-2• Derby County - Leeds 0.-1 •• Aston Villa - Southampton 2-1 -• Newcastle- West Ham 3-1• Fulham - Lelcester 0-0• Middlesbrough - Chelsea 0-2• Ipswich -Manchester United 0-1• Everton - Blackburn 1-2• Partida Bolton Wănderers - Arsenal s-a disputat aseară. .în clasament, pe primele şase locuri se află Arsenal 78, Manchester 76,

Liverpool 74, Newcastle 71 (cele pat ai vor participa în Champions League), Chelsea 64 şi Leeds United 63 (cele două vor participa în Cupa UEFA).

în clasament, pe primele patru locuri se află Lens 64, Lyon 63, Auxerre 59 şi PSG 58 de puncte. în subsolul clasamentului, pe ultimele trei locuri se află Metz 32, Guingamp 32 şi Lorient 30 de puncte. De menţionat că retrogradează în liga a doua ultimele două clasate.KTŢ

în cele din urmă, Ladislau Boloni_a reuşit, nu fără emoţii însă, să cîştige campionatul cu Sporting Lisabona. în weekend, alb-verzii de pe “Alvaleda” au remizat în fieful lui Setubai, grupare care avea promis din partea lui Boavista un bonus substanţial în eventualitatea unei victorii asupra liderului. Jardel a deschis scorul pentru oaspeţi, finalizînd cu capul o centrare de manual semnată Paulo Bento. Setubai a revenit mareînd de două ori, însă, acelaşi Jardel (nedorit la naţionala Braziliei) a marcat al 40-lea gol al stagiunii după o pasă primită de la Cesar Prates. Demoralizată, Boavista lui Jaime Pacheco a clacat pe “Da Luz” în faţa Benficăi, care făcuse publică preferinţa faţă de Sporting Lisabona.

Rezultatele etapei: î• Belenenses - Sporting Braga 1-1• FC Porto - Santa Clara 5-3• Vitoria Setubai- Sporting Lisabona 2-2• Beira Mar - Pacos Ferreira 0-2• Gil Vicente - Salgueiros 3-2• Uniao Leiria - Sporting Farense 4-1• Varzim - Maritimo Funchal 0-1• Benfica Lisabona - Boavista Porto 2-1• Alverca - Vitoria Guimaraes s-a disputat aseară.în clasament, pe primele patru locuri se află Sporting Lisabona 72,

Boavista 67, Porto 65 şi Benfica 63 de puncte.Primele două vor participa în Champions League, în timp ce Porto şi

Benfica vor evolua în Cupa UEFA.Lupta pentru supravieţuire continuă şi în ultima etapă.

RJ* ).■ .1! Wy !■, W.'ft»

Inter a dispus pe “San Sirro” de Piacenza prin golurile marcate de Cordoba, Recoba şi Ronaldo. Sommesse (69) şi Matuzzalem (80) de la oaspeţi au fost eliminaţi de arbitrul Boriello şi nu vor evolua în meciul cu Verona.

Juventus a măturat “Delle alpi” cu Brescia (Trezeguet 8, 75, 89, Del Piero 71, 80) şi va evolua în ultima etapă pe "Friuli”, contra lui Udinese.

AS Roma a făcut scor cu Chievo (revelaţia turului) pe “Olimpico”, graţie lui Montella (25, 33, 51 pen), Emerson (74) şi Cassano (81). Fabio Capeilo nu l-a putut utiliza pe Francesco Totti care va reintra în meciul cu Torino.

Bologna a dispus de Lazio pe “Dall' Ara” (Signori 50 şi Pecchia 88) şi mai speră la locul 4 ce asigură prezenţa în Champions League, însă, prima opţiune o are Milan (victorioasă pe "Bentegodi” în faţa Veronei, goluri Mutu, respectiv Inzaghi şi Pirlo), care va întîlni în epilogul campionatului pe Lecce (deja retrogradată). în ultima etapă, Verona lui Mallesani întîlneşte în deplasare Piacenza (ambele echipe avînd 39 de puncte), Udinese joacă pe “Friuli" cu Juventus, iar Brescia cu Bologna.

••i,mR<guHatelretapelrrţj -~-- r, ■ - T► • • «Florentina - Părma“i -2 <r’*" , - ■ •

• Inter Milano - Piacenza 3-1• Juventus Torino - Brescia 5-0• Lecce - Udinese 1-2• Roma - Chievo 5-0• Venezia - Torino 1-1• Verona - Milan 1-2• Atalanta - Perugia 2-1• Bologna - Lazio 2-0.în clasament, pe primele şapte locuri se află Inter 69, Juventus 68,

Roma 67, Milan 52, Bologna 52, Chievo 51 şi Lazio 50 de puncte.' 'J "V11

Pentru Bayer Leverkusen şi Klaus Topmoller istoria ultimelor două ediţii de campionat pare să se repete. Revelaţia din Liga Campionilor se află la un pas de a pierde printre degete mult rîvnitul titlu de campioană. Acum două ediţii i l-a furat Bayern, cu ajutorul lui Unterhaching (grupare careavea să şi retrogradeze), iar anul trecut tot Bayern, dar cu ajutorul luiSchalke. Pentru Bayer, pierderea titlului echivalează, potrivit lui Klaus Topmoller, cu un colaps financiar, cu o “retrogradare”.

La Nurnberg, Topmoller a pierdut titlul şi pe Ballack (atacantul care va îmbrăca din vară tricoul lui Bayern, rivala de moarte a "aspirinelor").

Rezultatul etapei:• Kaiserslautern - Energie 4-0;• Nurnberg - Bayer 1-0;

; • Hansa Rostock - Monchengladbach 1-1;;■ • Hertha - Schalke 04 2-0;; • Hamburg SV - Borussia 3-4;

• FC Koln - Freiburg 2-0;- • TSV Munchen - Stuttgart 3-3;

• Worder Bremon - FC St. Pauli 3-2;• Wolfsburg • Bayern Munchen 0-1. ’

2 8 aprilie 2 0 0 2

în clasament, pe primele cinci locuri se află Borussia Dortmund 67, Bayer Leverkusen 66, Bayern Munchen 65 (vor_participa în Champions League), Hertha Berlin 61 şi Schalke 61 de puncte. în ultima etapă, Bayer Leverkusen întîlneşte pe propriul teren pe Hertha Berlin (care nu mai poate pierde locul în UEFA), iar Borussia Dortmund dă piept, pe “Westfallen”, cu Werder Bremen (o eventuală victorie a “verzilor" ajutîndu-i să participe în Cupa UEFA).

Cristian FOCSANU

Cupa FederaţieiSăptămîna trecută, echipa naţională a României a jucat 3 meciuri în

grupa 1 de calificare din cadrul Cupei Federaţiei. Trebuie spus, încă de la început, că rezultatele.au fost: România - Israel 1-2, România - Olanda1-2 şi România - Bosnia 3-0.

Prin această ultimă reuşită, România a’ evitat un posibil dezastru, adică retrogradarea în grupa a doua valorică a Europei.

Pentru cititorii mai-puţin familiarizaţi cu această competiţie, poate câ sînt necesare unele precizări: Cupa Federaţiei s-a înfiinţat în anul 1963 ca o replică la varianta masculină, Cupa Davis. în timp, ea a fost onorată de prezenţa unor nume sonore precum: BILLIE JEAN KING, MARTINA NAVRATILOVA, CHRIS EVERT, STEFFI GRAF, MARTINA HINGIS sau VENUS WILLIAMS.

Anul acesta, grupa mondială, adică elita, este formată din 16 "naţionale”, care în 27 şi 28 aprilie s-au întrecut pentru accederea în sferturile de finală (cele 8 învingătoare urmează să se întîlnească tot în sistem eliminatoriu în 20 şi 21 iulie 2002, pentru ca semifinalele şi finala sâ se joace în luna noiembrie a acestui an).

Grupa întîi de calificare şi-a desemnat, săptămîna trecută, “premiantele”, acestea fiind Slovenia, Iugoslavia, Bulgaria, Ucraina, Luxemburg, Estonia, iar din subgrupa noastră, Olanda şi Israelul.

Cîteva cuvinte despre parcursul României. în primul meci, Israel - România2-1, rezultatele au fost Tzipora Obziler - Liana Balaci 6-4, 6-1, Anna Smashnova - Magda Mihalache 6-0, 6-3 şi Liana Balaci/ Magda Mihalache - Shahar Peer/ Hila Rosen 6-1, 6-2. Despre acest prim meci se poate spune că a fost neaşpteptat de echilibrat, avînd în vedere că Anna Smashnova ocupă.locul 34 WTA, iar Israelul a cîştigat subgrupa B, cu 3 victorii.

în al doilea meci, Olanda - România 2-1, rezultatele au fost Seda Noorlander - Liana Balaci 3-6, 7-6, 6-1, Magda Mihalache - Miriam Oremans7-6,6-3 şi Kristie Boogert/ Miriam Oremans - Liana Balaci/ Magda Mihalache6-1, 6-4. Rezultat scontat, avînd în vedere că Oremans (92 WTA), Boogert (128 WTA) şi Noorlander (107 WTA) au o valoare incontestabil mai mare decît fetele noastre.

în fine, în partida a treia, România - Bosnia 3-0, rezultatele consemnate: Liana Balaci - Sandra Martinovic 6-1, 6-3, Magda Mihalache - Mervana Salkic 6-3, 6-3 şi Raluca Ciochină/ Magda Mihalache - Helena Besovic/ Maja Mesanovic 6-2, abandon, o victorie care a evitat penibilul.

In final, trebuie să evidenţiem criza ppn care trece tenisul feminin românesc, pentru că această echipă naţională are o componenţă să-i spunem— ciudată: L iana B a la c i ( lo c u l 5 7 5 WTA fiica ce leb ru lu i ll ie B a lac i), R a lu c a C io c h in ă (locul 545 WTA) şi Magda Mihalache (locul 274 WTA). Nu-i vorbă, actuala antrenoare Ruxandra Dragomir nu prea avea din ce alege, dar parcă totuşi această distribuţie este uşor “trasă de păr". Pentru a întregi tabloul actual al valorii tenisului feminin românesc, vă vom prezenta locurile pe care le ocupă la ora actuală fetele noastre: Andreea Vane (199 WTA, cea mai bine clasată), Raluca Sandu (270 WTA), Oana Elena Golimbioschi (307 WTA), Edina Gallovits (324 WTA), Ioana Gaşpar (367 WTA), Monica Mastan (532 WTA) şi ne oprim aici pentm că v-am oferit deja 6 alte soluţii în loc de Balaci (575 WTA) şi Raluca Ciochină (545 WTA).

Ovidiu Blag

• BARCELONA (zgură, 955.000 de dolari)• Finala •

G. Gaudio (Argentina) - A. Costa (Spania/ 15) 6-4, 6-0, 6-2.Gaudio (23 de ani) şi-a adjudecat primul titlu al carierei.• HOUSTON (zgură, 400.000 de dolari)• Finala •Andy Roddick (USA/3) - Pete Sampras (USA/4) 7-6, 6-3.• C LA S A M E N TU L ATP C ham pions R ace

1. Thomas Johansson (Suedia) 2782. Tim Henman (Anglia) 2423. Marat Safin (Rusia) 2234. Roger Federer (Elveţia) 1985. Lleyton Hewitt (Australia) 1826. Jiri Novak (Cehia) 1777. Andre Agassi (USA) 1608. Carlos Moya (Spania) 1569. Younes El Aynaoui (Maroc) 15310. Tommy Haas (Germania) 147.

Cristian FOCSANU

I ATALANTA BOLOGNA FIORENTINA INTER JUVENTUS

iLECCE ROMA

VIII VENEZIAIX VERONA

IANCONACOMO

iGENOA

IIIIIIVVVIVII

XXIXIIX III NAPOLI

PERUGIALAZIOPARMAPIACENZABRESCIAUDINESECHIEVOTORINOMILANCAGLIARIBARIPALERMOREGGINA

2-1.2-01-23-15-01-2

.5-01-1

.1-20-1

.2-0-1-01-1

1121121X221tX

2 7 - 2 8 aprilie 2 0 0 2

te O N G U R S U IiP R O N O S P O R H i^G O N G U R S U IlP R G N O ^SBARCELONA

i F C. SEVILLA ? LA CORUNA

IV MALLORCA , V OSASUNA

VI SOCIEDADVII TENERIFEVIII VALENCIAIX VALLECANOX ZARAGOZAXI MESSINA

;XII MODENA XIII VICENZA

VILLAREAL 4-1ALAVES 2-0MALAGA . 2-2BETIS SEVILLA 1-3LAS PALMAS 3-2REAL MADRID 3-0VALLADOLID 1-5ESPANYOL : 2-1 -ATHLETIC BILBAO 4-2 ’CELTA VIGO 0-1 4PISTOIESE .1-1SAMPDORIA 2-0SALERNITANA 3-1

1. 1 X 2 1 1 2 ’ 1 ' 1 2 X . 1 1

Fond de cîştiguri: 515.439.000 lei Fond de cîştiguri: 119.696.000 lei

Omologarea cîştigurilor ■Omologarea cîştigurilorCategoria Nr. variante Leî CategoriaI Nr. variante Lei

11 3 'rezultate"100% 1 28.635.500 100% - .

25% 14 7.158.875 12 rezultate 25% " : • ‘ 5 5.984:800II 100% 8 1.169.236 II 100% . -

12 rezultate - 25% ' ^ 497 292.309 11 rezultate 25% 51 ' 704.094III 100% 46 186.640 III 100% 4 426.636

11 rezultate 25% 4.787 46.660 10 rezultate 25% 489 106.659

OFICIUL JU D EŢEA N PENTRU PROTECŢIA CONSUM ATO RULUI-431.367.

1930 - România şi Spania au încheiat, la Bucureşti, un Aranjament comercial

provizoriu prin care cele două ţări îşi acordau reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate

/ ; ■ *' .>■- ' ma o t /2 mat 200

Anul acesta, m ulţi români au p a r te d e a p ro a p e o săptămînă de vacanţă, datorită faptului că z iua .de 1 Mai şi Sărbătorile de Paşti sînt foarte apropiate calendaristic. Fiind vorba de atîtea zile libere am vrut să aflăm cum îşi vor petrece, clu jenii sărbătorile, fată ce am aflat:

“ D e 1 Mai, vom sta acasă, cu p rie ten ii, p en tru că nu avem bani sâ m ergem în altă parte, iar Sărbătorile de Paşte le vom petrece în familie, cu părinţii”. (Dragoş şi Mihaela,

m â h r r o ş u ,20 de ani, studenţi) : -

“D in păcate, nu prea am bani sâ fac cumpărături de Paşte aşa cum se cuvine, pentru că pensia este mică, mă voi lim ita la s tric tu l necesar”. (Malvina Boboc, 75 de ani, pensionară)

“D e 1 M ai voi ieşi cu prietenii prin oraş, iar de Paşti vom m erge la o cabană în afa ra C lu ju lu i” . (Turdean Ana-Maria, studentă)

“Z ile le a c e s te a libere, aproape o săptămînă, le voi petrece cu familia, la Băile

Felix. Sper sâ avem parte de vreme frumoasă”, (N.I., 33 de ani, taximetrist)

“Voi fi plecată la Sinaia, cu familia, atît de 1 Mai cît si de Paşti”. (S.L.)

“De 1 Mai probabil voi

m erge la pădure , iar de sărbători voi pregăti cele trad iţio n a le - ouă roşii, cozonaci, friptură de miel -” . (A.L., 35 de ani, vînzătoare)

“Sînt pensionară aşa că şi

de 1 Mai şi de Paşti voi sta acasă, cu nepoţelul”. (Maria

prietenii şi de Paşti voi sta cu părinţii acasă” . (D.T., 15 aniv elevă)

“Întrucît pensia este p rea mică, nu-mi permit să m erg din localitate. Totuşi, voi m erge de 1 M ai la Hoia să-m i aduc am in te de v rem u rile de altădată. De Paşti s tau acasă cu familia” . (Petre Rusu.73 de ani, pensionar)

“De 1 Mai merg la mare cu p rie ten ii, sp e r să ne distrăm. De Paşti probabil că voi sta acasă cu părin ţii” . (Dan, 21 de ani, student)

“De 1 Mai voi merge în Antalya cu familia, iar dacă ne mai rămîn bani, rămîneni aco lo şi pe perio ad a sărbătorilor”. (Bogdan B., 17 ani, elev)

“Ca în fiecare an de 1 Mai voi merge cu gaşca la Făget, iar Pastile le voi petrece cu fam ilia şi voi a ş tep ta udătorii”. (Emilia Vanea, 20 de ani, studentă)

“A nul aces ta nu se defilează de 1 Mai, aşa că voi

sta acasă. De Paşti, ce să vă zic? Cînd în toată lumea, în perioada s ă rb ă to r ilo r , produsele se ieftinesc, la noi un ou a ajuns la 3.000 de lei. Aşa că voi sta acasă pen tru câ nu o să-mi mai rămînă bani de mers în altă parte” . (D .G ., pensionară)

“De 1 Mai voi m erge cu prietenii la Tamiţa la plajă, ia r să rbă to rile m i le v o i petrece la Bistriţa, în familia unei prietene”. (Oana R ., 19 ani, studentă)

Alexandra PINTEA Ana-Maria VAIDA

1 1TV5 a prezentat - dc simbâtă

dc la ora 15 pînă duminică, ora I 7 - o radiografie a României. Vreau sâ precizez dc la bun început câ nu sîn t adeptul enunţului după care “orice cuvînt este o încercare dc influenţare a celuilalt"*. Dar nici nu pot sâ remarc câ, în pofida aparentei bunăvoinţi din partea colegilor de la televiziunea franceză, mcgacmisiunea a fost gîndită de profesionişti intr-ale comunicării, mereu strîmtoraţi in spaţiul viciat al cenzurii (chiar dacă mascate).

Cercetările cele mai recente ara tă că “noile abordări abandonează în fapt vechiul model Em iţător - Receptor, presupunînd ex istenţa unei. <forţe a cuvîntului> sau a unei inducţii care ar fi datorate caracteristicilor psihologice ale vorb ito ru lu i şi analizează fenomenale dintr-o perspectivă mai largă. Ele ne conduc la a lua in considerare situaţia în care se derulează influenţa, elementele care compun situaţia şi modalităţile prin care autorul principal manipulează aceste elem ente pen tru a schimba situaţia - fară presiuni - şi pentru a face să apgră un sens care vine de la sine şi se impune astfel in te r lo cu to rilo r, p rin chiar in te rm ed iu l m an ipu lării” . "Reclam a făcută emisiunii, dar şi ten ta p ropagand istică abordată m-au determinat să nu pornesc la această vizionare cu ideea preconcepu tă cum că “ in te rese o cu lte” ..., “forţe obscure...” ş.a. trag să încline balanţa. Am privit mereu spre disfucţiile produse de abordarea

realistă, imparţială şi corectă a unei realităţi, sâ recunoaştem, complexe.

Şi iată ce am constatat:

U n r e f u g i u

c o m p e n s a t o r i uŞtirile de la TV5 şi, mai apoi,

emisiunea dedicată României au debutat sub semnele unei abordări imparţiale a realităţilor noastre. Mai exact: mă aşteptam sâ se spună şi de bine şi de rău, şi alb şi negru, despre ce şi cum cu vieţuşoara noastră. Un generic dichisit, o propoziţie încurajatoare şi un interviu cu preşedintele ion Iliescu au... încălzit atmosfera. (în lumea francofonă era ora 14,00, sîmbătă, cînd tot omul îşi face siesta...) A urmat un calup de o oră cu Cioran (în roz, câ ştia tot omul occidental de isprăvile filosofului). Apoi, o huiduială binevenită a lui Bălâceanu S toln ici şi M ariana Celac. Im agini ale unui Bucureşti pestriţ, marcat de vremi şi de vremuri, un oraş al intersecţiilor orientale şi occidentale, spurcat doar de... ai noştri. Pe bone! Doamna Roxana Theodorescu a p rezen ta t, în tr-o franceză impecabilă, îndelung exersată, o frumoasă aventură în Muzeul de A rtă. Şi pentru câ s-a considerat că-i prea bine, că în România există valori, oameni şi fapte de istorie milenară - s-a aşteptat ora de maximă audienţă. La ora 20 (19 în Occident) realizatorii au prăvălit peste lume un film trucat, de realitate mincinoasă, alcătuit din mizerii şi... turnat în 1994 de o

gaşcă de belgieni. “Gigi şi Mariana” - o producţie mai mult decît tendenţioasă, o poveste cusută cu... aţa neagră a defăimării, mojiciei şi nesfirşitei uri pentru România. Şideclara tele intenţii deobiectivitate s-au stins în jocul pe care l-a văzut francezul după ştirile lui preferate: câ românul trăieşte în canale, că sexul înseamnă păduchi, noroi şi pestilenţial, câ drumul spre lumină trece, obligatoriu, prin iad.

Jenant!

am ericană, (adică <turn- taking>) sau despre refuzul comunicării (bariere în faţa dialogului, de data aceasta în sensul tăcerii manipulatorului, care ocoleşte precizări, adaosuri etc.+++

M a r e a

b ă l ă c ă r e a l ăNu spun că am fost singurul,

dar, sînt sigur, că mă număr printre puţinii telespectatori care a rezistat sâ se uite aproape 26 de ore la TV5. Emisiunea

R e c t u l d e t n a tU ft c d a n e

Şi spunem şi noi asemenea cercetătorului: “Manipularea prin comunicare a destinatarului unui mesaj (mai ales dacă este înfricoşat - aşa cum era în vechiul regim - ori intimidat sau destul de snob ca să nu ceară precizări ori ca să se lase pradă im itaţiei sau fiind în. imposibilitatea de a cere acele precizări - caz tipic pentru telespectatori, în afara rarelor m om ente de dialog de la distanţă se poate realiza prin ceea ce "pot apărea strategii benigne ale limbajului şi care sînt în cea mai mare parte stratageme: de distorsionare ori de m alversaţiune ale comunicării. Uneori este vorba despre obligarea la comunicare (de fapt, la receptarea unui mesaj, destinatarul fiind însă împiedicat să răspundă - aşa cum am menţionat mai sus -, să aibă drept la replică - regulă subliniată de socio-jingvistica

despre România s-a derulat cu intercalarea ştirilor, cu sincopele reclamelor şi a altor elemente de “legătură” în conformitate cu un pian care a vrut sâ împace şi capra şi varza. Adică-să nu supere pe sponsorii români, dar nici să nu ofere publicului francofon adevăru l despre această, ţară europeană. Bunăoară, Interviul cu un V1P precizează că dacă intervievatul este faimos, reporterul trebuie să-i acorde toată atenţia acestuia, să nu încerce să devină mai important decît starul, deoarece interviul poate eşua rapid (fie VIP-ul, fie publicul se enervează). Aşa s-a întîmplat cu extraordinara M ariana N icolesco, “punctată” de impertinenţa lu’ Mitterrand. Iar, dacă la ore de maximă audienţă pui problema “condiţiei femeii”, iar la “ore im posibile” (7 dimineaţa - 6 la ei) îl laşi pe Regele Mihai şi Principesa

M argareta să vorbească (singuri!) despre cît de mult face Casa regală pentru promovarea unei imagini reale a României, tot manipulare se numeşte!

Şi vine din nou ceasul cînd tot francezul se pune la televizor şi urmăreşte sau nu emisiunea despre România. E bine că s-a spus despre greutăţile lipovenilor din Deltă, dar e minciună grosolană să afirmi că ortodoxia acaparează orele de educaţie din şcoli (cînd e de notorietate că musulm anii, catolicii, rom ano-catolicii, reformaţii etc. au toată libertatea de manifestare). E bine să spui că există aurolaci (în definitiv nici o ţară francofonă, şi nu numai, nu duce lipsă de drogaţi), dar este absolut penibil şi tendenţios să vorbeşti despre . un trecut ca şi cînd ar fi prezentul ceLmai adevărat (Gara de Nord).

A fost binevenită şi murdăria aruncată pe tot ce mişcă la noi de Gabriel Liiceanu, Gabriela Adameşteanu, Ion Caramitru şi Dan Piţa. Oameni care s-au lepădat de comunism (sigur, noi n-am uitat cum au lins, fie că

. ne referim la “marile” valori ale filosofiei marxiste, fie la vestitul “Duminică la ora 6”) şi care l-au huiduit copios, pe cine credeţi? Pe Silviu Brucan! Şi dăi, şi luptă neicuşorule... cît de mizerabili sîntem, cum . nu există nici o cale de ieşire din... ce vă gîndiţi dumneavoastră şi cît de intelectuali sînt ei (faţă de prostimea populară); Atîta doar că vorbeau franceză cu piciorul şi semnalizau cu dej’tu.

S-a prins şi Frederique, numai că îi convenea: a pus cireaşa pe tort, cu mîna altora, subţire şi rasat, Bogdan Chiriac a încercat să dreagă, dar busuiocul puţea..Trăznea de-a dreptul!

' *** . -în rest, totul a fost bine.

Franţuziţii au putut vedea câ mai există ţigani (Dallas - Pata Rît) şi la noi, nu numai la ei, că

Toţi românii deştepţi au plecat la Paris (Ionesco, Panait Istrati, Brâncuşi), câ subsolurile noastre seamănă cu subsolurile lor (atîta că ei nu se laudă cu asta), că, în fine, autorii noştri şi ai lor au dreptate: ++++”Televiziunea nu este <oglindă a societăţii> aşa cum îi place să se autointituleze; asupra ei intervine un complex de factori care determină sâ deformeze şi să manipuleze (conştient sau nu) realitatea; din acest motiv M .R. Real o aseamănă mai degrabă cu o <ogiindă înnourată (sau aburiri) a societăţii>.

Iar teribila lecţie de părtinire a dat-o chiar marele canal TV5.

Bravos!Radu VIDA

. +Alex Mucchielli - Arta de a influenta, Ed. Pobrom 2002, pg,11

++ Tatiana Slama r Cazacu - Stratageme comunicaţionale şi manipularea, Ed. Polirom 2000, pg. 40,

+++ Corina Crişan, Lucian ^ Danciu - Manipularea opiniei , j publice prin televiziune," Ed. - Dacia, 2000, pg. 101

"T++ibidem, pg..203

jjLlTIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 ■UDARMERIA: 956 |oMPIERII: 981

1789 - George Washington a > .devenit primul preşedinte al

Statelor Unite ale Americii.

UL

} p o d ^european" la Q j t o p u f u ( Y Y )ic

Multitudinea relaţiilordintre ţările europene şi România cunosc jniensiuni extensibile la nivel microcomunitar, ele dezvoltînd-se jnstant şi viguros în favoarea noastră. Un asemenea exemplu îl

. jiesc locuitorii satelor Căpuşu Mic şi Dumbrava, unde fundaţiile )IDA şi DENECAMP din Olanda au investit importante sume ;; bani, aproape 800 milioane lei pentru construirea noului pod ssţe Valea Căpuşului, cu o lungime de 18 m, lăţime de 6 m şi - rezistenţă de mare tonaj, a cărui valoare investiţională depăşeşte J miliarde lei, sumă asigurată în mare parte de la bugetul jnsiliului judeţean Cluj. Tot la Căpuşu Mic, Şcoala primară a st în totalitate înnoită, interior şi exterior, amenajîndu-se şi o dietă sală de sport, parchetată şi dotată cu materialele sportive scifice întrecerilor de sală, lucrările fiind sponsorizate de o

. jneroasâ comunitate a Roterdamului, ce a cadorisit şi Şcoala jeralâ din Căpuşu Mare cu 15 calculatoare şi un mobilier specific jcţionabil. în dialogul faptelor caritabile din comuna Căpuşu lare s-au înscris şi belgienii din oraşul Oud-Tumhout, care au făcut căminul cultural din satul Dumbrava, unde au mai ridicat taătârie şi un modem grup social, necesare diverselor întruniri t comunităţii de aici, dar, mai cu seamă, al ceremonialelor janizate la căsătoria tinerilor din localitate. Mai mult, belgienii sman Roger şi Meus Sirii, au pus “umărul financiar” şi Ia abilitarea drumului din Dumbrava, motiv pentru care Consiliul xal i-au gratulat cu titlul de cetăţeni de onoare ai comunei, titlu suferit şi celor doi olandezi, Leo Fan Folvinkel şi Piter lacob len.; k ultima sîmbătă a lui aprilie, adică în ajun de Florii, locuitorii Căpuşului Mic au trăit bucuria oficială a dării în folosinţă a noului i şi a lăcaşului modernizat al şcolii generale, eveniment reumat în prezenţa ministrului Vasile Puşcaş, negociatorul şef României în relaţia cu Uniunea Europeană, a subprefectului :n Canţa şi a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Liviu tirea. În acest cadru, primarul comunei, loan Coruţi, a mulţumit nsiliului judeţean, Prefecturii, constructorilor şi, în mod deosebit, Militărilor din Olanda şi Belgia, ce au sprijinit aceste reuşite, lînînd diplomele de cetăţeni de onoare prietenilor din cele două i, ce se implică în continuare în realizarea programelor de ’oltare aprobate de administraţia publică locală, ce pot primi de dimensiuni... europene.

Dumitru VATAU

Copiii de la Central de plasament din Gilău au fost vizitaţi de "iepuraş"

Pentru cei peşte 70 de copii de la Centrul de plasament Nr. 7 “Sf. loan” din comuna Gilău, sfîrşitul sâptâmînii trecute a reprezentat un prilej de bucurie întrucît au primit, cu o săptămînâ mai devreme, vizita “iepuraşului”. Iar apesta n-a venit oricum, ci încărcat cu multe daruri, oferite de Sucursala Hidrocentrale Cluj. Fiecare copil a primit din partea societăţii respective cîte un cadou format dintr-un trening, o pereche de pantofi de sport, două perechi de şosete, o geantă de voiaj şi cîteva dulciuri, în valoare totală de 71 de milioane de lei. Unul dintre motivele pentru care Sucursala Hidrocentrale Cluj a oferit cadouri copiilor de la centml din Gilău a fost faptul că, pe raza acestei comune, se află patru dintre hidrocentralele exploatate de sucursală. însă nu a fost neglijat nici aspectul spiritual. Reprezentanţii sucursalei au dorit sâ aducă o rază de lumină în sufletele acestor copii, cu ocazia venirii Pastelui...

-Sînteţî italieni? Aceasta a fost prima întrebare adresată de ceata dc copii din castelul de la Gilău, care au ieşit în întîmpinarea vizitatorilor, chiar în momentul în care se dcscârcau pachetele din microbuz. Zvonul s-a împrăştiat repede prin dormitoare şi prin sălile de clasă, iar copiii s-au strins în jurul noilor veniţi, minaţi dc curiozitatea de a vedea ce conţin

cadourile aduse special pentru ei. între timp s-au prezentat, după care, fară nici o urmă de sfială, au început să vorbească despre dorinţele si visele lor. Pentru

populară, un fel de vedetă a centrului, bucuros că printre lucrurile pe care le-a primit se număra şi un trening roşu, a oferit un recitai, drept mulţumire,

Adrian, un copilaş simpatic de vreo 12-13 ani, care a doua zi îşi sărbătorea ziua de naştere, cadoul oferit de delegaţia Sucursalei Hidrocentrale Cluj a avut o dublă semnificaţie. Primea destul de rar un cadou dc ziua lui...

-Mama a plecat în străinătate cînd eram eu în clasa a doua şi nu s-a mai întors... Nici nu s-a mai interesat de mine deşi mi-ar fi plăcut sâ am şi eu o familie cu care să-mi petrec măcar sărbătorile, la fel ca mulţi dintre colegii mei. Dar nu am decît un frate vitreg, care locuieşte cu bunica lui. Cu toate acestea, există o familie în Cluj la care mai merg uneori şi la carc sînt invitat dc Paşti. Probabil că voi primi şi un cadou...

Lăcătuş Dafinul, un băiat de 16 ani, pasionat de muzica

chiar în curtea castelului.-îmi place foarte mult să cînt,

în special melodii interpretate de. Aurel Tămaş şi Sa va Negreanu - Brudaşcu. Dorinţa mea cea mai mare este să am casete cu muzica acestor cîntâreţi, să pot învăţa toate melodiile lor. însă nu am bani să-mi cumpăr. Aş fi foarte fericit dacă cineva mi le-ar putea dărui... Visul meu este sâ devin un cîntăreţ cunoscut şi să cînt pe Ia nunţi...

Poveste lui Dafinel, un copil născut într-o familie numeroasă şi săracă, este şi povestea altor copii din centru pe care însă' lipsurile vieţii nu i-a împiedicat sâ spere şi să viseze la ceva mai bun. Chiar şi acolo, în încăperile unui vechi castel, departe de casă şi de cei dragi...

Viorica GAJI

C O W U H SC ea de-a doua etapă a concursu lu i in iţia t de A devăru l d c Cluj în colaborare cu firm a A R G O S con tinuă cu

în trebarea pe care o regăsiţi în talonul de m ai jo s. Pe parcursu l urm ătoarelor zile vă aşteptăm Ia sediul redacţiei noastre, de pe strada N apoca nr. 16, unde există o căsu ţă poşta lă special am enajată pentru depunerea ta loanelor. T ragerea la sorţi a cîştigătorilor va avea loc m iercuri, 10 aprilie, a.c. Prem iile oferite şi de acestă dată de firm a A R G O S constau în trei seturi de lenjerie in tim ă, fiecare în valoare de cîte 300.000 de lei. Vă dorini succes!

TALON DE PARTICIPAREîntrebare: Unde îş i are firma ARGOS p u n cte le d e d e sfa cere în C luj-N apoca? Numiţi ce l puţin unul dintre

a c e s te a .R ăsp u n s:........... .................N um e, prenum e:...... . ....................... ..... . .......................... .. . . . . . . . . . . . . . . . . . .......... ...... ............................ ......1 .............Adresa:...................... ......... .............*............. ..........................T elefon :............. . ................... .............

R.D.S. s p r ijin ă d e zvo lta re a io m u n ită ţilo r să ra ce d in ju d e ţu l C lu jh Sala mare a Prefecturii Cluj idesfăşurat luni, 29 aprilie a.c., Unirea dintre o delegaţie a idului Român de Dezvoltare dală (F.R.D.S.) cu mai mulţi 'ari, precum şi cu reprezentanţi comunităţilor locale care au ® proiecte spre finanţare la D.S. Marin Marc, preşedintele ciaţiei Comunelor a afirmat câ dintre scopurile acestei întîlniri ■ st acela ca reprezentanţii D.S. să constate în teren că în

Cluj, cunoscut ca un judeţ I de bogat, există comunităţi * care au nevoie de finanţare, inii trei ani, din aproximativ

cereri, F.R.D.S. a aprobat i proiecte în judeţul Cluj, în ire de peste un milion de i, bani care au fost folosiţi în ial pentru reabilitarea urilor. De pe urma finanţării late de F.R.D.S. au beneficiat, în prezent, comune precum iu Mare, Palatca, Recea - ’ur, Cîţcău, Sînmărtin etc, iar cest an au depus astfel de ni şi comunităţile din Chiuieşti, «iu, Viişoara, Căpuşu Mare,

comunităţi sărace. Sînt considerate comunităţi sărace acele grupuri de gospodării şi familii care trăiesc într-un sat sau într-un cătun, care au probleme şi interese comune şi îndeplinesc cel puţin patru dintre criteriile de eligibilitate ale fondului. Banii acordaţi de F.R.D.S. sînt

comune din judeţul Cluj, sprijină comunităţilor locale în vederea realizării de proiecte de cerere de finanţare la diferiţi finanţatori, printre care şi F.R.D.S. în acest sens, asociaţia a organizat diverse cursuri de instruire destinate primarilor sau altor funcţionari din

J * * > *

f ::®i■ , m

: ;« a v

w

Liliana Vasilescu, director executiv al F.R.D.S. Marin Marc, preşedintele Asociaţiei Comunelor

Ţnii de Jos etc, proiecte ce sel r'*129/1998, pot beneficia deIn faza de evaluare. Potrivit

uri comunităţile rurale sărace, ■urile dezavantajate şi grupurile luctive care provin din

destinaţi în special reabilitării drumurilor, a sistemelor de alimentare cu apă, reabilitarea sau construirea de sisteme de canalizare, construirea de poduri, activităţi de colectare şi prelucrare a laptelui, construirea de brutării rurale, sere, susţinerea unor activităţi meşteşugăreşti etc. “Asociaţia Comunelor, la care au aderat pînă în prezent peste 40 de

administraţia locală şi a facilitat mai multe schimburi de experinţă cu diverse comunităţi din străinătate”, a afirmat Marin Marc. Asociaţia Comunei lor urmăreşte moderni­zarea administraţiei publice locale, precum şi sprijinirea comunităţilor locale în rezolvarea problemelor cu care se confruntă, prin mijloace de acţiune democratice.

Viorica GAJI

„întruparea cuvîntului - convergenţe educaţionale”

La sfîrşitul săptâmînii trecute, la iniţiativa Inspectoratului Şcolar Cluj - prin inspectorul de specialitate prof. Livia Ardelean Grupul Şcolar Industrial de Transporturi C. F. a fost gazda unei şedinţe de lucru care a avut drept scop iniţierea unui parteneriat educaţional pentru comunitate, sub titlul generic „întruparea cuvîntului - convergenţe educaţionale”. Pe lîngă reprezentanţii liceului gazdă, au răspuns invitaţiei directorii, responsabilii cultural-educativi şi elevi ai Colegiului de Industrie Alimentară „Raluca Ripan”, Colegiul Tehnic Energetic, Liceul Teoretic "Lucian Blaga", Liceul Agricol „Al. Borza”, Seminarul Teologic Ortodox, Liceul Reformat, Liceul Greco - Catolic, Liceul Romano-Catolic şi Colegiul Pedagogic „Gh. Lazăr”. Proiectul „întruparea cuvîntului - convergenţe educaţionale” îşi propune crearea unui parteneriat educaţional între şcoală şi biserică, în scopul de a crea un nucleu care să se implice în soluţionarea unor probleme de ordin social, pe care le ridică atît actele de vandalism care se manifestă asupra construcţiilor bisericii, cît şi manifestările reprobabile ale membrilor societăţii - îm special elevi -, în faţa cărora, de regulă, cetăţenii râmîn impasibili. în acest context, proiectul îşi propune o schimbare a mentalităţii tinerilor, tocmai cu acordul şi sprijinul acestora. Potrivit organizatorilor, dezbaterile de la finalul săptâmînii trecute s-au axat pe cîteva probleme cheie, precum diagnosticarea nevoilor comunităţii realizată prin analiza SWOT, respectiv - puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări -, şi circumscrierea domeniilor de acţiune vizate. Prin comunicarea directă dintre reprezentanţii şcolilor şi ai confesiunilor participante la dezbatere a fost posibilă trasarea unor acţiuni comune realizabile în viitor cu elevii (ex.: îndrumarea unor cercuri de pictură, simpozioane, mese rotunde etc.). Următoarea întîlnire va avea loc în data de 16 mai, a.c. tot la Grupul Şcolar de Transporturi C. F. cînd se vor întocmi listele cu voluntarii înscrişi care urmează să acţioneze în vederea materializării acestui proiect.

C. VLAD

Hoţii de obiecte tfe cult

au fost prinşiDoi bărbaţi, i din

municipiul Turda, sînt cercetaţi de poliţiştii din localitate pentru furt calificat după ce au furat mai multe obiecte de cult din biserica greco-catolică şi cea reformată din oraş._ Potrivit Biroului de Presă al IPJ Cluj, în noaptea de 19 spre 20 ianuarie, Daniel Cercea în vîrstă de 19 ani şi Daniel Vâlcu, de 32 de ani au furat din lăcaşele de cult biblii şi bunuri în valoare de două milioane de lei. Poliţiştii au dispus, în data de 27 aprilie, începerea urmăririi penale împotriva celor doi hoţi, sub aspectul săvîrşirii infracţiunii de furt calificat. Cei doi sînt cercetaţi în stare de arest preventiv şi pentm alte fapte. în cazul în care instanţa îi va găsi vinovaţi, cei doi bărbaţi pot primi o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 3 şi 5 ani.

Furt de bijuterii

O minoră, în vîrstă de 13 ani, din localitatea Reteag, judeţul Bistriţa, şi o tînărâ, de 24 de ani, din localitatea lara, sînt cercetate de poliţişti pentru furt calificat, după ce au furat mai multe bijuterii dintr-o locuinţă din com una Moldoveneşti. Poliţiştii susţin câ, în după amiaza zilei de 26 aprilie , Ciocolata Rostaş în vîrstă 13 ani, îm preună cu Monica Rostaş de 24 de ani, din comuna Iara, au intrat în gospodăria lui Pavel Corodi dinMoldoveneşti. Cele două tinere, profitînd de faptul că uşa de la intrare era deschisă, iar acasă nu se afla nimeni, au intrat în locuinţă. Tinerele au furat bijuterii şi alte bunuri în valoare de 10 milioane de lei. P o liţiş tii dinMoldoveneşti au reuşit să le identifice şi să le prindă. Prejudiciul a fost recuperat, iar cercetările continuă cu cele două autoare în stare de libertate.

T ulburare de p o s e s ie

O femeie din localitatea Sânmărtin este cercetată de poliţiştii din localita te pentm tulburare în posesie. Potrivit Biroului de Presă al Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj, în cursul anului 2001, Maria Boziş, în vîrstă de 55 de ani, a ocupat abuziv 2,8 ari de teren agricol din drumul sătesc fără a avea aprobarea au to rită ţilo r locale. Femeia a cultivat terenul, refuzînd să-l elibereze pînă la intervenţia autorităţilor. în cazul în care va fi găsită vinovată femeia, poate prim i o sancţiune contravenţională.

C.P.

Statele Unite au oferit garanţii în privinţa deplasărilor in străinătate ale preşedintelui palestinian, Yasser Arafat, a declarat, luni, ministrul palestinian al Informaţiilor, Yasser Abed Rabbo, citat de AFP.

Liderul grupului comunist din Parlamentul Republicii Moldova,/ Victor Stepaniuc, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă consacrată f vizitei delegaţiei Legislativului moldovean la Adunarea Parlamentară a I

Consiliului Europei (APCE), că partidul de guvemămînt se va conforma > integral rezoluţiei APCE adoptate pe 24 aprilie.!

Vremea dictatorilor a trecut, aceea a leneşilor ■ nu

urmare din pagina f

In realitate, în ziua de marţi a săptămînii trecute, de exemplu, Camera Deputaţilor şi-a sistat lucrările din lipsă de cvorum. Joi. spune un ziar central al cărui reprezentant se afla in sală, situatia s-a îmbunătăţit, in sensul că, 2, teoretic, în sală erau prezenţi 220 de deputaţi, dar Ia vot n-au reuşit să participe decît între 30 şi 60 dintre aceştia. Sigur, există o “explicaţie” a unei asemenea situaţii aberante - ritmul lent de legiferare este impus dc comisiile parlamentare, afirmă unii deputaţi, unde proiectele de lege sînt blocate cu lunile. Parcă o asemenea explicaţie i-ar interesa pe cetăţenii obişnuiţi. Nici chiar “scuza- senatorilor, care marţi şi joi i-au sărbătorit pe cei cu numele dc Gheorghe si Gheorghiţc nu explică lentoarea acuzată dc premierul Năstase.

La o zi după revolta parlamentarilor. Adrian Năstase a încercat să explice cc anume a determinat trimiterea scrisorilor amintite. A facut-o, aşa cum aminteam, în termeni civilizaţi, dar n-a uitat sâ precizeze, în final, câ “ independenţa Parlamentului trebuie subsumată obiectivelor generale”, în acest scop fiind necesar un efort comun. Perfect de acord.

Dar nu cred câ sc pune problema care dintre cele două părţi arc dreptate in acest pseudoconflict. Ea, dreptatea, se află. evident, dc partea premierului. Guvernul este responsabil de cc se întîmplă în această ţară, pe cînd Parlamentul poate să voteze sau sâ nu voteze legi - treaba merge de la sine. Mai departe. Legile pot fi bune (mai puţine), dar pot fi şi proaste (mai multe), fără ca cineva sâ-i ia la rost ori sâ Ie reţină o parte din venituri parlamentarilor. Ei pot lucra două, trei sau patru zile pe săptămînă (unii sâ nu meargă zile la rînd la “serviciu”) fară ca cineva să se sesizeze. Vorbesc despre cei care i-au trimis în Parlament, alegătorii obişnuiţi. Situaţia miniştrilor este însă cu totul alta, iar a premierului - una specială. Sîntem obligaţi să dăm Cezarului ce este al Cezarului, chiar dacă nu ne place ideea câ premierul unei ţări democratice nutreşte ambiţii de Cezar. Ei nu va putea deveni însă niciodată dictator, deoarece nu-i permit legile adoptate de acelaşi Parlament. Vremea dictatorilor a trecut - din fericire. Cea a leneşilor, nu încă - din păcate.

n n ®

ESIIHt

v mJ L . L â U 2 l i C & J

Ministrul de Externe, Mircea Geoană, s-a întîlnit, luni, la Ramallah, cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Yasser Arafat, cu care a discutat despre măsurile care trebuie luate pentru întrunirea condiţiilor politice şi de securitate care să permită reluarea dialogului dintre Israel şi Autoritatea Palestiniană.

Potriv it unor surse diplom atice, ministrul de Externe i-a prezentat mesajul preşedintelui Ion Iliescu şi a salutat acordul în urma căruia Israelul îi va permite liderului

palestinian să iasă din cartierul general de la Ramallah. România va oferi sprijin pentru Autoritatea Palestiniană şi va ; susţine eforturile de convocare a unei conferinţe regionale pentru relansarea procesului de pace. Yasser Arafat a apreciat demersul diplomatic românesc şi a subliniat faptul că este prima întrevedere cu uri demnitar străin după acordul privind preluarea celor şase palestinieni acuzaţi de uciderea m inistrului israelian al Turismului, aflaţi la Ramallah, de către agenţi' de securitate

americani şi britanici. în urma acestui acord, Yasser Arafat va putea să părăsească cartierul general de Ia Ramallah, asediat din data de 29 martie de armata israeliană.

Mircea Geoană şi Yasser A rafat au discutat despre întîlnirea dintre secretarul de Stat al SUA, secretarul general al ONU, ministrul de Externe rus şi ministrul de Externe spaniol, care va avea loc pe 2 mai la Washington, reuniune care va discuta modalităţile de deblocare a procesului de pace şi organizarea unei conferinţe

Eforturile pentru sprijinirea firmelor mici

şi mijlocii sînt ignorate cu răutate politicăM inistrul pentru

întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei (MIMMC), Silvia Ciornei, a declarat, luni, în replipă la afirmaţiile unor parlam entari liberali, că eforturile şi preocuparea instituţiei pe care o conduce pentru dezvoltarea firmelor din acest sector “sînt ignorate cu răutate politică”.

“Guvernul actual a fost preocupat de susţinerea sectorului 1MM şi a repus în vigoare facilită ţile fiscale,

abrogate de fosta guvernare, cu aportu l considerabil al ministrului liberal care a condus finanţele ţării în una dintre cele mai triste perioade pentru micii în trep rinzăto ri” , a afirm at Ciornei, care a adăugat că nu ştie dacă decizia fostei guvernări de a abroga facilităţile fiscale a fost catalogată drept demagogie, aşa cum se întîmplă acum.

Parlam entarii liberali au cerut, duminică, dem isia m inistrului pentru

Comisiile de politică externă din Parlamentele român si bulgar se vor întîlni pe 13 mai

Comisiile de politică externă ale Parlamentului României şi Parlamentului Bulgariei se vor reuni într-o şedinţă comună, pe 13 mai, la Ruse, în Bulgaria, pentru a dezbate şi adopta o declara ţie comună privind dorin ţa celor două ţări de aderare la NATO, a declarat, luni, secretarul Camerei

D eputaţilor Tudor M ohora (PSD), după şedinţa conducerii Camerei. Mohora a arătat că, iniţial, partea bulgară propusese ca Parlamentele României şi Bulgariei să se reunească într-o şedinţă comună în care să se adopte o declaraţie referitoare la sprijinul reciproc pentru aderarea la NATO.

Potrivit lui Tudor Mohora, în urma negocierilor dintre cele două Parlamente s-a ajuns la concluzia că cel mai potrivit lucru ar fi o şedinţă comună a comisiilor de politică externă ale Parlamentelor României şi Bulgariei, pentru că aceste comisii “sînt specializate şi sînt cele mai în măsură să adopte o poziţie negociată privind sprijinul comun pentrucandidatura la NATO”.

COMUMC6TF.C. Universitatea Cluj

Comitetul Director, întrunit în şedinţă extraordinară, luni, 29. 04. 2002, a analizat jocul echipei de fotbal F.C. UNIVERSITATEA Cluj în partida cu Extensiv Craiova disputat sîmbătă 27. 04_. 2002 pe Stadionul "Ion Moina”. în urma discuţiilor purtate, s-a hotărît luarea următoarelor măsuri:

1. Amendarea cu suma de 500 dolari a următorilor jucători: Călin Moldovan, Cosmin Văsîie, Octavian Căpuşan, Alexandru Păcurar, Petre Budeanu, Laur Aştilean.

2. Un ultim avertisment pentru următorii jucători: Mircea Rus, Sergiu Costea, Gabriel Giurgiu, Dl Matei, Zsolt Szilagy, Bogdal Boerean, Cristi Pop.

3. Sancţionarea d-lui prof. Dan Anca cu avertisment.

Fu n a i si-a scos angajaţii să picheteze Prefectura Clujurmare din pagina 1

pentru achiziţionarea anumitor bunuri din banii contribuabililor, iar Poliţia este obligată sâ verifice şi să ridice actele necesare anchetei.

ProfuiŢid deranjat, afirmînd că s-a com ivun abuz, că i-au fost subordonaţii sechestraţi, Funar

a mărşăluit, luni, pe străzile Clujului, în fruntea unei coloane de circa 200 de angajaţi ai săi, pentru a “dem onstra” echivalenţa poliţiei cu miliţia. Punctul final al marşului, pe care tot primarul l-a aprobat, a fost sediul Prefecturii Cluj. Prefectul Vasile Soporan şi

subprefectul Dan Canta i-au prim it pe reprezentanţii contestataulor (adică primarul Funar şi “locotenenţii” săi Mureşan şi Suciu), au luat act de manifestaţie şi au declarat câ ei consideră acţiunea poliţiei clujene absolut îegală,

în care Funar a tratat cu refuz cererile reprezentanţilor MI în

«ceea ce priveşte actele şi acţiunile instituţiei de pe Moţilor.

După care, bucuroşi că nu i-a ţinut şeful lor mai mult în stradă, angajaţii primăriei

reamintind numeroasele cazuri şters-o liniştiţi către casă...

4. Amendarea următoarelor persoane din staff-ul tehnic şi Organizatoric cu suma de 250 dolari: Iosif Cavai - antrenor secund; Mircea Feşnic - antrenor secund; Adrian Bogdan - organizator; gheorghe Vasile- - directefrşpbHiv. •

■S^^naintarea unui denunţ penal cu referire la jucătorii suspecţi de manevre dolasive şi non-combat în meciul cu Extensiv Craiova.

6. Numirea în funcţia de preşedinte executiv neretribuit a d-lui ing. Liviu Medrea, vicepreşedinte a Consiliului Judeţean Cluj.

7. Eliberarea la cerere din calitatea de membru al Comitetului Director F.C. “U” a dlui dr. Dan Dragoş Crăciun.

8. Organizarea unei întîlniri între reprezentanţi ai suporterilor şi conducerea executivă a clubului în săptămîna premergătoare partidei cu I.S.C.T.

P reşed in te executiv , Liviu M E D R E A

regionale pe aceeaşi temă.Yasser Arafat a declarat că

are în vedere să facă un turneu în state din Orientul Mijlociu şi Europa care sprijină procesul de pace.

Ministrul român de Externe a efectuat, în perioada 25-29 aprilie, un turneu în Egipt,J Iordania, Israel şi teritoriile palestiniene, în cursul căruia a transmis şefilor de stat sau df guvern cu care a avu întrevederi, mesaje din parte: preşedintelui Iliescu pentr găsirea unei soluţii paşnice situatia din Orientul Mijlociu

întreprinderile Mici şi Mijlocii, Silvia Ciornei, argumeritînd că reprezentantul Executivului nu a dovedit preocupare pentru sprijinirea IM M -urilor. 'Deputatul . PNL Eugen Nicolaescu a considerat că poziţia m inistrului pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii este “dem agogică” şi că ministrul Ciornei “ar fi trebuit să-şi dea demisia de onoare” întrucît nu mai reprezintă interesele micro-întreprinderilor.

PNL- Cluj critică creşterea

fiscalităţii şi zilele libere,

PNL-Cluj consideră că guvernul PSD a adoptat, într-adevăr, măsuri sociai- democrate: 6 zile libere şi creşterea impozitelor.Prezentăm comunicatăliberalilor clujeni:

“Vrînd parcă s. demonstreze concordanţa între doctrina social-democrată ; acţiunea politică efectiv; (ambele, aşa cum se ştie, di o cruntă . ineficient; economică), guvernul PSD “i dat” românilor două lucruri îi acelaşi timp: o vacanţă df 6 zile şi o nouă creştere fiscalităţii!

PNL-Cluj a p re c ia ză c; total c o ntra -p erfo rm ant măsurile eco n o m ice dii ultima perioadă al; partidului de guvemămînt,!; special deciziile de m ărire nivelului taxelor, accizelor impozitelor, precum renunţarea la anumite faciliiâ i fiscale care ad u seseră , i| ultimii ani, o relativă învio ra} în economia românească. loc să crească g ra d u l di colectare a ta x e lo r r j impozitelor şi să oblige marri societăţi cu capital d e st; să-şi plătească datoriilE guvernul a preferat să ia rrţ mult de la cei care plătesc. €-■ de obicei în asemenea căzu' întreprinderile mici şi miji® vor fi cele mai a fectate , 6«l s-a dovedit că ele reprezin. sectorul cel mai d in a m ic d̂ economie şi, p r a c t i l singurul care are o batant pozitivă în d o m e n f i locurilor de muncă. j

PNL-Cluj este în tru -to tu ll acord cu P ro te iQ ţJreprezentanţilor patronatului! 'tema recentei c r e ş t e r i ffiscalităţii în Rom ânia s -|;reafirmă, pe ace as tă ii susţinerea politică fe rrrT ^ j raport cu in t e r e s e le 2 ’ dezvoltare ale s e c t o r li tMM. Sperăm, to to d a tă deforturile PSD de a d e r a * t Internaţionala Socialistă t-,r6j mai ti urmate şj U i. asemenea măsuridemocrate." s o ci?

judecătoriaN sp o c a , în m atricu la tă la Oficiul Registrului C om erţului judeţului Cluj, su b nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9 ^

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VA LE R C H IO REA NU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax:19-28.28;E-maiT:adevcj@mail.dntcj.ro - re d ac ţia ;;E -m a il : r e c l a m a _ a d e v c j @ m a i l .d n t c j . r o - p u b l ic i t a te

Tel/fax:Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ 19.74.18

CULTURĂ: TEL. 19 .74 .90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂTENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 : SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; P U B L IC IT A T E :- T E L ./F A X :1 9 .7 3 .0 4 ; ţ f j î ; *P U B L IC IT A T E : TEL: 1 9 .4 9 .8 1 . - STELA P E T C U ,CONTABILITATE: TEL.: 1 9 .7 3 .0 7 -LIVIA PO P; SUBREDACŢIATURDA:TEL/FAX:31.43,23

SI1RREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

R; hi

Tll’AIîlIL KXhWMT LA